12
DECONTAMINAREA SOLURI LOR POLUATE CU METALE GRELE Coordonator științific: Șef lucrări dr. Stela-Gabriela Jelea Student : Oros Georgiana

DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

  • Upload
    others

  • View
    44

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

DECONTAMINAREA

SOLURILOR POLUATE

CU METALE GRELE

Coordonator științific:

Șef lucrări dr. Stela-Gabriela Jelea

Student: Oros Georgiana

Page 2: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Cuprins:

Introducere

Capitolul I Influența metalelor grele asupra solului

Capitolul II Efectele metaleor grele asupra plantelor

Capitolul III Utilizarea organozeoliților în decontaminarea solurilor

Capitolul IV Fitoremedierea solurilor

Concluzii

Bibliografie

Page 3: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Scopul lucrării

Prezentarea metodelor de depoluare specifice, a solurilor poluate cu

metale grele.

Page 4: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Poluarea solului cu metale grele

Contaminarea solului și a agro-sistemelor cu metale grele afectează

sănătatea ecosistemelor sol-plante. O asemenea poluare afectează și omul prin

contaminarea lanțului alimentar.

Unele metale grele cum ar fi fierul, cuprul, zincul, cobaltul, etc. cunoscute

sub denumirea de microelemente sunt absolut necesare plantelor, în cantități

mici. Acestea au însă efecte negative asupra plantelor dacă concentraţia lor în

sol este mare.

Alte metale grele cum sunt mercurul, plumbul, cadmiul nu sunt necesare

plantelor şi sunt periculoase pentru sănătate chiar și în concentrații reduse.

Page 5: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Metode de decontaminare a solurilor

Fitoremedierea este procesul pentru remediere a

solurilor poluate cu metale grele cu ajutorul plantelor.

Procedura include:

• fitostabilizarea numită și fitoimobilizarea;

• fitoextracția.

Fig.1 . Model schematic al diferitelor tipuri de fitoremediere

B. Procese fiziologice ce au loc în plantă, în timpul

fitoremedierii. (Sigurdur, 2011)

Page 6: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Fitoremedierea implică plante care pot crește în soluri contaminate cu metale grele și au

dezvoltat mecanisme pentru a tolera niveluri ridicate de metale grele din solul în interiorul

celulelor lor. Plantele acumulatoare supraviețuiesc în ciuda concentrației de contaminanți în

țesuturile lor aeriene prin biodegradarea sau biotransformarea în forme inerte în țesuturile lor.

Specii de plante care acumulează metale pot concentra metale grele, cum ar fi Cd, Zn, Co,

Mn, Ni și Pb, până la 1000 de ori mai mari decât plantele neacumulatoare (Malschi, 2015)

Aplicabilitate:

o se pretează pentru decontaminarea determinată de poluanți organici;

o posibilitatea generării a mai puține reziduuri secundare, asociată cu deranjarea minimă a

mediului ambiant si abilitatea de a lăsa solul pe loc și în condiții folositoare pentru următorul

tratament.

Page 7: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Limitări

o Adâncimea zonei de tratare este determinată de plantele folosite in fitoremediere, în majoritatea

cazurilor, acest procedeu poate fi folosit pe solurile de mică adancime;

o Timpul necesar pentru fitoremediere este îndelungat, fiind un proces relativ lent;

o Concentrațiile mari de substanțe periculoase pot fi toxice pentru plante;

o Transferă poluanții din sol în aer, sau pot fi mobilizați în apele subterane sau asimilați de către

animale;

o Nu este eficientă pentru poluanții puternic adsorbiți.

Page 8: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Mecanismul și eficiența fitoremedierelor depind :

o de tipul contaminantului;

o de biodisponibilitatea contaminantului;

o de proprietățile metalului.

Absorbția contaminanților în plante se produce în

primul rând prin sistemul de rădăcină.

Fig. 2. Mecanismul de transfer al metalelor în plante

Mecanisme de preluare a metalelor în rădăcini și translocare la lăstari

Page 9: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Absorbția metalelor grele de către plante depinde de mai mulți

factori:

o pH-ul solului;

o textura solului;

o capacitatea de schimb de cationi din sol;

o temperatura solului;

o exudatele radiculare;

o conținutul de nutrienți care influențează de asemenea

proprietățilebiodisponibilitatea metalelor toxice pentru plante

(Wang, 2006).

Page 10: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Tipuri de plante și toleranța acestora la metale

grele:Există specii sensibile la acțiunea metalelor grele cum ar fi:

o Sfecla (Beta vulgaris)

o Varza (Brassica oleracea)

o Muștarul (Sinapis alba)

o Spanacul (Spinacia oleracea)

o tomatele (Solanum lycopersicum)

o rapița (Brassica napus)

Page 11: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Concluzii:

În general, concentrarea metalelor și dispersia biomasei face ca o specie de plante să fie

adecvată pentru fitoextracția metalelor.

În funcție de acești parametri, s-au folosit două abordări diferite de fitoextracție, adică

utilizarea plantelor hiperaccumulatoare cu producție relativ scăzută de biomasă și utilizarea

plantelor cu o producție de biomasă relativ mai ridicată decât o acumulare de metal mai

mică, cum ar fi Brassica juncea.

Hiperacumularea și toleranța la metal este de o importanță vitală, deoarece plantele cu

biomasă redusă și acumularea de metale mari sunt mai ușor de eliminat după recoltarea unei

concentrații a metalelor.

Lăstarii cu ciclu de viață scurt, viteză ridicată de creștere, toleranță față de tensiunile abiotice

și producția mai mare de biomasă pot fi preferate față de arbuști și arbori. În timp ce

utilizarea unor specii de plante care nu sunt hiperacumulatoare, cum ar fi porumb, orz, etc.,

pentru fitoextracția tradițională necesită mai multe sezoane de recoltare pentru a elimina

metalele grele la un nivel acceptabil și un risc potențial pentru contaminarea lanțului

alimentar.

Page 12: DECONTAMINAREA SOLURILOR POLUATE CU METALE GRELE

Bibliografie:

1. Barnea M., Papadopol C., 1975. Poluarea și protecția mediului, Ed. Științifică și Encciclopedică,

București.2. Călinoiu Maria, 2011. Tehnici de extractie a poluantilor din sol, prin aplicarea metodelor fizice de

depoluare, Tg Jiu.

3. Clemens S., Palmagren, M.G., Kramer, U., 2002.A long way ahead: understanding and

engineering plant metal accumulation, Plant Science 7.4. Costin D., Tamaș C., Vlad Ș., 2003.Impactul geoambiental al zăcămintelor epitermale din

regiunea Baia Mare, Enviromental & Progress, Cluj-Napoca, p. 139-144.

effects on uptake of Cd and Zn by Thlaspi caerulescens. Plant Soil 281, 325–337.

5. Greger M., 2004. Metal avilbility, uptake, transport and acumulation in plants, in: Heavy metals

stress on plants. From biomolecules to ecosystems, Ed. Prasad MNV, Springer Verlag, 1-27.

6. Greipsson Sigurdur, 2011. Phytoremediation. Nature Education Knowledge.

7. Malschi Dana, 2015. Tehnoligii avansate de bioremediere, Suport de curs si lucraripractice.

8. Sheoran, V., Sheoran, A.S., Poonia, P., 2016. Fctors affecting phytoextraction: a rewiew.9. Șabliovschi, V., Horaicu, C., 2009. Poluarea solului și refacerea mediului, Iași.10.Wang, A.S., Angle, J.S., Chaney, R.L., Delorme, T.A., Reeves, R.D., 2006. Soil pH