TIIRAIAHb""'qww{ugu ,i uu.ttt

(86106)

(9Cr17)

Cu pftrnsIntroducere

Decebal

Traian I9Domnia lui Traian

Rizboiul dintre Decebal qi TraianRizboiul a inceput

Traian dupi cucerirera Daciei . . .

3

7PrimiianLaLdomnieiluiDecebaL.. ......I

2t

2729

44

45

lllu, , rl'r'r nn irrrltreun5. nu

F tlrrr I ,,il, rnr,rrri, dar qi vialaF f rrr r I ),r, ,r irvcl,i ribdareaItlrl , .l lr', r't'(i clcscoperi cif ltltt,ttrl l,-l'r,'z.iltt[ de fapt,p E il il,r',r rrl ,lirr cluqminie.

rl u r,l,r rrl,rr i t'ondUcitori

)l lt,rr'rr'

Deceba(

in urmd cu aproap e 2000 de ani, in regatul Daciei (intemeiat de Burebista, aga

cum am povestit mai sus), se niqtea Decebal, cel care avea si devind unul dintre ceimai de seami. conducdtori ai dacilor.

Despre familia lui Decebal se qtiu prea puline. Se pare c5 numele siu era destul de

rdspAndit - adjectivulbalos, care intri in alcdtuirea lui, insemna ,,puternic".

Istoricul grec Dio Cassius, carea trdit intre secolele al Il-lea gi al III-Iea,neajutipulin sd.-i cunoaqtem rudele. in scrierile sale apare menlionat fratele lui Decebal, pe

care il chema Diegis. Se pare ci acesta era considerat urmagul la tron al lui Decebal.De aceea era qi el o persoand importantl in regat.Vom vedea mai tdrziu ci Decebal l-a folosit pefratele s5u Diegis in negocierile sale cu romanii.

Se mai gtie qi de existen{a unei alte rude, penume Scorilo, dar nu suntem ldmuritri nici pAndastdzidaci eratatdl, unchiul, fratele sau fiul luiDecebal. Atet de indepdrtate sunt acele timpuriincAt nu au r5.mas destule mirturii despre familiaregilor daci.

Decebal a avut qi o sori, al cirei nume nu se

cunoaqte. Despre ea vom afla mai departe ci a fostluatd prizonierd de un general roman qi dusd laRoma alSturi de alte rude ale regelui.

Aqa era obiceiul romaniior, ca atunci cAnd erau inr'ingitori, s5, defiIeze printaatd. caprtala Imperii.rlut, ardtdnd poporului prada de rdrbat qi mai ales prizonieriiimportan{i. "T:

'i .--. .t

l',,,|,i"i i:1,,'1.,.,',, ,', . .: *Ytn1l.**-- -

Aqa ctem v-am povestit deja, regd.e Burebista a unit poporul dac intr-un mare

regat. Dupd 130 de ani de Ia maaftea acestuia, p{'* vrerrlea cind Decebal devenea rege,

teritoriul \drn era rnult mai restrAns. De fapt cuprindea Muntrii Oriqtiei, Banatul qi

Vestul Olteniei.

finuturile locwite de triburile dacilor

hfoneddromand

Dunilrea reprezenta granila dintre Dacia qi Imperiul Roman. Fiind atdt de apro-

via\t, dacii qi romann fl"ceau comer! unii cu al1ii vindeau gi cumpirau produse.

V{oneda roman[ s-a r6::,n6nCit" qi pe tetttariul Daciei. Dacii au inv5{at de la romanidiverse metode qi tehnici folosite Ce aceqtia in constructrii, pe care le-au aplicat qi

in localitSlile 1or.

r\qa cum am mai spr.ls, dacii nu cuno$teau scrierea. Din aceasti cauzd limba dacd

nu s-a pdstrat, iar noi avem pu{ine descrieri de la istoricii vremii re{erttoare la felul lordevta!d".

irrvingitori, sd, defileze prinrizlrci qi mai ales prrzonierii

![telrtnl,r ,r rrrril 1-roporul dac intr-un mareItuie, 1t,' vr rnr('ir cind Decebal devenea rege,fnpt ,rrlrrirr,lt'ir Munfii Oriqtiei, Banatul gi

Monedd.romand"

flrtli lrrr;','r iul ltoman. Fiind atdt de apro-lirtt eltrr virrrlcau qi cumpirau produse.tlllll I r,rt r,'r | )irr:ii au invi{at de la romani

lltrt ln r,'rr:;lrrrt'[ii, pe care le-au aplicat qi

rdtt Hr I rrr{',r. I )in aceastd cauzd limba dacdlirlr l,r rrrt,,r i,'ii vrcmii referrtoare la felul lor

I

Totugi, gtim cAteva cuvinte care, neaparlinAnd niciunei alte limbi, au fost atribuitelimbii dace: baci, barzd, brad, brdnzd, copil, gard, mal, moq, prunc, strugure gi altele.

Aceste cuvinte pistrate in limba romAnd ne aratd, cE Tara dacilor era plini de piduri,cu mun{i inalli unde creqteau brazrr iar oamenii care o locuiau se ocupau cu agricul-tura, cregterea animalelor qi cultivarcavr\eide vie.

Si ne oprim din firul povestirii pentru a vorbi despre

izvoarele istorice. Acestea ne ajuti si reconstituim,si infelegem qi si explicim faptele qi felul de ftai aI

oamenilor din trecut. Izvoarele pot fi scrise (acte

oficiale, cronici, relatdri de cilitorie scrise de mAni)sau nescrise (descoperiri arheologice - ruine, monede,

obiecte sau arme vechi).

Putem gi astdzi si admirim ruine (urme) ale cetd\ilor dispirttte, ale locuinfelor,templelor (locurile de rugiciune) qi palatelor cl5dite de daci. Cer care se ocupi cu

descoperirea acestora se numesc arheologi. Ei sapi printre ruine, in locurile undeau triit oamenii cu mii de ani in urm5. Aqa gisesc obiecte, unelte sau arme care au

aparfinut locuitorilor acelor cetdli. Apoi le expun in muzee, unde putem qi noi sivedem ce obiecte foloseau, cum aritau acestea, ce arme aveau.

Secliunezid dacic

Cetatedacicd

Capitala Daciei era Sarmizegetusa, situatS" pe culmile Mun{ilor Oriqtiei, inapropierea Banatului de azi. Multe aqezdn erau inconjurate cu ziduri de piatrd.

Zidulcetitrilor dace, numite dave, erareahzat din doi pere{i de blocuri bine cioplite,legali intre ei cu bArne de lemn prinse prin ganluri tiiate in piatri qi intdritri in interiorcu umpluturi de pimAnt sau piatri mdruntS. Cimentul qi cdrdmida arsd au fostintroduse de meqterii romani, insd dacii nu prea le foloseau. Dar nu toate aqezdriledacilor erau fortificate. S-au descoperit gi agezdri cu casele risipite pe vdi sau pe dealuriqi muntri, asemenea satelor noastre de la munte.

Aqezate pe indllimile mun{ilor, cetilile erau bine apirate de orice atac dugman, fiindintirite cu ziduri, porli qi valuri de pimAnt. in interiorul zidurilor dacii construiauturnuri de pazd", palate pentru rege qi minigtrii sii, garnizoane pentru adipostirea qiinstruirea soldalilor , depozite pentru aprovtziorrarea cetStrii in caz de rdzbor.

Vas ceramtc Conductd din lut

in aqezirile dacilor intAlnim un numir foartemare de conducte de apd din tuburide lut ars. Aceasta inseamnd cd exista un sistem de canalizare, adici oamenii foloseauin gospodiria proprie api curgitoare. Aveau o instala{ie asemindtoare robinetuluipe care voi il ave{i astdzi in baie. Astfel, locuitorii aveau api din belqug, captatidin albia rAurilor din apropiere. Igiena, adici curitrenia aqeziriior, erala mare pre!.

Vas ceramic

10

JtUata lrr t'trlrnile Munlilor Origtiei, inlFttt itrr,rrr jrrrate cu ziduri de piatrS.

lkat ,lirr ,l,ri 1rcrefi de blocuri bine cioplite,

$n1rrr i liii;rlt'in piatri qi intdritri in interiorUnlA ( lirrrt'rrtr.l qi cirdmida arsd au fostH frterr lr lirloscau. Dar nu toate aqezdrile

Bl6n t u t irst'lc risipite pe vii sau pe dealurilllte

||tl lrrrr,' ,rp;u^irtc de orice atac duqman, fiindilt, lrr tnlr'r'iorul zidurilor dacii construiau

ftrli o,ti, rlirrrrizoane pentru addpostirea qi

{:lnlr,,r t',r t r'lil,ii in caz derdzboi.

brtt" urrnr' .1,'c:onducte de api din tuburillettr, l,',,rrr:rl izare, adicd oamenii foloseau

Hfl u rrrrl,rl;r[it: asemdnitoare robinetuluiItn,ttt,rrii :rvt'iru api din belqug, captatd

llt,6 , rrr,r(r'tri;r irryczirilor, erala mare pret.

I

Ajutafi probabil de meqteri greci qi romani, dacii s-au dovedit ingenioqi in construireafrntAnilor gi a cisternelor, a unor vase uriaqe in care ei adunau apa de ploaie.

Majoritatea locuin{elor dacilor erau construite din lemn, pe care il gdseau dinabunden!5 in pddurile Daciei. Casele aveau in mod obiqnuit una sau doud inciperi.Podeaua caselor era din pimAnt bdtitorit, iar acoperigul din ceramici, qindrili (lemn)sau din paie.

^ Dacii se ocupau in special cu creqterea vitelor, a oilor qi cu iucrul pimAntului.in Munfii Oriqtiei, gi nu numai, au fost descoperite numeroase stdne. Acestea eraunigte construclii din lemn cu acoperiq de qindrild sau de paie, aqezate pe temelii depiatri tdiatd, din stAnca muntelui.

Dacii se mai ocupau qi cu extracfia qi prelucrarea metalelor. Aveau ateliere demetalurgie. $tim ci regele qi oamenii bogali de{ineau insemnate bogdtrii de metalprefios. S-au descoperit multe obiecte de aur qi argint, pe care le-au ascuns in pimAntde teama invaziilor romane. Megtequgul oldritului a cunoscut, de asemenea, o marerispAndire la daci.

:

f ,'trtrrlrrctri din lut

Taate ac:esLeobiecte Lre car€ daeii .le {bloseau zt. d,e zj. tn tneburitre easei- pot f; ad'rninate

ast irzi, ) ;;, i iL,1' v El i .

Ca orice popor, daci.i .,rindeauL qi culrnp6ract produse tlnii ':ie la alEii, Car fSeeatr

sclrrLmb,.;r'i mai ales eu popoarele..zec,tne. Arn vorbit deja Cespre greci, care aveaLx eetS{i

lnflor.itoare pe {anmul }"45nii b.legre. Ei aduceao; daci,for rndrfu'ri Ce nrare calitate, vase

Ce r:erarntc5. d*.- tot f"enutr, obieerie de podoa.bi qiL alte lucr,unl valoroase" \,4ai t6rziut, atl

devenit irnportante qi treg5to"-lri,le eorvlenciale cu nomanii.

l^ oo*u*u* lui llecebal, l)acia era o !ar6 plind Ce pS,cluiLri, unCe tr5.iatl muite animane

salbatice. Era brSzCat6 ele nunxetroase rAuni ltrogate 1ln peEl-e. T-lacii na6neau mult vAnat,

iar paqtele era un alimerlt prefera'r. Ei cronsnjltlttrixlJl catr"r.re de oaie qi de capr5, foarte

tar carneCe vacfi. O s5 v5 mira{i, ciar pc,rc',t.ll c:rra o naritate in Dacia. Ceea ce mai qtim

cr".r sigr.;rar$6 astilzi este o; allr ii rn,r niuincat,iL min:ldXig5, pentru sirnplul motiv c5, la

vrefilea aceea, porurnfu tl ll l l t l t r-:-.t t: l,Liriurlsctlrll. ln E'uropa"

Dacii erarn pla ri lraL,,.rt 6r-r , 1,.' ,r 6,. lL'.,t cuitr11varil sutprafele intinse eu vi15-de-vie' Legeilda

sp-u1if,e c5 Vlarclr" ['lro1 l] )a,.c:rir(il,1, (-ttrnxaqurl na tnon aL trui Bureb,ista, a ondonat tiierea

viil6r'. Dacii r-lu n ;i',Lr ;rsc:rnl[;l[ :;r ;rLLrL r:ontlnuat si produei viir" PAnd in zilele noastre s-a