De vorba cu Tine
De vorba cu Tine
Sunt zile de cnd n-am mai stat
De vorb cu tine, Printe
Genunchiul mi-l plec i m rog
S scot din tcere cuvinte.
Cuvntul a fost la-nceput de genune
La-nceput de lumin Cuvntul ai pus.
Cnd Fiul tu scump coboar n lume
M pui de via i dor mai presus.
M pui mai presus de orice creatur
i una cu Tine m nati, din Cuvnt
- S fie lumin! ai spus din trie
i viaa nete ca apa, de sus.
Viaa eti Tu, viaa-i Lumina
Ce vine n lume, Cuvnt ntrupat
Din spirit, din gnd, din iubire, simire
Cuvnt din Fecioar nscut, minunat.
De vorb cu tine a sta, nopi i zile,
Rspunsuri s caut la tot ce mi-e dat.
Cutez s te-ntreb: e-un mister chiar iubirea ?
Cum poi s iubeti ne-ncetat?
i tot tu rspunsul mi dai, pe optite:
- Iubirea, copil, nu este mister.
Ea este substana ce-i curge prin vene.
Din clocotul ei ai viaa, din cer.
Astfel se-ntrupeaza Cuvntul, n slav,
n har i-adevr, sfinind omenirea.
Eu stau, nemicat, privind rstignirea.
Ce tain ascunde i poart Iubirea?
Mi-e dor
Mi-e dor de-nceputul de Rai
De Raiul ce-ncape-ntr-o iesle.
Mi-e dor de Craciun, de Iubire;
Se naste in lume o veste;
Ca-n ieslea sarmana, in fan, s-a nascut
Azi, Raiul Si Cerul. Iubirea.
Mi-e sufletul cantec ce-l cant de demult,
Pe cand cunosteam nemurirea.
E-un cantec doinit, despre Viat
De blanda Fecioar Maria.
Cand pruncul pe brate, gingas, a purtat
A prins glas si-a rodit bucuria.
Din roada bogat a bunului Tat
S-a dat darul lumii, Stpanul.
Din pantecul sfant al sfintei Fecioare
Isus se-ntrupeaza, Preabunul.
Raspunsul Tatalui
In ziua in care cu foc ma botez
Primesc de la Tine puterea sa crez.
Ca mine tu poti sa renasti, innoit.
-Tu esti fiul meu Preaiubit ai soptit
-In tine-ma-ncred si sper, negresit.
Sfintirea prin tine, mereu, o astept.
Caci tu imi sfintesti al meu nume, si-i drept
Copil preaiubit sa te chem, Vesnicie,
Tu, om de lumina, transforma-n tarie
Ce pana mai ieri parea a fi lut.
Prin trupul tau sfant cobor, pe pamant,
Si-mi fac nemurirea un dar omenirii.
Sfintirea Treimii ii trebuie firii
Din mine creeata la-nceput de Cuvant.
Un Tata, un Fiu si Spiritul Sfant
Coboare asupra-ti, cu foc te sfinteasc.
Cu focul iubirii, ce-n tine sa creasc
Cum creste lumina, dorind adevrul.
Caci omului sfant ii trebuie cerul,
Stapan sa se faca.La fel pe pamant.
Pamantul si cerul sunt leaganul sfant
Ce-l dau omenirii, o casa in dar
Cinstiti-o, ngrijiti-o, iubiti-o, macar
Atat cat eu mi-am iubit Fiul sfant.
Nu trageti in leagan, ca-i raiul pierdut.
Incantatie
Te iubesc, te iubesc,
Canta inima
Te doresc, te doresc
Esti aleasa mea.
Te ador, te ador
Simt cum creste-n mine
Un cuvant, legamant:
Dor si drag de tine.
Te admir, te admir,
De te-admir, intreaga
Sufletul, limba mea
Astazi se dezleaga
Si vorbesc, ne-ncetat
Despre Dumnezeu
El e cel ce-a ales
Sa te am, mereu.
Te respir, te respir,
Aerul meu pur,
Tu ma umpli, ma-nnoiesti.
Fara de cusur
Azi gasesc fiinta ta
Care ma incanta.
De-ncantat ce sunt,cu tine,
Uit de-al lumii mers
Si ma fac una cu Tatal
Care ne-a ales.
Rugaciune
Azi, Doamne si Tata Ceresc
Ridic maini suave spre tine. Sa cresc
Cum creste mladita, as vrea.
Sa fiu mladioasa si tare ca ea.
Sensibila, buna, in tot iubitoare,
Sa fiu mangaiere si pururea Soare
Pentru cel care-n tine se vrea, sarbatoare.
Ma fa dar iubirii ce-ai pus langa mine.
Ma fa mangaiere. Si pururea bine
S-aduc, fara preget, in viata pe care
Mi-ai dat-o in grija, s-o cresc ca pe-o floare
Ce are nevoie de soare si apa.
Din dragostea ta, Tu, azi, ma adapa.
Si da-mi din puterea-ti ce-ntrece si gandul
Mai da-mi din Taria de-a crede cuvantul.
Cuvantul cel bun, ce vine din Tine
Ma-nvata iubirii sa-i fiu loc de bine.
Vorbeste-mi tu azi de dragostea sfanta
Vorbeste-mi de oameni, de Fiu-ti.Cuvanta
Cuvantul de dor, samanta cea buna
Sadita-n ogorul ce pururi aduna
Din brazda-i bogata recolta iubirii
Ma fa, Tu, mereu, locas al trairii
In pace si har, in dragoste multa.
Ma-nvata sa tac. Prin mine cuvanta.
Cand trebuie, darul, din mine sa-l dau.
Prin Tine pot toate, in tine ma vreau.
Patru taine
Natere i botez, nviere, -nlare.
Sunt taine -ale vieii
Sunt tainele care
Dau vieii chiar sensul de-a fi.
i-n splendoare
Un miel blnd se nate.
Se nate un Soare.
Botezul cu foc l primete cnd Tatl
Spre el i ndreapt voina sa sfnt.
i-apoi spre Golgota se-nchin.
Golgota i-e mas bogat, de nunt.
Aici se nuntete preablndul, cu cerul
Logodna cu viaa voind a lega.
De moare pe cruce, e doar aparen,
Cci Templu-i nu-l poate un ru sfrma.
Reface el templul n zile doar trei
Zidirea i-o face mrea
Privete! lumina i-o pune pe chip.
Te umple de spirit, de har i via.
nvie! i rul, nvins, se pred.
La poalele crucii i las puterea.
Se-nal Isus iar la Tatl, ce vrea
Prin El, tu, s ai mngierea.
i dac Isus i-a ntins, de pe cruce,
O mn ce azi te susine,
Tu, frate, s nu lai s cad
Nici mna ntins spre tine.
De dai, ori de capei, lumeste,
Tu mna ntins spre tine-o cinstete.
De Domnul se-ndreapt spre tine, prin ea.
Tu daruieste, sfinteste, sau ia..
Semnele timpului
Cnd vara e aproape
Smochinul de-nfrunzeste
i road mult-aduce.
Pe Domnul preamrete.
Aa i tu, cretine ,
Te pregteti, supus
S fii finicul care-l
Anun pe Isus.
Cnd neam n neam lovete
i foamea d trcoale
Cnd frica e stpn
Pe tot ce-n lume moare
Tu, credincios iubirii-i,
Vorbeti cu-ntelepciune .
Isus e-acela care
Cuvntu-n gur-i pune.
S nu te-apleci,
Minciunii fiind aezmnt.
S nu rvneti mrirea.
Cuvntul lui purtnd
Ca mrturie sfnt
n inim s-l pui.
Curajul te-nsoteasc!
Nu eti al nimnui.
Deci capul i-l ridic!
El, Fiul Omului,
Veni-va-n lumea asta
Cu slav i mrire,
Rscumprnd pcatul,
Dnd drept la mntuire.
Tu fii rbdare-n toate.
Credina i-e tria.
Cci prin rbdare mult
Gseti mpria .
Dreptatea Tatlui
Din faptele dreptii
Tu plat s n-atepi
Cci Tatl este cel
Ce tie-a noastre viei.
Te milosteste, suflet,
La cel srman cu firea.
Din mila ta mparte,
Cci mila, e iubirea.
i dac-n rugciune
i pleci genunchiul tu,
nchide-i ua casei.
Rmi cu Dumnezeu.
El i cunoate pasul,
i tie ce-i lipsete.
De i lipsete viaa,
Pe-a lui i-o druiete.
i pinea, i odihna
i pacea i iertarea
Le-aduce azi la mas.
Frumoas e -nlarea.
Tu nu privi n gol
i grija ta o las.
Cnd Tatl e n ceruri,
De grij i mai pas?.
Darul lui Iisus
Se nasc copii n lanuri,
Prea nedorii, orfani.
Povara lumii, toat,
E-n ochii lor srmani.
n suflete povar
De venice talazuri
Ei poart, ca un clopot
Ce rupe-a lui zgazuri.
i se revars-n lume
Durerea; o povar
Ce o purtm pe umeri
Din zori i pn-n sear.
Tu, mam, dulce mam,
La sanu-i de m pui,
Hrnete-m cu cerul
Din sfrcul tu glbui.
i tu, bunul meu tata,
Sdete-n mine rsul.
Tu m-ai adus pe lume!
De ce-mi furi paradisul?
Sunt darul lui Iisus
Nu m privii, strini.
Iubii-m, de vrei
S prind i rdcini.
Te simt
Te simt ntre dou bti ale inimii mele
Fcute s iubeasc;
Te simt ntre nceputul i sfasitul acestei zile
Lumin din mine, cereasc;
Te simt n miezul clipei
Ce nate mntuirea
Te simt ntre-asfinit i rsrit.
i i mai simt privirea
Ce m ptrunde-n tain.
O adiere sfnt
De dragoste de via.
Ce dulce m alint!
Te simt n mdulare.
Acolo, unde curge
Un prea curat izvor
De via, ce m unge
Precum s-a uns cu mir
Chiar capul lui Iisus.
i a rmas de-a pururi
Un gest mre nespus
Acel ce l-a fcut
Femeia pctoas
Atunci cnd din mulime
Voiete a n-drzni
Chiar pe mntuitorul
Cu mir a-l mirui.
La fel m ungi, m mirui,
M umpli, m-ntregesti
Te simt. Tu m apropii
De-ai nosti prini cereti.
Ganduri abstracte
Fcnd abstracie de faptul
C m iubeti i-o tiu prea bine-
Poi s asculi cnd vreau s tac,
S te iubesc, s fiu cu tine?
Poi s-mi deschizi portia strmt
A gndului, ce nu mai tace?
i dac-o mn i se-ntinde
Tu ia-o i srut-o-n pace.
De tot ce vreau e s m drui
Cu tot ce am i tot ce sunt,
Nu cauta alte-adevruri
Nu arunca vorbe n vnt.
Accept darul ce i-l face
Azi Tatl nsui, Dumnezeu.
Prin mine, vrnd s te mbrace
Precum pe-un preot. Corifeu
Credinei tu te f i pururi
Iubirea s i fie cina.
Iar dac ndoiala te mai roade,
Smulge-i, cu fora, rdcina.
n taina Liturghiei sfinte
S te aezi, smerit, la mas
Din trupul tu i din simirea-i
Isus i face astzi cas.
i-n ziua Soarelui-Rsare,
Cu vin i pine s trim
n vin i pine, Pinea Vieii
Ne regsim i ne ghicim
Mereu tot proaspei i frumoi.
Un preot i o preoteas
A lui Hristos, pentru Hristoi.
Colindul cerului
Simt cum ma colinda cerul.
Si nu stiu de-i dor, ori ba.
Ce stiu e ca-n viata noastra
A intrat altcineva.
A venit si a batut
Chiar in zorii diminetii,
Un drumet, la poarta noastra
Si ne-a-ntins paharul vietii.
Am deschis grabiti usita
Si-a intrat Isus, firesc.
S-a uitat cu drag la tine.
Mi-a soptit sa te iubesc.
Am privit, apoi, mirata,
Cum se pierde-Isus in tine.
Cum in inimi se preface
Trupul lui, si-apoi in mine
Si in tine se-ntrupeaza
Inimile,-n rugaciunea
Ce-a unit a noastre vieti,
Savarsind in cer minunea.
Vezi? din doua trupuri stramte
A facut Isus faptura
Fara limite si margini,
Vindecand in cer ruptura
Intamplata la-nceput,
Cand Adam si Eva fiii-
Neintelegand iubirea
N-au stiut, n-au priceput,
Tot ce Tatal lor a vrut.
Vom pricepe noi acuma
Darul Tatalui Ceresc?
Colindandu-te, in taina,
Sensul vietii sa-l gasesc.
De cnd te tiu
De cnd te tiu
M-ntreb ce e iubirea
M pate-un sentiment ciudat.
E, poate, fericirea.
i azi privesc, cu ochi mrii,
De spaim i uimire
Un suflet drag, care m-nva
C-am drept la fericire.
Mirat, fata ta cea drag
Te-ntreab pur i clar:
Pe nesimite, negndite,
Ne dm iubirii-n dar?
Rspunsul tu e-n trandafirul
Ce astzi, vorbitor
Se face i deschide iar
Fntna cea de dor
Din care adpa-v-om pururi
Iubirea nsetat
i sufletele noastre pline
De Dumnezeu.
M iart
De nu te tiu azi pe-de-a-ntregul,
Mai am de nvat.
Aa cum tiu i cum socot
S-nvei, nu-i un pcat.
Iubirea TA
Te rog, rspunde-mi, Doamne,
Cum e iubirea ta
Cnd focul stins al inimii
l poate aa?
M-nva Doamne, sfinte,
Cum s iubesc ca tine ,
Din fapta vrerii mele
S fac izvor de bine.
n roia vpaie
A simurilor mute
Am ars dorini i patimi
De tine doar tiute.
M iart, de greeala
Rob a fcut din mine
i de-am crezut vreodat
C pot i fr Tine.
M iart dac singur
Am rtcit, creznd
C tiu i pot doar eu,
De tine, chiar, uitnd.
i dac vreodat
M voi gsi, tot singur,
Tu pasul mi-l ndreapt
S nu mai calc nesigur.
ASEMENI LUI
Dac Tatl meu lucreaz
Vreau cu el s sap ogorul
i n lumea rtcit
Vreau s mi aduc obolul
De credin i de fapte.
i de dragoste de ar.
i statornic-n iubire
S sfinesc ce m-nconjoar.
S lucrezi prin mine, Tat,
Lucrul minilor curate
tiu c i iubeti copiii,
Pe-de-a-ntreg, nu jumtate.
Dac Tatl meu lucreaz
i creeaz venicia,
Vreau i eu, copil, din ceruri,
S mpart doar bucuria.
Rugciunea i-adevrul
Fie roade vrerii mele .
De podoaba mi-e srac,
Tu s m mbraci cu ele.
De te vd pe tine, Tat,
Cum lucrezi desvrirea
De mi eti exemplu-n toate,
Eu prin tine am sfinirea.
Mrturie vreau s-i fiu.
n tot lucrul m nva.
Doar n tine s m tiu.
F-m lin izvor de via.
Legtur de dragoste
S ne unim n rugciune
De vrem ca viaa s-aib sens
Cci ni s-au spus prea multe vorbe
Cnd goale, cnd fr-neles.
Un surogat de via este
Tot ce-nvtm ca fiind bun.
Cnd Dumnezeul i-a dat cuvntul,
Tu nu rmne azi imun
La tot ce-n jurul tu se-ntmpl,
Spunnd mereu c-i voia Lui.
Cci voia Lui nu-i nedreptatea
Nici srcia i durerea
Ci voia Tatlui ceresc
E s preiei chiar tu puterea.
Nu mai crmi, cu voia ta,
Cnd nspre stnga, cnd spre dreapta,
Ci cheam-ntelepciunea Sa.
Nu e de vin nici chiar soarta
C nu tii drumul s-l gseti.
Zadarnic lupi i rtceti.
Cnd un altar exist i o cale,
i dou nu-s nicicum adevrate.
Deci nu lsa-ntamplarea s te mne.
Cnd viaa e n mna ta, socoate
Ce i lipsete bucuriei tale
C nu-i nicicnd deplina intru toate?
i ce-i lipsete ie, ca fiin?
Sau l-ai pierdut pe Dumnezeu, prin fapte?
De-aceea rugciunea-i nceputul
Crrii drepte ctre Dumnezeu
i rugciunea e esena-adevarata
A sacrei legturi de dragoste curata.
Sa nu ne tememem de iubire.Niciodata.
Notiuni fundamentale
Am cultivat in grdina vieii mele
Trei noiuni fundamentale :
Credinta, speranta, dragostea.
Nu-mi aparin, eu sunt doar rodul din ele.
Sunt plin de Tine, de El si de EA
De Tine, credint, ce faci Dumnezeul
Din mine sa-nvie, dorind vesnicia
De Tine, bun Tat, ce-mi pui in fiint
Blandetea, puterea, vecia.
De El, de Iisus, de bunul tu fiu
Nascut ca sa moar pe cruce
De mielul ce poart cununa de spini
Si speranta de viat-mi aduce.
De Ea, de Maria, fecioara aleas
S poarte in pantec Speranta.
S poarte credinta si dragostea multa
S poarte, zambind, pacea sfant.
De Tine, de El si de Ea m-nconjor
Cum ploaia ce umple pe cer, nor cu nor,
Infasoar pmantul, cand reavan sade
Sa ude pamantul ce respira si arde
De dorul unirii cu cerul, ce cade
La picioarele tale si se-nchin-n cascade.
S nu incetezi tu intr-una s crezi,
Mergand inainte, s poti sa visezi
Cum dragostea umple viata de fort.
Speranta devine, in mana-ti o tort.
Omoara azi chipul cel vechi al dorintei,
Cultiva-ti pamantul cu bobul credintei.
Caci tot cel ce crede, va sti si c poate
S umple pmantul de buna dreptate.
Credinta, speranta, iubirea de-o sameni
Culege-vei dragul de viat si oameni.
Jocul dragostei
Am intrat in jocul dragostei
Si tu, si eu, cu El, impreuna.
In jocul acesta nu mergem pe rand,
In jocul acesta ne tinem de mana.
Luai mana ta in mana-mi intinsa
Si mana Lui buna pe-a noastre cuprinsa.
Si jocul se joaca frumos si curat
Ca-i jocul in care nu-i loc de trisat
Cand inima-mi simte-adevarul din tine
Te face o parte din El si din mine.
In locul acesta de vrei a intra
Tu leapada teama, tu scapa de ea.
De ea, de trecut, de-aduceri aminte.
Ramai cel ce esti, copilul cuminte
Ce vrea a juca doar jocul iubirii
E-un joc al credintei, e-un joc al sfintirii.
In jocul acesta se intra in trei,
Treimea din mine, in tine s-o iei.
Cand trei si cu trei, trei vesnic ramane
In mine, si-n tine, caci El ne sustine.
Cand jocul iubirii jucam, pe-ntrecute,
In noi regasim emotii pierdute.
Auzi si-ntelegi ca dragostea-i calea
De-a tinde spre cer, spre Iisus. Si e valea
In care isi scalda iubirea piciorul
Cand vine si pleaca, de mana cu dorul.
La cumpana vremii, imi scriu testamentul:
Iti dau Tie toate.Si pe firmamentul
Iubirii, azi scriu cuvinte putine:
Vei fi ucenicul de azi si de maine
De dragostea fi-va mereu a ta paine.
Caci cel care face si cel ce invata
Prea mare se cheama, in cer ca si-n viata.
Cetate-a iubirii sa faci azi din mine.
Te iau in iubire pe tinepe tine.
Lumea
Lumea: o usa larg deschisa
Pentru marunte fapte.
O usa mult prea stramta
Pentru-adevar, dreptate.
O usa incuiata,
Prin care nu patrunzi,
Cand vrei in Dumnezeu
Sa fii, sa te scufunzi.
E lumea asta mare
Un lacat ferecat
Si ruginit de vremi,
Ce-nchide-al nost pacat .
Rugina-i necredinta
Ce bantuie si urla.
Ar vrea adepti sa-si ia,
Cu trambite si surla.
Si lacatul e viata
Pe care n-o-ntelegi
Cand astazi, ca si ieri,
In ea, grabit, alergi.
Din lumea azi deschisa
Pentru minciuni si hula,
Refa tu paradisul
Pe care il pierdura
Pe rand, crestinii, fratii,
Cand s-au lasat robiti
De demoni si de altii.
De proprii parinti.
Tu fii o apa vie
Ce curge printre pietre
Si-si curateste cursul
De mil si de regrete.
Si-n curgerea ferice,
-Coloana spre vecie-
Preia credinta pietrei
Si-a ei statornicie.
Asemeni TIE
A vrea s simt i s gndesc ca tine,
Dar cum s fac s ies acum din mine?
Cnd ies din mine nu simt E-ul Eu.
Dar simt c-n tot exist Dumnezeu.
Tu te-ai fcut ca mine, ca noi toi.
Cum ai putut s pori un jug de oameni, de roboi ?
Ct e de greu s duci o via de nomad,
Cnd gnduri i triri n tine ard!
Te faci ca mine, Tu, Desavarsitul,
mi iei tristeea, teama, asfinitul.
i lacrima mi-o tergi i mi-o transformi;
n rul vieii patima-mi adormi.
Te faci sperana care-nvii.
De cad, tu m ridici.. i stii.
Tu tii cum s-mi transformi mormantu-n nviere
mi dai s beau din sfnta ta putere.
Simirea-i i gndirea-i, deopotriv,
Ptrund fiina mea, mereu captiv
ntr-un trecut ce nici n-a existat
Cci tu splat-ai lumea de pcat.
Tu m iubeti cu mil i altfel.
mi dai s beau din sngele de miel;
Mncnd din trupul tu, necontenit
M-aezi n raiul ce l-am dobndit
Cnd te-ai fcut o scar nspre cer ,
Prin crucea nlat, sfnt mister.
i pui n mine puni spre a-nelege
Iubirea i credina, sfnt lege
Adus la botezul omenirii
S fiu ca tine este-n legea firii.
METAMORFOZA
Te gandesc
Dintr-o mie de ganduri,
Te simt
Printre forme si randuri,
Te respir
Printre aburi de ploaie marunta,
Te patrund
Cum patrunde secunda a timpului unda.
Te ador
Cum adora pamantul, azi, cerul,
Te-mpresor
Cu iubirea ce-si scrie misterul,
Te-adancesc
In taceri si-aduceri aminte
Si te iau
Din Cuvant, catre alte Cuvinte.
Te rostesc
In rostirea de psalmi, inchinare.
Si te scriu
Rugaciune spre Tatal, Chemare.
Te iubesc,
Cum iubesc Dumnezeul din mine
Si ma-nchin
Cu adanca, smerita, iubire de tine.
Te gandesc si te simt,
Te respir, te alint,
Te patrund, te ador,
Te-adancesc, te-mpresor,
Te rostesc si te scriu
Si te iau, mai tarziu.
Ma inchin si vorbesc.
Mai presus:TE IUBESC!
OGLINDA
Esti viata mea, tu, OM.Ca-n tine e IisusSi-n tine-i lumea
toata.Pamantul l-am supusSi ti-l aduc in darCum iti aduc
iubirea.Pamantul azi se faceAltar, spre nemurireaAcelor clipe-n
careRamas-am amandoiIn fata cu IUBIREASi cu trecutul. GoiDe tot ce
omenesculAvea, sa ne surprinda.Am inteles ca estiOglinda mea.
OglindaIn care ma privescIntreaga, sau rasfranta,Dar niciodata
ruptaDe Dumnezeu, infranta.PESAH
Vino cu mine
In marea trecere
E sarbatoarea Pastelui
Sa nu se secere
Holda cea buna
A Mielului
Cand fi-va timpul
Culesului.
Vino cu mine
Sa trecem marea.
Popor ales
De esti chemarea,
Si esti pamantul fagaduintei
Dat noua-n veci. Darul credintei.
Vino cum mine!
Din rob, tu fii
Stapan pe viata,
Pe frumusete,
Pe avutie,
Pe-ai tai copii.
Vino cu mine!
Te-nalt spre cer
Cand eu la Tatal
Ma duc. Si-i cer
Sa-ti dea si tie
Un loc in slava.
Un loc firesc in vesnicie.
Vino cu mine! Ucenicie
In Dumnezeu de vrei sa faci
Cu marea trecere azi te imbraci.
Ajuta-ma sa te cunosc
Ai stat cu mine la masa simpla a tacerii
Si mi-ai intins paharul plin al invierii.
Si trupul tau mi-ai dat, desavarsind
Ceea ce Tatal cel ceresc voind si preamarind
A-nfaptuit spre gloria sa sfanta.
Pe cruce moartea lumii fost-a-nfranta.
De-atunci pamant si cer in cor cuvanta
Cuvantul tau dat noua spre-naltare:
Cel mic stapan va fi celui mai mare.
Tu ai spalat piciorul meu, in dimineata
In care-am inteles ca Tu esti Calea, Adevarul si Viata.
Prin tine am venit la Tatal meu ceresc
Si crucii tale, viu, ma daruiesc.
Si indraznesc sa vreau sa te cunosc
Lucrarea Tatalui ceresc prin Tine-o recunosc.
Si ma predau fiintei Tale draga.
Tu sa ma-nveti stiinta lumii-ntreaga.
Sa ma cobori in dragoste, sa cresc
Si sa ma urci la Tatal nost ceresc.
Sa ma ajuti sa te cunosc total
E dorul meu vital si ancestral.
VIATA TA CAT VESNICIA
Mi-a ajuns la urechi un zvon despre nemurire:
C-ar exista de-as sti s-omor a lumii fire
Sa ma ridic in inaltimea Parintelui Ceresc
Si de acolo-n rugaciuni, pe rand, sa cuceresc
Pamant si cer si ape si campii
Si sa-mi cobor viata cea din vesnicii
In elixirul nemuririi, in sangele varsat pe cruce
Si-apoi sa ma hranesc mereu doar cu Isus, Cuvantul bun si
dulce.
Dar pan-atunci, pana sa-nvat sa mor ca sa-nviez
Continuu sa exist prin lucrurile-n care pun un crez.
Exist prin dragostea pentru copilul meu
Si mai exist prin ceea ce vrea bunul Dumnezeu
Sa-mi scoata-n cale, spre desavarsirea mea.
Exist prin dragostea pe care Tie ti-o pot da,
Prin tot ce dau din tot ce sunt ca si fiinta,
Prin tot ce simt cand sunt cu tine, prin credinta.
Si mai exist prin tot ce fac si tot ce spun
Caci toate sunt ca praful ce se-asterne
Pe talpa ta, apostol fara vreme.
Apostol ce strabati cetati instrainate
Sa pui Cuvantul in lumina si-n dreptate.
Precum e urma talpii tale sfinte
Infipta-n tabla-aducerii aminte,
La fel, in universul ce ma naste
Raman din mine ganduri, si simtiri,si-un Paste
In care-am inteles ca vesnicia
Mi-o poate darui doar El, Mesia.
Secretul nemuririi este bogatia
Pe care-o porti in suflet, bucuria.
A FI si A STI ca poti avea
O viata cat o vesnicie. Viata TA.
TALANTUL
Hai, vino! ne imaginam
Si tu..si eusi altii..
Cum azi Isus e inceputul vietii
Si-mparte iar, cu dragoste, talantii.
Si tu primesti ca si talant chiar timpul
In care viata ta se desfasoara.
Ce-ai face, sa-l transformi in vesnicie?
Sau l-ai lasa din nou, ca altadat, sa piara?
Cu ce talent ai inmulti
Talantul ce se cheama TIMP?
L-ai irosi, ca pan-acum?
Nu te-ai schimbat in ast rastimp?
Ce-ai inteles din darul lui Isus,
Acum, cand viata capata alt sens
Si timpul pare fara de sfarsit?
Ce ai ales sa faci, cand ai ales?
De darul lui Isus e viata-n bucurie,
Si viata ta in El de-alegi oricand s-o pui.
Transformi secunda ta in vesnicie.
Si lumea-ti se transforma brusc in lumea lui.
Tu numara ce ti s-a dat de sus,
Ca ti s-a dat o viata, s-o cinstesti
Daca innobilezi in ea faptura-ti toata
E semn c-ai invatat sa te iubesti.
Gandurile
Gandurile, ca pasarile
Ce zboara libere
In zari de pulbere,
Un du-te-vino de nedescris.
Gandurile, ca pasarile:
Unele agere, altele lenese,
Dar toate gurese, de neinvins.
Gandurile, ca pasarile:
Ba sunt de prada, ba de-ncantare,
Ba sunt flamande, zornaitoare,
Ba zboara iute precum sageata,
Ba se izbesc din stanga-n dreapta.
Ba sunt si ganduri mai cumintele,
Precum acele mici pasarele
Care abia de ciripesc,
Abia de zboara, doar se zaresc
Cand indraznesc sa se avante
Spre- a lumii margini.
Si sa ne-ncante.
Ganduri ca pasari.:
Care planeaza, ba mai vaslesc si-aterizeaza
Cu aripi lungi, sau mai ciuntate
Pe-al casei gard. Cand jumatate
Din cele pasari, chiar se opresc
Al casei gard impodobesc.
Si gardul casei devine viu:
Un mic oras, alb-straveziu,
In care-abia se-ntrazereste
Fiinta ce in tine creste.
Creste din gandul bun, creeat
Din zborul pasarii spre-nalt.
Gand-pasare, pe unde zbori
Sa risipesti urma de nori !
Sa binecuvantezi in zbor
Pamantul, casa tuturor.
