Upload
others
View
143
Download
10
Embed Size (px)
Citation preview
lonlnton
rcrc€:rcKIncicloRedie
[Gnilu lero $i ffiffimm$il curio$i,#)
='"'HEF,,s
ryWffiKHK$Prefa[i....................................................o..........................................6
1. LIMBA, ISTORIA $I SIMBOLURTLE NOASTRE NATTONALB ........9De ce oamenii vorbesc limbi diferite? . .. ..................9De ce scriu scriitorii?.......... ................ 11
De ce alfabetul nostru incepe cu litera,,o" $i se termind cl,&"? .........12De ce arume pe2 apilie se serbetore$te Ziualntemafional6 a CA4ii pentru Copii?............14De ce poezia este necesar[ gi in secolul aI XXI-lea?............... ............. 16De ce criticii literari afirmd c[ asupra creafiei eminesciene a influenlat filozofia germand?.17De ce Eminescu este considerat, in acelagi timp, poet nalional gi universal?........................ 19
De ce Eminescu este venerat ca un sfhnt? ..........20De ce folclorul constituie un izvor nesecat de inspiralie pentru literatura clasicS? ...............21De ce Grigore Vieru a fost numit,,poet cu lira-n lacrimi"?.. ................23De ce in poezia contemporanl predomind versul alb?.......... ...............24De ce,,Flac6ra" lui P6unescu nu s-a stins?.. .......26De ce noi, moldovenii basarabeni, suntem rom6ni?... .........27De ce istoria este o comoari sacr6, un izvor nesecat de inv6fsminte?......... .........30De ce limba este considerati averea cea mai de pre! a unui neam?............... .......32De ce drapelul nosku are trei culori qi ce semnificd ele? .....................33De ce elevii din Republica Moldova studiazi operele scriitorilor din Romdnia?..................35De ce moneda naJionals poartl denumirea de ,,leu"?.. ........36
2. DEZ\T OLTAREA CON$TIIMEI CTYICE $I POLITICE .................. 3 8De ce unii sunt impotriva informdrii copiilor gi adolescenfilor despre drepturile lor?..........39De ce a fost instituit5 Ziua Mondial[ de Prevenire a Violenjei impotriva Copiilor?.............40De ce criza economicd global[ ne-a afectatatdt de mult?....... .............42De ce anume democra{ia este consideratl cel mai bun mod de guvernare a unui stat? ........44De ce localitifile noastre sunt un paradis a1... gunoaielor?........ ...........46De ce in Moldova nu se iau m6suri serioase de prevenire a polulrii mediului?....................48hI)e ce rimdnem reci la incdlzrea globald? .........50De ce nu sunt create condilii ca tinerii specialigti sI se intoarcdin!ard? ..............51De ce unii adolescenli considerl cI doar munca peste hotare le poate oferi un viitor?.........53De ce pArinjii nogtri, dar qi tineretul, pleacEla muncl peste hotare? ....................54De ce unii cred c[ dreptul de a fi liber este, in acelaqi timp, gi dreptul de a gregi?................56De ce unii apreciazd cafiind neserioasl profesia de zianst? ..... ...........57De ce a fost instituit5 ZiualnterrtafionalS a Toleranfei?.............. .........58De ce Moldova e consideratd ceamai sdracd !ar[ din Europa? ...........60De ce tr5im din zi inzitotmai r6u, dar invinuim de aceasta timpurile?............ ....................62
B. sAngAroRr CALENDARTSTTCE $r ETNoCuLTURALE .............o .....64De ce noi, copiii, suntem protagonigtii sdrbrtorilor de iarn[?....... .......65De ce fiecare an poart[ numele unui animal?............ ..........67De ce se zice ci Baba Dochia igi scuturi cojoacele? ...........69De ce s6rbltorim Paqtele Blajinilor? ...................72De ce anume bradul este impodobit la s[rb[torile de iarn6?.. ..............74De ce nou[, copiilor, ne este ruqine sd umbldm cu colinda?............... ..................76De ce decembrie este considerat[ luna cadourilor?............... ...............77De ce zilele sdptim6nii sunt anume 7la numir gi care-i istoria denumirii lor? ......... ..........79De ce luna februarie are numai 28 de zile?......... ................. g1De ce in colinde se canti despre ,,florile darbe" in ptne iarn[? ........... g3De ce zicem,,Flristos a inviat!" timp de 40 de zlle?......... .................... g4De ce anul nou incepe anume cu luna ianuarie?.. ................ g6De ce anume iarna ne aduce cele mai multe slrbitori?. ...... ggDe ce p0nn in zilele noaste s-a mai p[strat tradilia de a purta mlr,tigoare gi ce semnffi cd ea? .90De ce majoritatea nunlilor sunt jucate anume toamna?... .....................93De ce copiilor le place sI fac5, iama, oameni de zdpadd? ....................95De ce unele obiceiuri $i tradilii na{ionale sunt date uitrrii?...... ............96De ce la sdrbbtorile de Pagti sunt vopsite ou6le in rogu? .....9gDe ce Paqtele este sirbltorit in fiecare an la date diferite?... ................99De ce in diminea{a de Pagti noi ne spildm cu ap6 dintr-un vas in care se pune un ou ro$u,
altul alb gi cdliva b6nufi? ........ l0lf)e ce copiii sunt tot mai pulin pasiona{i de slniuq? .......... 103De ce tn Moldova se sfubitoregte mai int6i Anul Nou, in plin post, gi apoi Crlciunul? ..... 104De ce pe 14 februarie s6rb6torim Ziualndr6gostililor?... .. 106Cum anume este sdrb6toriti Ziua indrigostililor pe Terra? ..."........... 107De ce anume I aprilie e ziuaglumelor? ............ 109De ce anume pe 1 iunie se srrb[tore gte ziualnternajionalr a copiilor? ......... ... l l lDe ce anume pe 5 octombrie este serbetoritu zruapedagogului?..... .................. l 13De ce ziuarnternafional[ a Femeilor este sdrbitoriti pe g Martie?.. .................. I 15De ce consemnrm ziua de 9 Mai, care, de fapt, e o s5rbitoare sovietic[?. .........117De ce 9 Mai este gi ZiuaYictoriei, gi Ziua Europei? .........".. .............. l l gDe ce unii cred cI numlrul 13 aduce ghinion?... ............... 120
4' VIATA $I GRIJILE UNUI 8L8V...........'r....................r.o.....o. ........122De ce anul qcolar incepe la noi pe I septernbrie, iar in alte lEri - la date diferite? ..............123De ce exist6 o distanfi glacial[ gi foarte mare tnte elev gi invrfitor?. ............... 125De ce copiii qi adolescen{ii nu viseazE sE devini invifitori? ............126De ce elevii chiulesc tot mai des de la ore? ......12g
De ce unii elevi sunt indiferenfi fa!5 de inv6{5tur5?............... ............130
De ce pulini elevi inva!6 bine? ......... 131
De ce unii elevi se rugineaz[ de colegii lor sI invele bine?........ ........ 133
De ce timiditatea este o piedicl in calea succesului qcolar?...... ......... 135
De ce pArin{ii nu ne permit uneori sI alegem profesia dorita?..... ...... 136
De ce, la alegerea profesiei, deseori nu linem cont de talent? ........... 138
De ce se zice c6 toamna se num6r6 bobocii? ....140
De ce mu{i elevi de la sat inva!5 prost?....... .....14L
De ce unii elevi consider6 lnternetul mai presus dec6t cdr{i1e?..... .....L43
De ce Internetul devine o sursl de informare tot mai des solicitate?............. ..... 145
De ce pentru unii elevi copiatul este ceva firesc? ...-..........147
De ce in gcolile noastre nu se acordl o atenlie mai mare crea{iei tehnice?... .'.... 148
De ce unii profesori sunt corupli? ....150
De ce elevii de la sat sunt considerali inferiori celor de la oraq? ........152
De ce elevii s6raci deseori nu sunt apreciali la justa lor valoare de cStre profesori?...........154
De ce elevii inceteazd. sI meargi la bibliotecA?............. .... 155
De ce unii profesori cred cI fetele sunt mai capabile decdt b6ielii?..... ...............157
De ce unii profesori ne oblig6 s[ inv5flm cdt mai bine anume la obiectul predat de ei?.... 159
De ce noi, elevii, suntem impugi sd inv6!5m toate subtilit[fle matematicii? ...................... 160
De ce normele de conduit6 ale unor profesori nu coincid cu normele de conduitl ale
elevilor? -................162
De ce reugita gcolar[ depinde de noroc? ........... 163
De ce unii elevi, c6nd iau note rele, se sup5rd pe inv6!5tori qi nu accepti realitatea?......... 165
De ce adesea gov5im la alegerea viitoarei profesii? .......... 166
De ce programa gcolarl este atdt de... academicE? ............168
De ce elevii sunt suprasolicitali la gcoal6?. .......170
De ce uniforma gcolari nu este obligatorie pentru toli elevii? ...........171
5. ADOT.F.SCEIVIII $I PROBLEMELE INTERACTILINII SOCIALE ...174
De ce adolescenla este ca o furtunfl de sentimente qi t5fui?....... ........175
De ce conflictul dintre generalii devine tot mai acut? ....... 178
De ce nu este bine ca perinlii sI batS copiii? ...181
De ce unii adolescen{i nu tind sI fie ei inqigi? ............. ...... 183
De ce existi atAta vulgaritate printre adolescenli?.............. .'..............185
De ce unii se bucurd cdnd le faci un bine, iar cdnd le ceri ajutorul, ili intorc spatele?........ 187
De ce unii adolescenfi incep sd consume droguri? ............188
De ce nu e bine sd ne sIrutim pasional in public? ............ 191
De ce sunt interzise relafile sexuale intre adolescen!i?...... ................ 193
De ce unii copii nu-i stimeazdpeblhAni? -.......194
De ce unii oameni igi ineacl amarul in bluturl?............... ................. 195De ce copiii celor bogafi ii ignoreaz6 pe ceilalfi, ii umilesc la tot pasul? ........... l9gDe ce businessmenii noqtri au uitat de generozitate? ........1ggDe ce deseori nu putem comunica atunci cand suntem fa!6 in fati?..... ..............201De ce curiozitatea poate fi periculoas[?.......... ..202De ce iubirea este atdt de amarl qi nemiloasi?............ ......204De ce maturii evitd sI ne vorbeasci despre dragoste?. ......206De ce unii maturi sunt impotriva studierii in gcoal5 a disciplinei,,Deprinderi de via\A,,? ..207De ce pArin{ii noqhi divo\eazd? ............... ........20gDe ce unii adolescen(i incep sI fumeze? ...........211De ce unii prrin{i nu au grijr de srndtatea spiritual[ a odraslelor lor?........ ........213De ce maturii nu au incredere in copii? ............215De ce tinerii sunt indiferenli fal6 de necazul altora? .........216De ce in inima adolescenfilor invidia igi face tot mai mult roc? ........217De ce unii oameni se laud[ cu tr[sdturile lor fizice gi morale? ..........21gDe ce unii elevi sunt exagerat de m6ndri gi se cred mai presus dec6t ceilalli? ...221De ce unii cred cd,ate considera superior altora este bine? ...............222De ce nnii adolescenli agreeazdpierctng-ul gi tatuajele? ..224De ce oare este atit de greu s6-!i gisegti prieteni devota{i?.. ..............226De ce o prietenie adevirati se leagl ani in $ir?........... ......22gDe ce nu gtim, deseori, sd ne alegem prietenii?.............. ...230De ce respectul de sine este considerat uneori drept lacunl?.... .........231De ce tlcerea nu intotdeauna este de aur? ........233De ce nnii elevi manifest6 violenl5 fafi de colegi? ...........234De ce unii cred cd,zgdrcenia poate fi calitate pozitivd? .. ...236
6. REFT.F'.CTII SPIRTTUALE $I FILOZOFTCE ................................. 23gDe ce credem ?n viafa de dincolo de moarte? ...23gDe ce in lume existi mai multe religii? ............241De ce majoritatea tinerilor neagr existen{a adev[rului absolut? ........244De ce artae considerati de unii o copie a realitdlii, iar de altii - doar o iluzie?...... ............246De ce uneori binele se transforml in rdu? ................. ........247De ce pe lume existi ura, riutatea gi duqmlnia? ...............24gDe ce unii copii sunt oaspeli permanenli ai discotecilor, dar nu frecventeaz6 biseri ca? .....251De ce femeia nu are dreptul s[ intre in altarul bisericii? ...252De ce deseori nu prefuim clipa la justa ei valoare? .............. ..............254De ce unii oameni nu pun pre{ pe adevlr gi sinceritate? ............. .......256De ce infre etic Ai estetic exist[ o leglturi tainic[? ..........257De ce unii oameni r[mdn a fi filozofi pentru toatdvia!a?............... ....25g
De ce frumuselea exterioarl este apreciatdmaimult decdt cea interioard?.........................260
De ce unii elevi ignoreazdhrana spiritualI? .....262
De ce este necesar sd respectim normele morale? ....-.......263
De ce, in ultimul timp, tot mai mul1i indivizi uitl de omenie? .....-....265
De ce unii afirm6 cdvia\aomului depinde numai de soart5?. ............266
Ce este timpul gi ce semnificl trecerea lui? ......... .............267
De ce timpul zboardatAt de repede? .................269
7. DIVERSE.........................o.............o.................................... .........272
De ce, la inceputul anului 2000, unii afirmau c[ suntem deja in mileniul al treilea, iar alliinegau acest 1ucru?............... ....273
De ce se zvonegte ci in anul20l2 va fi sfbrqitul lumii? ....274
De ce oamenii iubesc atdt de mult banii?............... ............276
De ce omul, tofuqi, are nevoie de bani? ............278
De ce am l6sat dolarul sI ne joace festa? ..........281
De ce cdr!ile... imbdtrdnesc?.............. ................282
De ce utilizlm telefoanele mobile nu doar din strict[ necesitate? .....283
De ce unii elevi nu sunt congtienli de riscurile utiliz6rii abuzive a computerului? .............285
De ce oamenii se drogheazi qi care este pericolul narcomaniei?....... .................287
De ce, dupl ploaie, pe cer apare curcubeul? .....289
De ce unii oameni afirm6 cI existi extrateregtri?............... ............-...291
De ce mAncarea fast-food nu este bund pentru elevi? .......293
De ce cea mai indrdgitn revistl a elevilor se numeqte Florile DalbeT ................295
De ce ,+Arcul Europei" s-a in[llat pdnl la ,,Steaua Catt6}ii"? ............297
De ce iernile au devenit foarte calde gi slrace inzdpadd? ..................299
De ce imperiile au tendinla s[ se extinde? .......... ..............301
De ce totul ce este dat de Dumnezeu se numegte natur6? .....-............302
De ce elevii cunosc superficial istoria apariliei viefii pe P[mAnt? .................'.....................304
De ce Luna de pe cer iqi schimbd sdptlmdnal forma?... ....306
De ce apa este totugi albastrI, degi se aflrmI c5-i incolor[?............ ...307
De ce manelele nu sunt acceptate 1a noi?...... ....309
De ce se considerd c5, afi cdnt6re! nu tnseamnd a avea o profesie? ... 311
De ce rdndunelele igi fac cuibul pe la casele oamenilor?............. -.....312
De ce se zice c[ omul are al qaselea sim!? ........314
De ce timpul, fiind ceva nevdzut qi imaterial, este mlsurat de om st atdta precizie? . . ....... 3 1 5
De ce anume vara este destinat5 vacantei mari?........ ........318
DE CE? Enciclopedia pentru fete $i b[ieli curio$i
De ce oamenii vorbesc limbi diferite?Vorba este umbra faptei.
DEMOCRIT (filozof grec)
De ce oamenii vorbesc limbi diferite? Oare n-ar fi fost mai bine dacd toatd
lumea de pe glob ar fi vorbit doar o singurd limbd? Existd oare limbi mari Si graiurimici? Cum ar trebui sd ne respectdm limba maternd, dar sd nu ignordm Si limbilealtor popoare?
Alexandru UZLIN, elev in clasa a V-a ,,B"mun. Chiqindu, Liceul ,,Ion Creang["
Cartea C[rfilor, adicd Biblia, rdspunde in felul urmdtor la aceastl intrebare deloc
simpld. Se zice cd, la inceputurile sale, omenirea vorbea o singur[ limb5. Aceastl
situalie s-a pdstrat pAn[ la o anumitd etapd, c6nd urmagii lui Noe, conform Vechiului
Testament, s-au apucat sd inal1e un turn, zis Babel, cu intenlia de a ajunge la Dumnezeu
ca sE se convingd de existenla Lui. $i, pentru cdindrdzneala lor nu avea margini, iar
tumul se ridica vdzdndcu ochii spre tlriile cerului, Dumnezeu a decis s5le impiedice
infrptuirea planului. Cum? Le-a ,,amestecat limbile". Dintr-o singurd limbi pe care
o vorbeau toate serrlinliile ce lucrau la zidirea tumului, Dumnezeu a creat mai multe
limbi. Astfel, ziditorii nu se mai inlelegeau intre ei. Dacd zidarii cereau c[r6midb,
calfele nu pricepeau ce anume voiau acegtia qi le duceau mortar... $i viceversa. Din
cartza neinlelegerilor ,,lingvistice" qi a haosului survenit, Turnul Babel n-a mai fost
terminat. Deci, intenlia omului de a ajunge la Dumnezev a eguat totalmente. Expresia
,,Tumul Babel" a devenit proverbiald, referindu-se la situalii cdnd toli vorbesc deodat6,
de nu se mai inlelege nimic.Prin urmare, din Vechiul Testament reiese c[ numai incercarea nesdbuitl de a
indllaun turn p6n6 la Dumnezeu s-a incheiat cu... aparilia mai multor limbi. Se pare
c[ aceast6 versiune biblic[ are qi un suport qtiinliflc. Savanlii suslin ideea c[ in Africa,
leag[nul civilizaliei umane, se vorbea o singurd limb[. Apoi, emigr6nd 9i r[sp6ndindu-
se pe celelalte continente ale Terrei, limba cea unic6 a omenirii s-a diversificat,
imbog[lindu-se cu noi gi noi cuvinte in aqa mdsurS, incdt s-au format alte limbi. Astfel,
aparilia mai multor limbi se datoreazd, ?n primul rdnd, viefuirii oamenilor la mari
distanle unii de alfii, chiar pe continente diferite. Lipsa mijloacelor de comunicare
(hansport rapid, telefon, radio, televiziune, presl etc.) a izolatgi conservat comunit6lile
umane nu numai din punct de vedere geografic, dar gi lingvistic. Aqa au luat nagtere
ION ANTON
rasele umane (europenii, africanii, asiaticii, australienii), fiecare cu limbile lor. Apoi, incadrul limbilor globale, exist[ foarte multe dialecte, uneori atdt de diferite, inc6i chiargi oamenii din localit5lile vecine nu se mai infeleg intre ei. Aga se face cdazipe p6mdntsunt vorbite peste 7 mii de limbi.
Intr-adev6r, existl limbi mai importante, in sensul circulaliei lor internalionale,9i graiuri mai mici, pnele vorbite doar de locuitorii unui c5tun. printre limbilede circulalie internafional[ se num6rd engleza, franceza, spaniola, araba, greaca,rusa... DacS lu6m in seaml numErul de vorbitori, atunci limbi mari sunt gi chineza,hindusa, japaneza... Oricum, fiecare popor existi ca entitate etnic[ doar prin limbasa, prin obiceiurile sale, gi numai pe plm6ntul hdr[zit lui de Dumnezeu. Iat6 de celimba matern[ este iubitl deopotrivl de to]i oamenii de pe pdmdnt, indiferent dac[acea limbd este consideratl de al1ii mare sau mic[, bogatd sau sdrac6... C6ci, cumzicea poetul Victor Teleuc6, ,,nu exist6 limbi s[race", gi numai in limba sa maternlpoate rdde gi pldnge un popor.latd de ce noi ne iubim cu sfinlenie limba noastrIrom6n[, care se trage de la strlvechea limb[ latin[ gi de la cea dac6, disp6rut6in neant, cu influenle din multe alte limbi care s-au pierdut in negura vremilor.Vigoarea lor expresivl s-a topit pe veci in vorbirea noastr[ modernl, care nepermite s[ ne numim neam distinct printre popoarele lumii. Se considera c[ limbanoastrd face parte din familia nobil[ qi mare a limbilor indo-europene, care, cic6,au avut la temelie vechea limb6 tracd, r6sp6ndit6 in vechirne ,,de la India p6n5 laRin", limbd in care gi graiul dac era un dialect distinct...
in ce privegte avantajele sau dezavantajele multitudinii graiuriloE unii savanlisunt de pdrere c5 omenirea ar fi progresat de zeci de ori mai repede, daci nu exista,,babilonia" lingvisticl gi toate popoarele ar fi vorbit o singur[ limb6. Nu int6mpl[tor,savanlii filologi au elaborat, in anii '60, o limb[ universala - esperanfo. Se presupuneac5, prin intermediul acestei limbi, oamenii de qtiin!6 vor comunica opeiativ gi vorface mai multe descoperiri gtiinlifice... Zadamicl trudS! Ca tot ce e artificial, gi ii-Uuesperanto n-a prins r5d[cini addnci, c[ci o floare de hdrtie, oricdt de bine am colora-o,nu poate inlocui floarea cea adev6ratS, cu naturalefe in culori gi mireasmd in petalele-ivii. Ideea acestei limbi universale a fost subminat[ definitiv qi de aparilia mijloacelormoderne de comunicare, care faciliteazl, gi accelereazd, circtlafia informafiei de la uncontinent al planetei la altul... cu at6t mai mult, cu cdt gi savanlii contemporani posed[la perfeclie dou[-trei limbi de circulafie universal[.
Firegte, suntem obligali s[ ne respectlm cu sfin]enie limba mateml, care a fostneglijati multe decenii in gir. Dar, venerdndu-ne propriul grai, si nu desconsiderdmnici alte graiuri. Dimpotriv[, sI inv6l6m cdt mai multe limbi, clci doar astfel vomputea fi considerali oameni cul1i.
10
DE CE? Enciclopedia pentru fete $i biieli curio$i
De ce scriu scriitorii?Nimic nu-i mai ugor decdt sd scrii in o1a fel, incdt sd nu inleleagd nimenii
dupd cum, din contra, nimic nu-i mai greu decdt sd exprimi gdnduri
importante in ola chip, incdt fiecare sd le inleleagd'Arth u r SCHOP EN HAU ER (fi lozof g erman)
Am Si eu o tntrebare, la care sper sd-mi rdspundeli cdt mai clar Si interesant: De ce
scriu scriitorii? Posibil, aceastd intrebare tifrdmdntd pe mai mulli copii"'
Viorica VELI$CO, elevd in clasa a MII-a, Liceul
,p. Matcovschi", s. Vadul-Ra5cov, r' $oldnneqti
,,Ca s[ citeascS cititorii!", am putea rdspunde scurt, clar 9i cuprinzdtor la aceastd
intrebare. Dar ea, deqi ar pdrea ,in doi peri" ta prima vedere, nu este defel una,,f6snit[",
simpl[ gi naiv5, ca slputem r[spunde doarprint-o singur[ frazdlaconicE. inaaratut acestui
,de ce?" se ascund numeroase dubii qi frdmdnt5ri ale multor copii, dar qi a1e unor maturi'
Vorba e c6 ?n unele medii din societatea noasffi, influenlate de ,,vdrtejurile capitaliste"
devastatoare de suflete, este pusd la indoiali nu numai necesitatea literaturii, ci 9i a culturii in
ansamblu. Traruiliala aga-zisa economie de piali s-a tansformat pentru mu[i concetSleni
de-ai nogfri ?nfi-o apriga luptE penbu o bucatE de pdine, adicd pentru hrana cea de toate
zi1ele.inasemeneu.o"Aif,i, cdnd in prim-plan apare grija cotidiandaomului faJA de hrana
trupeascl, firegte, hrana qpiritr,ral6, in-meniul cdreia este inclusd 9i literatura, tece pe planul
doi. Cu at6t rnai mult, .o .at in.aqi conducerea de v6rf a prii raseazi printre priorit5lile sale
politice doar obiective economice, ignordndu-le aproape in inffegime pe cele culturale.
Astfel, este datuitlrii un adev[r incontestabil: economiainfloregte acolo unde infloregte
cultgra! Iar scriitorii, dragii mei tineri cititori, prin operele lor literare, au menirea sd
contribuie la ffiorirea culturii in ansamblu gi la cultivarea congtiinlei nafionale. Or, se qtie
bine, scriitorii tuturortimpurilor au fost exponenqii de vazdaiconqtiinlei nafionale, prin care
un popor se face distinct la masa cea mare a popoarelor lumii. Cred c6, nu in ultimul rend,
scriitorii scriu penfru desf[tarea sufletului omenesc, dar gi pentru dezvoltarea agerimii minf,i.
E bine cunoscut faptgl cI, in toate epocile, anume scriitorii au fost qi cei care au descitu$at qi
dirijat energiile rwolufionare ale maselor populare. E suficient sI ne amintim de cunoscufii
noqt i scriitori clasici, Vasile Alecsandri, Mihail KogSlniceanq Costache Negruzzi,
care nu doar au creat opere literare de certS valoare estetic5, ci gi au desfagurat o ampla
campanie civic6 in timpul revo$ei de la 1848, lupt6nd activ penfru realuareaidealurilor
ei democratice qi cucerirdu-qi titlul onorific de,,scriitori paEoptigti". Prin analogie cu aceqti
scriitori clasici, e bine s6 ne amintim de poef,i, prozatorii gi criticii noqtri contemporani care
au luat parte activ6 la migcarea nafional[ pentm independenla qi suveranitatea Moldovei:
Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru, Ion Vatamanr:, Lidia Istati, Mihai Cimpoi, Nicolae
-
11
ION ANTON
Dabija, Leonida Lari, Ion Haddrc[ gi mulfl-mulfl alfli. Asemenea scriitori fn sus nu doarstindardul estetic al literaturii naflonale, ci qi drapelul restructur6rii social-economice at5rii noasfe in drum spre mult ravnita integrare europeana. Atat prin operele lor literare(poemul dramatic Ce vor scriitorii? de Ion Vatamanu a declangat o adevdrati avalanqi deopinii!), cdt gi prin intervenliile publicistice din presa periodic[ (eseurile siptim6nale alelui Nicolae Dabija, redactorul-qef al ziarului Literatura Si arta),scriitorii noqtri contribuiela prosperarea perpetui a culturii neamului gi la pdstarea verticalit6lii lui in imprejuririlevitrege ale resfucturirilor economice.
- Toate bune p6n6 aici, dar eu a$ wea si completezintebarea: de ce scriitorii, mai alespoefii zigi ,posflnodemigti", scriu at6t de incurcat, inc0t de multe ori nici nu inlelegi ce vors5-fl comunice?! intervine prompt un coleg de clasd al vioricdi.
Ap putearispunde prin maximacitatimai sus, adiciprin cuvintele filozofi.rlui germanSchopenhauer. Darproblema ce flne de curentele, gcolile gi procedeele literare este mult maicomplicati decdt s-ar pdrea la prima vedere. Aprecierea unei opere literare ca inaccesibilf,sau accesibil5 cititorului depinde foarte mult de gradul de pregitire a flec[rui cititor in parte,da, qi de gustul s[u estetic, adic[ de o chestiune pur subiectiv[. De multe ori, revenind la ooper6literarI, r[mdi surprins de faptul cd o in{elegl, irrghifnd-o pe nerdsuflate, degi int-untrecut nu prea indeprrtat aceeagi lucrare if; p6rea inaccesibild!
se termin[ crt DzD?
Limba esteinsdgi floarea sufletului etnic al romdnimii.MihoiEM\NESCU
De ce alfubetul tncepe cu litera ,,ct" $i se termind cu ,,2"? tJnii colegi de_ai mei Sichiar unii maturi considerd aceastd temd cafiind ,,naivd", iar lo intrebareq mea rdspundironic: ,,4$q trebuie!". Totu$i, sunt convinsd cd rdspunsul la aceastd tntrebare ar doii sd-lafle mai muQi cititori.
Mihaela EALCEA, elevl in clasa a D(-a ,,B',s. fibirica, r. C6l5ragi
Ba bine cd nu-i deloc naiv[ aceastl ?nfebare ata, dragdMihaela! Cum nu erau naivenici adresirile altor cititori de-ai nogfri ) carene mirturiseau c6nu ?nfeleg de ce unii profesori,c6nd doresc ca tema penfru acasd sd fie studiat5 amdnunfi! le zic:,,Sd ?nvdfafl totgl, de la <a>la <<z>>!" Alfii insr ii indeamnd si invefe de la ,d' la ,,ii' sau de la ,,arfl, qi p6nd 1a ,,omega',.Vorba e c5, inf-adevdr, pentrufirile iscoditoare gi cele atente la subtilit6{ile expresiilorcitate
De ce alfabetul nostru incepe cu litera ,ril"sr
-12
DE CE? Enciclopedia pentru fete ti bdieli curio$i
mai sus, apar anumite confuzii de ordin logic cu privire la ordinea literelor in alfabet...
- Nu-i nici o confuzie la mijloc! intervine un cititor bine informat.
Apoi tot el precaeazd:
- Pur gi simplu, in primul cazse are in vedere alfabetul latin, care incepe cu litera,,a"
gi se termind cu ,l' ,in al doile a caz se face referire la alfabetul rusesc, care incepe cu ,,a" qi
se incheie cu litera ,fl",iztincaanlal feilea e vorba de alfabetul grecesc, ce incepe cu,,o"gi se termind cu,,o)".
Excelenti aceasti intervenlie! Ea contine, de fapt, gi r[spunsul la acest,,de ce?". Or,
int-adevdr, alfabetut nostru romdnesc arelabazdalfabetul latin, in care ordinea literelor a
fost stabiliti astfel, incdt girul lor incepe cu ,,a" 9i se termind cu ,,1'...
- Dar de ce au fost ele inqiruite anume in aceast[ ordine? insistl Mihaela z]supra
infebdrii sale.
Nu e at6t de ugor sI r[spunzi la infiebareata, dar vom incerca s-o facem.
Rlspdndire a atiltde vastE a alfabetului latin se datoreazdfaptului c[ acesta a fost folosit
in imensul Imperiu Roman. Savanfi cred cE o formS arhaicd,a alfabetului latin a pdtruns pe
peninsula italicd in secolul al MIJea i. Hr., flind o variant5 a alfabehrlui grecesc, folositiin colonia greacdCumae. Apoi, de la alfabetul coloniei Cumae a derivat alfabetul folosit
de etrusci, un popor care st[pdnea o bund parte a Peninsulei Apenine. Cand etruscii au fost
subjugafl de romani injurul secolului al lV-lea i. IIr., cei din urm[ le-au preluat multe tradi]ii
gi elemente culturale, priot care qi douizeci gi una de litere ale alfabetului. in secolul al
Itr-[ea i. Fh., acestora li s-a adbugatlitera ,,G",iar litera ,f", care nu se folosea la scrierea
cuvintelor latine, a dispdrut. ins6 litera , f," Si-afrcltrevenirea in secolul I i. Hr., cdnd romanii
au cucerit teritoriile locuite de greci, preludnd de la ei aceastS literS, impreuni cu litera,f',qi plasdndu-le la sfirgitul alfabetului. ,,W' aapdratabiatn evul mediu, fiind o combinafle a
dou[ litere ,,V', iar ,J' $i ,,Ll' au tnceput sI fie considerate litere propriu-zise abia tn epoca
Renaqterii, fiind separate de ,J' $i ,,V". Astfel am ajuns la varianta conternporanl de bazd a
altabetului latin, care con,Lne 26litere.Armai ficanils[menflon6m c5, iniflal, toate literele
alfabetului latin erau majuscule, iar literele mici au fost inventate abia in secolul al Itr-lea
d. rkRomdnia a adoptat alfabetul latin in a doua jumitate a secolului al XD(-lea, adlugdnd
prin aplicarea de semne diacritice incl5 caractere suplimentare, ce redau sunete specffice
timbii romAne (d., e, i, $, ,t). Iati de ce alfabetul romdnesc respectl ordinea literelor din
alfabetul latin, care incepe ou,d'qi se termin[ cu...
- ,Z"l poate exclama oricine dinte cititori, precizdnd: doar cd in limba romdnd ,2" se
pronunli ca ,pe". Dar ce cautAlitera ,ja" sau ,,omega" tn zicerile unor profesori?
Se gtie bine c5, pdn[ la 31 august 1989, in Republica Moldova a fost :unlizatalfabetul
rusesc, ce are labazdalfabetul slavon, zis gi chirilic, dupi numele unuia din elaboratorii
lui - fralii Chiril gi Metodiu. Curios lucru, existl ipoteza precum c[ acegti cirturarisreci din Salonic ar fi putut sd se tragd din romdni macedoneni. Ei qi-au consacrat viala
13