Denisa Cioacă

GHID PRACTIC PENTRU ORELE DE CONSILIERE PE PROBLEMA

PREVENIRII CONSUMULUI DE DROGURI

CLASELE VII-XII

CUPRINS:

I. INTRODUCERE- De ce este importantă prevenirea primară a consumului de droguri?- Care este specificul adolescenţei?- Obiective

II. DEFINIREA CONCEPTELOR ŞI CLASIFICARE- Ce înseamnă prevenirea primară, prevenirea secundară şi prevenirea terţiară- Ce înţelegem prin dependenţă, toleranţă, stare de sevraj- Tipuri de droguri- Semne ale consumului de droguri- Primul ajutor

III. PRINCIPII, ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE PREVENTIVE- Factori sociali- Comunicarea

IV. METODE, TEHNICI ŞI STRATEGII DE ABORDARE A PROBLEMEI CONSUMULUI DE DROGURI

- Consilierea de grup- Metode de stimulare a gradului de implicare a elevului în activitate- Voluntariatul

V. ACTIVITĂŢI PRACTICE

ANEXA 1 CHESTIONARE

ANEXA 2 ORGANIZAŢII ŞI INSTITUŢII

ANEXA 3 LEGISLAŢIE

BIBLIOGRAFIE

2

“Este mai uşor să previi, decât să tratezi”

I. INTRODUCERE De ce este importantă prevenirea primară a consumului de droguri?

Este cunoscută preocuparea crescândă a adolescenţilor şi tinerilor pentru consumul de droguri. Pretutindeni în lume consumul de droguri a devenit o problemă care a luat societatea românească prin surprindere. În cadrul unui studiu realizat de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi Organizaţia Salvaţi Copiii în toate liceele capitalei 10% dintre tineri au recunoscut că sunt consumatori de droguri. Vârsta minima la care la care începe consumul de droguri a scăzut vertiginos. Drogurile se consumă în tot mai multe şi diverse locuri iar societatea noastră nu este “dotată” cu instituţii care să combată eficient acest fenomen sau să ofere condiţii de tratament cu grad mare de recuperare pentru societate a celor care s-au pierdut în această lume iluzorie a consumatorilor de droguri.

În ultima perioadă au început să apară materiale cu sprijinul organizaţiilor non-guvernamentale sau al altor instituţii dar multe dintre ele oferă informaţii teoretice mai degrabă axate pe abordarea tratamentului toxicomaniei după ce aceasta s-a instalat şi mai puţin pe tehnici eficiente în prevenirea consumului.

Ţinănd cont de toate argumentele menţionate mai sus trebuie să acordăm o importanţă din ce în ce mai mare prevenirii primare a consumului de droguri prin educaţia realizată în cadrul şcolii şi totodată să venim în sprijinul cadrelor didactice care realizează ore de consiliere pe problema prevenirii consumului de substanţe cu materiale practice şi utile în activitatea realizată la clasă sau în şcoală.

Care este specificul adolescenţei?

Conturarea identităţii adolescentului este corelată cu stima de sine şi cu concepţia despre sine. Concepţia despre sine reprezintă ceea ce vede individul atunci când se uită la sine însuşi. Încercările preadolescentului şi adolescentului de a se cunoaşte şi descoperi au mare nevoie de suportul părinţilor şi al altor persoane care sunt importante pentru ei. Lipsa suportului şi întelegerii din partea persoanelor importante îl pot determina să adopte strategii de a face faţă lumii care să fie blocante în raport cu creşterea şi maturizarea lui.

Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere şi încredere în forţele proprii. O sursă importantă pentru formarea stimei de sine o constituie evaluările părinţilor. Eşecul părinţilor în a diferenţia între comportament şi persoană (etichetarea copilului după comportament) duce la formarea unei imagini de sine negative. Există si alte mesaje care pot influenţa negativ imaginea de sine ca: gesturile de interzicere, ameninţările cu abandonul („Dacă nu faci.... nu te mai iubesc”), deficite ale stilului de relaţionare părinte-copil.Lipsa de comunicare în familie este prielnică pentru dezvoltarea sentimentului copilului că nu este înţeles şi iubit. Numai o bună comunicare în familie poate ajuta copilul sa-şi transmită stările prin care trece părinţilor.

Unul din procesele semnificative în dezvoltarea personalităţii adolescentului îl constituie procesul de identificare. Identificarea constă în adoptarea de către acesta a caracteristicilor, atitudinilor şi comportamentelor unor persoane semnificative.

3

Identificarea este o consecinţă a observării şi imitării unui model. Cel mai frecvent, modelul îl constituie părintele, dar poate fi şi unul dintre bunici, un frate mai mare, un profesor sau o personalitate TV. De aici decurge importanţa modului de comportament al adultului (părinte, profesor) şi mai puţin a „prelegerilor” educative pe care adultul le oferă copiilor.

Educaţia primită în familie are un rol deosebit în formarea personalităţii adolescentului. O educaţie excesiv de severă poate dezvolta sentimentul că nu este iubit, poate duce la instalarea complexului de inferioritate şi a unei indispoziţii permanente. El va căuta să evadeze din mediul familial pentru a-şi găsi un grup de prieteni care să-l accepte şi să-l valorizeze. Nevoile lui fundamentale (de siguranţă, de dragoste, de acceptare) nesatisfăcute în propria familie îl vor face mai puţin selectiv în alegerea prietenilor.

O educaţie excesiv de tolerantă poate induce adolescentului ideea că totul i se cuvine, că totul îi este permis. În plus, o astfel de educaţie dă naştere la o nevoie crescută de satisfacere imediată a dorinţelor, fără a lua în calcul consecinţele acestora.

Se întâmplă deseori în familiile monoparentale să existe un sentiment de vinovăţie al copilului pentru divorţul parinţilor sau decesul unuia dintre parinţi. Acest lucru este cu atât mai problematic cu cât între copil şi părintele cu care a rămas nu se dezvoltă o relaţie apropiată bazată pe o comunicare de calitate.

Obiective

Autorii îşi propun să obţină prin această lucrare

-dezvoltarea activităţilor din domeniul educaţiei pentru sănătate;-promovarea în cadrul comunităţii a unui stil de viaţă curat şi sănătos prin intermediul adolescenţilor, părinţilor şi profesorilor;-conştientizarea cadrelor didactice în legătură cu rolul important pe care îl pot juca, răspunzând problemelor legate de consumul de substanţe;-aprofundarea cunoştinţelor referitoare la acţiunea principalelor substanţe de abuz, cât şi a problemelor mai importante pe care le poate genera consumul acestora;-renunţarea la unele dintre metodele didactice tradiţionale pentru a apela la metode atractive şi stimulante pentru elevi;-însuşirea unui set de metode prin care pot fi influenţate atitudinile şi comportamentele adolescenţilor, părinţilor şi profesorilor referitor la consumul de substanţe

Sperăm ca acest material să fie util tuturor cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea in domeniile:

Dirigenţie Consiliere Educaţia pentru sănătate Lectorate cu părinţii Comisia metodică a diriginţilor

4

II. DEFINIREA CONCEPTELOR ŞI CLASIFICARE

Ce înseamnă prevenirea primară, prevenirea secundară şi prevenirea terţiară

Prevenirea primar ă se referă la încercarea de a stimula abstinenţa totală sau cel puţin creşterea vărstei la care tânărul vine în contact cu drogul. Prevenirea primară se poate realiza în şcoală prin implicarea şi pregătirea cadrelor didactice.

Prevenirea secundară se adresează acelora care au deja experienţa unui consum şi încercăm să împiedicăm apariţia dependenţei.

Prevenirea terţiară se adresează celor care au o experienţă îndelungată cu drogurile, au avut mai multe recăderi şi sunt expuşi riscului complicaţiilor (virusul HIV, hepatita b, infecţii generalizate, ş.a.).

Prevenirea secundară şi cea terţiară necesită consiliere / psihoterapie specializată. Clasificarea toxicomaniei

a) după gravitatea efectelor: 1. Majoră - morfină, cocaină, amphetamine, alcool2. Minoră - tabagismul, cafeismul

b) după numărul drogurilor administrate:1. Monotoxicomanie - administrarea unui singur drog2. Politoxicomanie - folosirea mai multor droguri

Ce înţelegem prin dependenţă, toleranţă, stare de sevraj

Substanţă – termen preferat în locul celui de „drog” deoarece se evită urmatoarele confuzii:

-în concepţia neprofesioniştilor acest termen implică exclusiv drogurile ilegale, dar droguri sunt considerate si alte substanţe care pot fi procurate legal (tutunul, alcoolul, codeina, benzodiazepinele)-acest termen în sens strict implică o substanţă de sinteză obtinută în laborator, dar există şi substanţe naturale care acţionează ca un drog (opiumul)

Abuzul de substanţă - mod patologic de consum ce se întinde pe o perioadă de cel puţin 12 luni de zile şi conduce la o afectare clinică semnificativă sau la disconfort psihic manifestate prin cel puţin una din următoarele condiţii:

-consum repetitiv ce determină incapacitatea de a îndeplini principalele obligaţii de serviciu, şcolare sau casnice-consum repetitiv în situaţii riscante (la volan, la şcoală)-consum repetitiv ce duce la încălcarea normelor sociale, soldate cu amenzi, arestări-continuarea consumului în ciuda existenţei problemelor interpersonale (certuri cu familia, cu prietenii, cu colegii)

Dependenţa - este o stare de intoxicaţie cronică sau periodică produsă de consumul repetat al unui drog natural sau sintetic şi caracterizată prin:

5

-dorinţa irezistibilă de a continua consumul drogului şi de a-l obţine cu orice preţ şi pe orice cale-tendinţa de a creşte doza-dependenţa psihică sau fizică care se manifestă prin simptome (semne, manifestări) de abstinenţă la întreruperea drogului (simptome supărătoare, greu de suportat)-efect dăunător asupra individului şi societăţii-constrangere la luarea unui drog a carui suprimare provoacă o indispozitie psihica şi tulburări fizice -dorinta de a lua periodic o substanţă pentru a obţine din acest fapt o plăcere sau risipirea unei senzaţii de indispoziţie

Dependenţa este instalată când un toxicoman

Dependenţa fizică -stare adaptativa avand drept consecinţă apariţia unor tulburări fizice intense cănd este suspendată administrarea drogului sau după neutralizarea acţiunii sale de către un antagonist specific. Aceste tulburări consituie un sindrom de dezobişnuire

Dependenţa psihică-se caracterizează prin dorinţa nestapânită de a reînnoi luarea unui drog fară ca să urmeze în mod necesar o tendinţa de creştere a dozelor sau fără să apară un sindrom de dezobişnuire în caz de încetare a administrarii

Dependenţa naturală – apare odată cu naşterea individului atunci când mama acestuia este toxicomană

Toleranţa la o substanţa este definită prin:-necesitatea de a creşte treptat cantitatea de substanţă psihoactivă pentru a obţine acelaşi efect-efect diminuat în timp la folosirea aceleiaşi cantitaţi de substanţă care duce la creşterea cantităţii substanţei pentru a obţine efectul dorit

Sevrajul-reprezintă răspunsul organismului la absenţa bruscă a drogului cu care este obişnuit (apariţia unor simptome fizice şi psihice caracteristice drogului folosit, la întreruperea bruscă a consumului) - cel mai sever sevraj apare la heroină şi se manifestă prin: nelinişte, insomnie, tremur puternic, dureri articulare şi musculare, dureri abdominale însoţite de simptome specifice stării de gripă (greaţă, vărsături, febră, frisoane, transpiraţii)

Toxicomania - apetenţă sau aviditate în consumul unor substanţe care prilejuiesc dependenta

Supradoza – poate interveni când consumatorul utilizează o doză prea puternică în raport cu cea obişnuită

-când ia o doză cu un prieten care a mers mai departe în consumul drogului

6

-pentru că utilizează fără să ştie un produs insuficient diluat sau amestecat cu substanţe periculoase. -când reia o doză după ce s-a oprit o anumită perioadă

Cauzele abuzului de drog

Abuzul de drog nu are o cauză unică. În general se recunosc trei factori importanţi: - disponibilitatea drogului;- o personalitate vulnerabilă;- presiunile sociale.

Există trei căi pe care se poate ajunge la dependenţa de droguri:- prin administrarea drogurilor prescrise de medici (barbiturice, benzodiazepine);- prin procurare legala fără reţetă (nicotina, morfina şi alcoolul);- prin auto-administrare de droguri obţinute pe căi ilegale.

Consumatorii de drog, mai ales tinerii, pot avea urmatoarele caracteristici:- un anumit grad de vulnerabilitate a personalitătii, anterioară începerii consumului;- părinţi lipsiti de resursele necesare pentru a face faţă exigenţelor vieţii cotidiene;- sunt nestatornici în sentimente;- sunt în dezacord cu societatea şi cu autorităţile;- au rezultate scolare slabe, multe absenţe şi acte de delincvenţă;- acuză stări depresive sau anxietate, dar nu se ştie dacă ele sunt cauzele sau consecinţele consumului de droguri;- unii provin din medii profund dezorganizate şi adesea au avut o copilarie tristă. Cu toate acestea, multe dintre persoanele care fac abuz de drog nu au nici una

din caracteristicile menţionate mai sus. Riscul abuzului de drog creşte în societăţile în care acesta nu este o ruşine. Asupra tinerilor acţionează şi presiuni sociale, determinându-i să consume pentru a fi în rând cu ceilalţi.

Diagnosticul dependenţei de drog:

-semne clinice care duc la suspiciunea că drogurile au fost injectate (urme de inţepături pe antebrat, tromboza venoasă, infecţii la locul de injectare, leziuni arteriale, îmbrăcăminte cu mâneci lungi vara şi cicatrici);-modificări de comportament (absenţe nemotivate de la şcoală, neglijarea aspectului fizic, izolarea de prieteni, schimbarea bruscă a prietenilor, acte penale minore – furturi mărunte sau prostituţie, slaba concentrare a atenţiei, disparitia unor obiecte valoroase din casă).-diagnosticul de laborator este necesar, multe dintre droguri putand fi detectate în urina, cu exceptia LSD-ului şi cannabisului.

Tipuri de droguri

Drogurile – sunt substanţe solide, lichide sau gazoase, care, introduse în organism, modifică imaginea asupra propriei persoane şi asupra realităţii înconjurătoare.

7

a) droguri care deprimă activitatea sistemului nervos1. băuturi alcoolice2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam)3. barbiturice şi alte substanţe utilizate ca somnifere4. solvenţi şi gazele inhalante5. substanţe care reduce durerea: opiacee (opium, codeină, papaverină,

heroină) şi opioide (mialgin, fortral, metadonă)

b) substanţe care stimulează sistemul nervos1. cocaină2. cofeină3. tutun4. amphetamine5. hormoni steroizi, anabolizanţi

TUTUNUL

Acţiune: stimulant

Cale de administrare: orala

Dependenţă fizică: da

Dependenţă psihică: da

Toleranţă: da

Sindrom de abstinenţă: da

Riscuri datorate consumului: Boli de inimă (infarct miocardic şi anghină pectorală) Circulaţie sangvină deficitară Boli respiratorii (iritări ale aparatului respirator, tuse cronică, bronşite) Diferite tipuri de cancer (de gură, de laringe, esofag, duoden şi mai ales

de plămâni) În cazul femeilor însărcinate: copii cu greutate scăzută, creşterea

ritmului cardiac, crweşterea probabilităţii de a apărea malformaţii, un număr sporit de avorturi, risc mărit de moarte la naştere

Efectele cresc progresiv în funcţie de consum

ALCOOLUL

Acţiune: deprimant al sistemului nervos central

Cale de administrare: orală

Dependenţă fizică: da

8

Dependenţă psihică: da

Toleranţă: da

Sindrom de abstinenţă: da.

Riscuri datorate consumului: Miros neplăcut al respiraţiei, faţa şi corpul suferă modificări uşor de

observat de către cei din jur La volan nu se evaluează riscul şi nu se apreciează bine viteza şi

distanţele În relaţiile sexuale există riscul de a contracta boli sau o sarcină nedorită

datorită diminuării simţului responsabilităţii Pot avea loc conduite agresive în cadrul familiei sau în locuri publice Scade randamentul la învăţătură sau la locul de muncă Poate duce la ciroză sau cancer de ficat Determină scăderea apetitului, grave devitaminizări, boli ale stomacului,

boli de inimă, pierderi de memorie Consumul de alcool împreună cu alte droguri poate duce la moarte

Semne ale bolii (alcoolism): Folosirea alcoolului pentru a scăpa de probleme Probleme cu învăţătura şi cu disciplina provocate de consumul de alcool Incapacitate de a avea controlm asupra băuturii (frecvent promisiunea de

a nu mai consuma alcool este nerespectată) Îngrijorarea părinţilor, prietenilor faţă de modul în care te comporti, ca

urmare a consumului de alcool Pierderi de memorie – incapacitatea de a-ţi aminti ce s-a întâmplat cu

tine sub influenţa alcoolului Rezistenţa la băutură – bei şi nu te îmbeţi, în timp ce prietenii tăi sunt

deja “sub masă”

HEROINA

Acţiune: deprimant al sistemului nervos central

Efecte: acţiune analgezică puternică, efecte euforizante, senzaţie de căldură în tot corpul, senzaţie de uscăciune a mucoasei bucale, şi de îngreunare a extremităţilor, depresie respiratorie, constipaţie, scăderea apetitului şi a “dorinţei” sexuale

Cale de administrare: orală, prin inhalarea fumului de ţigară, inhalarea prin aspirare, injectabilă

Dependenţă fizică: da. Creşte în intensitate direct proporţional cu mărirea dozei

Dependenţă psihică: da

Toleranţă: se dezvoltă rapid

9

Sindrom de abstinenţă: da. Apare ca rezultat al întreruperii administrării căt şi la administrarea unui antagnist

Riscuri datorate consumului: Produce dependenţă mai repede decât morfina şi decât alte droguri,

indiferent de forma de consum Provoacă pierderea poftei de mâncare, deshidratarea organismului şi

scăderea rezistenţei organismului în lupta împotriva infecţiilor În cazul consumului regulat sau în cantitate mare apar tulburări

respiratorii şi constipaţie cronică, scăderea rezistenţei la îmbolnăviri, iar la femei menstruaţia neregulată întreruperea ciclului menstrual la femei

Sindromul de abstinenţă apare la doar câteva ore de la administrarea ultimei doze deoarece dependenţa este foarte puternică şi se manifestă prin: agitaţie, nelinişte, tremurături, transpiraţie abundentă, perturbări ale termoreglării, piloerecţie (“piele de găină”), dureri de muşchi şi oase care devin insuportabile dacă nu se ia o doză imediat

Apariţia abceselor, cangrenelor, tromboflebitelor Contactarea virusului imunodeficienţei umane, a virusului hepatic Întreruperea ciclului menstrual la femei Impotenţă la bărbaţi

Semne ale consumului: Are pupilele contractate “ca acele de gămălie” Piele palidă Nu are poftă de mâncare Fumează foarte mult E detaşat, indifferent faţă de cei din jur Prin preajmă poţi găsi pliculeţe cu pudră albă, galbenă sau maro cu gust

amar, pipe, ace, seringi, folie de aluminiu, helas sau sare de lămâie Are miros specific de oţet

COCAINA

Acţiune: stimulant al sistemului nervos central

Cale de administrare: inhalare prin fumat, inhalare prin aspirare pen as, injectabil

Dependenţă fizică: da

Dependenţă psihică: da, rapiditatea instalării fiind dependentă de calea de administrare

Toleranţă: nu s-a stabilit încă

Sindrom de abstinenţă: deprimare, încetinirea psihomotorie, iritabilitate şi tulburări ale somnului, senzaţie de apăsare, accelerarea bătăilor inimii, ameţeli

Riscuri datorate consumului:

10

Dilatarea anormală a pupilelor şi imobilizarea irisului Uscarea gurii Creşterea transpiraţiei şi a temperaturii corpului Spasme şi tremurături Vomă Deteriorarea ritmului cardiac: tahicardie, aritmie Hipertensiune Avitaminoză şi scăderea poftei de mâncare Stare de oboseală cronică Perforarea peretelui nazal din cauza inhalărilor Depresii şi crize de agitaţie (cu riscul de suicid) Anxietate, somn agitat şi neodihnitor Iritabilitate şi paranoia Apariţia infarctului miocardic şi a accidentelor vasculare cerebrale

Semne ale consumului: Pupile dilatate Foarte comunicativ Atitudine superioară Ochi injectaţi, lăcrimoşi şi nasul care curge în permanenţă Poţi găsi asupra sa pliculeţe cu pudră albă cristalină, cu gust amar Are miros slab de benzină

CANABIS

Acţiune: deprimant al sistemului nervos central

Efecte: hipnotice, anxiolitice, sedative, euforizante. Omul poate părea beat, vorbeşte greoi şi este incoerent, este somnolent

Cale de administrare: orală, prin inhalare - fumat

Dependenţă fizică: nu este foarte dovedită

Dependenţă psihică: se dezvoltă în cazul consumului prelungit

Toleranţă: poate să apară

Sindrom de abstinenţă: se pot observa simptome care apar după 4-5 zile cum ar fi anxietatea, iritabilitatea, insomnia, scăderea apetitului

Riscuri datorate consumului:Pe termen scurt

Scade tonusul muscular şi apare o stare de somnolenţă uşoară (somnul din timpul zilei)

Înroşirea ochilor Creşterea apetitului Accelerarea ritmului cardiac Scade cantitatea de salivă, gura rămâne foarte uscată

11

Tuse puternică şi iritarea gâtului Apariţia senzaţiei de teamă şi groază Dificultăţi în perceperea timpului Scăderea capacităţii de memorare şi concentrare Pierderea capacităţii de coordonare Absenţa inhibiţiilor

Pe termen lung Bronşite şi boli respiratorii Anxietate (teamă) Tulburări de apetit (foame sau anorexie) şi somn Reducerea reflexelor şi a capacităţii de judecată Tulburări importante ale memoriei şi capacităţii de concentrare Tulburări sexuale (poate produce sterilitate la bărbaţi prin scăderea

cantităţii şi calităţii spermei) Creşte riscul de infertilitate la femei şi ciclu menstrual neregulat Scăderea concentraţiei de testosteron la bărbaţi, avănd ca efect

feminizarea Creşterea concentraţiei de testosterone la femei, avănd ca effect

masculinizarea Scăderea plăcerii sexuale

Semne ale consumului: Are ochii foarte roşii Are pupilele mărite Este ameţit şi merge nesigur Are atitudini de prostuţ şi râde fără motiv Nu prea îşi aminteşte ceea ce tocmai s-a întâmplat Mănâncă mai tot timpul, în special dulciuri Atunci când efectul scade, după câteva ore, îl apucă un somn irezistibil Poţi găsi prin preajma lui pipe, hârtii pentru ţigarete, haine cu miros de

frunze arse, picături pentru ochi, ş.a.

AMFETAMINELE

Acţiune: stimulante ale sistemului nervos central

Cale de administrare: orală, injectabilă

Dependenţă fizică: poate apărea mai ales la utilizarea sub formă injectabilă

Dependenţă psihică:

Toleranţă:

Sindrom de abstinenţă:

Riscuri datorate consumului:Pentru doze mici şi moderate

Tulburări de somn şi scăderea apetitului

12

Uscare puternică a gurii Diaree şi constipaţie Creşterea tensiunii arteriale şi a temperaturii corporale Scade diureza

Pentru doze mari sau de lungă durată: Depresie şi insomnie gravă Iritabilitate şi paranoia Halucinaţii şi delir Scădere în greutate Stop respirator Leziuni ale inimii Lipsa ejaculării Convulsii, moarte

Semne ale consumului: Pupile dilatate Comportament agresiv Este mai vorbăreţ, confuz Nu mai mănâncă Poţi găsi asupra lui tablete, capsule cu diferite înscrisuri şi de diverse

culori, pliculeţe cu pulbere colorată de la maroniu la negru

BARBITURICE ŞI TRANCHILIZANTE

Acţiune: deprimante ale sistemului nervos central

Cale de administrare: orală, injectabilă sau inhalantă

Dependenţă fizică: da

Dependenţă psihică: da

Toleranţă: se produce rapid

Sindrom de abstinenţă: da, similar sindromului de sevraj alcoolic (greaţă, vomă), stare de discomfort, insomnie, convulsii majore, anxietate, dezorientare, halucinaţii şi uneori deces

Riscuri datorate consumului: Somnolenţă Tulburări de memorie Greutate de concentrare Depresie cu pericol de suicid Deteriorarea capacităţii intelectuale O proastă funcţionare a sistemului nervos Greutate în articularea cuvintelor Dureri repetate de cap Anorexia (lipsa anormală a poftei de mâncare)

13

DROGURI DE SINTEZĂ

Riscuri datorate consumului: Tulburări ale ritmului cardiac Tremurături şi mişcări involuntare ale unor părţi ale corpului Contractarea involuntară a muşchilor masticaţiei, ceea ce duce la

imposibilitatea de a deschide gura Senzaţii anormale la nivelul pielii: furnicături şi senzaţie de amorţeală

sau arsură Uscăciune a gurii (consumatorii beau bultă apă) Vedere înceţoşată sau halucinaţii vizuale (văd lucruri care în realitate nu

există) “Puseuri de căldură”, o coborâre bruscă a tensiunii arteriale care

provoacă pierderea cunoştinţei

ECSTASY

Actiune: este un drog sintetic, psihoactiv, cu proprietăţi halucinogene

Efecte: consumul determină pentru scurt timp o stare de puternică excitare, rezistenţă mare la somn şi oboseală, o intensificare a senzaţiilor

După consum însă, utilizatorul se confruntă cu: Greaţă Dureri de cap Gură uscată Deshidratare corporală Accelerarea ritmului cardiac Pierderea controlului Criză de panică Crampe musculare Tremor puternic

Efecte psihologice: confuzie, depresie, anxietate, paranoia (idei neconcordante cu realitatea)

Riscuri: după doar câteva doze modificările la nivelul creierului pot fi evidenţiate după 6 şi chiar 7 ani de la consum

Chiar şi prima doză poate fi fatală putând declanşa stopul respirator, accidente cerebrale, crize de epilepsie

Riscul de a fi implicat în accidente creşte

LSD

Acţiune: halucinogen

Efecte: în 2 ore de la administrarea LSD se dezvoltă efctele mintale care durează între 8-14 ore

Distorsionarea sau intensificarea percepţiei senzoriale

14

Confuzie între diferite simţuri (sunete percepute visual, mişcări resimţite auditiv, obiectele par a se contopi sau a se mişca ritmic

Trecerea timpului pare încetinită Persoana are senzaţia că se află în afara propriului său corp ceea ce

provoacă panică sau teama de anu înnebuni Dispoziţia poate fi veselă, nefericită sau de panică acută Comportamentul poate deveni extreme de periculos, persoana purtându-

se ca şi când ar fi invulnerabilă, rănindu-se sau chiar omorându-se Revenirea unor amintiri din timpul experienţei psihedelice (uneori foarte

neplăcute) la săptămâni sau luni după ce a luat drogul

DROGURI ANTICOLINERGICE (SOLVENŢI ŞI ADEZIVI)

Efecte: euforie, halucinaţii vizuale, scădere a conştienţei pănă la comă şi convulsii, îngreunarea vorbirii, necoordonarea mişcărilor, mers nesigur, greaţă, vărsături la consumatorii cronici, dereglări ale ritmului cardiac şi respirator

Complicaţii: apariţia efectelor neurotoxicev (neuropatii severe şi infirmizante)

Dependenţă psihologică: da

Toleranţă: se dezvoltă după un consum susţinut timp de 6-12 luni

Simptome de întrerupere: rare

Semne ale consumului: Urme de adezivi pe măini, faţă sau îmbrăcăminte Mirosul de substsanţă chimică al respiraţiei Inceputul şi dispariţia rapidă a intoxicaţiei Dezorientarea în timp şi spaţiu Prezenţa unei erupţii cutanate faciale

15

Semne ale consumului de droguri

Părinţii pot fi de mare folos în identificarea problemei consumului de droguri dacă pot să recunoască semnele consumului in stadiul incipient. Există o combinaţie de mai multe semene pe care le putem obseva la copil:

minte şi fură din casă are prieteni noi, de obicei mai în vârstă decât el are probleme la şcoală şi întârzie deseori eşec la învăţătură când până acum mergea foarte bine îşi pierde interesul pentru şcoală, sport şi hobby-uri îşi pierde capacitatea de concentrare, are pierderi de memorie,

halucinaţii, este mereu obosit şi somnoros nu vorbeşte despre prietenii săi şi de modul în care îşi petrece timpul lipsesc bani din portofelul părinţilor pierde în greutate, are nasul şi ochii iritaţi, poartă bluze cu măneci lungi

care îi acoperă braţele prezintă schimbări radicale în comportament şi personalitate, schimbări

bruşte de dispoziţie

Atenţie! Nu întotdeauna prezenţa unora dintre aceate semen ne indică faptul că am avea de-a face cu un consummator de droguri. Ele constituie doar un indiciu care poate să ne dea de gândit şi nu un indiciu de certitudine.În faţa greutăţii de a înţelege care este adevărata explicaţie a simptomului, va trebui să ne luăm măsuri ca să verificăm motivul authentic al semnalului.

Primul ajutor

În cazul în care persoana este ameţită dar conştientă (alcool, tranchilizante, heroină):

-Cheamă Salvarea!

-Aşează persoana culcată pe burtă!

-Nu o lăsa să adoarmă şi încearcă să o faci să nu-şi piardă cunoştinţa (poate muri în timpul somnului)!

-Dacă îi este sete, dă-i să bea apă şi nu cafea, pentru că drogul va lucra mai repede!

În cazul în care persoana este tensionată şi se află într-o stare de panică (amphetamine, ecstacy, LSD, doze mari de cannabis):

-Cheamă Salvarea!

-Încearcă să-l linişteşti şi să-i spui că se află în siguranţă!

-Explică-i cu blăndeţe că team pe care o simte va dispare treptat!

16

-Ţine-l departe de lumină sau de sunete puternice!

-Ajută-l să respire adânc!

În cazul în care persoana îşi pierde cunoştinţa (heroină, tranchilizante, solvenţi, ecstacy, amphetamine:

-Cheamă Salvarea!

-Aşează persoana culcată pe burtă, cu mama stângă îndoită sub cap şi cea dreaptă lateral!

-Asigură-te că nu are o îmbrăcăminte strânsă pe corp (gât) care să-i îngreuneze respiraţia!

-Înveleşte-l cu o haină care să-i ţină de cald!

-Verifică respiraţia. Dacă nu respiră, fii pregătit pentru respiraţie “gură la gură”!

În cazul în care persoana consumă ecstacy are loc procesul de deshidratare, iar acest lucru se întâmplă ca urmare a faptului că drogul produce creşterea temperaturii corpului. Dacă drogurile sunt luate în cluburi, în discoteci, temperature corpului creşte şi mai mult, deoarece de cele mai multe ori acestea sunt prost ventilate. Aceste droguri sunt energizante, iar persoanele se epuizează dansând şi mai mult, ceea ce duce la deshidratare. Deshidratarea este foarte periculoasă şi reprezintă principala cauză de deces în cazul consumului de ecstacy. Semnele deshidratării: crampe musculare în mâini şi în picioare, dureri de cap, ameţeală, stări de vomă, oboseală fizică, leşin.

-Cheamă Salvarea!

-Mută persoana într-un loc aerisit şi răcoros, preferabil în aer liber!

-Răcoreşte-l cu apă rece!

Factori de risc

Aspectul care va fi investigat în continuare este care sunt factorii asociaţi cu going beyond folosire iniţială de droguri a unui individ şi apoi ce este asociat cu abuzul cronic de droguri. Din fericire, majoritatea utilizării iniţiale de droguri nu conduce la un abuz cronic cu profundele lui consecinţe. Factorii care predispun persoana la consumul iniţial de droguri sunt diferiţi de cei care predispun un individ la abuzul cronic de droguri. În general, utilizarea iniţială de droguri şi implicarea ocazională în folosirea drogurilor, nici nu creşte nici nu are consecinţe negative majore, arevând o funcţie de factor social şi de grup, în timp ce abuzul cronic de droguri pare să fie mult mai legat de procesele biologice şi psihologice. Este clar că factorii biologici şi genetici joacă un rol important în abuzul de drog, este de asemenea clar că aceşti factori interacţionează într-un mod complicat cu factorii psihologici, sociali şi de mediu pentru ca în final să determine evitarea

17

utilizării de droguri sau abuzului de droguri. Cercetările privind prevenirea încearcă să integreze aceste descoperiri ştiinţifice pentru o mai bună înţelegere a procesului asociat cu abuzul de droguri şi dezvolta unor intervenţii eficiente pentru a preveni abuzul de droguri.

Abuzul de substanţe are multe cauze şi implică o complexă interacţiune a factorilor de risc. Aceşti factori de risc pot fi clasificaţi în mai multe moduri. Unul dintre acestea este gruparea lor în cinci arii ale scopurilor programelor de prevenţie:

Factorii de risc individuali şi interpersonali: stima de sine scăzută, vulnerabilitatea genetică, căutatea de senzaţii, agresivitatea, problemele de comportament, timiditatea, rebeliunea, singurătatea, eşecul şcolar, ataşamentul scăzut faţă de şcoală, şi aşa mai departe.

Factori care ţin de “grupul de egali”: asocierea cu indivizi care folosesc droguri ilegale, marginalizarea în şcoala elementară, prietenia cu alţi copii marginalizaţi, legături cu grupuri de egali care abuzeză de alcool şi droguri şi se angajează în alte activităţi infracţionale; presiunea grupuluide a folosi substanţe şi asocierea cu grupuri care abuzează de substanţe. Asocierea cu grupuri care abuzează de substanţe este determinantul final al abuzului de substanţe în rândul tinerilor. Resistenţa la presiunea grupului poate fi crescută prin implicarea în programe de training/consiliere privind rezistenţa la grup.

Familia ca factor de risc: părinţii alcoolici; perceperea permisivităţii părinţilor privind utilizarea drogurilor/alcoolului; lipsa sau inconsistenţa disciplinei parentale; modele de comunicare negative; conflictele; legăturile scăzute; stress-ul şi disfuncţionalităţi cauzate de moarte, divorţ, încarcerarea părinţilor, sau venituri scăzute; lipsa sau extinderea familiei sau a sistemelor de suport; părinţi cu probleme emoţionale; problemele părinţilor; lipsa abilităţilor de a face faţă problelor familiale; respingerea parentală (de examplu, copilul nedorit); lipsa supravegherii din partea adultului; lipsa ritualurilor familiale (cum ar fi vacanţele petrecute împreună cu famila); supraveghere şi comunicare deficitare ale familiei; abuzul fizic şi/sau social şi/sau or sexual; şi abuzul de substanţe al părinţilor sau altor persoane apropiate. Întărirea familiei poate reduce efectele negative ale influenţelor mediului familial asupra tânărului privind abuzul de substanţe. Strategiile de prevenire pot include programe conduse de părinţi, oferirea de suport familiei, oferirea de training-uri de abilitare a familiei. Terapia de familie reduce efectele riscului abuzului de substanţe înclusiv delicvnţa, problemele comportamentale şi depresia.

Şcoala ca factor de risc: lipsa suportului pentru valori şi atitudini pozitive ale şcolii; disfuncţionalităţi ale şcolii, rate crescute ale abuzului de substanţe şi norme pro-abuz. Membrii ai găştilor care folosesc droguri; caracter moral depreciat al profesorilor şi elevilor. Climatul şcolii care oferă prea puţină încurajare şi sprijin, percepţia elevilor că profesorilor nu le pasă de ei, aprecierea scăzută faţă de şcoală şi procesul educaţional. Eşecul şcolar, lipsa de implicare în activităţile şcolare due to discrimination, lipsa de oportunităţi pentru implicare şi recompensare, perceperea ca fiind nedrepte a regulilor şi norme care conduc la abuzul de substanţe. Programele de îmbunătăţire a climatului şcolar se dovedesc eficiente în reducerea efectelor negative ale abuzului de substanţe la adolescenţi.

18

Comunitatea ca factor de risc: rata crescută a infracţionalităţii, densitatea crescută a populaţiei, deteriorarea fizică, disponibilitatea, norme care acceptă abuzul de alcool şi alte droguri, valori şi atitudini ambivalente sau pro-abuz de substanţe ale comunităţii. Disfuncţionalităţi ale comunităţii, migrarea populaţiei, lipsa instituţiilor active ale comunităţii, a nu te simţi parte din comunitate, a trăi într-o comunitate care scuză abuzul de substanţe. Cartiere dezorganizate, fără conducere, lipsa oportunităţilor pentru implicarea tinerilor în activităţi pozitive, rata înaltă a abuzului de substanţe, sărăcia şi lipsa oportunităţilor de angajare, disponibilitatea drogurilor şi alcoolului; şi lipsa mobilităţii economice şi a suportului social. Creşterea oportunităţilor pentru implicarea pozitivă în viaţa comunităţii poate reduce influenţelor negative ale mediului asupra tinerilor din punctul de vedere al abuzului de substanţe.

Studiile de monitorizare sunt folosite adesea ca fundament în identificare factorilor de risc bazaţi pe factorii demografici. Factorii demografici de risc incud: sexul, vârsta, statutul socioeconomic, profesia, venitul, educaţia, zona de rezidenţă.

III. PRINCIPII, ATITUDINI ŞI COMPORTAMENTE PREVENTIVE

19

Principii in consilierea elevilor cu scopul prevenirii consumului de substante

Atitudinea informată Atitudinea pozitivă Confidenţialitatea Profesionaliamul Toleranţa

Factori sociali de protecţie

In cazul unei persoane care consuma substanţe ce determină dependenţa relaţiile sociale au tendinta de a se deteriora pentru ca persoana nu-şi îndeplineşte obligaţiile faţă de prieteni şi rude sau ca rezultat al atitudinilor impulsive, a exprimării inadecvate a sentimentelor agresive. Persoana poate avea probleme juridice din cauza stării de intoxicaţie sau datorită unor infracţiuni pe care le poate comite cu scopul de a obţine bani pentru achiziţionarea substanţei.

Activitatea ocupaţională va fi apreciată ca afectată, dacă persoana lipseşte de la lucru sau de la şcoală sau în cazul în care nu este capabil să desfăşoare o activitate responsabilă ca urmare a stării de intoxicare.

Consumul poate fi prevenit prin implicarea prietenilor, parintilor si a comunitatii in general.

Comunicarea

Pentru a reusi sa atingem obiectivele legate de prevenirea consumului de substanţe, comunicarea cu elevii trebuie să fie limpede, concisă, completă, înţeleasă de cel care “o primeşte”. Este important să nu copleşim interlocutorul cu prea multe informaţii sau cerinţe si sa tinem cont de faptul ca un copil (membru al grupului) care nu beneficiează de o anumită comunicare se va simţi izolat, marginalizat şi este puţin probabil să devină un colaborator devotat în cadrul activităţilor.

Condiţiile unei comunicări eficiente Bariere în comunicare Invită oamenii să vorbească Dă-le atenţie Încurajează-i să vorbească Parafrazează-i Arată-le sentimentele tale despre

ceea ce spun Arată că ai înţeles ce-ţi spun Foloseşte un ton şi o mimică

adecvată mesajului Fii înţelegător Fă compromisuri Cereţi lămuriri, când nu înţelegeţi

ceva Puneţi-vă în situaţia celuilalt Tineţi cont de interlocutor Nu consideraţi că aveţi mereu

Diferenţele de percepţie

Concluziile grăbite

Stereotipiile

Cunoaşterea insuficientă a

persoanelor cu care comunicăm

Lipsa de interes

Dificultăţile de exprimare

Emoţiile

Personalitatea emiţătorului /

receptorului

20

dreptate Fii răbdător, ascultaţi tot ceea ce are

să vă spună interlocutorul Nu vă inchipuiţi că puteşi citi

gândurile altora Argumentaţi-vă punctual de vedere Priveşte-l pe interlocutor în ochi Fii deschis la alte puncte de vedere

şi evită prejudecăţile Conştientizează nevoile celorlalţi Dă feedback-uri

Particularităţile mediului

Modalităţi ineficiente de comunicare si comportament

Critica Moralizarea / Predicile Etichetarea Oferirea de sfaturi / soluţii despre ce ai face tu dacă ai fi în aceeasi situatie Lauda cu scopul de a manipula A da ordine / a impune celuilalt ce trebuie sa facă Ameninţări prin prezentarea a ceea ce se va intampla dacă celalalt nu face ceea

ce îi spui / recomanzi Indiferenţa manifestata fata de actiunile celuilalt si fata de sentimentele

acestuia Utilizarea pedepsei ca modalitate de a corecta comportamente

21

IV. METODE, TEHNICI ŞI STRATEGII DE ABORDARE A PROBLEMEI PREVENIRII CONSUMULUI DE SUBSTANTE

Consilierea de grup

Consilierea poate fi realizată atât în mod individual cât şi în grup. Consilierea individuală prezintă câteva avantaje: persoana consiliată se simte mai liberă, simte că îşi poate exprima liber ideile şi trăirile deoarece şansele de a fi criticată sunt minime şi, pe deasupra, beneficiază de garantarea confidenţialităţii.

În grup lucrurile sunt puţin diferite: aspectul confidenţialităţii devine tot mai vag, îşi pierde din valoare, participanţii la discuţii sunt mai numeroşi, prin urmare creşte posibilitatea apariţiei unor contradicţii, conflicte de idei între diverşi membrii ai grupului. Cu toate acestea, confruntarea de opinii şi argumentarea acestora scot în evidenţă ideile valoroase faţă de o situaţie dată. Fiecare membru al grupului află şi alte păreri diferite de ale sale şi, astfel, elevii învaţă unul de la celălalt. Experienţa altuia poate fi un exemplu în ceea ce priveşte consecinţele negative ale unor acţiuni greşite. Omul învaţă adesea din propria experienţă, dar el ar economisi mult timp şi efort dacă ar învăţa şi din comunicarea cu alţii, prin preluarea experienţelor pozitive.

Prin colaborarea dintre membrii unui grup, fiecare poate descoperi nu numai ce este bine şi ce este rău, el poate găsi şi o motivaţie pentru a acţiona în sensul binelui. Cu această ocazie, membrii grupului învaţă să intre în contact unii cu ceilalţi, să comunice, să-şi acorde atenţie, îşi găsesc afinităţi şi trăiri asemănătoare care să îi apropie.

Cunoscându-se mai bine între ei, membrii grupului se vor înţelege mai bine între ei şi vor dezvolta sentimente de prietenie care vor conduce la creşterea coeziunii, unităţii grupului.

Îndrumări metodice privind desfăşurarea orelor de consiliere

Temele vor fi alese în funcţie de:- cerinţele grupei- nivelul de înţelegere al copiilor- particularităţile de vârstă ale copiilor- opţiunile copiilor- solicitările părinţilor şi ale şcolii- problemele personale, familiale sau de grup depistate de profesor- problemele concrete care apar pe parcursul anului

Eficienţa orelor este asigurată de modul cum educatorul reuşeşte:

a) să aleagă tema în funcţie de cerinţele mai sus menţionate;b) să construiască un scenariu al lecţiei cât mai atractiv pentru copii;c) să îmbine măiestria şi tactul pedagogic cu cunoaşterea psihologică a copiilor;d) să opteze pentru cele mai potrivite metode şi tehnici de abordare a temei alese;e) să selecteze materialele care ilustrază cel mai mine tema respectivă (atunci când este necesar);f) să pună accent pe comunicare în cadrul grupei prin:

-încurajarea relaţiilor pozitive, menţinerea armoniei, asigurarea reconcilierilor şi a consensului în clasă;

-moderarea discuţiilor, stimularea iniţiativelor şi a contribuţiilor individuale;

22

-standardizarea regulilor, cristalizarea unui set de norme la nivelul colectivului;

-integrarea tuturor membrilor, implicarea elementelor pasive şi/sau marginalizate;

-detensionarea atmosferei, pozitivarea climatului socio-afectiv.

Metode de stimulare a gradului de implicare a elevului în activitate

Discutia – Presupune o examinare liberă a unui subiect, o succesiune de întrebări şi răspunsuri în legătură cu un subiect dat. Este bine ca profesorul să aibă pregătite mai multe întrebări pentru a provoca participanţii să-şi exprime liber opiniile şi atitudinile. Dirijarea discuţiei se face de către profesor, care trebuie să se asigure că toate personalităţile potenţial dominante ale clasei nu vor acapara discuţia. Aceasta este o metodă uşor de folosit cu un grup experimentat, dar devine dificilă cu o clasă neobişnuită cu astfel de metode. De accea, se recomandă ca profesorul să evalueze potenţialul clasei înainte de a utiliza discuţia.

Problematizarea – este o metodă prin care încercăm să găsim soluţia într-o situaţie dificilă sau să urmăm nişte paşi concreţi în cadrul unei dileme. Punem în valoare cunoştinţele şi atitudinile mai multor personae care lucrează simultan, cu un scop comun.

Brainstorming-ul – Este o metodă de stimulare a asociaţiilor verbale libere, pornind de la o idee sau o noţiune. Ea urmăreşte extragerea a cât mai multor opţiuni ale grupului fără o evaluare a acestora, indiferent de relevanţa, nerelevanţa, nonconformismul ideilor. Participanţii trebuie să dea frâu liber imaginaţiei. Această metodă are avantajul de a stimula coeziunea grupului, fiecare elev simţind că ideea lui este luată în considerare.

Studiul de caz – Presupune abordarea în grup a unor aspecte inspirate din viaţa reală, analiza unui eveniment, a unei situaţii sau probleme. Se recomandă să fie evitate cazurile unor persoane cunoscute. Avantajul acestei metode îl constituie posibilitatea aplicării unor deprinderi cognitive achiziţionate în alte activităţi şi îmbogăţirea experienţei de viaţă prin identificarea unui număr mare de variante de soluţionare a problemelor.

Jocul de rol – Este o metodă prin care elevii au ocazia să se transpună în locul unei alte persoane, înţelegându-i astfel mai bine pe cei din jur şi pe ei înşişi. Această metodă stimulează empatia, trăsătura care ne permite manifestarea unei atitudini deschise faţă de ceilalţi, dă posibilitatea aplicării unor noi comportamente şi oferă o flexibilitate comportamentală, emoţională şi cognitivă extreme de valoroasă în existenţa curentă.

Desenul – Este o metodă foarte potrivită de evaluare indirectă a personalităţii în formare a adolescentului şi a problemelor sale emoţionale, a traumelor pe care, eventual, le-a suferit, precum şi a relaţiilor sale cu familia. Desenul poate

23

fi liber sau tematic şi exprimă multe dintre trăsăturile sau problemele elevului pe care el nu le poate verbaliza.

Fantezia – Procedeele imaginaţiei pot fi îmbinate cu desenul sau cu mişcarea fizică în scopul relazării sau energizării clasei de elevi. Educatorul poate observa momentele de oboseală psihică din timpul orei şi, în loc să impună liniştea, o obţine prin implicarea copiilor în exerciţii imaginative motrice.

Modelajul – Materialele folosite sumt multiple: lutul, plastilina, aluatul. Materia dă posibilitatea exprimării şi canalizării creative a agresivităţii pe care o întălnim din plin la unii elevi, stimulează imaginaţia şi facilitează relaţiile interpersonale de calitate. Modelajul poate fi realizat individual sau în grup, fiecare copil ataşând creaţia lui la creaţiile celorlalţi.

Colajul – Este o lucrare realizată prin lipirea sau ataşarea de materiale variate pe hârtie sau pânză. Colajul trebuie să aibă o temă şi copii pot prezenta această temă sau pot relata despre procesul de obţinere al colajului. Se stimulează astfel comunicarea interpersonală, imaginaţia şi exprimarea senzorială sau emoţională.

Testele şi chestionarele – reprezintă o cale de a evalua cunoştinţele, informaţiile dar şi atitudinile elevilor noştrii despre anumite probleme.

Profesorul poate combina aceste metode în funcţie de particularităţile grupei şi de propriile disponibilităţi.

24

Voluntariatul

Ce este voluntariatul?

- o activitate desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială

- orice acţiune întreprinsă de o persoană fără a se găndi la recompense financiare- orice muncă prestată relative fără constrângere de o persoană cu intenţia de a

urmări un câştig financiar imediat- munca benevolă, nerenumerată, prestată de o persoană în scopul ajutorării unor

alte persoane (care nu fac parte din propria familie şi nu sunt prieteni apropiaţi) sau unor instituţii

De ce să fii voluntar?

pentru a te distra pentru a obţine experienţă în vederea unui serviciu mai bun pentru a îti menţine “in uz” cunoştinţe şi abilitţi pe care altfel nu le

foloseşti pentru a nu-ţi pierde vremea acasă pentru a-ţi face noi prieteni pentru a fi cu prietenii tăi care sunt deja voluntari pentru a învăţa lucruri noi şi a-ti forma deprinderi utile pentru a da înapoi ceea ce ai primit de la alţii pentru a te simţi util pentru a testa o nouă carieră pentru a-i ajuta pe cei mai puţin norocoşi pentru a-ţi asuma o responsabilitate pentru a întălni persoane importante din comunitate pentru a înţelege problemele comunităţii în care trăieşti

V. ACTIVITĂŢI PRACTICE

25

Exerciţii de “spargere a gheţii”

Stabilirea regulilor1) Brainstorming2) Discuţie în grup3) 5 norme acceptate de grupul mic

12345

4) 5 norme acceptate de grupul mare

12345

Metoda lui MorenoSe adresează întrebări de tipul:

Cu cine ţi-ar place să stai în bancă? Cu cine, dintre colegi, ai dori să-ţi petreci timpul liber? (surprinde relaţiile

afective de preferinţă) Cu cine n-ai vrea să-ţi petreci timpul liber? (surprinde relaţiile afective de

respingere)Se poate formula şi o întrebare suplimentară:

De ce tocmai cu acest coleg ai dori să stai in bancă? (pentru a obţine motivaţia alegerilor sau respingerilor)

Se poate întocmi un tabl cu numele fiecărui elev, în care membrii grupului sunt notaţi atât pe verticală cât şi pe orizontală, cu relaţiile dintre ei reprezentate prin semnele (+) şi (-). Folosind acest exerciţiu profesorul îşi poate face o imagine despre relaţiile existente între elevi şi despre gradul de coeziune (unitate) al clasei. Informaţiile oferite de acest test pot fi extreme de importante pentru modul de lucru viitor al profesorului care va încerca prin activităţile propuse să crească gradul de coeziune al clasei şi să resolve tensiunile latente sau manifeste existente între elevi.

Exemplu:A B C D E F G

A - + +B +C + + +D - + +E + + -

26

F - +G - -

Diada

Elevii se împart în perechi prin metode care să facă alegerea perechii cât mai îmtâmplătoare (ex: bileţele cu numere sau cuvinte pe care elevii le extrag dintr-o cutie, le iau de pe catedră sau le sunt împărţite de către profesor). După ce au fost stabilite perechile unul dintre elevii din fiecare pereche (A) vorbeşte despre el, despre viaţa lui, despre lucrurile mai puţin cunoscute de colegi în timp ce elevul (B) ascultă sau pune întrebări. După aproximativ 2-3 minute rolurile se schimbă, elevul (B) care a ascultat vorbeşte iar celălalt (A) ascultă. După ce au trecut alte 2-3 minute fiecare elev işi prezintă colegul în faţa întregului grup.

A lucra în echipă

Completează următoarele fraze: Echipa este pentru mine ca ……………………….pentru că…………………. Colegii de echipă sunt pentru mine ca ……………… pentru că ……………… Lucrul în echipă este pentru mine ca …………….…… pentru că …………….

Răspunde în scris la următoarele întrebări: Cum te simţi când lucrezi singur? De ce? Cum te simţi atunci când lucrezi în echipă? De ce? Cum ţi se pare că lucrezi mai bine: singur sau în echipă? De ce? Cine sunt colegii de echipă cu care colaborezi cel mai bine? Cine sunt colegii cu careu nu poţi colabora? Din ce motive? Ce înseamnă să fii un bun coleg de echipă? Ce ţi-a plăcut cel mai mult atunci când ai lucrat cu colegii tăi? Ce nu ţi-a plăcut? Ce anume crezi că trebuie făcut pentru a lucra mai bine în echipă?

Discută apoi împreună cu colegii tăi despre aceste probleme.

Mima/Pantomima

Se pregătesc bileţele pe care sunt scrise situaţiile care vor fi interpretate de elevi. Pe bileţele pot fi scrise diferite cuvinte sau expresii cum ar fi: . Elevii se împart în două sau mai multe grupuri fiecare “interpret” încercând să joace cât mai bine astfel încât grupul din care face parte să ghicească cuvântul sau expresia scrise pe foaie. Cel care a ghicit interpretează următorul rol. Câştigă echipa care a ghicit cel mai des.

Portretul chinezesc

Se realizează completare de fraze cu toţi membrii grupului:

Dacă aş fi o plantă aş fi …..… pentru că … Dacă aş fi un animal aş fi …....pentru că … Dacă aş fi o culoare aş fi …… pentru că …

27

Dacă aş fi un copac aş fi ….…pentru că … Dacă aş fi o jucărie aş fi ….… pentru că … Dacă aş fi un film aş fi ………pentru că … Dacă aş fi o naţiune aş fi ….…pentru că … Dacă aş fi un ziar aş fi ……….pentru că …

Ştirile

Li se cere elevilor să formuleze “ştiri”, ca şi cum ar fi prezentate la televizor, privind activitatea desfăşurată în ziua respectivă.

“A fost odată…”

Fiecare elev continuă povestea cu o frază scurtă, după ce profesorul a început cu “a fost odată …”. Important este ca fiecare să-şi dea frâu liber imaginaţiei şi să încerce să creeze, împreună, o poveste cât mai originală, diferită de oricare alta auzită până acum. La sfârşit se discută despre:

Îmi place să…

Scrieţi în trei minute 20 de lucruri pe care vă face plăcere să le faceţiÎmi place să ...

Se notează cu M acţiunile făcute în ultimele două săptămâni şi T acţiunile care necesită bani.

Bileţele

În clasă se pregăteşte un panou (sau o cutie) pe care copii îşi pot lipi bileţele pe care desenează o imagine sau scriu câteva cuvinte prin care exprimă cum s-au simţit la începutul activităţii sau la sfârşitul activităţii, ce i-a nemulţumit sau cum ar dori să decurgă activitatea în viitor. Panoul poate să aibe o denumire specială propusă de elevii clasei şi rezultată în urmaunui brainstorming urmat de un vot democratic.

Vrăjitorul

“În clasa noastră a sosit un vrăjitor. Se află chiar aici lăngă mine… El este dispus să ne ceva ce ne dorim dacă dăm ceva în schimb. De aceea am să vă rog să spuneţi fiecare trei calităţi (caractreistici) pe care nu le aveţi dar vi le doriţi şi trei calităţi din care aveţi în plus şi sunteţi dispuşi să oferiţi altora. Cine doreşte să vorbească primul cu vrăjitorul?”

Scrie în interiorul casuţelor patru cuvinte care ţi-ar plăcea să fie spuse despre tine:

Ce ţi-ar plăcea să spună despre tine profesorii? Ce ţi-ar plăcea să spună despre tine colegii?

28

O imagine din copliărie

Gândiţi-vă la o imagine care să reprezinte cât mai fidel copilăria voastră. Realizaţi un desen cât mai sugestiv şi prezentaţi-l colegilor. Discutaţi despre:

Situaţia pozitivă

Gândeşte-te la o întâmplare din viaţa ta când te-ai sim-it cu adevărat bine. Aminteşte-ţi acea întâmplare şi răspunde la următoarele întrebări:

1. Care a fost acea întâmplare?2. Cum ai fost implicat în ea?3. Ce ai obţinut?4. Ce calităţi personale crezi că ai avut pentru aface faţă acestei situaţii?5. Ce ţi-a plăcut ş ice nu ţi-a plăcut în felul cum ai rezolvat situaţia?6. Cum te-ai purtat cu ceilalţi?

Completare de fraze

Ceilalţi spun despre mine că .... Familia mea... Prietenii mei... Îmi doresc să... La şcoală ... Familia este pentru mine ca .... Viaţa în general este pentru mine... Munca este pentru mine ca ... Grupul în care mă aflu este pentru mine ... Viitorul este pentru mine ... Aş vrea să ... Eu sunt ... Voi încerca ... Ştiu să ... Şcoala este pentru mine ca ... În viaţă doresc să ...

Prietenul secret

Numele fiecărui elev este trecut pe un bileţel. Fiecare trage un bileţel şi va fi în continuare prietenul secret al colegului al cărui nume este scris pe hârtie. În fiecare zi îi va lăsa pe măsuţa specială o “mică atenţie” (un mic cadou sau un biletel). Important este însă ca toate “atenţiile” să aibe un sens pozitiv, să fie drăguţe şi dacă se poate cât mai originale.

Cum mă văd colegii

Fiecare elev îşi va scrie numele în centrul unei coli de hârtie (A4). Foile circulă printre elevi, fiecare scriind un enunt pozitiv despre colegul al cărui nume se află în centrul paginii. În final, colile se vor întoarece de unde au plecat. Fiecare elev

29

îşi citeşte caracterizarea şi poate spune cu voce tare părerea sa despre cum este văzut de colegi.

Cum mă văd în viitor

Îmaginţi-vă cum veţi fi peste 10 ani. Gândiţi-vă la o zi obişnuită din viaţa voastră. Descrieţi pe o foaie de hârtie această zi încercând să răspundeţi la întrebările următoare:

Ce voi face: vei lucra, vei studia sau vei face altceva? Care va fi domeniul în care voi lucra sau voi studia? Care vor fi persoanele care mă vor sprijini? Cum îmi voi petrece timpul liber?

După ce aţi terminat prezentaţi în faţa clasei imagine ape care o aveţi despre viitorulvostru.

Universul meu

Posterul

Clasa va fi împărţită în grupe de 5-6 elevi. Fiecare grupă va avea sarcina de a realiza un poster care să cuprindă cât mai multe imagini care îi reprezintă folosind decupaja din ziare, reviste, fotografii, desene, ş.a. Lucrarea va fi prezentată în faţa clasei de către „purtătorul de cuvânt” al fiecărui microgrup ales în mod democratic.

1. Fiecare grupă va găsi un slogan/titlu pentru ceea ce au realizat2. Elevii vor explica cum a decurs procesul de creare a posterului3. Participanţii vor povesti despre dificultăţile întâmpinate în realizarea lucrării4. Se va vota echipa câştigătoare6. Posterele vor fi afişate în clasă până la sfârşitul orei sau pentru toată ziua.

Calităţile şi defectele mele

Subliniază calităţile şi defectele pe care crezi că le ai:

Bun la învăţătură Frumos Respectuos Politicos Ordonat Sănătos Harnic Optimist Modest Bun coleg Inteligent

Slab la învăţătură Urât Obraznic Nepoliticos Dezordonat Bolnăvicios Leneş Pesimist Încrezut Răutăcios cu colegii Nu prea inteligent

30

Răspunde la următoarele întrebări: Ce îţi place cel mai mult la tine? Ce nu îţi place? Ce crezi că ar trebui schimbat?

Cum cred că sunt şi cum mă văd alţii

Răspunde la următoarele întrebări: Ce crezi despre tine? Ce cred părinţii despre tine? Ce cred colegii despre tine? Ce cred profesorii despre tine?

Roagă-ţi colegul să-ţi spună ce crede despre tine. Spune-i apoi şi ce crezi tu despre el. Dacă vrei să-i reproşezi anumite lucruri şi să-I spui ce nu-ţi convine la el allege cele mai potrivite cuvinte, fără să-l superi.Răspunde sincer la următoarele întrebări:

Te deranjează anumite lucruri pe care colegul de bancă le-a spus despre tine? De ce?

Crezi că este mai bine să ştii ce cred alţii cu adevărat despre tine, decât să te laude în faţă şi să te vorbească de rău în spate?

Consideri că în general colegii au o impresie bună despre tine? Sunt colegi care te cunosc foarte bine şi te văd aşa cum eşti? Ce spun colegii despre tine şi nu este adevărat? Ai vrea să schimbi părerea pe care o are despre tine un anumit coleg? Cum

anume?

Fiecare elev va încerca să se prezinte scriind câteva lucruri importante despre propria persoană în dreptul fiecărui aspect al vieţii dintre cele şapte enumerate mai jos. Rezultatele for fi prezentate în cadrul clasei.

APTITUDINI________________________________________________

___

STAREA MATERIALĂ______________________________________________

ŞCOALA____________________________________________________________

______

COMUNITATEA

__________________________________________________________

RELIGIA________________________________________________

________

MUNCA____________________________________________________________________________________

_

FAMILIA________________________________________________

____

EU

31

Prietenii mei

Completează fraza: Prietenii sunt pentru mine ........................... pentru că ........................................

Răspunde la următoarele întrebări: Ce te aseamănă şi ce te deosebeşte de prietenii tăi? Ce activităţi vă place să desfăşuraţi împreună? Cum vă simţiţi când sunteţi împreună? Cum ţi-ar place să petreci timpul împreună cu prietenii tăi? Obişnuiţi să vă ajutaţi când aveţi probleme şi greutăţi? Vă respectaţi între voi? Petreceţi mult timp împreuă? Vă supăraţi des? Ai prieteni care te îndeamnă să faci ceva rău? Cunoşti prieteni care sunt uniţi la rău, nu la bine? Crezi că se pot schimba oamenii? Cum crezi că ar trebui să fie adevărata prietenie?

La şcoală

Alege răspunsurile care ţi se potrivesc şi pune-le în ordinea preferinţei realizând o ierarhie:Eu vin la şcoală pentru că:

Vreau să aflu lucruri noi şi interesante Îmi place să învăţ Vreau să iau note mari Aşa vor părinţii şi eu nu trebuie să-i supăr Îmi plac profesorii Îmi plac anumite materii Trebuie să iau alocaţia Îmi place să concurez la învăţătură cu colegii Vreau să ajung ca mama/tata Este un prilej să plec de acasă Aici mă întâlnesc cu prietenii

Ce ai face dacă…

Elevii clasei încearcă să răspundă pe rând la unele dintre următoarele întrebări. Ce ai face dacă …

ai fi adult? ai avea familie? ai avea copii? ai fi directorul unei firme? ai avea mulţi bani? ai avea un conflict cu un prieten? te-ai afla pe o insulă pustie? ai avea o boală incurabilă? ai fi dat afară din şcoală?

32

O persoană specială

Găndeşte-te la o persoană care îţi place foarte mult. Descrie acea persoană. -Care sunt calităţile prin care se remarcă aceasta? -Pe care dintre aceste calităţi le ai şi tu? -Care sunt calităţile acesteia pe care tu nu le ai dar ai dori să le dezvolţi în

viitor?

Joc de rol

Comunicarea asertivă este o formă de comunicare prin care îţi exprimi propriile opinii şi emoţii fără să ataci interlocutorul. Conversaţia se focalizează asupra comportamentului şi nu asupra persoanei. Oamenii răspund în mod diferit la situaţii similare în funcţie de stilul comunicaţional al fiecăruia. Există moduri diferite de a comunica eficient sau ineficient:

1. modul pasiv - persoana nu vorbeşte în numele său, nu-şi exprimă nevoile, se consideră o victimă

2. modul agresiv - îi blamează şi dă vina pe alţii, abuziv şi ironic, se consideră puternic

3. modul asertiv - comunică sentimentele onest şi deschis, îşi satisface nevoile fără să-i afecteze pe ceilalţi

Se da o situatie problematica, sunt alesi 3 – 4 elevi pentru a interpreta rolurile si se cere acestora sa raspunda in mod spontan, folosindu-şi imaginaţia. Exemplu de situatie: “Un elev a spart tabla. Mama elevului a fost chemata la scoala pentru a vorbi cu dirigintele si directorul scolii.”.

Întrebări pentru “spectatori”: Cât de bine au fost interpretate rolurile? Ce tip de comunicare a folosit fiecare actor si in ce moment? S-a ajuns la o soluţie pentru situaţia conflictuală? Care este rolul pe care a-ţi fi dorit să-l jucaţi voi?

Întrebări pentru “actori”: Care a fost rolul cel mai uşor de jucat: cel de persoană pasivă, agresivă sau

asertivă? Care dintre roluri ţi s-a potrivit cel mai bine? Este uşor sau greu pentru tine să joci rolul unei persoane asertive?

Varianta 2

Fiecare îşi alege un rol pe care îl interpretează imaginându-şi că se află cu adevărat în această situaţie. O dată interpretat rolul, se poate repeta scena schimbând personajul, pentru a înţelege mai uşor ce a simţit şi găndit celălalt. La sfârşit se poate vorbi despre cum s-a simţit fiecare în rol, dacă s-a identificat cu personajul sau nu, cum l-a văzut din exterior. Şi dacă ar fi dispus să facă acelaşi lucru într-o situaţie reală similară cu aceasta.

33

Exprimarea emoţională

Una dintre cauzele care provoacă dificultăţi în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaştere şi exprimare a emoţiilor, de teama de autodezvăluire. Pentru a stimula exprimarea emoţională a elevilor propunem următorul exerciţiu.

Elevii vor completa următoarele afirmaţii şi vor analiza individual răspunsurile:

Sunt supărat/ă atunci când …Când realizez ceva important …Atunci când sunt trist/ă …Sunt vesel/ă când …Devin nervos/nervoasă dacă …Mă simt în al nouălea cer când …Mă întristează …Îmi doresc să …Atunci când sunt nemulţumit …Reuşesc să mă calmez …Dacă nu exprim ceea ce simt …

După ce fiecare elev şi-a completat frazele vor fi prezentate câteva în grupul mare.

Comunicarea eficientă

Elevii vor scrie pe o foaie care sunt condiţiile unei comunicări eficiente. Fiecare elev exprimă cu voce tare o idee despre cum ar trebui să decurgă o comunicare eficientă încercând să nu repete ideile colegilor. Fiecare elev va exprima o idee despre care consideră că sunt barierele care pot împiedica o comunicare eficientă.Ideile importante vor fi comentate în cadrul clasei.

Etichetarea

Profesorul poate converti această activitate de învăţare într-un joc prin pregătirea în avans a unui „pachet de cărţi” cu câte un “nume” ataşat („Bună, numele meu este...”) având între 4 şi 6 cărţi. Câte una dintre "etichetele" listate mai jos va fi scrisă pe câte o carte.Elevilor li se va spune că "etichetarea" este un alt cuvânt pentru a numi o persoană, care reprezintă o formă de violenţă verbală. Etichetarea neacceptată deoarece poate răni sentimentele unei persoane.Elevii sunt instruiţi să vină în faţa clasei şi să aleagă o carte de pe catedră care este întoarsă cu faţa în jos. Fiecărui elev i se cere să răspundă la următoarele întrebări: 1. Cum te-ai simţi dacă cineva te-ar numi astfel?2. De ce te-ar face să te simţi astfel?

34

Etichete. . .

35

1. Chel 2. Gură Mare3. Plictisitor 4. Huligan5. Clown 6. Laş7. Ochelarist 8. Drogat9. Urechiat 10. Magar11. Grăsun 12. Obscen13. Uituc 14. Patru-ochi15. Badaran 16. Porc17. Ignorant 18. Leneş19. Tampit 20. Cap patrat21. Neingrijit 22. Tocilar23. Prostut 24. Chiulangiu25. Pacalici 26. Sarantoc27. Netrebnic 28. Urat mirositor29. Incapatanat 30. Dobitoc31. Stupid 32. Copil problema33. Urât 34. Timid35. Nesimtit 36. Smecher

Notă: Această activitate este luată din capitolul 3 al „The FreeWay Curriculum”. Subiectul este „Comunicarea şi Rezolvarea Conflictelor”.

Motivaţia pentru o viaţă sănătoasă

Nevoi “Spune-ţi fiecare o nevoie/trebuinţă pe care o aveţi în minte şi care credeţi că există la un elev de vărsta voastră. Încercaţi să numiţi nevoi cât mai diverse. După ce aţi făcut o listă de nevoi, grupaţi-le pe categorii.

-Care sunt cele mai importante criterii după care le-aţi grupat? -Care crezi că sunt cele mai importante 5 nevoi pentru tine?

Valori

Gândiţi-vă la cât mai multe valori după care oamenii se ghidează în viaţă. Numiţi fiecare câte o astfel de valoare. Scrieţi pe tablă toate valorile care au rezultat.

-Care crezi că sunt cele mai importante 5 valori pentru tine? 1.____________________2.____________________3.____________________4.____________________5.____________________

Completează următoarea frază:Pentru mine _________ (cea mai importantă valoare) înseamnă_________________sau se demonstrează în situaţia în care______________________________________

36

-Care sunt valorile societăţii în care trăieşti? 1._________________________2._________________________3._________________________4._________________________5._________________________(Realizaţi o listă comună a clasei după ce aţi lucrat pe grupe)

- Care sunt valorile familiei tale?

1._______________________2._______________________3._______________________4._______________________5._______________________

Compară valorile societăţii cu valorile familiei tale:

-Cele două liste diferă foarte mult sau se aseamănă? -Lista ta de valori seamănă mai degabă cu lista de valori a societăţii sau cu lista familiei?-Există valori în cele trei liste care nu se potrivesc una cu cealaltă? Cum reacţionezi într-o astfel de situaţie?

Chestionar:

La ce oră te trezeşti dimineaţa?

Câte ore dormi pe noapte?

La ce oră adormi de obicei?

Care sunt alimentele pe care le consumi cel mai des?a. cartofi, pâine, paste făinoase, orez, fulgi de cereale …%b. legume şi zarzavaturi …%c. fructe … %d. lapte şi produse lactate…%d. carne slabă (peşte, piept de pui) şi ouă…%e. carne grasă (vită, porc,oaie) …%f. grăsimi, uleiuri şi zahăr…%

Preferaţi mâncarea:a. fără sareb. cu foarte puţină sarec. sărată d foarte sărată

Ce înălţime şi ce greutate aveţi?a. înălţime …………………….b. greutate …………………….

Obişnuieşti să bei cafea:a. delocb. foarte rarc. de câteva ori pe săptămănăd. zilnice. de mai multe ori pe zi

Obişnuieşti să faci mişcare?a. foarte rarb. doar plimbări zilnicec. da, mişcări mai alerte (gimnastică, alergare) uneorid. da, practic un sport şi mă antrenez cel puţin de două ori pe săptămână

Ce tip de mişcare faci?a. urcatul scărilorb. mers alertc. mers în zonă cu dealurid. muncă în casăe. dans popular sau de societatef. fotbalg. gimnasticăh. alergati. săpat în grădinăj. ciclismk. dans la discotecăl. dans popular sau de societatel. înot

37

Consumi ceai?a. delocb. foarte rarb. desd. foarte des

Consumi tutun?a. delocb. foarte rarb. desd. foarte des

În ce cantitate consumi tutun într-o zi?a. 1-2 ţigărib. 3-6 ţigăric. 6-10 ţigărid. 10-20 ţigări

Consumi alcool?a. delocb. foarte rarc. o dată pe lună

d. o dată pe săptămânăe. zilnic

În ce cantitate consumi alcool într-o zi?a. un pahar de bereb. ½ litri de berec. unu sau mai mulţi litri de bered. un pahar de vine. ½ litri de vinf. unu sau mai mulţi litri de ving. un pahar de “tărie”(votcă, ţuică, ş.a.) h. ½ litri de “tărie”(votcă, ţuică, ş.a.) i. unu sau mai mulţi litri de “tărie”(votcă, ţuică, ş.a.)

Cât timp petreceţi într-o zi în faţa televizorului / calculatorului?a. mai putin de 1 hb. 1 - 3 hc. mai mult de 3 h

Încercuiţi cu albastru răspunsurile adevărate pentru voi Îmaginaţi-vă că vă aflaţi în faţa unui consilier pentru sănătate. Încercuiţi cu

roşu răspunsurile pe care credeţi că vi le-ar recomanda pentru a le urma. Dacă nu reuşiţi să vă imaginaţi răsunsurile acestuia, încercaţi să căutaţi informaţii suplimentare în cărţi, reviste, cereţi părerea colegilor sau părerea unui adult.

Comparaţi răspunsurile voastre iniţiale (albastru) cu “recomandările consilierului” (roşu). Care sunt principalele diferenţe? Diferenţele sunt majore sau nesemnificative? În ce măsură sunteţi dispus să micşoraţi aceste diferenţe şi să vă schimbaţi stilul de viaţă într-unul mai sănătos?

Responsabilitatea

Găndeşte-te la câteva situaţii din viaţa ta gând consideri că ai luat o decizie greşită. Notează pe o foaie de hârtie câteva dintre aceste decizii. Încearcă să găseşti răspunsul la câteva întrebări:

-Care a fost importanta fiecărei decizii?-Cât de mult a schimbat cea mai importantă dintre decizii viaţa ta?-Ai făcut aceeaşi greşeală de mai multe ori? Dacă da, cum îţi explici acest

lucru? -Ce ai învăţat din situaţia respectivă?-Ce ar fi trebuit să înveţi?

Administrarea banilor

38

Ai primit de la o rudă bogată suma de 5 000 000 lei. Ştii că nu vei mai primi aceşti bani şi altădată. Ce ai de gănd să faci cu ei?

Luarea deciziilor

Exemple de situaţii problemă:La examen

„Astăzi este una dintre zilele deosebite din viaţa Soniei. Ea are de dat primul examen cu adevărat important, examen care va hotărî în ce direcţie o va lua viaţa sa în continuare. Emoţiile au apărut, aşa cum i se întâmplă de multe ori când se află în situaţii asemănătoare. Sonia se teme că emoţiile o vor împiedica să se concentreze ceea ce ar putea afecta rezultatele la examen deşi s-a pregătit, destul de mult timp, pentru această ocazie. Iată că a sosit şi Angela, colega de clasă a Soniei, şi parcă asta o face să se simtă mai în siguranţă. Nu mai este chiar atât de singură printre atâţia elevi de la alte clase. Sonia îi mărturiseşte Angelei despre problema sa iar aceasta o linişteşte spunându-i că are în geantă „remediul potrivit” şi îi oferă o pastila micuţă despre care îi spune că este un calmant care o va linişti cu siguranţă. Sonia îi mulţumeşte şi se întoarce în banca pentru că tocmai au intrat profesorii în clasă. Pentru moment pune pastila pe masă fiind nehotărâtă încă dacă să o ia sau nu.”

În vizită la bunicu

„Adrian este în clasa a şasea. Când vine de la şcoală, pentru că părinţii lucrează pănă seara târziu el îşi petrece timpul la bunicul său care locuieşte destul de aproape. Părinţii îi spun totuşi să aibe singur grijă de el pentru că bunicul nu mai este ca atunci când era tânăr. Adrian obsevă şi el că bunicul se poartă uneori destul de straniu, vorbeşte neclar sau nu se mai ţine pe picioare, uneori este prea bine dispus iar alteori prea nervos. Astâzi s-au aşezat împreună la masă şi după ce au mâncat bunicul îl invită pe Adrian să bea un „păhărel de vin” împreună pentru că acum e „băiat mare”. Adrian ştie că părinţii lui s-ar supăra foarte tare dacă ar afla că el a băut alcool. Îl refuză pe bunicul său spunându-i că tata nu este de acord cu asta. Bunicul îl linişteşte asigurându-l că mama şi tata nu vor afla despre asta şi că poate oricând să-i ţină de urât şi să bea un pahar împreună pentru că nimeni nu va afla.”

Vin-o la petrecere, o să fie cool!

Este o zi frumoasă de toamnă şi Mihai aşteaptă cu nerăbdare week-end-ul. Orele s-au terminat. Iată-l pe Marius, unul din noii săi prieteni, un tip foarte interesant pe care mulţi dintre colegii lui Mihai şi-ar dori să-l cunoacă datorită „influenţei” sale. Cei doi prieteni se salută şi se opresc puţin pe holul şcolii. Mihai află că mâine este ziua de naştere a lui Marius şi că acesta va da o petrecere. Dar vestea cea mai bună este că acolo va fi şi Cristina, o fată la care visează de luni de zile dar pe carew nu a cunoscut-o pănă acum. A doua zi Mihai ajunge la petrecere, ce-i drept cu întârziere şi constată că invitaţii se simţeau deja foarte bine. Ce bine îi pare că a venit şi Robert, un prieten pe care îl cunoaşte din copilărie fiind vecini de bloc. Mirarea sa a apărut însă atunci cănd a văzut băieţii cu câte o sticlă de bere în mână ceea ce nu se întâmpa la alte petreceri, şi în nici un caz nu se întâmplase la petrecerea de ziua lui pe care o dat-

39

o cu câteva luni în urmă. Pe balcon observă o ladă întragă cu bere şi câteva sticle cu vin. „Nu-ţi face griji, ai mei sunt plecaţi şi am reuşit din economiile mele să iau destule sticle încât să ne ajungă la toţi. Serveşte-te cu încredere!” strigă Marius văzându-l că priveşte un pic mirat către lada de bere. Mihai nu ştie ce să facă. Nu a mai fost la o astfel de petrecere până acum şi se simte puţin stânjenit. „Aş vrea un suc dacă se poate” spune el, dar aude în spatele său râsul grupului de băieţi şi fete care stăteau înghesuiţi pe canapea. Se întoarce şi o vede printre ei pe Cristina. E bucuros dar nu îndrăzneşte să se apropie. „Fii bărbat şi ia o bere!” îi şopteşte Robert parcă pentru a-l încuraja. Mihai simte că petrecerea nu era aşa cum se aştepta şi este dezamăgit. El ştie câte probleme poate provoca alcoolul şi cât de supăraţi ar fi părinţii dacă ar afla, dar nici nu vrea să pară un „pămpălău” aşa cum sigur l-ar considera cu toţii dacă nu ar lua şi el o sticlă cu bere.”

O plimbare cu maşina

Valy este mulţumit de cursul pe care l-a luat viaţa sa. Doar cu câteva luni în urmă a terminat liceul şi deja şi-a găsit serviciul pe care şi-l dorea. Va lucra pe calculator aşa cum a visat întotdeauna şi va avea ocazia să-şi perfecţioneze cunoştinţele de limbă engleză atâta timp cât firma sa va continua colaborarea cu furnizorii englezi. Nu acelaşi lucru putem spune despre Bogdan prietenul lui Valy. Bogdan visează doar să se distreze şi să „trăiască clipa” aşa cum mărturiseşte chiar el. Părinţii au îndeajuns de mulţi bani pentru ca el să nu-şi facă griji. Nu şi-a făcut probleme nici chiar atunci când după ce a treminat cu greu clasa a XII-a nu a reuşit să ia bacalaureatul. Şi toate astea după ce cu câţiva ani în urmă era un elev promiţător cu rezultate excelente la unele materii şi destul de bune la altele. Totul s-a schimbat de când Bogdan a preferat să recurgă la ... pentru a „trăi clipa”. Bogdan vrea să-i facă lui Valy o surpriză şi il aşteaptă la poartă cu noua lui maşină primită cadou de la părinţi. Valy nu este prea însă prea bucuros să îl vadă pentru că pare beat, vorbeşte greoi, este incoerent, ochii sunt înroşiţi şi extreme de deinhibat. Valy îşi dă seama ce înseamnă asta şi cât de riscant este să se urce în maşină cu o peroană care e într-o astfel de stare. Şi totuşi Bogdan este încă prietenul lui pe care nu vrea să-l rănească, dimpotrivă, ar vrea să-l ajute.”

Încercaţi să treceţi aceste exemple prin toate etapele luării deciziei imaginându-vă că sunteţi în locul personajului din situaţia problemă.

Etapele luării deciziei:

1. Identificarea şi clarificarea problemei2. Determinarea alternativelor posibile de soluţionare a problemei3. Culegerea de informaţii relevante4. Clarificarea sistemelor de valor care stau la baza opţiunilor personale5. Analizarea consecinţelor care derivă din diverse alternative posibile6. Decizia cu privire la una din alternative şi formularea unui plan de acţiune pentru a atinge obiectivul propus7. Testarea planului şi reevaluări periodice

Alegerea mea

40

Iată căteva selecţii ale profesiilor şi carierelor din care poţi alege, totul depinde de înclinaţiile, talentele şi dorinţele tale. Să amintim câteva dintre marile alegeri pe care le poţi face, pentru a-ţi permite să-ţi urmezi visurile:

ENTERTAINMENT SPORT PROFESIIFilm Baschetbal Arhitect

Producător Fotbal InginerDirector Tenis Dentist

Choreograf Handbal FizicianActor Gimnastică Economist

Cântăreţ Baseball Om de ştiinţăMuzician Box ProfesorDansator Hockei Avocat

Compozitor Atletism BiologPrezentator TV Volei Astronom

Reporter Arte Martiale MilitarRadio Announcer Înot MarinarDigital Animation  Skating Chirurg

Altele...    Mecanic Asistentă Hair Stylist Technician electronist Programator PCTâmplar Bucătar Agent imobiliar Însoţitor de zbor FlorarCosmetician Croitor Plumbing Grafician PilotManichiurist Şofer Vânzător Designer de modă InstalatorFotograf Poliţist Brutar Şi multe, multe altele…

Aşa cum se poate vedea, există o mulţime de profesii şi cariere minunate, doar să crezi în tine şi să alegi să fii o parte a soluţiei.

Dezbaterea

Aduceţi argumente „PRO” şi „CONTRA” pentru consumul de tutun, alcool droguri ilegale.

Clasa de elevi se împarte în două grupuri, fiecare grup avănd 1, 2 sau 3 susţinători („purtători de cuvânt”): grupul „PRO” şi grupul „CONTRA”. Profesorul este „INTERMEDIARUL” („arbitrul”), cel care are grijă să fie respectaţi timpii acordaţi fiecărei echipe, să nu se devieze de la subiect şi să nu se „încingă spiritele”.

Metafora

Explica ce intelegi prin expresia: “A căzut în capcana drogurilor”

Studiu de caz

41

George şi Ionuţ sunt elevi în aceeaşi clasă, a XI-a. Ei sunt colegi şi prieteni foarte buni. Ionut a fost văzut consumând droguri într-un grup din cartier iar colegii şi dirigintele îl bănuiesc acum şi pe George cunoscând relaţia dintre ei. George a început să absenteze în mod nemotivat, de la şcoală iar dirigintele simte că este minţit atunci când îl întreabă de ce a lipsit şi a observat că nu se concentrează la ore. George este un băiat inteligent, curios, nonconformist, sociabil. Părinţii nu cunosc toate absenţele lui dar au observat în comportamentul fiului lor unele schimbări: este mai nervos, nu mai are aşa multă răbdare, nu mai acordă aşa multă atenţie studiului individual iar de câteva ori au lipsit bani din casă. George are un program constant cu Ionuţ pentru jocuri electronice deşi părinţii sunt împotriva pierderii timpului în acest fel.

1. Subliniaţi şi grupaţi pe categorii factorii care intervin în acest caz2. Cauze posibile ale schimbării comportamentului lui George3. Cum am proceda dacă am fi colegii lui GeorgeSe lucrează pe grupe, după care, fiecare grupă îşi prezintă punctul de vedere

Discuţia

-La ce vă gândiţi când auziţi cuvântul drog?-Dacă am împărţi drogurile în categorii, care ar fi aceste categorii, şi după ce

criterii au fost împărţite?-Care sunt motivele care îi determină pe unii oameni să înceapă consumul?-Cum credeţi că afectează consumul de substanţe: dezvoltarea intelectuală,

relaţiile cu prietenii, relaţiile cu familia, relaţiile cu societatea în general?-Ce înţelegeţi prin: dependenţă fizică, dependenţă psihică, toleranţă, sevraj,

prevenire, abuz?-Cum se simte familia unui consumator?-Care sunt semnele care ne fac să credem că o persoană este consumatoare a

unui anumit drog?-Cunoaşteţi expresii folosite în limbajul de stradă legat consumul de

substanţe?-Cum ne putem feri pentru a nu fi tentaţi să devenim consumatori?-Ce putem face pentru o persoană care este deja consumatoare?

Brainstorming -Găndiţi-vă la cât mai multe efecte negaţive ale consumului de droguri-Găseşte cât mai multe variante privind modul cum va decurge viitorul unui

consumator de tutun, alcool sau droguri ilegale-Spune cât mai multe lucruri pe care crezi că le gândeşte / simte un

consumator de droguri

Desenul şi/sau colajul

Este o tehnică folosită mai ales pentru a stimula lucrul în echipă.

Ex. 1: Temele alese pot fi:“Cum îl văd părinţii pe adolescent” versus “Cum este de fapt adolescentul”“Ce ne oferă grupul de prieteni”“Adolescenţii în confruntarea cu drogurile”“Cum văd viitorul unui consumator de droguri”

42

“Adolescenţii spun NU tutunului, alcoolului şi drogurilor ilegale”

Ex. 2: Încercaţi să realizaţi împreună o reclamă antidrog căt mai originală. Prezentaţi-o colegilor

Fantezia

Ex.1: Imaginţi-vă că urmează să realizaţi pentru un post de televiziune un clip publicitar antitutun, antialcool sau antidrog

-Ce imagini aţi prezenta?-Care ar fi discursul pe care l-aţi folosi?-Ce efecte credeţi că va avea clipul realizat de voi asupra tinerilor care privesc la televizor?

Ex. 2: Urmează să realizaţi o emisiune TV despre consumul de droguri. Cum aţi aborda această temă? Ce scopuri urmăriţi prin realizarea acestei emisiuni?

Ex. 3: Imaginează-ţi că eşti un consumator de heroină. Ce faci? Cum te simţi? Cum îţi petreci timpul? Cum îţi vezi viitorul?

Ex. 4: Imaginează-ţi că eşti un consumator de heroină care a murit în urma unei supradoze. Familia şi prietenii te conduc pe ultimul drum. Poţi auzi / simţi ce gândesc / spun aceştia. Poveşteşte-ne aceste lucruri.

Atenţie! Nu realizăm acest exerciţiu decât la vârste mari şi numai dacă în clasă nu există elevi extrem de sensibili care ar putea fi profound afectaţi în urma unui astfel de exerciţiu.

Legislaţie

Legea

Ex: Imaginaţi-vă că faceţi parte din Parlamentul României şi urmează să fie propusă şi votată o lege împotriva consumului de substanţe. Încercaţi să concepeţi câteva articole care consideraţi că ar fi bine să existe în această lege. Se lucrează pe grupe. Fiecare grupă îşi prezintă prin intermediul unui “purtător de cuvânt”, articolele concepute.

Se citesc cele mai importante articole din Legea 143/ şi se compară cu cele concepute de elevi.

Are loc analiza eventualelor nelămuriri şi punerea în discuţie a termenilor neînţeleşi.

Atenţie! Legea trebuie să fie cunoscută şi respectată. Chiar şi parlamentarii trebuie să respecte o lege creată de ei.

43

ANEXA 1 CHESTIONARE

Test pentru evaluarea cunoştinţelor privind consecinţele fumatuluiCitiţi cu atenţie următoarele afirmaţii şi indicaţi dacă sunt adevărate sau false, bifând cu X căsuţa corespunzătoare:

Afirmaţie Adevărat Fals

1. Fumatul produce un gust şi un miros plăcut, contribuind la înlăturarea ridurilor faciale 2. Fumătorii sunt de trei ori mai supuşi riscului de a face infarct decăt nefumătorii 3. Fumătorii nu fac infecţii respiratorii 4. Cancerul gurii, buzelor, laringelui apare mult mai des la fumători 5. Fumatul este una din cauzele principale ale afecţiunilor cardiace 6. Tinerii fumează înainte de a împlini 16 ani, principalul motiv fiind integrarea într-un anumit grup 7. Emfizemul pulmonar este o boală reversibilă 8. Nicotina şi gudronul nu sunt substanţe cancerigene 9. Gudronul din ţigări îngălbeneşte dinţii şi buzele10. Fumatul creşte tensiunea arterială, prin spasmul micilor vase sanguine şi modifiacarea ritmului cardiac11. Fumatul te relaxează12. Unele adolescente fumează pentru apreveni îngrăşarea13. Majoritatea tinerilor pot să se lase uşor de fumat14. Fumatul unei ţigări mai “uşoare” este o modalitate de a renunţa la fumat15. Fumatul duce la dependenţa de nicotină16. Adolescenţii nu pot deveni dependenţi de nicotină17. Nicotina este un drog18. Este periculos să fumezi în timp ce conduci maşina19. Femeile fumătoarea au un risc crescut pentru pierderea sarcinii20. Persoanele care stau în locuri unde se fumează au la fel de multe riscuri pentru sănătate ca şi persoanele fumătoare21. Fumatul previne consumul de alcool şi droguri22. Fumatul te face mai atractiv23. Fumatul te face independent şi mai matur24. Tutunul nu este un drog, nu-ţi face nici un rău25. Consumul de tutun scurtează viaţa

Răspunsuri corecte:Adevărat: 2, 4, 5, 6, 9, 10, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 25Fals: 1, 3, 7, 8, 13, 14, 21, 22, 23, 24

44

Test pentru evaluarea cunoştinţelor privind consumul de alcoolCitiţi cu atenţie următoarele afirmaţii şi indicaţi dacă sunt adevărate sau false, bifând cu X căsuţa corespunzătoare:

Afirmaţie Adevărat Fals

1. Consumul de alcool nu dăunează unei femei însărcinate. 2. Este periculos să conduci dacă ai băut mai mult de trei pahare 3. Alcoolismul este un semn de slăbicune morală 4. Consumul de alcool în exces duce la pierderea memoriei 5. Consumul excesiv de alcool nu produce ciroză hepatică 6. Majoritatea persoanelor alcoolice nu au serviciu 7. Alcoolul poate deteriora atât vederea cât şi auzul 8. Dacă o persoană încetează să mai consume alcool, nu mai este considerată alcoolică 9. Beţia şi alcoolismul înseamnă acelaşi lucru10. Alcoolul este descompus la nivelul celulei hepatice doar în cantitate mică.11. Un duş sau o cafea elimină efectele consumului de alcool12. Alcoolul este un drog13. Dacă consumi alcool când eşti supărat sau trist, te înveseleşti14. Cei mai mulţi alcoolici nu au casă sau familie15. Alcoolul este un drog puternic16. Relaţiile sociale sunt facilitate de consumul de alcool17. Alcoolul nu este o substanţă toxică pentru organism18. Alcoolismul este o boală19. Abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidente de maşină20. Consumul de alcool creşte riscul de a avea relaţii sexuale neprotejate21. Dacă bei alcool eşti mai puternic şi mai interesant22. Dacă bei alcool îţi rezolvi mai uşor problemele23. Consumul de alcool duce la violenţă şi agresivitate24. Consumând alcool devii mai sociabil şi mai matur25. Consumul excesiv de alcool nu îţi poate afecta relaţiile cu familia

Răspunsuri corecte:Adevărat: 2, 4, 7, 8, 10, 12, 15, 18, 19, 20, 23, 25Fals: 1, 3, 5, 6, 9, 11, 13, 14, 16, 17, 21, 22, 24

45

Test pentru evaluarea cunoştinţelor privind dependenţa de droguriCitiţi cu atenţie următoarele afirmaţii şi indicaţi dacă sunt adevărate sau false, bifând cu X căsuţa corespunzătoare:

Afirmaţie Adevărat Fals

1. Nu poţi deveni dependent după o singură doză 2. Drogurile te fac să comunici mai uşor 3. Marijuana nu duce la dependenţă 4. Consumul de droguri te face mai creativ 5. Adolescenţii nu pot deveni dependenţi 6. Drogurile afectează creierul şi procesele cognitive 7. Poţi renunţa oricând la consumul de droguri, trebuie doar să vrei acest lucru 8. Persoanele dependente au risc crescut pentru infectarea cu HIV 9. Drogurile produse natural nu au efecte asupra sănătăţii10. Drogurile te fac să devii mai sociabil11. Consumul unui drog o singură dată nu are efecte negative12. Sub influenţa drogului eşti mai liber13. Numai indivizii slabi pot deveni dependenţi de droguri14. Drogurile sunt oferite numai de străini15. Consumul de droguri este una din cauzele principale ale accidentelor de maşină în care sunt implicaţi adolescenţi şi tineri16. Consumul de droguri îţi îmbunătăţeşte rezultatele şcolare17. Consumul de droguri creşte riscul de a avea relaţii sexuale neprotejate18. În multe cazuri consumul de droguri duce la suicid19. Consumând droguri câştigi respectul prietenilor 20. Consumatorii de droguri rămân de obicei corigenţi sau repetenţi când sunt elevi21. Drogurile duc la pierderea interesului faţă de activităţile preferate (film, muzică, artă, sport, lecturi)22. Dependenţa de droguri duce uneori la infracţiuni minore cum ar fi furtul sau prostituţia23. Familiile consumatorilor sunt mai fericite decât alte familii 24. Persoana dependentă de droguri devine de obicei agresivă, ostilă sau izolată, retrasă, deprimată25. Consumul de droguri îţi scade stima de sine

Răspunsuri corecte:Adevărat: 6, 8, 15, 18, 20, 21, 22, 24, 25Fals: 1, 2, 3, 4, 5, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 19, 23,

46

Chestionar de autoevaluare a riscului de a deveni consumator

1. Dacă ai avea posibilitatea, ai încerca un drog?

2. Ţi-au fost oferite vreodată droguri?

3. Care este motivul pentru care ai consuma droguri?a. curiozitateab. influenţa prietenilorc. timiditatea

d. dorinţa de a trăi experienţe noie. conflictele din familief. altele.Care?.............................

4. Ai intrat în contact cu persoane care consumă droguri?

5. Unde preferi să îţi petreci timpul liber?a. în parc cu prieteniib. în discotecăc. în baruri sau cafeneled. în sala / pe terenul de sporte. la cinematograf

f. la internet cafég. la pizzeriah. acasăi. habar n-am

6. Ai încercat vreodată un drog? Dacă da, la ce vârstă ai încercat prima dată?a. legal…………..b. ilegal…………

Căt de bine îţi organizezi timpul?

1. Ai un program stabilit pentru ora de trezire, masă şi culcare?2. Ai un loc numai al tău unde îţi ţii înregistrările, lucrurile importante şi

notiţele?3. Îţi rămâne zilnic puţin timp pentru tine însăţi/însuţi?4. Îţi stabileşti priorităţile şi respecţi această schemă?5. Îţi faci liste cu ceea ce ai de făcut?6. Îţi rezervi timp în fiecare zi pentru a-ţi planifica ziua de măine?7. Schema ta zilnică de activitate este suficient de flexibilă?8. Ajungi la timp la întâlnire?9. Apelezi la alţii să te ajute să-ţi termini treburile?10. Te simţi adesea stresat pentru că nu ai timp să le faci pe toate?

Se răspunde cu DA sau NU.

Scor:

2 puncte pentru fiecare DA cu excepţia întrebării 102 puncte pentru NU la întrebarea 10

Interpretare:

0-7 puncte - pierzi mult din timpul tău liber. Acordă mai multă atenţie schemei

de management al timpului.

47

8-11 puncte - ai încercat să-ţi planifici timpul eficient dar încercările nu au

reuşit. De aceea adesea te simţi frustrat că nu poţi îndeplini tot ceea ce ţi-ai

propus.

12-18 puncte – în general îţi foloseşti cum trebuie timpul. Vezi unde îţi poţi

îmbunătăţi situaţia şi acţionează.

20 puncte – eşti foarte organizat şi-ţi controlezi tot întotdeauna timpul. Îţi

termini treburile la timp conform planificării şi-ţi mai rămâne timp şi pentru

tine.

Eu şi familia mea

1. Situaţia familiei:

a. părinţi necăsătoriţi;b. părinţi căsătoriţi;c. mamă „vitregă”;d. tată „vitreg”;

e. părinţi separaţi/divorţaţi;

f. un părinte decedat;g. ambii părinţi decedaţi.

2. Locuiesc împreună cu:

a. un singur părinte;b. ambii părinţi;c. bunicii/alte persoane.

3. Din familia mea cel mai bine comunic cu:

Membrii familiei Despre viaţă în general Despre şcoalăa. mamab. tatac. fraţiid. buniciie. nici unul

Bifează cu X varianta care este adevărată pentru fiecare coloană.

6. În familia mea, de educarea copiilor se ocupă mai mult:

a. tata;b. mama;c. bunicii;d. alte persoane...............................................;e. nici unul.

7. Când sunt acasă cu mama / tata prefer mai degrabă:

Activităţi preferate Când sunt cu mama Când sunt cu tata

48

a. să plec în altă camerăb. să stau de vorbăc. să mă uit la televizord. să mă joc singure. să fiu ajutat la lecţiif. să ieşim împreună undevag. să facem împreună treabă în casăh. altceva..........................

Bifează cu X varianta care este adevărată pentru fiecare coloană.

8. Când sunt supăraţi pe mine părinţii preferă:mama tata

a. să-mi spună că mă iubesc orice s-ar întămplab. să-mi spună că mă iubesc dar totuşi să mă pedepseascăc. să mă ierte repeded. să stăm de vorbă şi să-mi explice cu ce am greşite. să ridice tonulf. să mă pedepseascăg. să mă batăh. altă variantă..................................................................................

9. În familia mea conflictele, tensiunile apar:

a. desb. foarte rarc. deloc

10. Cele mai importante trei valori în familia mea sunt:

a. sănătatea; g. banii;b. credinţa/religia; h. munca;c. dragostea; i. politeţea;d. comunicarea; j. cinsteae. îndrăzneala/tupeul; k.prietenia;f. distracţia; l familia.

49

ANEXA 2 ORGANIZAŢII ŞI INSTITUŢII

Prevenire şi consiliere:

Alianţa pentru „Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniei” – ALIATTel. 683 65 20

ARRITTel. 777 14 97 sau 311 02 59

Asociaţia AdolescentulTel. 323 80 17 sau 323 80 17, e-mail: adolesc @ itcnet.ro

Asociaţia Naţională de Luptă Împotriva DrogurilorHotel ARO-PALACE, cam. 201, Bucureşti, tel. 02168-478800 sau 0723 533 515

Asociaţia Mesagerii SănătăţiiE- mail: hm_association@hotmail.ro

Asociaţia Română Anti-drog – Asociaţie de părinţiTel. 312 88 95

Asociaţia Română Anti-SIDA – ARASTel. 252 41 41

Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog – sector 1Bd-ul Mareşal Averescu, nr. 17, tel. 222 42 35 sau 9341

Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog – sector 2Spitalul Sf. Ciprian, tel /fax: 253 13 73 sau 9342

Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog – sector 3Spitalul Dr Babeş, tel. 326 63 03 sau 9343

Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog – sector 4Aleea Mirea Mirela Luiza, nr. 1A, tel. 461 00 30 sau 9343

Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog – sector 5Şos. Antiaeriană, nr. 6, tel. 420 25 45

Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog – sector 6Bd-ul Iuliu Maniu, nr. 111, tel. 434 11 10 sau 9346

Fundaţia Armada RomâniaTel. 232 28 69

Fundaţia Lady Di-Princess of WallesTel. 230 48 86

Fundaţia „Prof. Dr. Matei Balş” – OPEN DOORSTel. 212 26 45

50

Fundaţia Română Anti-drogTel. 313 55 60, e-mail: frad @ bradin.com

Fundaţia „Tineri pentru tineri”Tel. 315 56 42Grupul Naţional Pentru Studiul şi Practica YogaTel. 653 60 51

Médicins du MondeStr. Popa Ştefan, nr. 46, sector 5, tel. 789 45 24, e-mail: mdmsuisse @ pcnet.ro

SAKURA-Organizaţia de tineretTel. 634 49 12 , 4107027 sau 0740 011 774

Centrul Naţional de Promovare a Sănătăţii şi ProgrameStr. Vaselor nr. 31, sector 2, tel. 252 78 34 sau 252 04 25

Serviciul de Promovare a Sănătăţii şi Programe de Educaţie pentru SănătateStr. Precupeţii Vechi nr. 1, sector 2, tel. 2104067

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul PrevenireStr. Mihai Bravu nr. 37, tel. 250 95 57

Organizaţia Salvaţi CopiiiIntr. Ştefan Furtună nr. 3, sector. 1, tel. 212 61 76 sau 212 61 77

Tratament pentru Dezintoxicare

Centrul de tratament al pacienţilor elevi şi studenţi cu tulburări de adicţie “Belvedere”Str. Ing. Cristian Pascal, nr. 25-27, sector 6, tel. 315 49 61, e-mail: hstud2000@yahoo.com

Spitalul Alexandru Obregia Secţia XVIŞos. Berceni nr. 10, sector 4, tel. 684 50 80 / 465

Spitalul Alexandru Obregia Secţia de Neuropsihiatrie InfantilăŞos. Berceni nr. 10, sector 4, tel. 684 50 80 / 364

Tratament Supradoză

Spitalul Clinic de Copii “Grigore Alexandrescu” Secţia de ToxicologieBd. Iancu de Hunedoara nr. 30-32, sector 1, tel. 650 41 94 / 118

Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Secţia de ToxicologieCalea Floreasca nr. 8, sector. 1, tel. 230 01 06

Centre de tratament în ambulator

Laboratorul de Sănătate Mintală, sector 4Str. Argeşelu nr. 8, sector 4, tel. 450 18 05

Laboratorul de Sănătate Mintală, sector 3

51

Policlinica Titan, tel. 340 03 35 / 159

Centrul de Post-cură şi Reabilitare PsihosocialăSpitalul de Psihiatrie „Bălăceanca”- sectorul agricol Ilfov, Comuna Cernica,Tel. 780 70 80Centrul de consiliere pentru adolescenţi şi tineriSpitalul Clinic de psihiatrie Floreasca, parterTel. 231 53 99

Programe de HARM REDUCTIONALIAT (Alianţa de Luptă Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniei)Centrul RISC MINIM – Spitalul Alexandru ObregiaTel. 255 09 29 sau 334 42 66 / 488

Institutul de Boli Infecţioase M. Balş – Secţia Floarea SoareluiStr. Dr. Grozovici nr. 1, sector 2, tel. 212 26 45

Asociaţia Româmă Anti-SIDA – ARASPoliclinica Poli-Med Apaca,et.1B-l Iuliu Maniu nr.7, sector 6, tel. 252 41 41 sau 252 41 42

Testări specifice consumului de droguri

Din urină, din sânge

Spitalul Clinic de Copii “Grigore Alexandrescu” Secţia de ToxicologieTel. 650 41 94 /118

Spitalul “Alexandru Obregia” Secţia de Neuropsihiatrie InfantilăTel. 684 50 80 / 364

Spitalul “Alexandru Obregia”Tel. 684 50 80 / 465

Spitalul Clinic de Urgenţă FloreascaTel. 230 01 06 /291

Analizele se plătesc

52

ANEXA 3 LEGISLAŢIE

Legea nr. 143/2000 privind combaterea consumului de droguri

Capitolul II Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control Naţional

Art. 2 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul,procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc (amphetamine, codeina, heroina, etc.), pedeapsa este închisoarea de la 10-20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 4Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 5 Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul illicit de droguriori tolerarea consumului illicit în asemenea locurise pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 6(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct devedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi eliberarea sau obţinerea, cu intenţie, de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale precrise în condiţiile prevăzute de alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

Art. 8Furnizarea, în vederea consumului, de inhalnţi chimici toxici unui minor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 9Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpărarea sau deţinerea de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizării lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicită de droguri de mare risc, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 11(1) Îndemnul la consumul illicit de droguri, prin orice mijloace, dacă este urmat de executare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

53

Art. 15Nu se pedepseşte persoana care, înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă autorităţilor competente participarea sa la o asociaţie sau înţelegere în vederea comiterii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, permiţând astfel identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi.

Art. 16Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri, beneficiează de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Regulament de aplicare a Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului illicit de droguri

54

BIBLIOGRAFIE

Băban, Adriana (coord), Consiliere educaţională, Cluj-Napoca, Imprimeria “Ardealul”, 2001Băban, Adriana, Petrovai, Dominica, Lemeni, Gabriela, Consiliere şi orientare, Bucureşti, Editura Humanitas, 2002Mitrofan, Iolanda (coord), Terapia toxicodependenţei, Bucureşti, Editura Sper, 2003Mitrofan, Iolanda (coord), Psihoterapie experienţială – o paradigmă a restructurării şi dezvoltării personale, Bucureşti, Editura Infomedica, 1997Tapai, Violeta, Niculiţă, Denisa, Barbu, Carmen, Caietul elevului pentru orele de consiliere şi orientare şcolară, Piteşti, Editura Carminis, 2000 Bălan, Elena, Anghel, Elena, Marcela Marcinschi-Călineci, Elena Ciohodaru, Fete şi băieţi – Parteneri în viaţa privată şi publică, Bucureşti, Editura Nemira, 2003

55