Da Bragadiru Volum III Specificatii Tehnice

P6 – R: REABILITARE SI EXTINDERE RETELE ALIMENTARE CU APA, RETELE DE CANALIZARE,

STATII DE POMPARE APA UZATA – UAT 1 „Bragadiru”

VOLUM III/ VI – SPECIFICATII TEHNICE ∗

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE

DATA: AUGUST 2011

Documentatia de atribuire: Vol III – Specificatii Tehnice P 6-R: Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata –

UAT 1 ”Bragadiru”

Asistenta tehnica pentru “Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul ILFOV” Lot 2: Asistenta tehnica pentru supervizarea lucrarilor si proiectare.

VOLUM III / VI – SPECIFICATII TEHNICE ∗

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE

DATA: AUGUST 2011

Documentatia de atribuire: Vol IV – Liste P 6-R: Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata –



Documentatia de Atribuire prezenta contine urmatoarele 6 volume care includ:

Volumul I Instructiuni pentru Ofertanti

Sectiunea I.1 Fisa de date a achizitiei

Sectiunea I.2 Formulare de oferta

Sectiunea I.3 Criterii si Grile de evaluare

Volumul II Conditiile Contractului

Sectiunea II.1 Conditiile Generale de Contract

Sectiunea II.2 Conditii Particulare de Contract

Sectiunea II.3 Formular de Contract

Sectiunea II.4 Formular de Oferta

Sectiunea II.5 Anexa la Oferta

Sectiunea II.6 Formulare de scrisori de Garantie

II.6.1 Garantie de buna executie

II.6.2 Garantie pentru avans

Volumul III Specificatii Tehnice

Sectiunea III.1 Specificatii Tehnice Particulare

Sectiunea III.2 Specificatii Tehnice Generale

Sectiunea III.3 Specificatii Tehnice generale Mecanice

Volumul IV Liste

Sectiunea IV.1 Preambul la listele de cantitati si preturi

Sectiunea IV.2 Liste de Cantitati si preturi

Sectiunea IV.3 Fise Tehnice Proiectant

Sectiunea IV.4 Fise tehnice Oferta Antreprenor

Sectiunea IV.5 Plan de control al calitatii lucrarilor

Sectiunea IV.6 Program de executie

Sectiunea IV.7 Liste Oferta Antreprenor

Documentatia de atribuire: Vol IV – Liste P 6-R: Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata –



Volumul V Piese Desenate

Sectiunea V.1 Planuri de amplasare si planuri generale

Sectiunea V.2 Planuri si profile retele de apa - canal

Sectiunea V.3 Planuri si sectiuni constructii

Sectiunea V.4 Planuri lucrari mecanice si electrice

Sectiunea V.5 Sectiuni si detalii tip

Volumul VI Documente anexa

Sectiunea VI.1 Memoriu Tehnic General

Sectiunea VI.2 Memorii Tehnice pe Specialitati

Sectiunea VI.3 Breviare de Calcul pe Specialitati

Sectiunea VI.4 Studii Topografice – Geodezice

Sectiunea VI.5 Studii Geotehnice

Sectiunea VI.6 Expertize CH reabilitate

Sectiunea VI.7 Avize si Autorizatii

Sectiunea VI.8 Referate de verificare MLPTL

Documentatia de atribuire: Vol III – Specificatii Tehnice, Sectiunea III.1 – Specificatii Tehnice Particulare P 6-R: Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata –



VOLUM III / VI – SPECIFICATII TEHNICE

SECTIUNEA III.1 – SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE

DATA: AUGUST 2011

Documentatia de atribuire: Vol III – Specificatii Tehnice, Sectiunea III.2 – Specificatii Tehnice Generale P 6-R: Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata –



Pag 1/36

Specificaţii Tehnice Particulare




Pag 2/36

Cuprins

SPECIFICAŢII TEHNICE PARTICULARE .......................................................................................................................... 1 CUPRINS ......................................................................................................................................................................... 2 PARTEA 1 – INFORMATII GENERALE .............................................................................................................................. 5 1.A PROIECTUL ............................................................................................................................................................... 5 1.A.1 FINANTARE ............................................................................................................................................................ 5 1.A.2 ORGANIZAREA PROIECTULUI ................................................................................................................................ 6 1.A.3 LUCRARILE ............................................................................................................................................................ 6 1.B OPERAREA SANTIERULUI ......................................................................................................................................... 7 1.B.1 RESTRICTII IN ACTIVITATEA DE PE SANTIER ......................................................................................................... 7 1.B.2 PROTECŢIA SERVICIILOR EXISTENTE .................................................................................................................... 7 1.B.3 SĂNĂTATEA ŞI SIGURANŢA LA LOCUL DE MUNCĂ ............................................................................................... 7 1.B.4 PANOURI PUBLICITARE ......................................................................................................................................... 8 1.B.5 BIROUL PENTRU PERSONALUL INGINERULUI ....................................................................................................... 9 PARTEA A 2 - A – CERINTE PARTICULARE ................................................................................................................... 10 2.A DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI ..................................................................................................................... 10 2.A.1 DTOE (PROIECT DE ORGANIZARE A EXECUTIEI) – ACORDURI SI METODE PENTRU EXECUTIE .......................... 10 2.A.2 PLAN PRIVIND MANAGEMENTUL DE MEDIU ........................................................................................................ 10 2.A.3 MANUALUL PROCEDURILOR DE CONTROL INTERN ............................................................................................ 11 2.A.4 MANUALUL DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA ........................................................................................ 12 2.A.5 RAPOARTE ........................................................................................................................................................... 12 2.A.6 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI .................................................................................................. 12 2.A.7 DETALII DE EXECUTIE .......................................................................................................................................... 13 2.B RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI SI RETEAUA DE CANALIZARE ......................................................................... 15 2.B.1 POSIBILE OBSTRUCTII ......................................................................................................................................... 15 2.B.2 MENTINEREA IN FUNCTIUNE A ALIMENTARII CU APA SI CANALIZARII ................................................................ 16 2.B.3 EXCAVAREA TRANSEELOR ................................................................................................................................ 16 2.B.4 ASTUPAREA TRANSEELOR .................................................................................................................................. 16 2.B.5 RESTABILIREA SUPRAFETEI DRUMURILOR ........................................................................................................ 17 2.B.6 CONDUCTE ........................................................................................................................................................... 17 2.B.6.1 MATERIALE ...................................................................................................................................................... 17 2.B.6.2 DEPOZITARE ..................................................................................................................................................... 18




Pag 3/36

2.B.6.3 VERIFICAREA INAINTE DE INSTALARE ............................................................................................................. 18 2.B.7 EXAMINAREA TRASEELOR DE CONDUCTE ......................................................................................................... 18 2.B.7.1 GENERAL .......................................................................................................................................................... 18 2.B.7.2 PUNCTE DE LEGATURA ..................................................................................................................................... 18 2.B.7.3 SERVICII SUBTERANE ...................................................................................................................................... 19 2.B.7.4 REZULTATELE EXAMINARII ............................................................................................................................... 19 2.B.7.5 BRANSAMENTE CONSUMATORI ........................................................................................................................ 19 2.B.8 VERIFICARI LA FINALIZARE SI PRELUARE .......................................................................................................... 19 2.B.8.1 VERIFICAREA CONDUCTELOR .......................................................................................................................... 19 2.B.8.2 DEZINFECTAREA CONDUCTELOR ..................................................................................................................... 20 2.B.8.3 RECEPTIA CONDUCTELOR ................................................................................................................................ 20 2.B.9 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI ..................................................................................... 20 2.B.9.1 CONDUCTE ........................................................................................................................................................ 20 2.B.9.2 CAMINE DE VIZITARE ........................................................................................................................................ 20 2.B.9.3 VANE DE SECTIONARE ...................................................................................................................................... 21 2.B.9.5 VANE DE AERARE-DEZAERARE ....................................................................................................................... 21 2.B.10 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE CANALIZARE .............................................................................................. 21 2.B.10.1 CONDUCTE ...................................................................................................................................................... 21 2.B.10.2 CAMINE DE VIZITARE ....................................................................................................................................... 22 2.C STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE .......................................................................................................... 22 2.C.1 LUCRARILE CIVILE ............................................................................................................................................... 22 2.C.1.1 STATII DE POMPARE NOI PENTRU CANALIZARE .............................................................................................. 22 2.C.1.2 STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE CARE SE REABILITEAZA ............................................................. 23 2.C.1.3 CONDUCTELE DE PRESIUNE PENTRU NOILE STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE ............................. 23 2.C.2 LUCRARILE MECANICE ........................................................................................................................................ 23 2.C.2.1 GENERAL .......................................................................................................................................................... 23 2.C.2.2 ECHIPAMENTE CE URMEAZĂ SĂ FIE DEZAFECTATE ........................................................................................ 24 2.C.2.3 CERINTELE PRIVIND MATERIALELE ................................................................................................................. 24 2.C.2.4 POMPE SUBMERSIBILE PENTRU APA UZATA ................................................................................................... 25 2.C.2.5 SPECIFICAŢII POMPE ......................................................................................................................................... 25 2.C.2.6 SPECIFICAŢII TOCATOARE ................................................................................................................................ 26 2.C.2.7 INSTALATII NOI IN STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE ....................................................................... 26 2.C.2.8 PRINDERE, SURUBURI, PIULIŢE ŞI ŞAIBE ......................................................................................................... 26 2.C.2.9 ETICHETE .......................................................................................................................................................... 27 2.C.3 LUCRARILE ELECTRICE ....................................................................................................................................... 28




Pag 4/36

2.D SCADA .................................................................................................................................................................... 30 2.D.1 STANDARDE SCADA ............................................................................................................................................ 30 2.D.1.1 SISTEMUL HARDWARE ...................................................................................................................................... 31 2.D.1.2 SOFWARE DE PROGRAMARE PLC .................................................................................................................... 33

1.1 SISTEMUL DE INIŢIERE ..................................................................................................................................... 33 1.2 LICENŢA SOFTWARE ........................................................................................................................................ 33 1.3 INTERFAŢA PLC ............................................................................................................................................. 34

1.3.1 Configuraţia canalului ............................................................................................................................... 34 1.3.2 Structura datelor PLC ............................................................................................................................... 34 1.3.3 Fişa de actualizare a timpului .................................................................................................................... 34 1.3.4 Controlul PLC .......................................................................................................................................... 35 1.3.5 Generarea alarmei ................................................................................................................................... 35

1.4 ALTE CONSIDERATIUNI ..................................................................................................................................... 36 2.D.2 TESTAREA ............................................................................................................................................................ 36




Pag 5/36

PARTEA 1 – INFORMATII GENERALE

1.A PROIECTUL 1.A.1 FINANTARE

Proiectul este parte a proiectului finantat de UE pentru judetul Ilfov, pentru indeplinirea obiectivelor Axei Prioritare 1 din POS Mediu. Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) 2007-2013 este unul dintre cele mai importante programe operationale din punct de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului si Padurilor(MMF), in calitate de Autoritate de Management pentru acest program si in coordonarea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA), in calitatea sa de coordonator al procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Unul dintre obiectivele specifice ale POS Mediu este reprezentat de imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea unor structuri regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata. Beneficiarii finali ai acestui proiect sunt unitatile administrativ-teritoriale din judetul Ilfov, prin S.C. Apa -Canal Ilfov S.A., care este Operatorul Regional infiintat la nivelul acestui judet. Aria propusa a proiectului cuprinde 9 (noua) unitati administrativ-teritoriale din judetul Ilfov, asociate, formand la nivel judetean Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Apa - ADIA Ilfov. Aceste unitati administrativ-teritoriale din judetul Ilfov sunt: jud. Ilfov, orasele Pantelimon si Bragadiru, precum si un numar de 6 (sase) comune: Branesti, Cernica, Cornetu, Ciorogarla, Domnesti si Dobroesti. Calitatea de actionari ai S.C. Apa – Canal Ilfov S.A. este detinuta de toate cele 9 (noua) unitati administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Apa - ADIA Ilfov. Pentru orasul Bragadiru, investitiile propuse includ doua proiecte de lucrari dupa cum urmeaza:

Cod Contract

Prezentarea proiectului Tipul contractului

P1-G Reabilitare si extindere surse de apa subterane, statii de tratare, rezervoare de inmagazinare si statii de pompare– UAT 1 „Bragadiru”, UAT 2 „ Cornetu”, UAT 5 „Domnesti”, UAT 6 „Ciorogarla”, UAT 3 „Pantelimon”, UAT 4 „Dobroiesti”, UAT 7 „Branesti”, UAT

Lucrari FIDIC Galben




Pag 6/36

Cod Contract

Prezentarea proiectului Tipul contractului

8”Cernica”

P 6-R Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata UAT 3 Bragadiru

Lucrari FIDIC Rosu

1.A.2 ORGANIZAREA PROIECTULUI

Institutiile partenere în cadrul proiectului sunt: - Beneficiarul este SC Apa Canal SA Ilfov, o societate pe actiuni detinuta de toate cele 9 (noua) unitati administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Apa - ADIA Ilfov - Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) care este organizata in cadrul SCAC Ilfov pentru a administra si monitoriza proiectul, iar Inginerul va trebui, in timpul indeplinirii serviciilor lui, sa raporteze UIP-ului. - Organismul Intermediar: care înseamnă POS Mediu Bucuresti-Ilfov – Regiunea 8 cu sediul în Municipiul Bucuresti. Definiţia organismului intermediar este cea din POS Mediu -Ministerul Mediului si Padurilor – Ministerul este Autoritatea de Implementare pentru Fonduri de coeziune in sectorul de mediu. -Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti (DCE) – Delegatia este biroul Comisiei Europene in Romania si va monitoriza implementarea programului.

1.A.3 LUCRARILE

Contractul este un proiect amplu de construire şi inginerie, cuprinzand toate constructiile ca si toate instalatiile electrice si mecanice, bazate pe “Conditii de contract pentru construire”, prima editie publicata in 1999 de Fédération Internationale des Ingénieurs–Conseils (FIDIC). Toate documentele, materialele, executia si testele Antreprenorului trebuie sa corespunda, ca cerinta minima, tuturor Reglementarilor Statutare, Standardelor si Codurilor de Practica ce se aplica in Romania in conformitate cu cererile autoritatilor locale. Cereri mai riguroase de standarde si calitate pot fi aplicabile daca un alt standard este specificat. Unde mai multe standarde cum sunt specificate in Specificatiile Generale Tehnice se refera la aceeasi parte lucrarilor, prevederea cea mai restrictiva se va aplica. Antreprenorul trebuie să realizeze lucrări care să răspundă din punct de vedere al calităţii şi preciziei detaliului cerinţelor din Specificaţii şi Desene, iar Antreprenorul trebuie, pe propria cheltuială, să instituie un sistem de control al calităţii şi sa puna la dispozitie ingineri experimentaţi, şefi de echipă, supraveghetori, tehnicieni de materiale, alţi tehnicieni şi alte departamente tehnice, împreună cu întreg transportul,




Pag 7/36

instrumentele şi echipamentul, pentru a asigura o supraveghere şi un control adecvat permanent al Lucrărilor.

1.B OPERAREA SANTIERULUI 1.B.1 RESTRICTII IN ACTIVITATEA DE PE SANTIER

Lucrările vor fi planificate şi executate în aşa fel încât alimentarea cu apă si colectarea apei uzate vor funcţiona în continuare doar cu scurte întreruperi şi doar cu aprobare scrisă de catre Beneficiar. Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a asigura cooperarea continuă cu Beneficiarul, permiţându-i acestuia să opereze şi să întreţină reteua de distributie a apei, reteua de canalizare si staţiile de pompare existente pe toată perioada implementării lucrărilor. Antreprenorul îşi va restricţiona lucrul pe şantierele alocate lui, şi va păstra şantierele, drumurile de acces, uzina şi staţiile de pompare curate şi libere pentru a permite beneficiarului şi celorlalţi să poată avea acces la uzină pentru operarea zilnică. În timpul activităţilor de construcţie nivelul zgomotului nu trebuie să depăşească 90 dB(A) potrivit Ordinului 1957/1995 emis de către Ministerul Sănătăţii. 1.B.2 PROTECŢIA SERVICIILOR EXISTENTE

Antreprenorul va fi responsabil pentru localizarea serviciilor existente şi raportarea eventualelor avarii în cadrul serviciilor existente, care vor funcţiona atat in timpul cat şi după perioada de implementare a lucrărilor, rezultând din lucrări. Înaintea începerii lucrărilor Antreprenorul se va coordona în scris cu Beneficiarul şi alte companii de utilităţi importante pentru a localiza toate cablurile şi conductele de utilităţi. 1.B.3 SĂNĂTATEA ŞI SIGURANŢA LA LOCUL DE MUNCĂ

Toate activitatile trebuie realizate strict în conformitate cu actuala Legislaţie de Sănătate şi Siguranţă din cadrul Uniunii Europene şi cu Legislaţia din România, in functie de care este cea mai strictă. Se atrage atentia Antreprenorului la numărul de pericole care pot fi întâlnite în derularea lucrărilor şi care pot afecta sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, angajaţilor Beneficiarului şi publicului general. Prioritar începerii unei activităţi periculoase, Antreprenorul va trimite o Declaraţie de Siguranţă catre Inginer pentru aprobare. Toţi lucratorii vor fi pregătiţi corespunzător înainte de începerea lucrării şi vor fi supravegheaţi adecvat în timpul muncii.




Pag 8/36

Utilajele şi echipamentele urmează sa fie adecvate pentru obiectivul lor şi inspectate/testate corespunzător înainte de punerea în funcţiune. Antreprenorul va desemna un ofiţer pentru prevenirea accidentelor la Şantier, responsabil pentru menţinerea siguranţei şi protecţiei împotriva accidentelor. Această persoană va fi calificată pentru această responsabilitate, şi va avea autoritatea de a emite instrucţiuni şi de a lua măsuri pentru a preveni accidente. Antreprenorul va trimite Inginerului detalii despre orice accident cât mai curând posibil de la momentul producerii lui. Antreprenorul va menţine înregistrări ale acestora şi va realiza rapoarte despre sănătatea, siguranţa şi bunăstarea persoanelor şi pagubelor aduse proprietăţii, pe care Inginerul în mod rezonabil le poate solicita. Inginerul va cere Antreprenorului să concedieze (sau să ia măsuri pentru a fi concediată) orice persoană angajată la Lucrări care persistă în orice comportare ce este dăunătoare siguranţei, sănătăţii sau protecţiei mediului. Se vor avea în vedere acţiuni şi măsuri adecvate în cazuri de urgenţa, incluzând:

- echipament de prim ajutor (pansamente etc.); - persoană(e) pregătită(e) să acorde primul ajutor; - comunicarea cu, şi transportul la cel mai apropiat spital de urgenţă; - echipament de monitorizare - echipament de salvare - echipament împotriva incendiilor - sisteme de comunicatie cu cea mai apropiată brigadă de pompieri

Va fi disponibil echipamentul pentru protecţia personală şi folosit de muncitori când este cazul, incluzând: - Căşti de protecţie; - ochelari pentru protejarea ochilor; - casti pentru protejarea urechilor (auzului); - echipamente de protejare a mâinilor; - echipamente de protejare a picioarelor.

Alte facilităţi minimale: - apă de băut; - toalete; - chiuvete cu apă caldă, săpun şi prosoape; - zonă curată/uscată/caldă echipată cu mese şi scaune unde se poate servi masa.

1.B.4 PANOURI PUBLICITARE




Pag 9/36

Antreprenorul va realiza, plasa şi întreţine la fiecare santier cate un panou publicitar rezistent la intemperii, în locaţii care vor fi aprobate de Inginer. Panoul trebuie să fie de cel puţin 4 m lăţime şi 2,4 m înălţime şi să ofere următoarele informaţii:

• Numele Proiectului • Programul cu finantare UE cu logo • Beneficiarul

EXEMPLU DE INFORMATII CUPRINSE PE UN PANOU PUBLICITAR

- Titlul Proiectului - Locatia - Emblema Europeana - Finantat de: - Uniunea Europeana (alocare) ...€… - (moneda locala) - Autoritate contractanta: Numele - Supraveghere si management: Numele Companiei - Antreprenorul: Numele Antreprenorului - Alte date necesare, asa cum se solicita in Autorizatia de Construire

Panourile de publicitate vor fi îndepărtate nu mai târziu de 6 luni de la finalizarea lucrării şi înlocuite de o placă comemorativă. 1.B.5 BIROUL PENTRU PERSONALUL INGINERULUI

Antreprenorul va furniza într-o locaţie stabilită cu Inginerul o clădire cu birouri pentru utilizarea exclusivă a Inginerului şi personalului acestuia, cum este specificat în cerinţele generale pentru Lucrări Civile şi de Construcţie. Antreprenorul va oferi servicii zilnice de întreţinere pentru întreaga clădire cu birouri a Inginerului. Clădirea, facilităţile, amenajarea şi echipamentul vor fi aprobate de către Inginer. Se va asigura sprijin rezonabil in domeniul transportului de catre Antreprenor Inginerului Rezident si adjunctilor sai in perioadele cand mai multe lucrari trebuie sa fie controlate in acelasi timp sau cu o mica intarziere.




Pag 10/36

PARTEA A 2 - A – CERINTE PARTICULARE

2.A DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI 2.A.1 DTOE (PROIECT DE ORGANIZARE A EXECUTIEI) – ACORDURI SI METODE PENTRU EXECUTIE

Emiterea, continuturile si aprobarile legale pentru acest document sunt complet prezentate in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991 pentru Autorizatiile de Construire. Antreprenorul va realiza documentul separat in romana si in engleza, iar varianta in romana va fi inaintata de catre Beneficiarul Final catre Autoritatea drumurilor, Politiei Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice si aflarea conditiilor de indeplinit in timpul executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru obţinerea Autorizatiei de Construire specifica, legata de organizarea santierului. Taxele pentru emiterea permiselor vor fi suportate de catre Beneficiar. Este necesar sa se aiba in vedere ca documentul trebuie sa includa capitole pentru: Managementul de mediu (vezi 2.A.2); Sanatate si Siguranta (vezi 2.A.4); Formulare de metoda pentru executarea obiectivelor cu lucrari complexe (vezi 2.A.10). Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Execuţiei, trebuie obtinuta inainte de inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va coordona emiterea tuturor documentelor mentionate anterior pentru evitarea intarzierilor in executia lucrarilor. 2.A.2 PLAN PRIVIND MANAGEMENTUL DE MEDIU

Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa pregateasca si sa inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu pentru constructia lucrarilor. Planul va acoperi urmatoarele chestiuni oferind propuneri asupra evitarii si /sau reducerii surselor de poluare, printre altele:

• Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier • Indepartarea materialului in surplus excavat • Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale • Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie • Deversari din sistemele de deshidratare al santierului • Zgomot • Poluarea aerului • Aspectul ingrijit al santierului




Pag 11/36

2.A.3 MANUALUL PROCEDURILOR DE CONTROL INTERN

Scopul Manualului Procedurilor de Control Intern (Manualul) este de a stabili politicile si procedurile generale pentru a fi implementate de catre Antreprenor pentru administrarea si coordonarea responsabilitatilor acestuia cu privire la detaliile de executie, obtinerea conductelor, instalarea si construirea. Manualul in primul rand prezinta modul in care Antreprenorul si Inginerul vor interfera. Politicile si procedurile generale stabilite in Manual vor fi dezvoltate pe baza nevoilor proiectului, si sunt intemeiate pe cerintele unui contract de tipul Cartii FIDIC Rosu. O parte din acest manual va fi reprezentat de Asigurarea Calitatii/Sistemul de Control al Calitatii acoperind toate aspectele Contractului si Lucrarilor ce trebuie implementate, documentate si intretinute de catre Antreprenor in timpul perioadei Contractului. Sistemul va corespunde unui Standard de Asigurare a Calitatii recunoscut la nivel international. Sistemul va contine cel putin urmatoarele:

- Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie aratand intreaga Organizare de Asigurare a Calitatii si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. In plus, vor fi elaborate toate principiile si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii, Planurile de Control, Organizarea Asigurarii Calitatii etc. pentru proiecte si contracte specifice, sub-Antreprenori si furnizori.

- Plan de Asigurare a Calitatii (PAC) - Plan de Control (PC)

Ca un minim Antreprenorul va emite, ca parte a ofertei lui, Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control pentru Lucrari incluse in acest Contract, asigurand toate activitatile de control importante si periculoase, inspectii si teste pentru a indeplinii specificatiile. Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate doar companiilor cu un Sistem de Asigurare a Calitatii eficace. Planul de Asigurare a Calitatii va acoperii urmatoarele probleme: Personalul Antreprenorului si organizarea managementului pentru proiect, planul de management si organizarea de asigurare a calitatii. Persoana responsabila pentru Sistemul Antreprenorului de Asigurare a Calitatii va fi autorizata si calificata sa ia hotarari pe probleme de asigurare a calitatii, iar relatia si liniile lui de comunicare cu intreaga organizare de asigurare a calitatii din cadrul Companiei si managementul ei de raspundere vor fi clar aratate. Persoanele care efectueaza controlul de calitate si verificarea vor fi independente de cei care executa sau supervizeaza Lucrarile.

Managementul documentelor. Managementul achiziţiilor. Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor si cerintele Sistemelor lor de Asigurare a Calitatii. Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri pentru actiuni de rectificare/remediere etc.

Gestionarea abaterilor, completarilor sau variantiilor la Documentele de Contract. Sistemul de management al Antreprenorului pentru actuala documentatie de executie a Lucrarilor va include sub-Antreprenorii si furnizorii lui si va detalia:




Pag 12/36

a) cum este asigurat pentru ca doar documentele valabile si aprobate sa fie utilizate pentru executia Lucrarilor, si b) metoda de inregistrare a variatiilor si amendamentelor la documentatie. Planurile de Control initial propuse ale Antreprenorului care prezinta activitati de verificare importante si periculoase sunt bazate pe Documentele de Licitatie si pe propriile aprecieri ale Antreprenorului referitoare la executia Lucrarilor. 2.A.4 MANUALUL DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Antreprenorul este responsabil a se asigura ca toate activitatile de santier, echipamentul si facilitatile (care sunt realizate, operate, intretinute sau construite de catre Antreprenor) corespund cu totul standardelor. Mai mult, Antreprenorul, sub-Antreprenorii si furnizorii lui nu vor solicita vreunui angajat implicat in realizarea contractului sa se angreneze in lucrul pe santier in conditii insalubre, riscante sau periculoase pentru sanatatea sau siguranta sa, indiferent daca astfel de conditii sunt cuprinse in Manualul de Sanatate si Securitate sau in coduri de referinta, standarde sau regulamente. Antreprenorul va realiza toate lucrarile in conformitate cu prevederile Manualului de Sanatate si Securitate, care este emis intr-o luna de la intrarea in vigoare a Contractului si este aprobat de catre Inginer. 2.A.5 RAPOARTE

Rapoartele de baza ce urmeaza a fi emise de Antreprenor vor fi rapoartele de evolutie lunara (rapoartele de progres), asa cum sunt prezentate la Punctul 4.21 din Conditiile Generale, cu urmatoarele amendamente: - sub-punctul 4.21 (b) – fotografiile vor fi trimise in trei copii pe hartie plus trei copii electronice; - sub-punctul 4.21 (e) – documentele de asigurare a calitatii si de control al calitatii, rezultatele testului si certificatele Materialelor vor fi trimise in trei copii, respectând de asemenea cerintele Capitolului 2.A.6 de mai jos; - sub-punctul 4.21 (i) – pentru lucrarile proiectate de Antreprenor, cum este precizat in Capitolul 2.A.7 de mai jos, responsabilul pentru proiectare va realiza si trimite un raport Comisiei de Receptie, cum este precizat in Decizia Guvernului 273/1994. Informatii saptamanale vor fi de asemenea furnizate asa cum este prezentat in Conditiile Particulare ale Contractului. 2.A.6 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI

Cartea Constructiei este un document prezentat complet in Anexa 6 a Deciziei Guvernului 273/1994. Angajatorul este responsabil de pregatirea intregului continut pentru Cartea Constructiei, insa documentele referitoare la executia Lucrarilor trebuie sa fie furnizate de Antreprenor. Astfel:




Pag 13/36

Toate formularele pentru controlul calitatii Lucrarilor vor fi in limba romana, pentru a permite pastrarea unui exemplar in original pentru Cartea Constructiei.

Toate formele de aprobare a testelor de santier vor fi in limba romana. Certificatele de Calitate si Certificatele de Conformitate in original pentru materialele importate

vor fi transmise impreuna cu o traducere in romana, care va indica de asemenea partea Lucrarilor (obiectul) unde vor fi incorporate materialele.

O înregistrare cu toate cantitatile de beton folosit la lucrari va fi pastrata pe santier si transferata Inginerului inainte de preluarea oricarui obiect.

Un registru cu instructiunile Inginerului si cu insemnarile Constructorului referitoare la executie va fi pastrat pe santier.

Un registru cu evenimente speciale – cutremure, inundatii, temperaturi extreme etc - va fi pastrat pe santier.

2.A.7 DETALII DE EXECUTIE

1. Reteua de distributie a apei si reteaua de canalizare Desenele din Volumele V.1 – V.5 sunt bazate pe studii topografice recente si pe avizele corespunzatoare ulterioare pentru locaţiile tuturor utilitatilor urbane. Majoritatea avizelor par a prezenta doar o pozitie aproximativa a utilitatilor subterane. In plus, unele avize nu sunt coerente, suprapunandu-se pe o lungime limitata. Antreprenorul va trebui astfel sa verifice aceste studii si avize si sa realizeze sapaturi de investigare pentru a localiza utilitatile subterane. Daca este gasita orice discrepanta, Inginerul va fi informat iar decizia Inginerului va fi urmata. Daca Inginerul va decide astfel, Antreprenorul va modifica planul(rile) de incadrare si/sau profilul(rile) longitudinal(e) si le va trimite spre aprobare. Sectiunile transversale standard pentru santuri vor fi revizuite de catre Antreprenor o data pentru toate Lucrarile, explicand in special geometria si calitatea materialului pozitionat la baza acestora, in conformitate cu conductele utilizate. Sectiunile standard pentru drumuri si alei vor fi revizuite de catre Antreprenor pentru fiecare strada, dupa inlaturarea pavajului(lor) existent(e), precizand sectorul(le) actual(e) care sa fie realizat(e). Desenele standard pentru caminele de canalizare vor fi revizuite de catre Antreprenor in special prin adaugarea pentru fiecare strada a unui tabel cu valorile actuale ale dimensiunilor variabile. Aceasta dispozitie se aplica de asemenea hidrantilor si vanelor. Toate aceste desene standard revizuite de catre Antreprenor vor fi trimise pentru aprobare Inginerului. Masivele de ancoraj si supra / subtraversarile nu sunt incluse in Volumele V.1 – V.5. Ele vor fi complet proiectate de catre Antreprenor. Antreprenorul va tine cont ca pentru caile ferate si drumurile nationale autoritatile de legatura pot impune ca proiectul pentru traversarile subterane sa fie realizat de o autoritate subordonata din lista lor scurta de companii de proiectare.




Pag 14/36

Un articol special a fost inclus in Listele de cantităţi pentru acoperirea tuturor costurilor care apar din cerintele acestui capitol. 2.Statii de pompare pentru canalizare Constructia poate fi realizata pe baza Desenelor din Volumul V: lucrări civile si mecanice. Lucrările electrice pot fi detaliate de catre Antreprenor, asa cum este prezentat la Punctul 2.C.3. Antreprenorul va prezenta detalii pentru toate tipurile de lucrari mentionate mai sus. Aceste detalii, schite de lucru si desene de atelier vor fi confirmate de catre Inginer pentru conformarea cu Desenele de Contract si cu Specificatiile. Desenele conductelor de refulare vor corespunde in general cerintelor pentru conductele de apa si canalizare (vezi capitolul 1 de mai sus). O punct special a fost inclus in Listele de cantitati pentru acoperirea tuturor costurilor care apar din cerintele acestui capitol. 3. SCADA SCADA va fi o cerinta de proiectare si construire. O prezentare detaliata a obligatiilor Antreprenorului, inclusiv documentele, se regaseste in sectiunea 2.D a acestui volum. 2.A.8. Desenele post-executie (as built)

Desenele post executie (ale situaţiei construite) vor contine toate Desenele de Contract revizuite final si toate desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor si revizuite final potrivit Punctului 2.A.7. de mai sus. Desenele standard vor fi incluse doar daca sunt folosite pentru partea de Lucrari ce urmează să fie predată ca Desene post executie. Toate Desenele post executie vor fi trimise in trei copii. Pentru Statiile de Pompare prezentate la Punctul 2.A.9. mai jos, aceste trei copii vor fi:

cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice; dosare separate cu lucrari civile, trimise impreuna cu Manualele de Operare, pentru a permite

verificarea acoperirii totale a lucrarilor executate. O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor de Constructie. Au fost incluse pozitii separate in Liste pentru acoperirea costurilor care apar din cerintele acestui capitol. 2.A.9. Manualele de Operare

Manualele de Operare solicitate se vor referi la:




Pag 15/36

- Statii de Pompare pentru Canalizare – 8 statii de pompare noi si una existenta (ce se va reabilita);

- SCADA – General – Un set de Manuale . Au fost incluse puncte separate in Listele de Cantitati pentru acoperirea costurilor care apar din cerintele acestui capitol. 2.A.10. Declaratii de Metoda (FM)

Intr-o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, Antreprenorul va trimite Inginerului declaratiile de metoda principale pentru executarea Lucrarilor dupa cum urmeaza:

Nr. crt.

Cuprinsul Formularului de Metoda Reteaua de Apa Reteaua de Canalizare

Statiile de Pompare pentru Canalizare

1 Managementul Traficului X X

2 Excavarea si epuismentele X X

3 Depozitare, asezare, racordare conducte

X X

4 Beton si cofraj X

5 Confectii metalice si protectie la coroziune

X

6 Subtraversari X X

Restul declaratiilor de metoda vor fi trimise doar daca asa este hotarat de catre Inginer. Dupa acceptarea Inginerului, Declaratiile de Metoda din tabelul de mai sus vor fi integrate in DT-OE (vezi 2.A.1.).

2.B RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI SI RETEAUA DE CANALIZARE 2.B.1 POSIBILE OBSTRUCTII

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a depasi efectele blocajelor/obstructiilor posibil de intalnit in timpul lucrarilor de constructie, in special:

• Obiecte ingropate (ziduri, fundatii ale unor structuri antice etc.) • Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului




Pag 16/36

• Utilitati ingropate (ex. cabluri electrice si de telefon, canale colectoare de suprafata, conducte principale de furnizare a apei, sisteme de incalzire si conducte de gaze)

• Managementul si re-directionarea traficului. Prin alegerea metodelor pentru montarea conductelor, Antreprenorul se va asigura ca nu se vor inregistra pagube asupra cladirilor, drumurilor, aleilor, altor constructii, conducte de utilitati ingropate etc. Antreprenorul va realiza si oferi o stransa coordonare cu autoritatile statutare si de utilitati din oras, in timpul lucrarilor de constructie. 2.B.2 MENTINEREA IN FUNCTIUNE A ALIMENTARII CU APA SI CANALIZARII

Antreprenorul va fi responsabil pentru administrarea apei din sectiunile conductelor si branşamentelor in timpul executarii conductelor si noilor bransamente. Pompe si conducte temporare, impreuna cu toate elementele ajutatoare necesare, vor fi furnizate pentru a transfera apa in aval de sectiunea de retea afectata. Antreprenorul va fi responsabil sa anunte Inginerul si prin Inginer Beneficiarul de toate lucrarile temporare care pot afecta locuitorii in timpul lucrarilor de instalare a conductelor. Antreprenorul va pregati declaratii de metoda detaliate pentru administrarea apei in timpul Lucrarilor in conformitate cu Specificatiile iar acestea trebuie sa fie aprobate de catre Inginer inainte de a fi permisa inceperea lucrarii.

2.B.3 EXCAVAREA TRANSEELOR

Marginile transeelor excavate in drumuri asfaltate sau betonate vor fi taiate pe o linie uniforma cu un dispozitiv de taiere, in conformitate cu Desenele Contractului relevante. Cand santul este excavat in drumul pavat cu pietre sau dale, Antreprenorul va lua masuri adecvate pentru a aduna materialul rezultat, de a-l depozita in locuri potrivite si sigure si de a pregati materialul de pavaj pentru restaurarea suprafetei drumului. Orice parte a structurii drumului care a fost deteriorata dincolo de latimea din sectiunea tip se va remedia. Materialul excavat din santuri va fi manipulat cu grija. Resturile de asfalt, pietre, roci si pietre din constructia drumului sau scoase din sant in timpul excavarii, vor fi depozitate separat fata de materialul granular din pamantul natural. Materialul care nu este potrivit pentru umplere va fi transportat la un depozit aprobat pentru deseuri solide. In zonele unde sunt ingropate utilitati subterane, saparea santului se va face manual, cum este indicat in avize. Utilitatile ingropate sunt considerate cablurile electrice si de telefon, conductele pentru apa si gaz, canalele colectoare existente, conductele pentru sistemul de incalzire, conducte de petrol etc.

2.B.4 ASTUPAREA TRANSEELOR




Pag 17/36

Pe baza santului va fi asezat un strat de nisip (sau alt material granular asa cum este recomandat de catre furnizorul conductei si aprobat de Inginer) cu o grosime uniforma de cel putin 100 de mm. Stratul va fi compactat pana la cel putin 95% din densitatea maxima uscata Proctor standard. Nivelul de toleranta pentru strat va fi de +/- 10 mm. Nisipul va fi imprastiat peste toata latimea structurii si usor compactat manual pana la un nivel putin mai ridicat decat nivelul corespunzator partii inferioare a corpului conductei pentru a permite stabilirea conductei la nivelul corespunzator. Dupa saparea santului, asezarea si compactarea stratului, asezarea conductei si cimentarea masivelor de ancoraj (daca sunt) conducta trebuie sa fie inconjurata cu umplutura in conformitate cu detaliile din desene. Daca nu este specificat altfel, spatiul dintre marginile santului si conducta trebuie sa fie acoperit cu acelasi strat de material. Va fi asezat si compactat mecanic. O grija deosebita trebuie acordata pentru a acoperi uniform ambele parti ale conductei, pentru a sustine conducta corespunzator si a evita deformarea sa. Vor fi realizate teste locale pentru a demonstra eficacitatea metodei de compactare la intervale anuntate de catre Inginer. Santul va fi umplut cu material si va fi compactat pana la nivelul indicat in proiectarea detaliata. Suportii santului vor fi gradual retrasi in concordanta cu pozitionarea materialului de umplutura, cu mentiunea ca aceasta scoatere a suportilor sa nu afecteze siguranta lucrarilor. Material brut ca bolovanii, daramaturile, molozul, caramizile sparte etc. sau vegetatia nu va fi folosit pentru umplerea santurilor.

2.B.5 RESTABILIREA SUPRAFETEI DRUMURILOR

Antreprenorul va restabili suprafata drumului afectata de lucrarile lui in conformitate cu detaliile aratate in Desene sau asa cum este indicat de catre Inginer. Restabilirea suprafetei consta in preluarea, furnizarea, manevrarea, raspandirea, compactarea materialelor de suprafata similar materialului asezat anterior excavatiei in conformitate cu aceasta Specificatie si in concordanta cu aliniamentul, trecerile de nivel, tipul, sectiunile transversale si grosimea care sunt aratate in desene sau la dimensiunile indicate de catre Inginer. Restabilirea structurii drumului va fi realizata imediat ce este practicabil dupa ce umplerea si acoperirea santului a fost finalizata.

2.B.6 CONDUCTE

2.B.6.1 MATERIALE Conductele vor fi din materialul si clasa specificate in capitolele 2.B.9.1 si 2.B.10.1 iar imbinarile lor vor fi complet etanse. Antreprenorul va furniza, instala si mentine capace sau discuri temporare de protectie pentru a preveni intrarea apei, animalelor sau a materialelor din afara in conducte. Astfel de capace sau discuri nu vor fi indepartate pana nu va fi instalata conducta principala.




Pag 18/36

Toate conductele vor corespunde Standardelor Romanesti si Internationale. Antreprenorul va inainta Inginerului certificate aratand ca materialele au fost testate si corespund cerintelor acestor Specificatii si Standardului relevant. Conductele vor fi ordonate pe lungimile maxime disponibile in conformitate cu cerintele standard, pentru a reduce numarul imbinarilor. Caminele de vane, caminele de pompare si caminele de vizitare sunt alcatuite din elemente ciculare prefabricate. Cadrele si capacele caminelor vor fi capace carosabile din fonta ductila clasa D cu gauri si asigurate cu sistem antifurt. In cazul utilizarii gratarelor pe accesul statiei de pompare ape uzate, cadrul si gratarul vor trebui de asemenea sa fie din fonta. Conductele vor fi asezate in sant pe un strat de nisip sau un material asemanator asa cum este aratat in Desenele din Volumele V. Conductele vor fi transportate si manevrate in concordanta cu recomandarile producatorului. Inginerul va respinge conductele cu defecte in timpul lucrarilor de instalare. Antreprenorul poate alege sa foloseasca conductele usor avariate pentru protejarea propusa a conductelor la intersectarea retelei de apa cu canalele colectoare existente. In nici o imprejurare conductele nu trebuie sa cada, sa se permita lovirea intre ele, sa fie rulate fara grija sau tarate pe pamant. 2.B.6.2 DEPOZITARE Toate conductele trebuie sa fie depozitate in conformitate cu recomandarile producatorului, pentru a pastra calitatea si conditia lor la standardele stabilite in Specificatie. Conductele nu vor fi depozitate pe strazi. 2.B.6.3 VERIFICAREA INAINTE DE INSTALARE Inaintea integrarii in linia de conducte fiecare conducta va fi curatata cu peria si verificata cu atentie daca este in stare buna. Conductele avariate, care in opinia Inginerului nu pot fi reparate satisfacator, vor fi refuzate si evacuate de pe santier. 2.B.7 EXAMINAREA TRASEELOR DE CONDUCTE

2.B.7.1 GENERAL Inainte de inceperea excavarii pentru o anumita conducta Antreprenorul va stabili si va studia traseul conductei asa cum este aratat in Desene, sau cum este hotarat cu Inginerul. Lungimea traseului va fi masurata cu precizie iar cantitatile de pamant duse unde indica Inginerul. Traseul conductei va fi marcat clar pe pamant. 2.B.7.2 PUNCTE DE LEGATURA Unde o noua conducta se conecteaza cu una existenta, Antreprenorul va localiza conducta existenta inainte de excavatie. Pozitia aproximativa a conductei existente va fi indicata pe desene sau altfel de catre Inginer. Daca va trebui ca actuala pozitie sa fie diferita de cea mentionata anterior, Inginerul va confirma traseul si




Pag 19/36

va verifica nivelurile noii conducte. Antreprenorul va realiza o groapa test, intr-o locatie acceptata de catre Inginer pentru a confirma pozitia conductei existente si a expune sectiunea unde este facuta legatura. Daca prin groapa test nu se descopera conducta solicitata, vor fi realizate teste suplimentare potrivit instructiunilor Inginerului pana cand conducta este localizata, daca nu, detalii alternative sunt furnizate de catre Inginer. Realizand groapa test si expunand conducta existenta, Antreprenorul va masura nivelul inferior al conductei existente si diametrul ei extern. 2.B.7.3 SERVICII SUBTERANE La marcarea rutei pe care o are conducta Inginerul si Beneficiarul vor identifica impreuna cu Antreprenorul toate serviciile subterane existente, care pot afecta sau pot fi afectate de excavatia pentru conducta. Acest lucru poate necesita folosirea gropilor test. Determinand locatia exacta a serviciilor subterane, Antreprenorul va pregati inregistrari si va insera detalii in desenele de constructie. 2.B.7.4 REZULTATELE EXAMINARII Rezultatele examinarii, cuprinzand nivelurile solului, nivelurile inferioare ale punctului de legatura, diametrele si detaliile despre serviciile subterane vor fi trimise Inginerului. Antreprenorul va pregati detalii despre cele ce urmeaza pentru obtinerea acordului Inginerului:

traseul si nivelurile inferioare ale noii conducte, unde exista o contradictie cu actualele desene; masuri de adoptat in legatura cu serviciile subterane.

Intotdeauna verificarea conductei va fi intreprinsa cu indeajuns de mult timp anterior excavatiei si asezarii conductei pentru a permite ajungerea la consens intre Inginer si Constructor pe liniile, nivelurile si inclinarile conductei. Fara a elimina prevederea privind emiterea ‘avizului de excavatie’, Antreprenorul nu va incepe vreo activitate pana cand confirmarea de mai sus a fost oferita de catre Inginer. 2.B.7.5 BRANSAMENTE CONSUMATORI Locatiile exacte ale bransamentelor vor fi stabilite pe teren si confirmate de Inginer. Antreprenorul este responsabil pentru prezentarea locatiilor exacte a tuturor bransamentelor pe Desenele de Constructie, fie ele renovate sau nu.

2.B.8 VERIFICARI LA FINALIZARE SI PRELUARE

2.B.8.1 VERIFICAREA CONDUCTELOR Antreprenorul va verifica conductele de apa si pe cele de canalizare in conformitate cu ‘Specificatiile Tehnice Generale’ Volumul III .2 –subcapitolul 10.11-Probe.




Pag 20/36

Toate testele, pe care Inginerul le-ar putea considera nesatisfacatoare, vor fi repetate pana cand Inginerul va accepta rezultatele testarii. Nu vor fi realizate teste la finalizare dupa terminarea rambleului si restabilirea drumurilor in cazul in care caminele de vizitare si toate vanele etc au fost incluse in prima sesiune de testare (verificare).

2.B.8.2 DEZINFECTAREA CONDUCTELOR Dupa verificarea cu succes, conductele de apa vor fi sterilizate cu un produs aprobat. Vor fi prelevate mostre de apa din conducte si trimise catre laboratorul Beneficiarului. Dupa confirmarea laboratorului, conductele vor fi spalate cu apa potabila si vor fi conectate la reteaua publica.

2.B.8.3 RECEPTIA CONDUCTELOR In aplicarea punctului 10.2 din Conditiile Generale ale Contractului, Inginerul va emite Certificatele de Preluare pentru orice parte a Retelei de Distributie a Apei si a Retelei de Canalizare care pot fi operate si integrate in reteaua publica astfel:

- fie acea parte este independenta de restul lucrarilor contractate; - fie poate fi separata (printr-o vana inchisa etc) de restul lucrarilor contractate, cum este hotarat

de Beneficiar. 2.B.9 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI

2.B.9.1 CONDUCTE Conductele utilizate trebuie sa fie produse in conformitate cu standardele EN 12001, ISO 4427, ST 01/2010, EN 13244, EN 13476-3, DIN 8074, DIN 8075. Pentru bransamente, Antreprenorul va folosi conducte PEID PE 100 cu PN 6 bar cu un diametru de 32 mm. Utilizarea alternativa a PEID 80 este permisa, daca asa este declarat in Propunerea Tehnica. Pentru conductele utilizate, cu diametre de 110 mm, 160mm, 225mm , 250 mm si 355 mm, Antreprenorul va folosi conducte din PEID PE 100 cu PN 6 bar. Coturile, teurile, adaptoarele de flansa, mansoanele etc vor fi produse din acelasi material din care au fost realizate conductele. Conductele de protectie la subtraversari, asa cum este prezentat in Desene-vol.V, se realizeaza cu conducte din OL, PEID si PAFSIN. 2.B.9.2 CAMINE DE VIZITARE Caminele de vizitare circulare standard din Desene-vol.V vor avea diametrul interior Di=1.00m si Di=1.50m, sunt in conformitate cu SR EN 1917:2003 si STAS 2308-81 si vor fi executate din beton prefabricat.Detaliile




Pag 21/36

pentru aceste camine sunt conform planselor SE-001 (pt. Dn 100cm) respectiv SE-002 (pt. Dn 150cm) prezentate in vol.V-Sectiunea V.5-Sectiuni si detalii tip. In prezentul proiect, aceste camine sunt impartite in camine de vane (robinet de sectionare), camine de golire si camine uscate (la subtraversari). Antreprenorul poate folosi camine de vizitare rectangulare, dupa cum considera oportun, avand cel putin aceleasi dimensiuni. Aceste camine de vizitare vor fi in acest caz proiectate de catre Antreprenor fara plata suplimentara si platite per unitate. Deschizatura din peretele caminului de vizitare pentru conducta va fi realizată astfel incat sa se asigurare etanşeitatea folosind o piesa prefabricată din PVC cu garnitura sau folosind o alta metoda aprobata. Scarile, treptele si capacele vor fi conform descrierilor din Specificatiile Generale si prevederilor din plansele de detalii (vol.V-SectiuneaV.5). 2.B.9.3 VANE DE SECTIONARE Vanele de sectionare pot fi montate ingropat sau pot fi montate in camin. In prezentul proiect aceste vane (robinet de sectionare) vor avea DN 100mm, DN 150mm si DN 250 mm . Vanele vor fi potrivite pentru actionarea manuala sau mecanica si vor mentine functionalitatea completa a activitatii cu utilizare intermitenta pe o perioada de pana la sase luni. Vanele se monteaza pe conducta de apa, intre flanse. Materialele folosite in producerea vanelor vor fi compatibile cu toate combinatiile de activitate. Materialele vor fi alese pentru mentinerea autonoma a serviciului in cadrul parametrilor operationali specificati. Vanele de sectionare vor fi in conformitate cu SR EN 1074-2:2001/A1:2004 si SR EN 1074-1:2001 . Rotile de manevra pentru vane vor fi echipate corespunzator pentru izolare cu ajutorul unui lacat la orice punct al ciclului de deschidere/inchidere (respectiv deschidere ori inchidere maxima). Rotile de manevra vor fi insemnate cu directia de rotire pentru inchiderea vanei. 2.B.9.5 VANE DE AERARE-DEZAERARE Vanele de aerare-dezaerare in prezenta documentatie vor avea DN 50 mm. Vanele se monteaza pe conducta de apa, intre flanse si vor fi acoperite pe interior si exterior cu un amestec aprobat de răsini sau un sistem similar in conformitate cu WIS 4-52-01 clasa B. Materialele folosite in producerea vanelor vor fi compatibile cu toate combinatiile de activitaţi de operare. Materialele vor fi alese pentru mentinerea autonoma a serviciului in cadrul parametrilor operationali specificati.

2.B.10 MATERIALE PENTRU RETEAUA DE CANALIZARE

2.B.10.1 CONDUCTE




Pag 22/36

Pentru diametre de 160 - 500 mm, conductele vor fi din PVC multistrat rezistent la sarcini sporite – SN 8. Conductele trebuie fabricate in conformitate cu SR EN 13476 – 2 si EN 1401 2.B.10.2 CAMINE DE VIZITARE Caminele de vizitare sunt camine circulare din elemente prefabricate standard cu diametrul interior Di=1.0m si sunt in conformitate cu SR EN 1917:2003 Cămine de vizitare şi cămine de racord din beton simplu, beton slab armat şi beton armat. In deschizatura din peretele caminului de vizitare pentru trecerea conductei va fi montata pentru asigurarea etansietatii o piesa din PVC cu garnitura, sau se va folosi o alta metoda aprobata. Scarile, treptele si capacele vor fi asa cum este descris in Specificatiile Generale cap.10 –subpunctul 10.10 si in 2.B.6.1 de mai sus.

2.C STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE

2.C.1 LUCRARILE CIVILE

2.C.1.1 STATII DE POMPARE NOI PENTRU CANALIZARE Noile Statii de Pompare pentru Canalizare vor fi amplasate asa cum este prezentat in planurile generale de situatie IF-AC- PS.-001÷030 din volumul V –Sectiunea V.1-Piese Desenate. In prezentul proiect vor fi 7 statii de pompare noi (notate pe planurile de situatie SPAU1÷SPAU7) si o statie de pompare existenta ce se va reabilita (numita SPAU Ex) Statiile de pompare sunt constructii tip cheson cu urmatoarele caracteristici:

- SPAU1 :un cheson avand Di = 4.0 m, Hcheson 7.20 m; - SPAU2 : un cheson avand Di = 1.5 m, Hcheson 3.57 m; - SPAU3 :un cheson avand Di = 1.5 m, Hcheson 3.77 m; - SPAU4 : un cheson avand Di = 2.5 m, Hcheson 7.60 m; - SPAU5 :un cheson avand Di = 2.5 m, Hcheson 8.60 m; - SPAU6 : un cheson avand Di = 1.5 m, Hcheson 5.98 m; - SPAU7 : un cheson avand Di = 2.5 m, Hcheson 8.40 m; - SPAU Ex : Hcheson 9.00 m.

Statiile de pompare SPAU2, SPAU3, SPAU6 si SPAU 7 sunt amplasate pe strada deci vor fi prevazute cu capace carosabile. Antreprenorul va realiza executia celor sapte chesoane de catre echipe cu experienta in astfel de lucrari, controland in special masurile luate pentru a mentine pozitia verticala a chesonului partial realizat in timpul avansarii excavatiei.




Pag 23/36

Betonul utilizat, atat pentru structurile de beton armat cat si pentru montarea rapida a placii de beton de sub cheson, va fi verificat pentru permeabilitate. Etanseitatea chesoanelor va fi verificata la imbinarile din peretii verticali. Daca metoda de functionare a acestor imbinari este considerata insuficienta pentru etansarea peretilor, Inginerul poate decide utilizarea unui profil de etansare de tip I pe cheltuiala Antreprenorului. Tencuiala de etansare din interiorul chesonului se va executa numai dupa verificarea acestuia lasat trei zile fara epuisment si gasit impermeabil. In cazul in care chesonul este gasit a fi permeabil, Antreprenorul va folosi injectii cu un produs de etansare aprobat. 2.C.1.2 STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE CARE SE REABILITEAZA Statia de pompare care se reabiliteaza este localizata intr-o cladire existenta, veche din anul 1987. Lucrarile civile care vor fi executate de catre Antreprenor vor fi limitate la finisare, izolare si renovare/inlocuire a tamplariei. 2.C.1.3 CONDUCTELE DE PRESIUNE PENTRU NOILE STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE Conductele de presiune vor fi executate din PEID 100, PN 6 bari, in conformitate cu planurile si profilele longitudinale. Din volumul V-Piese Desenate planurile de situatie sunt comune pentru alimentare cu apa si canalizare si corespund indicativelor IF-AC-PS-001÷030 iar profilele pentru refulari corespund indicativelor IF-AC-PLr-001÷005 . Conductele si fitingurile utilizate trebuie sa fie produse in conformitate cu standardele EN 12001, ISO 4427, ST 01/2010, EN 13244, EN 13476-3, DIN 8074, DIN 8075. Ele vor corespunde tuturor cerintelor pentru reteua de canalizare menajera. La intervale de aproximativ 400 m, asa cum se arata in Desene, Antreprenorul va realiza camine de vizitare pentru verificare/intretinere (camine de curatire). Fiecare camin de vizitare va avea un teu egal pe conducta, prevazut cu un adaptor de flansa si o flansa oarba, pentru a fi demontat in scopul curatirii etc. De asemenea pe conductele de refulare vor fi prevazute camine de golire si aerisire , acolo unde este cazul. Acestea vor fi in conformitate cu plansa IF-AC-010 din volumul V-Piese Desenate. 2.C.2 LUCRARILE MECANICE

2.C.2.1 GENERAL Proiectul implica echiparea a 7 statii de pompare ape uzate noi si reabilitarea statiei de pompare existenta aflata in posesia Beneficiarului. In realizarea acestora, Antreprenorul se va baza pe Specificatiile relevante Romanesti si Normele Europene, precum şi pe Practicile Standard, toate lucrarile intreprinse in acest proiect urmând să fie in conformitate cu acestea. Lucrarile vor fi realizate de personal instruit in conformitate cu cea mai moderna practica, cu respectarea




Pag 24/36

următoarelor: - vor facilita verificarea, curatarea, intretinerea si reparatiile; - vor asigura o bună echivalentă între scopul vizat şi siguranţă în operare; - vor oferi o activitate sigura pentru durata de proiectare, asa cum este prezentat in Cerinţele Standard ale Beneficiarului, sau 25 de ani pentru pompe, motoare sau alte aparate mecanice sau echipamente si 15 ani pentru aparate mecanice mici sau echipamente;

Toate lucrarile mecanice vor corespunde standardelor relevante Romanesti sau Normelor Europene pentru instalatii mecanice si orice amendamente la acestea. Acolo unde este practicabil, echipamentele mecanice vor fi selectate cu consum de energie minim, fara a afecta siguranta instalatiei. Lucrarile Mecanice vor include, dar nu se vor limita la, lucrări de pregătire, procurare, lucrari de verificare, livrare, descarcare pe santier, instalare, verificare la locul de munca si darea in exploatare a elementelor unei intregi statii sau a echipamentului prezentat in aceste cerinte mecanice particulare. In timpul reabilitarii lucrarilor va fi obligatoriu să se pastreze suficiente aparate, echipamente si dispozitive de control pentru a mentine calitatea existenta a apei potabile si standardele de debit, asa cum este aratat in cerintele din Partea 1 – Informatii Generale. Antreprenorul va coopera strans cu Beneficiarul si va da acces liber pentru orice parte din cadrul facilitatii sau statiei asa cum va fi solicitat din cand in cand pentru a permite personalului Beneficiarului sa intreprinda activitatile necesare intretinerii sigurantei furnizarii de apa potabila. Toate lucrarile, echipamentele si cerintele de calitate vor fi in conformitate cu Cerintele Generale: Mecanice, Electrice si SCADA si Lucrarilor Civile, daca nu este altfel specificat. 2.C.2.2 ECHIPAMENTE CE URMEAZĂ SĂ FIE DEZAFECTATE Echipamentul care va fi inlaturat va fi demontat local si la indicatia Inginerului va fi ori trimis intr-un depozit “pe santier” indicat de catre Beneficiar ori mutat de pe santier intr-un loc indicat si autorizat, indicat de catre Beneficiar. La punctul de parasire a limitei santierului aparatele sau echipamentele in exces vor fi considerate a fi în responsabilitatea si proprietatea Antreprenorului. Toate partile mecanice ale uzinei vor fi inlocuite cu unele noi, după cum va fi cazul. Acest subcapitol se refera la statia de pompare ce se va reabilita SPAU Ex unde se vor dezafecta pompele existente si gratarul rar din caminul existent aflat la intrarea in statie si se vor inlocui cu echipamente noi. 2.C.2.3 CERINTELE PRIVIND MATERIALELE In general, toate materialele in contact cu apa uzata vor fi aprobate pentru acest scop de catre autoritatile romane relevante.




Pag 25/36

2.C.2.4 POMPE SUBMERSIBILE PENTRU APA UZATA Unitatile pompa - motor vor fi mereu evaluate. Toate componentele vor fi capabile de renovare in timpul reparatiei si toate componentele inlocuibile vor fi prompt disponibile. Motorul si pompa vor forma o unitate completa si integrala potrivita pentru functionarea in mediu submersibil. Cadrul statorului, carcasa pompei, rotorul si racordul de evacuare vor fi fabricate din fonta. Otelul inoxidabil poate fi folosit in loc de fonta. Axul pompei va fi facut din otel inoxidabil. Rotorul va fi de tipul multi-canal, care, impreuna cu carcasa pompei, va da o eficienta minima de 50% la capacitatea nominala. Antreprenorul va trebui sa ia legatura cu furnizorul pompelor in timpul etapei de pregatire a licitatiei si sa stabileasca cerintele si specificatiile detaliate referitoare la pompa pentru a se asigura ca pompa optima, reprezentand cea mai mica valoare totala de achizitie este potrivita pentru aceasta sarcina. Proiectarea instalatiei de pompare va fi in conformitate cu dimensiunile recomandate de furnizori pentru a obtine o eficienta ridicata pentru fiecare pompa. Pompele vor fi livrate cu toate mijloacele de protectie asa cum este recomandat de catre producator pentru o perioada de functionare sigura si indelungata. Etansarea axului mecanic va fi compusa din doua dispozitive de etansare independente pentru a obtine securitate dubla. Unitatea va fi echipata cu un detector de scurgeri si cu un senzor de temperatura in bobinajul statorului. Senzorii vor opri pompele in eventualitatea penetrarii lichidului in carcasa statorului si respectiv in eventualitatea supraincalzirii. Pompele submersibile instalate vor fi conectate la legaturi fixe de descarcare in colectoarele de canalizare. Barele de ghidaj facute din tevi de otel inoxidabil (pereti de minim 4 mm) vor fi folosite pentru coborarea si ridicarea pompelor. Cand este coborata pompa se va bloca automat la conectarea de evacuare. Lanturile din otel forjat fixate deasupra pompelor la punctul geometric potrivit vor fi folosite pentru ridicarea si coborarea pompelor. 2.C.2.5 SPECIFICAŢII POMPE Toate pompele vor fi furnizate cu:

- cot de refulare cu kit montaj inclus; - brida ghidaj cu kit montaj inclus; - lant; - cablu electric de 20m; -senzor de presiune pentru partea de aspirare, pentru a opri pompa la mai putin de 0.5 bari; -senzor de presiune pentru partea de presiune, pentru a opri pompa cand ajunge la 10% din nevoia nominala de presiune; -manometru.

Toate aceste elemente vor fi incluse in cotatiile pentru pompe. Pompele vor fi cu ax vertical (vezi Desene-vol.V).




Pag 26/36

Lucrarile de instalatii hidraulice si mecanice sunt prezentate in Piese Desenate, volumul V.Numarul pompelor, debitul si presiunea de descarcare sunt conform tabelului de mai jos:

SP pentru Canalizare Nr. Pompe In sarcina Stand by Debitul

Litri / secunda

Presiunea de Descarcare

(mCA)

SPAU 1 - Str. Salciei 3 2 1 22.50 11.00 SPAU 2 - Str. Grivitei 1 1 0 2.00 16.00 SPAU 3- Str. Unirii 1 1 0 2.00 12.00 SPAU 4 - Str. Safirului 2 1 1 10.00 11.00 SPAU 5 - Str. Diamantului 2 1 1 16.00 17.00

SPAU 6 - Str. Revederii 1 1 0 3.50 10.00 SPAU 7 - Str. Smardan 2 1 1 17.00 23.00 SPAU Ex Str. Florilor 2 1 5.00 9.00

2.C.2.6 SPECIFICAŢII TOCATOARE Statiile de pompare sunt prevazute cu electropompe submersibile, cu rotor tocator (SPAU1, SPAU4, SPAU5, SPAU7 si SPAU Ex) precum si cu tocator independent amplasat pe peretele interior al statiei, in dreptul conductei de intrare.

SP pentru Canalizare Tocator (buc.)/P (KW)

Debitul mc/h

SPAU 1 1 / 2.20 162 SPAU 4 1 / 2.20 36 SPAU 5 1 / 2.20 58 SPAU 7 1 / 2.20 61

SPAU Ex 1 / 2.20 18

2.C.2.7 INSTALATII NOI IN STATII DE POMPARE PENTRU CANALIZARE Conductele din interiorul Statiilor de Pompare vor fi realizate din fonta ductila sau teava de otel tratata anticoroziv, pentru o presiune de 10 bar. Imbinarile vor fi cu niplu (pentru conductele din otel) sau cu flanse (pentru fonta). Flansele vor avea PN 10, in afara de cazul in care instalarea armaturilor necesita flanse pentru o clasa superioara de presiune. Debitmetrele pentru fiecare Statie de Pompare sunt prezentate in Desene si in Listele de Cantitati. 2.C.2.8 PRINDERE, SURUBURI, PIULIŢE ŞI ŞAIBE Suruburile pentru prinderea pieselor metalice, altele decat echipamentele statiei (de pompare), de beton, caramida sau placi prefabricate vor fi potrivit unuia dintre tipurile:




Pag 27/36

- Pentru fixare in gauri in suprafete orizontale, verticale si inclinate, vor fi folosite dibluri din rasini aprobate. Suruburile vor fi fixate prin insurubare in dibluri, urmand sa fie folosite in conformitate cu instructiunile producatorului. Cand sunt fixate, diblurile vor acoperi tot spatiul dintre surub si perete.

- Ca alternativa la (a), se pot folosi bolturi expansive mecanic, pentru fixarea de suprafete din beton in interiorul cladirilor si deasupra nivelului solului, acolo unde se aproba de catre Inginer. Astfel de mecanisme nu pot fi folosite in structuri care contin lichid, in camine, subsoluri si locatii similare aflate sub nivelul solului, in locatii exterioare si nici pentru fixarea de structuri de caramida.

- Pentru fixarea in suprafete orizontale, se pot folosi suruburi fixate in gauri si umplute ulterior cu ciment.

- Se pot folosi in unele cazuri si holtsuruburi. Antreprenorul va inainta detalii privind tipurile propuse de sisteme de prindere. Materialele folosite pentru fixare, ancore, suruburi, piulite si saibe, precum si alte sisteme demontabile de prindere, vor fi in conformitate cu urmatoarele: Oţel neoxidabil nevopsit (EN58J) in urmatoarele circumstante: - unde este specificat; - pentru toate prinderile de piese galvanizate sau din aliaje de aluminiu; - in locatii cu inalta umiditate, condens, scufundare partiala sau totala in lichid coroziv. In celelalte cazuri, sistemele de prindere vor fi din otel galvanizat iar toate suprafetele expuse vor fi vopsite. Toate capetele sistemelor expuse vor fi hexagonale iar lungimea surubului va fi indeajuns de mare incat sa ajunga pana in capul piulitei insa sa nu o depaseasca cu mai mult de jumatatate din diametrul acesteia, la stranagere maxima. Vor fi pozitionate saibe din PTFE (poli-tetra-fluoro-etilene) intre surub si saiba atunci cand se strang doua materiale diferite, cum ar fi hotel inoxidabil si aluminiu. 2.C.2.9 ETICHETE Antreprenorul va furniza si fixa etichete pe fiecare element. Etichetele vor fi permanent fixate intr-o pozitie usor de remarcat si vor detalia performanta proiectata, identificarea functiei si identificarea sistemului. In general identificarea activitatii si sistemului vor fi etichetate separat. Toate dispozitivele de indicatie si de lucru vor avea fixate pe ele sau vor fi marcate cu indicatii in limba romana despre functia lor si modul adecvat de utilizare. Elemente ca vanele vor avea indicata directia de rotatie pentru inchidere si deschidere. Doar materialele care nu intretin arderea pot fi folosite pentru fixarea de etichete sau realizarea acestora.




Pag 28/36

Inscriptiile vor fi gravate si, in general, se vor furniza inscriptii de culoare inchisa pe un fond deschis. Stilul propus, materialul etichetei, inscriptia, locatia si mijloacele de fixare vor fi trimise pentru aprobare Inginerului. Materiale si tehnici in relief nu vor fi acceptate. Unde este furnizat echipament capabil a se retrage sau detasabil, atat partile fixe si mobile cat si cele detasabile vor fi similar etichetate. Inscipţiile vor face trimitere la posibilele circumstante sau substante periculoase sau potential periculoase. Inscriptiile de pe etichetele care avertizeaza asupra pericolelor vor incepe cu cuvantul “PERICOL” in limba romana si vor fi de culoare alba pe un fond rosu. Inscriptiile de pe etichetele care indeamna la atentie vor incepe cu cuvantul “ATENTIE” in limba romana. Etichetele de instructiuni vor fi pozitionate acolo unde procedurile de siguranta sunt esentiale pentru a proteja personalul de operare si intretinere fata de conditii de lucru riscante sau cu potential de risc, ex. recomandarea izolarii sau impamantarii circuitelor electrice sau purtarea de imbracaminte de protectie. Pe langa etichetele de instructiune de mai sus, Antreprenorul se va asigura ca fiecare element al unui utilaj va avea o identificare/tablita de clasificare a producatorului, detaliind urmatoarele: (i) Numele si adresa producatorului (ii) Identificarea modelului/tipului (iii) Numarul seriei (iv) Anul de fabricatie (v) Detalii de clasificare adecvate (vi) Alte detalii relevante, restrictii, etc.

2.C.3 LUCRARILE ELECTRICE

Racordarile pentru noile statii de pompare pentru canalizare vor fi din liniile existente principale, fie aerian fie subterane. Tabele de Cantitati detaliate cu materialele si echipamentul care va fi instalat exista in volumul IV – Liste de Cantitati-sectiunea IV.2. Tabelul sinoptic cu cablurile pentru cele 8buc. Statii de Pompare noi si 1 buc, Statie de Pompare ce se va reabilita, pentru Canalizare este urmatorul:

JURNAL CABLURI STATIE DE POMPARE APE UZATE SPAU 1

Nr. Crt. PLECARE SOSIRE TIP CABLU (mm²)

LUNGIME (m)

1 B.M.P.T. T.G. CYAbY 4x16 24 2 T.G. T.P. CYAbY 4x10 25 3 T.G. Circuit iluminat exterior CYAbY 3x2,5 28




Pag 29/36

4 T.P. Pompa 1

Furnitura echipament tehnologic

20 Pompa 2 20 Pompa 3 20 Tocator 20 Senzori 20

STATIE DE POMPARE APE UZATE SPAU 2

1 B.M.P.T. T-SPAU2 CYAbY 4x2,5 12 2 T-SPAU2 Pompa 1 Furnitura

echipament tehnologic

20

Senzori 20


1 B.M.P.T. T-SPAU2 CYAbY 4x2,5 12 2 T-SPAU3 Pompa 1 Furnitura


20

Senzori 20


1 B.M.P.T. T-SPAU4 CYAbY 4x4 12 2 T-SPAU4 Pompa 1


20 Pompa 2 20 Tocator 20 Senzori 20






1 B.M.P.T. T-SPAU6 CYAbY 4x2,5 12




Pag 30/36

2 T-SPAU6 Pompa 1 Furnitura echipament tehnologic

20

Senzori 20





STATIE DE POMPARE APE UZATE SPAU EXISTENTA

1 B.M.P.T. T.G. CYAbY 4x10 48 2 T.G. T.P. CYAbY 4x6 26 3 T.G. T.C. CYAbY 5x4 10 4 T.G. Circuit iluminat exterior CYAbY 3x2,5 45 5 T.P. Pompa 1 Furnitura


20 Pompa 2 20 Senzori 20

2.D SCADA In prezenta documentatie a fost prevazuta automatizarea sistemului de canalizare cu urmatoarele investitii: - Echipament SCADA, transmitatoare, dispozitive pentru generarea semnalelor, receptoare, senzori, traductori; - Echipamente diverse si soft specific. Astfel, de la dispeceratul central al operatorului se va putea urmari si controla intreaga functionare a statusului statiilor de pompare apa uzata. 2.D.1 STANDARDE SCADA

Acest document detaliază standardele construcţiei blocurilor oricărei instalaţii SCADA. Tot sistemul SCADA se subordoneaza conceptiei de conducere automata a procesului, monitorizare la distanta si comunicare asigurata prin GSM catre unul sau mai multi factori responsabili care nu se afla neaparat in incinta statiei de epurare. Operatorul autorizat aflat la distanta, in afara statiei de pompare, trebuie sa poata face modificari „on line” prin comanda de la distanta, sa poata corecta o avarie sau sa faca manevrele de proces necesare functionarii in bune conditii a procesului automatizat.




Pag 31/36

Contractorul va transmite o Specificatie de proiectare functionala pentru a fi aprobata de Consultant Supervizare inaintea fabricarii si achizitionarii echipamentului. Specificatie de proiectare functionala va contine:

- Cuprins - Referirea la standarde,manuale si specificatii - Descrierea proiectarii si criterii de proiectare - Detalii relevante - Filozofia de control a diferitelor echipamente - Documentatia de proiectare incluzand:

- o descriere a fiecarui element major a schemei de control - o descriere a fiecarui element secundar a schemei de control - analiza modurilor de avarie si procedura de oprire

Sistemul implementat va fi capabil sa opereze in cadrul strategiei de control descris dar va fi suficient de flexibila pentru a fi cu usurinta schimbata in cazul schimbarii filozofiei de control. Sistemul va utiliza un microprocesor dedicat de tip PLC (Programmable Logic Controllers) pentru monitorizarea, prelucrarea datelor si transmiterea acestora. In conditii normale PLC-ul va monitopriza si controla statia va programa si inregistra datele de operare si performanta ale instalatiei cum ar fi: start / stop pompa, debit intrare, nivel in cuva etc. PLC-ul va avea alarme de limita programabile si configurabile. Se vor face de asemenea facilitati pentru alarme, avertizari de maxim si minim. 2.D.1.1 SISTEMUL HARDWARE Pentru transmiterea datelor se va folosi PLC –ul statiei de pompare care se va lega la un modem de comunicatie GPRS cu cablu de interfata corespunzator PLC-ului utilizat. Se va folosi un modul de comunicatie compatibil cu cel existent in dispecerat. Programarea PLC si configurarea modem-ului se va face astfel incat sistemul sa poata face comunicarea cu sistemul SCADA de la Dispecerat. Sistemul va fi susţinut de către un UPS (Sursă Neîntreruptă de Curent) pentru a asigura o manieră de oprire controlată a sistemului. UPS va asigura rezerva de alimentare principala pentru minim 8 ore. PLC, modul de comunicatie si/sau modemul vor fi conectate la UPS. Echipamentul PLC

Antreprenorul va furniza şi programa automatele programabile astfel încât să îndeplineasca cerinţele de exploatare ale instalatiei furnizate. Alimentarea automatelor programabile va fi realizată dintr-o sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS), care să le ofere o autonomie în funţionare de cel puţin 8 ore în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică. Fiecare memorie volatilă va avea o baterie de rezervă montată local (on board) capabilă să asigure integritatea datelor memorate cel putin 30 zile. Bateriile vor fi reîncarcate prin intermediul unui dispozitiv local de încărcare în cel mult 12 ore. Va fi prevăzut un indicator al stării de descărcare a bateriilor.




Pag 32/36

După revenirea alimentării cu energie electrică, automatul programabil va iniţia o repornire controlată a instalaţiei aflate în modul de comandă automat la momentul întreruperii alimentării. Aceasta va include pornirea secventială a pompelor şi a altor echipamente, în scopul evitării apariţiei şocurilor de curent la pornire. Funcţionarea instalaţiei Instalaţia va putea fi exploatată într-unul din următoarele moduri: Modul de funcţionare “Manual” Diverse echipamente individuale care constituie instalaţia vor putea fi exploatate în modul “Manual” fără altă interventie decât cea de monitorizare a automatelor programabile sau a sistemului SCADA. Comenzile manuale nu vor trece prin automatele programabile şi vor ramâne operationale chiar în caz de avarie a automatului programabil. Pe timpul interventiei manuale restul instalaţiei va continua să funcţioneze în modul de comandă automat. Se vor instala dispozitive cablate de interblocare de siguranta pentru a preveni deteriorarea instalaţiei - cum sunt protectia la debit scăzut a pompelor, etc. Aceste semnale cablate nu vor trece prin automatul programabil. Modul de funcţionare “Automat” Fiecare automat programabil va comanda automat şi autonom toate elementele componente ale instalatiei, în conformitate cu interblocările de siguranta, stările şi parametrii măsurati, valorile prescri'se (presetate) de functionare memorate, limitele de alarmă şi secvenţele de'comandă, generând semnale de ieşire de comandă corespunzătoare. În cazul unei avarii a automatului programabil detectate prin semnale "watchdog", instalaţia va rămâne operatională în modul stabil de funcţionare în care se afla înainte de avaria automatului programabil. În orice situaţie, căderea va conduce la un mod de funcţionare de siguranta. În orice situaţie de avarie va trebui să aiba loc o comutare automată pe un mod de lucru care ofera siguranta în exploatare. General

a) Programmable logic control (PLC), va fi utilizat pentru monitorizarea si controlul statiei

b) Sistermul va fi capabil sa opereze atat ca unitate de sine statatoare sau sa formeze o parte a unui sistem de supervizare complet cu facilitati de comunicare;

c) PLC-ul va fi capabil de extindere. El va avea un numar de cel putin 20% intrari/iesiri rezerva.

d) PLC-ul va fi alimentat de la o sursa de 230Vac, 50 Hz si va incorpora propria sursa 24V DC pentru a comanda module auxiliare

e) PLC-ul va avea o memorie adecvata si intrari/iesiri pentru a primi tot si a comanda lampile indicatoare, relee si solenoid pentru a controla cu precizie toate functiile necesare ale sistemului de control.




Pag 33/36

f) Toate porturile de iesire ale PLC-ului vor fi corect protejate pentru a proteja PLC-ul.

g) PLC-ul va fi capabil sa suporte urmatoarele componente fie incorporate fie prin expandare:

- Alimentare - Procesorul central - Intrari digitale - Iesiri digitale - Intrari analogice - Iesiri analogice - Comunicatie - Contor puls de inalta frecventa

Protocol a) Furnizarea comunicatiei cerute sa satisfaca aceasta Specificatie va include toate

protocoalele necesare pentru o comunicare cu succes; b) Un port serial RS232 va fi disponibil pentru a permite interfatarea cu un computer

PC pentru modificare, incarcare, interogare etc. Comunicarea Contractorul va furniza si pune in functiune tot echipamentul necesar de comunicatie si software din interiorul statiei pentru a se asigura comunicarea in cadrul sistemului SCADA. Se va avea in vedere compatibilitatea cu furnizorul / contractorul software SCADA din Dispecer. Modulul de comunicatie se va instala dupa ce se va asigura compatibilitatea cu modulul de comunicatie de la Dispecer. In asigurarea coordonarii acestora un rol important il va avea Consultant Supervizare. 2.D.1.2 SOFWARE DE PROGRAMARE PLC Software de Programare PLC va fi bazat pe Windows XP (sau mai nou).

1.1 Sistemul de iniţiere

Sistemul va fi pregătit să fie capabil de auto-pornire în caz de cădere a puterii.

1.2 Licenţa software

Acolo unde aplicaţiile software sunt supuse licenţelor, atunci toate licenţele asociate vor fi făcute în favoarea Consultantului Supervizare.




Pag 34/36

1.3 Interfaţa PLC

Această secţiune detaliază metoda prin care SCADA va fi legată de PLC-uri în orice instalaţie. PLC-urile pot fi făcute de constructori diferiţi.

1.3.1 Configuraţia canalului Programarea PLC se va face astfel incat sa se introduca si elementele de comunicare cu sistemul SCADA.

1.3.2 Structura datelor PLC Transferul datelor dintre SCADA şi PLC va fi eficient pe cât este posibil. Zona datelor PLC pentru a fi verificate de pachetul software va fi decisă intern, ţinându-se cont de răspândirea datelor şi de examinarea claselor în baza datelor. Pentru ca această decizie internă să fie cât mai eficientă posibil următoarele reguli vor fi ataşate acolo unde este posibil: - punctele digitale vor fi relevate în regiştri adiacenţi prin asigurarea ca toate datele cerute de SCADA sunt

grupate eficient pe cât posibil, fără dăunarea structurii program PLC. Punctele digitale din regiştrii încărcaţi parţial nu vor fi grupate în spaţii cu alţi regiştri;

- valorile analogice vor fi valori întregi pe cât posibil. Folosirea numerelor cu puncte variabile va fi evitată. - Punctele digitale şi analogice vor fi grupate adiacent altor date similare care vor fi observate la un

interval similar de către pachetul software.

1.3.3 Fişa de actualizare a timpului Frecvenţa la care datele sunt colectate de la PLC sunt grupate în baza de date funcţie de actualizarea ciclului de timp selecţionat. Fiecare tip de dată va aveau analizator de timp principal şi secundar asociat. Timpul de analizare principal este folosit atunci când statutul articolului ori valoarea sunt arătate pe ecran, timpul de analizare secundar va fi folosit atunci când nu sunt vizualizate alarmele şi tendinţa. Sunt recomandate următoarele perioade de analizare şi folosinţele lor:




Pag 35/36

Perioada de analiză principală (secunde)

Perioadă de analiză secundară (secunde)

Sugestie pentru tipul de date

2 2 Alarme digitale

2 5 Non-alarme digitale

5 10 Rapid - analog

10 30 Încet - analog

600 600 Ultra încet - analog

1.3.4 Controlul PLC Sistemul SCADA nu va fi parte a sistemului de control automatic pentru lucrări – dacă sistemul SCADA încetează să funcţioneze pentru indiferent ce motiv, procesul va continua să opereze automat prin sistemul PLC. Ecranul SCADA va arăta clar statutul curent al controlului părţilor individuale din staţie, inclusiv orice setare sau dată de măsurare instantanee. Această secţiune detaliază structura datelor transmise între sistemul SCADA şi PLC. 1.3.4.1 Datele de la SCADA la PLC Datele transmise de la SCADA la PLC sunt în general de două tipuri. - Date Analogice – acestea vor fi setate normal.

Toate punctele de setare vor fi verificate la limită şi ataşate prin SCADA înainte de transmisia către PLC. - date digitale – acestea vor fi semnale comandate către PLC.

1.3.4.2 Datele de la PLC la SCADA Datele înmagazinate cu PLC vor fi configurate folosind următoarea ordine. - datele de acelaşi tip şi clasă de scanare vor fi aranjate în regiştrii continui; - toate alarmele vor fi generate prin PLC, aceasta va include alarmele analogice de nivel şi alarmele de

zonă generale; - toate calculele şi scalările analogilor vor fi performate de PLC. Aceasta va include timpi de parcurs,

însumări, maxime şi minime

1.3.5 Generarea alarmei Există intenţia ca toate alarmele să fie generate din PLC şi apoi trecute la SCADA ca semnale digitale. Aceasta va include nivele de alarmă analogice care nu pot fi generate prin sistemul SCADA. Vor fi permise descărcării ale nivelelor alarmelor analogice. Aceste vor fi legate prin sistemul SCADA înainte de a fi descărcate către PLC, pentru a evita folosirea nivelelor de alarmă nevalabile.




Pag 36/36

Obiectele staţiei care vor avea mai multe alarme asociate lor vor avea şi o alarmă de avarie generală care va fi generată prin PLC. Reciproca este valabilă şi pentru alarma generală a staţiei. Impulsurile de alarmă vor fi poziţionate după cum s-a stabilit mai înainte odată cu Structura de Date PLC.

1.4 Alte consideratiuni

La terminarea lucrarilor antreprenorul va preda o copie a programului dezvoltat (back-up) impreuna cu codurile sursa ale blocurilor din software PLC. De asemenea va preda toate elementele necesare pentru a se asigura preluarea datelor din PLC (software dezvoltat, lista de simboluri, modul de configurare si numele blocurilor de comunicare, protocolul care este utilizat de catre PLC-ul folosit etc.). Instalarea modemului si modulului de comunicatie se va face numai dupa coordonarea cu furnizorul de software SCADA de la Dispecer pentru a se asigura compatibilitatea echipamentelor. Dispecerul central se va realiza in cadrul contractului „"Reabilitare si extindere surse apa, statii tratare, rezervoare si statii de pompare in localitatile Bragadiru, Cornetu, Pantelimon, Dobroiesti, Domnesti, Ciorogarla, Branesti Si Cernica, Judetul Ilfov.” 2.D.2 TESTAREA Antreprenorul va prevedea necesarul de „Fişe test” pentru înregistrarea rezultatelor de la testele de recepţie calitativă SCADA. Întregul set al formelor de testare va fi înaintat Inginerului pentru aprobare înainte de implementarea programului de testare-recepţie. Antreprenorul va face dovada functionarii sistemului Scada dupa cum urmeaza: -in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra functionalitatea automata a echipamentelor din statia de pompare. In acest scop se va verifica pornirea/oprirea automata a pompelor, inchidere/deschidere electrovana etc in functie de diferiti parametrii tehnologici (nivele, debite, presiuni etc) asa cum rezulta din Filozofia de Control a Statiei de pompare. Dupa terminarea lucrarilor si implementarea in hardware si software SCADA a comunicarii intre Dispecerat si Statia de Pompare: -in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra functionalitatea fiecarui element afisat in sistemul SCADA. In acest scop se vor efectua porniri/opriri de pompe, inchidere/deschidere electrovana etc. -in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra preluarea alarmelor de la PLC. Se va demonstra ca in cazul unei situatii neprevazute de avarie sistemul va afisa pe ecran alarma corespunzatoare. --in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra ca sistemul preia datele privind starea tuturor echipamentelor supravegheate in statia de pompare. --in prezenta Consultantului Supervizare se va demonstra ca sistemul transmite corespunzator valorile masurate de instrumentatie.





SECTIUNEA III.2 – SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

DATA: AUGUST 2011




Pag 1/354

1 OBLIGATII GENERALE ......................................................................................................................................... 9 1.1 INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 9 1.2 ABREVIERI SI ACRONIME ........................................................................................................................... 9 1.3 AMPLASAMENTUL LUCRARILOR ............................................................................................................. 10

1.3.1 UTILITATI EXISTENTE ................................................................................................. 10 1.3.2 MENTINEREA IN FUNCTIUNE A UTILITATILOR ......................................................... 11 1.3.3 POSIBILE OBSTRUCTII ................................................................................................ 11

1.4 ORGANIZAREA DE SANTIER .................................................................................................................... 12 1.4.1 BIROURI PENTRU INGINER ........................................................................................ 12 1.4.2 LABORATOR ................................................................................................................ 12 1.4.3 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI .............................................................. 12 1.4.4 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA ................................. 12

1.5 EXECUTIA LUCRARILOR ........................................................................................................................... 12 1.5.1 MATERIALE .................................................................................................................. 12 1.5.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ ................................................................... 14 1.5.3 PERSONAL ................................................................................................................... 15 1.5.4 UTILAJE SI AUTO ......................................................................................................... 15

1.6 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR ......................... 16 1.6.1 ACTE NORMATIVE ....................................................................................................... 16

2 DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI ............................................................................................................ 19 2.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI. ......................................................................................... 19

2.1.1 MANAGEMENTUL TRAFICULUI .................................................................................. 20 2.1.2 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ................................................................. 21 2.1.3 MANUALUL DE PROCEDURI DE CONTROL INTERN (SUPERVIZARE) .................... 22 2.1.4 RAPOARTE ................................................................................................................... 24

2.2 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI .................................................................................. 24 2.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 24 2.2.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE ÎN CARTEA TEHNICĂ .......................... 24 2.2.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI ............................... 24 2.2.4 ÎNTOCMIREA, FOLOSIREA ŞI PĂSTRAREA CĂRŢII TEHNICE .................................. 26 2.2.5 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE ......................... 27

2.3 DESENE POST-EXECUTIE ........................................................................................................................ 27 3 TRAINING PENTRU PERSONALUL BENEFICIARULUI ................................................................................... 27

3.1 SUBIECTE GENERALE DE INSTRUIRE .................................................................................................... 28 3.1.1 FUNCTIONAREA INSTALATIILOR MECANICE ........................................................... 28 3.1.2 FUNCTIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE .......................................................... 29

3.2 CURSURI DE INSTRUIRE - FORMARE ..................................................................................................... 29 4 LUCRARI DE DEMOLARE .................................................................................................................................. 30




Pag 2/354

4.1 CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA ........................................................................................... 30 4.1.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 30 4.1.2 CURATIREA SANTIERULUI ......................................................................................... 30 4.1.3 DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE ................................................................... 30 4.1.4 SUPERVIZAREA LUCRARILOR ................................................................................... 31 4.1.5 SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE .......................................................... 31 4.1.6 SIGURANTA .................................................................................................................. 31 4.1.7 METODE DE DEMOLARE ............................................................................................ 32 4.1.8 AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE ........................................................... 32 4.1.9 INTRETINEREA STRAZILOR ....................................................................................... 32 4.1.10 CONTROLUL TRAFICULUI .......................................................................................... 32 4.1.11 PREVENIREA INCENDIILOR........................................................................................ 33 4.1.12 INDEPARTAREA MOLOZULUI ..................................................................................... 33

4.2 DESFACERI DE PAVAJE ............................................................................................................................ 33 5 TERASAMENTE .................................................................................................................................................. 34

5.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII ................................................................................................ 34 5.1.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 34 5.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ........................................................... 34 5.1.3 MATERIALE .................................................................................................................. 34 5.1.4 LUCRARI DE UMPLUTURA .......................................................................................... 35 5.1.5 EXECUTAREA LUCRARILOR ...................................................................................... 35

5.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI ........................................................................................................ 40 5.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................. 40 5.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: .......................................................... 41 5.2.3 MATERIALE .................................................................................................................. 42 5.2.4 EXECUTAREA TERASAMENTELOR ........................................................................... 47 5.2.5 CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE ....................................... 57 5.2.6 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE ......................................... 77 5.2.7 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR ..................................................................... 77

5.3 RECEPTIA LUCRARII ................................................................................................................................ 79 5.3.1 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE ............................................................................ 79 5.3.2 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR ..................................... 80 5.3.3 RECEPTIA FINALA ....................................................................................................... 80

6 LUCRARI DE DRUMURI ..................................................................................................................................... 80 6.1 STRATURI DE FORMA ............................................................................................................................... 80

6.1.1 GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................. 80 6.1.2 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA ......................................................... 81 6.1.3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA. ..................... 81




Pag 3/354

6.1.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ............................................................................ 85 6.1.5 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI ...................................................................................... 86.1.6 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA ....................................................... 96.1.7 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................................ 9

6.2 FUNDATII DIN BALAST ............................................................................................................................. 91 6.2.1 GENERALITATI SI STANDARDE .............................................................................................. 96.2.2 MATERIALE........................................................................................................................................ 9

6.2.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI ........................................................................ 93 6.2.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ............................................... 96.2.5 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI .................................................................................... 96.2.6 CONTROLUL CALITATII ............................................................................................................... 9

6.2.7 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ...................................... 96 6.2.8 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................................ 9

6.3 FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL ........................................... 97 6.3.1 GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................. 97 6.3.2 MATERIALE .................................................................................................................. 98 6.3.3 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR ..................................................................100 6.3.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ...........................................101 6.3.5 REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE ..................................................................101 6.3.6 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE .....................................102 6.3.7 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................103

6.4 IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA ............................. 103 6.4.1 GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................103 6.4.2 MATERIALE .................................................................................................................104 6.4.3 CONDITII TEHNICE .....................................................................................................106 6.4.4 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................110 6.4.5 MODUL DE PUNERE IN OPERA .................................................................................114 6.4.6 REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII ................................................118 6.4.7 CONTROLUL PUNERII IN OPERA ..............................................................................121 6.4.8 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................122

6.5 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA ................................. 123 6.5.1 GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................123 6.5.2 MATERIALE .................................................................................................................123 6.5.3 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR ...............................................................133 6.5.4 MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR ...................................................................136 6.5.5 INCERCARI SI CONTROALE ......................................................................................147 6.5.6 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................149

6.6 PODETE ..................................................................................................................................................... 150




Pag 4/354

6.6.1 GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................150 6.6.2 INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE ..................................................................151 6.6.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA ......151 6.6.4 INFRASTRUCTURI – CULEE (radiere, elevatii, ziduri intoarse) ...................................152 6.6.5 MATERIALE .................................................................................................................152 6.6.6 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT ...................................................................154 6.6.7 MATERIALE DE CONSTRUCTIE .................................................................................155 6.6.8 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................158 6.6.9 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................167

6.7 HIDROIZOLATII ......................................................................................................................................... 167 6.7.1 MATERIALE SI STANDARDE .....................................................................................168 6.7.2 PRESCRIPTII DE EXECUTIE, VERIFICARE SI RECEPTIE ........................................168 6.7.3 TESTE SI RECEPTIE ...................................................................................................169

6.8 APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE .............................................................................. 170 6.8.1 GENERALITATI ............................................................................................................170 6.8.2 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TRASARE ..............................................................170 6.8.3 NATURA, CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE ..................................................170 6.8.4 CONTROL DE CALITATE SI RECEPTIE .....................................................................170 6.8.5 RECEPŢIA LUCRĂRII ..................................................................................................171

6.9 PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL ........................................................................................... 171 6.9.1 GENERALITATI ............................................................................................................171 6.9.2 DESCRIEREA OPERATIUNILOR ................................................................................171 6.9.3 MATERIALE UTILIZATE ..............................................................................................172 6.9.4 VERIFICAREA CALITATII ............................................................................................172 6.9.5 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................173

6.10 MARCAJE .................................................................................................................................................. 173 6.10.1 GENERALITATI ............................................................................................................173 6.10.2 MATERIALE .................................................................................................................173

6.11 SEMNALIZARE VERTICALA .................................................................................................................... 175 6.11.1 GENERALITATI ............................................................................................................175 6.11.2 CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR ............................................176 6.11.3 DIMENSIUNILE INDICATOARELOR ...........................................................................176 6.11.4 METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE ............................................178 6.11.5 CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE .............................180

6.12 DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI PIETONAL) ................. 181 6.12.1 GENERALITATI SI STANDARDE ................................................................................181 6.12.2 TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI ..........................................181 6.12.3 MATERIALE .................................................................................................................182




Pag 5/354

6.12.4 AMPLASARE ................................................................................................................183 6.12.5 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ......................................................................183 6.12.6 RECEPTIA LUCRARILOR ............................................................................................184

6.13 PLANTATII RUTIERE ................................................................................................................................ 184 6.13.1 GENERALITATI ............................................................................................................184 6.13.2 MATERIALE .................................................................................................................184 6.13.3 EXECUTAREA PLANTARILOR ....................................................................................186

7 CONSTRUCTII ................................................................................................................................................... 189 7.1 STRUCTURA DIN BETON ........................................................................................................................ 189

7.1.1 GENERALITATI ............................................................................................................189 7.1.2 STANDARDE SI NORME DE REFERINTA ..................................................................190 7.1.3 CERINTE DE BAZA .....................................................................................................191 7.1.4 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI ..........................................................192 7.1.5 MATERIALE .................................................................................................................193 7.1.6 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .........................................................................202 7.1.7 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE ........................................................211 7.1.8 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA DIN BETON ...............................217

7.2 STRUCTURA METALICA .......................................................................................................................... 218 7.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................218 7.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..........................................................218 7.2.3 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR ..........................219 7.2.4 VERIFICAREA CALITATII ............................................................................................219 7.2.5 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA .............................................................219 7.2.6 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA....................220 7.2.7 CONTROLUL CALITATII ..............................................................................................224 7.2.8 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR ..........................................................226 7.2.9 CONDITII DE EXPLOATARE .......................................................................................226

8 ARHITECTURA .................................................................................................................................................. 226 8.1 GENERALITATI ......................................................................................................................................... 226

8.1.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..........................................................227 8.1.2 PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU ..............................................228

8.2 LUCRARI DE TENCUIELI ......................................................................................................................... 228 8.2.1 GENERALITATI ............................................................................................................228 8.2.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ...................................................................................................229 8.2.3 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA....................230 8.2.4 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ..............................................................232

8.3 ZUGRAVELI ............................................................................................................................................... 234 8.3.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ...............................................................234




Pag 6/354

8.3.2 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR ...............................................................235 8.3.3 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................235 8.3.4 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ..............................................................237

8.4 LUCRARI DE PARDOSELI ........................................................................................................................ 238 8.4.1 ALCATUIREA PARDOSELILOR ..................................................................................238 8.4.2 ABATERI ADMISIBILE .................................................................................................238 8.4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE ...............................................................238 8.4.4 TRANSPORT SI DEPOZITARE ...................................................................................239 8.4.5 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA ...........................................240 8.4.6 EXECUTIA PARDOSELILOR – FINISAJ ......................................................................242 8.4.7 CONTROLUL CALITATII ..............................................................................................250

8.5 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC ........................................................................................................ 251 8.5.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. ..............................................................252 8.5.2 LIVRARE SI TRANSPORT ...........................................................................................252 8.5.3 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................253 8.5.4 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .............................................................253

8.6 LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA METALICA ............................................................................. 254 8.6.1 MATERIALE .................................................................................................................254 8.6.2 CONTROLUL CALITATII ..............................................................................................254 8.6.3 LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE ....................................................................255 8.6.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE ...........................255 8.6.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE ..............................................................256

8.7 TAMPLARIE DIN LEMN ............................................................................................................................ 256 8.7.1 ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN ...........................................256 8.7.2 CONTROLUL CALITATII ..............................................................................................257 8.7.3 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR ....................................................................259

8.8 IZOLATII ..................................................................................................................................................... 259 8.8.1 GENERALITATI ............................................................................................................259 8.8.2 MATERIALE SI STANDARDE ......................................................................................260 8.8.3 EXECUŢIA LUCRĂRILOR ............................................................................................260 8.8.4 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE ....................................261

9 INSTALATII INTERIOARE ................................................................................................................................. 262 9.1 LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .................................................................... 262 9.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ...................................................................................... 262 9.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ............................................................................................ 263

9.3.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE ..................................................................................263 9.3.2 VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .........................264 9.3.3 EXECUTIA LUCRARILOR ............................................................................................265




Pag 7/354

9.3.4 TESTE SI VERIFICARI .................................................................................................270 9.4 INSTALATII TERMICE ............................................................................................................................... 271

9.4.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..........................................................271 9.4.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE ..................................................................................272 9.4.3 VERIFICAREA MATERIALELOR .................................................................................273 9.4.4 DEPOZITARE SI MANIPULARE ..................................................................................273 9.4.5 PROBE .........................................................................................................................273 9.4.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII ...............................................................................277

9.5 INSTALATII DE VENTILATIE .................................................................................................................... 278 9.5.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..........................................................278 9.5.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE ..................................................................................279 9.5.3 TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE ...........................................................280 9.5.4 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ .............280 9.5.5 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE ......................................................286 9.5.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII ...............................................................................290 9.5.7 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR .................................................................291

9.6 INSTALATII ELECTRICE ........................................................................................................................... 293 9.6.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..........................................................293 9.6.2 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ...........................................................................294 9.6.3 VERIFICARI SI PROBE ................................................................................................295 9.6.4 INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE .....................................306 9.6.5 INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE ..................................................306 9.6.6 INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE ......................................................306 9.6.7 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI .........................................307 9.6.8 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE .............................................310 9.6.9 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE EXTERIOARE ............................................314 9.6.10 EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE ...............................................321 9.6.11 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR ......................................................................323 9.6.12 ELEMENTE COMPONENTE ........................................................................................325 9.6.13 CABLURI SI CONDUCTOARE .....................................................................................326 9.6.14 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI ........................................................................328 9.6.15 TUBULATURA ..............................................................................................................329 9.6.16 MARCAREA SI ETICHETARE .....................................................................................330

9.7 LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI ....................................................................... 332 9.7.1 GENERALITATI ............................................................................................................332 9.7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA ..........................................................332 9.7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE ................................................................333 9.7.4 MATERIALE – VERIFICAREA CALITATII, CERTIFICARE SI DEPOZITARE ..............334 9.7.5 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. ............335




Pag 8/354

9.7.6 VERIFICAREA CALITATII – TESTE .............................................................................337 9.7.7 VERIFICARI PRELIMINARE ........................................................................................338

10 CONDUCTE ....................................................................................................................................................... 338 10.1 GENERALITATI ......................................................................................................................................... 338 10.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE ...................................................................................... 339 10.3 LUCRARI DE TERASAMENTE ...................................................................................................... 340 10.4 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR ................................................................................ 340

10.4.1 SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE ....................341 10.4.2 SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE .....................................................342

10.5 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE ................................................................................... 343 10.5.1 COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE .......................................343

10.6 RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE ......................................................................... 343 10.7 HIDROIZOLATII ......................................................................................................................................... 344

10.7.1 GENERALITATI ............................................................................................................344 10.7.2 CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLAŢII ŞI ETANŞĂRI ....................................344

10.8 CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE ........................................ 346 10.8.1 CONDUCTELE DIN PVC .............................................................................................347 10.8.2 CONDUCTELE DIN PAFSIN (GRP) ............................................................................347 10.8.3 CONDUCTELE DIN PEID ............................................................................................347 10.8.4 CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9 ...................................................................348

10.9 MONTAREA CONDUCTELOR .................................................................................................................. 349 10.10 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE ...................................................................................... 350 10.11 PROBE ....................................................................................................................................................... 351

10.11.1 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR ................................................................351 10.11.2 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA ............................................353 10.11.3 PROBA GENERALĂ A REŢELEI .................................................................................353 10.11.4 PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE ..................................354




Pag 9/354

1 OBLIGATII GENERALE

1.1 INTRODUCERE Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri este necesar si acordul scris al Inginerului. In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale Contractului. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de Antreprenor şi aprobată de către Proiectant şi Inginer. Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Conditiile Generale de Contract si de Legea nr. 10/1995 modificata cu legea 123/2007-publicata in Monitorul Oficial nr. 307/9mai 2007. Acestea includ rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.

1.2 ABREVIERI SI ACRONIME

BCA Beton Celular Autoclavizat

B.A. Beton armat

CA Carton asfaltat/gudronat

CTC Control Tehnic de Calitate

DIN Deutsche Industrie Norm (Standard Industrial German)

EN Norma Europeană (NE)

GCC Condiţii Generale de Contract

PAFS Poliester armat cu fibră de sticlă

ISC Inspecţia de Stat în Construcţii

ISCIR Inspecţia de Stat pentru Cazane sau recipienţi sub presiune şi Instalaţii de Ridicat

ISO Organizaţia de Standardizare Internaţională

MDF Medium Density Fibre- fibre lemnoase densitate medie

MLPAT Ministerul Lucrărilor Publice şi AmenajăriiTeritoriale

OSB Oriented Strand Board- sau PAL – plăci din aşchii lemnoase

prEN Standard European în pregătire

PSI Paza şi Stingerea Incendiilor

QA Asigurarea Calităţii

(PAC) Plan de asigurare a calitatii




Pag 10/354

(PC) Plan de control

ANRGN Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale

SR EN Standard Romanesc bazat pe Standard European

STAS Standard de Stat Romanesc

STI Standard Industrial

CEN Comitetul European pt. Standardizare (The European Comittee for Standardization)

A/C Apa/Ciment (raport)

B.C. Buletinul Constructiilor

BRML Biroul Roman de Metrologie Legala

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERI

Al Aluminiu

Al-Zn Aluminiu-zinc

Ol-Zn Otel-zinc

CFC Clor-fluor-carbon

Cu Cupru

Fe/Zn Fier-zinc

PE Polietilena

PEHD Polietilena de densitate mare

PP Polipropilena

PU Poliuretan

PVC Clorura de polivinil

PVC-U Clorura de polivinil-U

S Sulf

SO4 Sulfati

1.3 AMPLASAMENTUL LUCRARILOR

1.3.1 UTILITATI EXISTENTE Acest capitol se refera fara a se limita la toate acele utilitati (retele, fie cabluri fie conducte, atat aeriene cat si subterane) ce se afla atat in amplasamentul lucrarilor cat si in imediata sa vecinatate, sau care pot fi influentate sau pot influenta desfasurarea in conditii normale a activitatilor administratorilor lor in prestarea serviciilor. Antreprenorul va avea obligatia sa organizeze intalnirile cu detinatorii de utilitati, precum si ceilalti proprietari de retele edilitare care sunt afectati de executia lucrarilor ori de cate ori este necesar, sa asigure contracte de asistenta




Pag 11/354

tehnica cu toti detinatorii de utilitati pentru a evita avariile incidentale sau devierile inutile si implicit costuri suplimentare pe care nu le poate solicita Beneficiarului. Inaintea inceperii sapaturilor, Antreprenorul trebuie sa obtina toate aprobarile companiilor utilitare care se intersecteaza sau merg in paralel cu sistemul de conducte, si sa informeze despre intentia de incepere a lucrarilor daca este necesar in concordanta cu toate regulamentele si legile locale. In plus Antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la aceste companii utilitare si de la altele daca este necesar, referitor la amplasarea retelelor de utilitati cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor care trebuiesc pozate. Antreprenorul este responsabil pentru localizarea precisa a utilitatilor (chiar folosind un detector), iar in timpul executarii lucrarilor va lua toate masurile pentru evitarea provocarii de pagube acestora. Unde este necesar, acestea vor fi sprijinite in timpul sapaturilor si executiei sistemului. Aceasta operatie se va executa conform instructiunilor proprietarului utilitatilor respective. Daca apar pagube ale acestor utilitati in timpul lucrarilor, Antreprenorul va raspunde in fata autoritatilor si va lua masuri pentru remedierea acestora. Antreprenorul va suporta costul intregii reparatii ale utilitatilor avariate, fie din asigurari fie din resurse proprii.

1.3.2 MENTINEREA IN FUNCTIUNE A UTILITATILOR Lucrările vor fi planificate şi executate în aşa fel încât alimentarea cu apă si colectarea apei uzate vor funcţiona în continuare doar cu scurte întreruperi şi doar cu aprobare scrisă de catre Beneficiar. Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a asigura cooperarea continuă cu Beneficiarul, permiţându-i acestuia să opereze şi să întreţină reteua de distributie a apei, reteua de canalizare si staţiile de pompare existente pe toată perioada implementării lucrărilor. La predarea amplasamentelor se va tine cont de prevederile avizelor administratorilor de retele privind participarea reprezentantilor acestora. Orice lucrare care se va desfasura in conditii limitate de cerintele unui avizator va fi urmarita corespunzator de personalul calificat al antreprenorului astfel incat:

Inainte de inceperea lucrarilor sa se asigure materialele, utilajele si echipamentul corespunzator cat si personalul calificat

Sa se limiteze restrictiile de furnizare a serviciilor (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, telefonie, s.a.)

Sa se asigure prezenta reprezentantilor administratorilor respectivelor retele asa cum se impune

Sa nu fie afectate lucrarile existente, decat in masura in care este prevazut in proiect. Antreprenorul îşi va restricţiona lucrul pe şantierele alocate lui, şi va păstra şantierele, drumurile de acces, pentru a permite Beneficiarului şi celorlalţi să poată avea acces pentru operarea zilnică.

1.3.3 POSIBILE OBSTRUCTII Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a depasi efectele blocajelor/obstructiilor posibil de intalnit in timpul lucrarilor de constructie, in special:

Obiecte ingropate (ziduri, fundatii, etc.) Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului Utilitati ingropate (ex. cabluri electrice si de telefon, canale colectoare de suprafata, conducte

principale de furnizare a apei, sisteme de incalzire si conducte de gaze) Managementul si re-directionarea traficului.

Antreprenorul cunoscand amplasamentul are responsabilitatea de a inlatura orice obstacol, fara a produce daune tertilor, fara cheltuieli/costuri suplimentare fata de costurile/cheltuielile prevazute in oferta sa.




Pag 12/354

Prin alegerea tehnologiei de executie, Antreprenorul se va asigura ca nu se vor inregistra pagube asupra cladirilor, drumurilor, aleilor, altor constructii, conducte de utilitati ingropate etc. Antreprenorul va realiza si oferi o stransa coordonare cu autoritatile locale (sau alte autoritati dupa caz, ex drumurile nationale - CNADR) statutare si de administratorii de utilitati in timpul lucrarilor de constructie.

1.4 ORGANIZAREA DE SANTIER

1.4.1 BIROURI PENTRU INGINER

Antreprenorul va furniza într-o locaţie stabilită cu Inginerul – pe toata durata lucrarilor- un spatiu mobilat si climatizat de birouri (inclusiv dotari puncte sanitare si toalete ecologice) pentru utilizarea exclusivă a Inginerului şi personalului acestuia. Antreprenorul va oferi servicii zilnice de întreţinere pentru aceste birouri. Clădirea, facilităţile, amenajarea şi echipamentul vor fi aprobate de către Inginer. Se va asigura sprijin rezonabil in domeniul transportului de catre Antreprenor Inginerului Rezident si adjunctilor sai. Se va tine seama de suplimentarile necesare in perioadele cand mai multe lucrari trebuie sa fie controlate in acelasi timp sau cu o mica intarziere.

1.4.2 LABORATOR Daca un laborator autorizat nu este disponibil in apropiere, Antreprenul va fonda, acredita/autoriza, pe cheltuiala sa proprie, un laborator mobil pentru prelevarea si incercarea materialelor, in santier. Dimensiunea si dotarea laboratorului va fi corespunzatoare volumului de teste necesare asigurarii calitatii, cu o camera speciala pentru depozitarea esantioanelor de materiale, in conformitate cu Ordinul MLPAT Nr. 31/N/2000 aparut in B.C nr. 8/2001. Antreprenorul va asigura toate echipamentele si consumabilele necesare pentru prelevarea, testarea si inregistrarea probelor, conform cerintelor de calitate. Echipamentul pentru efectuarea probelor va fi nou, curatat permanent si va fi verificat si/sau calibrat periodic conform cerintelor legislatiei in vigoare si/sau la cererea expresa a Beneficiarului. Antreprenorul va avea personal agreeat pentru laborator : un inginer, tehnicieni si laboranti calificati in testarea materialelor de constructii.

1.4.3 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI Panourile de afisaj vor trebui sa respecte legislatia specifica in vigoare (Normă metodologică din 26/08/2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarea si completarea Normelor metodologice privind autorizarea executarii lucrărilor de construcţii prin Ordinul 1867/16-07-2010) si in care vor fi declarate termenele de incepere si finalizare a obiectivului de investitie.

1.4.4 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA Antreprenorul va elabora proiectul de organizare de santier si va obtine autorizatia pentru lucrarile prevazute in acesta, pe cheltuiala sa, in conformitate cu prevederile legii 50/1991 cu completarile si modificarile in vigoare. (a se consulta si capitolul 2 Documentele Antreprenorului)

1.5 EXECUTIA LUCRARILOR

1.5.1 MATERIALE Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor în vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate aplicabile, in vigoare. Materialele si produsele utilizate trebuie însotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si încercarilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau agrementate tehnic dupa caz in Romania, conform legii nr.10/1995 modificata cu legea 123/2007 publicata in M. Oficial nr. 307/9 mai 2007 si H.G.




Pag 13/354

nr.766/10.12.1997 completat cu HG 1231/2008 publicat In M. Oficial nr. 691/10.10.1998. Suplimentar, pentru materialele asociate cu conductele de apa potabila, va trebui obtinut un aviz din partea Ministerului Sanatatii. Toate echipamentele şi materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel încât să asigure cerintele de operare eficienta, în orice fel de condiţii de lucru (presiunea, temperatura, umiditatea, frecarea, sarcinile, vibraţiile, intensitatea curentului etc, inclusiv variaţiile de temperatură din mediul ambiant) si sa corespunda cerintelor legislaţiei româneşti privitoare la construcţie, precum şi prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor cerute în construcţii si instalatii, de legislaţia în vigoare din România. Echipamentele şi materialele trebuie să deţină clasă de calitate corespunzatoare, să respecte standardele de construcţie, proiectare şi fabricaţie. Toate echipamentele care execută operaţiuni similare trebuie să fie de acelaşi tip şi perfect interschimbabile pentru a limita stocul necesar de piese de schimb. La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecata cu strictete toate indicatiile si conditiile stipulate de Furnizori. Orice derogari, ajustari sau modificari ale acestora vor trebui aprobate de Furnizor, Proiectant si Beneficiar. Abaterile de executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitatii materialelor folosite se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia. Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera Antreprenorul de a realiza verificari/ încercari, precum si de alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si a executiei. Antreprenorul este responsabil de includerea în lucrarile executate numai a materialelor si componentelor fabricate conform standardelor internationale sau a standardelor si normativelor emise de ASRO – Asociaţia de Standardizare din România. Orice materiale aprovizionate pe santier sub cerintele standardizate, fie ca au fost sau nu receptionate înainte de expeditie, vor fi înlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Inainte de a propune Proiectantului aprobarea înlocuirii unui material, articol sau ansamblu de construcţie Antreprenorul va lua in calcul următoarele consideraţii minime :

Conformitate deplină cu criteriile de proiectare, arhitecturală şi de inginerie, cu conceptele de proiectare, şi cerinţele de performanţă;

Cerinţe legate de dimensiuni fizice pentru satisfacerea limitelor de spaţiu arătate în desene;

Permutabilitatea părţilor şi componentelor; Accesibilitate la întreţinere preventivă şi demolare şi înlocuire posibile

Compatibilitate cu alte materiale, ansambluri şi componente; Conformare deplină cu toate cerinţele de aplicare a testelor;

Conformitate deplină cu cerinţele de garanţie. Acceptaterea înlocuirilor nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea sa din contract şi de diferitele garanţii oferite in contract. Materialele şi componentele vor fi depozitate astfel încât să se păstreze calitatea şi condiţiile de standard cerute de contract. Nu se va permite contactul între materiale diferite între care pot apărea reacţii galvanice/chimice sau deformatii mecanice. Materialele şi componentele vor fi manipulate astfel încât să se evite orice daune sau contaminare si în concordanţă cu toate recomandările aplicabile ale producătorului. Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor şi componentelor se va face în concordanţă cu recomandarile aplicabile ale producătorului. Unde este cazul, Antreprenorul se va folosi de orice servicii tehnice consultative oferite de producători. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca specificatiile producatorului/furnizorului pentru diferite piese si racorduri ale conductelor cu aceste din urma sunt compatibile (exemplu fara a se limita la acesta : „indicele de fluiditate al racordurilor...”)




Pag 14/354

Antreprenorul va verifica indicatiile minime privind: tipul, calitatea şi normele racordurilor şi pieselor propuse şi se va asigura de respectarea toleranţelor pentru dimensiunile geometrice ale furniturii. Pe toata durata Contractului, Antreprenorul va procura, întretine si folosi aparatura necesara pentru probe, pregatirea si testarea materialelor. In santier, bunurile se vor inspecta vizual, examinându-se atât concordanţa caracteristicilor tehnice indicate pe produse/echipamente/transa de materiale, cu cele menţionate în documentaţia de însoţire, cât şi starea fizică a bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor deteriorări survenite în timpul transportului. Antreprenorul va refuza livrarea in santier a acelor materiale al caror aspect vizual/etichetare nu este corespunzatoare cerintelor standardelor si normelor in vigoare. Antreprenorul va efectua testele de garanţie pentru demonstrarea parametrilor de garanţie solicitaţi.

1.5.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ Antreprenorul va trebui să asigure pe întreaga perioadă a instalării echipamentelor asistenţă tehnică , va superviza şi va asigura testarea bunurilor livrate în conformitate cu prevederile contractului. In cazul unei livrări neconforme, i se poate cere Antreprenorului, pe cheltuiala sa, să returneze Furnizorului/producatorului bunurile respective pentru inspecţie şi/sau participarea la testare a inginerului inspector. Antreprenorul va fi responsabil, pentru punerea în funcţiune a echipamentelor furnizate. Toate reperele vor avea etichete clare în limba română, cu o scurtă descriere şi numărul de reper. Echipamente vor fi furnizate împreună cu o documentaţie tehnică însoţitoare în limba română care va cuprinde minim următoarele:

Agrement tehnic dupa caz;

Standardele ISO, DIN, UNI, CEN; Standardul de producţie Carte tehnică;

Caiete de sarcini pentru montaj; Instrucţiuni de punere în funcţiune; Instrucţiuni de exploatare;

Instrucţiuni de montaj; Instrucţiuni de asamblare (dacă este cazul); Certificate de atestarea calităţii;

Inregistrările privind testele, verificările şi controalele; Specificaţia pieselor de primă dotaţie

Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit;

Detalii pentru subansamble (dacă este cazul); Detalii piese înglobate în parte de construcţie (dacă este cazul);

Detalii de repere (dacă este cazul); Protectia munci; Garantia producerii pieselor de schimb pentru cel putin 10 ani.

Recepţia echipamentelor si a documentelor însoţitoare se va face, de catre Antreprenor, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, (HG 51/96 – privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie) . La recepţia echipamentelor Antreprenorul va încheia acte ce vor atesta următoarele:




Pag 15/354

data recepţiei; documentele însoţitoare ale echipamentelor şi eventuale lipsuri faţă de cerinţele contractului de

furnizare;

starea coletelor (se va consemna dacă acestea prezintă lovituri, deteriorări); modul de protejare a suprafeţelor de etanşare şi a axelor de cuplare, precum şi starea acestora.

Orice bunuri care vor fi găsite, după livrarea pe şantier, ca fiind inferioare standardului, chiar dacă au fost inspectate înaintea expedierii, vor fi înlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Antreprenorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv şi funcţional echipamentele livrate. Antreprenorul va prevedea piese de schimb şi consumabile.

1.5.3 PERSONAL Antreprenorul este incurajat, in masura in care este posibil si rezonabil, sa angajeze personal si forta de munca care sa aiba calificare si experienta corespunzatoare. Responsabilitatea privind angajarea, instruirea si perfectionarea personalului cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.

1.5.4 UTILAJE SI AUTO

1.5.4.1 UTILAJE MOTORIZATE Contractorul va procura utilaje care trebuie sa fie eficiente si potrivite pentru a asigura o calitate satisfacatoare a lucrarilor si un randament care vor asigura incheirea Lucrarilor in intervalul de timp stipulat in Documentatia de Atribuire. Daca in orice moment astfel de utilaje par sa fie ineficiente, nepotrivite sau insuficiente pentru asigurarea calitatii lucrarilor necesare sau data limita de incheiere a lucrarilor, Inginerul poate cere Contractorului sa creasca eficienta, sa schimbe caracterul sau sa inchirieze utilaje aditionale, iar Contractorul se va conforma unui astfel de ordin. Daca Inginerul nu da un astfel de ordin, atunci Contractorul nu va fi eliberat de obligatiile sale de a asigura calitatea Lucrarilor si perioada de executie. Utilajele motorizate vor fi proiectate pentru a face fata exploatarii continue pe perioade prelungite cu masuri minime de intretinere. Antreprenorul va verifica posibilitatea utilizarii lubrifiantilor folositi initial si specificati in manualul de intretinere in conditii de exploatare prelungita la temperaturi ambientale maxime fara ca acestia sa se supraincalzeasca.

1.5.4.2 DISPOZITIVE DE PROTECTIE SI ETICHETE Utilajele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru a evita ranirea de persoane, si pentu a corespunde regulamentelor de siguranta europene. Sistemele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare, pentru toate componentele motorizate. Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor fi acoperite conform instructiunilor de utilizare si intretinere ale fabricantului cat si conform cu normele de protectia si securitatea muncii. Desi dispozitivele de protectie vor fi realizate corespunzator si durabil, acestea vor fi usor de inlaturat pentru a se realiza accesul la Instalatii. Dispozitivele de protectie vor fi proiectate astfel incat accesul la lagare, puncte de lubrifiere, aparataj etc. sa se realizeze cu usurinta. Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele actionate automat, existente anterior sau noi, vor fi in grija Antreprenorului. Toate informatiile de indentificare si etichetele de avertizare vor fi in limba romana. Dispozitivele de protectie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inxodabil sau din alte materiale rezistente la coroziune dupa caz.




Pag 16/354

1.5.4.3 MARCAREA UTILAJELOR Pe fiecare utilaj, instalatie, instrument si rezervor vor fi montate placi (de aproximativ 120x80mm) realizate din materiale rezistente la apa si durabile, cupru sau otel inoxidabil, ce vor indica tipul, randamentul si alte caracteristici specifice; textul va fi scris in limba romana, se vor stipula deasemeni producatorul, tipul, anul de fabricatie, numarul de serie si parametrii de exploatare importanti. Placile vor fi fixate in locuri vizibile, cel mai tarziu in etapa de asamblare. Daca utilajele nu sunt vizibile sau accesibile, vor fi furnizate placi suplimentare care vor fi plasate in locuri vizibile. Placile de informare, sagetile ce indica directia de curgere sau panourile de instructiuni pentru conducte lungi vor fi plasate, cu aprobarea Inginerului in locuri vizibile, la inceputul sau la capatul sectiunilor de conducta, indicatoarele fiind fixate in sectiuni importante din punct de vedere al exploatarii. Fiecare utilaj va primi un numar unic de identificare acordat de comun acord cu Inginerul. Culoarea si marimea scrisului pe indicatoarele sub forma de placi sau benzi vor fi alese de comun acord cu Inginerul. Toate utilajele trebuie sa respecte Directiva europeana 98/37/CE care solicita ca acestea sa poarte marca CE si sa fie insotite de documentatia adecvata.Produsele neconforme pot fi retrase de pe piata.

1.6 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR Antreprenorul este obligat sa respecte legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea muncii, prevenirea si stingerea incendiilor. In acest scop Antreprenorul va organiza /pune la dispozitie la toate santierele deschise cat si in locatia organizarii de santier cele prevazute in aceasta legislatie. Antreprenorul va urmari actualizarea continua a tuturor procedurilor legate de SSM si PSI in conformitate cu schimbarile ce survin in legislatie astfel incat la orice moment documentele sale privind aceasta sa fie corect intocmite. In subcapitolele urmatoare sunt enumerate cateva din cele mai importante prevederi in acest sens, lista ne fiind restrictiva. Acest capitol se va citi impreuna cu toate capitolele de specialitate la care se prevad lucrari/masuri speciale legate de SSM si PSI.

1.6.1 ACTE NORMATIVE LEGE nr. 319/2006, actualizata in 25-09-2010. Cu Normă metodologică din 11/10/2006 de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006 actualizate si completate prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, nr.661 din 27.09.2010.Cuprinde:Dispozitii generale; Doomeniu de aplicare ;Obligatiile angajatorilor; Obligatiile lucratorilor; Supravegherea sanatatii; Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportare evenimentelor; Grupuri sensibile la riscuri; Infractiuni; Contraventii; Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu; Dispozitii finale.

HOTĂRÂRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicat in M. Oficial nr. 882/oct. 2006 cu modificarile si completarile prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I NR.661 DIN 27.09.2010. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.Cuprinde: Dispozitii generale; Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;Servicii de prevenire si protectie;Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca; Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific; Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale; Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca; Anexe.

HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006- publicata in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile ; Intocmirea planului propriu de securitate si sanatate, evaluare nivelului de risc la locurile de munca.

HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din 03/05/2006




Pag 17/354

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor,generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special impotriva riscurilor pentru auz.

HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 683/august 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. Prezenta Hotarare stabileste semnalul de interzicere, semnalul de avertizare, semnalul de obligativitate, semnalul de salvare sau de prim ajutor, semnalul de indicare, panourile de semnalizare, culoare de securitate, semnale luminoase, semnale acustice, comunicarea verbala, gest-semal-miscare si pozitia bratelor/sau a mainilor intr-o forma codificata.

HOTĂRÂRE nr. 1028 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 710/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Angajatorii au obligatia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua conditiile de securitate si sanatate oferite lucratorilor, in special in ceea ce priveste eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala.

HOTĂRÂRE nr. 1048 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 722/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. Prin echipament individual de protectie se intelege orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru al proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar outea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.

HOTĂRÂRE nr. 1050 din 9 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 29/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj. Angajatorul trebuie sa se asigure ca este intocmit si tinut la zi un document referitror la securitate si sanatate care indeplineste cerintele prevazute la art.7,12,16,17 din Legea 319/2006.

HOTĂRÂRE nr. 1051 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 713/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.In intelesul prezentei hotarari ,prin manipularea manuala a maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingera ,tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.

HOTĂRÂRE nr. 1058 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 737/august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive. Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si /sau organizatorice corespunzatoare respectand urmatoarele principii de baza; -prevenirea formarii atmosferelor explozive sau acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii atmosferelor explozive si limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii sanatatii si securitatii lucratorilor.

HOTĂRÂRE nr. 1091 din 16 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 739/august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. Prezenta hotarare stabileste: stabilitatea si rezistenta cladirilor; instalatiile electrice din cladiri;cai si iesiri de urgenta; detectarea si prevenirea incendiilor; ventilatia locurilor de munca in spatii inchise; temperatura din incaperi; iluminatul natural si artificial; pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor; ferestre si luminatoare; usi si porti; caile de circulatie; massuri specifice pentru scari rulante si transportoare; incaperi pentru odihna instalatii sanitare; vestiare si dulapuri pentru imbracaminte; dusuri, chiuvete, cabine de wc-uri etc.

HOTĂRÂRE nr. 1092 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din 07/09/2006privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă.Prevederile prezentei hotarari se aplica pentru toate activitatile in care lucratorii datorita activitatii profesionale ,sunt expusi sau risca sa fie expusi la agenti biologici.

HOTĂRÂRE nr. 1093 din 16 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 06/09/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de munca.Angajatorul este obligat sa reinoiasca periodic




Pag 18/354

evaluarea riscurilor si in mod obligatoriu la orice modificare a conditiilor de munca prin care poate fi influentata expunerea lucratorilor la agenti cancerigeni sau mutageni.

HOTĂRÂRE nr. 1136 din 30 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 769 din 11/09/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.Prezenta hotararese refera la riscurile pentru sanatatea lucratorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulatia curentilor indusi si de absortia de energie, precum si de curentii de contact.

HOTĂRÂRE nr. 1146 din 30 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 815/oct. 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale ,dupa instalare si inainte de prima punere in functiune si a unei verificari dupa montare intr-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament efectuate de persoane competente ,in conformitate cu legislatia si /sau practicile nationale, in scopul asigurariiunei instalatii corecte si a bunei functionari a acestor echipamente de munca.

HOTĂRÂRE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din 13/10/2006 Privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici.Cerintele minime de securitate si sanatate in munca prevazute de prezenta hotarare se aplica in cazul in care agentii chimici periculosi sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul de munca , cu respectarea prevederilor privind masurile de protectie impotriva radiatiilor ionizante aplicabile agentilor chimici.

HOTĂRÂRE nr. 1876 din 22 decembrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 30/01/2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea la care apar sau pot sa apara datorita expunerii la vibratii mecanice si se aplica activitatilor in exercitarea carora lucratorii sunt sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice in timpul activitatii.

HOTARARE nr. 355/2007 actualizata in 21-01-2008 cu HG 37/2008 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate , pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu nboli profesionale cauzate de agenti nocivi, chimici, fizici, fizico –chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina a muncii.

HOTARARE nr. 510/2010din 02/06/2010 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 25/06/2010.Prevederile prezentei hotatari se aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau este posibil sa fie expusi, prin natura lor, la riscuri generate de radiatiile optice artificiale si se refera la riscurile pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, generate de efecte nocive pentru ochi si piele ale expunerii la radiatii optice artificiale

HOTARARE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007.Prevederile prezentei hotarari au drept scop asigurarea protectiei tinerilor impotriva exploatarii economice,oricarei munci susceptibile sa dauneze securitatii sanatatii sau dezvoltarii lor fizice, psihologice,morale ori sociale sau sa pericliteze educatia acestora si se aplica oricarei persoane in varsta de pana la 18 ani care au incheiat un contract individual de munca in conformitate cu legislatia in viguare.

ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din 14/06/2010 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 21/06/2010

ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din




Pag 19/354

30/01/2007. Prezentul ordin aproba modelul formularului pentru inregistrarea accidentului de munca si modelul anexei pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii temporare de munca.

LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata in 2009. Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice pri care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolii profesionale.

LEGE nr. 307/2006 din 12/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in M.Oficial nr. 633/iulie/2006 cu Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din 18/09/2006.

O.U.G. nr. 70/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 29/06/2009.Cuprinde:Dispozitii generale; Obligatii privind apararea impotriva incendiilor;Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor; Serviciile de urgenta voluntare si private; Raspunderea juridica; Dispozitii finale.

ORDIN nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor publicat in Monitorul Oficial, Partea I mr.216 din 29.03.2007. Cuprinde:Continutul organizarii activutatii de aparare impotriva incendiilor;Structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor; Acte de autoritate, documente specifice si evidente privind apararea impotriva incendiilor; Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca; Indeplinirea cerintei esentiale”securitate la incendiu”; Stabilire la foc a constructiei; Limitarea izbucnirii, propagarii si dezvoltarii incendiului si a efluentilor in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu; Instalatii aferente constructiilor si instalatiile tehnologice; Limitarea propagarii incendiului la constructiile invecinate; Evacuarea utilizatorilor si securitaea fortelor de interventie; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; Masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis; Masuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea cailor de evacuare;Masuri generale de prevenire a incendiilor in locuinte unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei; Masuri generale de prevenire a incendiilor in spatii destinate persoanelor cu dizabilitati/solicitantilor de azil; Echiparea si dotarea cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor;Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu; Contolul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;Dispozitii finale;Anexe.

HOTĂRÂRE Nr. 207 din 17 martie 2005-publicat in M. Oficial nr. 286/apr. 2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă actualizat cu Hotărârea nr. 1401/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 18/01/2011;

2 DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI

2.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI. Procedura de emitere, continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet prezentate in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si completarea Normelor metodologice prin Ordinul nr. 1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii 50/1991 privind Autorizarea executarii Lucrarilor de Constructii. Antreprenorul va elabora documentatia iar Inginerul o va verifica. Documentul aprobat va fi inaintat si catre Autoritatea drumurilor, Politiei Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice si aflarea conditiilor de indeplinit in timpul executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru obţinerea Autorizatiei de Construire specifica, legata de organizarea santierului. Documentatia trebuie sa includa capitole pentru:

• Managementul de mediu;

• Sanatate si Securitatea muncii

• Declaratii cu procedurile pentru executarea unor lucrari complexe. Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât şi pe




Pag 20/354

spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, continutul proiectului se prezinta astfel : I. Piese scrise 1. Lista şi semnăturile proiectanţilor. Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu

partea din proiect pentru care răspund. 2. Memoriu. Acesta va cuprinde:

- descrierea lucrărilor provizorii - asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente; - asigurarea racordării provizorii la reţelele de utilităţi urbane din zona amplasamentului; - precizări cu privire la accese şi împrejmuiri; - precizări privind protecţia muncii.

II. Piese desenate Plan general a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare realizării acesteia; b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Fiecare planşă prezentată în cadrul Secţiunii II Piese desenate va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect. Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Execuţiei, trebuie obtinuta inainte de inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va coordona emiterea tuturor documentelor mentionate anterior pentru evitarea intarzierilor in executia lucrarilor.

2.1.1 MANAGEMENTUL TRAFICULUI Antreprenorul va elabora un Plan de management al trafic, in care va detalia modul de solutionare a situatiilor ivite cu ocazia executiei lucrarilor in zonele cu circulatie rutiera si pietonala si va obţine aprobarea acestuia de la Comisia municipală de circulaţie pentru închiderea drumurilor sau devierea circulatiei. Antreprenorul va asigura pe propria cheltuiala si raspundere in conformitate cu avizele obtinute si reglementarile in vigoare semnalizarea rutiera corespunzatoare pe toata perioada executarii lucrarilor pentru evitarea oricarei situatii de punere in pericol si destabilizare a sigurantei traficului rutier si pietonal. La traversarea strazilor si zonelor carosabile, Antreprenorul va progama lucrarile in asa fel incit perturbarea traficului sa fie minima. Antreprenorul va întreţine toate drumurile publice şi private, căile şi pistele pe care are permisiunea să le folosească pe perioada contractului şi le va lăsa în aceleaşi condiţii ca la începutul lucrărilor . Antreprenorul are obligaţia de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul şantierului şi de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de către traficul propriu sau al oricăruia dintre subcontractanţii săi. Antreprenorul este obligat sa utilizeze numai mijloace de transport si utilaje in conformitate cu codul rutier (OUG 195/2002 cu modificarile si completarile in vigoare). La iesirea din santier, se vor asigura mijloace de spalarea rotilor/depoluare. Transportul deseurilor pe drumurile publice se supune reglementarilor in vigoare si asigurarea protectiilor impotriva poluarii sunt in sarcina Antreprenorului. Antreprenorul va selecta traseele, va alege şi va folosi vehiculele şi va limita şi repartiza încărcăturile, în aşa fel încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, de pe şi pe şantier, să fie limitat, în măsura în care este posibil, astfel încât să nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor şi podurilor respective.




Pag 21/354

In cazul în care se produc deteriorări sau distrugeri ale oricărui pod sau drum care comunică cu/sau care se află pe traseul şantierului, datorită transportului materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, Antreprenorul are obligaţia de a despăgubi Beneficiar împotriva tuturor reclamaţiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri. Antreprenorul este responsabil şi va plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătăţirea, în scopul facilitării transportului materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunică cu sau care se afla pe traseul şantierului.

2.1.2 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa pregateasca si sa inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu pentru constructia lucrarilor. Planul va acoperi urmatoarele domenii, oferind propuneri asupra evitarii si /sau reducerii surselor de poluare, printre altele:

• Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier

• Indepartarea materialului in surplus excavat

• Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale

• Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie

• Deversari din sistemele de canalizare ale santierului

• Zgomot

• Poluarea aerului

• Aspectul ingrijit al santierului Antreprenorul va avea obligatia sa intocmeasca contracte de salubrizare pe durata executarii lucrarilor cu societati abilitate (transport si depozitare deseuri, vidanjare toalete, preluare deseuri reciclabile, etc). Antreprenorul va elabora un Plan de management de mediu care vizeaza impactul potential asupra mediului produs de executia lucrarilor de constructie:

- modul si frecventa de depozitare si evacuare a materialelor rezultate din sapaturi sau desfaceri de imbracaminti asfaltice, modul de depozitare a materialului excedentar; - daca este posibila reciclarea acestor materiale si modul de solutionar; - modul de verificare si control a evitarii si indepartarii eventualelor scurgeri sau pierderi de lichide de natura chimica, din clasa produselor petroliere si/sau combustibile, care au impact nefavorabil asupra mediului; - minimalizarea impactului echipamentelor si utilajelor grele, utilizate pe Santier, asupra cetatenilor, surselor de apă freatică, cursurilor de apă de suprafaţă sau vegetatiei, prin diminuarea zgomotului, prafului, emisiilor poluante sau scurgerilor de combustibil.

Antreprenorul va obtine toate aprobarile necesare pentru Planul de management de mediu, de la autoritatile relevante in domeniu. Antreprenorul va fi responsabil de toate problemele apărute în legătură cu procesarea, îndepărtarea, transportul sau evacuarea deseurilor conform Legii protecţiei mediului aplicabilă. În privinţa apei sau apei uzate rezultate din lucrări, inclusiv apă de curăţare, testare, dezinfecţie, Antreprenorul se va conforma cerinţelor Standardului românesc NTPA – 002/2002-versiunea consolidata, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor direct in statii de epurare– sau NTPA – 001/2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti la evacuarea in receptori naturali (cursuri de apă). Evacuarea apelor uzate de calitate incerta (fara efectuarea analizelor, care sa ateste conformitatea cu normele anterior mentionate, inainte de evacuare) in canalizarea menajera sau in cursuri/luciu de apa este strict interzisa fara aprobarea scrisa a administratorilor/proprietarilor acestora. Costurile legate de evacuarea apei uzate sunt in sarcina antreprenorului.




Pag 22/354

Antreprenorul se va conforma cu conţinutul şi recomandările oricăror regulamente sau coduri de practici naţionale sau locale privind controlul zgomotului şi prafului pe şantierul de construcţii. Toate deşeurile produse din lucrarile de constructii, demolari , dezafactari sau sapatura, vor fi îndepărtate şi transportate în locaţii adecvate conform regulilor locale si standardelor in vigoare pentru materiale specifice. Toate costurile implicate în transport şi evacuarea deşeurilor vor fi suportate de Antreprenor.

2.1.3 MANUALUL DE PROCEDURI DE CONTROL INTERN (SUPERVIZARE) Scopul Manualului Procedurii de Supervizare (Manualul) este de a stabili politicile si procedurile generale pentru a fi implementate de catre Antreprenor pentru administrarea si coordonarea responsabilitatilor acestuia cu privire la detaliile de executie, achizitionarea materialelor, instalarea si construirea. Manualul in primul rand prezinta modul in care Antreprenorul si Inginerul vor interfera. Politicile si procedurile generale stabilite in Manual vor fi dezvoltate pe baza nevoilor proiectului, si sunt intemeiate pe cerintele unui contract de tipul Cartii FIDIC Rosu. O parte din acest manual va fi reprezentat de Asigurarea Calitatii/Sistemul de Control al Calitatii acoperind toate aspectele Contractului si Lucrarilor ce trebuie implementate, documentate si intretinute de catre Antreprenor in timpul perioadei Contractului. Sistemul va corespunde unui Standard de Asigurare a Calitatii recunoscut la nivel international. Sistemul va contine cel putin urmatoarele:

- Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie aratand intreaga Organizare de Asigurare a Calitatii si liniile de responsabilitate, monitorizare si actiune. In plus, vor fi elaborate toate principiile si procedurile pentru stabilirea Planurilor de Asigurare a Calitatii, Planurile de Control, Organizarea Asigurarii Calitatii etc. pentru proiecte si contracte specifice, sub-Antreprenori si furnizori.

- Plan de Asigurare a Calitatii (PAC) - Plan de Control (PC)

Ca un minim Antreprenorul va emite, ca parte a ofertei lui, Sistemul de Asigurare a Calitatii pentru Companie, Planul de Asigurare a Calitatii si Planurile de Control pentru Lucrari incluse in acest Contract, asigurand toate activitatile de control importante si periculoase, inspectii si teste pentru a indeplinii specificatiile. Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate doar companiilor cu un Sistem de Asigurare a Calitatii eficace. Planul de Asigurare a Calitatii va acoperi urmatoarele probleme: • Personalul Antreprenorului si organizarea managementului pentru proiect, planul de management si

organizarea de asigurare a calitatii. Persoana responsabila pentru Sistemul Antreprenorului de Asigurare a Calitatii va fi autorizata si calificata sa ia hotarari pe probleme de asigurare a calitatii, iar relatia si liniile lui de comunicare cu intreaga organizare de asigurare a calitatii din cadrul Companiei si managementul ei de raspundere vor fi clar aratate. Persoanele care efectueaza controlul de calitate si verificarea vor fi independente de cei care executa sau supervizeaza Lucrarile.

• Managementul documentelor. • Managementul achiziţiilor. • Managementul sub-Antreprenorilor si furnizorilor si cerintele Sistemelor lor de Asigurare a Calitatii. • Controlul materialelor si executiei, remedierea defectelor si materialelor, proceduri pentru actiuni de

rectificare/remediere etc. • Gestionarea abaterilor, completarilor sau variantiilor la Documentele de Contract. • Sistemul de management al Antreprenorului pentru actuala documentatie de executie a Lucrarilor va include

sub-Antreprenorii si furnizorii lui si va detalia: • Cum este asigurat ca doar documente valabile si aprobate sunt utilizate pentru executia

Lucrarilor, si • metoda de inregistrare a variatiilor si amendamentelor la documentatie.




Pag 23/354

Planurile de Control initial propuse ale Antreprenorului care prezinta activitati de verificare importante si periculoase sunt bazate pe Documentatia de atribuire si pe propriile aprecieri ale Antreprenorului referitoare la executia Lucrarilor. Antreprenorul va raspunde in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator exigentelor de performanta esentiale, in concordanta cu cerintele ISO 9001 si ISO 14001, cat si asigurarea managementului sistemului de asigurare a calitatii, aferent derularii cu eficienta si eficacitate a contractului si implicit: • Sa organizeze si sa asigure desfasurarea cu succes a tuturor receptiilor de lucrari ascunse, receptiilor la fazele

si etapele mentionate in planul calitatii (aprobat de Beneficiar si de ISC), conform procedurilor si instructiunilor elaborate pentru derularea lucrarilor;

• sa asigure organizarea recepţiilor la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie, în prezenţa autoritatii contractante, a proiectantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia, inclusiv urmarirea solutionarii obiectiunilor cuprinse in anexele la procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor si urmarirea realizarii observatiilor sau recomandarilor comisiei de receptie;

• sa asigure convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea si/sau receptia lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

• sa asigure supunerea la recepţie numai a construcţiilor si instalatiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care, a predat autoritatii contractante documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei

• sa asigure efectuarea verificarilor si semnarea documentelor intocmite ca urmare a verificarilor, prevazute in legislatia aplicabila, in vigoare;

• sa asigure certificarea calităţii produselor si echipamentelor folosite, prin grija producătorului, în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza legii.

• Raspunde de utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor, echipamentelor şi a procedeelor si tehnologiilor certificate (CE) sau pentru care există agremente tehnice, precum şi gestionarea probelor-martor;

• sa asigure un sistem propriu de verificare, cu echipamente proprii( ex.inspectie cu camera video pe conducte care sa ofere imagini si date privind localizarea defectelor ascunse, echipament topografic pentru verificarea cotelor de sapatura sau de sistematizare verticala,etc.) care se va concretiza, ulterior, in rapoarte si documentatie as-build atasate la cartea tehnica a constructiei.

• sa stabileasca răspunderile tuturor participanţilor la procesul de producţie - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanţi - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare.

• sa asigure prelevarea probelor de la locul de punere in opera si intocmirea documentelor de certificare a calitatii. Contractantul va utiliza un laborator autorizat pentru a efectua anumite teste. Atat laboratorul, cat si testele vor fi supuse aprobarii Autoritatii Contractante. Aceste aprobari nu vor fi date daca obtinerea rezultatelor inregistreaza intarzieri semnificative sau daca rezultatele pot fi incerte. Daca nu are un laborator propriu, autorizat gradul II (conform procedurii I.S.C din 11 martie 2010 privind evaluarea laboratoarelor de analiza si incercari), Contractantul va comanda testarea tuturor materialelor la un laborator autorizat, agreat de Beneficiar. Contractantul va pastra rapoartele tuturor testelor efectuate in copii si va furniza in original rezultatele acestor teste Autoritatii Contractante, in cel mai scurt timp dupa efectuarea fiecarui test. Contractantul va face toate aranjamentele necesare si va asigura transportul esantioanelor catre laboratorul aprobat si se va asigura ca toate rezultatele sunt transmise cu promptitudine Inginerului/Beneficiarului. Aprobarea va fi retrasa daca serviciile amintite se dovedesc a fi nesatisfacatoare.

• sa asigure certificarea realizării lucrarilor pe baza examinării lor nemijlocite, in regim permanent, în conformitate cu documentaţia de execuţie si legislatia specifica, in vigoare (prezentarea situatiilor lucrarilor real executate, insotite de documente justificative ale conformitatii calitatii si cantitatii, certificate de calitate pentru materialele, semifabricatele, prefabricatele si confectiile care au fost utilizate in lucrare, rezultate de laborator privind determinarile efectuate in perioada executiei lucrarilor, certificate de calitate si garantie ale echipamentelor, etc).




Pag 24/354

• sa sesizeze, în termen de 24 de ore Inspectoratul de Stat în Construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice la construcţiile în execuţie, precum şi la cele în exploatare (in perioada testelor).

• va asigura executarea proiectelor si a lucrarilor numai de catre persoane autorizate si cu utilizarea de tehnologii noi, agrementate tehnic, conform reglementarilor legale in vigoare.

2.1.4 RAPOARTE Rapoartele de baza ce urmeaza a fi emise de Antreprenor vor fi rapoartele de evolutie lunara (rapoartele de progres), asa cum sunt prezentate la Punctul 4.21 din Conditiile Generale ale contractului, cu urmatoarele precizari: • sub-punctul 4.21 (b) – fotografiile vor fi trimise in trei copii pe hartie plus trei copii electronice; • sub-punctul 4.21 (e) – documentele de asigurare a calitatii si de control al calitatii, rezultatele testului si

certificatele Materialelor vor fi trimise saptamanal, in trei copii. Informatii saptamanale vor fi de asemenea furnizate asa cum este prezentat in Conditiile Particulare ale Contractului. Antreprenorul va intocmi rapoarte ad-hoc la cererea Beneficiarului sau Inginerului pe problemele specifice solicitate de acestia ori de cate ori este nevoie respectand termenul de predare cerut de acestia.

2.2 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI

2.2.1 GENERALITATI Cartea tehnică a construcţiei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a construcţiei. Cartea tehnică se definitivează înainte de recepţia finală. Cartea tehnică, după întocmire, se completează şi se păstrează pentru fiecare obiect de construcţii de către Beneficiar sau, după caz, de către proprietar. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către Beneficiar pentru toate obiectele de construcţii definitive, supuse regimului de autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor.

2.2.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE ÎN CARTEA TEHNICĂ Fişa de date sintetice.

Capitolul A*): Documentaţia privind proiectarea. Capitolul B*): Documentaţia privind execuţia.

Capitolul C*): Documentaţia privind recepţia. Capitolul D*): Documentaţia privind exploatarea, repararea, întreţinerea şi urmărirea comportării în

timp.

Jurnalul evenimentelor. Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.

2.2.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI Cartea tehnică a construcţiei conţine documentaţia de bază şi centralizatorul cu părţile sale componente. Documentaţia de bază va cuprinde capitolele enumerate mai sus:




Pag 25/354

Antreprenorul va participa la intocmirea Documentaţiei tehnice privind execuţia (cap. B) si la intocmirea Documentaţiei tehnice privind recepţia (cap. C) cuprinzand: Capitolul B:

autorizaţia de executare a construcţiei; procesul-verbal de predare a amplasamentului şi reperului de nivelment general;

înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi celelalte documentaţii întocmite conform prescripţiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatul încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, procesele-verbale de probe specifice şi speciale etc.);

procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor şi structurii de rezistenţă, procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;

procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiilor, dacă este cazul, precum şi consemnarea citirilor iniţiale de la care încep măsurătorile;

expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare efectuate în afara celor prevăzute de prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse în cursul execuţiei sau ca urmare a unor greşeli de execuţie;

caietele de ataşament, jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi excesive etc.).

Capitolul C:

procesele-verbale de recepţie (la terminarea lucrărilor şi cel final), precum şi alte acte anexate acestora - pe care comisia de recepţie finală le consideră necesare a fi păstrate în cartea tehnică a construcţiei;

alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie, prin care se prevăd verificări sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obţinute şi a modului de rezolvare.

Documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp (cap. D) va cuprinde:

prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei, instrucţiunile de exploatare şi întreţinere şi lista prescripţiilor de bază care trebuie respectate pe timpul exploatării construcţiei, documentaţia de interpretare a urmăririi comportării construcţiei în timpul execuţiei şi al exploatării;

proiectele în baza cărora s-au efectuat, după recepţia finală a lucrărilor, modificări ale construcţiei faţă de proiectul iniţial efectiv realizat;

actele de constatare a unor deficienţe apărute după recepţia executării lucrărilor şi măsurile de intervenţie luate (procese-verbale de remediere a defectelor);

proiectul de urmărire specială a construcţiei (încercare prin încărcare, urmărire în timp), dacă este cazul;

procesul-verbal de predare-primire a Instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiei încheiat între executant şi beneficiar, dacă este cazul;

referatul cu concluziile anuale şi finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este cazul; procesele-verbale de predare-primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului;

jurnalul evenimentelor




Pag 26/354

Acolo unde este posibil, documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei vor putea fi înregistrate electronic (scanate).Pentru obiectele de construcţie de mică importanţă cum ar fi garduri, cabine poartă etc., cartea tehnică a construcţiei se rezumă la autorizaţia de construire, procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi procesul-verbal de recepţie finală la expirarea perioadei de garanţie, precum şi alte evenimente deosebite în viaţa construcţiei. Actele ce formează documentaţia de bază a cărţii tehnice a construcţiei vor fi îndosariate pe capitolele respective, în ordinea enumerării din prezentele norme, în dosare cu file numerotate, prevăzute cu borderou şi parafate pe măsura încheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunzătoare capitolului (A, B, C, D) şi din numărul de ordine, în cifre arabe, al dosarului. Centralizatorul cărţii tehnice a construcţiei va cuprinde fişa statistică pe obiect, borderoul general al dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.

2.2.4 ÎNTOCMIREA, FOLOSIREA ŞI PĂSTRAREA CĂRŢII TEHNICE Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte într-un singur exemplar care va fi predata noului proprietar in cazul in care constructia isi schimba proprietarul. Pentru construcţiile noi, pentru care la data intrării în vigoare a prezentelor norme nu a avut loc recepţia finală a obiectelor executate, cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către Beneficiar, împreună cu Proiectantul, astfel:

proiectantul obiectului de construcţie întocmeşte şi predă Beneficiarului, pe măsura elaborării şi cel mai târziu până la data recepţiei finale a lucrărilor, documentaţia privind proiectarea (Cap A) si respectiv documentatia privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp (cap. D);

comisiile de recepţie la terminarea lucrărilor de construcţii şi de recepţie finală a obiectului de construcţie predau Beneficiarului documentaţia privind recepţia (cap. C), imediat după întocmirea ei;

Beneficiarul obiectului de construcţie primeşte toate actele care cad în sarcina proiectantului şi comisiilor de recepţie, le completează cu actele ce cad în sarcina sa, le îndosariază şi întocmeşte centralizatorul; după recepţia finală a obiectului de construcţie, Beneficiarul reţine un exemplar complet;

Beneficiarul completează cartea tehnică a construcţiei cu jurnalul evenimentelor Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmărire a comportării, construcţiei în exploatare şi intervenţiile în timp asupra acesteia. Urmărirea comportării construcţiei în exploatare şi intervenţiile în timp asupra acesteia se realizează direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane împuternicite de aceştia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmărirea comportării în timp a construcţiei. Modul de întocmire şi de completare a cărţii tehnice a construcţiei se controlează în mod obligatoriu de către:

comisiile de recepţie finală a obiectelor de construcţii, cu ocazia recepţiei;

organele de control împuternicite din cadrul organelor cu atribuţii în acest domeniu, periodic. Rezultatele controalelor se vor consemna în mod obligatoriu în jurnalul evenimentelor. Cartea tehnică a construcţiei se păstrează pe toată durata de existenţă a obiectului de construcţie până la demolarea sa; după demolare, Beneficiarul predă exemplarul complet la arhiva unităţilor administrativ-teritoriale, pentru păstrare. Înainte de predarea cărţii tehnice a construcţiei, ea va fi completată cu modul de desfăşurare a acţiunii de postutilizare, pe baza instrucţiunilor elaborate de proiectant. La schimbarea proprietarului, cartea tehnică a construcţiei va fi predată noului proprietar, care va avea obligaţia păstrării şi completării acesteia, consemnând faptul în procesul-verbal de predare-primire şi în jurnalul evenimentelor.




Pag 27/354

2.2.5 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE Evenimentele care se înscriu în jurnal se codifică cu următoarele litere functie de categoria evenimentului:

UC - rezultatele verificărilor periodice din cadrul urmăririi curente; US - rezultatele verificărilor şi măsurătorilor din cadrul urmăririi speciale, în cazul în care implică luarea

unor măsuri;

M - măsuri de intervenţie în cazul constatării unor deficienţe (reparaţii, consolidări, demolări etc.); E - evenimente excepţionale (cutremure, inundaţii, incendii, ploi torenţiale, căderi masive de zăpadă,

prăbuşiri sau alunecări de teren etc.);

D - procese-verbale întocmite de organele de verificare, pe fazele de execuţie a lucrărilor; C - rezultatele controlului privind modul de întocmire şi de păstrare a cărţii tehnice a construcţiei.

Evenimentele consemnate în jurnal şi care îşi au corespondent în acte cuprinse în documentaţia de bază se prevăd cu trimiteri la dosarul respectiv, menţionându-se natura actelor.

2.3 DESENE POST-EXECUTIE Desenele post-executie (ale situaţiei construite) vor contine toate planurile de executie revizuite final si toate desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor. Desenele standard vor fi incluse doar daca sunt folosite pentru partea de Lucrari ce urmează să fie predată ca Desene post executie. Toate desenele post executie vor fi trimise in trei copii. Pentru instalatiile la care Antreprenorul va intocmi Manuale de Operare, aceste trei copii vor fi:

cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice;

dosare separate cu lucrari civile, trimise impreuna cu Manualele de Operare, pentru a permite verificarea acoperirii totale a lucrarilor executate.

O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor post executie.

3 TRAINING PENTRU PERSONALUL BENEFICIARULUI Antreprenorul va asigura instruirea personalului ce asigura functionarea si intretinerea Instalatiilor, pentru ca acesta sa aiba aptitudinile necesare pentru a asigura functionarea, intretinerea, service-ul si reparatiile tuturor Instalatiilor furnizate in cadrul Contractului. Antreprenorul va asigura instruirea personalului ce asigura functionarea si intretinerea Instalatiilor, asupra continutului Manualelor de exploatare si intretinere. Antreprenorul va pregati un Program de instruire pe care il va inainta spre aprobare Inginerului cu cel putin o luna inainte de data prevazuta pentru initierea primului curs de formare. Programul va contine un rezumat al cursurilor, durata acestora, subiecte, documentatia ce va fi emisa la finalizare, numele si calificarile instructorului etc. Scopul general al cursurilor de instruire este de a forma personalul pentru:

Utilizarea Instalatiilor intr-o maniera optima Realizarea reglajelor si corectiilor necesare

Efectuarea corecta a intretinerii de rutina, atat a celei preventive, cat si a celei normale

Detectarea problemelor si reparatia tuturor Instalatiilor Reglarea Instalatiilor pentru a optimiza functionarea acestora

Utilizarea si intelegerea modului de functionare al sistemelor electrice de reglare Alegerea pieselor de schimb necesare




Pag 28/354

Intervenirea in caz de urgenta Intelegerea aspectelor legate de mediul inconjurator, in ceea ce priveste fumul, mirosul, socurile

electrice, siguranta, pozitiile de lucru ergonomice etc. Toate Instalatiile si manualele ce vor fi necesare in cadrul cursului de instruire vor fi aduse de catre Antreprenor si inaintate Inginerului inainte de initierea cursurilor. Cursurile de instruire vor fi predate de catre membrii personalului considerati experti in domeniu, cu experienta demonstrata in instruirea adultilor. Instruirea si demosntratiile vor fi efectuate la nivelul adecvat pentru personalul calificat si semicalificat si pentru personalul care se ocupa de functionarea instalatiior si conducatorii de lucrari. In functie de numarul de persoane ce vor necesita cursuri de intruire, poate creste numarul de cursuri tinute separat pentru fiecare functie. Cursurile de instruire vor fi tinute in limba romana, eventual prin prezenta unui interpret, angajarea caruia este sarcina Antreprenorului. Imediat dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor va fi inaintata Inginerului documentatia ce atesta realizarea cursurilor de formare. Aceasta consta in materialele utilizate la tinerea cursului, lista cu semnaturile participantilor si atestatele.

3.1 SUBIECTE GENERALE DE INSTRUIRE Antreprenorul va asigura instruirea personalului roman ce asigura functionarea si intretinerea Instalatiilor, pentru ca acesta sa aiba aptitudinile necesare pentru a asigura functionarea, intretinerea, service-ul si reparatiile tuturor Instalatiilor furnizate in cadrul Contractului. Antreprenorul va asigura instruirea personalului roman ce asigura functionarea si intretinerea Instalatiilor, asupra continutului Manualelor de exploatare si intretinere. Antreprenorul va pregati un Program de instruire pe care il va inainta spre aprobare Inginerului cu cel putin o luna inainte de data prevazuta pentru initierea primului curs de formare. Programul va contine un rezumat al cursurilor, durata acestora, subiecte, documentatia ce va fi emisa la finalizare, numele si calificarile instructorului etc. Toate Instalatiile si manualele ce vor fi necesare in cadrul cursului de instruire vor fi aduse de catre Cotractor si inaintate Inginerului inainte de initierea cursurilor. Cursurile de instruire vor fi predate de catre membrii personalului considerati experti in domeniu, cu experienta demonstrata in instruirea adultilor. Instruirea si demosntratiile vor fi efectuate la nivelul adecvat pentru personalul calificat si semicalificat si pentru personalul care se ocupa de functionarea instalatiior si conducatorii de lucrari. In functie de numarul de persoane ce vor necesita cursuri de intruire, poate creste numarul de cursuri tinute separat pentru fiecare functie. Cursurile de intruire vor fi tinute in limba romana, eventual prin prezenta unui interpret, angajarea caruia este sarcina Antreprenorului. Imediat dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor va fi inaintata Inginerului documentatia ce atesta realizarea cursurilor de formare. Aceasta consta in materialele utilizate la tinerea cursului, lista cu semnaturile participantilor si atestatele. Subiectele vor fi predate teoretic si practic. Exercitiile practice vor fi tratate cu atentie, pe parcursul a jumatate de curs. Exercitiile practice se vor referi la intretinerea normala, reglaje, utilizarea uneltelor, a instalatiilor de masurare si a atelierelor.

3.1.1 FUNCTIONAREA INSTALATIILOR MECANICE Cursurile de instruire vor trata urmatoarele subiecte minim:

Principii de baza ale functionarii componentelor mecanice, de exemplu pompe, aeratoare, mixere, dozatoare etc.

Capacitati Lucrari de intretinere

Reglarea instalatiilor pentru rezultate optime




Pag 29/354

Gasirea defectelor si remedierea celor simple, des intalnite Citirea si intelegerea Manualelor de exploatare si intretinere

Piese de schimb Siguranta Exercitii practice si teoretice.

3.1.2 FUNCTIONAREA INSTALATIILOR ELECTRICE Cursurile de instruire vor trata urmatoarele subiecte minim:

Panouri de control si masura.

Principii de baza ale functionarii aparatajului electric (relee, instalatii de pornire a motoarelor, intrerupatoare de sarcina, etc.).

Gasirea defectelor si corectarea celor simple, des intalnite Intretinerea de rutina. Citirea si intelegerea schemei de conexiuni.

Piese de schimb.

Siguranta Exercitii practice si teoretice.

3.2 CURSURI DE INSTRUIRE - FORMARE Cursurile teoretice vor fi tinute separat pentru fiecare functie a personalului, de ex. electricieni si masinisti. Cursurile practice se pot tine pentru ambele categorii. Un rezumat va fi pregatit la sustinerea fiecarui curs; acesta va contine programul cursului, subiectele discutiilor, manuale, exercitii (practice si teoretice). Toate rezumatele vor fi inaintate spre aprobare Inginerului cu cel putin paisprezece (14) zile inainte de intierea cursurilor respective. Dupa aprobare vor fi emise rezumate pentru Inginer si unul pentru fiecare participant la curs. Inainte de initierea primului curs, Antreprenorul va finaliza prima schita a Instructiunilor de exploatare si intretinere. Planificarea cursurilor de formare

Curs Perioada Subiecte

De formare – introducere la partea teoretica

La scurt timp dupa darea in folosinta a instalatiilor

Schema instalatiilor.

Principii de functionare a componentelor mari ale instalatiilor. Metode de exploatare.

Capacitati ale instalatiilor.

Verificari de rutina.

Exploatare si intretinere. Managementul Securitatii si Sanatatii in Munca.

Utilizarea structurilor existente




Pag 30/354

De formare in timpul serviciului

In cursul exploatarii Cunoasterea instalatiilor.

Participarea la rodaj.

Gasirea defectelor.

Functionarea automata si manuala.

Conditii de intretinere.

Masuri de siguranta.

Privind instructiunile de exploatare si intretinere

Inainte de predarea instalatiilor catre Angajator

Procedura teoretica de gasire a defectelor.

Exploatare si intretinere. Comandarea pieselor de schimb.

Comandarea consumabilelor.

Verificarea capacitatii instalatiilor.

Masurarea parametrilor de performanta

4 LUCRARI DE DEMOLARE

4.1 CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA

4.1.1 GENERALITATI Înaintea începerii oricăror lucrări de demolare se va face de către Antreprenor un releveu detaliat şi o examinare a structurii. Vor fi luate în considerare toate relaţiile/legăturile cu proprietăţile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrările de demolare. Antreprenorul va verifica stabilitatea generală a structurii de demolat şi se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legătură şi se vor proteja în vederea asigurării unui nivel de siguranţă pentru succesiunea etapelor de demolare şi de a asigura stabilitatea părţilor structurale nedemolate încă. Pe tot parcursul lucrărilor de demolare se vor folosi metode, materiale si echipamente/utilaje astfel încât să protejate vieţile omeneşti şi valorile materiale. Depozitarea temporara a deseurilor rezultate se face numai cu aprobarea Inginerului si numai in conditiile avizelor si autorizatiilor in conformitate cu legislatia in vigoare.

4.1.2 CURATIREA SANTIERULUI La începerea lucrărilor, chiar dacă dacă nu este specificat în contract sau în alt document, Antreprenorul va îndepărta vegetaţia şi toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor fi îndepărtate din şantier şi se vor transporta în locurile aprobate pentru acest scop. Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustenilor, roci si materiale, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si canalele de drenadre, etc., incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier.

4.1.3 DEMOLAREA STRUCTURILOR USOARE Antreprenorul va demola şi elibera amplasamentul numai de clădirile, gardurile sau alte structuri menţionate în proiect sau la indicaţia Inginerului. Componentele acestora se vor dezasambla, curăţa şi depozita în stive, daca se vor refolosi. Materialele care, în opinia Inginerului, nu se pot refolosi se vor îndepărta din şantier către locul de




Pag 31/354

depozitare special aprobat. Materialele refolosibile vor ramâne în proprietatea Beneficiarului şi vor fi păstrate şi protejate de către Antreprenor până la ridicarea acestora din şantier sau până la terminarea contractului. Antreprenorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adusă proprietăţilor invecinate în timpul lucrărilor de demolare a structurilor, gardurilor; daca vor fi necesare despăgubiri acestea vor fi suportate de către Antreprenor. Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrărilor de demolare vor fi în concordanţă cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect. Materialele rezultate din aceste lucrări vor fi îndepărtate de îndată şi nu vor fi stocate, dispersate sau refolosite în şantier, exceptând cele aprobate de Inginer pentru acest scop. Acolo unde este necesar Antreprenorul va lua toate precauţiile necesare pentru a preveni răspândirea noroiului şi a molozului pe drumuri, de către vehiculele de transport. Revine în sarcina Antreprenorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, dacă acest lucru nu a fost cerut de Inginer. Nu se admite deversarea/introducerea molozului şi a noroiului în canalizarea publică sau cursuri de apă. Schelele folosite în aceste lucrări se vor realiza/asambla conform normelor în vigoare. Antreprenorul se va asigura că toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicării acestora. Se va ţine cont de încărcările suplimentare aduse schelei de molozul căzut pentru a nu se depăşi încărcarea maximă admisă. Se vor lua toate măsurile necesare pentru prevenirea căderii accidentale a molozului pe/de pe platformele schelei. Schelele trebuie să îndeplinească funcţiunile pentru care au fost instalate pe toată durata lucrărilor şi să respecte cerinţele impuse de norme şi reglementări. Acolo unde este necesar, schela va fi protejată pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, străzi sau pasaje pietonale prin executarea unei împrejmuiri din tablă de oţel ondulată cu o înălţime de cel puţin 2 m; împrejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesară pentru instalarea picioarelor de schelă, suporţi pentru împrejmuire, întreţinerea şi evacuarea schelei, semnalizări, iluminat etc. Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate în conformitate cu standardele/reglementările în vigoare, preţul unitar va include transportul, întreţinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o înălţime maximă de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.

4.1.4 SUPERVIZAREA LUCRARILOR Antreprenorul va desemna o persoană competentă şi cu experienţă, autorizată în domeniu, pentru supravegherea şi controlul lucrărilor pe şantier.

4.1.5 SUCCESIUNEA LUCRARILOR DE DEMOLARE Înainte de începerea lucrărilor de demolare, Antreprenorul va întocmi un program de lucru şi va fi supus aprobării Inginerului. Programul va prezenta secvenţial lucrările de demolare şi metodele de operare, echipamentele/utilajele propuse pentru lucrări şi fiecare operaţie va fi prezentată detaliat, cu duratele de timp aferente. Antreprenorul va ţine seamă de posibilitatea unor condiţii climaterice severe ce pot apărea şi pot afecta lucrările. Aprobarea programului Antreprenorului de către Inginer nu exonerează pe acesta de răspunderile contractuale.

4.1.6 SIGURANTA Antreprenorul va asigura că utilajele/echipamentele folosite îndeplinesc următoarele:

Sunt în concordanţă cu tipul şi scopul lucrării la care sunt folosite, si sunt manevrate de operatori competenţi şi experimentaţi,

Sunt întreţinute în bune condiţiuni de funcţionare pe toată durata lucrărilor. Pe durata lucrărilor toţi operatorii vor purta echipament de protecţie individual corespunzător cum ar fi : căşti de protecţie, ochelari de protecţie, căşti antifonice, mască protecţie.




Pag 32/354

Se va evita supraîncărcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele şi molozul căzute se vor îndepărta cu grijă pentru a preveni balansări, căderi, sau deplasarea acestora într-o manieră care pune în pericol securitatea personalului, structura adiacentă sau alte proprietăţi adiacente. Antreprenorul va instala plase de protecţie, împrejmuiri şi bariere etc. pentru a preveni accidentele sau vătămările/degradările ce ar putea rezulta din căderile sau proiectările de materiale şi/sau moloz. Atunci când sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, excavatoare hidraulice, ciocane pneumatice pentru lucrările de demolare, se va avea în vedere ca nici una din părţile componente ale acestor utilaje să nu vină în contact cu reţele subterane şi supraterane. Antreprenorul va informa în timp util toate autorităţile competente cu privire la lucrările ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste reţele, după caz.

4.1.7 METODE DE DEMOLARE Antreprenorul va propune o metodă de demolare astfel încât, în cazul structurilor parţial demolabile, structura ce va rămâne să nu fie afectată. Antreprenorul va lua toate precauţiile necesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se demolează, prin metode ce vor fi supuse aprobării Inginerului. În cazul în care lucrările de demolare nu pot fi executate în siguranţă dintr-o parte a structurii, se vor folosi platforme de lucru. Structura se va demola, în general, în ordinea inversă construirii acesteia. Elementele structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/tăia la dimensiuni potrivite având în vedere greutatea şi mărimea acestor elemente care cad. Molozul se va lăsa să cadă liber doar în cazul în care nu periclitează şi nu pune în pericol zonele învecinate, muncitorii sau trecatorii. Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susţineri temporare ale elementelor de rezistenţă în timpul desfacerii/demontării acestora. În cazul plăcilor cu o singură deschidere, acestea vor fi tăiate în fâsii paralele cu direcţia principală de armare şi demolate fâşie cu fâşie. În general, lucrările de demolare trebuie să înceapă prin îndepărtarea a cât mai mult din încărcările moarte, pe cât posibil fără a afecta mai întâi elemente principale de rezistenţă. Lucrările temporare (sprijinirile) să fie executate astfel încât să suporte încărcările cerute în cele mai defavorabile situaţii. Secţiunile ce se demolează să fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunzătoare şi apoi tăiate şi lăsate pe sol controlat.

4.1.8 AZBEST SI ALTE MATERIALE PERICULOASE Daca in timpul lucrarilor Antreprenorul are incertitudini cu privire la prezenta unor materialele care contin azbest sau alte materiale periculoase, acesta trebuie sa anunte Inginerul. Daca prezenta acelor materiale este suspectata, Antreprenorul trebuie sa inceteze lucrul in zona respectiva si sa fie indrumat de Inginer catre alte zone de lucru, dupa caz. Inginerul va lua o mostra din substanta/materialul suspect/a si o va trimite spre analiza. Lucrarile vor fi reluate dupa confirmarea absentei materialelor periculoase.

4.1.9 INTRETINEREA STRAZILOR Antreprenorul trebuie sa inlature imediat praful/ molozul si noroiul care se poate aduna pe strazi datorita lucrarilor.

4.1.10 CONTROLUL TRAFICULUI Pe strazile adiacente santierului se vor introduce semnalizari corespunzatoare in conformitate cu avizele obtinute legate de trafic si controlul traficului (avize administratia strazilor sau similar, avize politia rutiera/circulatie, etc). Inchiderea temporara sau partiala a strazilor se va face numai cu avizul/acordul administratorilor, politiei rutiere, etc. Antreprenorul este obligat sa informeze corespunzator riveranii inainte de obstructionarea accesului cu cel putin 5 zile. Inginerul va fi instiintat si isi va da acordul privind inchiderea totala sau partiala a cailor de acces numai in cazul prezentarii tuturor documentelor de avizare /autorizare a acestei operatiuni .




Pag 33/354

4.1.11 PREVENIREA INCENDIILOR Trebuie sa fie in concordanta cu legile si normativele romanesti privind prevenirea incendiilor (a se consulta si lista acestora de la pct. 1.6) si priveste in special lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.

4.1.12 INDEPARTAREA MOLOZULUI Antreprenorul trebuie:

Sa nu permita prezenta pe santier a molozului. Sa curete in fiecare zi structurile inchise. Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana.

Antreprenorul trebuie sa fie in concordanta cu: Nu se permite arderea molozului.

Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.

Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul, praful sau alte materiale care produc praf.

Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor. La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Antreprenorului se vor lua de pe santier.

In cazul in care Antreprenorul nu reuseste sa pastreze zona in care se lucreaza si zonele alaturate santierului curate si fara moloz, sau amana sau intarzie cu indepartarea molozului, Inginerul poate cere ca acest moloz sa fie indepartat de catre un tert. In acest caz o suma determinata de Inginer se retine din plata Antreprenorului si aceasta suma va acoperi cheltuielile pentru indepartarea molozului si alte cheltuieli.

4.2 DESFACERI DE PAVAJE Marginile santurilor excavate in drumuri asfaltate sau betonate vor fi taiate pe o linie uniforma cu un dispozitiv de taiere, in conformitate cu Desenele Contractului relevante. Cand santul este excavat in drumul pavat cu pietre sau dale, Antreprenorul va lua masuri adecvate pentru a aduna materialul rezultat, de a-l depozita in locuri potrivite si sigure si de a pregati materialul de pavaj pentru restaurarea suprafetei drumului. Orice parte a structurii drumului care a fost deteriorata dincolo de latimea santului se va remedia. Materialul excavat din santuri va fi manipulat cu grija. Resturile de asfalt, pietre, roci si pietre din constructia drumului sau scoase din sant in timpul excavarii, vor fi depozitate separat fata de materialul granular al pamantului natural. Materialul care nu este potrivit pentru umplere va fi transportat la un depozit aprobat pentru deseuri solide. In zonele unde sunt ingropate utilitati subterane, saparea santului se va face manual, cum este indicat in avize. Utilitatile ingropate sunt considerate cablurile electrice si de telefon, retele de date si cablu TV, conductele pentru apa si gaz, canalele colectoare existente, conductele pentru sistemul de incalzire, conducte de petrol etc.




Pag 34/354

5 TERASAMENTE

5.1 TERASAMENTE PENTRU CONSTRUCTII

5.1.1 GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru executia lucrărilor de terasamente. La orice alte lucrari legate de terasamente, Antreprenorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare. Antreprenorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acetor Caiete de Sarcini si la cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele cerute de aceste Caiete de Sarcini, in conformitate cu toate reglemaenarile/normativele aplicabile in vigoare. In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Inginerul poate cere intreruperea lucrarilor si sa indice actiunile necesare care se vor face pe cheltuiala Antreprenorului. La executarea lucrarilor de terasamente se va tine seama de lucrarile de sprijiniri descrise in capitolele 6 si 9

5.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii-publicata in M. Oficial nr. 307/9mai 2007 STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii

constructiilor si terenurilor. STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de

fundare STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole STAS 1913/4-86 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor

constructiilor P 7-2000- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la

umezire; NE-001-96- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi cu contractii

mari; C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii; NE-008-97- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice; C-29-86 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

5.1.3 MATERIALE

5.1.3.1 SOLURI SI ROCI Definitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din SR EN ISO 14688-2:2005" Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului", astel:

"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de




Pag 35/354

spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive.

"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de cel mult 150mm.

"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafaţă ce ofera conditii pentru cresterea plantelor.

Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi.

5.1.4 LUCRARI DE UMPLUTURA Definitii:

"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei.

"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale: o Materiale perisabile; o Materiale care provin din zone mlastinoase; o Busteni, butuci, noroi sau namol; o Materiale susceptibile la combustie spontana; o Materiale in stare inghetata; o Argila; o Materiale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%; o Materiale definite ca necorespunzătoare de către Inginer; o Materiale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;

Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1.

5.1.5 EXECUTAREA LUCRARILOR

5.1.5.1 TRASAREA Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va face trasarile in concordanta cu proiectul. Antreprenorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.

5.1.5.2 LUCRARI PRELIMINARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:

defrisare;

indepartarea de frunze, crengi, iarba, buruieni, si altele; indepartarea si depozitarea stratului vegetal; uscarea pamantului;

demontarea structurilor existente; pregatirea si aprobarea de catre Inginer a Procedurilor de Executie a lucrarilor de terasamente.




Pag 36/354

Unde este necesar, Antreprenorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii si radacinile, asigurand si transportul acestora in concordanta cu normele in vigoare si pe propria sa cheltuiala. Antreprenorul trebuie sa respecte formalitatiile legale privind indepartarea vegetatiei. Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, sau in cazul refolosirii acestuia va fistocat in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime. Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.

5.1.5.3 LUCRARI DE EXCAVARE Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:

Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste: o Teren slab coeziv: 0.75m o Teren mijlociu: 1.25m o Teren tare si foarte tare: 2.00m

Inclinarea maxima a taluzului, stabilita de catre Antreprenor, nu va fi mai mare de: o Nisip, balast: 2:3; o Nisip argilos: 1:1; o Argila nisipoasa: 4:3; o Argila: 3:2; o Roca: 6:1;

Antreprenorul este responsabil de asigurarea stabilităţii taluzurilor şi acolo unde este cazul va reduce aceste limite definite mai sus, în special în cazul prezenţei apei în aceste zone. Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare în trepte) înainte de operaţiunile de umpluturi şi compactări; costurile cu manopera, materialele şi utilajele folosite în acest scop vor fi prevăzute în preţurile unitare ale Antreprenorului. La începerea lucrărilor de săpături, Inginerul va verifica încheierea şi buna execuţie a lucrărilor pregătitoare. Executarea lucrarilor de excavare se face, de regulă, mecanizat, săpătura manuală fiind folosită numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificată din punct de vedere tehnico–economic. În timpul executării săpăturilor, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

mentinerea stabilitatii naturale a terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă pentru a nu periclita construcţiile învecinate;

când turnarea betonului de fundaţii sau a celui de egalizare nu se face imediat după executarea săpăturii, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată cu cel puţin 30cm decat cota finală, pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico–mecanice ale terenului de sub talpa de fundaţie;

sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât pentru orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a evacua apa colectată în zona excavată;

sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmând ca diferenţa să fie executată manual;




Pag 37/354

pe parcursul execuţiei, Antreprenorul are obligaţia de a solicita prezenta geotehnicianului pe şantier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dacă natura terenului de fundare corespunde cu studiul geotehnic, si pentru intocmirea Procesului Verbal de verificarea naturii terenului de fundare;

în cazul apariţiei pe fundul gropii, a unor crăpături în teren, Antreprenorul va informa Inginerul, iar măsurile necesare vor fi luate de Geotehnician si Proiectant, cu acordul Inginerului;

în cazul umezirii superficiale datorate precipitaţiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lăsat să se usuce, dupa care se vor indeparta cei 30cm, prin sapatura manuala, se va aviza terenul de fundare de catre Geotehnician, si apoi se poate începe turnarea betonului de egalizare. Cheltuielile suplimentare datorate schimbarilor calitatii terenului de fundare ca urmare a conditiilor meteo sunt in sarcina antreprenorului.

5.1.5.4 CONDITII PENTRU SANTIER Antreprenorul:

Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui Proces Verbal de predare amplasament, semnat de catre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor.

Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.

5.1.5.5 EXCAVAREA PAMANTULUI VEGETAL Antreprenorul:

Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura, pe o adancime stabilită de Inginer. Va excava o adâncime de minim 30cm de strat vegetal în zonele în care se prevăd plantări şi va păstra materialul excavat pentru reutilizare;

Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m.

Împraştierea şi nivelarea unui strat de pământ vegetal în grosime uzuală de 10cm sau până la 30cm în zonele indicate pe planuri pentru plantare arbuşti şi iarba.

5.1.5.6 EXECUTAREA FUNDATIEI Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Antreprenorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situaţiilor în cazul prăbuşirilor locale/malurilor în zonele excavate; acestea se vor racorda în trepte, se vor face umpluturi/compactări cu material corespunzător de umplutură sau cu beton de completare, în cazul în care nu se poate realiza compactarea; toate aceste măsuri nu vor implica modificări asupra volumului net de lucrări. Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform STAS 9824/1-87 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".

5.1.5.7 STRATUL PORTANT Dacă la nivelul indicat, terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunţa Proiectantul/Inginerul, care va stabili modul de continuare a lucrărilor. Straturile de pamant necorespunzator precum si rocile masive gasite in amplasament vor fi indepartate, iar golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Inginerului.

5.1.5.8 EVACUAREA APEI Antreprenorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente, in acest scop va lua urmatoarele masuri:




Pag 38/354

drenarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente; mentinerea nivelului scazut a apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.

Pentru realizarea acestor cerinte, Antreprenorul trebuie: sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei; evacuarea apei in concordanta cu planul de management al mediului (vezi cap. 2).

Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzător şi traseele de evacuare a apei. Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi executate/deviate conform indicatiilor din planuri. Daca in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Inginerul caruia i se vor cere instructiuni.

5.1.5.9 ELIMINAREA MATERIALELOR Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier. Inginerul poate cere Antreprenorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor (in masura in care acesta corespunde acestui scop). Dacă sunt întâlnite trasee subterane, altele decât cele indicate în planuri, vor fi informaţi atât Proiectantul cât şi Inginerul , Autorităţile competente şi se vor obţine instrucţiuni de la aceştia. Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate. Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

5.1.5.10 DESCOPERIRI ARHEOLOGICE Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii.

5.1.5.11 LUCRARI DE UMPLUTURA Imprastierea si nivelearea umpluturilor de pamant se executa in straturi afanate de cate 20cm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor. Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidat pana la minim 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de umiditate al umpluturii trebuie sa fie ±2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive.

5.1.5.12 LUCRARI DE EXCAVATII PE TIMP FRIGUROS Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile din C16-84 “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente” aplicabile acestui tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.

5.1.5.13 EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROS Va fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii. La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie . Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare , buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.




Pag 39/354

5.1.5.14 TRANSPORTUL PAMANTULUI PE TIMP FRIGUROS Transportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete , in conformitate cu tabelul urmator:

Temperatura aerului (°C ) Timpul de incepere a inghetarii (min)

- 5 90

-10 60

-15 50

5.1.5.15 EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se respecta urmatoarele conditii:

Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura masurata in timpul

Saparea, transportul asternerea in umplutura si compactarea pamantului neinghetat. +1ºC executiei proceselor descrise

Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in care terenul nu este inghetat.

+1ºC Durata de sapare

Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior neinghetat +1ºC In momentul asternerii stratului

La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel , executarea umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare a a suparafetelor decapate cat si a celor realizate prin umplutura. Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet terminata. La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor. Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.

5.1.5.16 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE

5.1.5.16.1 VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR Inaintea începerii săpăturilor trebuie făcute următoarele verificări:

Existenţa PV predare – primire - amplasament şi a bornelor de reper, cu menţionarea şi posibil păstrarea eventualelor trasee ingropate;

Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la: o o stratificatia terenului; o o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o o cota apelor subterane; o o cota apelor subterane;

Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:




Pag 40/354

o planul general de fundatii; o planul de sapaturi (umpluturi); o detalii de executie fundatii;

La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare.

5.1.5.16.2 MATERIALE DE UMPLUTURA Se vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Inginerului / Inginerului Geotehnician. Fiecare probă de pământ coeziv granulat va cântări 25kg cât şi probele de pământ necoeziv format din pietriş grosier. Antreprenorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:

Tipului de materiale de umplutura aprobate; Continutului maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.

5.1.5.16.3 LUCRARI DE COMPACTERE Se va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare 400mp pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o compactare standard de minim 95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor.

5.1.5.16.4 ABATERI ADMISE Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm;

Pozitia in plan vertical a cotei de nivel: 10 mm ; Abateri dimensionale ale elementelor.

In plan orizontal: o inaltimi pana la 2 m: ± 20 mm; o pentru toata inaltimea 2 m: ± 30 mm ;

Înclinarea fata de verticală a muchiilor: pentru 1 m: 3 mm; pentru toata inaltimea: 16 mm;

Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect: pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %;

in jurul fundaţiilor şi subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %; in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;

5.2 TERASAMENTE PENTRU DRUMURI

5.2.1 GENERALITATI Acest capitol se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.




Pag 41/354

La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 – 84 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea lucrarilor de pamint constind in: saparea, incarcarea in mijlocul de transport, transportul, descarcarea, imprastierea, nivelarea si compactarea pamintului, executate in vederea realizarii infrastructurii si a celorlalte elemente aferente drumului. In raport cu situarea platformei fata de linia terenului natural, terasamentele se executa:

In rambleu sau umplutura In debleu sau sapatura

In profil mixt Lucrarile de terasamente se vor incepe dupa executarea operatiilor de pichetare, retrasare, si pregatitoare

5.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: SR EN 13450:2003 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de

inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. STAS 1709/2-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si

remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice. STAS 1709/3-90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea

sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii. STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor. STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale

pamanturilor cu umflari si contractii mari. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea

Proctor. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.




Pag 42/354

5.2.3 MATERIALE

5.2.3.1 PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

5.2.3.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul in care paminturile rele ( prafoase, argiloase sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1.5g/cmc) sunt folosite in conditii hidrologice locale nefavorabile se vor lua masuri de inlocuire cu pamanturi de calitate sau vor fi stabilizate cu var, zgura, stabilizatori chimici, pina la 30 cm , la partea superioara a terasamentului . Se recomanda ca partea superioara a rambleelor la drumuri, pe 0,5 – 0,7 m inaltime si pe toata latimea sa se execute din paminturi neprafoase. Nu se vor utiliza in ramblee paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta sub 0.75%, precum si paminturile cu un continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umplutura bulgari de pamint inghetat sau cu continut de materi organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi..)




Pag 43/354

Tabel 1a

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

Simbol

Granulozitate Continut in parti fine in % din masa totala pentru:

Coeficient de neuni-formitate Un

Indice de plasticitate Ip pentru fractiunea sub 0,5 mm

Umflare libera UL%

Calitate ca material pentru terasamente

φ<0,005 mm

φ<0,05

mm

φ<0,25 mm

Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea mai mare de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa)

Blocuri, bolovanis, pietris

cu foarte putine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la inghet-dezghet si la variatiile de umiditate

1a

<1 <10 <20

> 5

0 -

foarte buna

idem 1a, dar uniforme (granulozitate discontinua)

1b ≤ 5 foarte buna

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa)

Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin

cu parti fine, neuniforme (granulozitate continua); sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet, insensibile la variatiile de umiditate

2a

<6 <20 <40

> 5

≤10 -

foarte buna

idem 2a, dar uniforme (granulozitate discontinua)

2b

≤ 5 buna




Pag 44/354

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa), cu liant constituit din pamanturi coezive.

Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin, cu liant prafos sau argilos

cu multe parti fine; foarte sensibile la inghet-dezghet , fractiunea fina prezinta umflare libera (respectiv contractie) redusa

3a

≥6 ≥20 ≥40 - >10

≤40 mediocra

idem 3a, dar fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare

3b >40 mediocra




Pag 45/354

Tabel 1b

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi Simbol

Granulozitate

Conform nomogramei Casagrande

Indice

de plasticitate Ip pentru fractiunea

sub 0,5 mm

Umflare libera UL%

Calitate ca material pentru terasamente

4.Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos-nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasa

anorganice, cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4a

<10 <40 mediocra

anorganice, cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet

4b

<35 <70 mediocra

organice, (MO>5%)* cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4c

70

≤10 <40 mediocra

60

4d

anorganice, cu compresibilitate si umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet

4d

50

>35 >70 rea

40

4a

organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet

4e

30

4b

<35 <75 rea

20 4f

10

4c

4e

organice, (MO>5%)* cu 4f 0 10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

- >40 foarte rea




Pag 46/354

compresibilitate mare si umflare libera medie sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet

axa x = limita de curgere Wc%

axa y = indicele de plasticitate Ip

Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)

Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate naturala Wo = WL - limita de curgere Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0.75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

5.2.3.3 APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

5.2.3.4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

5.2.3.5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2. Tabel 2

Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o incercare la 5.000 m3.

1913/5-85

2 Limita de plasticitate 1913/4-86

3 Densitate uscata maxima 1913/3-76




Pag 47/354

4 Coeficient de neuniformitate 13450:2003

5 Caracteristicile de compactare Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000m3

1913/13-83

6 Umflare libera 1913/12-88

7 Sensibilitate la inghet-dezghet

O incercare la fiecare:

- 2.000 m3 pamant pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu

1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

5.2.4 EXECUTAREA TERASAMENTELOR

5.2.4.1 PICHETAJUL LUCRARILOR De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate mai sus sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de mai sus. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:

inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;

punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);

inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora .

5.2.4.2 LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate:




Pag 48/354

defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;

decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente.

Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 5, punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

5.2.4.3 MISCAREA PAMANTULUI Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze “Inginerul” si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru




Pag 49/354

umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul miscarii pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de “Tabloul de corespondenta a pamantului” stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor.

5.2.4.4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:

un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;

acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut;

un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului;

crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a “Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

taluzurile gropilor de imprumut;

sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.

in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.

Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,

compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;




Pag 50/354

la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.

La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. “Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

5.2.4.5 EXECUTIA DEBLEURILOR Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie “Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu. Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase 1.0 : 1.5

Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5

Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1

Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleurilor 1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0




Pag 51/354

Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1

Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola

In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp “Inginerul”. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:

degajarea la gabarit a taluzelor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.

Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4. Tabel 4

PROFILUL TOLERANTE ADMISE

ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, “Inginerul” va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:

in perioada ploioasa: extragere verticala;

dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.

In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.




Pag 52/354

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

5.2.4.6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.

5.2.4.7 EXECUTIA RAMBLEURILOR Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in Jurnalul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau, sau la propunerea Antreprenorului. Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturileor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:

impanarea golurilor cu pamant;

asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m

grosime la partea superioara a rambleului.




Pag 53/354

La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5. Tabel 5

ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PERSCRIE GRADUL DE

COMPACTARE

PAMANTURI

NECOEZIVE COEZIVE

Imbracaminti permanente

Imbracaminti semipermanente

Imbracaminti permanente

Imbracaminti semipermanente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h ≤ 2.00 m h > 2.00 m

100 95

95 92

97 92

93 90

b. In corpul rambleurilor la adancimea (h) sub patul drumului: h ≤ 0.50 m 0.5 < h ≤ 2.00 m h > 2.00 m

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100

NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul “Inginerului” cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

5.2.4.8 VERIFICARI SI TESTE

5.2.4.8.1 CONTROLUL COMPACTARII In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:

controlul va fi pe fiecare strat;




Pag 54/354

frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6. Tabel 6

DENUMIREA INCERCARII FRECVENTA MINIMALA A INCERCARILOR OBSERVATII

Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 pentru fiecare tip de pamant

Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat

Determinarea gradului de compactare 3 la 250ml de platforma pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.

5.2.4.8.2 PROFILE SI TALUZE

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului . Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in tabelul 7. Tabel 7

NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU H

(max m)

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3…1.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Tabel 8

Panta terenului de fundatie

Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare interna in grade




Pag 55/354

5o 10o 15o

b) Coeziunea materialului Kpa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m

0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00

1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00

1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00

1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: platforma fara strat de forma +/- 3 cm

platforma cu strat de forma +/- 5 cm taluz neacoperit +/- 10 cm

Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa

Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, “Inginerul” va putea ordona Antreprenorului urmatoarele:

asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil;

un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare;

tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;

practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.. Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor.

5.2.4.8.3 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN MATERIAL STINCOS Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde: Q – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.




Pag 56/354

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos, vezi tabel.4. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.

5.2.4.8.4 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR NISIPOASE Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U≤ 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

5.2.4.8.5 PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEURILOR DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (culei, aripi, ziduri de sprijin)

In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

5.2.4.9 PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

5.2.4.10 EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute.

5.2.4.11 FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:




Pag 57/354

la latimea platformei: +/- 0.05 m, fata de ax; +/- 0.10 m, pe intreaga latimea; la cotele proiectului: +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

5.2.4.12 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

5.2.5 CAZURI PARTICULARE DE LUCRARI DE TERASAMENTE

5.2.5.1 RAMBLEURI DIN MATERIAL STINCOS Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:

Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza

stabilita pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.

Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.




Pag 58/354

Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.

5.2.5.2 RAMBLEURI DIN MATERIAL NISIPOS Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele din caietul de sarcini. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

5.2.5.3 RAMBLEURILE DIN SPATELE LUCRARILOR DE ARTA (CULEI, ARIPI, ZIDURI DE SPRIJIN) In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din caietul de sarcini si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

5.2.5.4 LUCRARI ASOCIATE LUCRARILOR DE TERASAMENTE

5.2.5.4.1 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMINT In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:

un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;

acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut;

un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului;

Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota

santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu. In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;




Pag 59/354

Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:

in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.

La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului.

Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publiceparticulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. “Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

5.2.5.4.2 IMBRACAREA TALUZELOR CU PAMINT VEGETAL Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa.Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

5.2.5.4.3 DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational Responsablitatea pentru asigurarea conditiilor de punere in opera cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.

5.2.5.4.4 SANTURI SI RIGOLE Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute.




Pag 60/354

5.2.5.4.5 UTILAJE TERASIERE

5.2.5.4.5.1 LIMITARI IN FUNCTIE DE DOTARILE EDILITARE

(Cazul strazilor in general) Inainte de inceperea lucrarilor cetatenii de pe strada respectiva vor fi anuntati prin fluturasi sau verbal de inceperea lucrarilor si vor fi rugati sa elibereze carosabilul de autovehicule si sa-si parcheze masinile in alta parte, mai departe de zona de lucru pentru a se evita eventuale accidente si pentru a se elibera frontul de lucru.NU SE VOR folosi utilaje de mare capacitate . NU SE VOR folosi cilindrii compactori vibratori, doar cilindrii compactori lis.Trotuarele vor fi compactate cu cilindrii compactori de dimensiuni mici.Utilajele folosite in lucru vor fi de generatie noua si nepoluante.Nu se vor folosi in lucru utilaje cu defectiuni care sa pericliteze siguranta cetatenilor.Lucrarile trebuie sa fie in flux continuu, fara intreruperi si pe termen scurt pentru reducerea stresului cetatenilor si pentru reducerea pe cat posibil a poluarii. Depozitarea materialelor folosite in lucru trebuie sa se faca organizat fara a se obtura accesul cetatenilor la proprietati. Deasemenea daca utilajele stationeaza pe timp de noapte in zona de lucru acestea vor fi parcate corespunzator fara a ingradi in nici un fel accesul pompierilor, salvarii etc. Toate punctele de lucru trebuie sa fie imprejmuite, iluminate pe timp de noapte si bineinteles semnalizate corespunzator conform Metodologiei MTMI. Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se va face functie de urmatorii factori:

Posibilitatile de lucru ale utilajelor

Pozitia frontului de lucru fata de nivelul terenului Concentrarea si caracterul lucrarilor de terasament Amplasarea sursei de pamint fata de locul de executare a terasamentelor, distanta de transport

Consistenta pamintului de sapat, respectiv dificultatea de sapare Durata de executie pe care este esalonata realizarea lucrarii si anotimp

5.2.5.5 MATERIALE GEOCOMPOZITE

5.2.5.5.1 GEOGRILE

5.2.5.5.1.1 GENERALITATI

Pentru prevenirea aparitiei fisurilor, rosturilor si crapaturilor de la suprafata imbracamintii vechi pe suprafata imbracamintii noi sau armarea imbracamintii asfaltice pe zonele de franare din vecinatatea intersectiilor si pe zonele ce vor deveni spatii de parcare este necesara folosirea geocompozitelor.Geocompozitele se vor folosi in conformitate cu SR EN 15381/2009. Utilizarea geocompozitelor pe aceste zone are ca scop prevenirea deformarii imbracamintii asfaltice la actiunea fortelor tangentiale, de franare si accelerare, si a celor statice de lunga durata (date de vehiculele ce stationeaza). In acest capitol sunt prezentate cateva prescriptii de executie, ce trebuiesc avute in vedere la punerea in opera a unui geocompozit, prescriptii ce sunt valabile si pentru alte tipuri de materiale similare.

5.2.5.5.1.2 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA




Pag 61/354

Geogrila este protejata prin ambalaj impotriva deteriorarii in timpul transportului. Rolele se vor depozita pe suprafete curate, drepte. Acestea pot fi suprapuse pana la max. 3, una peste alta si se vor aseza paralel.

5.2.5.5.1.3 PREGATIREA STRATULUI SUPPORT

Geogrilele se aseaza intotdeauna intre doua straturi de mixturi asfaltice. In cazul unui suport nebituminos (beton) se recomanda asternerea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica de min. 2 cm. Suprafata va fi uscata, curata si plana. In cazul in care suprafata prezinta denivelari mari, aceasta se va freza si readuce la profilul plan. Suprafetele frezate nu vor avea rizuri mai mari de 10 mm si vor fi curatate de materialul frezat. Fisurile izolate cu o deschidere mai mica de 3 mm pot fi acceptate. Fisurile transversale mai mari de 3 mm precum si cele longitudinale mai lungi de 3 m si cu dechideri mai mari de 5 mm vor fi colmatate cu un mastic bituminos (dupa ce in prealabil au fost curatate). Pentru a realiza un montaj corespunzator, suprafata astfel pregatita se va acoperi liant bituminos care va asigura aderenta necesara. La suprafete frezate se va creste cantitatea cu 0,1 kg/ m2. Stropirea cu emulsie va fi uniforma pe toata suprafata. Inainte de asternerea geogrilei este necesar ca emulsia sa se rupa. Ruperea emulsiei se recunoaste prin schimbarea culorii acesteia. Montarea geogrilei pe o suprafata necorespunzatoare sau peste emulsie nerupta are efecte negative asupra rezultatele operatiunii de armare a imbracamintii asfaltice.

5.2.5.5.1.4 MONTAREA GEOGRILEI

Se va fixa capatul rolei cu ajutorul cuielor de prindere cu saiba (50 mm lungime, diametru saiba 36 mm). Pentru aceasta operatiune sunt necesare circa 8 cuie pentru o latime de 3,6 m. O alta fixare in lungul rolei nu mai este necesara. Dupa fixare se va derula rola de geogrila in directia de turnare a mixturii asfaltice. Derularea rolei se poate efectua mecanic sau manual, cu conditia sa se impinga egal pe toata lungimea rolei pentru a nu se aseza cu pliuri. Geogrila se asterne cu geotextilul catre stratul de emulsie (geotextilul la partea de jos). Pentru a impiedica lipirea marginii, aceasta este prevazuta cu o banda din material geotextil. In timpul derularii rolei aceasta se va indeparta. Nu este permis ca geogrilele sa aiba pliuri! Suprapunerea geogrilei se va face pe 15 cm transversal (directie perpendiculara pe axul drumului) si 25 cm longitudinal (la terminerea unei role). In zona suprapunerii intre cele doua geogrile se va aplica emulsie cationica (ca. 0,15 kg/m2). Suprapunerile de la capatul rolelor se vor face tinandu-se cont de directia de turnare a asfaltului. Suprapunerile mai multor straturi se vor decala (sa existe doar intersectii in forma literei „T“). In curba, materialul se va taia si se va suprapune in asa fel incat sa se adapteze la de raza curburii. O pretensionare a geogrilei nu mai este necesara. Peste geogrila nu se va circula inainte de a se turna primul strat de mixtura. Imbinarile straturilor de mixturi nu se vor suprapune peste imbinarile geogrilei Compactarea mixturii se face intai de catre grinda finisorului apoi cu cilindri usori, mijlocii sau cilindrii compactori pe pneuri. Compactarea finala se poate face si cu cilindrii grei. Folosirea cilindrilor vibratori la straturi de asfalt cu o grosime mai mica de 8 cm poate influienta negativ legatura intre straturile de asfalt. Cazuri de exceptie - In cazuri speciale cand se prevede o solicitare extrema a geogrilei prin intermediul repartizatorului, ca de exemplu in pante sau la latimi extrem de mari, se recomanda protejarea geogrilei inainte de turnarea asfaltului, prin intermediul unuei mixturi asfaltice sau a unui tratament de suprafata cu criblura. Mixtura asfaltica se va pune in opera manual sau cu ajutorul unei instalatii speciale, montate pe camionul care in acest caz va merge cu spatele. Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare, de ex. cu ajutorul cilidrului compactor de 2- 3 t. In final se poate turna asfaltul cu ajutorul repartizatorului de asfalt. Tratamentul cu criblura se va executa astfel: se va imprastia emulsia bituminoasa ca. 1,3 kg / m2 U 70 K dupa care se va imprastia direct criblura 5 / 8 , 7 kg / m2 .




Pag 62/354

Compactarea acestui strat se va face imediat dupa turnare cu ajutorul unui cilidru compactor pe pneuri.

5.2.5.5.2 GEOTEXTILE


Prezentul capitol se refera la executarea si receptionarea geotextilelor cu rol de filtrare si separare la fundatiile de drumuri. Geotextilele se vor folosi in conformitate cu SR EN 15381/2009. Prezentele specificatii se aplica pentru realizarea stratului de separatie geotextil la drumuri. El cuprinde conditiile tehnice comune care trebuie indeplinite la proiectare, executie, controlul de calitate si conditiile de receptie a acestor lucrari. Realizand un strat continuu, intre doua materiale cu caracteristici mecanice diferite (cu sau fara circulatie de apa), cel mai adesea intre un strat de agregate naturale granulare si un pamant fin, umed, argilos, prafos sau nisipos, geotextilul impiedica interpenetrarea lor sub actiunea circulatiei vehiculelor, a vibratiilor si compactarii. Prin aceasta actiune, geotextilul asigura conservarea proprietatilor mecanice ale celor doua naturi de materiale aflate in prezenta. In afara de actiunea anticontaminanta, geotextilul asezat pe suprafata patului de pamant, la drumuri, prin rezistenta sa la tractiune, suficient de mare, preia eforturile de intindere rezultate din solicitarea la incovoiere a structurilor de deasupra; reduce si omogenizeaza deformabilitatea pamantului si creste rezistenta la rupere a pamantului. Principalele functii ale stratului de separatie geotextil pentru drumuri sunt:

o separarea, adica prevenirea penetrarii agregatelor naturale in patul de pamant al drumului si invers, a pamantului in fundatie prin actiunea mecatica a circulatiei vehiculelor;

o filtrarea, prevenirea migrarii particulelor fine argiloase si prafoase din pat in fundatie atunci cand se misca apa;

o ranforsarea, care determina schimbarea starii de solicitare a straturilor si preluarea de catre geotextil, a solicitarilor de intindere, la care este supus. Ranforsarea este de doua tipuri:

- cu retinerea miscarii laterale a agregatelor naturale din fundatie caracteristica drumurilor cu pat rezistent. Este cazul drumurilor definitive, unde nu se admite formarea fagaselor, iar eforturile si deformatiile de intindere la care este supus geotextilul, sunt mici;

- ranforsare pe drumurile cu pat slab, cand, in timpul exploatarii drumului, geotextilul este supus mult mai mult la intindere, interactiunea dintre patul deformabil si geotextil fiind mai insemnata si cu atat mai eficienta, cu cat geotextilul are un modul de elasticitate mai mare. Este cazul drumurilor provizorii, unde structura rutiera se taseaza sub actiunea traficului si determina formarea fagaselor, iar geotextilul este supus la deformatii mari, fiind mult mai solicitat la intindere.

Folosirea geotextilelor, intre patul de pamant si materialul pietros, constituie un strat suport, care prezinta si urmatoarele avantaje:

previne producerea pierderilor de grosime ale stratului de fundatie, prin contaminarea cu pamant din pat. Particulele fine de argila si praf, care avanseaza in fundatie, micsoreaza rezistenta acesteia, reducandu-i unghiul de frecare interioara.

actioneaza ca un container care, in afara de prevenirea infundarii granulelor de piatra, favorizeaza consolidarea fundatiei;

asigura eliminarea treptata a apei, din patul de pamant, determinand consolidarea in timp a patului. La executarea lucrarilor se respecta prevederile din proiect, din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prevederilor acestui caiet de sarcini.




Pag 63/354

Antreprenorul va asigura, prin posibilitati proprii, sau prin colaborare cu unitati specializate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini, care vor fi inscrise in registrul de laborator. Antreprenorul este obligat sa asigure luarea masurilor organizatorice si tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor acestui caiet de sarcini. Va avea un registru de santier unde vor fi inscrise dispozitiile de santier emise de “Inginer”. Nu se executa lucrari pe timp de ploaie si de nisoare. Executarea staturilor prevazute in acest caiet de sarcini pe timp friguros, sub -50C, se interzice. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a conditiilor de executie, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor de laborator si teren efectuate Se va mentiona si starea vremii (temperatura atmosferica, ploi sau vreme uscata, etc.). In cazul in care se constata abateri de la proiect si de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va dispune, prin dispozitie de santier, intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

5.2.5.5.2.2 GEOTEXTILUL CU ROL DE SEPARARE SI CONSOLIDARE.

Va avea urmatoarele caracterisitici:

Rezistenta la perforare CBR: min 3300 N Rezistenta la tractiune longitudinala : 21.5 kN/m

transversala : 21.5 kN/m Elongatia la incarcare max longitudinala: 100%

transversala: 40 %

Dimensiunea porilor O90 : 95 µm Permeabilitatea la apa, normal pe plan (Δh = 50 mm): 70 l/m2s Permeabilitatea la apa in plan (20 kPa): 6.8x10-6m2/s

Durabilitate de minim 25 ani (va fi corelata cu PH – ul pamintului de fundare si temperatura solului)

5.2.5.5.2.3 PUNEREA IN OPERA

Executia lucrarilor se face potrivit proiectului de executie ( desenelor), a recomandarilor producatorului geosinteticului si a acestui caiet de sarcini, de unitati specializate. Pregatirea suprafetelor:

Gropile trebuie umplute pentru a evita tensionarea geotextilului la instalare

Pietrele mari, crengile sau alte resturi se vor indeparta inainte de instalarea geotextilului Inainte de inceperea lucrarilor, se face un plan de pozare a geotextilelor, care cuprinde dispunerea benzilor, pozitonarea lor in plan si stabilirea ordinii de asezare in lucrare. Se va tine seama de directia solicitarilor, de directia de circulatie a mijloacelor de transport si de basculare a materialelor pe pante, de directia de scurgere a apelor si de posibilitatile de evacuare a apelor (Geotextilul se va instala relaxat (se va evita tensionarea lui) astfel incat sa avem rezistenta la tractiune pe directia posibilelor miscari (deplasari ulterioare) sau pe directia curgerii apei). In zone cu vant sau pe timpul cand actioneaza vantul, care poate deplasa geotextilul, acoperirea acestuia se va face imediat dupa intinderea fasiilor si fixand fasiile prin lestare cu material din stratul superior respectiv sau cu bolovani, scoabe metalice sau ancorandu-le la margini, prin ingroparea lor. Cand trebuie sa suporte circulatia autocamioanelor, alegerea geotextilelor se va face tinand seama ca ele sa aiba o rezistenta suficienta pentru a nu se rupe. Se va interzice circulatia pe geotextile a vehiculelor care produc solicitari importante, cum sunt cele pe senile, carutele, camele, precum si circulatia animalelor.




Pag 64/354

De asemenea, nu se va circula pe terenuri cu relief neregulat, acoperite cu geotextile. In acest caz, suprapunerea saltelelor asamblate se poate face pe 0,5…2 m, astfel incat sa nu ramana portiuni neacoperite cu geotextil si cu stratul de deasupra.

5.2.5.5.2.4 COASEREA SAU SUPRAPUNEREA GEOTEXTILULUI.

Suprapunere: min 30 cm. Suprapunerile trebuie sa fie realizate in directia scurgerii apei si deasemenea trebuie fixate temporar cu capse sau scoabe (fixaje metalice) cu diametru de 5-6 mm, lungimea de 40-50 cm, cu rondele la capat. Fixajele metalice se monteaza de-a lungul suprapunerii din m in m. Fixarea se va face astfel incat geotextilul sa ramana relaxat (lejer si nu intins), pentru a se asterne bine pe toate neuniformitatile si pentru a se comporta bine atunci cand se vor instala blocurile de piatra. Daca se va coase atunci rezistenta din cusatura trebuie sa respecte anumiti parametrii.( vezi Detalii coasere de mai jos) Acoperirea geotextilului se va face functiie de indicatiile din Certificatul de Conformitate care insoteste produsul, la intervalul de timp specificat la capitolul cerinte de mediu si instalare’’.

5.2.5.5.3 GEOMEMBRANE Etansarile din materiale sintetice trebuie sa fie construite cu geomembrane din polietilena de inalta densitate (PEHD), de grosime mai mare sau egala cu 2,5 mm pentru depozitele de clasa a, respectiv 2,0 mm pentru depozitele de clasa b.


Straturile de etansare executate din materiale sintetice prefabricate sunt construite in concordanta cu tabelul urmator:

Categoria Depozite pentru deseuri inerte

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Etansare sintetica Nu se cere Se cere Se cere

Strat de drenaj Nu se cere Se cere Se cere

Se accepta solutii tehnice alternative de etansare cu ajutorul altor materiale, numai daca acestea respecta conditiile necesare privind protectia subsolului si apei subterane, in mod echivalent cu etansarile cu geomembrane. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02. Caracteristicile impuse pentru utilizarea geomembranelor la depozitele de deseuri trebuie sa fie in conformitate cu SR EN 13257:2001 si SR EN 15381:2009 Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la lucrari de drumuri si pentru straturi de uzura asfaltice.

30 - 50 cm

10 cm

15 - 20 cm

Suprapunerea materialelor geocompozite




Pag 65/354

5.2.5.5.3.2 CERINTE SPECIALE PENTRU GEOMEMBRANELE PEHD

5.2.5.5.3.2.1 CERINTE PRIVIND PROPRIETATILE FIZICE ALE GEOMEMBRANELOR

Proprietatea fizica Metoda de determinare Valori minime admise

Grosimea (mm) SR EN 964-1:1999 SR EN ISO

9863-2:1996 prEN 1849-2

2,5 mm (clasa a) 2,0 mm (clasa b)

Densitatea (kg/dm3) STAS 5886-68

ISO R 1183 prEN 1849-2

0,95 kg/m3

Masa pe unitatea de suprafata STAS 5886-68 prEN 1849-2

2.500 g/m2

5.2.5.5.3.2.2 CERINTE PRIVIND REZISTENTELE MECANICE ALE GEOMEMBRANELOR

Rezistenta la intindere a geomembranelor se determina prin:

solicitare la intindere monoaxiala pe esantioane de forma in dublu T de latime constanta; in conditii de solicitare tridimensionala.

In tabelul urmator sunt date cateva valori orientative ale rezistentei la intindere a geomembranelor din PEHD.

Teste Deformatii

U.M. Testul

dublu T Testul cu latime constanta Testul tridimensional

l=6,3mm l=25mm l=200mm Φ=610mm

MPa 22 21 19 16

% 11 13 15 47

MPa 28 24 21 16

% 700 600 >500 47

Determinarea rezistentei la intindere se face in conformitate cu ISO R 527. Rezistenta la impact (soc) .Geomembranele sunt foarte sensibile la degradare ca urmare a actiunilor mecanice cum ar fi caderea unor obiecte grele. Rezistenta la impact se determina prin metoda Spencer, care consta prin caderea pe o mostra de geomembrana a unui pendul prevazut la un capat cu un con, masurandu-se energia la care se produce penetrarea. In tabelul urmator sunt prezentate rezistentele la impact ale unei geomembrane PEHD de grosime g = 1 mm, in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare.

Unghiul conului (º) 15 30 45 60 90

Rezistenta la impact (joule) 7.6 9.3 11.2 11.2 8.7

Rezistenta la poansonare statica .Pentru determinarea rezistentei la poansonare a geomembranelor se utilizeaza o mostra circulara fixata pe un inel, care este solicitata static la compresiune inregistrandu-se forta la care se produce ruperea.




Pag 66/354

Determinarea se efectueaza in conformitate cu EN 12730:2001. Pentru geomembrane groase, forta la care se produce ruperea este de cca. 2.200 N. Rezistenta la forfecare exprimata prin unghiul de frecare la interfata dintre geomembranele PEHD si diverse materiale este exemplificata in tabelul urmator:

Materialul cu care geomembrana vine in contact Unghiul de frecare

Nisip grosier (Φ = 30°) 18º

Nisip fin (Φ = 26°) 17 º

Geotextil netesut impaslit 8 º

Geotextil netesut termosudat 11 º

Geotextil netesut monofilament 6 º

Geotextil tesut din benzi 10º

Determinarea unghiului de forfecare se face in conformitate cu prEN 12957-1. Rezistenta la sfasiere se determina pe probe de forma trapezoidala cu taietura de initiere sau pe probe de tip despicate. Valorile rezistentelor la sfasiere variaza intre 20 N si 130 N pentru epruvetele trapezoidale confectionate din geomembrane subtiri si respectiv intre 90 N si 450 N pentru geomembranele groase testate pe probe despicate. Determinarea rezistentei la sfasiere se face conform: STAS 6127/87

STAS 4030-1/79 EN 12310-2:2002

Rezistenta imbinarilor sudate . Testarea rezistentei sudurilor de imbinare a geomembranelor se face in conformitate cu:

EN 12316-2:2000

EN 12317-2:2000

5.2.5.5.3.2.3 CERINTE PRIVIND STABILITATEA SI DURABILITATEA GEOMEMBRANELOR

Cerinte privind rezistenta la degradare chimica.Geomembranele PEHD se testeaza prin imersare in diverse substante chimice pe o perioada cuprinsa intre 30 si 120 de zile. Dupa aceasta perioada se repeta testele pentru determinarea caracteristicilor fizice si de rezistenta ale geomembranei. Rezistenta la degradare sub actiunea agentilor chimici se determina in conformitate cu:

STAS 6339/80 EN ISO 14030:2001

EN 1847:2001 EN ISO 175:2000

Cerinte privind rezistenta la degradarea termica si prin oxidare - Rezistenta la imbatranire. Geomembranele sunt sensibile la variatiile mari de temperatura precum si la actiunea radicalilor de tip hidroperoxid, care trec in structura moleculara a polietilenei. Pentru combaterea acestor efecte se recomanda acoperirea cat mai rapida a geomembranei puse in opera. Determinarea rezistentei la degradare termica si prin oxidare (imbatranire) a geomembranelor se face in conformitate cu:

EN 1107-2:2001




Pag 67/354

EN 1296:2000 prEN 495-5

ASTM D 5885-97 ENV ISO 1438:1999 ENV 12224

prEN ISO 13438 Cerinte privind rezistenta la degradare prin actiunea factorilor biologici. Degradarea biologica se datoreaza in principal actiunii bacteriilor, ciupercilor si animalelor. Geomembranele trebuiesc protejate impotriva actiunii factorilor biologici atat in perioada de executie cat si in perioada de exploatare a depozitului de deseuri. Cerinte constructive pentru bariera, impermeabilizare si sistemul de drenaj pentru levigat - terenul de pozare al etansarii sintetice. Stratul de baza pe care se aseaza stratul sintetic de etansare trebuie sa aiba toleranta la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m. Pantele se proiecteaza si se construiesc astfel incat, dupa stingerea tasarilor in terenul de fundare si in corpului deseurilor, aceasta sa aiba o inclinatie finala de cel putin 3% transversal pe reteaua de conducte de drenaj si cel putin 1% longitudinal pe aceasta. Punctele cu adancimea cea mai mare trebuie sa fie amplasate in afara zonei impermeabilizate. Protectia mecanica a etansarii sintetice. Geomembranele PEHD din stratul de etansare de la baza depozitului se protejeaza impotriva penetrarii mecanice provenite din incarcarea data de corpul deseurilor. Stratul de protectie poate fi constituit din geotextile si/sau dintr-un strat de nisip mediu-fin (conform STAS 1913/5-85). Geotextilele trebuie sa fie fabricate din fibre noi de polietilena sau polipropilena. Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii", NP 075-02.

5.2.5.5.3.3 ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII

Inainte de fabricarea si comandarea stratului impermeabil de geomembrana, Antreprenorul va transmite Inginerului urmatoarele:

Mostre din materialul de geomembrana propus pentru lucrari. Proprietatile tipice ale materialelor.

Calcule, teste si informatii care demonstreaza ca materialele sunt potrivite pentru a fi puse in opera, ca au rezistenta la strapungeri, permeabilitatea necesara si ca indeplinesc alte criterii din cadrul proiectului.

Asigurarea si controlul calitatii sunt definite in cadrul contractului. In cadrul fabricarii si instalarii unui strat impermeabil:

Asigurarea calitatii se refera la un tipar planificat de mijloace si actiuni sistematice, intreprinse pentru a asigura conformitatea fabricarii si instalarii sistemului de impermeabilizare cu Desenele si Specificatiile.

Controlul calitatii’ se refera la acele actiuni intreprinse de producator pentru a se asigura ca respectivele materiale indeplinesc cerintele specificatiilor.

Inainte de instalarea stratului de geomembrana, Antreprenorul va depune caietul de sarcini pentru executia lucrarilor, care va descrie dispunerea instalatiilor, dispunerea propusa a panourilor, metodele de sudare, materialele si detaliile legate de personalul de instalare (inclusiv experienta in lucrarile de instalare a straturilor de impermeabilizare).




Pag 68/354

Antreprenorul va depune Rapoarte Zilnice, care vor detalia lucrarile desfasurate, intarzierile, defectele si alte consemnari solicitate de aceste Specificatii.

5.2.5.5.3.4 EXECUTIA LUCRARILOR

Toate materialele folosite ca parte a sistemului de straturi impermeabile vor avea o durata de viata de cel putin 120 de ani, daca fac parte din lucrarile permanente. Se va tine cont de faptul ca elementele granulare ale stratului de impermeabilizare pot fi expuse conditiilor de vreme locale pentru perioade de pana la 6 luni. Aceasta sectiune stabileste cerintele minime de asigurare si control ale calitatii care vor fi urmarite de contrator pentru stratul de geomembrana.

5.2.5.5.3.5 LIVRAREA

La receptia materialului pe santier, Antreprenorul va furniza Inginerului un certificat de control al calitatii pentru fiecare rola de geomembrana livrata. Certificatul de control al calitatii va fi inclus in Raportul de Asigurare a Calitatii, elaborate la sfarsitul operatiunilor de aplicare a stratului impermeabil si va include:

Numarul de role si datele de identificare. Rezultatele testelor de control al calitatii, conform tabelului de mai jos.

Tabelul 7.

Parametri Cerinte Toleranta Metoda de verificare

Aspect Fara defectiuni si defecte vizibile Inspectie vizuala

Grosime 2,0mm -10 % ISO 4648:1991

Inaltimea asperitatii (pe fiecare parte) pentru geomembrana

texturata 0,25mm (medie minima) nu GRI-GM 12

Densitate Min. 0,94 g/cm3 nu DIN 53479

Indicele de topire (190/5) 0,6–0,8 g/10 min nu ISO 1133/18

Continut de negru de fum Min. 2,0% nu ASTM D-1238 Cond. E

Deformatie bi-axiala la intindere Min. 15% nu ASTM D5617-94

Caracteristici de deformare:

- Alungire la rupere Min. 50% nu

ISO 527-3:1993 ISO 37:1994

- Tensiune de intindere la rupere min. 10 N/mm2 nu

Deformatie si tensiune la punctul de curgere care

va fi indicat nu

- Rezistenta la rupere 75 N/mm nu ISO 6383/1:1985

- Rezistenta la perforare Forta min. 500 N nu ASTM D5596




Pag 69/354

Parametri Cerinte Toleranta Metoda de verificare

- Stabilitate dimensionala la temperatura max. +/-2% nu DIN 169381986

ISO 11501:1995

- Fragilitate la temperaturi scazute max. -20oC nu ISO 974:1980

DIN 16726

- Rezistenta chimica Modificarea proprietatilor mecanice max. 20% dupa

16 saptamani nu

ISO 175:1981 ISO 1817:1985 ASTM-D 3083

- Rezistenta biologica Modificarea proprietatilor mecanice max. 20% dupa

16 saptamani nu DIN 53739:1984

5.2.5.5.3.6 TRANSPORTUL SI MANEVRAREA

Antreprenorul va furniza un caiet de sarcini care va acoperi transportul in conditii de siguranta, descarcarea si stocarea geo-membranei inainte ca materialul sa fie expediat catre santier. Caietul de sarcini va include detalii legate de echipamentele care vor fi folosite pentru a preveni deteriorarea geomembranei si de instruirea operatorilor. La receptia geomembranei pe santier, Antreprenorul va efectua o inspectie a tuturor rolelor, pentru a descoperi defecte sau deteriorari. Aceasta inspectie va fi efectuata initial fara de desface rolele, cu exceptia cazului in care se gasesc sau se suspecteaza defecte sau deteriorari. Antreprenorul va comunica deteriorarile rolelor Inginerului. Antreprenorul va inlocui materialul deteriorat.

5.2.5.5.3.7 DEPOZITAREA

Antreprenorul va pregati o zona neteda, bine uscata, fara denivelari, pentru a fi folosita pentru depozitare, amplasata intr-o zona sigura, protejata de furt, vandalism si trafic. Toate componentele geomembranei vor fi depozitate deasupra nivelului solului si mentinute in stare uscata. Locatia sau locatiile de depozitare vor fi aprobate de Inginer.

5.2.5.5.3.8 INSTALAREA MEMBRANEI HDPE

5.2.5.5.3.8.1 SANTURILE DE ANCORARE

Santurile de ancorare pentru sistemul de impermeabilizare vor fi excavate conform detalierii din desene. Inainte de plasarea membranei in santul de ancorare, Antreprenorul trebuie sa verifice urmatoarele: Marginile unde stratul de impermeabilizare intra in sant nu prezinta neregularitati, denivelari etc., pentru a evita eventualele deteriorari ale stratului. Stratul de impermeabilizarea poate fi amplasat fara a fi deteriorat de eventuale corpuri ascutite. Santul si peretii santului nu prezinta denivelari care ar putea deteriora stratul. Orice defecte aparute in constructia santurilor care ar putea reduce calitatea instalarii stratului de impermeabilizare trebuie remediate imediat.

5.2.5.5.3.8.2 AMPLASAREA PANOURILOR

Un panou este o portiune de geomembrana, care urmeaza a fi sudata pe teren, de exemplu, un panou este o rola sau o bucata taiata dintr-o rola. La momentul instalarii, Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare




Pag 70/354

(numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil. Antreprenorul va furniza un desen care va detalia configuratia locatiilor pentru panourile folosite. Un desen asa cum au fost amplasate panourile, care va include localizarea testelor si a reparatiilor, va fi actualizat saptamanal si transmis Inginerului.

5.2.5.5.3.8.3 PREGATIREA STRATULUI DE ARGILA PENTRU APLICAREA GEOMEMBRANEI

Imediat inainte de aplicarea geomembranei, suprafata pregatita conform descrierii prezentelor Specificatii va fi aprobata de Inginer. Orice masuri de remediere al stratului impermeabil de baza din argila va fi stabilita de Inginer inainte de a fi executata de Antreprenor.

5.2.5.5.3.8.4 LOCATIA

Panourile vor fi amplasate de Antreprenor in concordanta cu desenele Antreprenorului pentru pozitionarea panourilor si cu Specificatiile. Orice modificari aparute vor fi convenite cu Inginerul.

5.2.5.5.3.8.5 IDENTIFICAREA PANOURILOR PE TEREN

Antreprenorul va da fiecarui panou un cod de identificare (numar sau litera-numar). Acest cod de identificare va fi stabilit de Inginer. Acest cod de identificare al panoului de teren va fi cat mai simplu si mai logic posibil.

5.2.5.5.3.8.6 PROGRAMUL DE INSTALARE Panourile vor fi amplasate cate unul o data si fiecare dintre ele va fi sudat imediat dupa amplasare (pentru a diminua numarul de panouri de teren nesecurizate). Antreprenorul va inregistra codul de identificare, locatia si data instalarii pentru fiecare panou de geomembrana. Inginerului i se va transmite un Raport Zilnic de Progres, care va include, fara sa se limiteze la, urmatoarele:

Numele personalului de pe santier.

Detalii legate de evolutia lucrarilor. Detalii legate de panourile de teren instalate.

Detalii legate de testele de teren si de reparatii.

5.2.5.5.3.8.7 VERIFICARI

Antreprenorul va face urmatoarele:

Se va asigura ca geomembrana nu este deteriorata de echipamente in timpul manipularii acesteia, de trafic, caldura excesiva, scurgere de hidrocarburi sau prin alte modalitati.

Va verifica ca suprafata de sub geomembrana pregatita pentru a aplica geomembrana nu a fost deteriorata din momentul in care a fost acceptata anterior si este inca in stare acceptabila imediat inainte de aplicare.

Se va asigura ca personalul care lucreaza la aplicarea geomembranei nu fumeaza, poarta incaltari adecvate sau nu desfasoara activitati care ar putea deteriora geomembrana. Toate persoanele care vor merge sau vor lucra pe stratul de impermeabilizarea din HDPE vor purta incaltaminte cu talpi usoare.

Se va asigura ca metoda folosita pentru a desface panourile nu afecteaza stratul de argila. Se va acorda atentie speciala sigurantei personalului atunci cand se desfac rolele pentru a fi plasate pe suprafete inclinate.

Se va asigura ca metoda folosita pentru a plasa panourile diminueaza cutele (mai ales cutele de la imbinarea panourilor adiacente). Noului panou i se va permite sa ajunga la aceeasi temperatura cu panoul deja asezat, in asa fel incat sa se intinda la fel.




Pag 71/354

Daca exista intarzieri in amplasarea geo-textilului si/sau a stratului de pietris pe membrana, Antreprenorul va aplica sarcini temporare adecvate (cum ar fi nisip, saci, cauciucuri), in asa fel incat sa nu deterioreze geomembrana, pentru a preveni ca aceasta sa fie ridicata de vant. Sarcinile temporare sau ancorarea vor fi indepartate inainte de aplicarea geotextilului si/sau a stratului de pietris.

Va plasa geotextilul si/sau stratul de pietris imediat ce testul de verificare a calitatii specificat a fost finalizat, pentru a miscora zona cu geomembrana neprotejata.

Se va asigura ca intrarea in contact direct cu geomembrana a echipamentelor sau mijloacelor de transport este diminuata in timpul aplicarii geotextilului si/sau a materialului pentru stratul de pietris si va proteja geomembrana in caz de trafic excesiv.

Antreprenorul va informa Inginerul imediat daca oricare dintre cerintele de mai sus nu poate fi indeplinita.

5.2.5.5.3.8.8 DETERIORARI

Antreprenorul va inspecta fiecare element al geomembranei, dupa amplasare si inainte de operatiunile de sudare, pentru a observa zonele cu deteriorari. Antreprenorul va asista Inginerul in legatura cu partea din geomembrana care ar trebui reparata sau acceptata. Geomembrana deteriorata sau partile membranei deteriorate care au fost respinse vor fi marcate si indepartate. Indepartarea lor din zona de lucrari va fi consemnata de Antreprenor.

5.2.5.5.3.9 REALIZAREA SISTEMULUI DE IMPERMEABILIZARE

5.2.5.5.3.9.1 DISPUNEREA SUDURII

In general, sudurile vor fi orientate paralel cu linia de inclinatie maxima a taluzului. In colturi si locatii geometrice cu forma ciudata, numarul de suduri trebuie diminuat. Nici o sudura nu va trebui sa aiba mai putin de 1,5m de la extremitatea inferioara a taluzului sau de zonele cu potentiale concentratii de tensiune, cu exceptia cazurilor cand se autorizeaza astfel. Atunci cand intreaga lungime a rolelor nu se intind dincolo de extremitatea inferioara a taluzului, capetele panourilor pot fi sudate in cazul in care capatul panoului este taiat la un unghi mai mare de 45o pentru a diminua tensiunea sudurii. Un sistem de numarare a sudurilor compatibil cu sistemul de numarare a panourilor va fi stabilit intre Antreprenor si Inginer. Imbinarile pe teren vor fi facute prin suprapunerea foliilor adiacente cu minim 75mm pentru sudarea cu electrod (extrudare) si cu 100mm pentru sudura prin contact (fuziune).

5.2.5.5.3.9.2 ECHIPAMENT SI PRODUSE DE SUDARE

Procedeele aprobate pentru executia sudurilor pe teren sunt extrudarea si fuziunea. Procesele alternative propuse vor fi sustinute cu documente si transmise Inginerului spre aprobare. Aparatele pentru sudarea prin extrudare vor fi prevazute cu dispozitive de masurare a temperaturii aparatului la ajutaj si cu un electrod de extrudare. Aparatul pentru sudare prin fuziune trebuie sa fie un dispozitiv vehicular automat care produce o dubla sudure cu un spatiu de aer inchis. Aparatul de sudare prin fuziune va fi prevazut cu dispozitive de masurare a temperaturilor aplicabile. Antreprenorul se va asigura ca:

Echipamentele folosite pentru sudare nu vor deteriora geomembrana.

Aparatul de sudura prin extrudare este curatat inainte de a incepe o operatiune de sudare, pana cand tot extrudatul degradat de caldura a fost indepartat din rezervor.

Generatorul electric este plasat pe o fundatie neteda, in asa fel incat geomembrana sa nu fie deteriorata.

Slefuirea va fi finalizata cu cel mult o (1) ora inainte de sudarea prin extrudare (slefuirea nu este necesara pentru sudarea prin fuziune).




Pag 72/354

O folie neteda izolatoare sau o bucata de material vor fi puse sub aparatul de sudare la cald dupa utilizare, pentru a se asiguara ca HDPE-ul nu este afectat.

Geomembrana este protejata de deteriorari in zonele cu trafic intens.

5.2.5.5.3.9.3 PREGATIREA PENTRU SUDARE

Antreprenorul va verifica ca: Inainte de sudare, zona de sudare este curata, fara umezeala, praf, murdarie, moloz si materiale

straine de orice tip.

Orice agent de curatare folosit nu trebuie sa umfle sau sa dizolve polimerul, sa afecteze sanatatea umana si sa polueze mediul.

Sudurile sunt aliniate cu cel mai mic numar posibil de cute.

5.2.5.5.3.9.4 CONDITII DE MEDIU PENTRU SUDARE

Sudarea sau amplasarea stratului de impermeabilizare nu vor fi efectuate in timpul sau dupa precipitatii, in conditii de umezeala excesiva, acumulari de apa, spulberari de praf sau vant excesiv. Mai mult, sudarea nu va fi executata in perioade cand temperatura la suprafata a HDPE este sub -5oC sau peste 35oC. Conditiile normale de temperatura necesare pentru sudare sunt urmatoarele:

Sudarea nu va fi executata daca temperatura este destul de ridicata in asa fel incat sa afecteze personalului. Inginerul va fi instiintat imediat in legatura cu orice probleme provocate de conditiile de vreme.

5.2.5.5.3.9.5 SUDURI DE TEST

Sudurile de test vor fi efectuate pe bucati din stratul de geomembrana pentru a verifica ca respectivele conditii de sudare sunt acceptabile. Astfel de teste vor fi executate simuland toate conditiile posibile de sudare (incepul zilei, mijlocul zilei, dupa momentul in care echipamentul este inchis si lasat sa se raceasca) pentru fiecare aparat de sudat folosit. Sudarile de testare vor fi efectuate in aceleasi conditii ca cele de pe teren. Mostrele pentru sudarile de testare vor fi lungi de aproximativ 1,0m si late de 300mm (dupa sudare) cu sudura centrata pe lungime. Suprapunerea sudurii va avea o valoare nominala de 100mm; 75mm minim. Doua mostre de imbinare, fiecare lata de 25mm, vor fi taiate din mostra pentru testul de sudura de catre sudor. Specimenele vor fi testate prin incercarea de a le dezlipi manual sau prin folosirea unui tensiometru de teren, pentru a verifica daca sudura rezista. Daca mostrele prezinta zone nesudate sau cu rezistenta mica, atunci echipamentul va fi reajustat, iar testele vor fi repetate. Daca mostrele dau din nou rateuri, aparatul de sudura si operatorul nu vor fi acceptati si nu vor fi folositi pentru sudare, pana cand deficientele sunt corectate si doua teste de sudura consecutive reusite vor fi efectuate. Inginerul va fi prezent la efectuarea testelor.

5.2.5.5.3.9.6 PROCEDURA GENERALA DE SUDARE

Cu exceptia cazurilor in care se specifica altfel, procedura generala de sudare folosita de Antreprenor va fi urmatoarea:

Rolele de geomembrana vor fi suprapuse cu minim 100mm pentru sudarea prin fuziune si 75mm pentru sudarea prin extrudare.

Cutele formate la suprapunerea sudurii vor fi taiate de-a lungul cutei pentru a obtine o suprapunere plata. Cutele taiate vor fi sudate si oricare portiune pe care suprapunerea este inadecvata se va aplica pe ea o bucata ovala sau rotunda din aceeasi geomembrana, care se va extinde cu minim 150mm dincolo de taietura, in toate directiile.

Sudura se va extinde in susul panourilor de pe peretii celulei si cel putin la baza santurilor de ancorare.




Pag 73/354

Toate sudurile transversale vor fi efectuate prin extrudare la locul de intersectare. Borul superior al membranei este indepartat in zona care urmeaza a fi sudata prin extrudare, iar zona de sudura va fi paralela cu solul inainte de sudare.

In cazul sudarii prin fuziune pe un teren ud sau namolos, un strat protector mobil din plastic ar putea fi necesar pentru a fi aplicat direct sub membranele care sunt sudate. Aceasta masura este luata pentru a preveni aparitia umezelii intre foliile care urmeaza a fi sudate si/sau pentru a furniza o viteza potriva pentru dispozitivul de sudura.

5.2.5.5.3.9.7 TESTAREA NEDISTRUCTIVA A CONTINUITATII SUDARII

Antreprenorul va testa intr-o maniera nedistructiva toate sudurile pe intreaga lor lungime, folosind un aparat de testare cu vacuum, incercarea materialului cu scantei, testul cu aer sub presiune sau alte metode aprobate. Scopul testelor nedistructive este de a verifica continuitatea sudurii. Acestea nu ofera informatii despre trainicia sudurii. Testarile de continuitate se vor desfasura pe masura ce lucrarile de sudura avanseaza si nu la finalizarea tuturor sudurilor pe teren. Inginerul va primi o instiintare corespunzatoare inainte de desfasurarea oricaror teste. Toate rezultatele testelor vor fi transmise Inginerului.

5.2.5.5.3.9.8 TESTUL CU VACUUM

Acest test este de obicei efectuat in cazul sudurilor prin extrudare si poate fi folosit in cazul sudurilor prin fuziune atunci cand geometria sudurii face testarea cu aer sub presiune imposibila or nepractica sau cand se incearca localizarea precisa a unui defect in urma testarii cu aer sub presiune. Echipamentul va cuprinde urmatoarele:

O cutie de vid care va fi o incinta rigida, cu o fereastra transparenta de vizionare, o garnitura de neopren moale aplicata pe fund, hublou sau ansamblu de vane si un dispozitiv de masurare care sa indice vidul din cutie.

Un rezervor de vid din otel si un ansamblu de pompe prevazute cu un regulator de presiune si cu legaturi ale conductelor.

Un furtun de cauciuc sub presiune/in vid, cu garnituri si conexiuni. O galeata si o perie lata, un spalator pentru podele sau un spray. O solutie de sapun.

Testul trebuie desfasurat la minim 35 kPa vid si intre 10 si 15 secunde. Toate zonele in care apar bule de sapun vor fi marcate si reparate in conformitate cu Specificatiile. Testul nu trebuie executat la mai putin de o ora dupa sudura. Sudurile testate la vid vor fi consemnate in Raportul Zilnic.

5.2.5.5.3.9.9 INCERCAREA MATERIALULUI PRIN SCANTEI

Echipamentul va cuprinde:

Bobina de inalta frecventa cu un voltaj ajustabil intre 15 si 30 kV. Fir de cupru.

Testarea cu scantei se va desfasura cu folosirea urmatoarelor proceduri:

Un fir continuu de cupru va fi introdus in sudura pe toata lungimea sa. Sudura va fi pregatita prin polizare.

Dupa finalizarea sudurii prin extrudare, aceasta va fi lasata sa se raceasca.

Echipamentul pentru testarea cu scantei va fi ajustat pentru un voltaj de aproximativ 10 kV pe milimetru de grosime geomembrana testata.




Pag 74/354

Sonda pentru testul prin scantei se va deplasa incet la o inaltime adecvata de-a lungul fiecarei parti si in centrul extrudatului.

Daca sar scantei din sonda in sudura extrudata, acest lucru va indica zona in care sudura nu este etansa.

Se va marca zona in care apar scanteile si se va repara in conformitate cu specificatiile.

Zonele reparate vor fi retestate.

5.2.5.5.3.9.10 TESTAREA CU AER SUB PRESIUNE

Acest test se efectueaza numai pentru suduri cu dubla fuziune. Echipamentul va contine urmatoarele: O pompa cu aer (manuala sau motorizata) prevazuta cu un dispozitiv de masurare a presiunii intre 25

si 36 psi (160 si 250 kPa).

Un furtun de cauciuc cu garnituri si conexiuni. Un ac ascutit sau alte dispozitive speciale de alimentare cu aer sub presiune.

Inainte de testare, membrane va fi lasata sa se raceasca minim doua ore. Executia etapelor de testare va fi evaluate in functie de urmatoarele criterii: Tabelul 8.

Grosimea foliei Minim initial

(kN/m2) Maxim initial

(kN/m2)

Cadere permisa Diferenta de Presiune maxima admisa

dupa 5 minute (kN/m2)

2,0 mm 200 240 15

Daca o parte a testului nu indeplineste aceste criterii, zonele in cauza vor fi marcate si reparate in conformitate cu aceste specificatii.

5.2.5.5.3.9.11 TESTAREA DISTRUCTIVA

Testarea distructiva a sudurilor furnizeaza singura evaluare directa a rezistentei sudurilor si a eficientei imbinaturilor, indicand durabilitatea sudurilor. Testarea distructiva implica doua tehnici: 1) testare prin forfecare si 2) testare prin rupere. Testele distructive de sudura vor fi executate de Antreprenor pe mostre luate din locatii alese la intamplare de Inginer. Scopul acestor teste este de a verifica faptul ca sudurile sunt complet integrate una in cealalta si de a evalua trainicia acestora. Testarea rezistentei sudurilor va fi executata pe masura ce lucrarile de sudare avanseaza si nu la finalizarea tuturor sudurilor de pe teren.

5.2.5.5.3.9.12 LOCATII SI FRECVENTA TESTATII

Inginerul va alege locatiile de unde se vor taia mostre de sudura. Frecventa se va stabili intre Antreprenor si Inginer la incheierea contractului si/sau in cadrul Intalnirii de Pre-constructie. In absenta altor specificatii, mostrele distructive vor fi luate cu o frecventa minima de 1 mostra pentru fiecare 150m de sudura. Frecventa cu care vor fi prelevate mostrele va fi masurata ca medie pentru intreaga celula. Sudorul nu va fi informat in prealabil in legatura cu locatiile de unde vor fi prelevate mostrele de sudura.

5.2.5.5.3.9.13 PROCEDURA DE PRELEVARE A MOSTRELOR




Pag 75/354

Mostrele vor fi taiate si testate de Antreprenor pe masura ce sudura avanseaza. Antreprenorului nu i se va permite sa acopere straturile de impermeabilizare cu alte materiale pana cand procedurile si testele de asigurare a calitatii nu au fost finalizate spre satisfactia Inginerului. Antreprenorul va face urmatoarele:

Va aloca fiecarei mostre un numar, in functie de sudura si de numarul de suduri si o va marca corespunzator.

Va consemna locatiile de unde au fost prelevate mostrele in Raportul Zilnic. Va repara imediat toate orificiile din geomembrana, rezultate in urma prelevarii a mostrelor de sudura

in vederea efectuarii testelor distructive, in conformitate cu procedurile de reparatii descrise anterior. Continuitatea noilor suduri in zona reparata va fi testata in conformitate cu procedurile descrise anterior.

5.2.5.5.3.9.14 DIMENSIUNEA MOSTRELOR

La o locatie data de prelevare a mostrelor, se vor preleva doua tipuri de mostre de catre sudor: In primul rand, se vor preleva doua probe preliminare pentru testarea pe teren. Fiecare dintre aceste probe va fi lata de 25mm si lunga de 150mm, cu sudura centrata transversal pe lungime. Distanta dintre aceste doua mostre va fi de minim 1,1m. Probele vor fi testate prin rupere. Daca vreuna dintre ele nu indeplineste conditiile testelor de teren, se va aplica procedura specificata anterior. Daca ambele probe trec testul de teren, se va preleva o mostra intre cele doua probe, aceasta fiind taiata in trei si distribuita dupa cum urmeaza:

O parte Antreprenorului pentru testare, 500mm x 300mm. Acest test va fi asistat si consemnat de catre Inginer;

O parte pentru testarea in laborator a calitatii geomembranei, daca este cazul, 300mm x 300mm;

O parte pentru manualul de calitate si pentru inregistrarea in arhiva, 300mm x 300mm.

5.2.5.5.3.9.15 TESTELE DE TEREN

Antreprenorul va taia dintr-o mostra de testare, 10 probe late fiecare de 25mm. Probele vor fi testate folosind tensiometrul de teren, cinci probe vor fi testate prin forfecare si cinci prin dezlipire. Valorile minime pentru rezistenta sudurii sunt incluse in tabelul de mai jos: Tabelul

Valori minime solicitate

Grosimea geomembranei Dezlipirea in cadrul

extrudarii

(kN/m)

Dezlipirea in cazul fuziunii

(kN/m)

Forfecarea in cazul

extrudarii

(kN/m)

Forfecarea in cazul fuziunii

(kN/m)

2.0mm 18 23 29 29

Daca mai mult de o proba dintr-unul din grupurile de cinci probe pentru testarea prin forfecare sau dezlipire nu respecta criteriile, atunci mostra nu se conformeza si vor fi intreprinse procedurile specifice. Metodele folosite sunt in conformitate cu ASTM D4437, D413 si D638. Toate rezultate vor fi transmise Inginerului imediat ce acestea sunt disponibile.

5.2.5.5.3.9.16 PROCEDURILE IN CAZUL ESECULUI TESTULUI DISTRUCTIV

Daca o mostra nu trece testul distructiv, se vor aplica urmatoarele proceduri. Antreprenorul are doua optiuni: Reconstruirea sudurii intre oricare doua dintre locatiile care au trecut testul.




Pag 76/354

Sa localizeze canalul sudurii catre o locatie intermediara la maxim 3,0m in fiecare directie de punctul care nu a trecut testul si sa prevaleze o mostra mica pentru un test suplimentar pentru fiecare locatie. Daca aceste mostre suplimentare trec testul, atunci se vor prevala mostre complete. Daca si aceste mostre trec testul, atunci sudura va fi reconstruita intre aceste locatii. Daca cel putin una din mostre nu trece testul, atunci prodeul va fi repetat pentru a stabili zona in care ar trebui reconstruita sudura. Inginerul poate opta sa reconstuiasca o intreaga sudura, daca numarul de reparatii pe un cordon de sudura este considerat ca excesiv. Toate sudurile acceptabile trebuie limitate de doua locatii de la care s-au prelevat mostre ce au trecut testele distructive. Antreprenorul va sprijini cu documente toate actiunile luate in legatura cu esecurile la testele distructive (de exemplu, capetele zonelor de sudura care nu au trecut testul) si le va prezenta in Raportul Zilnic. Materialele cu defecte sau deteriorate vor fi identificate si detaliate in cadrul unui raport privind defectele si consemnate in Raportul Zilnic. Actiunile intreprinse pentru a rezolva sau corecta problemele vor fi de asemenea consemnate. Defectele, orificiile, bulele de aer, materiile prime nefolosite, semnele de contaminare cu materie straina, sudurile inaccepatabile ale geomembranei si alte conditii nesatisfacatoare vor fi identificate in Raportul Zilnic. Actiunile de reparare/corectie ale problemei vor fi de asemenea consemnate. Locatiile tuturor reparatiilor vor fi marcate zilnic pe Desenele Antreprenorului care vor reprezenta situatia reala din teren. Astfel de desene vor fi disponibile pentru a fi inspectate de catre Inginerul de Control si Asigurare a Calitatii in orice moment.

5.2.5.5.3.9.17 EVALUARE

Fiecare locatie suspecta, atat in zonele de sudura cat si in zonele fara sudura va fi testata nedistructiv, folosing metodele descrise anterior. Fiecare locatie care nu trece testul nedistructiv va fi marcata de Antreprenor si reparata. Lucrarile nu vor fi continua in locatii care au fost reparate, pana cand nu sunt disponibile rezultatele testelor cu valori de trecere.

5.2.5.5.3.9.18 PROCEDURA DE REPARARE A GEOMEMBRANEI

Orice portiune a geomembranei care nu trece un test distructiv sau nedistructiv va fi reparata. Exista mai multe proceduri pentru repararea acestor zone. Decizia finala referitoare la procedura de reparare adecvata va fi convenita intre Inginer si Antreprenor. Procedurile disponibile includ:

Peticirea – folosita pentru a repara orificii largi, rupturi si contaminari cu materie straina. Polizarea si resudarea – folosite pentru a repara sectiuni ale sudurilor prin extrudare.

Sudarea in puncte – folosita pentru a repara gaurile mici si alte defecte mici localizate.

Acoperirea – folosit pentru a repara suprafete mari cu suduri nereusite.

Topping- folosit pentru a repara zone de suduri inadecvate in care folia are o muchie expusa, cum ar fi surdura prin fuziune.

In plus, se vor indeplini urmatoarele prevederi:

Suprafetele geomembranei care vor fi reparate vor fi polizate cel mult o ora inainte de reparatii. Toate suprafetele trebuie sa fie curate si uscate la momentul reparatiei. Tot echipamentul de sudura folosit in procesul de reparare trebuie aprobat.

Metodele de reparatie, materialele si tehnicile vor fi aprobate inaintea executarii reparatiei de catre Inginer.

Peticele sau invelisurile se vor extinde cel putin 150mm dincolo de muchia defectului si toate colturile peticelor vor fi rotunjite la o raza de cel putin 75mm.




Pag 77/354

5.2.5.5.3.9.19 VERIFICAREA REPARATIILOR GEOMEMBRANEI

Fiecare reparatie va fi testata nedistructiv, cu ajutorul metodelor descrise in anterior ca fiind posibile. Reparatiile care trec testul nedistructiv vor fi considerate ca fiind adecvate. Testele netrecute vor indica ca reparatia trebuie refacuta si ca este necesara o noua retestare pana testul este trecut. Sistemul de impermeabilizare cu geomembrana va fi acceptat cand:

Toate materialele pentru stratul de impermeabilizare sunt expuse si sudate. Rapoartele Zilnice sunt complete.

Desenele cu dispunerea reala a panourilor sunt complete si aprobate. Verificarea acceptabilitatii sudurilor si reparatiilor, inclusiv a testarilor asociate, este finalizata.

Antreprenorul va informa Inginerul in legatura cu aranjamentele de demobilizare.

5.2.6 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In perioada de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari sau alte defecte datorate executiei lucrarilor. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a “Inginerului”, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.

5.2.7 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare; verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;

verificarea grosimii straturilor asternute;

controlul compactarii umpluturilor;

controlul caracteristicilor patului drumului; Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.

5.2.7.1 Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare. Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.

5.2.7.2 Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.




Pag 78/354

Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31-2002 Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga) La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.

5.2.7.3 Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2.

5.2.7.4 Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.

5.2.7.5 Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83. Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.

5.2.7.6 Controlul caracteristicilor platformei drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.




Pag 79/354

Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD 31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate. Tabel 9

Tipul de pamant conform SR EN ISO 14688-2:2005 Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914-84, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

5.3 RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

5.3.1 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmato Receptia pe faze se executa de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie;

in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;

in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.




Pag 80/354

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie;

natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca:

nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;

nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);

lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;

nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;

se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;

nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.

5.3.2 RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

5.3.3 RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

6 LUCRARI DE DRUMURI

6.1 STRATURI DE FORMA

6.1.1 GENERALITATI SI STANDARDE Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253-84, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. Prezentul capitol se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive:

pamanturi necoezive; impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10 cm.

b. materiale coezive: pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83); pamanturi coezive tratate cu var;




Pag 81/354

pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var. Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive. Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt indeplinite conditiile tehnice. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie. Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

6.1.2 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3.5 - 4%. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ±0,05 m fata de axa si de ±0,10 m la latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de ± 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

6.1.3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA.

6.1.3.1 PAMANTURI




Pag 82/354

Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si identifica conform SR EN ISO 14688-2:2005 in functie de compozitia granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2. In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:

Loess cu fractiunea: 0.01 ... 0.1 mm > 60% si greutatea volumica de 12-16 KN/mc Pamant loessoid cu fractiunea 0.01 ... 0.1 mm < 60%.

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip. Pamanturi coezive si slab coezive

Tabel 1

Nr. Crt

DENUMIREA

PAMANTURILOR

CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA

I.P. Argila % < 0.005 mm

Praf % 0.005...0.05mm

Nisip % 0.05...2 mm

1 2 3 4 5 6

1 Foarte coezive

Argila groasa < 60 variabil variabil > 35

2 Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35

3

Coezive

Argila prafoasa 35...50 > decat argila < decat praf 15...35

4 Argila nisipoasa 30...60 < decat argila > 30 15...35

5 Argila praf nisipoasa 30...35 > decat argila > 30 15...25

6

Slab coezive

Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25

7 Praf argilos nisipos 15...30 > decat nisip > 30 5...20

8 Praf 0...15 > decat argila < 30 5...15

9 Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10

10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip > decat praf 5...20

11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip > decat praf 0...10

Pamanturi necoezive

Tabel 2

DENUMIRE PÃMANT NECOEZIV Dimensiunea preponderentã a fragmentului solid - mm

Bolovãnis Pietris mare Pietris mic Nisip mare

Nisip mijlociu Nisip fin

70...200 20...70 2...20 0.5...2

0.25...0.5 0.05...0.25

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr. 3.




Pag 83/354

Tabel 3

DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA

Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max.

100 mm continua

60%

7 3%

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.

6.1.3.2 VAR Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:

var nehidratat macinat, conform SR 9310:2000; var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1:2003.

Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr. 4. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier. Tabel 4

CARACTERISTICI

Var nestins macinat

Var pentru constructii

Metoda de incercare

Nestins, bulgari Stins, pulbere

Tipuri de var

CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80

Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali, % min 90 80 90 80 90 80

SR EN 196-22:2006

Oxid de magneziu (MgO), % max ≤101

Dioxid de carbon (CO2), % max 5 4 7 4 7

Trioxid de sulf (SO2)3; % max 2

Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute

<15 <15 - SR EN

459-2:2003




Pag 84/354

CARACTERISTICI

Var nestins macinat

Var pentru constructii

Metoda de incercare

Nestins, bulgari Stins, pulbere

Tipuri de var

CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80

Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului (Tmax) °C

≥60 ≥50 ≥60 ≥50 - -

Finetea de macinare, rest pe sitele - 0,09 % - 0,20 %

≤7 ≤2

≤7 ≤2

Densitate aparenta, kg/dm3 - - 0.3...0.6

Randament in pasta, dm3/10 kg - - ≥26

Apa libera, % - - ≤2

1) Vezi tabelul 1 din SR EN 459-1:2003 2) La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct.2) 3) La var pentru constructii (SR EN 459-1:2003, pct.4.4).

6.1.3.3 APA Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008:2003. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

6.1.3.4 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 5. Tabel 5

Material Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica

Frecventa minima Metode de determinare

conform STAS La aprovizionarea materialelor

Inainte de utilizare

Pamanturi coezive

Compozitia granulometrica In functie de heterogenitatea pamantului insa cel putin o

incercare la 1000 mc

-

1913/5-75

Indice de plasticitate 1913/4-86

Continutul de substante organice si humus

La schimbarea sursei de aprovizionare - SR EN ISO

14688-2:2005

Umiditate - O proba pe schimb 1913/1-82




Pag 85/354

Material Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica

Frecventa minima Metode de determinare

conform STAS La aprovizionarea materialelor

Inainte de utilizare

Pamanturi necoezive, deseuri cariera

Compozitia granulometrica O proba la fiecare lot aprovizionat -

SR EN

13450:2003 Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata

O proba la fiecare furnizor

-

Coeficient de gelivitate pe piatra Din buletinul de la furnizor -

Umiditate - O proba pe schimb 4606-80

Pamanturi necoezive material pietros aluvionar

Compozitia granulometrica O proba pe fiecare lot

aprovizionat

- -

SR EN

13450:2003 Echivalentul de nisip

Umiditate - O proba pe schimb 4606-80

Var

Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

-

Finetea La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de

garantie

- - -

Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere SR EN

459-2:2003 Durata de stingere

6.1.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

6.1.4.1 PREGATIREA STRATULUI SUPORT Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului.

6.1.4.2 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform proiect de 4.0%.




Pag 86/354

Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta prescrise pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru. In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98% pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95% in toate punctele de masurare. Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson experimental de min. 30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:

grosimea optima de compactare; umiditatea optima de compactare; componenta atelierului de compactare ; numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului

de compactare. Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.

6.1.4.3 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate punctele de masurare.

6.1.4.4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera. Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%;

echivalentul de nisip EN ≥ 30%; granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6; umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13-83; continutul in elemente moi si gelive, max 5%; sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.




Pag 87/354

Tabel 6

Domenii de granulozitate Limita

Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Ochiuri patrate conform SR EN 933-2:1998 (Tabelul 2)

0.063 0.16 0.5 2 6.3 16 25 63

0 - 63 min

max

6

12

8

20

12

28

18

43

31

67

53

98

65

100

100

100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare. Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental. Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu ajutorul autogrederului. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

6.1.4.5 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4% raportat la masa pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed. Valorile date in tabelul nr. 7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere. Tabel 7




Pag 88/354

Denumirea pamanturilor Umiditatea pamantului Dozaj in % din masa

var bulgari var nestins macinat

var hidratat pulbere

Pamanturi foarte coezive si coezive

De la Wopt + 4...7% pana la Wopt + 12...15%

4 4 -

Sub Wopt + 4...7% 3 3 4

Pamanturi slab coezive De la Wopt + 4...7% pana la Wopt + 12...15%

3 3 -

Sub Wopt + 4...7% 2 2 3

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative. In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris. In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor:

dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant; grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat; umiditatea optima de compactare; componenta atelierului de compactare; intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).

Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor utilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului. Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2. c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri:




Pag 89/354

daca: Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-3 treceri pentru

omogenizare; Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare de executie; Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana

cand umiditatea acestuia devine Wopt ± 3%. d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; e. in intervalul 8...28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

6.1.5 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8 Tabel 8

Actiunea, procedeul de verificare sau carac-teristicile care se verifica

Frecventa minima

Metoda de verificare conform

STAS

Tipul stratului de forma care se verifica

A B C D

1 2 3 4 5 6 7

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x

Umiditatea materialelor granuloase zilnic si ori de cate ori este necesar

1913/1-82 x

Umiditatea pamantului dupa imprastiere zilnic si ori de cate ori este necesar

1913/1-82 x x

Umiditatea amestecului de pamant cu material granular

zilnic si ori de cate ori este necesar

1913/1-82 x x

Granulozitatea amestecului de pamant cu material granular

cel putin 3 probe la 1000 mc 1913/5-85 x x

Dozajul de var zilnic si ori de cate ori este necesar

- x

Umiditatea amestecului de var si pamant zilnic 1913/1-82 x




Pag 90/354

Actiunea, procedeul de verificare sau carac-teristicile care se verifica

Frecventa minima

Metoda de verificare conform

STAS

Tipul stratului de forma care se verifica

A B C D

1 2 3 4 5 6 7

Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare cu var si omogenizare a amestecului

in cel putin doua puncte la 1000 mp

10473/2-86 x

Gradul de compactare al stratului de forma in cel putin doua puncte la 1500 mp

10473/2-86 1913/15-85

x x x x

Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma prin sondaj cel putin unul la 200 ml

- x x x x

Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat

in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp

10473/2-86

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera B - strat de forma din impietruiri existente C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm 0.01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:

datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor.

6.1.6 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.




Pag 91/354

In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma dupa receptia pe faza a acestuia.

6.1.7 RECEPTIA LUCRARILOR

6.1.7.1 RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie „Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.

6.1.7.2 RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de reeceptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.

6.1.7.3 RECEPTIA FINALA Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

6.2 FUNDATII DIN BALAST

6.2.1 GENERALITATI SI STANDARDE

Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul proprietarului acestor drumuri. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 si 30 cm. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "Inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. Antreprenorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost finisat si receptionat. Antreprenorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior. Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.




Pag 92/354

6.2.2 MATERIALE

6.2.2.1 AGREGATE NATURALE Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Tabel 1

CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE

Amestec optim Fundatii rutiere

Completarea sistemului rutier la inghet – dezghet Strat de forma

Sort 0-63 0-63 0-63

Continutul de fractiuni , %

Sub 0.02 mm max 3 max 3 max 3

Sub 0.2 mm 4-10 3-18 3-33

0-1 mm 12-22 4-38 4-53

0-4 mm 26-38 16-57 16-72

0-8 mm 35-50 25-70 25-80

0-16 mm 48-65 37-82 37-86

0-25 mm 60-75 50-90 50-90

0-50 mm 85-92 80-98 80-98

0-63 mm 100 100 100

Granulozitate Conform fig.2 SR 662:2002

Conform fig.2 SR 662:2002

Conform fig.2 SR 662:2002

Coeficient de neuniformitate (Un), min - 15 15




Pag 93/354

Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30 50 50

6.2.2.2 APA Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.

6.2.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal inainte de realizarea stratului de fundatie se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2. Tabel 2

Nr. crt

Actiunea,procedeul de verificare sau

caracteristici ce se verifica

Frecventa minima Metoda de determinare

conform STAS La aprovizionare La locul de punere in opera

1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat -

-

2 Determinarea granulometrica O proba la fiecare lot

aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul

pentru fiecare sort)

-

4606-80

3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) si

ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii

meteorologice 4606-80

4

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare

sursa (sort) - SR EN

13450:2003

6.2.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

6.2.4.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

ρdu max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

6.2.4.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE




Pag 94/354

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:

ρdu ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3 Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %; in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.

ρdu ef. gc = ------------------ x 100

ρdu max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in cadrul prezentului caiet de sarcini.

6.2.5 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

6.2.5.1 MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

6.2.5.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3.40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare

a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:




Pag 95/354

Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc; S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

6.2.5.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa executia din balast inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

6.2.6 CONTROLUL CALITATII

In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD 31-2002. Tabel 3

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la locul de punere in opera

Metode de verificare conform STAS

1 Incercare Proctor modificata Fiecare studiu de compozitie pentru balast optimal 1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat 1913/1-82

3 Determinarea grosimii stratului compact minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat -




Pag 96/354

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata

minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat

1913/15-75

6 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cite doua puncte situate in profiluri transversale la distante de max 20 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 4,0 m

Normativ CD 31-2002

6.2.7 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

6.2.7.1 ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.

Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de ± 0,4% si se masoara la fiecare 25 m sau in profilele din proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.

6.2.7.2 CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare Proctor modificat de min. 98%, pentru cel putin 93% din punctele masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I – III in cel putin 95% din punctele masurate si min. 98% in rest. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4. Tabelul 4

Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)

Grosimea stratului de fundatie din balast h, cm

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:

Strat de forma

Pamanturi de tip: (conform SR EN ISO 14688-2:2005)

Nisip prafos; Nisip argilos

Praf nisipos; Praf argilos; Praf

Argila; Argila nisipoasa; Argila prafoasa




Pag 97/354

15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 292

6.2.7.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime astfel:

in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.


6.2.8.1 RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

6.2.8.2 RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

6.3 FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

6.3.1 GENERALITATI SI STANDARDE Prezentul capitol se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de fundatie realizat. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.




Pag 98/354

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

6.3.2 MATERIALE

6.3.2.1 AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza piatra sparta amestec optimal 0-63mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este un macadam sau un beton de ciment. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1

CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE

Amestec optimal

SORT 0-63

Continut de fractiuni, %

Sub 0.02 mm max 3

Sub 0.2 mm 4-10

0-1 mm 12-22

0-4 mm 26-28

0-8 mm 35-50

0-16 mm 48-65

0-25 mm 60-75

0-50 mm 85-92

0-63 mm 100

Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662:2002

Coeficient de neuniformitate (Un), min. -

Echivalent de nisip (EN) min. 30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30

6.3.2.2 NISIP - CONDITII DE ADMISIBILITATE Tabel 2

Caracteristici Domenii de utilizare:

Strat izolant Macadam




Pag 99/354

Umplerea golurilor dupa

impanare Protectie

Conditii de admisibilitate

Sort 0-4 0-4 4-8*

Granulozitate: continut de fractiuni sub 0.1 mm. max;

14 - -

continut de fractiuni sub 0.02 mm % -

............ - strat de baza - 5...15 max 5

- imbracaminte - 15...30 -

conditii de filtru invers* 5 pd15<d15f<5d58p - -

Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 6x10-3 - -

* 5 pd15<d15f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%, respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru (f).

6.3.2.3 PIATRA SPARTA-CONDITII DE ADMISIBILITATE Tabel 3.

Sort /Caracteristici

Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare

Conditii de admisibilitate

0-8 (16) 8-16 16-25 (31) 25-40 40-63 63-80

Continut de granule: - raman pe ciurul superior (dmax) - trec prin ciurul inferior (dmin), % max.

5 5 5 5

- 10 10 10

Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %,max.

- 10 10 -

Forma granulelor: - coeficient de forma,%, max.

- 35 35 35

Continut de impuritati: - corpuri straine,%,max.

1 1 1

- fractiuni sub 0.1 mm,%,max. - 3 Nu este cazul

Uzura cu masina Los Angeles, %, max. - 30 Corespunzator clasei rocii conform SR 662:2002

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max. - 6 3 Nu este

cazul

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere,




Pag 100/354

impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: • Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

6.3.2.4 APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

6.3.3 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4. Tabelul 4.

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica

Frecventa minima Metode de determinare conf.

STAS La aprovizionare La locul de punere in opera

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie La fiecare lot aprovizionat - -

Corpuri straine: - argila bucati; - argila aderenta; - continutul de carbune

In comparatie in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de impurificare 4606-80

Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 m3

pentru fiecare sort si fiecare sursa

- 4606-80

Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta O proba la max. 500 T

pentru fiecare sort si fiecare sursa.

- 4606-80

Echivalentul de nisip O proba la max. 500 m3

pentru fiecare sursa - SR EN

13450:2005

Umiditate -

O proba pe schimb si sort si ori de cate ori

se observa o schimbare cauzata de

cond. meteo

4606-80

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala.

O proba la 500 m3 pentru fiecare sort de piatra sparta

si sursa - SR EN

13450:2005

Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la 500 m3 pentru fiecare sort si fiecare sursa - SR EN

13450:2005




Pag 101/354

6.3.4 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

6.3.4.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

ρdu max.P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt. P.M. = umiditatea optima de compactare, exprimata in %

6.3.4.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:

ρdu ef. = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3; Wef. = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %

In vederea stabilirii gradului de compactare gc:

100gPMmaxdu

duefc ×

ρρ

=

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat mai sus.

6.3.5 REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

6.3.5.1 MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a stratului de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

6.3.5.2 EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou.




Pag 102/354

Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).

6.3.5.3 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform „Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, indicativ CD 31-2002. Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

compozitia granulometrica a agregatelor; caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,

densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Tabel 5 Nr. crt.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica

Frecvente minime la locul de punere in opera

Metode de verificare conf. STAS

1 Incercarea proctor modificata - 1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de compactare Minim 3 probe la o suprafata de 2000 m2 de strat 4606-80

3 Determinarea grosimii startului compactat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 m2 de strat -

4 Verificarea realizarii intensitatiide compactareQ/S zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumetrice pe teren

Minim 3 puncte pentru suprafete <2000m2 si minim 5 puncte pentru suprafete >2000m2 de strat

1913/115-75 12288-85

6 Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului

Minim 3 incercari la o suprafata de 2000 m2 179-95

7 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de max 20 m unul de altul pentru fiecare banda cu latimea de 4.0 m

Normativ CD 31-2002

6.3.6 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

6.3.6.1 ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterile limita la grosime pot fi de maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m. de strat executat sau la 1500 m2 suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.




Pag 103/354

Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.

Abaterea limita la panta este de ± 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.

Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm.

6.3.6.2 CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 98%…100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.

6.3.6.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m. lungime astfel;

In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ± 9 mm.

In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ± 5 mm.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.


6.3.7.1 RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

6.3.7.2 RECEPTIE FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

6.4 IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA

6.4.1 GENERALITATI SI STANDARDE Prezentul capitol cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. Definirea tipurilor de mixturi




Pag 104/354

Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi: stratul superior(de uzura sau de rulare) stratul inferior (de legatura)

In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat. Antreprenorul va trebui sa asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

6.4.2 MATERIALE

6.4.2.1 AGREGATE Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662:2002 si SR 667:2000. Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele : Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :

cribluri sorturile 4 – 8 , 8-16 si 16 – 25 ; SR 667:2000 nisip de concasare sort 0 – 4 agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare nisip natural sort 0-4, conf SR 662:2002 nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform SR 667:2000

Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667:2000. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1. Tabel nr. 1

Nr. crt.

Fractiuni de agregate naturale din amstecul total

STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA16 BAD25

1 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0.1 mm, % 9…13 2…7

2 Filer si fractiunea (0.1…4) mm, % Diferenta pana la 100%

3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm,% 34….58 55…72

4 Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % - 18…34-

5 Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, % - -




Pag 105/354

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. Tabel nr. 2

Marimea ochiului sitei (mm)

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA16

BAD25

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

25 mm - 90…100

16 mm - 73…90

8 mm 66…85 42…61

4 mm 42…66 28…45

2 mm 30…55 20…35

1 mm 22…42 14…32

0.63 mm 18…35 10…30

0.20 mm 11…25 5…20

0.10 mm 9….13 2…7

Nota: 1. La betoanele asfaltice BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie maxim:

25% pentru BA16; 50% pentru BAD25,

La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.

6.4.2.2 FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79:

finetea (continutul in parti fine 0.09 mm) min 80% umiditatea max 2% coeficient de hidrofilie max. 1%

Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539-79 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02 mm sa fie 20%. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

6.4.2.3 LIANTI Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica:

bitum tip D 60/80 - zona climatica calda bitum tip D 80/100 - zona climatica rece conform AND 537/97

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr. 3.




Pag 106/354

Tabelul 3

Caracteristici Conditii de admisibilitate Mod de verificare conform

STAS

D 60/80 D 80/100

Penetratie la 25oC mm 60…80 80-100 SR EN 1426:2007

Punct de inmuiere, °C 49…55 44-49 SR EN 1427:2007

Ductibilitate cm min: - la 5°C >4 >5 SR 61-97

- la 25°C >100 >100 -

Punctul de rupere Fraas, °C < -13 < -15 SR EN 12593:2007

Punctul de inflamare Marcusson, °C > 250 >250 SR 5489:2008

Solubilitare in solenti organici, % > 99 > 99 STAS 115-80

Continutul de parafina, % < 2 < 2 STAS 8099-74

Densitatea la 15°C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-81

Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 0,5 Instructiuni tehnice N. 521/R elaborate de AND

Aderenta la agregate > 80 > 80 SR 10969:2007

TFOT Instructiuni tehnice N. 535 elaborate de AND

Pierderi de masa, % < 0,80 < 0,80

Penetrare reziduala, % > 50 > 47

Cresterea punctului de inmuiere, °C < 10 < 9

Ductibilitate reziduala la 25°C, cm > 50 > 75

RTFOT Instructiuni tehnice N. 536 elaborate de AND

Pierderi de masa, °C < 0,90 < 0,90

Penetrare reziduala, % > 50 > 47

Cresterea punctului de inmuiere, °C < 10 < 9

Ductibilitate reziduala la 25°C, cm > 50 > 75

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului’’,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .

6.4.3 CONDITII TEHNICE

6.4.3.1 TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4




Pag 107/354

Tabelul 4 Nr. crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE

1 Betoane asfaltice bogate in criblura

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer

2 Beton asfaltic deschis cu criblura

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer

3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer

4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer

Elemente geometrice. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339-79, tinand cont si de prevederile SR 174-1:2009. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5. Tabelul 5

Nr. crt. Elemente geometrice Conditii de admisibilitate Abateri limita locale admise la

elementele geometrice

1.

Grosimea minima a stratului compactat, cm, min: Strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum Strat de legatura: cu criblura cu pietris concasat sau pietris sortat

4.0

4.0 5.0

- max. 10% in minus fata de grosimea prevazuta in proiect,

pentru fiecare strat - abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii

2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm

3.

Profil transversal: Drumuri In aliniament In curbe si zone aferente Cazuri speciale

sub forma de acoperis conform STAS 863

panta unica

± 5,0 mm, fata de cotele profilului adoptat

4.

Profil longitudinal: Declivitate, %, max Drumuri Betoane asfaltice bogate in criblura Beton asfaltic cu pietris concasat

6,0

6,0

± 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii

pasului de proiectare adoptat

6.4.3.2 COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE




Pag 108/354

Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component;

proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum;

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1-84 si SR EN 12697-23:2004 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr. 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza). Tabel 6

Nr. crt

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % Clasa tehnica a drumului

1 Strat de uzura BA16 6.5……7.5 IV….V

BAD25 4.0……5.0 I….V

2 Strat de legatura BADPC25, BADPC25a 4.0……5.0 III….V

BADPS25, BADPS25a 4.0……5.0 IV….V

Raportul filer: liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel 7. Tabelul 7

Nr. Crt. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant

(recomandat)

1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura : - cu dim. max. granula de 16 mm

1.3….1.8

2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25, BADPC31, BADPS31 0.5….1.4

Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9. Tabelul 8

Nr. Tipul mixturii Tipul Bitumului Clasa Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall




Pag 109/354

Crt. asfaltice tehnica a drumului Stabilitatea

(S) la 60oC,

Indice de curgere (I),

mm

Raport S/I,

KN/mm

Densitate aparenta,

min., kg/m3

Absorbtie de apa, %

vol.

1 BA16

D 60/80 D 60/80a

II 8.5 1.5...3.5 2.4...5.6

2300 2...5

III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0

IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4.3

D80/100 D80/100a

II 8.0 1.5...4.0 2.0...5.3

III 7.0 1.5...4.0 1.7...4.6

IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0

2 BAD 25 BAD 25a

D 60/80 D 60/80a

I…V 5.0 1.5…4.5 1.1…3.3 2250 2…5

D80/100 D80/100a

I…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0

3 BADPC 25 BADPC 25 a

D 60/80 D 60/80a

III…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 2250 2…5

D80/100 D80/100a

III…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6

4 BADPS25 BADPS25a

D 60/80 D 60/80a

IV…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 2250 2…5

D80/100 D80/100a

IV…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6

Tabelul 9

Nr.crt Caracteristica

Tipul mixturii asfaltice

BA16,

BAD25, BAD25A, BADPC25, BADPC25A, BADPS 25,BADPS25A

1

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %,max.

5.0 -

- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5

2 Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40°C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max.

7600 -

3 Modulul de elasticitate la 15°C, Mpa, min: - zona climaterica calda

4200 3600

- zona climaterica rece 3600 3000

4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15°C, min. - 4x10-5

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).




Pag 110/354

Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1:2009 si Normelor tehnice specifice in vigoare. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de ± 0.3% Exemplu:

continutul optim de bitum = 5%; limita inferioara = 5% - 0.3% = 4.7 %; limita superioara = 5% + 0.3% = 5.3%.

6.4.3.3 CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE EXECUTATE Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de sarcini si anume:

gradul de compactare uniformitatea suprafetei rugozitatea suprafetei

Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2:1997. Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1-84 si SR EN 12697-23:2004. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10. Tabel nr.10

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta kg/mc Absorbtie de apa

% Gradul de compactare min%

BA16

2250 2….6 96

BAD25 BADPC31 BADPS31

2200 3….8 96

Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2:1997 sau cu alte dispozitive adecvate. Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele:

max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III-IV

Rugozitatatea suprafetei

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2009.

6.4.4 EXECUTIA LUCRARILOR Acceptarea Utilajului

Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.




Pag 111/354

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala. Statia de preparare a mixturilor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Precizia de dozare masica pentru fiecare component Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un interval de 24h. Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica. Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini. Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:

5% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0.63 mm; 4% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre

0.2…0.63 mm; 3% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre

0.09…0.2 mm; 2% (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0.09 mm);

Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante. Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului. Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ; temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 oC pentru agregate si 170 oC pentru

liant. Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica




Pag 112/354

sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si conditionare higrotermica

valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 – 190 oC

continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5% Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90% sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.

Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt: ± 0,3 %. Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. Malaxarea

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma viteza unghiulara si periferica a paletelor unghiul de inclinare al paletelor ; raza de dispunere a paletelor gradul de uzura al paletelor sincronizarea arborilor capacitatea nominala a malaxorului starea cuvei

Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit. Fabricarea




Pag 113/354

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.). O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:

160 oC la 180 oC pentru mixturi cu bitum 60/80; 155 oC la 170 oC pentru mixturi cu bitum 80/100; 150 oC la 160 oC pentru mixturi cu bitum 100/120.

Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor. Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice

Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:

a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant; a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a

malaxorului. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii “Inginerului”. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz. Controlul fabricatiei

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare. Tabelul 11

Faza de executie Natura controlului sau a incercarii

Categoriax) controlului Frecventa controlului sau a incercarii A B C

Studiu

Studiul compozitiei x Pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs

Determinarea continutului de bitum si filer x Zilnic

Granulometria amestecului x Zilnic




Pag 114/354

Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor

x Permanent

Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to

Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to

Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to

Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to

x) A – Incercari preliminare de informare B – Controlul de calitate C – Controlul de receptie

6.4.5 MODUL DE PUNERE IN OPERA Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice. Lucrari pregatitoare

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:

se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie; se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura

asfaltica sau prin frezare; se remediaza defectiunile existente, conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele

privind drenarea apelor; se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin

maturarea mecanica a partii carosabile; se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

6.4.5.1 AMORSAREA La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de

la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.




Pag 115/354

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0.3 - 0.5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

6.4.5.2 ASTERNEREA Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:

temperatura mixturii asfaltice la asternere; grosimea constanta a stratului asternut; parametrii geometrici ai stratului depus (inaltime, latime) trebuie respectati conform documentatiei de

execuție; senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de

inceperea lucrului; incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie, dar nu mod excesiv (15 - 30 min. inainte de

inceperea turnarii); trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material, deoarece grinda nivelatoare se afunda in

material afectand planeitatea suprafetei . Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12 Tabel 12

Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la asternere, oC

Temperaturile minime la compactare in oC

Inceput Sfarsit

D60/80 145 140 110

D80/100 140 135 100

D100/120 135 130 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene. Grosimea stratului de asternere




Pag 116/354

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie . Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:

stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de

asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini; Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.

6.4.5.3 COMPACTAREA Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.




Pag 117/354

Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:

sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare

punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului . Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100%; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95%. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15 - 20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15 - 20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15 - 20 cm pe asfaltul vechi. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din :

compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN compactor cu rulouri netede de 120 KN

In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar. Tabel nr. 13

ATELIER DE COMPACTARE

A B

TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU PNEURI 160 KN

COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120

KN

COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120

KN

NR. TRECERI

STRAT DE UZURA 10 4 12




Pag 118/354

STRAT DE LEGATURA 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului. Tratarea suprafetei

Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3.15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj. Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0.09 mm) in cantitatile aratate mai jos:

stropire cu bitum 0.5 kg/mp raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0.8…1 kg/mp raspandire nisip 3…5 kg/mp

Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15% continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip. Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

6.4.6 REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

6.4.6.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: Bitum

penetratia la 25°C SR EN 1426:2007; punctul de inmuiere prin metoda inel si bila SR EN 1427:2007; ductilitatea la 25°C, SR 61:1997, AR 754 (ptr. drumuri cls. th. I si II).

Criblura natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea SR EN 13450:2003, SR 667:2000; forma granulelor STAS 4606-80; determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, SR EN 13450:2003; SR 667:2000.

Pietris natura mineralogica (examinare vizuala);




Pag 119/354

granulozitatea SR EN 13450:2003, SR 662:2002; forma granulelor SR EN 13450:2003, SR 662:2002; parte levigabila STAS 4606-80;

Nisip natural natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; granulozitatea STAS 4606-80; SR EN 13450:2003; SR 662:2002; parte levigabila STAS 4606-80; continut de impuritati – corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera; echivalent de nisip SR EN 13450:2003.

Nisip de concasaj natura petrografica si mineralogica:

• SR EN 932-3:1998 (pentru roca); • SR EN 13373:2003 (pentru produse);

granulozitatea: • SR EN 13450:2003; • STAS 4606-80; • continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 • continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80; • coeficient de activitate SR EN 13450:2003;

Filer continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-88; umiditate STAS 539-79; granulozitate STAS 539-79; coeficient de hidrofolie STAS 539-79.

Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea Inginerului. Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

6.4.6.2 CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote - [o placa de min. (40 x 40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].




Pag 120/354

Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul 14. Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase

Tabelul 14 Nr. crt. Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de incercare

1.

Planeitatea in profil longitudinal* Indice de planeitate, IRI, m/km: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV drumuri de clasa tehnica V

≤ 2,5 ≤ 3,5 ≤ 4,5 ≤ 5,5

Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu

analizorul de profil longitudinal (APL)

2.

Uniformitatea in profil longitudinal.* Denivelari admisibile masurate sub Dreptarul de 3 m, mm drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria tehnica IV drumuri de cls. tehnica III-V

≤ 3,0

≤ 4,0

≤ 5,0

SR 174-2:1997

3.

Rugozitatea - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V

≥ 80 ≥ 70 ≥ 60

SR EN 13036-1:2010

- Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V

≥ 0,7 ≥ 0,6 ≥ 0,55

SR EN 13036-1:2010

- Coeficientul de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III-V

≥ 0,95 ≥ 0,7

Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura

Grip Tester

4. Omogeneitate. Aspectul suprafetei Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum,

fisuri, zone poroase, deschise, slefuite.

Vizual

Nota: Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.




Pag 121/354

Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:

masurarea grosimii stratului; determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB

pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2:1997.

6.4.7 CONTROLUL PUNERII IN OPERA

6.4.7.1 CONTROLUL COMPACTARII Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si

regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,

presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

6.4.7.2 CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate. Reglarea nivelmentului

Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:

+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

6.4.7.3 CONTROLUL DENIVELARILOR Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la

- verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:




Pag 122/354

verificarea cotelor profilului longitudinal, verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta facindu-se la distanta de max. 50 m. verificarea regularitatii suprafetei; in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul

avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei. - Rugozitatea stratului de uzura. Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul

SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in SR EN 13036-1:2010. Frecventa controalelor

Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15. Tabelul 15

Faza de executie Natura controlului sau a incercarii Categoria de control

Frecventa controlului A B C

Executarea lucrarilor

Temperatura de asternere X Permanent

Etalonarea atelierului de compactare X

La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de

comp. Neconforma

Controlul ocazional de compactare prin carotare X X O carota la fiecare 250 ml drum

Controlul profilelor

Reglajul de suprafata : Controlul cantitatii medii asternute

X X In fiecare zi la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de Inginer

Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de Inginer

A – incercari preliminare de informare; B – controlul calitatii; C – controlul de receptie.


6.4.8.1 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape la terminarea lucrarilor finala, la expirarea perioadei de garantie) Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte). In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.




Pag 123/354

6.4.8.2 RECEPTIE FINALA Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

6.5 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA

6.5.1 GENERALITATI SI STANDARDE Prezentul capitol se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume:

santuri la marginea platformei santuri de garda rigole la marginea platformei rigole la bordura trotuarului rigole de acostament casiuri lucrari de canalizare canale de evacuare puturi absorbante

El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

podurile si podetele lucrari de amenajare si corectare a torentilor lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun. Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, executie, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

6.5.2 MATERIALE

6.5.2.1 MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE Cimenturi

Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

ciment fara adaos tip I conform SR EN 197-1:2002 ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR EN 197-1:2002




Pag 124/354

ciment cu zgura tip H I, H IIC conform SR 3011:96 Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment. Tabel 1

Nr. crt.

Conditiile de executie sau caracteristicile elementelor Clasa betonului Tipul de beton

Tipul de ciment

I 42.5 42.5 R

IIA 32.5 32.5 R IIB 32.5 32.5 R

H II/A-S 32.5

1 Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1.5 m

C 12/15 C16/20-C25/30

Oricare Oricare

utilizat utilizat utilizat

2 Elemente sau constr.masive avind gros. egala sau mai mare de 1.5 m

C 12/15

Oricare Oricare

utilizat utilizat utilizat

3 Elemente de constructii din betoane superioare C 30/37 Armat utilizat utilizat utilizat

Tabel 2

Nr. crt. Tipul de mortar Tipul de ciment

Indicat a se utiliza 1 Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 III A 32.5 2 Idem de marca 100 IV A 32.5; 32.5R

3 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate

II A 32.5; 32.5R II B 32.5; 32.5R

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare. Tabel 3

Clasa

Rezistenta la compresiune N/mm2

Rezistenta initiala Rezistenta standard 28 zile 2 zile 7 zile

32.5 - ≥ 16 ≥ 32.5 ≤ 52.5

32.5 R ≥ 10 -

42.5 ≥ 10 - ≥ 42.5 ≤ 62.5

42.5 R ≥ 20 -

52.5 ≥ 20 - ≥ 52.5 -

52.5 R ≥ 30 -

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.




Pag 125/354

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre producator. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator . Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23. Agregate

Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 balast pentru betoane - 0-31 sau 0-71 mm agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 piatra sparta - 8-25 sau 8-40 mm

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4. Tabel nr.4

Clasa de rezistenta Timpul initial de priza

(mm) Stabilitate

(mm)

32.5

≥ 60 ≤ 10 32.5 R

42.5

42.5 R

52.5 ≥ 60 ≤ 10

52.5 R

Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabel 5. Tabel 5

Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate

Nisip natural sau de concasaj Pietris sau piatra sparta

Corpuri straine – resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri Nu se admit Nu se admit

Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Nu se admit Nu se admit

Mica, % max 1% -




Pag 126/354

Carbune, % max 0.5 -

Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena

Argila in bucati %, max 1% 0.25

Parti levigabile %, max 2% 1

Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6. Tabel 6

Caracteristici fizicco-mecanice Conditii de admisibilitate

Densitatea aparenta, kg/mc, min 1800

Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min 1200

Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2

Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2

Volum de goluri in stare afanata pentru:

- nisip, % max 40

- pietris, % max 45

- piatra sparta, % max 55

Rezistent la strivire %

- in stare saturata, min 60

- in stare uscata, max 15

Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0.80

Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min 90

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max 10

Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1.5 d max. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8. Tabel 7

Sortul de nisip Treceri, in %, prin sita sau ciur de:

0.2 0.5 1 2 3.15 7.0

0-3 min 5 - 35 - 90 -

max 30 - 75 - 100 -

Tabel 8

Balastul pentru betoane Treceri, in %, prin sita sau ciur de:




Pag 127/354

3.15 5 16 20 D max

0-31 min 20 - 55 - 80

max 50 - 85 - 100

0-71 min 10 - 35 - 80 max 30 - 65 - 100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.19. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

6.5.2.2 APA Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc. Tabel 9

Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri gr/l max 4 Sulfati gr. SO42 / litru max 2

Substante organice max 0.5

Cloruri gr. CL/litru max 0.5

Azotati gr. NO3/dm3 max 0.5 Magneziu gr. Mg2/dm3 max 0.5

Materii in suspensie gr max 3

6.5.2.3 OTEL BETON Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate.




Pag 128/354

Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

6.5.2.4 MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI Nisip pentru pereuri uscate

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0.09 mm de max 12%. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura. Piatra bruta pentru pereuri si zidarii

Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10. Tabel 10

Caracteristici Conditii de admisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min Rezistenta la inghet-dezghet:

80

-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3

-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25

Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11. Tabel 11

Caracteristici Conditii de admisibilitate

Forma Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana

Inaltimea, mm 140…180

Dimensiunile bazei, mm – lungime - latime

Egala sau mai mare ca inaltimea 80…150

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max 15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 ½ dimensiunea celei mai mari.

6.5.2.5 BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:

rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60% rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11




Pag 129/354

Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12 Tabel 12

Dimensiuni Conditii de admisibilitate

Lungime, latime a fetei , mm 80…140

Inaltime 120…160

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max 15

Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80…200 mm.

6.5.2.6 MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI Materiale pentru filtre Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de nisip (En) superior lui 40. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice. Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului si trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.

D 15 > D 85 Unde:

D 15 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat D 85 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor

Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88. Tuburi pentru drenuri Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) SR ISO 161-1:2008; tuburi de polietilena (PE) SR ISO 161-1:2008; tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau

Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13 Tabel 13

Dimensiuni SR ISO 161-1:2008 SR ISO 161-1:2008 NI 8500-80 IPMP

Buzau

Tub PVC rigid Tub PR rigid Tub PVC

Diametrul ext mm 75 110.0 75 110.0 65.0 80.5

Grosimea nominala mm 3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7

Lungimea ml 6.0 6.0 5-12 5-12 140 170

Greutatea kg/ml 1.1220 2.610 0.972 2.080 0.220 0.325

Suprafata activa cmp/ml 24:45 neperforat 24:45 neperforat 24:45 24:45

Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri tubate, invelite in geotextil.




Pag 130/354

Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate. Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la

intrari si iesiri din caminele drenurilor la cap de dren la cap de aerisire intre chesoane pentru evacuarea apelor

Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1.0 x 5.0 mm sau 1.5 x 8.0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1.00 m conform SR EN 1916:2003 tabel 15.

6.5.2.7 GEOTEXTIL Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din “Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

6.5.2.8 MATERIALE PENTRU CANALIZARI Tuburi prefabricate din beton simplu

Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre conform SR EN 1916:2003 aratate in tabelele 14 si 15. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale. Tabel 14

Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate

Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate

Diametru D Abatere la perpendic a suprafetei frontale pe

axe

lungimea grosimea

Diametru D Abatere la perpendic a suprafetei frontale pe

axe

Lungimea grosimea nominal Abatere

limita nominal Abatere limita

200 ± 3 3 1000 1250 1500 2000 2500

26 - - -

1000

2500

-

300 ± 4 4 36 300 ± 4 4 45

400 ± 4 4 42 400 ± 4 4 50

500 ± 5 5 50 500 ± 5 5 58

600 ± 6 6 58 - - - -

Tabel 15

Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza

Diametru D Abatere la lungimea grosimea Diametru D Abatere la Lungimea




Pag 131/354

nominal Abatere limita

perpendic a

suprafetei frontale pe

axe

nominal Abatere limita

perpendic a

suprafetei frontale pe

axe

200 ± 3 3

1000

26 200 ± 3 3

1000

226 1160

300 ± 4 4 36 300 ± 4 4 336 2240

400 ± 4 4 42 400 ± 4 4 442 3320

500 ± 5 5 50 500 ± 5 5 550 4400

600 ± 6 6 58 450

Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform SR EN 1916:2003 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16. Tabel 16

Specificatia tubului Diametrul interior Lungimea Grosimea SR EN 1916:2003

Tub interior la care se racordeaza canalul 500 1085 60 Fig. 19

Tub superior 500 700 900

1000

60

Fig. 20

Tub racord 200 - 62 Fig. 21

Cot cu mufa 200 315 62 Fig. 12-14

Toate dimensiunile sunt in mm Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform SR EN 1916:2003 precizate in tabelul 17. Tabel 17

Specificatia tubului Diametrul lungimea Grosimea SR EN 1916:2003

Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig. 22

Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig. 23

Tub racord 800 1000

500 120 Fig. 24

Toate dimensiunile sunt in mm. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton neclivisit. Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte. Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar, nedogit. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr. 17 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medie cu mai mult de 30%.




Pag 132/354

Tabel 18

Diametrul nominal D mm

Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O)

CMC/M lungimea (la tuburi intregi) max CMC/DM2 suprafata de incercare

200 300 400 500 600

120 160 210 270 300

1.9 1.7 1.6 1.5 1.5

Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf SR EN 1916:2003, va fi de max. 6%. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor SR EN 1916:2003 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19. In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul de calasa II A; II B 32.5, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 12620+A1:2008, iar betonul trebuie sa aibe cel putin clasa C 16/20. Tabel 19

Diametre nominale Dmm Incarcarea minima P, N/m

200

300

400

500

600

27000

30000

32000

35000

38000

Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazame de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.

6.5.2.9 BORDURI DE TROTUARE – PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI Borduri de trotuare – borduri de refugii Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din SR EN 1340:2004 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20. Tabel 20




Pag 133/354

Tip marimea Latimea 6o+/-2

Inaltimea 4+/-5

Lungimea 1+/-5

Observatii

A B I P

A2 B3

I P

200 100

300 600

300 170

300 300

1000;330 750;500

600 400

Utilizat la trotuare Utilizat la drenarile spatiilor verzi

incadramente laterale, etc Utilizate la intrari

Carosabile

Toate dimensiunile sunt in mm Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21 Tabel 21

Caracteristici mecanice Conditii de admisibilitate

Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B N/mm2 4

Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm (N/mm2) 3

Rezistenta la uzura mm max 1.3

Rezistenta la inghet – dezghet La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sub stirbituri

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22 Tabel 22

Denumirea defectului Conditii de admisibilitate

Sageata fetelor vazute, 0/00 max 3

Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max 3

Stirbiri, mm max Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25 % din proba cu lungime de max 3 mm si adancime de max 2 mm

Crapaturi Nu se admit

Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de carcini speciale. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu elemente prefabricate din beton de tip agregat de “inginer”, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

6.5.3 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Controlul calitatii materialelor

Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.




Pag 134/354

Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatele acestor incercari vor trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija ”Inginerului”. Incercari preliminare si inainte de utilizarea materialelor Tabel 23

Materialul Incercari sau caracteristici care se verifica

Metode conform STAS

Frecventa incercarilor

Incercare de informare Incercare inainte de utilizare

0 1 2 3 4

Cime

nt

Examinarea datelor din certificatul de calitate - La fiecare lot -

Stabilitatea SR EN 196-3+A1:2009

O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de 100t pe o proba

medie

-

Tipul de priza SR EN 196-3+A1:2009 -

Rezistente mecanice la 2 zile Rezistente mecanice la 28 zile

SR EN 196-1:2006

O proba la 100t sau la fiecare siloz la care s-a

depozitat lotul aprovizionat -

Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare

SR EN 196-1:2006 - Doua determinari

pe siloz sus si jos

Agre

gate

Examinarea datelor din certificatul de calitate - La fiecare lot aprovizionat -

Parte levigabila 4606-80 - O determianre pe lot de 100 mc

Humus 4606-80 La schimbarea sursei -

Corpuri straine, argila in bucati, argila, aderenti, continut de carburanti, mica 4606-80 - O determianre pe

lot de 100 mc

Granulozitatea sorturilor 4606-80 O determianre pe lot de 100 mc

Echivalentul de nisip SR EN 13450:2003

Odeterminare pentru fiecare sursa

O determianre pe lot de 100 mc

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

SR EN 13450:2003

O determinare la max 300 mc pentru fiecare sort si

sursa -




Pag 135/354


Metode conform STAS



0 1 2 3 4

Piatr

a bru

ta pe

ntru

pere

uri s

i zida

rii de

pia

tra

Examinarea datelor din certificatul de calitate - La fiecare lot aprovizionat -

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata

SR EN 1936:2007 - O determianre pe

lot de 100 mc

Rezistenta la inghet-dezghet SR EN 1936:2007 - O determianre pe

lot de 100 mc

Bolov

ani p

entru

pere

uri

si ziz

idarii

Examinarea abaterilor din certificatul de calitate - La fiecare lot aprovizionat -

Rezistenta la sfaramare prin compresiune SR EN 13450:2003 - O determianre pe

lot de 100 mc

Rezistenta la uzura cu masina Deval SR EN 13450:2003 - O determianre pe

lot de 100 mc

Apa Analiza SR EN 1008:2003

Pentru apa potabila nu este cazul

Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru

fiecare sursa

De cate ori se schimba sursa sau cand apar

conditii de poluare

Otel beton Examinarea datelor din certifciatul de calitate - La fiecare cantitate

aprovizionata -

Mater

ial dr

eena

nt Examinarea datelor din certifciatul de calitate - La fiecare lot aprovizionat -

Echivalentul de nisip SR EN 13450:2003

O determinare pentru fiecare sursa


Granulometrie 4606-80 O proba pentru fiecare sursa O determianre pe lot de 100 mc

Tubu

ri PVC

sau P

E pe

ntru

dren

uri

Examinarea datelor din certifciatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat -

Suprafata activa -

Trei determinari la fiecare lot aprovizionat

-

Tubu

ri din

beton

pentr

u ca

naliz

are

Examinarea datelor din certifciatul de calitate - La fiecare lot aprovizionat -

Dimensiuni (diam si grosimi) ecarturi SR EN 1916:2003

Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de

100 ml si pentru fiecare sursa


Examinarea vizuala a suprafetelor interioare

SR EN 1916:2003 La fiecare lot aprovizionat -




Pag 136/354


Metode conform STAS



0 1 2 3 4 Bo

rdur

i din

beton

pentr

u tro

tuare

Examinarea datelor din certifciatul de calitate - La fiecare lot aprovizionat -

Dimensiuni SR EN 1340:2004



O incercare pe fiecare lot de 500

mc

Rezistenta la incovoiere SR EN 1340:2004



O incercare pe fiecare lot de 500

mc

6.5.4 MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR

6.5.4.1 PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR Pichetarea lucrarilor Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre “Inginer” consemnandu-se in registrul de santier. Executarea sapaturilor

Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate “Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de “Inginer” in timplul executiei lucrarilor. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de “Inginer” la o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a caror diemnsiune depaseste 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

6.5.4.2 COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR




Pag 137/354

Compozitia si utilizarea mortarelor

Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: mortar M50 – destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand compozitia conform C

17-82 mortar M100 – destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate

umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C 17-82. Prepararea mortarelor de ciment

Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar pentru protectii, s.a. delegatul Beneficiarului poate sa accepte si alte considerente. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat. Clasificarea si utilizarea betoanelor

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. Tabel 24

Clasa betonului Destinatia betonului Rezistenta caracteristica RbK

N/mm (cil/cub) Cantitatea minima de

ciment mc

C2,8/ 3,5 C 4/5

C 6/7,5 C 8/10

C 12/15 C 16/20

Beton de umplutura Beton in fundatii masive

Beton in fundatii sau elevatii Beton simplu in elevatii si beton slab

armat Beton armat

Beton armat prefabricat

2.8/3.5 4/5

6/7.5 8/10.0 12/15.0 16/20.0

115 150 180 240 300 350

Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre antreprenor:

fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5; fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca “Inginerul” accepta.

In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte “Inginerului” pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.




Pag 138/354

La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Normativului pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99” luand in considerare:

dozajul minim de ciment, conform tabelului 24 lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26 rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28

Tabel 25

Nr crt Tipul de elemente de beton Mijloc de transport Lucrabiliditate

Notari Tasare cm

1 Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Basculante T2 3+/-1

2 Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Autoagitator T3 8+/-2

3 Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse idem T4 12+/-2

Tabel 26

Clasa betonului Apa, 1/mc pentru lucrabilitate

T2 T3 T4

C 8/10 C 8/10 – C 20/25

160 170

170 185

- 220

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:

pentru fiecare sort de agregate +/-3% pentru ansamblu de agregate +/-2% pentru ciment +/-2% pentru apa totala +/-5%

Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de “Inginer” in momentul betonarii. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 27. Tabel 27

Varsta Rezistenta la compresiune N/mmp

C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5

7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8

28 zile 18 23.5 29 32.0

6.5.4.3 COFRAJE Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm.




Pag 139/354

Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

6.5.4.4 OTEL DE ARMATURA Fasonarea si montarea armaturilor

Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraje. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia “Inginerului” si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de “Inginer” sau de delegatul acestuia inainte de betonate. “Inginerul” poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

6.5.4.5 BETON Prepararea betonului

Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Constituientii vor fi introdusi in betoniera in ordinea urmatoare:

agregatele cu cele mai mari dimensiuni cimentul nisipul agregatele cu cele mai mici dimensiuni apa

Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: malaxor cu axa verticala 10 rotiri malaxor cu axa orizontala 20 rotiri betoniera cu axa orizontala 20 rotiri betoniera cu axa inclinata 30 rotiri

– duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin o data pe zi. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii “Inginerului” inainte de executie. Punerea in opera a betonului

Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, “Inginerul” va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.




Pag 140/354

La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, “Inginerul”, se va stabili tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul “Inginerului”, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10o timp de 72 de ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate in prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35 grade Celsius. Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:

temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 grade C utilizarea apei reci evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei

Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 grade C, “Inginerul” va intrerupe betonarea. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. “Inginerul” va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice. Incercarea si controlul betonului

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, ‘Inginerul” poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, se va preleva, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand “Inginerul” o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercarilor la compresiune si intindere pentru termenele de 7 si 28 de zile. Valorile rezistentelor la aceste termene vor fi in conformitate cu tipul de ciment si clasa de betoane conf. NE – 012/99. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste “Inginerul” va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare. Ramane la latitudinea “Inginerului” de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%. Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, “Inginerul” va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.




Pag 141/354

Incercarea va putea fi repetata ori de cata ori “Inginerul” o va considera necesar. Tolerantele la lucrarile executate din beton. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 28 Tabel 28

Dimensiuni in mm Tolerante in cm

0.10 0.20 0.50 1.00 2.00 5.00

0.5 0.7 1 2 2 3

Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 29. Tabel 29

Inaltimea in mm Tolerante in cm

a b c

1 2 3 5

10

1.5 2

2.2 2.6 3.3

1.8 2.3 2.7 3.2 4

2.3 2.9 3.3 4 5

Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante

Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime “l” a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:

1/300 un centimetru

6.5.4.6 ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI Zidarii din piatra bruta sau bolovani

In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau




Pag 142/354

de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit. Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

6.5.4.7 AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR Prescriptii generale de amenajare

Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi:

0.25% in teren natural 0.1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.

Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 30. Tabel 30

Denumiera principalelor tipuri de pamanturi Panta maxima admisa %

Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0.5

Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: nisipuri prafoase si argiloase nisipuri argiloase nisipoase argile prafoase si nisipoase

1 2 3

Pamanturi necoezive grosiere: pietris (2-20 mm)

3




Pag 143/354

bolovanis (20-200 mm) blocuri (peste 200 mm)

4 5

Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina nisip fainos si fin (0,05…0,25 mm)

nisip mijlociu mare (0,04…2,00 mm) nisip cu pietris

0.5 1 2

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 31. Tabel 31

Tipul protejarii santului rigolei sau casiului Panta maxima admisa %

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - C 6/7.5

- C 8/10 12

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10 15

Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului 67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:

la ramblee cu inaltimea 3… 5.00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate la ramblee peste 5.00 m

Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5.00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1.50-2.00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant. Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata “Inginerului” lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. Executia pereurilor uscate

Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine transata intre pietrele vecine. Pentru a se asigura pereul ce se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1.5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.




Pag 144/354

Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment

Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca si cele uscate cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. Executia pereului in mortar de ciment

Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. Conditiile pentru suprafatare sunt cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton

Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate. Pereu din beton turnat pe loc Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata, prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice. Pereul din elemente prefabricate din beton

Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de “Inginerul” lucrarii.

6.5.4.8 DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI Prescriptii generale

Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin: drenuri transversale de acostament strat drenant continuu dren longitudinal sub acostament

Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 25…30 cm si adancime de 30…50 cm situate la o distanta de 10…20 m in functie de panta longitudinala a drumului. Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3…5% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.




Pag 145/354

Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile. Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri. In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%. Realizarea drenurilor de acostament Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe si distanta intre ele prevazute prin documentatie. Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei. Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm. Realizarea stratului drenant continuu

Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor. Realizarea drenului longitudibal sub acostament sau rigola Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:

pentru H = 1.00-1.50 latimea = 0.60 m pentru H = 1.50-2.00 latimea = 0.80 m pentru H = 2.00-4.00 latimea = 1.20 m

In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4…6 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenant. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executatrea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:

1.00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata; 1.50 m in pamanturi tari.

Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se vor sapa taluze. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0.50 m. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton C 6/7.5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0.2-10% sau radierul elastic prin




Pag 146/354

compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Stratul, drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30…40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista. Se interzice intreruperea lucrarilor in situatii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

6.5.4.9 CANALIZAREA

6.5.4.9.1 DESCHIDEREA SAPATURILOR Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal. Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast. Executarea canalelor, gurilor de scurgere si caminelor de vizitare

Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe amonte. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu mortar pe loc. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul “Inginerului”. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0.20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere. Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M50. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.




Pag 147/354

Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7.5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

6.5.4.9.2 BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE Montarea bordurilor

Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0.20 m. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima (Proctor normal). In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau “Inginerul” stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

6.5.5 INCERCARI SI CONTROALE Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor se va proceda la:

• Incercari preliminare de informare Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.

• Incerceri de control de calitate Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul nr. 32 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

• Incercari de control de receptie. Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 32, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Tabel 32

Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria de

control Frecventa A B C

Betoane > C 8/10 Studiul compozitiei Incercari la compresiune Incercari la intindere

* * *

* * *

* *

Pentru betoane de clasa > C 8/10 Pe parti de lucrari




Pag 148/354

Betoane < C 8/10 Incercare la compresiune Incercare de plasticitate

* *

Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui

Cofraje Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate * Inaintea betonarii fiecarui element

Armatura Controlul pozitiei armaturilor * Inaintea betonarii fiecarui element

Lucrarile executate din beton sau zidarie din piatra bruta sau bolovani

Controlul dimensiunilor si incadrarii in tolerante Controlul corectarii finisarii a fetei vazute

* *

La fiecare lucrare

La fiecare lucrare

Lucrari de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor

Amplasamentul lucrarilor Dimensiunile si calitatea lucrarilor Profil longit. sectiunea si grosimea protejarii

* * *

* * *

La fiecare lucrare La fiecare lucrare

La fiecare lucrare

Drenuri transversale de acostament

Amplasamentul si inclinarea Dimensiunile Posibilitatea de scurgere in sant

* * *

La fiecare lucrare

Drenuri longitudinale

Amplasament Cotele radierului Realizarea corecta a filtrului Amplasarea camerelor de vizitare Controlul functionarii

* * * * *

* * *

La fiecare lucrare

Canalizare

Amplasament Cotele radierului Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarii intre ele Realizarea corecta a umpluturii Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare Controlul functionarii

* * * * * * *

* * *

La fiecare lucrare

Borduri de trotuar Amplasament Realizarea corecta a fundatiei Respectarea cotelor

* * *

*

*

*

La fiecare lucrare

A: incercari preliminare de informare B: incercari de control de calitate C: incercari de control de receptie




Pag 149/354

6.5.6 RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

6.5.6.1 RECEPTIA PE FAZE In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faza se efectueaza de catre “Inginerul” lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: Pentru drenuri

tasarea si amplasarea caminelor executarea sapaturii la cota realizarea radierului si pozarea tubului drenant la realizarea umpluturii

Pentru canalizare tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare executarea sapaturii, la canal si camine pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala

Pentru lucrari de beton si zidarii santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a. trasare executia sapaturilor la cote executarea cofrajului montarea armaturii

Drenuri transversale de acostament la realizarea acestora

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.

6.5.6.2 RECEPTIA PRELIMINARA La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se

concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie




Pag 150/354

daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate In cursul executiei de

catre organele de control (Beneficiar, Inginer, etc) In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

6.5.6.3 RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

6.6 PODETE

6.6.1 GENERALITATI SI STANDARDE Piesele principale pe baza carora Antreprenorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele:

planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale; studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii; detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale

lucrarii de arta; Prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva; graficul de esalonare a excutiei lucrarii.

La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini. De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei. Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate face decât cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei. De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in vigoare . Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este mai mica sau egala cu 5,00 m. Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in conformitate cu “Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si podetelor”. Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala dintre coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara trotuare cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure continuitatea. Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform STAS 1545-89 “Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni”; STAS 3221 “Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare”. Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in podete deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in corpul rampei la o adâncime de minimum 50 cm sub nivelul caii. Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau monolite. Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut. Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de proiectare si se aproba de catre beneficiar. Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa dupa aceleasi reguli ca si pentru poduri. Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini.




Pag 151/354

In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in fabrica sau pe santier, acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini se vor aduce la cunostinta beneficiarului. Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se vor face pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar. Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza Inginerului. Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate cu “Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri”, indicativ P 19-2003. Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii proiectati. Standardele privind lucrarile continute in acest capitol sunt redate si in subcapitolele referitoare strict la acestea.

6.6.2 INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE (fundatii de suprafata, fundatii in incinte, fundatii pe chesoane deschise) Obiectul prezentului capitol consta in fundarea directa a podetelor si anume:

in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice; cu ajutorul chesoanelor deschise.

La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale, pamânturi sensibile la umezire, pamânturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare. Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului. Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pânzei subterane, gradul de agresivitate naturala sau artificiala.

6.6.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine :

masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale;

justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; compozitia si caracteristicile betoanelor; procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei.

Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in timpul sapaturilor pâna la cota propusa, tinând seama de tolerantele ce se vor aproba de Inginer. Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa Inginerul, in timpul util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare. Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta Inginerul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba inceperea betonarii fundatiei.




Pag 152/354

Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect. Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda “Contractor” astfel ca sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea stratificarii.

6.6.4 INFRASTRUCTURI – CULEE (radiere, elevatii, ziduri intoarse) Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu rampele. Executia culeelor nu se poate face decât pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct, modul de executie al fundatiilor facând obiectul prezentei documentatii tehnice. Adâncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri. Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 - 77 “Poduri de cale ferata si sosea - Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare” si-n prezentul caiet de sarcini. Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adâncimea de inghet prevazuta in STAS 6054.- Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare. Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului. Lucrarile la fundatii, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect. Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con sau cu aripi. Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic. Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decât pe baza de proiect. Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii la teren a racordarilor. Sferturile de con vor avea panta maxima de 1:1, se vor perea cu un pereu din piatra bruta sau din dale, cu fundatie, care trebuie sa indeplineasca, ca adâncime, cel putin adâncimea de inghet. Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu bitum. Racordarea cu aripi se aplica de obicei in cazurile cu oblicitati mari sau in situatii speciale cu spatii limitate pentru racordari. In cazul racordarilor cu aripi, se vor lua masuri de asigurare impotriva afuierilor.

6.6.5 MATERIALE Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai jos:

6.6.5.1.1 Agregate Agregatele vor corespunde SR EN 12620 “Agregate pentru beton” si normativul NE 012;




Pag 153/354

nisipul utilizat va proveni numai din balastiere. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.

pietrisul- se va folosi pietris de râu 8-16 si 16-25 mm, care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.

Amestecul format din cele trei sorturi de agregate, nisip 0-8 mm, pietris 8-16 si 16-25 mm, se va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate; Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

6.6.5.1.2 Cimenturi: Cimentul va corespunde SR EN 197-1 “Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate

ale cimenturilor uzuale”, SR 3011, si SR 7055. Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, incât stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni; Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunkar separat, având-se in

vedere si starea de conservare.

6.6.5.1.3 Armaturile Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din prezenta documentatie

6.6.5.2 Oteluri pentru armaturi Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 si STAS 6482/1,2,3,4. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din normativele NE 012-99;

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

Otel beton rotund neted STAS 438/1;

OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive

Sârma trasa neteda pentru beton armat STAS 438/2

STNB Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive; armaturile de rezistenta

numai sub forma de plase sau carcase sudate Plase sudate pentru beton armat STAS 438/3

STPB

Otel beton cu profil periodic PC 52 Armaturi de rezistenta cu betoane de clasa cel putin C 12/15

STAS 438/1 PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 16/20

Armaturi pretensionate sârme netede STAS 6482/2

sârme amprentate STAS 6482/3 toroane

SBP I si SBP II SBPA I si SBPA II

TBP

Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 25/30




Pag 154/354

Pentru toate tipurile de otel beton beton este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de producator In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438-2 si STAS 6482, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator de specialitate aprobat de inginer , cu acordul scris al unui institut de specialitate.

6.6.5.2.1 Betoanele Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea si turnarea betonului va respecta prevederile normativului NE 012.

6.6.6 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructuri si anume:

grinzi simplu rezemate din beton armat; placi turnate monolit din beton armat; elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar si elemente tip cornisa pentru

parapeti); monolitizarea elementelor prefabricate.

Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate si daca respecta conditiile prevazute in “Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat “ indicativ NE 012. Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde detaliile de executie ale suprastructurii. Plansele de executie vor cuprinde toate elementele necesare executiei. Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de tratare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse. Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale).Planurile vor contine explicit :

calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip lis, sudabilitatea) tolerantele de pozitionare in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare.

La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, normativul NE 012 pentru executia lucrarilor din beton si beton armat si prevederile din prezentul caiet de sarcini. Lucrari provizorii Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura de forma grinzi si placi drepte. Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor. Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incât sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta si aspect. Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise de normativul NE 012.




Pag 155/354

La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 6 “Schele, esafodaje si cintre”. Cofraje. Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri :

cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute; cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi); cofraje cu tratare speciala la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornisa de trotuare,

parapeti, etc. La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de prevederile din normativul NE 012 precum si de cele cuprinse in capitolul 7 “Cofraje”.

6.6.7 MATERIALE DE CONSTRUCTIE

6.6.7.1 AGREGATE Agregatele vor corespunde SR EN 12620 “Agregate pentru beton” si normativul NE 012. Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Pietrisul: se va folosi pietris de râu sau criblura, 8-16 si 16-25 mm care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si anume :

0-4; 4-8 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-8 mm) criblura sau pietris 8-16 si 16-25 mm.

Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate. Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate

6.6.7.2 CIMENT Cimentul va corespunde SR EN 197-1 “Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale”, SR 3011, si SR 7055. Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incât stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri. Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din normativul NE 012.

6.6.7.3 ARMATURI Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 “Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate” si STAS 438/2 “Sârma trasa pentru beton armat” si sa fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului. Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din normativul NE 012. Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de ulei si de alte impuritati. Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.




Pag 156/354

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea realativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul etc.) in conditiile precizate de normativul NE 012. La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama si de prevederile din capitolul 8.

6.6.7.4 BETOANE Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate. La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului. Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care este rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform SR EN 12390-6 pe cuburi cu latura de 150 mm.. Pentru corelarea cu “marcile” de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre clase si marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de rezistenta ale infrastructurilor si suprastructurilor.

Clasa Marca Recomandari privind clasele minime de betone

betonului betonului Infrastructura

STAS 10111/1

Suprastructura

STAS 10111/1

1 2 3 4

C 2,8/3,5 B 50 Beton de egalizare si umplutura

C 4/5 B 75 Betoane de panta

C 6/7,5

B 100

Fundatii masive din beton simplu, la sferturi de con, ziduri de sprijin, aripi in teren fara apa

subterana

C 8/10

B 150

Idem in teren cu apa subterana

- fundatii masive din beton armat la podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si culei de poduri

- elevatii masive de beton simplu la podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si culei, inclusiv ziduri de

sprijin si ziduri de garda

Elemente masive din beton simplu si beton armat

C 12/15

B 200

Elevatii din beton armat, beton de fata vazuta, cuzineti si panouri din beton armat

Suprastructuri si podete tubulare din beton armat monolit

C 16/20

B 250

Suprastructuri si podete tubulare din beton armat prefabricat

C 18/22,5 C 25/30

C 28/35

C 32/40

C 40/50

C 50/60

B 300 B 400

B 450

B 500

B 600

B 700

Suprastructuri din beton precomprimat




Pag 157/354

Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul de expunere sau natura si gradul de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul NE 012 capitolul 5, din care : tabelul 5 pentru elemente expuse la intemperii, umiditate sau in contact cu ape subterane Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor conditii speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:

gradul de impermeabilitate;; tipul de ciment dozajul minim de ciment; valoarea maxima a raportului A/C;

Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate. Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 9 si a normativului NE 012. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica. In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunzând in toate colturile si nelasând locuri goale. Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora când se utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau când betonul proaspat are o temperatura peste 40oC. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de apa in beton. Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebuie pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru. La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adâncime .

6.6.7.5 ELEMENTE PREFABRICATE In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atât grinzile cât si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare. Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se monteaza sau de modul de alcatuire al structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate. La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atât in ceea ce priveste asigurarea amplasamentului cât si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea. Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj. Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza vor fi bine curatate cu o perie de sârma si apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu jet de aer. Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform anexei X.3 din normativul NE 012. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deterioararea elementelor. Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect. Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.




Pag 158/354

Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 8600, STAS 7009 si SR EN 13369. Alte abateri limita decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile normativului NE 012.

6.6.8 EXECUTIA LUCRARILOR

6.6.8.1 LUCRARI PREGATITOARE SCHELE SI ESAFODAJE Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii care in functie de destinatie se clasifica in :

esafodaje ce suporta structuri in curs de realizare; schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului, sculelor si materialelor; dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.

Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se avizeaza de catre beneficiar. Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiuni :

sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte lucrarii definitive in curs de priza sau intarire; sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor; sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie.

Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia beneficiarului. Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele :

masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor; modul de asamblare a elementelor componente a esafodajelor si schelelor; reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe

care sprijina; sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare,

decofrare, demontare; tolerantele de executie; modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul

contractiei si precomprimarii. Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele :

specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti; instructiuni de montare a lucrarilor provizorii; instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave

asupra securitatii lucrarilor Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii. Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare. Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât si când se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atât timp cât deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.




Pag 159/354

Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa. Executie, utilizare, controale Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive. Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori fata de reperele acceptate de beneficiar. Rezultatele masuratorilor se transmit beneficiarului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii. Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii. Prescriptii complementare privind esafodajele. Proiectul esafodajelor cât si montajul acestora in amplasament se avizeaza de catre beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea executiei.

6.6.8.2 COFRAJE Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu zise cât si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite. Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 si ele trebuie sa fie astfel alcatuite incât sa indeplineasca urmatoarele conditii :

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectându-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012.

sa fie etanse, astfel incât sa nu permita pierderea laptelui de ciment; sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie; sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau

componentele cofrajelor si sustinerilor; sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza; sa permita inchiderea rosturilor astfel incât sa se evite formarea de pene sau praguri; sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul - a

golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;

sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte. Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare. In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca si urmatoarele conditii specifice :

sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare; sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor

(placi de repartitie, teci, etc.); sa permita compactarea cât mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse; sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa

turnarea si compactarea betonului, evitându-se circulatia pe armaturile postintinse; sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu

prevederile proiectului; sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare; cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul; sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, când aceasta este inscrisa

in proiect.




Pag 160/354

Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare. Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cât si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului. In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :

curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; când spalarea se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer)

tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel : preliminar, controlându-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; in cursul executiei, verificându-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in “Registrul de procese verbale, pentru verificarea

calitatii lucrarilor ce devin ascunse”. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul intaririi. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :

trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor, tinând seama de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incât sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incât sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

6.6.8.3 ARMATURI

6.6.8.3.1 Controlul calitatii Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat”. Otelul pentru beton precomprimate sub forma de sârma SBP se va aproviziona in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sârma SBP va avea eticheta metalica, care sa contina printre altele numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii, fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul colacilor determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe sârma. Aceste caracteristici se determina pe câte o epruveta luata de la fiecare capat al colacului. Sârmele care prezinta corodari pronuntate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcatuirea fascicolelor. Cablele de sârma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sârma inainte de a fi puse in opera. Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS 6482 si normativul C 56. Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii se va face conform prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE 012 si va consta din:

constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;




Pag 161/354

verificarea dimensiunilor sectiunii, tinând seama de reglementarile din normativul NE 012, anexa III.1; examinarea aspectului; verificarea prin indoire la rece.

6.6.8.3.2 Transport si depozitare Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau murdarirea otelului. Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a se preveni :

zgârierea, lovirea sau indoirea; murdarirea, suprafetelor cu pamânt, materii grase, praf etc. contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere sau incalzirea de la flacara

aparatelor de sudura. Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incât sa se evite contactul cu materialele corozive. In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sârma pentru beton precomprimat tinând seama de agresivitatea mediului. De asemenea depozitarea se va face astfel incât sa asigure posibilitati de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cât mai drept iar eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator.

6.6.8.3.3 Confectionarea armaturilor a) Fasonarea armaturilor pentru beton armat

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinând seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor indeparta :

eventualele impuritati de pe suprafata barelor; rugina, prin frecare cu perii de sârma in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.

Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 012. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incât sa se evite confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pâna in momentul montarii. In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.




Pag 162/354

La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS 10111/2 si in cap. 3 din normativul NE 012.

b) Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele:

se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a calitatii, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.);

suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare;

otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice;

armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelasi lot; zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramânând deformate nu se vor utiliza, fiind interzisa

operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic, la temperaturi de cel putin +10oC

pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 “Incercarea la tractiune a otelului, a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat”

in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2, cap. 7.9.

6.6.8.4 BETOANE La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinse in standardele in vigoare . De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2 din normativul NE 012, si prevederile din STAS 10111/2 si SR EN 1799.

6.6.8.4.1 Materialele utilizate la prepararea betoanelor

6.6.8.4.1.1 Cimenturi

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in SR EN 197-1 si normativul NE 012.

6.6.8.4.1.2 Livrare si transport

Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hârtie, insotit de un certificat de calitate. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite. Depozitare Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate.




Pag 163/354

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive, lasându-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrând imprejurul lor in spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente de beton si beton armat decât dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu prevederile din normativ NE 012. Verificarea calitatii cimentului se va face la aprovizionarea, conform anexei VI-1 din NE 012; Metodele de incercare sunt conforme cu SR EN 196-8 si anexa IV.1, normativ NE 012.

6.6.8.4.1.3 AGREGATE

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfarâmarea naturala sau/si din concasarea rocilor. Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in SR EN 12620. Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), având 0-4 mm; (2) cu 4-8 mm; (3) cu 8-16 mm; si (4) cu 16-25 mm. Depozitarea: Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente având inaltimea corespunzatoare incât sa se evite amestecarea sorturilor. Nu se admite depozitarea direct pe pamânt sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 012-99. Verificarea calitatii agregatelor se va face :

la aprovizionare conform anexa VI.1; inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2;

Metodele de incercare corespund STAS 4606 (anexa IV.4) si SR EN 1367-1.

6.6.8.4.1.4 APA

Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.

6.6.8.4.1.5 ADITIVI

La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul : imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa




Pag 164/354

imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate in medii agresive obtinerii unor betoane de rezistenta superioara imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat reglarii procesului de intarire, intârziere sau accelerare in functie de cerintele tehnologice cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.

Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din normativul NE 012. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in laboratoare de specialitate. Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.- NE 012.

6.6.8.4.2 Prepararea si transportul betonului Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere. Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora sunt conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare eliberat de o comisie acceptata de beneficiar. Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora sunt subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu acordul beneficiarului. Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat, marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv adoptat. In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare, precum si obiectul (partea de structura) unde se va folosi. Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel 7.2.1 – NE 012. Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul antreprenorului in conformitate cu anexa 1.4 - NE 012. Stabilirea compozitiei se va face :

• la intrarea in functiune a unei statii de betoane ;

• la schimbarea tipului de ciment sau agregate;

• la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;

• la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. Compozitiile de betoane se vor aproba de Inginer.

In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment, agregate, aditivi sau adaosuri altele decât cele cuprinse in standardele mentionate in normativul NE 012, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii elaborate de laboratoare de specialitate din institutii de cercetare. In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu acceptul beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind :

umiditatea agregatelor; granulozitatea sorturilor; densitatea aparenta a betonului proaspat; lucrabilitatea betonului.

Dozarea materialelor componente se face prin cântarire, abaterile inscriindu-se in urmatoarele limite : ± 3% la agregate; ± 5% pentru aditivi; ± 2% pentru ciment si apa; ± 3% pentru cenusa de termocentrala;




Pag 165/354

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta prevederile cartii tehnice a utilajului respectiv, dar incepând cu sortul de agragate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare va de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau adaosuri, in perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita complet. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea apei si modificarea caracteristicilor betonului. Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1 din normativul NE 012.

6.6.8.4.3 Reguli generale de betonare Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat indeplinirea urmatoarelor conditii :

compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare;

sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare ;

au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie calitativa;

suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane

nu se intrevede posibilitatea interventiei in cazul unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.);

in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel incât acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.

Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de beneficiar. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care durata transportului este mai mica de 30 minute. La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:

cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa ramasa in denivelari se va evacua;

din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;

daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superpastifiant dar cu acordul beneficiarului ;

inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime max. de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata de tip placa;

betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediu uni furtun sau tub având capatul inferior la max. 1,5 m de zona ce se betoneaza;




Pag 166/354

betonul se va raspândi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime;

se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul turnarii;

se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect;

nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului;

in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii; -se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor acestora, luându-se

masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau caderi; circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incât

sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat;

betonarea se va face continuu pâna la rosturile de lucru prevazute in proiect; in cazul când s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnarii este permisa numai

dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului.

6.6.8.4.4 Compactarea: Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj) numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau intrerupere de curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pâna la pozitia corespunzatoare unui rost. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :

vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare); vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj; vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.

Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului (placa, grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura. La executie se vor respecta prevederile cap.6 din normativul NE 012 referitoare la compactarea betonului. In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se executia astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili cu acordul inginerului prin proiect . Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejând suprafetele libere prin:

acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa; aplicarea de pelicule de protectie.

Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12°C. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena, atât timp cât prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu respectarea termenelor minime recomandate la cap.14 din normativul NE 012.

6.6.8.4.5 Tolerante de executie




Pag 167/354

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor incadra in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE 012. Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta urmatoarele prevederi pentru :

betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012. betoane turnate in cofraje glisante – capitolul 16.4 – NE 012. executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16 ; masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona litoralului Marii Negre; turnarea betonului sub apa capitolul 16.2 NE 012.

In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini speciale elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.

6.6.9 RECEPTIA LUCRARILOR Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului. Refacerea lucrarilor cu defecte In cazul când o parte sau intreaga lucrare nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare beneficiarului. Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel :

inventarierea si intocmirea unui releveu detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedându-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.

In functie de constatarile si de studiile efectuate beneficiarul poate sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari si refacerea pe cheltuiala antreprenorului. In cazul defectelor privind geometria lucrarii si calitatea, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:

defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire; in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului un program de remediere

care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare. Fisurile deschise care pot compromite atât aspectul cât si durabilitatea structurii se colmateaza prin injectie. La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc) pentru a permite lucrul liber a structurii.

6.7 HIDROIZOLATII Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de podete si ziduri de sprijin. La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088. “Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie”. Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de constructie, captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor la structura de rezistenta. La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :




Pag 168/354

sapa care se executa in câmp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care se hidroizoleaza;

dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea. In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:

strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din: • stratul de amorsare; • strat de lipire; • strat de baza; • strat suplimentar, de la caz la caz; • strat de protectie.

In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi :

hidroizolatii impotriva umiditatii pamântului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;

hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podetelor. Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :

din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;

din materiale bituminoase aplicate la cald. Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale, respectându-se insa prevederile din STAS 5088 tabelele 1,3-6. Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinând seama de prevederile din STAS 5088 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptându-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic. In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform standardelor si normativelor in vigoare.

6.7.1 MATERIALE SI STANDARDE Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088. Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, tinând seama si de precizarile de la paragraful 10.1 se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088. Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de produse, precizate in tabelul 1 din STAS 5088. In functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse in STAS 5088, capitolul 3.Se vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza.

6.7.2 PRESCRIPTII DE EXECUTIE, VERIFICARE SI RECEPTIE Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda realizându-se prin driscuire. Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de ± 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie. Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:

se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza cu peria de sârma;




Pag 169/354

se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasându-se sa se usuce in vederea aplicarii stratului hidroizolant.

Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier. Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa coarte cizme de cauciuc, circulând numai pe pasarele provizorii din lemn. Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5oC. In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie se vor lua masuri pentru:

interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete; acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hârtie impotriva actiunii razelor solare sau a temperaturilor

ridicate. Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incât stratul de protectie sa se aplice in aceeasi zi. Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri. Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii, fata de proiect, antreprenorul nu le poate face decât cu acordul proiectantului si al beneficiarului. Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin certificate de calitate emise de unitatea producatoare si aprobate de inginer inainte de inceperea lucrarilor. Executantul lucrarilor de hidroizolatie verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuând si incercari in caz de dubiu.

6.7.3 TESTE SI RECEPTIE Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:

pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de lucrari ascunse; la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste lucrari; odata cu verificarea intregii lucrari de arta.

Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar. In cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii. Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza’’ in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor . Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.




Pag 170/354

6.8 APARARI DE MALURI ALCATUITE DIN GABIOANE

6.8.1 GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini are aplicabilitate la lucrările de apărări de maluri, executate conform prevederilor proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie. Solutia tehnica adoptata Soluţia adoptată în cadrul acestei lucrări prevede execuţia debleelor si apărărilor de mal din gabioane. Dimensiunile secţionale ale apărărilor, ca şi alcătuirea constructivă (de ex. dimensiuni carcase pentru gabioane), sunt prevăzute în detaliile de execuţie. Se propune ca lucrările să fie executate în 2 etape: pe malul stâng mai întâi şi apoi pe malul drept. Execuţia se va face la adăpostul digurilor de deviere a cursului apei dar si acolo unde sunt necesare la debleele pe partea dreapta a drumului.

6.8.2 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TRASARE Trasarea amplasamentului apărărilor de mal se va executa pe baza planului de trasare. Inainte de a începe lucrările pregătitoare de terasamente (săpătură) se stabileşte amplasamentul în plan al lucrării, care se materializează cu reperi. Reperii se vor amplasa în afara zonei de lucru pentru a putea fi păstraţi şi folosiţi spre a materializa conturul în plan şi cotele de nivel ale fundaţiei de beton.

6.8.3 NATURA, CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE Piatra brută pentru gabioane trebuie să provină din roci fără urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică, trebuie să fie omogene în ceea ce priveşte compoziţia mineralogică, să aibă o structură omogenă compactă. Caracteristicile mecanice ale pietrei vor trebui să fie după cum urmează:

rezistenţa la compresiune pe epruvete - în stare uscată, N/mm2 min80

rezistenţa la îngheţ-dezgheţ - coeficient de gelivitate, la 25 - cicluri de piatră spartă, % max.0,3 - coeficient de înmuiere, pe epruvete, % max. 25.

Forma pietrei este neregulată, aşa cum rezultă din carieră, având dimensiunea minimă de cel puţin 199 mm şi o greutate cuprinsă între 25 kg şi 50 kg, pentru a putea fi manevrată manual. Forma şi dimensiunile pietrei brute folosite: forma - neregulată, apropiată de un trunchi de piramidă sau prismă înălţimea (mm) - 140-180 dimensiunile bazei, mm

lungime ≥ înălţimea lăţime - 80-150

6.8.4 CONTROL DE CALITATE SI RECEPTIE Controlul calitatii Pe parcursul realizării lucrării este obligatorie verificarea în toate fazele de execuţie a amplasării corecte a părţilor componente ale tronsoanelor de ziduri de sprijin din gabioane.




Pag 171/354

6.8.5 RECEPŢIA LUCRĂRII Recepţia pe faze se face atunci când lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze care confirmă posibilitatea trecerii la următoarea fază. Se efectuează de dirigintele de şantier şi antreprenor. La recepţia preliminară, comisia examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. Astfel, se încheie "Procesul verbal de recepţie preliminar". Se vor verifica în cadrul acestei operaţii de recepţie următoarele:

amplasamentul lucrărilor conform proiectului de execuţie; calitatea materialelor conform standardelor respective; natura pământurilor (conform STAS 1243-88), pentru verificarea concordanţei cu studiile geo; dimensiunile, pantele şi calitatea execuţiei lucrărilor.

Recepţia finală are loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

6.9 PROTECTII TALUZ CU PAMANT VEGETAL

6.9.1 GENERALITATI Este o lucrare de protectie care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se executa pe taluzuri stabile cu p≤1:1, cu inaltimi de max.10 m ce pot fi erodate si ravinate de ape de suprafata. Protectia taluzurilor in aceasta situatie cuprinde urmatoarele operatiuni care vor fi aprobate de inginer inainte de a fi executate:

• Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal.

• Insamantarea suprafetei taluzului. Protectia contra ravinarilor, pana la refacerea vegetatiei, iar in cazul terenurilor aride stancoase, acoperirea cu geotextil din fibre vegetale care sa contina si seminte de iarba.

6.9.2 DESCRIEREA OPERATIUNILOR Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal se realizeaza de jos in sus pe taluz cu o grosime a stratului peste muchia treptei de minim 20 cm. Stratul de pamant vegetal se aduce fie din depozite aprobate de inginer cu auto, fie din depozitul intermediar de unde se transporta cu roaba pe taluz si de aici prin lopatari se asterne pe suprafata taluzului. Stratul de pamant ce imbraca taluzul se compacteaza usor cu ruloul de mana si se finiseaza manual pentru crearea unei suprafete plane. Insamantarea suprafetei taluzului se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu pamant vegetal. Insamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze:

• scarificarea manuala a pamantului vegetal;

• imprastierea unui strat de ingrasamant (de preferinta natural);

• stropirea suprafetei insamantate cu ajutorul autocisternei a unui amestec de apa, seminte, aracet <2% si ingrasaminte chimice, in proportii comunicate de organele agricole din zona.

Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente functie de zona si natura terenului. Protectia contra ravinarilor se face prin:

• Dirijarea apelor de suprafata prin rigole si casiuri din elemente de beton prefabricat sau din material plastic.




Pag 172/354

• Completarea cu pamant vegetal a ravenelor si insamantarea suprafetelor degradate.

• Protectia cu geotextil Peste suprafata insamantata se asterne un geotextil format din fibre putrescibile cu greutate cuprinsa intre 200 - 400 g/mp. El se fixeaza la capete cu ancore de consolidare si se asterne incepand de sus in jos. Pentru o mai buna fixare el se acopera cu 5 cm. de pamant vegetal.

6.9.3 MATERIALE UTILIZATE Pamant vegetal – va fi utilizat materialul rezultat din solul vegetal decapat din ampriza drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contina bulgari mai mari de 5 cm sau alte corpuri straine, uleiuri minerale etc. La punerea in opera, pamantul vegetal va avea o umiditate de 18-32%. Apa – Trebuie sa indeplineasca conditiile prevzute in SR EN 1008, daca nu provine din reteaua publica. Semintele achizitioneaza de la societati agreate in acest domeniu si vor fi aprobate de inginer. Trebuie sa fie specifice zonei in care se folosesc si functie de natura terenului . Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume:

Lolium perena – iarba de gazon; Poa pratensis – firuta; Festuca rubra – paiusul rosu; Festuca amudinaceea – paiusul inalt; Bromus inermis – obsiga; Agropyum cristatum – pirul crestat.

Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente, functie de zona si natura terenului. Geotextil de protectie – format din fibre vegetale biodegradabile cu greutatea cuprinsa intre 200-400 g/mp , alungire la rupere- max 70%. Conditia: sa fie suprafata continua si sa permita asternerea geotextilelor pe taluz.

6.9.4 VERIFICAREA CALITATII Asternerea pamantului vegetal – se va verifica prin sondaj (1 sondaj la 100 m2) incadrarea in prevederile punctului 2.a de mai sus . Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 10 cm, pentru corectarea suprafetelor se va trece la taierea damburilor si completarea cu pamant vegetal a gropilor. Insamantarea suprafetelor – verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii se face vizual de catre Inginer si se urmareste realizarea unui gazon uniform cu densitate mare. Daca se observa ochiuri neinierbate se trece la suprainsamantarea si la repetarea operatiunilor prevazute la pct.2.b, pana la obtinerea unui gazon uniform. Protectia cu geotextile – se verifica daca este acoperita toata suprafata iar rosturile sunt suprapuse pe min. 20 cm, se verifica fixarea geotextilului in ancore de consolidare pe versant. Geotextilele va trebui sa respecte conditiile prevazute in prezentul caiet de sarcini, acestea vor fi testate si verificate inainte de punerea in opera si pe parcursul executiei de laboratoare specializate si aprobate de inginer. Pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, pe santier probele de control se vor lua din fiecare lot aprovizionat de catre Constructor in prezenta Consultantului. Ele se vor transmite la un laborator specializat aprobat de inginer fara sa se specifice provenienta, doar cu un numar de ordine pentru a se efectua incercarile conform normativului NP 075 -,,Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii’’ si a standardelor in vigoare.




Pag 173/354

Rezultatele se vor compara cu cele de pe fisa tehnica a furnizorului si daca performantele sunt in limita a 10% fata de cele prevazute, geotextilul se poate pune in opera. Daca rezultatele sunt in afara limitei ±10% se va consulta proiectantul pentru a stabili in ce conditii pot fi puse in opera.

6.9.5 RECEPTIA LUCRARILOR Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza’’ in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor . Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

6.10 MARCAJE

6.10.1 GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.

6.10.2 MATERIALE Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale; Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare .Marcajele vor fi aplicate cu mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni . Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece. Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Ofertantul va asigura Beneficiarului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic. Materialelel trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Beneficiar. Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.

6.10.2.1 CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati. Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.




Pag 174/354

6.10.2.2 TIPURI DE MARCAJE RUTIERE Marcaje longitudinale care la rândul lor se subdivid in marcaje pentru:

separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ; delimitarea benzilor; delimitarea partii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: linie simpla sau dubla continua; linie discontinua simpla sau dubla; linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.

Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului; linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue; linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii.

Marcaje de delimitare a benzilor linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului

Marcaje de delimitare a partii carosabile. Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ; Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ; Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile principale de

circulatie. Marcaje discontinue

Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie; Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile avertizeaza

,,intrarea pe banda’’. Marcaje pentru supralargirea in curbe

Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei; Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda de

circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane. Marcaje transversale

de oprire - linie continua având latimea de 0,40 m, astfel incât in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie;

de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi . de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor

fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h

In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicând semnele de traversare.

de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte. Marcaje diverse de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei;

pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate . pentru interzicerea stationarii; pentru locurile de parcare pe partea carosabila:

- transversala pe axa sau marginea caii; - inclinata fata de aza sau marginea caii; - paralela cu axa sau marcinea caii;




Pag 175/354

curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m .

Lucrarea de aplicare a marcajelor poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare:

• Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia Nationala a drumurilor si de la Politia Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ;

• Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante.

• S-a obtinut aprobarea Inginerului.

• Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus : o Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi curatata

prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj, conform instructiunilor fabricantului;

o Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul, inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus.

o Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe un traseu strict definit.

Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele similare. Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare corespunzatoare; Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului; Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final. Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului, Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic. Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.

6.10.2.3 TESTE In vederea aplicarii marcajelor se vor efectua urmatoarele:

• Testare care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita inainte de aplicare;

• Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea;

• Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.

6.11 SEMNALIZARE VERTICALA

6.11.1 GENERALITATI Prezentul capitol se refera la executia indicatoarelor si la receptia acestui gen de lucrari, folosite la semnalizarea rutiera. Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice precum si alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera a drumurilor europene din Administratia Nationala a Drumurilor. Confectionarea indicatoarelor - calitatea acestora trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective aflate in vigoare. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.




Pag 176/354

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. In cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune refacerea lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

6.11.2 CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incât sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini. Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in forma de sageata - se vor executa din tabla de aluminiu cu grosimea de min. 2,0 mm, având conturul ranforsat prin dubla indoire sau cu profil special din aluminiu. Panourile dreptunghiulare sau patrate având latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se executa din profile speciale. Calitatile aluminiului sunt urmatoarele:

Pentru tabla - 99,5 HD (conform standardelor românesti) Pentru profile - ALMGSI-0,5F 22 (conform DIN)

Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire. Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv. O data cu oferta de licitatie, ofertantul va prezenta detalii privind realizarea indicatoarelor si sistemul de prindere pe stâlpi. Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri. Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu. Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum urmeaza:

degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de aproximativ 25oC;

inlaturarea urmelor de praf cu o cârpa moale curata si stergerea cu o cârpa inmuiata in alcool; dupa zvântare se aplica folia reflectorizanta.

Aplicarea foliei reflectorizante Pe drumurile europene se utilizeaza folie tip high intenssity (de inalta reflectivitate) iar pe celelalte trasee folie tip engineering grade conform listelor de cantitati de lucrari. Foliile trebuie sa corespunda calitativ conditiilor mentionate in cap. "Metode de testare a foliei reflectorizante". Aplicarea foliei se poate face "la rece" atunci când se foloseste folie cu adeziv la presiune sau "la cald" atunci când se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald. Realizarea fetei la indicatoarele de avertizare, reglementare si obligare se face prin imprimare cu metoda serigrafica. In cazul aplicarii "la rece" indicatorul se lasa cel putin 4 ore pentru uscare, temperatura incaperii trebuind sa fie cuprinsa intre 20oC si 25oC. Inainte de aplicare atât folia cât si indicatoarele vor fi pastrate 24 ore la temperatura de 20-25 gr C. Depozitarea indicatoarelor se face pe stelaje, pentru a se evita atingerea intre ele de preferinta orizontal cu folia in sus.

6.11.3 DIMENSIUNILE INDICATOARELOR Avertizare, reglementare si obligare a) Indicatoare triunghiulare




Pag 177/354

Indicatorul "Cedeaza trecerea" latura = 1200 latimea chenarului = 150 latime banda = 13 Alte indicatoare triunghiulare latura = 900 latimea chenarului = 75 b) Indicatoare circulare diametrul = 800 latimea chenarului = 75 c) Indicator de forma octogonala inaltimea = 950 latimea chenarului = 12 d) Indicator de forma patrata latura= 650 e) Indicatoare dreptunghiulare Indicator "Curba periculoasa" lungime = 1200 latimea = 650 Indicator "Trecere la nivel cu CF" lungime = 1000 latimea = 300 Indicatoare de orientare (si informare) Dimensiunile necesare vor rezulta din continutul informatiilor de pe indicator. Forma poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/ latime cuprins intre 2 si 2,5. In listele de cantitati sunt mentionate suprafetele medii ale fiecarui indicator care se vor lua in consideratie la licitatie. Dimensiunile indicatoarelor care nu implica scrieri. Indicatorul "Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stânga" lungime = 650 latime = 500 Indicator "Identificarea drumurilor" lungime = 550 latime = 330 Indicator "Deschis traficului international" lungime = 550 latime = 330 Indicatoare "Trecerea subterana pentru pietoni", "Politia" si "Post prim ajutor"




Pag 178/354

lungime = 650 latime = 500 Indicator "Sens unic" lungime = 1200 latime = 330 Indicatoare "Autostrada" lungime = 650 latime = 500 Indicatoare "Post depanare", "Telefon", "Statie de benzina", "Hotel sau Motel" , "Restaurant" ,"Bufet sau Cofetarie" , "Teren pentru champing", "Teren pentru caravane", "Teren pentru camping si caravane", "Cabana pentru turisti", "Parcarea". lungime = 650 latime = 500 Semne aditionale "Trecere la nivel cu calea ferata industriala" lungime = 450 latime = 200 "Indicarea lungimii unui sector periculos" si "Trecerea la nivel cu calea ferata" lungime = 600 latime = 200 "Directia drumului cu prioritate" lungime = 600 latime = 600

6.11.4 METODE DE TESTARE A FOLIEI REFLECTORIZANTE

6.11.4.1 Generalitati Materialele retroreflectorizante se fabrica in 2 tipuri constructive, si anume clasa 1 si clasa 2. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 sunt constituite din microbile de sticla, incluse in interiorul unei rasini transparente care are o suprafata exterioara neteda.Foliile retroreflectorizante au o suprafata acoperita cu un adeziv durabil, care poate fi utilizat prin aplicare la cald sau prin presiune usoara. Foliile care apartin clasei a 2-a detin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite din microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la exterior. Clasificarea vizuala. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 sunt marcate astfel de catre producatorul lor. Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricatiei si nu pot fi indepartate prin metode fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie. Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producatorului si numarul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante. Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, când suprafata foliei reflectorizante este iluminata perpendicular. Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si metode de testare la medii




Pag 179/354

agresive. Necesitatile de calitate pe baza testelor de calitate se vor prezenta in continuare separat, pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante. Folii retroreflectorizante. Foliile retroreflectorizante din clasa 1 si clasa 2 destinate realizarii indicatoarelor de circulatie retroreflectorizante se pregaresc, se conditioneaza si interpreteaza rezultatele testarii si se testeaza conform urmatoarelor proceduri: Pregatirea mostrelor. Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu de calitate asemanatoare cu Al2MG2MnO3. Suprafata placutei metalice trebuie sa fie plana, iar dimensiunile si metoda de testare trebuie sa fie in concordanta cu testul care se executa si recomandarile facute de producatorul de folie retro-reflectorizanta. Conditionarea mostrelor. Mostrele de folii retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, se vor conditiona timp de 24 ore la temperatura de 23oC ± 2oC si 50 RH + 5%. Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre testate in conditii asemanatoare.

6.11.4.2 Analize fotometrice - Coeficient de retroreflexie Coeficientul de retroreflexibilitate R permite sa se determine nivelul de calitate al vizibilitatii pe timp de noapte pentru un semnal retro-reflectorizant. Coeficientul de retroreflexibilitate R se exprima in CD/LX.M2 si se masoara cu aparate special denumite retroreflectomere. Determinarea se executa pe mostre de dimensiuni de 15x15 cm aplicate pe suport din aluminiu, la unghiuri de incidenta ß a sursei luminoase de 5o, 30o, 40o in raport cu normala si la unghiuri de receptie á de 0,2o - 0,33o, 1o, 2o, in raport cu fascicolul incident. Coeficientul de retroreflexiune R se masoara conform "CIE PUBLICATION" nr.54 Retrireflection 1982 pentru sursa de iluminare A (temperatura culorii de 2856oK). Valoarea coeficientului de retroreflexie R, rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime pentru foliile retro-reflectorizante clasa 1 si clasa 2 de culori diferite, destinate semnelor de trafic, sunt date in tabelul A Culoare. Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre având dimensiunile de 5x5 cm, aplicate pe placute de aluminiu. Masurarea culorii se face cu Colormeter conform CIE PUBLICATION nr.15.2 colorimetry, 1986, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare Standard D65, sub un unghi de 45o fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0o (Geometrie de masurare 45/0). Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din coordonatele punctelor de colt a diagramei CIE 1931. Valorile domeniilor coordonatelor cromatice pentru foliile de retroreflexie noi sunt inscrise in, iar pentru foliile retroreflexive in utilizare. Foliile reflectorizante noi din materiale clasa 1 si clasa 2, sunt specificate printr-un domeniu nehasurat, pe când aceleasi folii aflate in utilizare sunt specificate printr-un domeniu hasurat.

6.11.4.3 Teste de verificare a caracteristicilor mecanice Adeziunea la suport Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputând fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant. Testul de adeziune se executa pe esantioane având dimensiunile de 10x15 cm, conditionate conform 4.2. Cu un cutit sau lama, se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa ramâna prinsa la un capat o bucata de 2x2 cm. Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu mâna. Daca aceasta nu este posibil fara distrugerea foliei, testul de adeziune a foliei este considerat corespunzator.

6.11.4.4 Teste de verificare a rezistentei la mediu




Pag 180/354

Rezistenta la coroziune Se determina rezistenta la ceata salina produsa prin atomizarea la 35oC ± 2oC, a unei solutii de 5 parti greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti greutate apa distilata. Mostrele de testat au dimensiunile de 15x15 cm si sunt supuse actiunii cetii salina la min. doua cicluri de câte 22 ore fiecare ciclu. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate cu o pâsla in vederea examinarii. Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat corespunzator daca mostrele testate din materiale clasa 1 si clasa 2 nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, decolorari, etc., iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele cromatice corespund valorilor inscrise in Tabel A si Tabel B. Rezistenta la intemperii Mostrele de folii retroreflectorizante, cu exceptia culorilor oranj si maro, se expun in diferite zone climatice, timp de 2 ani, cu fata catre sud si inclinate la 45 de grade. Periodic, este permisa spalarea cu apa a suprafetei mostrei, pentru indepartarea pulberilor depuse din atmosfera. In vederea testarii mostrelor se spala, se usuca cu cârpa moale sau burete si apoi se spala cu apa distilata. Testul se considera corespunzator daca mostrele de folii reflectorizante:

Nu prezinta defecte de suprafata de tipul basici, cojiri fisuri sau maxim 0,8 mm contractii, intinderi sau desprinderi de suport

Coeficientul de retroreflexibie masurat la unghi á = 0,33o si unghi ß = 5o, nu trebuie sa fie mai mic decât valorile inscrise in Tabel A astfel:

Materiale clasa 1: 50% Materiale clasa 2: 80%

Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentat, iar factorii de luminozitate nu trebuie sa fie mai mici decât factorii prescrisi

Suprafata total uda - Determinarea coeficientului de retroreflexie Performantele de retroreflectibilitate ale unei folii pe timp de ploaie, se

simuleaza in laborator. Mostrele de testat având dimensiuni de 15x15 cm, trebuie sa aiba intreaga

suprafata de sus in jos, acoperita cu un film de apa. Aceasta se realizeaza prin variatia presiunii apei de la furtun. Determinarea coeficientului de retroreflexie se face in conditiile in care apa cade

pe suprafata foliei. Testul se considera corespunzator, daca coeficientul de retroreflexie pastreaza

minim 90% din valoarea coeficientului de retroreflexie din Tabel A, determinat la unghi á = 0,33o si unghi ß = 5o.

6.11.5 CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE

6.11.5.1 CONFECTIONARE Stâlpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza dupa cum urmeaza:

Pentru stâlpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele in forma de patrat sau dreptunghi având latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de minim 3 mm

Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe raspunderea ofertantului.

Caracteristicile acestor sustineri se precizeaza in cadrul ofertei.

6.11.5.2 VOPSIRE Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se vopsesc in culoare gri.




Pag 181/354

6.11.5.3 CONTROLUL CALITATII PANOURILOR Verificarea va fi facuta de reprezentantii autoritatii contractante.. Conditiile de verificare sunt urmatoarele: Furnizorul va trebui sa-si asigure colaborarea unui laborator international, competent in domeniu. Cheltuielile vor fi integrate in costul antreprizei. Furnizorul va trebui sa furnizeze in propunerea sa un plan de control al calitatii, cuprinzând toate testele ce se vor efectua in uzina. In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contraexpertizele pe care le doreste.

6.11.5.4 CONTROLUL CANTITATILOR Controlul cantitatilor va fi facut de autoritatea contractanta care va avea ca sarcina:

receptia marfii verificarea marfii la sosirea acesteia controlul testelor furnizate odata cu panourile respectarea programului de livrare prevazut.

6.12 DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DRUMURI (PARAPETE DIRECTIONAL SI PIETONAL)

6.12.1 GENERALITATI SI STANDARDE Prezentul capitol stabileste conditiile tehnice de calitate si amplasare a dispozitivelor de protectie la drumuri ( parapete directional si parapet de siguranta pentru pietoni) pentru sporirea sigurantei circulatiei pe drumuri conform standardelor in vigoare SR EN 1317,1,2. Parapetele se amplaseaza pe sectoarele de drum periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei, pentru protejarea vehiculelor impotriva iesirilor de pe platforma drumului si pentru ghidarea optica a acestora. Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de Inginer. La executia parapetelor directionale si pietonale se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.). Standardele privind lucrarile continute in acest capitol - exemplu:materiale folosite, etc.- sunt redate in subcapitolele referitoare strict la acestea.

6.12.2 TIPURI DE DISPOZITIVE DE PROTECTIE LA DURMURI Diversele tipuri de dispozitive de protectie la drumuri se clasifica astfel:

Dispozitive de protectie a vehiculelor Extremitati /racordari Parapete de siguranta ; Parapete de siguranta pentru lucrarile de arta; Atenuatori de soc; Paturi de oprire;

Descrierea detaliata a dispozitivelor de protectie la drumuri si specificatiile lui de proiectare sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 ; STAS 1948/1-91 .




Pag 182/354

Descrierea detaliata a parapetelui de siguranta si specificatiile lui de proiectare sunt conform detaliilor de executie si a standardelor de referinta SR EN 1317/1,2,3 si SR 1948/2 Alegerea tipului de parapete se face conform tabelului 1. Tabel 1

Elemente geometrice Inaltimea caii, h,

deasupra obstacolului

Drumuri grupa I Drumuri grupa II

Parapete de tip

semigreu greu foarte greu semigreu greu

Aliniamente , interiorul curbelor de orice raza si

exteriorul curbelor cu raza R>250m

h ≤ 2 x - - x -

2 < h ≤4 - x - x -

h > 4 - - x - x

Exteriorul curbelor cu

raza R≤250m h ≤ 2 - x - x -

h > 2 - - x - x

Grupa 1 contine : drumurile publice de clasa I, II si III; Grupa II contine : drumurile publice de clasa IV si V; In cazul cand autovehiculele cu sarcina utila > 50kN reprezinta min. 15% din traficul de perspectiva, se prevad parapete de tip greu in locul celor de tip semigreu.

6.12.3 MATERIALE Parapetele de siguranta se executa din elemente metalice si sunt de tip semigreu, greu si foarte greu conform proiectului de executie. Dispozitivele de siguranta pentru protectie la drumuri, permit, in general alunecarea sau ghidarea in lungul lor a jantei autovehiculelor si revenirea acestora pe partea carosabila si sunt compuse din:

- Lisa din tabla ambutisata; - Etrier din profil metalic ambutisat; - Amortizor de soc din tabla neagra; - Stalpi metalici IE10;

Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati se executa deasemena din elemente metalice , protejate contra coroziunii si trebuie concepute astfel incat sa permita refacerea periodica a protectiei tuturor suprafetelor si anume :

Mana curenta din teava rotunda sau dreptunghiulara; Rigla inferioara din teava rotunda sau dreptunghiulara; Stalpi din teava rotunda; Zabrelute din teava, platbanda; Placute pentru prindere stalpi; Placuta inglobata in betonul lisei de parapet;




Pag 183/354

Ancore di OB37 filetata la capete ; Piluite hexagonale;

Toate tipurile de dispozitive de protectie la drumuri trebuie prevazute cu elemente constructive de forme si dimensiuni adecvate reducerii pe cat posibil a consecintelor impactului accidental al vehiculelor usoare, in conformitate cu standardele de referinta SR EN 1317/1,2,3 si STAS 1948/1; SR 1948/2 si cu aprobarea Inginerului.

6.12.4 AMPLASARE Dispozitive de siguranta pentru protectie la drumuri: Parapetele se amplaseaza, in profil transversal, in afara latimii platformei sau in cadrul latimii acostamentelor conform reglementarilor in vigoare si a detaliilor de executie. Amplasarea parapetelor in lungul drumului se face tinand seama de :

Elementele geometrice ale traseului; Inaltimea rambleului sau inclinrea versantilor; Impadurirea terenului inconjurator; Existenta unor ziduri de sprijin la marginea platformei spre aval; Vecinatatea unor ape; Necesitatea inchiderii perspectivei in exteriorul unor curbe; In unele intersectii

Lungimile pe care se amplaseaza parapetele trebuie sa depaseasca cu cate 10m, la fiecare dintre capete, lungimile prevazute in STAS 1948/. In cazul cand sectoarele pe care trebuie montate parapetele sunt situate la distante mai mici de 25m intre ele, se prevad parapete continui. Pentru sporirea sigurantei rutiere si asigurarea continuitatii ghidarii laterale, la parapetele situate pe drumurile avand imbracaminti bituminoase, din beton de ciment sau pavaje, se prevad dispozitive reflectorizante, similare cu ale stalpilor de ghidarela distante prevazute in STAS 1948/2 si in proiect. Parapetele de siguranta pentru pietoni pentru poduri sau localitati Amplasarea parapetelor pietonale in localitati si/sau poduri se face conform detaliilor de executie in conformitate cu SR 1948/2 tinand seama in principal de :

Clasa tehnica a drumului; Elementeel geometrice ale drumului; Elementele sectiunii Transversale a podului; Inaltimea caii fata de obstacolul traversat; Alte conditii locale.

6.12.5 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Verificarea conformitatii instalarii Inainte de inceperea operatiilor de instalare, in timpul lucrarilor si la incheierea acestor trebuie sa se verifice urmatoarele aspecte de conformitate;

Distanta centru la centru a stalpilor si inaltimea partii superiare a grinzii (lisei) asa cum este prevazut in proiectul de executie;

Lungimea instalarii si aliniamentul acesteia in conformitate cu detaliile de executie; Strangerea definitiva in buloane/suruburi a tuturor pieselor componente ale dispozitivelor de protectie la

drumuri; Respectarea tuturor normelor de siguranta si protectia muncii in vigoare.

Criteriile de performanta ale dispozitivelor de protectie la drumuri trebuie sa respecte clasele de performanta si criteriile de acceptare din SR EN 1317/2,2,3 .




Pag 184/354


6.12.6.1 RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza’’ in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.

6.12.6.2 RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor .

6.12.6.3 RECEPTIA FINALA Comisia de receptie examineaza lucrarile finalizate in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice aprobate, cu documentatia de control si procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

6.13 PLANTATII RUTIERE

6.13.1 GENERALITATI Prezentul capitol stabileste tehnologia si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca Plantatiile rutiere realizate in zonele ce marginesc drumul in scopul indeplinirii de catre acestea a unui complex de functiuni cu predominarea celor tehnice, rutiere, ecologice si peisagere. Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. In acest scop se pot avea in vedere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu, agreati de Inginer. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor climaterice si meteorologice in zilele cand se fac plantarile. La executia plantatiilor se va trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate conditiile pregatitoare (utilaje, unelte, oameni etc.).

6.13.2 MATERIALE Specii de arbori. Alegerea speciilor de arbori si arbusti ornamentali se face functie de:

conditiile climaterice si caracteristicile solului si substratului litologic; scopul pentru care se realizeaza plantarile; longevitatea speciilor de arbori si arboret sa fie aceeasi cand sunt plantati in grup; alte conditii; exigentele speciilor fata de conditiile de clima si sol; tipul sistemului radicular; variatiile de micro – climat;




Pag 185/354

rezistenta la poluare (noxe datorate gazelor de esapament, fondanti chimici folositi la combaterea ghetii; constrangeri legate de locul plantarii (aliniament, curbe, parcari, perdele de protectie); intretinere fara costuri mari.

Speciile de arbori si arbusti ornamentali folosite la plantatiile rutiere sunt recomandate in tabelul nr. 1. Tabel nr.1

Nr.

crt Locul plantarii Denumire arbore

Caractere morfologice

Forma coroana Talie Culoare

vara–toamna

1. Aliniamente drum -nuc

-ornamental

-Globos

-Tufa

-mijlocie

-mijlocie

-verde-galbui

-verde-rosiatic

2. Parcari

-cires de productie

-pin negru

- salcioara

-Globos

-Piramidal

-Globos

-mica

-mare

-mijlocie

-verde-galbui

-verde-verde

-verde-galbui

3. Consolidare rampe

poduri si pasaje

-salcioara

-amorfa

-Globos

-Globos

-mijlocie

-mijlocie

-verde-galbui

-verde -galbui

4. Perdele penetrante -pin negru

-salcioara

-Piramidal

-Globos

-mare

-mijlocie

-verde-galbui

-verde-galbui

Materialul saditor si tutorii Materialul saditor consta din puietii de arbori si arbusti ornamentali, ce urmeaza a se planta, cu respectarea conditiilor de asigurare si depozitare conform Cap.2, pct.2.3 din prezentul Caiet de Sarcini. Concomitent cu asigurarea materialului saditor se aprovizioneaza si tutorii necesari, confectionati din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal asa cum este prevazut la art.11 Conditii tehnice la livrare Livrarea puietilor si a tutorilor se face in conformitate cu prevederile stipulate in Tabelul 2 si dupa agreerea acestora de catre Inginer. Tabel nr.2

Nr.

Crt.

Tipul de arbore,

arbust

Inaltimea

minima

Starea de sanatate

radacini-coroana Mod de livrare Mod de depozitare

intermediara

1. nuc 250-350 buna Certificat fito-sanitar si de productie

Conform Instructie AND 561-2001, pct.6.2.7.

2. cires de productie 125-225 buna Certificat fitosanitar si de productie


3. salcioara 125-275 buna Certificat fito – sanitar si de productie





Pag 186/354

4. amorfa 80-200 buna Certificat fito – sanitar si de productie


5. pin negru 80-250 buna Certificat fitosanitar si de productie


6. ornamental tufa buna Certificat fito – sanitar si de productie


6.13.3 EXECUTAREA PLANTARILOR Aceste faze sunt urmatoarele:

pregatirea terenului si a solului fertil; alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate; pichetarea gropilor; saparea gropilor; asigurarea de material saditor; ambalarea si transportul materialului saditor; stratificarea materialului saditor; aprovizionarea cu tutori; pregatirea materialului saditor pentru plantare; taierea pentru formarea coroanei.

Pregatirea terenului Operatia consta in defrisarea vegetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor, strangerea si indepartarea pietrelor si a gunoaielor, nivelarea terenului si asigurarea cu pamant vegetal (daca este cazul). Alegerea speciilor pentru plantare La alegerea speciilor care urmeaza a fi plantate se vor avea in vedere prevederile proiectului si prezentului Caiet de Sarcini. Pichetarea gropilor Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conform planului de situatie, pozitionarea locului prin baterea tarusilor (pichetilor) sau marcarea locului prin gropite, facute cu sapa sau cazma. Saparea gropilor Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor. Gropile vor fi astfel sapate, incat centrul fiecareia sa corespunda pichetului pus pentru groapa respectiva. Saparea gropilor se va face mecanic sau manual. Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt: Saparea mecanica:

pentru arbori, diametrul este de 0.50-1.00 m si adancimea de 0.40 – 0.80 m; pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m;

Saparea manuala – gropile au sectiune patrata: pentru arbori, 0.50 – 1.00m X 0.50-1.00m X 0.40-0.80 m; pentru arbusti, 0.30 m X 0.30 m X 0.30 m.

Peretii gropilor trebuie sa fie perfect netezi. La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel rezultat din restul sapaturii va fi asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii (functie de natura materialelor separate).




Pag 187/354

Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este fertil, se pune pe fundul gropii si in zona radacinilor (la plantare). O data cu saparea gropilor vor fi indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larvele insectelor vatamatoare, in special cele de carabusi si de coropisnite. Gropile sapate vor fi protejate corespunzator pana la plantare. Asigurarea materialului saditor Aprovizionarea cu pamant saditor se va face de la pepiniera producatoare, cu cateva zile inainte de plantare; imediat dupa ce a fost ales, va fi depozitat provizoriu, in conditiile de la art.10 pana ce va fi transportat la locul de plantare. Ambalarea si transportul materialului saditor Puietii vor fi livrati din pepiniera, ambalati corespunzator. Ambalarea puietilor consta in mocirlirea radacinilor, legarea si ambalarea lor in baloturi, iar numarul de puieti se va stabili in functie de marimea acestora, astfel incat greutatea unui ambalaj de puieti fara balot de pamant sa nu depaseasca 50 kg. Este obligatoriu ca pe fiecare ambalaj sa se puna cate o eticheta de lemn sau tabla de zinc, rezistenta la intemperii, purtand urmatoarele date: denumirea producatorului, specia si varietatea (denumire stiintifica si nume romanesc), categorie, STAS 5971-2004; un al doilea exemplar al etichetei se introduce in ambalaj. Fiecare transport de puieti, atat pe calea ferata, cat si cu mijloacele auto va fi insotit de avizul de transport al materialului saditor si certificatul fitosanitar, eliberat de organele competente. Transportul puietilor se va efectua in max. 2 zile de la data verificarii calitatii. Depozitarea provizorie a materialului saditor Depozitarea provizorie a puietilor in santier se va face in santuri dinainte executate pe o durata scurta de timp – cel mult 20 zile de la scoaterea din pepiniera sau de la stratificare. Puietii se aseaza in legaturi de 5-100 buc, in functie de grosimea lor, iar cei din speciile cu radacini voluminoase se aseaza cate unul. Puietii se aseaza pe fundul santului (de aproximativ 45 cm) in pozitie verticala sau putin inclinata, iar radacinile puietilor vor fi acoperite cu pamant bine maruntit in grosime de 10-15 cm, tasat deasupra radacinilor; deoarece pamantul trebuie sa umple golurile dintre radacini, daca este uscat va fi umezit cu apa. Dupa scoatere, atat pepinierile, cat si locul de plantare, puietii se pastreaza in depozite amplasate in locuri umbrite, ferite de vanturi si intemperii, pentru a se evita deshidratarea, uscarea, inundarea, degerarea, incingerea sau roaderea de catre animale. Aprovizionarea cu tutori. Concomitent cu asigurarea materialului saditor se face si aprovizionarea cu tutorii necesari. Tutorii se confectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul de 4-8 cm, iar lungimea se stabileste astfel:

0.20 cm partea care se infinge in pamant; 0.80 m adancimea gropilor; lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la suprafata terenului sistematizat pana la

prima ramura a coroanei: la puieti in forma de varga (fara coroana), aceasta parte este de cel putin 1.80 m. In cazul tutorilor confectionati din lemn, pentru a preveni putrezirea portiunii din tutore ingropata in pamant, se va unge aceasta portiune in lungime de 1.00 m cu gudron care a fost fiert timp de o ora. Pregatirea materialului saditor. Aceasta consta in urmatoarele operatii:

Verificarea puietilor scosi de la depozitare si inlaturarea celor care au suferit de uscaciune, de ger sau au radacinile vatamate.

Toaletarea radacinilor la puietii sanatosi se face suprimandu-se radacinile zdrelite si scurtandu-se cele ce depasesc dimensiunile gropii.




Pag 188/354

Mocirlirea radacinilor cu un amestec de pamant vegetal, balegar proaspat de vaca si apa, care trebuie sa fie atat de dens, incat sa se asigure incarcarea si buna acoperire a radacinilor.

Taierile pentru formarea coroanei Taierea pentru formarea coroanei se va executa odata cu plantarea. Operatia de taiere se va executa in felul urmator:

se aleg 3-5 ramuri ale coroanei, repartizate uniform in jurul axului si care se gasesc aproape si la distante cat mai egale, unele de altele;

se scurteaza la o lungime de 35-45 cm de punctul de insertie, in asa fel incat taierea sa se faca deasupra unui mugur plasat in afara; celelalte ramuri se vor taia de la punctul de insertie;

In cazul unei coroane mai dezvoltate, care are ramuri cu lungimea mai mare de 0.80m, scurtarea ramurilor se executa la lungimea de 0.60-0.80 m; Axul de prelungire a trunchiului se va scurta prin taiere 25-30 cm deasupra planului de taiere a ramurilor de baza ale coroanei. La nuci nu se executa nici o taiere pentru formarea coroanei. La puieti de arbori si pomi de talie mica nu se aplica fasonarea coroanei. La arbusti se va reduce proportional, pentru a realiza echilibru intre puterea de absorbtie a radacinilor si necesarul de hrana al coroanei. Prinderea si dezvoltarea puietilor depinde in mare masura de respectarea normelor tehnice de plantare, dupa cum urmeaza. Pentru speciile care se tuteleaza, se aduc tutorii la gropi si se infing in mijlocul gropilor la o adancime de cel putin 20 cm, in asa fel, incat toti tutorii sa se gaseasca pe linia prevazuta pentru plantare, la plantatiile in randuri sau in amplasamentele stabilite prin planul de plantare – la celelalte plantatii. Groapa se umple pana la o adancime de 1/3 – 1/2 din adancimea ei, in functie de lungimea radacinilor puietului ce se va planta; pamantul astfel pus in groapa, in jurul tutorelui se va tasa bine prin calcare cu piciorul. Puietul scos din depozit, pregatit asa cum s-a aratat in capitolele respective, se va aseza in groapa pe partea de nord a tutorelui, urmarindu-se sa nu fie plantat la o adancime mai mare decat aceea la care a fost plantat in pepiniera; fac exceptie de la aceasta regula salciile si plopii, care se planteaza, astfel incat sa fie acoperiti cu pamant pana la circa 20 cm cm deasupra coletului. Pentru plopii altoiti, plantarea se face obligatoriu cu punctul de altoire la suprafata solului. Radacinile se vor aseza in pozitia lor normala si se vor acoperi cu pamant bine maruntit, fara a se lasa goluri printre ele, dupa ce se preseaza bine pamantul prin calcare cu piciorul. Pentru retinerea si distributia apei catre zona radacinilor, in jurul puietilor se vor efectua mici palnii (ligheane) cu diametrul de cca 50 cm si adancime de 8-10 cm. Plantarile se vor face atat primavara, cat si toamna (din repaos vegetativ), cu conditia ca solul sa nu fie inghetat. La plantarile de primavara, cat si la cele de toamna in teren uscat, fiecare puiet se uda cu 10-20 l de apa. Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei evolutii bune a culturilor, in perioada de seceta, se recomanda folosirea de puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se face cu cisterna prevazuta cu furtun, administrandu-se cate cel putin 10 l apa pentru fiecare arbust si 20 l apa pentru fiecare arbore. Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului. Trunchiul puietului care se tuteleaza se leaga, fara a strange, in forma de „8” de capatul superior al tutorelui, care nu trebuie sa depaseasca nivelul coroanei. Plantatiile tinere limitrofe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi de vite vor fi protejate impotriva distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si prinsi in trei inele de sarma. Daca se dispune de materiale, protejarea se face prin ingradire, formata din trei araci batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril trunchiului si prinsi intre ei cu doua inele de sipci batute in cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la jumatatea inaltimii lor. La plantatiile ce nu se protejeaza, conform indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si tutorii se varuiesc pana la inaltimea de 1,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna conservare.




Pag 189/354

Materialul saditor care va ramane la sfarsitul zilei de lucru se aseaza la stratificare pana la reanceperea lucrarilor de plantare. Controlul calitatii materialului saditor, inainte de punerea in opera (plantare) se realizeaza prin:

verificarea etichetei si a certificaturlui fitosanitar a materialului saditor; verificarea calitatii puietilor pe loturi de max.1000 puieti de aceeasi specie, varietate si categorie, si anume:

varsta, dimensiunile, aspectul si dezvoltarea, starea sanitara si autenticitatea speciei, cf. STAS 5971-2004; cantitatea livrata conform comenzii.

Esantionul verificat trebuie sa contina legaturi intregi daca puietii sunt grupati in legaturi;

7 CONSTRUCTII

7.1 STRUCTURA DIN BETON

7.1.1 GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrările de executare a elementelor din beton si beton armat. Lucrarile de construcii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din beton armat sau precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele NE 012-99 aprobat de MLPAT prin Ordananta 59/N din august 1999 si prevederile STAS 1799-92 si CP 012/1-2007(pentru capitolul de alegere si producerea betonului). Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia conform CP 012/1-2007. Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin:

Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului, relatie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului.

Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruvetă cilindru sau cub, conform tabel 7 din CP 012/1-2007.

Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor. Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu CP 012/1-2007 (in mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic agresiv) si influenta regimului mediului asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt indicate in CP 012/1-2007 tabelul 1. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi cod in tabelele F1.1 si F1.2. Pentru expunerea structurii la medii mai severe, raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic. Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:

Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.

Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul: - sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit; - sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii; - sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii agregate); - sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.




Pag 190/354

Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu intre in segregare .

Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor necesare si protejarea corespunzatoare a armaturii.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice pe timpul duratei de existenta proiectate, sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului(pentru constructiile purtatoare de apa). In CP 012/1 - 2007 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului, functie de clasa de expunere. Normativul P73-78 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate:

Adancimea limita de patrundere a apei

(mm) Presiunea apei (bar)

100 mm 200mm

Gradul de impermeabilitate

P 4 ¹º

P 4 ²º

4

P 8 ¹º

P 8²º

8

P 12 ¹º

P 12 ²º

12

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet- dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta:

Gradul de gelivitate al betonului Nr. de cicluri inghet- dezghet

G 50 50

G 100 100

G 150 150

7.1.2 STANDARDE SI NORME DE REFERINTA

NE 012 – 99 Ghid practic pentru executia lucrarilor din beton si beton armat

CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului

STAS

438/2-91 Produse din otel pentru armarea betonului. Sârma rotunda trefilată

C 41 – 86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante.

C 162 – 73

Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor plane pentru cofraje metalice pentru peretii din beton monolit la cladiri




Pag 191/354

C 11 – 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraj.

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente.

C 156 – 89 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 – 89. Elemente prefabricate, din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

C 149 – 87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat.

C 16 – 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.

SR EN 1008-2003 Apa pentru betoane si mortare

SREN 12620/2008 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali

SREN 13055-1/2004 Agregate naturale pentru betoane si mortare

STAS1799-92 a se vedea si SR EN 206-1:2002 şi SR EN 1504-1:2002

Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii.

STAS 4606-80

Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare

STAS 10107/0 - 90

Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton comprimat.

STAS

10493-76

Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor

SR EN 197/1-2002 Ciment Portland (tip I)

7.1.3 CERINTE DE BAZA Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:

amestecul de beton proiectat la statie de producator şi controlat de un laborator autorizat; supus aprobarii Proiectantului/Inginerului;

amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) şi controlat de un laborator autorizat.

Amestecul de beton proiectat: Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. Compozitia betonului trebuie proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului CP 012/1-2007. In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia betonului:

clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);




Pag 192/354

dimensiunea maxima a agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);

raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini); tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini)

Amestecul de beton prescris: În proiect se specifică următoarele date de bază în concordanţă cu standardele şi reglementările tehnice în vigoare, menţionate mai sus la capitoul 3.3:

Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului;

Tipul si clasa cimentului;

Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;

Tipul de agregate; Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate; Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.

Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, stabileste conform CP 012/1-2007 (anexei F –si tabelelor F1.1 si F1.2.). Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajele se sporesc cu 10%. Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:

Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect. Antreprenor, in urmatoarele cazuri:

-Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect; -Executarea lucrarilor in alte conditii decât cele normale (pe timp calduros sau friguros); -Obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.

Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.

Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Antreprenor, in conformitate cu prevederile tabelului 3 din CP 012/1-2007, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opera in conditii optime.

7.1.4 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI Pentru betonul proaspat:

Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform tabelelor 4,5,6 din CP012/1-2007 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire;

Continutul de aer poate fi determinat conform SR EN 12350-7/2009 si ASTMC173 – folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune.

Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350-6. Pentru betonul intarit:

REZISTENTA LA COMPRESIUNE – Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mmp determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.




Pag 193/354

clasa C

4/5

C

8/10

C

12/15

C

16/20

C

20/25

C

25/30

C

30/37

C

35/45

C

40/50

C

45/55

C

50/60

fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50

fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60

Pentru a determina clasa betonului, se folosesc epruvete confectionate in tipare conform SR EN12390-7 /2009. In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari nedistructive pe structura. Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile in concordanta cu SR EN 12390-7/2009 si clasificata astfel:

Beton usor, cu densitate aparenta in conditii uscate (105ºC) mai mica de 2000 kg/mc Beton cu densitate normala (medie si grea) cu densitate aparenta in conditii uscate (105ºC) mai mare

de 2000 kg/mc dar mai mica de 2500 kg/mc;

Beton foarte greu, cu densitate aparenta in conditii uscate (105ºC) mai mare de 2500 kg/m3.

7.1.5 MATERIALE

7.1.5.1 BETOANE DE CIMENT

7.1.5.1.1 CIMENT Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala normala, conform conditiilor tehnice din SR EN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40), SR3011,STAS 10092,SR 7055 si SR EN 206-1. Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate tabelele F2.1, F2.2, F2.3, F2.4 din CP 012/1-2007. Livrare si transport Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. În cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct către producătorul de beton. În cazul betoanelor preparate în şantier, livrarea cimentului se va face la depozitul şantierului. In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se mentioneaza:

tipul de ciment si fabrica producatoare; data sosirii in depozit;

numarul certificatului de calitate eliberat de producator; numarul avizului de utilizare dat de laborator; garantarea respectarii conditiilor de depozitare.

Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite. Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv prin constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate




Pag 194/354

tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoane se vor marca strict silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Controlul calitatii cimentului. Verificarea calitatii cimentului se va face:

la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de producator sau de baza de livrare conform punctului SR EN 197-1,SR 3011,SR 7055,STAS 10092 si SR En 206-1.

inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat. Controlul calitatii cimentului este prezentat in SR EN 197-1,SR 3011,SR 7055,STAS 10092 si SR En

206-1.

7.1.5.1.2 AGREGATE NATURALE Conditii tehnice. Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001- 2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor. Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in SR EN 12620,SR EN 13055-1 si SR EN 13242. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:

nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm; pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului şi/sau Inginerului. Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze – functie de dozajul de ciment si consistenta betonului – in zona recomandata conform anexei L graficele L1,L2,L3,L4,L5 din CP 012/1-2007 . Depozitare Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi. In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate. Metodele de incercare sunt reglementate in SR EN 12620 si SR EN 13055-1. In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va refuza lotul.

7.1.5.1.3 APA Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008.




Pag 195/354

Apa folosita in santier nu va fi contaminate cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.

7.1.5.1.4 ADITIVI Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:

imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betonului pompat;

obtinerea de betoane de clasa superioara;

reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice; cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului;

imbunatatirea impermeabilitatii. Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in tabelul 2a di CP 012/1 -2007. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este admisa numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.

7.1.5.1.5 ADAOSURI Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a realiza proprietati speciale. Exista doua tipuri de adaosuri:

inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;

active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc.

In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii. Aptitudinea generala de utilizare este conform CP 012/1-2007,SR EN 12620,SR EN 12878, SR EN 450,SR EN 13263.

7.1.5.2 PREPARAREA BETONULUI

7.1.5.2.1 BETON PREPARAT PE SANTIER SI BETON GATA PREPARAT Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din CP 012/1-2007 – tabel20. In cazul in care betonul este livrat de la staţii, Antreprenorul să verifice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea




Pag 196/354

livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului de catre Antreprenor/Inginer Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerinţelor, Antreprenorul vor colabora cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca Antreprenorul apeleaza la un laborator independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii.

7.1.5.2.2 PREPARAREA BETONULUI PENTRU TORCRETARE Pentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN197-1-2002. Transportul,depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul de Practica CP 012/1-2007. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:

Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5;

Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Continutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575 kg/mc pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/mc pentru cimentul de clasă 42.5.

Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele STAS-ului SR EN 1008.

Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare.

7.1.5.3 TRANSPORTUL BETONULUI Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediului. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5°C si 30°C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului, folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.

7.1.5.4 ARMATURI

7.1.5.4.1 CONDITII TEHNICE Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton” si sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS 438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60). Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:

OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta a caror dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent minim de armare;

PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.




Pag 197/354

In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator şi împreună cu acordul scris al Proiectantului/Inginerului. Reglementarile tehnice pentru elemente din beton armat sunt specificate STAS 10107/0-90, capitolele 6 si 7.

7.1.5.4.2 LIVRAREA SI MARCAREA Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantiecorespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:

denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;

toate informatiile pentru identificarea loturilor; greutatea neta; valorile determinante privind criteriile de performanta.

Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va contine: marca produsului; tipul armaturii;

numarul lotului si al colacului sau legaturii;

greutatea neta;

viza CTC. Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.

7.1.5.4.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se asigure:

evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului; evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

7.1.5.4.4 CONTROLUL CALITATII Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 “Armarea betonului”. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume:

examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;

examinarea aspectului;

verificarea prin indoire la rece;




Pag 198/354

verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la rupere).

7.1.5.4.5 CERINTE TEHNICE SPECIFICE ARMATURILOR DE TIP PLASE SUDATE Plasele sudate acoperite de rugină vor fi curăţate, se va îndepărta stratul de oxid de fier cu perii de sârmă. După îndepărtarea stratului de rugină, descreşterea secţiunii armăturii rezultată trebuie să nu depăşească toleranţele prevăzute în standarde.

7.1.5.4.6 TAIEREA SI FASONAREA ARMATURILOR Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru elementele din beton armat prevazute in STAS 10107/0 - 90, coroborat cu NORMATIV P 100-1/2006 Cod de proiectare seismica-Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri referitor la urmatoarele:

ancorarea armaturilor longitudinale si transversale;

prevederi suplimentare pentru stalpi; prevederi suplimentare pentru grinzi;

prevederi suplimentare pentru placi. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor,precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare in proiect. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:

eventualele impuritati de pe suprafata barelor;

rugina prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.

Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in standardele de produs. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intiderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii. In cazul in care, datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii, cand aceasta are doua viteze. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 ס C. Barele cu profil periodic avand diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandari privind fasonrea barelor, montarea si legarea armaturilor sunt date in anexa II.1. a Codului NE 012-99. Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:

deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);

ruperi ale sudurilor in carcase sau plase sudate;

contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.

7.1.5.4.7 MONTAREA ARMATURILOR Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea de catre Proiectant / Inginer a procedurii de betonare in cazul elementelor sau partilor din structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare.




Pag 199/354

La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin:

crearea unor spatii, intre armaturile longitudinale de la partea superioara a grinzilor, care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul, la intervale de max. 3 m;

crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 xdiametrul barei celei mai groase, si la intervalul maxim de 5 ori grosimea elementului in care se toarna betonul, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.

In cazul in care nu sunt asigurate conditiile de mai sus:

se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima etapa de betonare;

se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiei barelor din elementul respectiv, prevazute in proiect.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestei pozitii, in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). In acest sens se vor prevedea:

cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete structural; cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru φ > 12 mm), si cel putin doi

distantieri la fiecare metru liniar de grinda sau stalp (pentru φ < 12 mm); cel putin un distantier intre randurile de armaturi in fiecare doi metri liniari de grinda in zona cu

armatura pe doua sau mai multe randuri. Este interzisa folosirea ca distantiere a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia distantierilor intre randuri de armatura pe doua sau mai multe randuri, la grinzi. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a plăcilor se vor folosi capre din otel-beton sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maximum un metru (1 buc/mp) in camp, respectiv la 50 cm (4 buc/mp) in zonele in consola. In cazul armaturilor cu diametru mai mare de 14 mm se admite depasirea distantelor mentionate, dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin punct de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte. Inainte ca betonul sa fie turnat, armatura trebuie sa nu prezinte noroi, ulei, vopsea, agenti de intarziere si antiaderent, trebuie indepartata rugina, zgura, zapada, gheata, grasime sau orice alta substanta care poate avea efecte chimice adverse asupra otelului sau betonului, sau reduce legatura dintre otel si beton.

7.1.5.4.8 LEGAREA ARMATURILOR Barele de armatura trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma neagra (STAS 889 - 80) sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1,15 mm diametru. Retelele de armaturi din plăci si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in sah. Retelele din plăcile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah, din doua in doua bare.

7.1.5.4.9 INNADIREA BARELOR Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere (de regula), sau suprapunere si sudura, respectand reglementarile din STAS 10107/0-90, punctul 6.3. privind sudarea barelor din otel beton. Innadirile prin sudura a barelor se realizeaza prin sudarea manuala cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise, cu respectarea modului de executie, a lungimilor minime necesare ale cordonului de sudura si controlului calitatii conform prescriptiilor tehnice specifice (C150-99). Nu se permite folosirea sudurii la innadirea armaturilor din oteluri




Pag 200/354

ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

7.1.5.4.10 TOLERANTE ADMISIBILE Tolerantele admise la petrecerea armaturilor sunt mentionate in anexa II.2 a normativului NE 012-99.

7.1.5.4.11 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON Pentru asigurarea durabilitatii elementelor structurii prin protectia armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor avand grosimea corespunzatoare prevederilor din STAS nr. 10107/0-90 punctul 6.1. (pentru medii considerate fara agresivitate chimica) si respectand prevederile din anexa II.3. – NE 012-99 (pentru medii cu agresivitate chimica). Pentru asigurarea stratului de acoperire proiectat se dispun corespunzator distantieri din materiale plastice sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau lemn. Din punctul de vedere al conditiilor de expunere la actiunea intemperiilor si umiditatii ridicate, elementele situate in spatii inchise si cele in contact cu exteriorul (la fatade) dar protejate prin tencuire sau alt strat de protectie echivalent se incadreaza in categoria I. Pentru elementele executate monolit pe santier si incadrate in categoria I, grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor este de:

pentru placi si pereti structurali: 15 mm, dar respectand conditia de a fi cel putin egala cu 1.2 diametrul barelor de pe primul rand;

pentru grinzi, stalpi, bulbi ai peretilor structurali: 25mm; pentru fundatii: 35 mm pe fata care vine in contact cu betonul de egalizare, sau pentru fetele turnate in

cofraj (de ex. grinzi de fundare).- categoria III: 45 mm pe fata care vine in contact direct cu pamantul.(categoria IV). In cazul betoanelor de clasa < C16/20 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm pentru categoriile de expunere II, III, IV.Grosimea minima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa respecte valorile anterioare, dar sa fie cel putin egala cu 1.2Xdiametrul barei de armatura longitudinala. Grosimea maxima a stratului de acoperire a armaturilor longitudinale se limiteaza la 50 mm. Grosimea stratului de acoperire a armaturilor longitudinale trebuie sa fie de regula multiplu de 5mm, si se obtine prin rotunjirea in plus sau cu cel mult 2 mm in minus a valorilor determinate conform conditiilor specificate anterior.

7.1.5.4.12 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului / Inginerului. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei si va fi vizata de proiectantul structurist care a intocmit proiectul.

7.1.5.4.13 INNADIREA PRIN SUDARE A BARELOR Innadirile prin sudare ale barelor vor indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91 cu privire la valorile minime ale limitei de curgere Rc (R0,2) si ale rezistentei la rupere; limita de curgere a innadirii sudate se considera incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica sau cel mult egala cu 0.2%. Sudarea se va putea efectua numai pentru temperaturi mai mari de 0ºC. Pentru temperaturi cuprinse intre –15 …0º C sunt permise innadirile cu sudura numai in spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (300º C). Deasemenea, in acest caz, se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului tehnic de executie cu sudura. Preincalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica sau cu alte surse termice. In caz de vant puternic, ceata sau ploaie, se vor proteja punctele de lucru unde se executa sudurile. Dupa terminarea sudarii, la temperaturi exterioare mai mici de +5ºC, sau la vant puternic si umiditate ridicata, innadirea sudata se va impacheta in materiale termoizolante uscate, protejate impotriva umezelii, pentru asigurarea unei raciri lente. Capetele barelor care urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice, sau cu flacara, urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate. Capetele barelor care sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea




Pag 201/354

unui luciu metalic pe lungimea innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se sudeaza. Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, intretinute si verificate de personal calificat, controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare; de asemenea se vor verifica masinile si agregatele noi, puse in functiune. Se va urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia tensiunii din reteaua de alimentare a masinilor sau agregatelor de sudare si se va interzice sudarea in perioadele in care se constata o varatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea nominala, luandu-se masuri pentruinlaturarea acestor variatii. Agregatele de curent continuu vor indeplini conditiile din normele de fabricatie, avand puterea nominala indicata si dispozitive de reglare fina a curentului de sudare.

7.1.5.5 COFRAJE SI SUSTINERI Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-seinscrierea in abaterile admisibile precizate in anexa III.1. din Codul NE 012-99.

sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment. sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de executie. sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu afecta

capacitatea sa portanta. sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea unei

compactari corespunzatoare a betonului.

sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice specifice.

sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.

sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.

Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului (agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice sau agrementelor. Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse din material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespundareglementarilor specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Antreprenor in cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat. Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date in “Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor”. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:

trasarea pozitiei cofrajelor;

asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.




Pag 202/354

In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

7.1.6 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

7.1.6.1 REGULI GENERALE PENTRU BETONARE Executarea lucrarilor de betonare se vor face in prezenta unui reprezentant al Antreprenorului sau a Inginerului. Reprezentantul Antreprenorului va fi permanent prezent la betonare conform normativului NE 012-99. Betonul va fi turnat imediat ce a fost livrat in santier. Nu este permisa depasirea timpului maxim de transport si modificarea consistentei betonului. Turmarea betonului va fi supreavegheata dupa urmatoarele reguli:

Cofrajele ce vor fi in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu 2 – 3 ore inainte de turnarea betonului, iar excesul de apa se va inlatura.

Betonul va fi incarcat in bene, targi, pompe si alte dispozitive sau turnat direct in cofraje. Daca betonul nu are lucrabilitatea ceruta sau este segregat, va fi respins si turnarea va fi interzisa.

Se admite imbunatatirea consistentei (pentru lucrabilitate) numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, conform prevederilor din CP012/1-2007.

Inaltimea de cadere libera la turnarea betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m – in cazul elementelor cu latime de maxim 1.00 m, si de 1.50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (fundatii, grinzi, plăci, etc).

Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1.50 m de zona care se betoneaza.

Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.

Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a Plăcilor in consola. Daca totusi se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.

Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.

Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi.

In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul ca, aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.

Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari.

Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat..

Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de executie.




Pag 203/354

Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera 2 ore de la prepararea betonului – in cazul cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1.5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri.

In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.

Instalarea podinelor pentru circulatia lucrarilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24 – 48 de ore de la terminarea betonarii, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore pentru temperatura peste 20סC si ciment de tip I de clasa mai mare de 32.5).

7.1.6.2 PREGATIREA TURNARII BETONULUI Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite conditiile urmatoare:

Intocmirea procedurii pentru betonare obiectului in cauza de catre Antreprenor si acceptarea acesteia de catre Inginer. Procedura cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii, tinand seama de cerintele impuse prin proiect, de posibilitatile de dotare si organizare a executiei, precum si de prevederile din NE 012-99 si CP 012/1-2007.

In cazul betonului preparat pe santier: sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment, agregate, aditivi, adaosuri, armaturi, piese inglobate, cofraje, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie.

Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului, in concordanta cu prevederile in vigoare privind protectia mediului.

Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.

Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi in concordanta cu contractul. De mentionat ca, daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni), este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din Inginer, Antreprenor, Proiectant si reprezentantul Inspectiei de Stat in Constructii care va decide oportunutatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura - dupa curatire – nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.

Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati; suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate, si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.

Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea:

statiei de betoane si mijloacele de transport de rezerva;

sursei sumplimentare de energie electrica; materialele pentru protejarea betonului; vibratori aditionali, echipamente de compactare;

conditiilor de creare a unui rost de lucru, etc.




Pag 204/354

Nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploi abundente, ger, furtuna, etc.). Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona. Sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport. Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. In baza verificarilor indelinirii in intregime a conditiilor sus mentionate se va consemna aprobarea inceperii betonarii, prin intocmirea Procesului Verbal de control al calitatii lucrarilor –respectiv faza determinanta armare elemente-de catre:

Responsabilul Tehnic cu Executia al Antreprenorului; Proiectantul lucrarii

Diriginte de Santier (reprezentantul beneficiarului) Reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii, in conformitate cu prevederile programului de

control al calitatii lucrarilor – stabilite prin contract. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care:

au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate, etc.);

betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local

si compactare a betonului.

7.1.6.3 BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE Fundatii Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare, conform proiectului. Elemente Verticale La betonarea elementelor verticale - stalpi, diafragme, pereti, in cazul elementelor cu inaltimea de maximum 3.00 m, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului, daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor. Primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa prin procedura de executie si nu va depasi inaltimea de 30 cm. Grinzi si stalpi La betonarea grinzilor si plăcilor se vor respecta urmatoarele precizari suplimentare:

Grinzile si planseele aceluiasi nivel se vor turna obligatoriu in acelasi timp. Se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 pana la 1/3 din deschiderea plăcii si turnarea ulterioara a acesteia, numai in cazuri exceptionale (suprafete foarte mari de plansee - sute, mii de mp);

La turnarea planseelor se vor folosi reperi dispusi la distanta de maximum 2 m, pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect, si implicit planeitatea placii de planseu.

7.1.6.4 COMPACTAREA BETONULUI Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer inclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului, etc. In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil. Compactarea manuala Se admite compactarea manuala (cu vergele sau sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor), cu aprobarea Inginerului, în următoarele cazuri:




Pag 205/354

introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa;

intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intreruperea de curent electric, etc.), caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost.

Compactarea mecanica In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare:

vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibrator);

vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;

vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante. Vibrarea interna Este principalul procedeu de compactare a betoanelor. Tipul de vibrator va fi definit si aprovizionat la santier inainte de inceperea betonarii. Alegerea tipului de vibrator (marimea capului vibrator, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare a acestuia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului si desimea armaturilor. Durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si maximum 30 secunde in functie de tasarea betonului si tipului de vibrator utilizat. Distanta intre 2 puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 50 mm pana la 150 mm in stratul compactat anterior. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:

betonul nu se mai taseaza; suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Vibrarea externa Este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, la elementele prefabricate, sau care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoare de interior. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive speciale, prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie cu tasare minima 50 mm. Vibrarea de suprafata Se va utiliza la compactarea plăcilor cu grosimea de maximum 200 mm. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cu tasare minima 20 mm. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 ... 60 secunde. Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza. Grosimea stratului de beton armat turnat (inainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1...1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului. In cazul determinarilor de proba prevazute in paragraful anterior se stabileste si grosimea stratului de beton turnat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului. Distanta intre doua pozitii succesive de lucru ale plăcilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita, incat sa fie asigurata suprapunerea de minimum 50 mm in raport cu pozitia precedenta.

7.1.6.5 LUCRARI DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU PRIN PROCEDEE SPECIALE

7.1.6.5.1 BETOANE TURNATE PRIN POMPARE




Pag 206/354

Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate, amestecate si controlate corespunzator, conditii esentiale pentru realizarea unui beton optim tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de refulare. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C 8/10...C 20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului. La punerea in opera a betoanelor pompate, se vor lua urmatoarele masuri:

Pomparea va fi continua, fara intreruperi pentru a evita blocarea betonului in conducte; Inaltimea libera de cadere a betonului sa fie maxim 0.50 m

Grosimea stratului de beton sa fie maxim 40 cm

Betonul sa fie compactat prin vibrare.

Alte recomandari privind compozitia betonului si tehnologia de pompare sunt date in codul NE 012-99 si CP 012/1-2007.

7.1.6.5.2 EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se masoara la ora 8 dimineata, la umbra, la 2,00 m inaltime de la sol si la distanta minima de cladiri sau orice alta constructie. “Zi friguroasa” se numeste ziua in care temperatura aerului exterior este inferioara valorii de + 5°C si nu are tendinte de urcare. Reglementarea tehnica pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros este Normativul C16-84 care cuprinde toate prevederile desfasurarii activitatii in conditiile respective. Cateva din prevederile pentru executia lucrarilor de beton armat sunt descrise in continuare, acestea urmand a fi completate cu celelalte cerinte ale normativului C 16-84: Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 0°C, cu exceptia cazurilor in care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta din instructiunile lui de folosire. Cofrajele folosite se vor proteja cu materiale termoizolante. La executie cofrajele trebuie sa fie curatate de zapada si gheata prin mijloace mecanice si in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Aplicarea substantelor care usureaza decofrarea se face numai dupa curatarea si uscarea prealabila a suprafetei cofrajului; Se va acorda o deosebita atentie rezemarii elementelor de sustinere a cofrajelor luandu-se masuri corespunzatoare in functie de comportarea la inghet a terenului, si anume:

pentru pamanturile stabile la inghet rezemarea se va face pe talpi asezate pe terenul nivelat si curatat in prealabil de zapada, de gheata si de stratul vegetal;

pentru pamanturile nestabile la inghet, precum si in cazurile umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare ingropate sub adancimea de inghet , pe fundatii existente.

Armaturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat. Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare prin ciocanire, prin zgariere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa calda decat daca exista certitudinea ca aceasta nu va inghetadin nou pana la turnarea betonului. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive. La prepararea betonului se va adopta o cantitate de apa cat mai scazuta si aditivi plastifianti sau superplastifianti. Agregatele trebuie dezghetate inainte de introducerea in malaxor (este interzisa dezghetarea cu apa calda) si aduse la temperatura minima de + 5 C. Agregatele nu trebuie sa contina granule poroase care sa fie gelive. La locul de preparare va fi afisata obligatoriu reteta de preparare a betonului, impreuna cu date privind:

Temperatura minima a apei si agregatelor la introducerea in malaxor;

Durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului;

Durata totala de malaxare;




Pag 207/354

Temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor si temperatura betonului la locul de punere in opera.

La transportul betonului la obiectiv, la punerea lui in opera si in perioada de maturizare se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin:

protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare cu folii de polietilena sau prelate;

reducerea la minimum a timpului de asteptare a betonului de la descarcare pana la aducerea la locul de punere in opera;

protejarea imediata a elementului betonat conform solutiilor prevazute in cadrul masurilor de asigurare a regimului termic (vezi Anexele C si D din C 16-84).

Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanica. La punerea in opera a betonului se vor respecta prevederile din Anexa A din C 16-84. Inceperea sau reluarea oricaror lucrari de betonare intrerupte din cauza gerului si intrate in aceasta stare in perioada de dezghet este permisa numai dupa pregatirea corespunzatoare a rostului de intrerupere. Protejarea betonului dupa punerea in opera trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt. Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare, etc, acoperite intotdeauna cu folii de polietilena sau prelate din panza impermeabila prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un start de aer stationar (neventilat) de 3-5 cm grosime. La locul de punere in opera a betonului vor fi afisate obligatoriu:

Temperatura betonului la livrare;

Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;

Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare (conf. C 16-84);

Modul de protejare a betonului dupa turnare; Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare.

Decofrarea se poate efectua numai daca sunt indeplinite conditiile din NE 012-99. Indeplinirea conditiilor de decofrare se va controla prin incercari ale epruvetelor din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie, conform NE 012-99.

7.1.6.6 ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE) In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau prin procedura de executie. Numarul rosturilor trebuie sa fie minim pentru ca ele pot avea o rezistenta mai mica in comparatie cu restul structurii in cazul in care sunt tratate necorespunzator. De asemenea exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor structurii care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. La stabilirea pozitiei rostului de turnare se vor respecta urmatoarele reguli:

La stalpi se vor prevedea rosturile numai la baza; La grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de

moment minim;

In cazul in care grinzile se betoneaza separat de placa de planseu, rostul de lucru se lasa la 30 - 50mm sub nivelul inferior al plăcii;

La plăci, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea plăcii; La plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa

intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;




Pag 208/354

La plansee cu nervuri, cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale.

Suprafata rosturilor de turnare la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la plăci si pereti, perpendiculara pe suprafata lor; Tratarea rosturilor de turnare se face astfel:

Se buciardeaza suprafata de contact beton vechi / beton nou, se sulfa cu aer sub presiune, se spala cu jet de apa (pentru a se indeparta pelicula de lapte de ciment aparuta pe suprafata rostului, in urma vibrarii betonului);

Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie udat la suprafata si lasat sa absoarba apa, dupa regula “beton saturat dar cu suprafata zvântată “.

Cerintele de tratare a rosturilor de lucru enuntate trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor netehnologice, ce au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.

7.1.6.7 DECOFRAREA Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta. Trebuie avute in vedere conditiile speciale ale decofrarii elementelor din beton care au fost supuse inghetului in faza intaririi (pentru betonul neprotejat). Elementele de constructii pot fi decofrate in momentul in care betonul are suficienta rezistenta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordata atentie deosebita elementelor de constructie care dupa decofrare suporta aproape intreaga sarcina prevazuta in calcul. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofrara:

partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (orientativ 2 zile pentru o temperatura de +50C si respectiv o zi pentru o temperatura de +150C).

cofrajele fetelor inferioare ale plăcilor si grinzilor, se vor indeparta mentinand sau remontand popii de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins 70% fata de clasa pentru elementele cu deschideri de maxim 6.00 m. Si 85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6.00 m.

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate in acest scop, si pastrate in conditii similare elementelor in cauza, conform prevederilor din SR EN 12350-1. In cazul in care exista dubii cu privire la rezultatele incercarilor pe epruvete se recomanda incercari nedistructive. Viteza de dezvoltare a rezistentei betonului:

Raport A/C Clasa cimentului

Rapida < 0.5 42.5 R – 52.5 R

Medie 0.5 ... 0.6

< 0.5

42.5 R

32.5 R – 42.5 R

Lenta Restul cazurilor Restul cazurilor

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor laterale:

Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului

Termenul de decofrare (in zile ) la temperatura mediulu (ºC)

+5ºC +10ºC +15ºC

Lenta 2zile 1½ zile 1 zile




Pag 209/354

Medie 2 zile 1 zi 1 zi

Recomandari pentru termene minime de decofrare ale fetelor inferioare cu mentinerea popilor de siguranta:

Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile)

Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului Lenta Medie

Temperatura mediului (ºC) +5 +10 +15 +5 +10 +15

Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 6 5 4 5 5 3

Grinzi cu deschiderea >6.00m 10 8 6 6 5 4

Recomandari pentru termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta:

Conditii tehnologice Termenul de la turnare (in zile)

Viteza de dezvoltarea a rezistentei betonului lenta medie

Temperatura mediului (ºC) +5 +10 +15 +5 +10 +15

Grinzi cu deschiderea de max. 6.00m 18 14 9 10 8 5

Grinzi cu deschiderea cuprinsa intre 6.00m si 12.00m 21 18 12 14 11 7

Grinzi cu deschiderea >12.00mm 36 28 18 28 21 14

Observatii: Termenele din tabelele anterioare sunt orientative, decofrarea urmand a se face pe baza procedurilor

de executie in momentul in care elementele au atins rezistentele minime indicate in NE 012-99. Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0C atunci se recomanda ca durata

minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: -Desfăşurarea operatiei va fi supravegheată direct de către Antreprenor şi în prezenţa Inginerului. Inginerul va fi instiintat inainte de decofrare. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.), care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; -Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; -Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri; -Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.

In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3.00 m, la decofrare se vor lasa popi de siguranta. Amplasarea lor se recomanda a se stabili astfel:

La grinzi avand pana la 6.00 m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora; la deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3.00 m;

La plăci se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin 1 pop la 12 m2 de placa;

Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.




Pag 210/354

Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza. In temen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre Antreprenor, Inginer si de catre Proiectant (daca acesta a solicitat sa fie convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate. Se interzice efectuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare. In cazul constatarii unor defecte remedierea acestora se va face numai cu instiintarea si acordul Proiectantului / Inginerului, conform prevederilor din instructiunile tehnice C 149-87.

7.1.6.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE In vederea obtinerii proprietatiilor potentiale ale betonului (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, in functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului. De asemenea este o masura de prevenire a urmatoarelor efecte:

antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii sau apelor curgatoare;

diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton armatura (dupa

intarirea betonului). Principalele metode de tratare/protectie sunt:

mentinerea in cofraje;

acoperirea cu materiale de protectie; stropirea periodica cu apa;

aplicarea de pelicule de protectie. Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului:

Dezvoltarea rezistentei betonului rapida medie lenta

Temperatura betonului in timpul tratarii (°C.)

Conditii de mediu in timpul tratarii: 5 10 15 5 10 15 5 10 15

Elemente expuse indirect razelor solare, sau la umiditate sub 80% 2 2 1 3 3 2 4 4 2

Elemente expuse razelor solare sau vantuluicu viteza medie, umiditate peste 50% 4 3 2 6 4 3 8 5 4

Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteza mare a vantului sau la o umiditate sub 50% 4 3 2 8 6 5 10 8 5

In tabel sunt prezentate recomandari pentru tratarea unui beton cu ciment de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5, 10 15 (°C). Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului. De exemplu la 30°C durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20°C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de reducere a timpului de tratare. In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului si la conditiile de expunere – pentru a asigura conditii favorabile si a reduce deformatiile din contractie – se va mentine umiditatea timp de minim 7 zile dupa turnare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,etc. Aceasta operatie se va face de indata ce




Pag 211/354

betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa incepe dupa 2 -12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 - 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile pentru apa de amestecare a betonului. In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat (+ 50oC) nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se aplica materiale de protectie. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment. Betonul ce ar urma sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de actiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile.

7.1.6.9 EXECUTAREA BETOANELOR / MORTARELOR TORCRETATE La executarea betoanelor / mortarelor torcretate se vor respecta prevederile normativului C130/78. Se vor folosi doar masini potrivite torcretarii si se vor respecta instructiunile de folosire ale acestora. Pentru a asigura un jet uniform de torcretare se va folosi un flux de aer comprimat potrivit tipului de echipament, la o presiune constanta,fara pulsare. Daca este necesar,se va procura un rezervor tampon intre compresor si aparatul de torcretare. Se vor inlatura toate impuritatile de pe suprafata peste care se va turna mortar torcretat si aceasta va fi curatata, periata si umezita. Intre momentul prepararii mixturii pana la aplicarea mortarului pe suprafata nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Ajutajul de torcretat va fi perpendicular pe suprafata de suport. Distanta dintre ajutaj si suprafata suport va fi intre 0.5 m si 2.00 m, depinzand de presiunea disponibila pe ajutaj. Aplicarea straturilor de torcretare se va face prin miscari circulare ale ajutajului. Torcretarea va incepe de sus in jos si se vor lua masuri pentru a impiedica patarea suprafetei netorcretate inca. Straturile de beton / mortar torcretat vor fi armate cu plase de armatura ce vor fi ancorate intr-un numar suficient de puncte (min.4 pe m2) de elementul de zidarie sau de beton armat pe care se aplica torcretarea. Ancorele pentru beton se pot solidariza cu mortar epoxidic ce se compune din doua elemente: rasina epoxidica si agregate de aglomerare. Mortarul va avea o perioada de intarire de 2 ore. Ancorele pentru beton se amplaseaza in gauri efectuate in elementele de zidarie sau/si beton existente cu masini de gaurit tipul roto-percutoare cu burghiu tungstren si putere ajustabila. Gaurile se vor curata cu aer comprimat produs de echipamente care lucrează fără ulei. Dupa curatarea gaurii se aplică o amorsă de răşină epoxidică, după care se introduc ancorele. In principal succesiunea operatiilor este urmatoarea :

se decopertează tencuiala existentă se curătă suprafaţa peretelui prin frecare cu perii de sârmă

se adâncesc rosturile zidăriei pe cca. 1,5-2cm

se suflă cu aer comprimat şi se spală cu jet de apă se dispun plasele de armătură plasele de armătură se susţin de perete prin agrafe (min 8 cm/50 sau 4 buc/mp ) în găuri date în

rosturile zidăriei (în cazul placării pe ambele feţe agrafele traversează zidăria, altfel ele pot fi ancorate în grosimea zidăriei, min 28cm)

se aplică mortarul prin torcretare

7.1.7 CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE

7.1.7.1 GENERALITATI Reglementarile din Codul NE 012-99 prevad masurile obligatorii minime necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actiunile si deciziile esentiale ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementarile tehnice specifice pentru satisfacerea cerintelor respective.

7.1.7.2 SISTEME DE CONTROL




Pag 212/354

Controlul intern: desfasurat de catre producator si / sau Antreprenor, fiecare in domeniul sau de activitate; acest control este exercitat:

din initiativa proprie (proceduri interne de control); in conformitate cu reguli externe stabilite de Beneficiar sau de catre o organizatie independenta, la

cererea Beneficiarului. Controlul extern: se efectueaza asupra unei intreprinderi de catre un organism independent de aceasta. Controlul extern poate consta din:

verificarea masurilor de control intern (daca sunt in conformitate cu procedurile de control extern);

procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control intern. Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica daca functionarea unei unitati sau a productiei se desfasoara in conformitate cu regulile stabilite. Controlul de conformitate este in general o parte din controlul extern si se efectueaza de catre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de certificare a calitatii produselor folosit in constructii conform HG 728/94. Frecventa si intensitatea controlului depind de consecintele cauzate de unele posibile erori in diferitele stadii ale procesului de executie / productie a betonului si se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicati. In ceea ce priveste frecventa si masurile ce se adopta in cadrul controlului calitatii materialelor si betoanelor, prevederile sunt specificate in Codul NE 012-99 si CP 012/1- 2007. Controlul calitatii lucrarilor de executie are la baza Legea 123/2007 privind calitatea in constructii, H.G. 272/94, H.G. 925/95 si H.G. 766/97completat cu HG 1231/2008.

7.1.7.3 CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE, PRODUCEREA BETONULUI Controlul procesului de executie / productie a betonului poate fi efectuat de Antreprenor in sistem de control interior, cu asigurarea nivelului de calitate corespunzator, responsabili tehnici cu sarcini specifice, sau printr-un organism independent (control exterior). In ambele cazuri trebuie sa se dispuna de dotari corespunzatoare (echipament, aparatura, personal) pentru realizarea inspectiilor si determinarilor. Datele relevante asupra controlului procesului de executie / productie a betonului trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau in alte tipuri de documente. Toate abaterile de la procedurile specificate in ceea ce priveste transportul, descarcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc, trebuie consemnate si raportate responsabililor cu executia lucrarilor. Procedurile de control ale procesului de executie / productie a betonului intocmite de Antreprenor vor fi verificate de Inginer şi/sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate. Incercarile si determinarile efectuate in cadrul controlului procesului de executie/productie a betonului pot fi luate in considerare la recepţie, pentru controlul de conformitate. Verificarea calitatii materialelor componente si betonului se va face in conformitate cu prevederile din Codul NE 012-99 si CP 012/1-2007 respectand si urmatoarele:

nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa;

in procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate, daca corespund proiectului si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare;

daca se constata neconcordante fata de proiect sau prevederile prescriptiilor se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere.

Dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal.

7.1.7.4 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE DECOFRARE In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate, astfel:

preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;

in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;




Pag 213/354

final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un “registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse”, tinand seama de prevederile capitolului 17 din NE 012-99.

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal de receptie calitativa comun pentru cofraje si armaturi. La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:

alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;

dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor, care urmeaza a se betona;

pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare; pozitia golurilor.

7.1.7.5 CONTROLUL CALITATII MONTARII ARMATURILOR La terminarea montarii armaturilor se va verifica:

Numarul, diametrul si pozitia armaturilor, in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii;

Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente

ce se toarna ulterior;

Pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;

Calitatea sudurilor; Numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

Distantieri de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; Modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;

Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. Inadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si teoretic pentru grupa 3 a prevederilor de sudare. Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul total al innadirilor.

7.1.7.6 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE BETONARE Controlul inainte de punerea in opera a betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:

geometria cofrajului si pozitionarea armaturii;

inlaturarea impuritatilor si substantelor de orice fel de natura de pe suprafata cofrajelor in contact cu betonul;

stabilitatea cofrajelor;

integritatea cofrajelor pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment; tratarea suprafetelor cofrajelor;

curatarea armaturilor de impuritati si substante care ar slabi aderenta;

dimensiunea distantierilor; conditiile necesare unui transport eficient, masurile de compactare si tratare functie de consistenta

specificata a betonului;




Pag 214/354

receptionarea calitativa a betonului; rezultatele si concluziile verificarilor efectuate pana la aceasta faza;

asigurarea unui personal instruit; asigurarea masurilor impotriva accidentelor/defectiunilor utilajelor.

In vederea asigurarii calitatii lucrarilor din beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ si adoptarea unor masuri conform CP 012/1-2007 si NE 012-99, urmarindu-se:

evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton ale carui caracteristici in stare proaspata nu indeplinesc conditiile impuse;

adoptarea de masuri operative la statia producătoare de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de preparare;

Controlul in timpul transportului, compactarea si tratarea betonului Inspectiile trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte esentiale:

mentinerea omogenitatii betonului in timpul transportului si punerii in opera;

distributia uniforma a betonului in cofraj;

compactarea uniforma si evitarea segregarii in timpul compactarii; inaltimea maxima de cadere a betonului;

viteza de turnare, tinand seama de actiunea betonului asupra cofrajelor; durata intre etapele de amestecare, descarcare si turnarea betonului; masuri speciale in cazul turnarii in conditii de vreme rece sau calduroasa;

masuri speciale in cazul rosturilor de lucru;

tratarea rosturilor inainte de turnare;

metode de tratare si durata tratarii betonului functie de conditiile atmosferice si evolutia rezistentei; evitarea unor eventuale deteriorari ce pot apare ca urmare a unor socuri sau vibratii asupra betonului

proaspat. In anexa VI.2. din NE 012-99 se prezinta in detaliu verificarile ce trebuie effectuate in diferite etape ale executiei. Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand seama de concluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate (prevederilor din CP 012/1-2007), asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei,prezentate in buletinul emis de laborator si concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedist ructive sau incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului opertiv. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus in lucrare se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Proiectant, Beneficiar/Inginer si Antreprenor. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de Proiectant/Inginer masurile ce se impun. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:

Datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport;

Consistenta betonului corespunde celei prevazute;

Conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; Se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe, conform prevederilor anexei

VI.1. din Codul NE 012-99;

Sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinerea pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor;

Se aplica corespunzator masurile de protectie (tratare) a suprafetelor libere ale betonului proaspat;




Pag 215/354

In condica de betoane se vor consemna: seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera;

locul unde a fost pus in lucrare; ora inceperii si terminarii betonarii; probele de beton prelevate;

masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat; evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc); temperatura mediului;

personalul care a supravegheat betonarea. In cazurile in care Antreprenorul raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si a agregatelor conform prevederilor anterioare, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile acestor verificari se inscriu in condica de betoane.

7.1.7.7 CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR DIN BETON SI BETON ARMAT La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica:

Aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone cu beton necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare,etc.);

Dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor betonate; Distanta intre diferitele elemente; Pozitia elementelor verticale (stalpi, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat

inferior;

Pozitia golurilor;

Pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior; Verificarile specificate mai sus se efectueaza prin sondaj. Se va consemna in procesul verbal daca sunt respectate prevederile prezentului proiect. La consemnarea constatarilor se va tine seama de prevederile anexei III.1. din NE 012-99 privind “Abaterile admisibile pentru elementele din beton armat” si respectiv “Defectele admisibile” – din anexa III.2. a NE 012-99.

7.1.7.8 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE TORCRETARE Lucrarile de torcretare se vor face in conformitate cu cerintele Capitolului 17 din Codul de Practica NE 012-99. Calitatea aderentei materialului la suprafata de suport va fi verificata prin ciocanirea suprafetei. Ariile care suna a gol vor fi indepartate si torcretate. Mortarul torcretat va fi evaluat vizual de Antreprenor si Inginer.

7.1.7.9 ABATERI ADMISE Abaterile limita admisibile la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in anexa II.2. a Codului NE 012-99 si in Normativul C56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii pentru elementele din beton armat. Abateri maxime la armaturi (in mm)

Element Distante intre bare

Grosime strat de acoperire

Lung.

<1 m Lung.1-10m

Lung.

>10 m

L petrecere

inadiri

pozitie

inadire Obs




Pag 216/354

Fundatii ±10 ±10 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83

Pereti ±5 ±3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83

Stalpi ±3 ±3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83

Grinzi ±3 ±3 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83

Placi ±5 ±2 ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83

Intre etrieri ±10 - ±5 ±20 ±30 ±3d 50 C28-83

Abaterile limita admise fata de dimensiunile din proiect pentru elemente de cofraj si cofrajele montate sunt prevazute in C 56-85 , cu unele observatii suplimentare indicate in anexa III.1. a Codului NE 012-99. Abateri limita ale cofrajelor si elementelor decofrate din beton si beton armat

COFRAJ

ELEMENT DUPA DECOFRARE

Inclinare suprafata fata de:

Sectiune: Verticala Orizontala

Element dimens. de referinta abat (mm) inclinare cofraj dupa decofrare

1m

1m² total

1m

1m² total

Fundatii

Lungime

Latime Inaltime

±15

±6 ±10

3 mm/m

15mm (total

±20 mm <2m

±20mm >2m

±30mm

3 16 5 20

Pereti

Lungime

Latime

Grosime

±10

±3

<3m ±16mm

3-6m ±20mm

>3m.± 25mm

<10cm.±3mm

>10cm.±5mm

3 16

Stalpi

Inaltime

Dimensiune sectiune

±10

± 3

<3m ±16mm

3-6m ±20mm

>3m ± 25 mm <50cm ±5mm

>50cm ±8mm

3 16 20

Grinzi Lungime

Dimensiune sectiune

±10

± 3 2 mm/m idem

5 10

Placi Lungime

±10

10 mm

(total)

<3m ± 16mm

10




Pag 217/354

(Latime)

Grosime

±10

±3

3-6m ±20mm

>3m ±25mm

>10cm ±5mm

Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraj, gata confectionate (extras din normativul C 56- 85 cu completari):

pentru lungime: ± 4 mm; pentru latime: ± 3 mm;

Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor din beton armat dupa decofrare sunt date in anexa III.1. din Codul NE 012-99. Abaterile fata de dimensiunile din proiecte sau prescriptii tehnice pentru armaturile elementelor din beton armat sunt date in anexa II.2 din Codul NE 012-99.

7.1.7.10 DEFECTE ADMISIBILE Sunt admise urmatoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor din beton si beton armat:

Defecte de suprafata (pori, segregari superficiale, denivelarii locale) avand adancimea de maximum 1 cm, suprafata de maximum 400 cm2 defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitate la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;

Defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) avand adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire armatura, lungimea maxima de 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele care se incadreaza in limitele mentionate anterior pot sa nu se inscrie in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform Normativului C 149/87 pana la receptionarea lucrarii. Defectele care depasesc limitele mentionate anterior se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si vor fi remediate conform solutiilor stabilite de Proiectant / Inginer şi/sau expert dupa caz.

7.1.8 RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA DIN BETON Receptionarea structurii de rezistenta se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie, conform Normativului C 56 – 85 , Anexa I.1. Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata pe parcursul executiei in cadrul controlului interior sau exterior. Suplimentar, se vor verifica:

Documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele livrate; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele, armarea, aspectul

elementelor dupa decofrare, - aprecierea calitatii betonului pus in lucrare, precum si existenta si continutul proceselor verbale pentru fazele determinante;

Existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii, in cazul in care betonul a fost livrat de catre o alta unitate de constructii;

Constatarile consemnate in cursul executiei in cadrul controlului interior si/sau exterior.

Confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele documente aparute pe parcursul executiei;

Consemnarile din condica de betoane;

Buletinul privind calitatea betoanelor;




Pag 218/354

Dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; Dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;

Pozitia golurilor prevazute in proiect; Pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei a elementelor verticale (stalpi, pereti) consemnandu-

se eventualele dezaxari;

Incadrarea in abaterile admise, conform prevederilor din Normativul C 56- 85, Anexa I.Ide la punctul III.14.;

Orice alta verificare care se considera necesara. In vederea receptiei structurii unei constructii, in cazurile in care se solicita de catre Proiectant / Inginer, Antreprenorul va prezenta Beneficiarului/Inginerului buletine de analiza pe beton intarit prin incercari nedistructive. Alegerea elementelor si numarul necesar de incercari se face de catre Proiectant/ Inginer. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre Beneficiar/Inginer, Proiectant si Antreprenor, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se receptioneaza sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (zidul, tencuieli, protectii, finisaje) este admisa numai pe baza dispozitiei data de Beneficiar/Inginer sau de Proiectant. Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Examinarea rezistentelor betonului la varsta de 28 de zile se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. Calitatea betonului livrat de statia de betoane se va aprecia pe baza analizarii rezultatelor obtinute la varsta de 28 de zile pe probe prelevate la statia de betoane, in conformitate cu precizarile anexei VI.3. din NE 012-99. In urma acestei anali ze se stabilesc eventualele masuri necesare imbunatatirii calitatii betonului care se va produce in continuare.

7.2 STRUCTURA METALICA

7.2.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executie a elementelor si structurilor metalice.

7.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 505/2-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. EN 10025/2004 Otel laminat la cald. Otel U. STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in

constructii. Conditii tehnice generale de calitate STAS 767/2-78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari cu nituri si suruburi pentru structuri din

otel. Specificatii de executie SR EN ISO 4014/2003 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial tip A si B STAS 5540/6 -77 Testarea imbinarilor C 150 -99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si

agricole. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente. SR ISO 4016 Bolturi cu capete hexagonale infiletate partial SR ISO 4032 Piulita hexagonala tip A si B




Pag 219/354

SR NE ISO 9013 Sudare si proceduri similare. Clasele de calitate si tolerantele de dimensiune pentru suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica)

SR EN 10021 Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare.

7.2.3 PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR Dimensiunile si tolerantele pentru sectiunile de otel laminat la cald trebuie sa satisfaca conditiile urmatoarelor prescriptii tehnice: Conditii generale tehnice", SR EN 10021 "Oteluri si produse siderurgice. Conditii tehnice generale de livrare", STAS 564 "Otel laminat la cald. Otel U", STAS 424 " Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale", STAS 505/2-86 "Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate". Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor cu arc electric. Conditii tehnice generale de sudura. STAS 1125-2 "Sudarea metalelor. Electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii tehnice." Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele brute trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 4032 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade C" si ISO 4032 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B". Bolturile hexagonale, suruburile si piulitele de precizie trebuie sa satisfaca cerintele SR EN 4016 "Suruburi cu cap hexagonal partial filetate grade A si B " si ISO 4033 "Piulite hexagonale stil 2 grade A si B", STAS 4242 "Suruburi cu cap hexagonal. Clase de executie A si B". La executie se vor folosi, atat dimensional cat si calitativ, numai materialele indicate in proiect, orice schimbare de materiale (calitate sau dimensiuni semifabricat) se va face numai cu avizul scris al Proiectantului/Inginerului si se vor anexa la documentatia de insotire a produsului. Materialele utilizate vor fi garantate de furnizori cu certificate de calitate privind compozitia chimica, caracteristicile si incercarile mecanice conform standardelor in vigoare. Materialul de adaos pentru sudura va fi corespunzator elementelor care se asambleaza si va fi de asemenea insotit de certificatele de calitate garantate de furnizori. Materialul de adaos va fi stabilit de Antreprenor functie de procedeul de sudare adoptat. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor ce depasesc limitele de admisibilitate prescrise in standardele respective.

7.2.4 VERIFICAREA CALITATII Controlul calitatii si receptia in uzina se va face conform H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C150-99, efectuandu-se incercarile prescrise si intocmindu-se documentele legale ce vor insoti furnitura la Beneficiar. Inainte de executie materialele vor fi verificate din punct de vedere calitativ si dimensional de catre organul de control autorizat. Asupra fiecarui reper se vor face urmatoarele verificari:

identitatea materialului cu cel prevazut in proiect; in caz de modificari se vor prezenta derogarile avizate de factori autorizati;

starea de curatire, prelucrare si/sau finisare a suprafetelor conforma cu cele indicate pe desenele de executie sau mentionate;

Verificarile si masuratorile se vor face cu mijloace sau aparate de control adecvate scopului si gradului de precizie cerut;

Defectele admise in materialul de baza vor fi cele admise in standardele de material, iar abaterile de forma ale semifabricatelor se vor incadra in limitele admise de standardele de produse. In lipsa acestor certificate Antreprenorul trebuie sa faca probele necesare conform standardelor in vigoare si sa intocmeasca certificatele de calitate corespunzatoare.

7.2.5 LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA Inainte de a fi livrata pe santier, fiecare piesa de otel prelucrata trebuie marcata distinct in conformitate cu desenul de montaj. La manipularea, incarcarea, transportarea, descarcarea elementelor de constructii metalice se vor lua toate masurile pentru a se asigura evitarea producerii deformatiilor. Materialul marunt (gusee, suruburi, piulite, saibe, etc) va fi transportat in lazi rezistente.




Pag 220/354

7.2.6 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Toate operatiile de executie si montaj se vor efectua cu personal calificat in acest gen de lucrari, coordonat tehnic. Unitatea ce executa constructiile metalice si montajul acestora va asigura si masurile de securitate a muncii si paza contra incendiilor necesare realizarii acestor lucrari. Orice modificari fata de proiect vor fi aduse la cunostiinta Proiectantului/Inginerului pentru a fi avizate si introduse in documentatie. Executia tuturor ansamblelor si subansamblelor de confectii metalice (stalpi, grinzi, pane, balustrazi etc) se vor face in ateliere specializate care vor confirma calitatea materialelor folosite si a elementelor rezultate prin certificate de calitate si procese– verbale. Montarea elementelor de constructii metalie se realizeaza dupa reguli care fixeaza tolerante la montarea ale acestora si care sunt cuprise in STAS 767-0 "Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Conditii tehnice generale de calitate." Tehnologia de executie a structurii metalice si a armaturilor rigide se va stabili de catre constructor in conformitate cu proiectul de executie si recomandarile din prezentul caiet de sarcini.

7.2.6.1 PREGATIRE, DEBITARE, SANFRENARE Inainte de punerea in executie a produselor se va analiza proiectul in vederea stabilirii tehnologiei de executie. Laminatele vor fi curatate inainte de a fi debitate, prelucrate si apoi imbinate. Suprafata profilelor laminate trebuie sa fie neteda si fara fisuri. Defectele superficiale pot fi indepartate cu polizorul cu conditia ca dupa indepartare, grosimea materialului sa nu scada sub limitele prevazute in standardul pentru tolerante. Nu se admit remedieri prin sudura a defectelor de suprafata. Se recomanda ca taierea la dimensiune a tablelor sau celorlaltor profile sa se faca cu mijloace mecanice. In cazul in care taierea se face cu flacara oxiacetilenica se va lasa un adaos suficient pentru a se inlatura materialul decarburat prin prelucrarea mecanica a muchiilor. Piesele prelucrate nu trebuie sa prezinte muchii ascutite, bavuri, pete de zgura. Rugozitatea lor va fi de maxim 25μm.

7.2.6.2 SUDARE Sudurile si dimensiunile rosturilor imbinarilor sunt reprezentate si notate, functie de grosimea materialelor si tipul de sudura ales pentru imbinarea reperelor. Documentatia tehnica pentru asamblarea prin sudura se elaboreaza de catre firma care uzineaza elementele din otel si trebuie sa cuprinda:

pregatirea si prelucrarea materialului; debitarea cu pastrarea marcii otelului si executia rosturilor; tehnologia de asamblare a elementelor: pregatire, trasare, ordine de asamblare, utilaje si dispozitive

de lucru;

programul de control calitativ; indicatii privind preasamblarea in uzina, depozitarea, marcarea si asamblarea pentru transport precum

si schemele de incarcare in mijloacele de transport.

7.2.6.2.1 LUCRARI DE SUDARE SI ASAMBLARE LA TEMPERATURI SCAZUTE La executia lucrarilor pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16 – 84:

Etape/Procese

tehnologice

Proces tehnologic/conditii

Temperatura °C Durata

Depozitarea Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporti de




Pag 221/354

lemn, amplasati pe platforme din pietris compactat, amenajate pe teren uscat.

Depozitarea Materialele de imbinare – suruburi, piulite, saibe, nituri – ambalate pe categorii si dimensiuni in depozite inchise si uscate.

Depozitarea Electrozi, fluxuri si sarma de sudura invelite in suplimentar in folii de polietilena, asezate pe rafturi la o inaltime minima de 50 cm fata de pardoseala.

Montarea Curatirea de rugina si uscarea portiunilor destinate imbinarilor -10°C Durata de executie

Montarea Manipularea, asezarea la pozitie, sprijinirea pe calaje si asamblarea provizorie. -10°C Durata de

executie

Montarea Executarea imbinarilor fara sudura -10°C Durata de executie

Vopsirea Chituirea pe suprafete uscate -10°C 2 zile

Vopsirea Grunduirea elementelor, pe suprafete uscate in incaperi incalzite +10°C 1 zi

Sudurile se vor executa fara intrerupere. Sudarea se va incepe si termina pe piese terminale (accesorii). Utilajele (dispozitivele) de sudura vor fi protejate corespunzator contra intemperiilor prin adapostirea in baraci. Cablurile ce servesc la alimentarea cu curent electric vor fi pozate pe suporti de lemn; nu se admite ingroparea cablurilor in zapada sau asezarea lor pe pamantul inghetat. La sudare se vor respecta urmatoarele conditii:

Proces tehnologic / montaj Temperatura Durata- zile

Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru. - 1

Preincalzirea zonelor pe care se aplica cordoane de sudura: - piese cu grosimi pana la 25 mm

- piese cu grosimi peste 25 mm

Conform normelor

furnizorilor

Depunerea succesiva a staturilor de sudura inainte de racirea zonei de imbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura celui precedent nu trebuie sa fie mai mica de: 100 – 150°C

150 – 500°C

Inainte de

inceperea

sudurii

Uscarea electrozilor in cuptoare speciale; Electrozii se vor aproviziona la punctul de lucru in cantitati care sa nu depasesca necesarul pentru 2 ore de lucru. 200 ° C

Durata de

executie

Timpul de lucru al sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, alternand cu pauze de aproximativ 10 minute pentru odihna si incalzire. Sudarea otelului, inclusiv sudurile de prindere care se incorporeaza in lucrarea finisata, trebuie sa corespunda prevederilor C 150 "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole." De asemenea, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:

SREN ISO 9013 "Sudarea si procedeele conexe. Clase de calitate si tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz)"

STAS 10564-2/81 "Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor ". Antreprenorul va intocmi tehnologia de sudare tinand seama de calitatea materialelor imbinate, tipul de sudura indicat in proiect, continuitatea si lungimea cordonului de sudura, compozitia si calitatile mecanice ale acestuia. Nivelul de acceptare al defectelor sudurilor va fi nivelul “C”. Procedeele de sudura aplicate vor avea in vedere




Pag 222/354

prevenirea aparitiei de deformari ale tablelor sau rigidizarilor, deformari care ar putea introduce tensiuni interne care sa influenteze negativ comportarea elementelor structurale. Suprafetele care trebuie sudate se vor curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc. si numai dupa aceea se va trece la executarea sudurilor. Inainte de sudare se controleaza ca marginile prelucrate sa corespunda plansei de executie si sa nu prezinte defecte ca: exfolieri, fisuri, urme de zgura, pori, etc. Preincalzirea reperelor in vederea sudarii, respectiv detensionarea lor, se prescrie la tehnologia de executie (la tablele de 25 mm grosime). Materialul de adaos pentru sudura se prescrie de catre Proiectant prin tehnologia de sudare, functie de calitatea materialelor imbinate, tipul si dimensiunea sudurii, astfel incat sa se asigure calitatea ceruta prin clasa de calitate stabilita. Remedierea sudurilor se va face sub control autorizat si vor fi mentionate in documentatia de insotire a produsului. Acestea vor fi verificate dupa remediere, in conditiile prescrise pentru sudurile initiale. Lungimea sudurilor de prindere care vor fi incorporate in lucrarea finisata nu va fi mai mica decat de patru ori grosimea piesei celei mai groase sau de 50mm, Imbinarile executate prin sudura manuala, semiautomata sau automata vor avea caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor care se sudeaza. Sudarea constructiilor metalice se va executa la o temperatura de peste + 5oC. In cazul executiei sudurilor in aer liber trebuie luate masuri pentru protejarea locului de sudura si a sudorului de vant, ploaie si zapada.

7.2.6.3 FABRICATIE Generalităţi Tot oţelul structural trebuie fabricat în conformitate cu STAS 500/2 "Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii generale tehnice, SR EN 10021 "Oţeluri şi produse siderurgice. Condiţii tehnice generale de livrare" în afară de cazul în care se specifică altfel. Înainte de a fi livrată pe şantier, fiecare piesă de oţel prelucrată trebuie marcată distinct în conformitate cu desenul de montaj. Începerea fabricării pieselor de oţel trebuie făcută cu un anunţ scris prealabil de o săptămână. Elemente de rezemare Plăcile de reazem ale stâlpilor şi grinzilor, prin care se face transmiterea efortului de compresiune, se realizează astfel încât feţele de îmbinare să fie în contact perfect, cu excepţia unor zone mici, care nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa totală, în care caz spaţiul între două piese nu trebuie să depăşească 0,15mm. Fabricaţie - placute de rigidizare - debavurare, îmbinare. Antreprenorul va efectua urmatoarele: -se vor tăia şi se vor poliza plăcutele de rigidizare, pentru a asigura contactul pieselor ce se vor suda; -se vor îndepărta toate bavurile şi muchiile ascuţite; -se va folosi o vopsea contrastantă şi compatibilă pentru a marca oţelul căruia i s-a făcut tratament anticoroziv, înainte de a fi livrat pe şantier -nu se executa alte îmbinări decât cele din planurile de detalii

7.2.6.4 MONTAJ La montaj se va verifica in mod obligatoriu existenta si calitatea tuturor subansamblelor componente. Montajul se va executa conform planselor de executie. Intreprinderea care monteaza structura metalica va intocmi urmatoarea documentatie (conform STAS 767/0-88):

masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii;

organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc;

verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;




Pag 223/354

pregatirea si executia imbinarilor de montaj; verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;

ordinea de montaj; metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj; tehnologia de sudura pe baza de procedee de sudura conform standardelor in vigoare;

programul de control al calitatii si receptia pentru furnitura, executia montajului si protectia anticoroziva in conformitate cu H.G.R. Nr.273/94, Legii 123/2007, STAS 767/0-88 si C 150-84.

7.2.6.5 DISPOZITIVE DE FIXARE Bolţurile hexagonale, şuruburi şi piuliţe brute trebuie să satisfacă cerinţele SR ISO 4016 "Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate grad C"; ISO 4033 "Piuliţe hexagonale stil 2 grad A şi B”. Bolţurile hexagonale, şuruburi şi piuliţe de precizie. Bolţurile hexagonale, şuruburi şi piuliţe de precizie trebuie să satisfacă cerinţele SREN ISO 4014/2003"Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate grad A şi B " şi ISO 4033 "Piuliţe hexagonale stil 2 grad A şi B.

7.2.6.6 PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI Decaparea şi perierea cu peria de sârmă. Se înlătura prin dăltuire, decapare şi perierea cu peria de sârmă, de pe suprafeţele de oţel, rugina şi cojile izolate, zgura de sudură şi stropii. Se curaţa crăpăturile. Se îndepărteaza uleiul, grăsimile şi murdăria.

7.2.6.7 MONTAREA STALPILOR METALICI Stalpii metalici vor fi montati in concordanta cu urmatoarele proceduri: -cu dispozitivul stabilit se agata stalpul in macara si se transporta la locul de montaj. -se prind ancorajele necesare pentru mentinerea verticalitatii. -se asaza stalpul pe pozitia corecta si se axeaza pe cele doua directii. -se prind ancorajele de piesele special prevazute si cu ajutorul lor, se verticalizeaza stalpul. -se executa imbinarea conform proiectului. -se desprinde stalpul din macara.

7.2.6.8 MONTAREA FERMELOR METALICE Fermele metalice se vor monta in concordanta cu urmatoarele proceduri: -Stalpul se va masura la ambele capete ale deschiderii; -se corecteaza capetele stalpilor in functie de rezultate; - se verifica dimensiunile si geometria fermei conform proiectului; -se marcheaza cu vopsea axele longitudinale ale fermelor; -se monteaza sustinerile pentru ferme conform fisei tehnologice; -se echipeaza fermele cu piesele necesare pentru ridicare; -se agata fermele cu dispozitivul special de ridicare si se transporta cu macaraua la locul si inaltimea de montaj;




Pag 224/354

-se monteaza fermele, executandu-se imbinarea, conform proiectului de executie si fisei tehnologice; -se ancoreaza ferma cu tiranti pentru a preveni rasturnarea ei sau orice alta deformatie perpendiculara pe planul ei; -se desprinde ferma din macara si se repeta operatiile cu alta ferma. Tehnologia este valabila si pentru montarea panelor si contravantuirilor metalice.

7.2.6.9 ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI Elementele structurii metalice se vor acoperi cu un grund protector pentru perioada de depozitare, anterioara montajului, pentru evitarea inceperii fenomenului de coroziune. Grundul protector nu trebuie sa contina plumb si trebuie aprobat de Inginer. Grundul protector se va aplica uniform si continuu pe toate suprafetele. Tehnologia de aplicare a grundului si a vopselii (sau vopselii termo-spumante de protectie la incendiu) se va face conform instructiunilor furnizorului. Eventualele deteriorari ale grundului protector survenite pe perioada transportului sau la depozitare vor fi remediate la locul de depozitare, in care scop se va livra o cantitate suplimentara de grund protector impreuna cu subansamblele (accesoriiile). Suruburile, saibele si ancorele autoperforante se vor conserva cu orice tip de vaselina sau unsoare minerala.

7.2.7 CONTROLUL CALITATII Verificarea controlului calitatii se face conform STAS 767-2-78 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de calitate" pentru:

conditii de calitate; controlul calitatii executiei elementelor si al cordoanelor de sudura; remedierea defectelor de sudura;

controlul tehnic de calitate inainte de operatia de sudare; controlul tehnic de calitate in timpul operatiei de sudare;

controlul tehnic de calitate al elementelor si al imbinarilor sudate. Imbinarile constructiilor metalice trebuie sa satisfaca cerintele C150 - "Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole", STAS 767-2 "Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie". Verificarile specificate pentru suduri trebuie sa fie efectuate in conformitate cu schema urmatoare:

Obiective de verificat – Tipul imbinarii Conformitatea verificarii cu clasa de calitate Verificare conform Normativelor

Sudura cap la

cap

- clasa de calitate C2

- controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice 100%

STAS 5540 "Incercari ale imbinarilor"

Sudura de colt - controlul cu radiatii penetrante - 10% pentru clasa C2-nuexista defecte

- 100% pentru clasa C2-dupa remedieri

STAS 5976/1 "Incercari ale imbinarilor sudate in colt" STAS 6606"Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin topire

Pentru sudori se vor respecta urmatoarele conditii:




Pag 225/354

toti sudorii trebuie sa posede un cerificat aprobat de aptitudini sau o calificare aprobata, corespunzatoare clasei de lucrari la care vor fi angajati. Se va prezenta la cerere o copie a cerificatului de aptitudini;

daca sudorii nu poseda cerificate de aptitudini aprobate, se prezinta spre aprobare probe in conformitate cu STAS 9523/1-1974 "Examinarea si autorizarea sudorilor" privind aptitudinile sudorilor pentru clasa de lucrari care urmeaza sa fie executate.

unitatile care executa imbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizati intern si verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR;

autorizatia interna este valabila in cadrul intreprinderii timp de 2ani de la verificarea calificarii sudorului in conditiile STAS 9532/1 "Examinarea si autorizarea sudorilor".

Toate sudurile si suprafetele adiacente trebuie sa fie examinate vizual pentru a se constata absenta urmatoarelor defecte:

- crapaturi in sudura sau in suprafetele adiacente; - incluziuni de zgura; - porozitate; - lipsa lipirii la marginea sudurii; - unghi interior; - profil concav al sudurii; - cordon de sudura excesiv de convex; - o tranzitie proasta intre sudura si elementele sudate; - lipsa alinierii intre componentele imbinarii; - lipsa de penetrare a radacinii sudurii; - un cordon de penetrare excesiv.

Defectele admise la suduri se vor incadra in prevederile din standardele pentru clasa a III-a de calitate. Remedierile sudurilor se vor face sub control autorizat. Acestea vor fi verificate dupa remediere in conditiile prescrise pentru sudurile initiale.

7.2.7.1 TOLERANTE Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 767/0-88. Abaterile de dimensiune admise pentru elementele structurale de otel situate deasupra fundatiilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite:

pentru orice suprafata orizontala nominala masurata de la nivelul de referinta cel mai apropiat, ±5mm; pentru orice suprafata nominala verticala masurata de la linia de referinta cea mai apropiata, ±5mm.

Independent de tolerantele indicate mai sus, se iau in considerare urmatoarele: Abaterea admisa a dimensiunilor sectiunii transversale a elementelor incorporate fata de cele indicate

pe desene trebuie sa fie egala sau mai mica de ± 3mm sau ± 1:500 fiind luata in considerare cea mai mica din cele doua, in afara de cazul cand in desene se prevede altfel.

Abaterea admisa in verticalitate a elementelor trebuie sa fie egala sau mai mica de 1:500.

Abaterea admisa in inclinare trebuie sa fie egala sau mai mica de 1/1000 din lungimea elementelor.

Abaterile totale maxime admisibile fata de dimensiunile orizontale si verticale nu trebuie sa depaseasca ± 1:1000 sau ± 30mm, fiind luata in considerare cea mai mica dintre cele doua.




Pag 226/354

7.2.8 RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR Receptia pieselor va fi efectuata de reprezentantii Furnizorului si Beneficiarului, furnizorul are obligatia de a pune la dispozitie urmatoarele acte:

buletine de control CTC pentru piese si subansamble; buletine de calitate pentru materiale;

procesele verbale cu rezultatele probelor si verificarilor; buletinele de analiza pentru controlul sudurilor, inclusiv a celor remediate (daca este cazul).

Receptia elementelor, subansamblurilor si structurilor metalice se va face in prezenta reprezentantului Beneficiarului, a Proiectantului si a Inginerului. Eventualele neconcordante sau modificari efectuate la proiect vor fi operate de proiectant in documentatia de executie.

7.2.9 CONDITII DE EXPLOATARE Dupa darea in exploatare, constructia metalica nu va fi supusa altor solicitari in afara celor inscrise in proiect. In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiei si nu se va modifica structura constructiva. Beneficiarul/Beneficiarul va inspecta periodic constructia metalica, cel putin o data pe an. In afara acestor inspectii periodice sunt necesare inspectii suplimentare ale constructiei metalice astfel:

in primele 6 luni de la darea in exploatare (Inspectii periodice);

in caz de cutremur, incendiu, actiunea vantului etc. Defectele constatate cu ocazia acestor inspectii se vor consemna intr-un proces verbal si apoi se trece la remedierea lor. Lucrarile cu caracter de reparatii si consolidari se vor face numai in conformitate cu legislatia in vigoare privind proiectarea si executia, precum si cu respectarea Legiii 123/2007 privind calitatea in constructii.

8 ARHITECTURA

8.1 GENERALITATI Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Inginerului. In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale Contractului. La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materialele consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant şi Inginer. Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.

Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor urmari performanta lucrarilor finalizate. Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de functionare. Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii. OPERATIUNI PREMERGATOARE




Pag 227/354

Inainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform vol.1 NTSM. Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii. Inainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde este cazul, si se vor afisa placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate (vizibile si noaptea). Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate sculele, utilajele si dispozitivele necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate. Unitati de masura si scopul lucrarilor : Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO.

8.1.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari, Lista cu Standardele romanesti. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante. Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini. Lucrarile de arhitectura trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect -partea scrisa si partea desenata- si in conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii:

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr. 261/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Ordin nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Ordin nr. 1867/2010 pentru completarea Ordinului nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare

HG nr. 272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii

HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare

C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri, indicativ (revizuire C107/1982).

C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor.

Ord.MLPTL nr.1576/2002 Normativ privind siguranta in exploatare indicativ NP068/2002

Ord.MLPTL nr.607/2003 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii NP 04002




Pag 228/354

MAI-Ordin nr.3/06.01.2011 Norme metodologice din 06.01.2011 privind avizarea si autorizarea privind securitatea la incendiu si protectia civila- Mon.Of.partea I nr.36/14.01.2011

MAI-Ordin nr.262/2010 Dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la spatii si constructii pentru birouri. Mon.Of.partea I nr.831/13.12.2010

C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Buletinul constructiilor nr. 9/1994

P118-99 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor

Legea nr. 307/2004 Privind apararea imp[otriva incendiilor

NE 002-97 Norme tehnice privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor. 47/N/03.03.97

8.1.2 PROTECTIA MUNCII SI SECURITATEA LA INCENDIU La executie se vor respecta prevederile normativelor republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.110/77 si 39/1977 si cu celelalte prescriptii din normativele mentionate la conditiile generale, respectiv :

Legea protectiei muncii nr.319/2006

HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii protectiei muncii 319/2006

Este obligatorie respectarea de catre executant a normelor privind securitatea la incendiu in timpul executiei lucrarilor conform Normativului C300, aprobat cu ordinul nr.20N/11.07.1994.

8.2 LUCRARI DE TENCUIELI

8.2.1 GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator. Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

Dupa pozitia lor in constructii: - Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; - Tencuieli exterioare pe fatade.

Dupa natura suprafetei pe care se aplica: - Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe

suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);

- Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).

Dupa modul de finisare al fetei vazute: - Tencuieli obisnuite




Pag 229/354

Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:

- Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.

- Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.

- Tencuieli sclivisite Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.

- Tencuieli subţiri Aplicarea tencuielilor subţiri se face numai după uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub formă de stropi. Pe parcursul executării lucrărilor de tencuire se va urmări ca în corpurile mari (la faţade), tencuielile să se execute cu aceeaşi şarjă de material pentru a nu se produce diferenţe de nuanţă supărătoare. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face după controlul şi pregătirea prealabilă a suprafeţelor suport. Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor. Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:

condiţii de iarnă: tmin = +10°C;

condiţii de vară: t = +10°C ÷ +30°C;

umiditate 65% Controlul calităţii stratului suport şi pregătirea acestuia. Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:

uscarea în limite care să nu afecteze calitatea lucrărilor ulterioare; limitarea tasărilor pentru a se evita fisurările şi desprinderile ulterioare ale materialului.

8.2.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:

Var hidrat in pulberi pentru constructii

Var pasta Ciment

Ipsos de constructii Agregate

Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: nisip provenit din concasarea rocilor naturale




Pag 230/354

nisip de mare Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Aditivi

Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.

Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.

Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.

Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon.

Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:

La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; La mortar de ciment (marca M100T) si ciment –var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar

cu intarzietor pana la 16 ore.

8.2.3 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):

Pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; - aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;

8.2.3.1 OPERATIUNI PREGATITOARE Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:

controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;

terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor;




Pag 231/354

suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;

suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;

rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;

verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)

precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele praznuri suporti metalici, coltari;

8.2.3.2 EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.

8.2.3.3 EXECUTIA AMORSARII Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un

sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;

Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;

Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var, nisip);

Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.

Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

8.2.3.4 EXECUTIA STRATULUI DE BAZA Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:

Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.

Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.

Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. “Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82” , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate.

Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.

Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).




Pag 232/354

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

8.2.3.5 EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de

pana la 1 mm.

Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca.

Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm.

Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m³ de var pasta.

Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.

Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia zidariei.

La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment.

Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.

In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5°C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul “Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C 16-79.

8.2.4 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Antreprenor si receptionate de Beneficiar si

Inginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Inainte de executarea tencuielilor, Antreprenorul va obtine acordul Inginerului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.

Antreprenorul si Inginerul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apa.

Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Beneficiarului si Inginerului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.

Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea: - rezistentei mortarului; - numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m²; - aderenta la suport si intre straturi; - planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).




Pag 233/354

Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.

Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor intrande si iesinde.

Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale.

Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele,, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.

Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.

Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita.

Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile.

Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de “gol” arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite.

8.2.4.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA TENCUIELILOR existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor; daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru

lucrarile ce devin ascunse); daca suprafetele suport sunt corespunzatoare; daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate

de calitate.

8.2.4.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTARII TENCUIELILOR

se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect; daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; daca se respecta grosimea stratului de mortar;

daca se respecta procedura tehnica de executie; se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;

daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;

aderenta cu stratul support este corespunzatoare.

8.2.4.3 VERIFICAREA LA TERMINAREA TENCUIELILOR verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele

admisibile;




Pag 234/354

Inginerul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;

verificare a planeitatii suprafetelor tencuite; verificarea grosimii straturilor de mortar;

8.2.4.4 ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite

Umflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale

Maxim 3 cm² la fiecare m². Nu se admit Nu se admit

Zgrunturi mari (pana la 3 mm), basicari sau zgarieturi in

adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de

acoperire.

Maxim 2 la m². Nu se admit Nu se admit

Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime).

Nu se verifica

Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea pana la 2

mm.

Max. 2 neregularitati/m² in orice directie, avand adancimea sau

inaltimea pana la 1 mm.

Abateri la verticala a tencuielilor peretilor.

Max. cele admise pentru elemente suport.

Pana la 1 mm / m si max. 3 mm pe toata inaltimea ncaperii.

Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe

toata inaltimea incaperii.

Abaterile de la verticala si orizontala a muchiilor intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafturile ferestrelor, racordarea peretilor cu avanul.

Max. cele admise pt. Suportul elementelor.

Pana la 1 mm / m si max. 3 mm de

element.

Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea

elementului.

Abaterile de raza la suprafete curbe. Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.

8.3 ZUGRAVELI

8.3.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE Principalele materiale sunt:

vopseaua lavabila pentru pereti si tavane; vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;

chituri, grunduri, ipsos.




Pag 235/354

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperature de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 – 20ºC.

8.3.2 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR

8.3.2.1 PREGATIREA SUPRAFETELOR

8.3.2.1.1 SUPRAFETE GLETUITE SI TENCUITE Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede,fără desprinderi şi fisuri. Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor. Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se prepară pastă ipsos-var, 1 parte 1 şi 1 parte lapte de var folosită în cel mult 20 minute de la preparare. După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit, pereţii de sus în jos, şi se curăţă cu perii sau bidinele curate şi uscate.

8.3.2.1.2 SUPRAFETE METALICE Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii decapante, etc.). Petele de grăsime se şterg de grăsime cu solvenţi, exclusiv petrol lampant şi benzină auto. Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.

8.3.3 EXECUTIA LUCRARILOR Zugrăveli şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu ambiant, de cel puţin +5ºC.;în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va ţine în tot timpul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 5 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii, după executarea lor. Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă mare. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica dacă suprafeţele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8% suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a aerului de până la 60% şi temperatura +15-20ºC, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifică prin dispozitive omologate sau alte procedee (se poate verifica umiditatea şi cu o soluţie fenolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se colorează în violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%). Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie să fie mai mare de 6ºC, pentru evitarea condensării vaporilor.




Pag 236/354

Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi numai pe bază de confirmare a unui laborator de specialitate a păstrării calităţilor vopselelor în limitele standardelor şi normelor de fabricaţie. Vopsitorie cu vopsea lavabila In acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane. Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet de ipsos Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine:

În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.

Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea lavabila şi un volum egal de apă şi se omogenizează.

Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC şi o oră la +25oC mai mare.

Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporţie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sită cu 900 ochiuri/cm2.

Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată . Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către Inginer (dirigintele de lucrare):

îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;

calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie;

respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;

corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea; Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite

necorespunzătoare se vor reface sau remedia;

Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă. Vopsirea tamplariei din metal Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza:

aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;

verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei; indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15°C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor. Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala. Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.




Pag 237/354

8.3.4 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

8.3.4.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI Se vor verifica urmatoarele:

Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.);

Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de constructor;

Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Beneficiarului;

Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;

PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).

8.3.4.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor Se vor verifica urmatoarele:

Daca este respectata procedura tehnica de executie;

Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate;

Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii; Aspectul zugravelilor; Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;

Aspectul zugravelilor; Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri);

Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete;

Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).

Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urmatoarele:

Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);

La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor , bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea;

Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri si separatii.

8.3.4.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.




Pag 238/354

Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.

8.4 LUCRARI DE PARDOSELI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC pentru salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.

8.4.1 ALCATUIREA PARDOSELILOR In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:

Stratul suport va fi din mortar M100T. Stratul de uzura va asigura:

- siguranta in utilizare; - rezistenta la sarcini statice si dinamice; - confortul termic si acustic; - clasa de combustibilitate prescrisa;

8.4.2 ABATERI ADMISIBILE Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:

max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;

max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid (sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).

Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu prevederile “Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor”, C 56/85, capitolul 8 “Pardoseli”.

8.4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:

Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ - apa pentru constructii, conform SR EN 1008/2003 - Nisip conform SR EN 12620/2003; - Ciment Portland, conform SR 388/95; - agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71; - Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96; - Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96; - Agregate Naturale, conform cu SR EN 12620/2003; -

Placi ceramice glazurate; - Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare);




Pag 239/354

- Placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe carton; Placari sintetice continue pentru pardoseli;

- Finisaje din PVC in special pentru salile de sport. Accesorii

- Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;

- Folie PE ca bariera pentru vapori; - Cuie din otel, conform STAS 2111/90; - Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti; - Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 – 80 - Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-84 - Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 – 84 - Acidul oxalic, conform STAS 4992-68 - Oxizi de vopsire - Adeziv “Prenadez 300”, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75; - Adeziv pentru pardoselile din salile de sport - Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului; - Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv; - ceara pentru parchet, conform NII 1564 – 69. - Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece; - Placi speciale din metal sau plastic pentru scari; - Rosturi de separare metalice; - Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi; - Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;

Echipamente - Masina pentru lustruit mozaic.

Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii .

8.4.4 TRANSPORT SI DEPOZITARE De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:

Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obişnuite de transport, acoperite, uscate, curate şi închise, sulurile fiind aşezate vertical. Depozitarea se face în locuri uscate şi acoperite, la temperaturi cuprinse între + 5ºC…+35ºC, ferite de acţiunea luminii solare directe, în poziţie verticală.

Transportul şi depozitarea bidoanelor cu adeziv şi diluant se va face cu respectarea dispoziţiilor privind transportul şi depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de pază contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi între + 15ºC şi + 20ºC.




Pag 240/354

Poliacetatul de vinil, dispersie apoasă se va depozita în magazii acoperite, la temperatura de + 5º C… + 35º C. Dacă se vor desface ambalajele şi materialul nu se va consuma în întregime, acesta trebuie legat (închis) imediat. Termenul de garanţie este de 3 luni de la data fabricaţiei.

Piatra de mozaic se va contracta, livrată în saci de 50 Kg, pe sortimente şi culori diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.

Plăcile de gresie ceramică se vor livra şi transporta în cutii de carton (max.40 Kg/buc.). Depozitarea se face în spaţii acoperite.

Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea prevederilor în vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face în ambalaje de sticlă sau material plastic, care vor fi închise cu dopuri de sticlă sau de plastic.

Ambalajele cu white-spirit se vor depozita în magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare. Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita în magazii uscate. Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de acţiunea umezelii, îngheţului şi de amestecul cu

corpuri străine, atât în timpul transportului (ce se face în saci), cât şi în timpul depozitării, ce se face pe sorturi, în magazii sau soproane.

Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica tehnologia de execuţie conforme cu fişa producătorului. Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.

8.4.5 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

8.4.5.1 REGULI GENERALE In cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisa Pardoselile vor fi plane, orizontal şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect. Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea de catre Inginer că acesta a fost bine executat. La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.

8.4.5.2 LUCRARI EXECUTATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE PARDOSELI Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectiv a tuturor lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala. Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment. Armăturile sau sârmele care eventual ies din planşeul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite.




Pag 241/354

Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi acoperiţi cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau de încălzire centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planşeul şi pardoseala. Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el îmbrăcămintea pardoselii. Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.

8.4.5.3 EXECUTIA STRATULUI SUPORT Stratul suport elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se taseze, provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea la necesara conform standardelor si indicatiilor din proiect . Stratul suport va fi constituit dintr-o şapă de egalizare M100T, aplicată direct pe suprafaţa respectivă. Stratul suport rigid trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă. In zonele suprafeţei unde apar neregularităţi care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin spiţuirea, curăţirea şi spălarea sa, după care se va aplica un mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Această şapă de egalizare care se va executa după ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, având consistenţa de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli. Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaţa pe care se aplică va fi bine curăţată şi udată. Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0…7 mm, se va întinde pe suprafaţa respectivă şi se va nivela cu dreptarul tras pe fâşii de ghidaj din mortar de ciment sau pe şipci de ghidaj, fixate în prealabil la nivel. Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafaţa pe care este aplicat, la ciocănirea uşoară cu ciocanul de zidar trebuie să prezinte un sunet plin. Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele:

suprafaţa trebuie să fie plană şi netedă (fără asperităţi, bavuri, granule rămase în relief sau adâncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeta maximă de 1 mm.

pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: se amplaseaza folii din poliuretan sau polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice.

In timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, se vor lua măsuri pentru protejarea şapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorata sau murdărita spre a nu se împiedica aderenţa gletului sau adezivului pe suprafaţa stratului suport. De asemenea, se vor lua măsuri pentru protejarea şapei de egalizare din mortar de ciment de acţiunea următoarelor substanţe agresive care le pot ataca sau distruge:

acizi minerali şi organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc);

alcalii şi leşii;

produşi petrolieri (uleiuri minerale, motorină, petrol lampant, păcură, etc.); produse zaharoase;

săruri (sulfaţi, clorura de sodiu concentrată – saramură etc.); substanţe oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromaţi, cromaţi, azotaţi, azotiţi etc.);




Pag 242/354

uleiuri vegetale.

8.4.6 EXECUTIA PARDOSELILOR – FINISAJ Executarea stratului de uzură (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor din capitolele ce urmează.

8.4.6.1 PARDOSELI DIN PVC Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante detrafic intens. Alcatuirea pardoselii Pardoseala din covor PVC este alcătuită din:

şapa de egalizare a planşeului, realizată din mortar de ciment M 100 T;

sapa autonivelanta; îmbrăcăminte alcătuită din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice, montat cu adeziv

adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste şapa de egalizare;

plintele vor fi executate din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala; Pardoselile cu îmbrăcăminte aplicată prin lipire se vor executa cu etanşarea rosturilor prin sudură cu şnur din PVC plastifiat. Executarea finisarilor pardoselilor Materiale utilizate

Pardoseli polivinilice de trafic intens ;

Adezivi-conform SR EN 1372/2002_Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pt. imbracaminte de pardoseala si tapete.Incercarea la desprindere si SR EN 1373/2002_Adezivi. Metode de incercare a adezivilor pt. imbracaminte de pardoseala si tapete.Incercarea la forfecare ;

Snur plastifiant : Sapa autonivelanta ;

Cuie din sârmă de oţel conform STAS 2111/90; Nisip, conform SR EN 12620/2003;

Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens :

Caracteristica Unitate de masura Valori admisibile

Grosime mm 2,5 – 3

Rezistenta la foc - Neinflamabil , clasa C1

Grad de gelifiere - Fara fisuri sau crapaturi

Absorbtia la apa mg/cm² 1,4 – 1,7

Rezistenta la uzura g/cm² 0,0003 – 0,0005

Rezistenta la tractiune - longitudinal - transversal

N/mm² 7,3 – 7,7 7,1 – 7,3




Pag 243/354

Elasticitatea mm 0,7 – 0,8

Rezistenta la compresiune mm 0,8 – 0,9

Duritatea Grade 70 - 71

Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselii din PVC . Structura pardoselii Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:

se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, si se intinde pe sapa din ciment;

plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi; Pardoseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare. In incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de la pardoseala cu o banda din PVC. Executarea finisajului pentru pardoseala In încăperile în care urmează să se monteze dalele sau covorul se va asigura, înainte de montarea îmbrăcăminţii, un regim climatic cu temperatura de cel puţin + 16oC şi umiditatea relativă a aerului de maximum 60%. Acest regim se va menţine în tot timpul executării îmbrăcăminţii pardoselii şi cel puţin 30 zile după terminarea acestei operaţiuni, dacă între timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normală a încăperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, în cazul lipirii covorului sau dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie să depăşească 3 % (în procente de greutate). Măsurarea exactă a umidităţii stratului suport se face cu ajutorul aparatelor de masura omologate. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:

cu ajutorul unei pensule curate se aplică pe o porţiune mică (circa 2 x 5 cm) din suprafaţa stratului suport, o soluţie de fenolftaleină în alcool, în concentraţie de 1 %, dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %;

Suprafaţa stratului suport din mortar se va răzui cu ajutorul unei rachete metalice pentru înlăturarea eventualelor resturi de mortar şi de material provenit din zugrăveli. In cazul când după această operaţie rămân bavuri sau urme în relief, acestea se vor îndepărta cu o piatră abrazivă. Praful se va înlătura, cu mătura, din întreaga încăpere, acordându-se o atenţie deosebită colţurilor intrânde. Pentru îndepărtarea completă a prafului se va curăţa apoi suprafaţa cu o perie cu părul scurt. Din acest moment încăperea în care se lucrează se închide, interzicându-se accesul persoanelor străine, iar muncitorii care execută lucrările vor purta încălţăminte curată cu talpă moale; este interzisă folosirea acestei încălţăminţi în afara încăperilor respective. Atunci când suprafaţa stratului suport prezintă neregularităţi frecvente, întreaga suprafaţă, după frecarea cu piatră abrazivă, se va corecta printr-o gletuire subţire (maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adâncituri izolate este suficientă o chituire locală. Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare, covorul se va croi în conformitate cu un plan de montaj, întocmit în prealabil, cu respectarea următoarelor criterii:

fâşiile de covor se vor aplica paralel cu unul din pereţii încăperii, cu rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie maximă şi dacă este posibil şi în direcţia principalei surse de lumină naturală;

rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde uşa nu trebuie să cadă în dreptul golului uşii;

dacă în cele două încăperi alăturate se montează acelaşi tip de covor cu fâşia nu se va întrerupe în dreptul uşii; când în două încăperi alăturate fâşiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseală




Pag 244/354

de altă natură, atunci rostul dintre fâşiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor două tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii uşii;

se va urmări repartizarea cea mai economică a fâşiilor de covor în încăperea cu minimum de rosturi şi de fâşii mai înguste de 50 cm;

Covorul va fi adus în încăperile în care va fi montat, se va derula sulul şi se va tăia în fâşii, cu 2…3 cm mai lungi decât dimensiunea respectivă a încăperii.

Pentru valorificarea capetelor de material, rămase după tăierea fâşiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fâşie să se realizeze din două părţi, nu mai mult de una pentru o încăpere. Fâşia înnădită se va amplasa lângă perete, de preferinţă opus uşii sau ferestrei şi cu rostul de înnădire într-o poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei. Fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţiile de montare şi se vor lăsa desfăşurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare şi în acelaşi timp pentru eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită şederii în sol a covorului. După aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2…3 mm mai scurte faţă de profilul peretelui; La nişe, radiatoare, sobe, şpaleţi de uşi, în dreptul ţevilor de instalaţii etc, fâşiile covor se vor tăia şi ajusta după conturul respectiv, utilizând un cuţit pentru croit. Lipirea covorului cu adeziv Inainte de aplicarea adezivului, atât suprafaţa stratului suport, cât şi capetele fâşiilor de covor, se vor curăţa bine de praf, cu ajutorul unor perii şi al unei cârpe. De asemenea, se va curăţa bine încălţămintea muncitorilor şi nu se va circula cu ea în afara încăperilor în care se lucrează. Fâşiile de covor curăţate, vor fi aşezate din nou (nelipite) în poziţie de montaj, cu margini longitudinale petrecute pe o lăţime de circa 2 cm începând cu ultima fâşie aşezată se apucă unul din capetele fâşiilor şi se aşează peste capătul opus, astfel ca cele două jumătăţi ale fiecărei fâşii să se suprapună, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecărei bucle astfel formate. Pentru lipirea cu adeziv se va începe cu fâşia de covor de lângă peretele cel mai apropiat de uşa de acces din încăpere. Se va aplica câte un strat adeziv, de către doi muncitori, concomitent, atât pe jumătăţile fâşiilor de covor întoarse cât şi suprafaţa stratului suport care a rămas astfel neacoperită; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fâşiilor de covor cât şi a marginilor înnăditurilor se va lăsa câte o zonă de cca 5 cm lăţime, neunsă de adeziv, pentru a împiedica, în această fază, lipirea covorului în dreptul marginilor. La porţiunile curbe din dreptul buclelor formate de fâşiilor de covor, pentru a putea urmări curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia largă a unei bucăţi dreptunghiulare de covor PVC tăiate la dimensiunile 2 x 12 cm. Aplicarea adezivului atât pe stratul suport cât şi pe spatele fâşiilor de covor din PVC se va face cu ajutorul unui şpaclu dinţat, care se va trage în contact cu suprafaţa pe care se aplică adezivul, astfel ca în urma lui să rămână numai cantitatea de adeziv care trece printre dinţi; şpaclul se va ţine înclinat faţă de direcţia de întindere a adezivului în aşa fel ca excesul de adeziv să se prelingă pe lângă marginea spaclului, spre partea încă neunsă cu adeziv. Adezivul se va aplica în strat subţire şi cât mai uniform; nu se admit aglomerări (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totală de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adică câte circa 0,350 Kg/mp, atât pentru stratul suport cât şi pentru fâşia de covor. Circulaţia directă pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fâşiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aşeza pe stratul suport. Lipirea covorului se va face după 20…40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru zvântarea excesului de solvent din adeziv, care variază în funcţie de umiditate şi gradul de ventilaţie a încăperii. O indicaţie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obţine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; se consideră că lipirea se face numai atunci când degetul nu mai este murdărit şi se simte o oarecare aderenţă.




Pag 245/354

Jumătate de fâşii de covor care au fost unse se vor aşeza peste suprafeţele respective ale stratului suport, care şi ele au fost unse. Această aşezare să se facă dintr-o dată, exact pe locul indicat, deoarece deplasările ulterioare ale fâşiilor de covor nu mai pot fi făcute fără a provoca deteriorări ale adezivului. Această aşezare a fâşiilor de covor prin lipire se va face pe porţiuni mici şi în mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fâşia de material. Antreprenorul va presa manual fiecăre fâşie în parte; operaţia de presare se va face de la mijlocul fâşiei de covor către marginile ei şi din axul fâşiei de covor către marginile sale. In cazul folosirii cuţitului pentru croit, sub porţiunea de suprapunere a fâşiilor de covor se vor aşeza nişte benzi (straifuri) din aceleaşi materiale, cu o lăţime de cca 5 cm care vor fi plasate cu faţa în jos; aceste benzi au rolul să împiedice lipirea fâşiilor cu adezivul din dreptul rostului şi să ajute la tăierea ulterioară a covorului. După lipirea tuturor fâşiilor de covor pe fiecare jumătate de cameră, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu mâner lung), având greutatea de 25…30 Kg, lungimea de 40…50 cm şi diametrul de 12…15 cm; ruloul este îmbrăcat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, având grosimea de 1,5…2 cm (pentru lipirea covorului). In cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mâna prin intermediul unei cârpe. Eventualele urme de adeziv rămase pe suprafaţa covorului se vor îndepărta imediat, după fiecare operaţie de lipire, prin frecare cu o cârpă aspră şi uscată, dacă curăţarea nu se face imediat, suprafaţa covorului va rămâne pătată. Lipirea fâşiilor de covor în cea de-a doua jumătate a încăperii se va face conform instructiunilor arătate mai sus. După minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fâşiilor de covor rămase nelipite, se vor tăia şi lipi. Tăierea se va face începând din apropierea unui perete şi se va executa prin tragere, avându-se grijă ca platbanda de ghidare să fie permanent în contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre pereţi, la care nu ajunge lama cuţitului de mai sus, tăierea se va face cu ajutorul cuţitului pentru croit. După tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica (răsfrânge) marginile fâşiilor, se va curăţa bine din nou suprafaţa stratului suport şi se va aplica adezivul cu grijă, atât pe stratul suport şi pe marginile covorului. Se va evita introducerea adezivului până la linia de întâlnire covor – strat suport pentru a nu se produce aglomerări de adeziv. Cu ajutorul unor distanţiere de lemn se vor menţine răsfrânte marginile covorului timp de 20…40 minute, necesar evaporării excesului de solvent, după care se vor aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau în lipsa acestora, cu partea lată a unui ciocan de 500…1000 gr. După lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafaţa pardoselii se va curăţa de toate urmele de adeziv nou apărute. In cazul încăperilor pentru care fâşiile de covor necesare rezultă mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe întreaga suprafaţă a pardoselii; fâşiile aşezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica şi depozita într-o încăpere alăturată cu faţa în jos şi peste hârtii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe întreaga suprafaţă a stratului suport şi a fâşiilor de covor. Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de tăiere a marginilor longitudinale, precum şi modul de lipire a rosturilor vor fi aceleaşi ca şi la lipirea covorului pe jumătăţi de încăpere. Montarea plintelor Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala; se vor monta conform instructiunilor producatorului. Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC Suprafaţa pardoselii din PVC şi a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curăţa de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o cârpă aspră şi uscată. In timpul acestei operaţii se vor ţine ferestrele deschise. Pentru îndepărtarea prafului se va şterge suprafaţa pardoselii din PVC cu o cârpă moale, umedă şi bine stoarsă, după 15 minute se va aplica pe suprafaţa pardoselii din PVC un strat subţire şi uniform din ceară. Ceara se va lăsa să se usuce timp de circa 60 minute, după care cu o altă cârpă moale, curată şi uscată, se va freca uşor suprafaţa




Pag 246/354

pardoselii din pvc până la lustruirea completă; în cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasă, această operaţie se va efectua după minimum 16 ore de la lipire. Curăţarea şi îndepărtarea prafului se va face numai după ce se constată lipsa solvenţilor inflamabili, întrucât există pericolul formării electricităţii statice şi deci posibilitatea producerii unor incendii. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executării lucrărilor Antreprenorul si Inginerul vor verifica în mod special respectarea următoarelor condiţii:

covorul trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa, iar la ciocănirea uşoară cu un ciocan de zidar să prezinte un sunet plin, nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflături;

fâşiile din PVC trebuie să fie bine alăturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm lăţime la covor şi mai mari de 0,4 mm lăţime la dale şi nici denivelări la rosturi;

suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plată şi netedă, nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;

suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete;

racordările la pardoseli de altă natură, străpungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc trebuie să fie bine păsuite la croire.

8.4.6.2 PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ şi gresie ceramică. Executia lucrarilor de pardoseli Alcătuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ şi gresie ceramică, va fi:

La ciment sclivisit: - stratul suport format din mortar M 100T, simplu sau armat conform prevederilor proiectului; - îmbrăcămintea de minim 30 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip; - plinte cu margini drepte sau rotunde.

La mozaic turnat in-situ şi gresie ceramică: - şapă din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; - îmbrăcăminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramică; - plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramică.

Executarea pardoselilor de ciment sclivisit Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mică de 0,8 pe umplutură) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanţă în ambele sensuri se va controla nivelul faţă de linia de vagris (nivel) prin fâşii de beton B 100 executate la distanţe sub 2 m. Betonul turnat între fâşii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fâşiile de ghidaj; în încăperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 până la 1,5 % spre punctul de scurgere. Imbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se recomandă să se execute imediat după turnarea stratului suport după terminarea prizei betonului, însă înainte de întărirea acestuia, spre a asigura o bună legătură între îmbrăcămintea şi stratul suport. Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit




Pag 247/354

Imbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu faţa sclivisită (netedă sau rolată cu ajutorul unei perii cu dinţi). Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La început se va amesteca nisipul uscat şi cimentul până la obţinerea unui amestec omogen şi de culoare uniformă. Cantitatea de apă, care se va introduce ulterior, trebuie să dea un mortar care să se întindă, uşor cu mistria, fără să fie însă prea fluid. Mortarul de ciment se a prepara în cantităţile strict necesare care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei. Dacă în încăperile unde se execută pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor prevedea pante de 1…1,5 % spre punctele care colectează aceste scurgeri. Inainte de aplicarea îmbrăcăminţii din mortar de ciment sclivisit, suprafaţa stratului suport rigid din beton sau a planşeului de beton armat va fi curăţată de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grăsime, uleiuri şi se va uda din abudenţă cu apă. Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicată în proiect se va face prin turare între şipci de reper (martor). Faţa văzută sclivisită se va obţine prin baterea mortarului de ciment proaspăt aşternut cu mistria (până la apariţia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaţa stratului de mortar de ciment, înainte de începerea prizei, a unei cantităţi de ciment şi sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria. In cazul suprafeţelor rolate se va trece rola cu dinţi pe suprafaţa îmbrăcăminţii din mortar de ciment, imediat după sclivisirea ei. După executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorită acţiunii soarelui şi curenţilor puternici de aer, îmbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja după terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apă timp de 7 zile. Pentru a se preveni fisurarea provocată de contracţii, la suprafeţele mari cu îmbrăcăminţi din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale şi transversale. Dacă proiectul nu prevede distanţele dintre rosturi, atunci îmbrăcămintea din mortar de ciment sclivisit se va executa în panouri cu laturile de 2,0…2,5 m. Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poză clasa C 7.5/10 de 30-50 mm grosime, se vor lăsa rosturile la turnare la suprafeţele de max. la 2-2,5 m distanţă în ambele sensuri; se va controla nivelul faţă de linia de vagriz prin şipci de repere aşezate la 1,5 – 2 m, în intervalul dintre şipci se va turna şi îndesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot şipcile, iar golurile se umplu cu acelaşi mortar, suprafaţa fiind rugoasă, se recomandă ca îmbrăcămintea de mozaic turnat să se execute imediat după terminarea prizei mortarului de şapă, însă înainte de întărirea acestuia. Imbrăcăminţile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatră de mozaic, de mărirea şi la culoarea comandată cum se specifica in proiect. Imbrăcăminţile din mozaic turnat se vor executa cu piatră de mozaic cu granulozitate continuă sau discontinuă, de aceeaşi provenienţă şi culoare sau de provenienţă şi culori diferite. Când se va folosi piatra de mozaic de provenienţă diferite, rezistenţa la uzură a acestora trebuie să fie egală. Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatră de mozaic. Pentru coloarea stratului de mortar de ciment cu piatră de mozaic se pot adăuga coloranţi minerali sau cimenturi colorate în proporţie de cel mult 5 % din greutatea cimentului. Când pentru colorare sunt necesare cantităţi mai mari de coloranţi minerali (până la 15% din greutatea cimentului), se vor face încercări prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care să nu conducă la scăderea rezistenţelor mortarului de ciment cu piatră de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatră de mozaic se va face amestecând întâi bine, în stare uscată, cimentul şi colorantul, amestec care apoi se răstoarnă peste piatra de mozaic aşezată în prealabil pe o platformă, după care se amestecă bine cu lopata, pentru a se asigura răspândirea uniformă a granulelor de mozaic în masă. Apoi se va adăuga apa necesară până se va obţine un mortar care să se întindă uşor, fără a fi prea fluid. Imbrăcăminţile din mozaic turnat se vor executa plane şi orizontale. In încăperi prevăzute cu sifoane de pardoseală sau cu guri de evacuare, îmbrăcăminţile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 1…1,5 %, spre punctele de scurgere.




Pag 248/354

După întinderea mortarului de ciment de poză, se va turna tot între şipci de reper, mortarul de ciment cu piatră de mozaic într-un strat standard de 15 mm grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatră de mozaic se va întinde cu mistria şi nivela cu dreptarul, după care se va compacta cu dosul mistriei grele până va apare laptele de ciment la suprafaţă. Se vor scoate şipcile de ciment cu piatră de mozaic, după care stratul se va îndesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La întinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmări distribuţia uniformă a pietrei de mozaic ca desime şi mărime a granulelor. Imbrăcăminţile din mozaic turnat se pot executa într-o singură culoare sau cu desene (carouri, figuri) în mai multe culori, în conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuanţei culorii şi a mărimii şi uniformităţii mozaicului se vor efectua încercări preliminare. Cimentul obişnuit se utilizează împreună cu coloranţii minerali pentru obţinerea culorilor: roşu, negru şi cenuşiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde şi albastru. La îmbrăcăminţile cu desene, acestea se vor obţine folosind şabloane din şipci sau tablă de forma desenului cerut. In interiorul acestor şabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de altă culoare pe locurile din suprafaţa îmbrăcăminţii rămase neumplute cu mortar. După turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic şi terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorită uscării prea rapide din cauza curenţilor de aer sau a acţiunii soarelui (când îmbrăcămintea din mozaic turnat se execută la exterior – terase, balcoane), îmbrăcămintea din mozaic turnat se va proteja în primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hârtie sau rumeguş de brad în grosime de 20…40 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurându-se la suprafaţa pardoselii o stare de umiditate care se va menţine până la frecarea îmbrăcăminţii. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata imbracamintii. Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeaşi compoziţie, dar având o altă culoare decât câmpul îmbrăcăminţii. Finisarea suprafeţei îmbrăcăminţilor din mozaic turnat se va face prin frecare, şlefuire, ceruire şi eventual lustruire sau prin buciardare, când această operaţie este prevăzută în graficul pentru finisaje al proiectului. Predarea se va face în mod obligatoriu după 4…6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatră de mozaic, după ce acesta a căpătat o rezistenţă suficientă pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, după care se va putea executa operaţia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe îmbrăcămintea de pardoseală respectivă. Frecarea se face cu maşina de frecat sau manual, cu piatră abrazivă, prin frecare se înlătură poghiţa de ciment aderentă pe faţa mozaicului şi granula de mozaic devine aparentă totodată se corectează micile denivelări, înlăturându-se toate asperităţile de pe faţa mozaicului. In tot timpul frecării, suprafaţa îmbrăcăminţii din mozaic turnat se menţine umedă. A doua frecare, denumită şlefuire, se va face cu o piatră abrazivă cu granulaţie fină, până la netezirea perfectă, udându-se suprafaţa pardoselii continuu cu apă. In timpul frecării, mai ales cu maşina, se va avea în vedere că operaţia de frecare să se facă în mod uniform pe întreaga suprafaţă a pardoselii, astfel încât o porţiune să nu fie frecată mai mult decât cealaltă. După ce îmbrăcămintea din mozaic turnat este şlefuită supfrafaţa se va curăţa de pasta rezultată de la frecare (şlefuire cu rumeguş uscat, care se va mătura sau prin alte procedee, apoi se va spăla suprafaţa cu apă curată şi se va lăsa să se usuce după care se va cerui cu ceară de parchet şi se va lustrui. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de măcriş (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei bucăţi de pâslă. In încăperi cu suprafaţa pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preîntâmpina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna în panouri cu suprafeţe de maximum 2 m2, despărţite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatră de mozaic cu aceeaşi compoziţie, dar de culoare diferită. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatră de mozaic se pot folosi baghete de sticlă aşezate pe muchie, cu faţa superioară la nivelul îmbrăcăminţii de pardoseală.




Pag 249/354

In cazul mortarelor de ciment cu piatră de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adaugă şi 15…25 % ciment obişnuit (în volume faţă de cimentul alb) pentru a se evita apariţia fisurilor datorită contracţiilor. Executarea pardoselilor din gresie ceramica Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de beton armat. Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…350 kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 – 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita. Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din gresie ceramică se vor menţine în apă timp de 2…3 ore. Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseală – îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză – cu restul suprafeţei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cât şi conturul pereţilor adiacenti, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent. In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile – sau pe planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare. Imbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire a plăcii de beton. In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei – hârtie, folie de polietilenă, etc. La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa 35 şi nisip 0…3 mm (la care partea fină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3,5…4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc). Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, în cantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic – vârtoasă, factorul apă – ciment fiind de maximum 0,5. Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper. Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm între plăcile din gresie ceramică. După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului (circa 60 cm lăţime), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din mortarul de ciment de poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior, îndesându-se atent plăcile în mortarul de ciment de poză, prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar şi să se asigure planeitatea suprafeţei. Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru. Apoi întreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta să intre bine în rosturi, hidratând şi mortarul de poză. Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în intervalul de la montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin o dată la 24 ore. Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea rumeguşului. Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui. Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant si Inginer. La intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10 mm care se vor umple cu un material elastic.




Pag 250/354

In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcţie de modularea structurii. Executarea scafelor si plintelor La îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100…150 mm înălţime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste îmbrăcăminţi. La îmbrăcăminţile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aşeza peste tencuială, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate in paragrafele privind îmbrăcăminţile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100…150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilită încât să depăşească faţa tencuielii de 5…8 mm. La îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor monta elemente de racordare (colţuri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei. Conditii tehnice de calitate In timpul executării îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnat monolit se vor face următoarele verificări:

se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră până la terminarea punerii betonului în operă), acest interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp călduros şi o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă.

Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinată prin metoda trasării cu trunchiul de con având înălţimea de 30 cm.

Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/3-84. Pentru lucrările găsite necorespunzătoare, Inginerul va da dispoziţii de şantier pentru remediere sau

refacere.

8.4.7 CONTROLUL CALITATII

8.4.7.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a

constructorului; Existenta certificatelor de calitate pentru materiale; Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul

suport); Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile; Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi; Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli; Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli. Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea

lor cu apa inainte de executia pardoselilor. Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca

straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 – 20 cm, sa fie bine compactate si udate;




Pag 251/354

stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.

Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala; Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli

pentru a se asigura protejarea lor; Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:

8.4.7.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:

- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;

- se respecta procedura tehnica de executie; - se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei

executate; - daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator

autorizat; - daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare; - turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si

transversale; - se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria

pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata; - se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini

care se vor mentine umede timp de 7 zile; - ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.

Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita: - respectarea proiectului si a detaliilor de executie; - respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului

pentru montaj.

8.4.7.3 VERIFICAREA LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE PARDOSELI Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale; Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;

Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;

Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;

Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.

8.5 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice privind lucrările de montaj la tâmplăria din PVC/Aluminiu/ ce va fi livrată pe şantier de către producător. Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul şi desene detaliate la scară. Producţia poate incepe numai dupa verificarea pe teren şi aprobarea acestora.




Pag 252/354

Tâmplăria nu trebuie să producă zgomot sau vibraţii audibile ca urmare a vântului, curenţilor de aer sau traficului auto.

8.5.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.

8.5.1.1 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI PVC PENTRU USI SI FERESTRE Feronerie:

Fabricată din oţel inoxidabil conform cu cerinţele RAL RG 607/3-1995 “Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante”

Uşile de acces cu funcţiune de evacuare în caz de incendiu vor fi prevăzute cu dispozitive anti-panică la interior şi vor fi obligatoriu cu deschidere către exterior.

Incuietori:

Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei.

Geam termoizolator Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E că dispune de dotarea necesară procesării acestui tip de geam. Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat. Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc. Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm.

8.5.2 LIVRARE SI TRANSPORT Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton. Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat. În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită mai mare de 50g, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate. Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria/geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să impiedice utilizarea. Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea. Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita. Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv




Pag 253/354

Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.

8.5.3 EXECUTIA LUCRARILOR Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor.

8.5.3.1 LUCRARI IN AFARA SANTIERULUI Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva). Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre. Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat PVC. Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi autoperforante la 40 cm. Sudarea profielor PVC - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură nu va prezenta pori sau culoare gri-gălbuie. Tamplaria se livreaza pe santier asamblata, iar montarea se executa in santier.

8.5.4 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE După ce structura de bază a fost terminată:

Antreprenorul trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei, dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la recepţia materialelor;

Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Antreprenorului, va indica masurile ce trebuie luate.

Verificarea pe parcursul execuţiei:

Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.

Verificarea după montaj:

se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon.

verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii ferestrelor;

mânerele uşilor vor fi instalate conform proiectului. Mânerele verticale tip bară vor amplasate la distanţă mai mare de 8cm una de alta.

Abateri admise:




Pag 254/354

Deformatia maxima: - în directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.

Limite de toleranţă pe verticala la tâmplăria instalată: - Cadru ferestre: 2 mm/m - Cadru usi: 1 mm/m

8.6 LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA METALICA Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice privind lucrările de montaj ale tâmplăriei interioare din lemn – uşi vitrate, cat si usi metalice pantru interior. Elemente componente:

Tocuri metalice; Partiţii vitrate: normale, rezistente la foc şi etanşe la fum; Uşi interioare metalice: normale şi respectiv rezistente la foc;

Baghete de fixare pentru geamuri; Elemente de suspendare si închidere.

8.6.1 MATERIALE Uşi metalice(nerezistente la foc)

- Foaie de uşă din tablă de oţel galvanizată profilată/cutată rigidizată cu profile din oţel galvanizat, grosimea finită de 45 mm;

- Toc metalic din profile ambutisate de 2 mm din oţel galvanizat, cu îmbinări sudate la colţuri şi dispozitive de fixare rezistente, praguri metalice (drepte sau etanşe);

- Feroneria aferenta tipurilor de confectie – şilduri, mânere, balamale, cilindru pentru incuietoari speciale, dim oţel placat cu crom;

- Finisaj : grund anticoroziv

Uşi metalice rezistente la foc (F60 şi F90) - La fel ca la punctul a) dar foaia de uşă este umplută cu MDF, balamale galvanizate cu

sistem de securitate, dispozitiv de auto închidere (amortizor), etanşare cu garnituri rezistente la foc;

- Opţional cu panou de vizionare cu geam armat rezistent la foc; - Dispozitiv antipanică la uşile de evacuare în caz de incendiu. - Rostul dintre toc şi perete să fie astupat numai cu materiale rezistente la foc, conform

specificaţiilor producătorului sau cele specifice rezistenţei la foc, nu se admite folosirea spumei poliuretanice pentru etanşarea acestui rost;

8.6.2 CONTROLUL CALITATII Verificarea calităţii se va face pe faze:

Verificarea la livrare

Verificarea înainte de punerea în operă Verificarea la recepţia preliminară




Pag 255/354

Se vor verifica: existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;

corespondenţa cu prevederile proiectului; existenţa şi calitatea acesoriilor de prindere; verificarea în urma depozitării / manipulării cu privire la deteriorări.

8.6.3 LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Tâmplăria se livrează încheiată, pregătită pentru finisare sau gata finisată conform tabelelor de tâmplărie, însoţită de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv. Livrarea se receptionează conform STAS 799 – 86. Şefii echipelor de montaj vor participa la recepţia tâmplăriei şi a accesoriilor. Transportul şi manipularea se vor executa manual. Tâmplăria trebuie depozitată în spaţii protejate împotriva intemperiilor, în spaţii încălzite cu o temperatură şi umiditate constantă. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să împiedice utilizarea. Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel. Înainte de montaj, cu cel puţin 24 h, tâmplăria de lemn se va depozita în zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea.

8.6.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE Următoarele precizări sunt valabile pentru uşi uşi metalice care nu sunt rezistente la foc. În cazul uşilor rezistente la foc se vor urma prescripţiile producătorului şi/sau cele specifice acestor tipuri de uşi. Operatiuni pregătitoare de lucrări ce trebuie a fi terminate înainte de începerea montajuIui tâmplăriei:

materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; fixarea praznurilor pentru tâmplărie si cele pentru finisarea şpaleţilor şi glafului;

terminarea tencuielilor în zonele adiacente golurilor precum şi a pardoselilor şi plafoanelor; îmbrăcarea în folie din plastic a tocurilor şi marcarea pe acestea a punctelor corespunzătoare marcate pe conturul golului, înaltime, adâncime, verticalitate, centrare.

Pozarea şi echiparea tâmplăriei: fiecare toc este adus în poziţie si fixat în prima fază prin pene la colţuri şi la interval de maximum 1,5

m, penele vor fi tratate în prealabil cu carbolineum sau ulei mineral; fixarea definitivă a tocurilor şi şpraiţuirea interioară pentru împiedicarea deformării până la momentul

întăririi spumei poliuretanice;

injectarea cu spumă izolantă a spaţiilor rămase libere între toc şi gol completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor rnetalice

executarea finisajelor la şpaleţi si glafuri;

înlaturarea protecţiei din folie de plastic; retuşuri si completări; închiderea tâmplăriei în goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice




Pag 256/354

Toate uşile care atunci când sunt deschise pot cauza deteriorări ale pereţilor adiacenţi, radiatoarelor, panourilor de placare etc. vor fi prevăzute cu opritori ce se montează în pardoseală.

8.6.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE Se vor verifica:

existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;

verticalitatea tocurilor şi căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m; abaterile de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1,5 m să fie mai mici de 1% din

lungimea pieselor respective;

între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant (3 – 8 mm);

potrivirea corectă a foilor de uşi (luft) precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea falţului respectiv; abaterea este de 2 mm;

între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm; accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;

balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la aceeaşi înălţime (înălţime constantă) de la pardoseală, pentru fiecare în parte;

8.7 TAMPLARIE DIN LEMN Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Inginerului si Beneficiarului. Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi. Elementele din lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare. Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat. In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului sau Inginerului. Nici un element structural nu va fi taiate fara directionarea lor. Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere. La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite.

8.7.1 ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. In locul placilor aglomerate, este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier. Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva. Pentru tamplaria din lemn, nu se vor folosi panouri din fibra cu densitate medie cu placare cu vopsea pentru ca nu sunt suficient de robuste si durabile, se vor folosi placi aglomerate cu placare din rasini de melamina sau lemn masiv (furniruit sau lacuit). Feroneria, deasemenea, va fi de calitate institutionala. Se vor folosi balamale legate cap la cap ori de cate ori este posibil. Se vor folosi piese glisante cu rulmenti de buna calitate cu capacitatea de incarcare adecvata pentru scopul




Pag 257/354

propus. Tragerea sertarelor si ale usilor nu trebuie sa aiba bariere, dar nu trebuie sa iasa intr-un mod care sa sugereze ca tragerea poate fi folosita ca etapa (o problema comuna pentru tragerea sertarelor joase). Feroneria folosita la tamplarie trebuie sa fie disponibile in mod obisnuit si usor de gasit in Romania. Se va folosi doar feronerie care a fost disponibila pentru mult timp si care se asteapta sa fie disponibila si in viitor.

8.7.2 CONTROLUL CALITATII Toate elementele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor. Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu:

Continutul maxim de umiditate max.19%;

Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu STAS 1928-90 si 1949-86 pentru orice sortiment;

Originea cherestelei Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Tratamente de conservare Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform STAS 2925-86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si siguranta. Conservarea pentru panourile din lemn tratate structurile pentru acoperis care probabil vor intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Inginer si de producatorul sistemului de acoperis. Produse de ignifugare Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in vigoare.

8.7.2.1 ABATERI ADMISIBILE Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite:

pentru lungimi > 500 mm : ± 0,1 % pentru lungimi < 500 mm : ± 0,5 mm

pentru latimi > 200 mm : ± 0,2 % pentru latimi < 200 mm : ± 0,2 mm

pentru grosimi : ± 0,2 mm. DEFORMARI Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare. FORMA DREPTUNGHIULARA Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii. BOMBARE Bombarea nu va depasi 0,5 % din latime la livrare. INDOIRE Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare.




Pag 258/354

Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare. Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime. MARGINI DREPTE Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm. Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm. PRELUCRARE Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usoara. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare. DURITATE SI UZURA Duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534-2000 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura confrom pr ENV 13696. Valorile necesare pentru duritate si uzura, cand lemnul nu este protejat, vor fi mentionate in proiectele tehnice. FORTA MECANICA In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scarile, dulapurile, rafturile pentru carti din lemn), si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu:

EN 408-1995 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn, EN 789-2004 si EN 1058-1998 pentru produsele pe baza de lemn.

Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari Calitatea admisa pentru cherestea conform EN 942-1996

Element

Clasa EN 942

Contractie Abatere a texturii

lemnului

Imbinare coada de

randunica Finisaj

transparent

Finisaj

Opac

Margine J30 J40

Nu se permite

20 mm/m 4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent

Partea orizontala a scarii

J10

J30 2 mm/m Se permite, daca este laminat

Partea

verticala 20 mm/m Nu se permite

Coloana a

unei scari J30 J40 20 mm/m 4 pe metru, daca

este laminat




Pag 259/354

in spirala

Mana

curenta J10 J30 2 mm/m

Nu se permite

Balustrada J10 2 mm/m

Protectie J30 J30 20 mm/m 4 pe metru

8.7.3 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR

8.7.3.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI Trebuie sa verifice :

Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de tamplarie

Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri , sa nu fie degradat );

Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie; Corespondenta sectiunilor tamplariei cu prevederile proiectului;

8.7.3.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE SARPANTA Trebuie sa verifice:

Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate; Respectarea proiectului si a detaliilor de executie;

8.7.3.3 VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE MONTAJ A TAMPLARIEI Trebuie sa verifice:

Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

Existenta agrementelor tehnice; Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor , distanta

dintre elemente, aspectul visual al elementelor; Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru

aceasta lucrare.

8.8 IZOLATII

8.8.1 GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane. Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico – mecanice ale materialelor care compun constructiile . Capitolele inrudite:




Pag 260/354

Reabilitare termica; Lucrari de tinichigerie

8.8.2 MATERIALE SI STANDARDE

8.8.2.1 MATERIALE Materiale cu membrane gudronate:

Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86. Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:

Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS 7064-78;

Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform STAS 10546-76; Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-1991;

Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79; Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;

(SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558- 85; (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71.

Materiale auxiliare:

Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolante.

8.8.2.2 LIVARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cat mai scurte. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.

8.8.3 EXECUŢIA LUCRĂRILOR

8.8.3.1 LA TERASE, ACOPERISURI SI GRUPURI SANITARE La lucrarile de hidroizolatii se vorfolosi membranele hidroizolante. La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului.

8.8.3.2 LA ELEMENTELE SUBTERANE La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 – 87, ale normativului C 112 – 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului.




Pag 261/354

8.8.4 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:

calitatea suportului – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare;

calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul);

calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente;

strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;

8.8.4.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:

Verificarea terminarii etapei executata anterior (PV receptie calitativa strat suport);

Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de ± 5 mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;

Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi;

Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor;

Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi; Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;

Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia; Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.

8.8.4.2 VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar de ciment , iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special. Inaintea aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu aparate pentru verificarea umiditatii). In timpul executiei trebuie verificat:

lipirea corecta a foilor; latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 % din foi cu

cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal); respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta paralel cu streasina, dar

peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;

mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective;

racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;




Pag 262/354

tinichigeria aferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie;

realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;

8.8.4.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ; Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm ; La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima.

9 INSTALATII INTERIOARE

9.1 LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE Acest capitol contine specificatiile pentru reparatii generale si pentru instalatiile noi sanitare. Pentru executarea lucrarilor se respecta standardele si normele tehnice in vigoare.

9.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 1478/90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii proiectare. SR 1343/1-06 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale. STAS 1795/87 Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 1629/1-81 Alimentare cu apa. Captari izvoare. SR 1846/1-06 Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare. SR 1846/2-07 Canalizari exterioare prescriptii de proiectare. Determinarea debitelor de ape meteorice. NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor. NP003/96 Normativ pentru proiectarea,executia si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena. NTPA 002/97 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor. C 42/85 Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de instalatii. STAS 1504/85 Instalatii sanitare.Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor. STAS 10110/85 Alimentare cu apa. Statii de pompare STAS 4165/88 Alimentare cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa STAS 2308/81 Alimentare cu apa si canalizari. Capac si rama de fonta pentru camine de vizitare STAS 6675/1/92 Tevi din policlorura de vinil. Conditii tehnice ISO 3213/98 Tevi din polipropilena. Efectul timpului si presiuni asupra rezistentei




Pag 263/354

STAS 6686/80 Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 1540/89 Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni. STAS 2066/90 Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Dimensiuni principale. STAS 2383/73 Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale. STAS 6054/77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. STAS 9827/5/75 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte, canale, cabluri. STAS 297/2/92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari. I9-1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare Legea 10/1995 Calitatea in constructii H.G.R. 766/1997 Hotarâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii. H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. P118/99 Normativ privind siguranta la foc Legea nr. 307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor C300-1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii

si instalatii aferente acestora C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

9.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE

9.3.1 MATERIALE SI ECHIPAMENTE Pentru alimentarea cu apa rece si apa calda se folosesc tevi din PEHD, polipropilena, obiecte sanitare, armaturi si alte echipamente sanitare. Pentru instalatiile de canalizare menajera interioara se folosesc tuburi, coturi si ramificatii in polipropilena, si conducte PVC –KG pentru tronsoane montate in exterior . Cerinte minime pentru materiale:

Etansarea imbinarilor se va face cu materiale specializate, omologate. Conductele montate in pereti se vor izola cu izolatii din cochilii. Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la presiuni de 10 bar

se vor utiliza robinete de trecere cu cu ventil sferic, cu mufe filetate pentru asamblarea cu tevi de polipropilena (D20mm – 63mm) si robinete cu ventil sferic din alama sau otel (1/2" - 2").

Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de serviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj:

- coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe obiecte de portelan sau M.P.)

- drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in perete).

Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep STAS 1602/80, cu corp de alama pentru turnat AmT1 si mufa filetata pentru racordarea la tevi, din otel la un capat si racord olandez pentru racordul piesei port-furtun la celalalt capat.




Pag 264/354

Colectoarele orizontale montate ingropat in pamant se vor executa din tuburi si piese de legatura din PVC greu, imbinate prin mufare având inel de cauciuc pentru etanşarea îmbinării şi cu respectarea strictă a instrucţiunilor producătorului.

Toate obiectele sanitare vor avea culoarea indicata in proiect, si vor fi din portelan sanitar vitrificat cu finisaj deosebit fara imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati, care sa permita mentinerea igienei perfecte.

In cadrul aceluiasi obiectiv, toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un singur furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate.

Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material.

Izolatia termica a conductelor se va face cu cochilii izolatoare, iar protectia termoizolatiei se va face cu folie de material plastic.

Conducta de alimentare cu apā potabilā va fi din ţeavā de polietilenā de înaltā densitate PEHD-80, SDR 17.6, din clasa de presiune Pn 6, având Ø 90 x 5,1 mm .

Principalele caracteristici ale PEHD sunt : Densitate…………………………………………………..- 945 – 960 kg/m³;

Limita de curgere………………………………………….- 20 – 23 N/mm²; Alungirea la rupere ……………………………………….- > 600 % Modulul de elasticitate de fluaj la pliaj ………………….- 1200 N/mm²;

Coeficientul de dilatare linearā ………………………….- 0,14 mm/m;

Coeficientul de conductibilitate termicā la 20°C………..- 0,4 W/m°K;

Rezistenţa minimā echivalentā (MRS) ………………….- 8,0 MPa.

9.3.2 VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Toate materialele aprovizionate trebuie să fie însoţite de Certificatul de calitate şi agremente tehnice respectiv Declaraţie de conformitate ale producatorului. Materialele utilizate PEHD si PVC trebuie să se încadreze , in ceea ce priveste rezistenţa şi condiţiile de montaj, în prevederile normativului I 1 / 78. Toate conductele sistemelor instalate apa rece, apa calda menajera, canalizare gravitationala, de la punctul cel mai de jos, pana la invelitoare (inclusiv), vor fi supuse incercarilor:

de etanseitate,

de rezistenta, de functionare.

Verificarea calitatii materialelor folosite se va face vizual si se probeaza prin documentatii de certificare a calitatii care trebuie sa insoteasca lotul livrat. Robinetele vor fi verificate inainte de montare prin executarea câtorva manevre de inchidere deschidere pentru constatarea asamblarii corecte a tuturor pieselor componente. Tuburile din polipropilena/PVC se aranjează ordonat pentru transport/depozitare trebuie prinse convenabil pe toata lungimea pentru evitarea deteriorării la extremităţi (mufe). Manipularea se poate face manual pentru fiecare tub în parte sau cu dispozitive pentru mijloace mecanizate; pentru celelalte materiale utilizate(obiecte sanitare, etc.) manipularea se va face obligatoriu manual pentru evitarea oricăror deteriorări. Depozitarea se va face în locuri special amnajate, ferite de intemperii, lumina solară directă, în locuri ferite de umezeală. Stivuirea se va face pe suprafeţe orizontale şi uniforme.




Pag 265/354

Tuburile nu trebuie depozitate la o înălţime mai mare de 1,50 m pentru evitarea posibilelor deformări în timp. La temperaturi joase operaţiunile de transport, stivuire, instalare trebuie efectuate cu grijă maximă ţinând cont de proprietăţile/comportarea materialelor în aceste condiţii climaterice.

9.3.3 EXECUTIA LUCRARILOR Faze de lucru:

Trasarea locatiei pentru conductele de apa , obiectele sanitare si a conductelor de canalizare ; Montarea conductele de apa si obiectele sanitare; Imbinarea si montarea conductelor de canalizare;

În reţelele instalaţiilor interioare de apă, comune pentru incendiu şi consum menajer se vor folosi numai ţevi din OL Zn, În cazul în care se folosesc reţele separate pentru incendiu faţă de alte reţele pentru care se utilizează materiale plastice, acestea se vor separa din exteriorul clădirii. În căminul de ramificaţie pe conducta din material plastic se prevede un organ de închidere care se va închide în caz de incediu. În această din urmă situaţie instalaţiile interioare de apă de consum se pot executa din PEHD dar instalaţiile interioare de incediu se execută numai din ţeavă de OL Zn cu diametrul de 2“. Pentru legaturile la obiectele sanitare de la coloane si conductele de distributie se prevad tevi zincate in conformitate cu prevederile I9-1995. La montarea conductelor zincate, imbinarea trebuie facuta prin fitinguri zincate si ca urmare urmatoarele activitati trebuie executate cu atentie:

Executarea filetului

Polizarea filetului Imbinare prin infiletare prin fiting-uri si armaturi.

Inainte de inceperea executiei va studia cu atentie traseele conductelor de apa si canalizare prevazute in proiect.

La montarea conductelor din Ol Zn se vor respecta instructiunile din I9/1995 . Executia instalatiilor de apa si canalizare se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice, electrice). Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in proiectul de rezistenta pe care Antreprenorul are obligatia de a le executa. In cazul in care golurile lipsesc se vor executa prin forare dupa aprobarea de catre Inginer cu masuri speciale de mentinerea rezistentei structurii Montarea conductelor se va face pe traseele prevazute in proiect cu pantele specificate. Sustinerea conductelor se va face cu bratari. Izolatia termica se va face cu material izolant montat prin lipire si protejata la exterior. Pe coloanele de canalizare se vor monta piesele de curatire.

9.3.3.1 INSTALATII SANITARE INTERIOARE Dezafectarea instalaţiilor sanitare interioare existente. Vor fi dezafectate numai acele instalatii prevazute in proiect a se dezafecta. Se va prezenta modul de evacuare a materialelor dezafectate. Montarea conductelor Conductele de apa potabila de distributie, racord si legaturi au fost prevazute din tuburi de polietilena de inalta densitate si polipropilena pentru alimentare cu apa.




Pag 266/354

Se vor face imbinari cu racorduri olandeze numai in locuri accesibile, vizitabile. In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii, nu se admit imbinari. Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului. La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc. Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel:

Referinta Distante minime(cm)

Intre conturul conductelor neizolate 3

Intre conturul conductei neizolate si constructia finita 3

Intre fetele exterioare a conductelor izolate 4

Intre fata exterioara a izolatiei si constructia finita 4

Intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate 3

La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3 cm. Fata de conductorii electrici sau conductele de gaze combustibile, traseele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I.7, respectiv I.6/1986. Conductele vor fi sustinute prin suporti suspendati, tipizati, In conformitate cu prevederile proiectului Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor catre Inginer. Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea geometriei traseului. Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994)

Diametrul nominal Conducte neizolate (m) Conducte izolate (m)

3/8" - 1/2" 3,3 2,0

3/4" - 1" 4,2 3,0

1.1/4" - 1.1/2" 5.1 4.0

2" - 2.1/2" 6.1 5.1

3" 6.7 5.7

4" sau peste 7.5 6.5

Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin schimbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin proiect. Suportii fixi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect, se vor monta dupa cum urmeaza (I.9/1982):

Diametrul nominal Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 40ºC(m)

Distanta intre suportii ficsi. Temperatura 60ºC(m)

3/4" - 1.1/4"" 100 90

2" 115 100




Pag 267/354

2.1/2" 125 110

3" 135 120

4" 150 130

Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor tip . Se pot utiliza suporti propusi de Antreprenor cu conditia acceptarii lor de catre Inginer. Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele sanitare se realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate. Îmbinarea conductelor şi racordurilor de PEHD Îmbinarea conductelor PEHD se va face prin sudurā sau cu flanşe in functie de recomandarile producatorului. Sudura se poate executa în douā moduri:

cap la cap cu disc (oglindā) cu rezistenţā, deci o sudurā prin fuziunea capetelor; cu termoelemente, pentru sudura pieselor electrosudabile (manşoane, coliere de prizā).

Factorii care condiţioneazā realizarea sudurii şi rezistenţa la presiunea interioarā sunt: temperatura exterioarā care poate influenţa sudura, prin timpul de sudurā, pentru cazul temperaturilor

> 5°C sau în cazul temperaturilor < 5°C, prin necesitatea unei protecţii (cort, prelatā sau folie de plastic) care trebuie sā acopere maşina de sudurā şi sudorul şi care va fi încalzitā cu ajutorul unui generator de aer cald, pentru a evita rācirea bruscā, ce poate duce la fragilitatea sudurii;

în caz de temperaturi > 40 – 45 °C şi expunere directā la razele soarelui, protecţia locului de muncā prin acoperire, în scopul obţinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar în māsura în care este posibil, extremitāţile opuse ale tubului de sudat se obtureazā pentru a reduce cât mai mult posibil rācirea suprafeţelor sudurii prin acţiunea curenţilor de aer, vântului;

compatibilitatea materialelor sudate, adicā indicele de fluiditate - topire MFI sā fie cuprins între 0,4 – 0,7(1,3) gr/10 min. sau, acelaşi tip de polietilenā PE 80, etc.;

sudorii vor fi instruiţi de producātori sau atestaţi de institutii autorizate;

respectarea parametrilor de sudurā: presiune (apāsarea suprafeţelor) şi timp, precum şi timpul de rācire înainte de îndepārtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de poziţionare.

La efectuarea îmbinārilor prin sudare este foarte important sā se realizeze o bunā aliniere axialā a conductelor şi se vor curāţa bine capetele conductelor de impuritāţi.

9.3.3.1.1 SUDURA CAP LA CAP CU REZISTENŢĂ Procedeul constā din pregātirea şi apoi încālzirea pieselor de asamblat (conductā/conductā, conductā/racord, racord/racord) în zona de sudurā la temperatura necesarā şi din aplicarea asupra acestora a unei presiuni necesare, sudura realizându-se omogenā, fārā aport suplimentar de material. Realizarea acestui procedeu trebuie sā se facā în condiţiile verificārii temperaturii de sudare şi prin utilizarea aparatelor de sudurā, care permit controlul valorii presiunii aplicate.De regulā, factorul de sudurā este egal cu 1.

9.3.3.1.2 SUDURA CU TERMOELEMENTE A PIESELOR (MANŞOANE, COLIERE DE PRIZĂ) Procedeul constā din pregātirea şi apoi electrosudarea pieselor (manşoane, coliere de prizā) pe tub, cu ajutorul rezistenţelor încorporate în piese. De regulā, factorul de sudurā este > 1. În cazul acestui procedeu, condiţiile mediului şi pregātirea, sunt mai importante decât aparatul de sudurā.

9.3.3.1.3 ÎMBINAREA CU FLANŞE




Pag 268/354

La îmbinarea cu flanşe, prin intermediul adaptorului de flanşe, (gât) se va avea în vedere corelarea flanşelor metalice adiţionale cu cele ale robinetelor, dupā standardele ISO, în funcţie de presiune. Procedeul de îmbinare cu flanşe este cel clasic, folosindu-se şuruburi şi piuliţe din oţel cadmiat şi garnituri din carton impregnat cu ulei grafitat Armaturi Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi:

de trecere pentru montaj aparent sau ingropat, de inchidere si reglaj, drept sau coltar, de golire

de retinere de siguranta

Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului. Se vor monta armături de golire în toate punctele de minim. Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602, corp din alamă turnată AMT 1 şi mufa filetată pentru racordarea la ţevi de oţel la un capăt şi racord olandez pentru racordarea piesei portfurtun la celălalt capăt. Se vor uiliza robinete de golire cu dop filetat din PP, cu lanţ pentru protecţia racordului pentru portfurtun. Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:

usor accesibile usor demontabile

Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis. Montarea obiectelor sanitare Obiectele sanitare şi accesoriile acestora se pot monta numai după ce s-au efectuat proble de presiune ale reţelelor de distribuţie apei reci şi calde ce consum şi după ce s-au terminat lucrările de finisare din încăperi, pentru a se evita degradarea lor. Obiectele sanitare trebuie montate dupa ce finisajele peretilor au fost executate; înălţimea de montaj prevăzută în proiect se măsoară de la cota pardoselii finite. Montajul obiectelor sanitare se va face prin intermediul consolelor, şuruburilor cu dibluri, după caz. Lavoarele trebuie fixate de elementele cladirii, prin intermediul unor dispozitive tip. Vasele de W.C. se vor prinde de pardoseala cu bolturi speciale si garnituri din cauciuc. Se verifica daca bolturile respective se potrivesc cu pozitia gaurilor vasului. Pozitia orizontala a vasului W.C. se verifica cu polobocul. Daca este nevoie, pentru a aduce vasul in pozitie orizontala, intre vas si pardoseala se pun bucati de teava din plumb si locul se umple cu ciment alb. Bazinul se va monta la vas cu suruburi speciale si garnituri din cauciuc. Protectie Obiectele sanitare se vor proteja pana la finalizarea lucrarilor pentru a evita deteriorarea. Toate capetele conductelor trebuie astupate pentru a le proteja impotriva patrunderii de pamant, ipsos etc.

9.3.3.2 INSALATIILE DE CANALIZARE Conducte de canalizare Produsele trebuie sa corespunda normelor de calitate in vigoare printre care se mentioneaza STAS 1515/87 si STAS 1694/95.




Pag 269/354

La montarea tuburilor de scurgere, indiferent de materialele din care sunt facute, se vor respecta urmatoarele: reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;

racordurile la coloane sau colectoare la un unghi de 45°; se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de 90°; se vor evita traseele pe sub utilaje.

La conducte se vor monta sustineri astfel:

la traseele orizontale si veticale, la fiecare imbinare, minimum una pe metru de traseu; Pentru conducte de canalizare, se vor folosi suporturi galvanizate omologate sau cele propuse de furnizorul tubulaturii. Sustinerile propuse de Antreprenorul lucrarii vor fi supuse aprobarii inginerului. Scurgerea şi colectarea apelor pluviale Scurgerea apelor pluviale se realizează prin conducte şi piese PEHD îmbinate cu mufe cu electrofuziune sau mufe cu garnituri. Colectarea apelor pluviale se realizează prin receptoare de terasă din Ol inox cu folie de contact şi încălzire electrică. Curatire si verificare Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbarile de directie, ramificatii greu accesibile pentru curatire, precum si pe traseele liniare lungi, la distantele urmatoare:

Diametrul nominal (Dn) Distanta intre piesele de

curatire, ape conventional curate Distanta intre piesele de curatire, ape

uzate menajere

50-70 15 6

100 20 12

Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele, daca nu se prevede altfel prin proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m la pardoseala. Scurgeri de la pardoseli Se monteaza sifoane de pardoseala pentru colectarea apelor accidentale sau de la curatenie in pozitiile prevazute in proiect, dupa cum urmeaza:

in grupuri sanitare, sifoane simple cu racorduri laterale;

La montarea colectoarelor si sifoanelor se vor respecta detaliile din proiect si instructiunile furnizorilor. Ventilarea conductelor de canalizare Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara, asa cum sunt prevazute prin proiect:

ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare, ventilare in cascada prin gruparea succesiva a ventilatiilor principale de la acelasi nivel sau nivele

diferite, in vederea realizarii unei singure iesiri peste invelitoare, ventilare secundara:

- separata pana deasupra invelitorii, - prin racordare la o coloana de ventilatie invecinata, - prin racordare la o coloana de scurgere invecinata cu iesire directa.




Pag 270/354

Racordarea coloanelor de ventilatie secundara la coloanele de scurgere se va face sub un unghi ascutit cu varful iin jos. Coloanele de ventilare ale canalizarii se realizeaza din tuburi de P.V.C. neplastifiat, asamblate si montate conform I.1/1978 sau din fonta de scurgere.

9.3.3.3 IZOLATIE FONICA A CONDUCTELOR Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute prin proiect, impotriva transmiterii zgomotelor si anume:

Bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla 0,3 - 0,8mm), Racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice,

Izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice, de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton etc.).

Se vor aplica toate prevederile Normativului I 9-94, Cap. 10 si toate reglementarile tehnice la care se refera acesta.

9.3.4 TESTE SI VERIFICARI Conductele de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:

Incercarea de etanseitate la rece; Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald a conductelor de apa calda;

Incercarea de functionare a conductelor de apa rece si apa calda. Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor

executa inainte de montarea armaturilor de serviciu la obiectele sanitare, extremitatile conductelor fiind obturate de dopuri.

Presiunea de incarcare va fi egala cu 1,5 presiunea de regim dar nu mai mica de 6bari. Conductele se vor mentine sub presiune cel putin 20 min. In acest interval nu se admite scaderea presiunii. Incercarea de functionare se va face dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare. Verificarea se va face prin deschiderea simultana a robinetelor de consum. Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la:

Incercarea de etanseitate Incercarea la functionare

Incercarea de etanseitate se va verifica pe traseul conductelor si la punctele de imbinare. Incercarea de etanseitate consta in umplerea cu apa a conductelor pâna la nivelul de refulare din sifoanele de pardoseala si a obiectelor sanitare. Incercarea de functionare se va face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare, verificându-se conditiile de scurgere.

9.3.4.1 ABATERI ADMISIBILE La instalatiile sanitare nu e admit pierderi de presiune in timpul testelor cu apa si nici scurgeri de apa la canalizare.

9.3.4.2 VERIFICARI

Daca toate robinetele, sistemele si obiectele sanitare sunt montate conform proiectului




Pag 271/354

Daca s-au folosit materiale adecvate si daca traseele conductelor sunt conform proiectului. Montarea corecta a sistemelor pentru sustinerea conductelor, sistemelor si obiectelor sanitare

Functionarea normala a obiectelor sanitare, robinetelor, cat si aspectul estetic general al instalatiilor sanitare.

9.4 INSTALATII TERMICE

9.4.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 530/1-87 Tevi din otel fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii. STAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii. STAS 5560-81 Mufe din otel pentru tevi filetate de instalatii. Dimensiuni. STAS 10400/1-87 Robinet de golire cu ventil. Conditii speciale de calitate. STAS 10400/2-76 Robinet de reglare cu ventil. Lungimi de constructie. STAS 564 -86 Otel laminat la cald. STAS 7132-86 Instalatii de incalzire centrala. Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu

apa avand temperatura maxima de 115°C. EN 1057 Ţevi de cupru pentru instalaţii. STAS 11754 Armaturi industriale din otel. Supape de siguranta cu arc. Tipuri, diametre nominale si

presiuni nominale. I13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala. STAS 1733 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete de etansare plane. Dimensiuni. STAS 7277 Garnituri din cauciuc de uz general nerezistente la produse petroliere. STAS 4377 Compensatoare de dilatare. Compensatoareplane in forma de U, L, Z. Prescriptii de

calcul. STAS 9154/80 Armaturi pentru instalatii sanitare si de incalzire centrala. Conditii tehnice generale de

calitate. NP 058 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala. NP 059 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala. SR EN 15287-1:2008 Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale GP 051 Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a centralelor termice mici. STAS 2250 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru

maxime admisibile. STAS 1181 Armaturi industriale din fonta si otel. Robinete cu ventil. Conditii tehnice de calitate. I25 Instructiuni tehnice pentru efectuarea probelor hidraulice si pneumatice la recipiente. I12 Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conducte. NGPM Norme generale de protectia muncii. STAS 8420 Termometre tehnice cu rezistenta.




Pag 272/354

STAS 12604 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. STAS 8558 Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii materialelor de

constructii. STAS 6647 Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente rezistente la foc pentru protectia

golurilor din pereti si plansee. P 118 Normativ de siguranta la foc a constructiilor. C 300 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de

constructii si a instalatiilor aferente acestora. GP 063 Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a dispozitivelor si sistemelor de evacuare a

fumului si gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu. I36 Ghid pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si puncte termice. C 142 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termo-izolatiilor la elementele de

instalatii. STAS 6156 /86 Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social-culturale. P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-

culturale si tehnico-administrative. C 125 Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor

acustice la cladiri. STAS 12025 /1-81 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire, limite

admisibile.

9.4.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE Principalele materiale utilizate sunt:

tevi de otel pentru distributie si coloane; tevi de cupru pentru legaturile la radiatoare si coloane;

piese de legatura intre cupru si otel; fitinguri, robineti; radiatoare din tabla de otel;

termoizolatie pentru conducte; echipamentele centralei termice;

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiectul de incalzire. Ele vor trebui sa fie insotite de:

Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute

Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici

Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului

Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor




Pag 273/354

Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.

Elementele recomandate de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) trebuie sa fie conform cerintelor acestuia, si conform celor care vor fi omologate de Biroul Roman Metrologie Legala (BRML).

9.4.3 VERIFICAREA MATERIALELOR La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, agregate si aparate ce corespund cerintelor proiectului. Antreprenorul se asigura de existenta certificarilor si de cunoasterea lor de catre personalul specializat propriu. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu vizual pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa, etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere. Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane hidrofoare, boilere etc.) au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta. La aparatele de masura si control, montate de Antreprenorul instalatiei de incalzire se verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).

9.4.4 DEPOZITARE SI MANIPULARE Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila pe durata depozitarii, se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de securitatea muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi mari) se depoziteaza sub soproane si se acopera cu prelate sau foi de polietilena. Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara (armaturi fine, fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice precum si produse din materiale plastice) se pastreaza in magazii inchise, in rastele. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (radiatoare, panouri incalzitoare, convectoare, prefabricate, etc.)

9.4.5 PROBE Instalatiile termice se supun la urmatoarele probe:

Proba la rece; Proba la cald; Proba de eficacitate.

Probele se executa conform recomandarilor cuprinse in Normativul I 13/02. Orice material si echipament care se va utiliza pentru instalatii mai intai se va verifica din punt de vedere al calitatii, pe baza Certificatului de Calitate al producatorului. Materialele care sunt defecte sau deformate accidental nu se vor utiliza. Altfel intraga responsabilitate va fi a personalului de executie. Materialele care nu au Certificat de Calitate de la producator se vor examina si se va atesta calitatea de catre laboratoare autorizate.




Pag 274/354

Probele de functionare la rece si la cald se vor face la fata locului si dupa remedierea eventualelor defecte si poate incepe faza de intretinere. Intretinerea consta din grundire, vopsire, izolatie termica, si se stie ca cerintele de calitate sunt mai importante decat criteriile estetice si organizatorice. Personalul care lucreaza la probele de presiune ale conductelor va fi intruit in prealabil, conform prescribtiilor Art. 3.11 din Normele de Protectie a Muncii pentru activitatile de asamblarea in constructii. Pentru echipamentele importate de beneficiar, acesta trebuie sa prezinte instructiunile de executie, de asamblare, de testare, de verificare, de acceptare si punere in functiune. Arzatoarele importate de beneficiar trebuie sa fie conform Normelor C31 ISCIR si trebuie sa fie autorizat de ISCIR inainte de punere in functiune. Vasele de expansiune inchise trebuie deasemenea sa fir conform Normelor ISCIR si trebuie autorizate de ISCIR inainte de punerea in functiune. Beneficiarul trebuie sa autorizeze personal calificat, conform instructiunilor CR 5-82 ale ISCIR-ului, pentru exploatarea echipamentelor.

9.4.5.1 PROBE DE PRESIUNE SI CALITATE Probele de presiune se fac pentru a verifica rezistenta mecanica si etansarea elementelor instalatiei si consta din umplerea instalatiei cu apa si verificarea presiunii. Probele de presiune sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se va face cand sunt conectate toate echipamentele de la instalatiei termice, centralei termice, retelele de conducte, unitatile de consum (radiatoare, agregate si arii de incalzire). In cazul in care se folosesc radiatoare cu rezistenta nominala, este necesar sa fie conform presiunii maxime reduse decat cea a restului de instalatie, proba de presiune a instalatiei se va face fara centralele termice respective, fiind inlocuite cu radiatoarele din stoc (rezistente la presiune) sau conducte pentru conectari tur-retur. Proba de presiune se face inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsire, izolatie termica, etc.), inchiderea lor in conducte si canale fara acces de vizitare in pereti si in palsee sau incastrarea lor in elementele constructiei, cat si inainte de finisarea constructiei. Proba se face cand temperatura aerului este mai mare de +5°C. Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al instalatiei astfel:

o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale;

dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite;

presiunea prevazuta in caietul de sarcini pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli realizate numai cu tevi trase);

la presiunile prescrise de instructiunile ISCIR, pentru partile de instalatii care sint supuse prevederii acestor prescriptii.

Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu cu manometru indicator clasa de precizie 1.6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore. Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.




Pag 275/354

Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie daca nu s-au introdus solutii antiinghet.

9.4.5.2 PROBA LA RECE Aceste probe sunt obligatorii pentru intreaga instalatie si se vor efectua dupa finisarea elementelor. In ceea ce priveste proba, se asigura deschiderea, inchiderea si reglarea totala a robinetelor, cat si inchiderea conexiunilor de aerare, reglarea robinetelor de siguranta de la arzatoare si a vaselor de expansiune inchise inainte de inceperea probelor. Inainte de probe intreaga instalatie se va curata inautru prin spalare hidraulica. Proba de presiune trebuie sa fie de 6 bari. Imbinarile sudate se vor verifica prin lovire cu ciocanul, iar celelalte se vor examina vizual. Presiunea de proba se va masura de cel putin trei ore dupa conectarea instalatiei la presiune, cu ajutorul unui manometru. Rezultatele probelor la rece vor fi considerate satisfacatoare daca in timpul intregului test de presiune, manometru nu va indica variatii de presiune si daca nu se gasesc fisuri, crapaturi, pierderi de apa la imbinari si garniturile pentru presiune.

9.4.5.3 PROBA LA CALD Probele la cald se vor face conform Normativului I13-02 – pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala, Capitolele 23.10 - 23.17. o data cu aceste probe se regleaza si instalatia. Proba la cald se va efectua cu agent termic cu debitul, temperatura si presiunea de regim. Dupa 2 ore de functionare se va verifica daca toate elementele instalatiilor de încalzire se încalzesc uniform si nu se constata pierderi. Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiilor. Proba la cald se face cu scopul verificarii etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si la circulatia apei in instalatiile de incalzire.

Proba se efectueaza in doua faze: la temperatura de 50°C in prima faza, in faza a doua la cea mai ridicata temperatura de regim (90°C). Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare la dilatare-contractare si a circulatiei agentului termic la temperatura cea mai inalta de functionare a instalatiei. Proba la cald se va efectua inaintea vopsirii si izolarii termice a instalatiei si dupa inchiderea completa a cladirii. Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5°C. In timpul probelor se vor verifica imbinarile corpurilor de incalzire si armaturile, spre a se constata eventualele pierderi. Se va controla daca dilatarile au fost preluate in bune conditii si se va verifica, de asemenea, daca se face o buna aerisire a instalatiei. Se va verifica daca temperatura corpurilor de incalzire nu prezinta diferente sensibile. In cazul constatarii unor pierderi de presiune sau la aparitia pierderilor de apa se va proceda la remedierea defectiunilor si repetarea probei. Dupa efectuarea probei golirea instalatiei este obligatorie. Rezultatele tuturor probelor vor fi consemnate în procese verbale, semnate atât de executant cât si de beneficiar, în care se vor consemna cu exactitate toate rezultatele înregistrate, constatarile facute, precum si toate eventualele operatii de remediere care s-au efectuat.

9.4.5.4 PROBA DE EFICACITATE




Pag 276/354

Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect. Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata. Pentru ca verificarea sa fie cit mai concludenta, se va alege o perioada rece, cind temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie 0°C si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de ±3°C fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente. Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri incalzitoare, se incalzeste cladirea cel putin trei zile inaintea probei iar ultimele 48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de ±2°C. pe timpul probei instalatia trebuie sa functionaze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise. Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificindu-se corelarea acestor parametrii conform graficului de reglaj calitativ. Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu o deschidere mai mare de 10 m citirile se vor face pe zone cvasipatrate cu suprafete de maximum 100 m2, tot la inaltimea de 0.75 m. In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0.75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilirea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi si durata probei. Daca cladirea este expusa soarelui se iau in considerare numai citirile de temperaturi efectuate intre orele 7 si 11. Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare si anume:

pentru temperaturi exterioare 1/5°C;

pentru temperaturi interioare 1/5°C;

pentru temperaturile agentului termic 1/2°C. Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana). Incaperile in care se masoara temperatura interioara vor fi:

la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite in mod obligatoriu, de asemenea, alte camere dupa apreciere;

la ultimul nivel: incaperile din colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere;

la nivelurile intermediare: camerele dorite de Beneficiar, dar nu mai putin de 10% din ele. La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cite o masuratoare la fiecare nivel. La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu corpuri de incalzire, se fac pe langa masuratorile de temperatura mentionate anterior, masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectarea instalatiilor de ventilare" I5. Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la -0.5°C pina la +1°C, in cladirile civile si de la -1°C pina la +2°C in incaperile de productie si daca viteza aerului satisface prevederile din prescriptiile de protectia muncii; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei. In afara de aceste probe se prevad o serie de verificari functionale si de siguranta specifice:

functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune;

masurarea randamentului, consumului de combustibil, temperaturii si continutului gazelor de ardere conform metodologiei ISCIR si a instructiunilor producatorului cazanului;

pornirea-oprirea automata a cazanelor si reglarea arderii corespunzator schemei termomecanice si de automatizare adoptate;




Pag 277/354

pornirea-oprirea pompelor de circulatie; Se verifica modul de legare al vaselor de expansiune la instalatie si functionarea sistemelor de expansiune. In vederea asigurarii dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica eficienta dezaerisirii in punctele cele mai ridicate ale instalatiei si golirea in punctele cele mai coborite. La instalatia de automatizare se verifica:

functionarea termostatelor;

modul de amplasare al sondelor de temperatura astfel incat acestea sa dea informatii corecte; functionarea instalatiei de automatizare si a armaturilor motorizate, in toate regimurile prevazute

(nominale, reduse, sezoniere). La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica:

tirajul; etanseitatea canalelor si a cosurilor de fum; functionarea accesoriilor de reglare si siguranta.

La instalatiile de combustibil se verifica: oprirea automata a arzatorului la intreruperea alimentarii cu combustibil sau a scaderii presiunii gazelor

sub valoarea minima sau a intreruperii alimentarii cu aer;

oprirea arzatorului in cazul neinitierii flacarii; asigurarea trecerii automate de la un combustibil la altul in cazul arzatoarelor mixte; oprirea automata a alimentarii cu combustibil la atingerea presiunii si temperaturii limita a agentului

termic. Inainte de punerea in functiune, conductele de gaze naturale sau GPL se supun la incercari de:

rezistenta; etanseitate.

Probele se fac cu aer, la presiunile stabilite prin STAS 8281 in functie de destinatia si treapta de presiune a conductelor. Conductele de apa rece si apa calda de consum se supun la urmatoarele incercari:

de etanseitate la presiune la rece

de functionare la apa rece si calda. Se respecta cu strictete specificatiile din standardul I9 referitoare la probe.

9.4.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari: Norme generale de protectia muncii - NGPM-96 Normativul privind exploatarea instalatiilor de încalzire centrala I13/1-98 In toate etapele cuprinse în operatiile de executie ale instalatiilor de încalzire, vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:

siguranta în exploatare; igiena si sanatatea oamenilor; protectia împotriva zgomotului;




Pag 278/354

siguranta la foc. Verificarile, probele si încercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de încalzire vor fi efectuate respectându-se instructiunile specifice de protectie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Conducatorii de întreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:

luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;

realizarea instructajului de protectie a muncii a întregului personal de executie la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia în fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;

controlul aplicarii si respectarii de catre întreg personalul a normelor si instructiunilor specifice; verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.

Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele în vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate în fisele de instructaj individuale. Zonele cu instalatii în probe sau zonele periculoase se îngradesc si se avertizeaza, interzicându-se accesul altor persoane decât celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Instructajul va avea în vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate în prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.

9.5 INSTALATII DE VENTILATIE

9.5.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA STAS 4369 /81 Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie. STAS 6648/1-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii

fundamentale. STAS 6648/2 -82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori. STAS 10750 -88 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare si tipizare. STAS 12781 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de racire cu

apa. STAS 12795-89 Instalatii de ventilare si climatizare. Determinarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de

incalzire si de racire. STAS 9624-89 Tabla subtire din otel laminat la rece. Dimensiuni. STAS 2028-80 Otel laminat la cald. Tabla zincata. STAS 7836/1,2-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi egale din otel cu rezistenta

la rupere peste 490 N/mm2. Dimensiuni. STAS 8250-80 Profile din banda de otel formate la rece. Profil cornier cu aripi neegale. Dimensiuni. STAS 6156 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructiile civile si social-

culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica. I 13-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrală P 118 Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea

focului




Pag 279/354

C300/94 Normativul de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de instalatii si constructii aferente

C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiile aferente

SR 6724 Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Prescriptii de proiectare. GP 063 Ghid pentru proiectare, executie si exploatare a dispozitivelor si sistemelor de evacuare a

fumului si gazelor fierbinti din constructii in caz de incendiu. C 142 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termo-izolatiilor la elementele de

instalatii. GT 021 Ghid privind metode si tehnici de reducere a zgomotelor si vibratiilor produse de

echipamentele instalatiilor de ventilare si climatizare in constructii. P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-

culturale si tehnico-administrative. C 125 Normativ pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor

acustice la cladiri. In restul cazurilor, daca in descriere nu exista alte specificatii, se vor respecta urmatoarele norme si prescriptii tehnice in vigoare:

Normativul I 5-98 Normativul I 13/02

Normativul I 9-94 Obligatiile si directivele ce decurg din:

Norme si prescriptii: C 16-84; I 1-78; P96-86; I22-84; C90-83; C107-82; C125-87; NP52-88; PE924/E-35; C4-77; C56-85; I25-72; HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

9.5.2 MATERIALE SI ECHIPAMENTE Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie insotite de:

Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute;

Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici;

Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului ; Certificatul de garantie indicand perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor;

Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.

Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) vor trebui sa corespunda si prevederilor acestora, iar cele care sint supuse conditiilor de omologare ale Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML)trebuie sa fie insotite de certificatul de atestare.




Pag 280/354

Retelele de conducte se executa folosind tevi din otel, din materiale neferoase sau materiale plastice care sa corespunda conditiilor mecanice, termice si de protectie anticoroziva a instalatiei. Aceleasi conditii se impun si pentru fitingurile de uz comun sau cele speciale pentru anumite parti ale instalatiei sau pentru un anumit tip de teava. Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt :

Tabla zincată obţinută prin laminare din OL 34 şi zincată la cald. Grosimea stratului de zinc trebuie să corespundă unei cantităţi depuse de minim 350 g/mp pe ambele feţe.

Profile din otel pentru sustineri si flanse Saltele din vată minerală cu coeficient de conductivitate termică 0,065 kcal/mp h grd, higroscopicitate

max. 0,5 %. Umiditatea nu trebuie să depăşească 2 %. Se folosesc la izolarea canalelor de aer şi a pieselor speciale.

Bandă de oţel 20x2 mm (STAS 1945-90), folosite la inelele antiglisante şi antitasante pentru susţinerea termoizolaţiei.

Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la îmbinarea tubulaturii prin flanşe pentru asigurarea unui etanşeităţi corespunzătoare.

9.5.3 TRANSPORT DEPOZITARE SI MANIPULARE Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate socurilor, vibratiilor, coroziunii si temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorilor. Pastrarea echipamentelor de instalatii se va face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului. Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de paza si tehnica securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui se depoziteaza in magazii inchise. Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamant. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incit sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.

9.5.4 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sint indicate in tabelul de mai jos:

Diametrul sau latura mare a canalului (dimensiuni nominale)

(mm)

ABATEREA MAXIMA ADMISIBILA (mm)

Canale din tabla

Canale din zidarie de caramida sau beton

Canale din Plăci de materiale

plastice

Canale din Plăci de fibre minerale

100-250 2 5 3 4

280-500 3 6 4 5

500-1000 5 8 6 7




Pag 281/354

1120-1400 8 12 10 -

1600-2000 10 15 12 -

Pentru canalele de ventilare din alte materiale decit cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimiland materialele agrementate cu cele din tabel. Canalele de tabla trebuie sa respecte dimensiunile standardizate. Grosimile canalelor de aer se vor incadra in prevederile normativului I5/79 ; Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri:

prin falturi, pentru tabla din otel negru si zincat cu grosimi pina la 1.2 mm inclusiv; prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru tabla neagra cu grosime de 1.5 mm sau mai

mare; prin nituire, pentru tabla zincata a carei grosime nu permite imbinarea prin falt, precum si pentru tabla

din otel inoxidabil sau tabla de aluminiu. Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza:

pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m: - falturi duble, pentru grosimi ale tablei pina la 0.8 mm inclusiv; - falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari; - falturi de colt, pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune

rectangulara. pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m:

- falturi combinate constind din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau sudura. In cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind de 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm;

- falturi de colt pentru grosimi pina la 0.8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 1250 mm;

- falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.

Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm. Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic). Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj, urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila. Nu se admit deformări vizibile la pereţii canalelor de aer. La canalele de aer rotunde nu se admit abateri vizibile de la forma circulară a secţiunilor. La canalele regtangulare nu se admit laturi concave sau convexe. Muchiile canalelor rectangulare vor fi drepte.

9.5.4.1 RIGIDIZAREA CANALELOR DE VENTILATIE




Pag 282/354

Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri, realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate. Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri. La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare. Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.

9.5.4.2 IMBINAREA TRONSOANELOR SI A PIESELOR SPECIALE Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate. Imbinarile transversale prin falturi sint admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare-climatizare astfel ca:

la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare

la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile.

Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla. La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinare transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm. Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate catre exterior astfel incit suprafata interioara a canalului sa fie cit mai neteda. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care pot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza:

la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 90° la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din

laturile verticale adiacente. Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilatie-climatizare din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avind latura mare pina la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare. Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant). Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte, a pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare-climatizare (introducere de aer proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire) in cazul in care particulele din aer au forma granulara. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:

la imbinari supuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tubulatura flexibila, etc)

la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare) precum si la utilajele tehnologice

la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talas, etc - la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70°C - in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.




Pag 283/354

Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei. Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canale cu diametrul sau latura mare peste 600 mm. Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor. Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montate intre flanse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm. Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate si de gradul de etanseitate necesar. Garniturile vor fi taiate si montate astfel incit marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii. Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.

9.5.4.3 PREVEDERI GENERALE DE MONTAJ La montarea instalaţiilor de ventilarea se vor repecta prevederilor normativului I 5 / 79. Construcţia clădirii trebuie să permită introducerea aparatelor şi tubulaturii; trebuie să fie practicate toate golurile în fundaţii, pereţi, planşee prevăzute în proiect. Dacă unele goluri lipsesc, spargerile care trebuie efectuate se vor face de către antreprenor numai cu avizul Inginerului. Introducerea în centralele de ventilare a apratelor şi maşinilor care se montează pe postamente , fundaţii , console platforme, etc. se va face numai după executarea acestora şi întărirea betonului. Pentru realizarea unui montaj corect este necesară trasarea şi însemnarea tuturor elementelor componente.

9.5.4.4 MONTAREA CANALELOR DE VENTILARE Canalele de ventilare-climatizare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sageti sau devieri. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2 - 3 mm pe 1 m inaltime. Inainte de montarea la pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avind forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier. In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incit falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua. La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a tronsoanelor consecutive. La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale. Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabel:

Diametrul sau latura canalului rectangular(mm) Distanta maxima de sustinere

sub 400 3

peste 400 4




Pag 284/354

NOTA: pentru canalele de ventilare-climatizare realizate din materiale noi agrementate, distanta dintre suporti ve fi indicata in agrementul tehnic. Capacele de vizitare se vor monta pe peretele inferior ( eventual lateral ) al canalului.

9.5.4.5 MONTAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE Înainte de montare ventilatorului se va face verificarea caracteristicilor înscrise pe plăcuţele de identificare datele proiectului, controlul exterior generat al stării agregatului, existenţei vaselinei de ungere în casetele rulmenţilor , starea izolaţiei motoarelor electrice. Înaiante de fixarea definitivă pe poziţie se va regla orizontalitatea aşezării ventilatorului şi motorului. Pentru asigurarea condiţiilor normale de funcţionare a unui ventilator se vor lua următoarele măsuri:

legarea la pămnt a motorului electric:

verificarea legăturilor din cutia de borne a motorului electric astfel încât sensul de învârtire a rotorului ventilatorului să fie corect.

Ventilatoarele centrifugale se pot monta pe fundatii asezate direct pe pamint, pe plansee, pe console fixate in pereti, pe suporturi metalice, pe stilpi de beton armat, suspendate de plansee. La montarea pe elementele de constructie trebuie sa se verifice rezistenta acestora la sarcinile statica si dinamica, luindu-se eventual masuri de consolidare a lor. Montarea ventilatoarelor pe postamente si fundatii asezate direct pe sol sau pe pardoseli pe sol este recomandata fata de celelalte sisteme din punctul de vedere al evitarii transmiterii vibratiilor in intreaga cladire. Fundatiile si postamentele ventilatoarelor trebuie asezate distantat de elementele de constructie ale cladirii. Trebuie evitat ca straturile de amortizare a vibratiilor sa fie supuse actiunii apei, uleiului sau caldurii.

9.5.4.6 MONTAREA VENTILATOARELOR AXIALE Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru o functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse), se vor respecta urmatoarele masuri:

axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale, flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer;

sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc sau pisla de 3-5 mm grosime;

sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurindu-se intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel putin patru diametre sau, daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer

daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer

sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta avind o lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a ventilatorului

ventilatoarele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.




Pag 285/354

9.5.4.7 MONTAREA ECHIPAMENTELOR DE VENTILATIE SI CLIMATIZARE Montarea si punerea in functiune se va efectua in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a produsului . Generatoarele de aer cald se vor verifica inainte de montaj daca indeplinesc conditiile de siguranta la foc in privinta partilor componente. Inainte de montaj este necesar un control pentru a se constata:

starea generala (daca depozitarea sau transportul s-au facut corespunzator); starea de curatenie a interiorului bateriei, in special a spatiului dintre aripioarele tevilor; starea aripioarelor, care trebuie sa fie plane si perpendiculare pe axele tevilor;

rigiditatea sistemului de fixare a bateriei din tevi in rama; starea flanselor de racordare la canalele de aer, care trebuie sa fie perfect plane.

Sistemul de fixare al bateriilor trebuie sa fie solid si independent de canalele de aer si legaturile la instalatia de incalzire, in care nu trebuie sa produca solicitari. Elementele de constructie pe care sint fixate bateriile trebuie verificare printr-un calcul de rezistenta. Racordarea bateriei la canalele de aer se face prin intermediul flanselor din otel cornier, prinse cu buloane si prevazute cu garnituri din material rezistent la temperatura. Racordarea bateriilor la conductele de incalzire (apa calda si supraincalzita sau abur de joasa sau medie presiune) este de preferat sa se faca prin intermediul flanselor, care permit, fata de racordurile olandeze, o manipulare mai usoara la montare si demontare. Legaturile bateriei de incalzire trebuie prevazute cu posibilitatea de a se dilata, astfel incit sa nu produca solicitari importante in armaturile ce se prevad la intrarea si iesirea agentului incalzitor. Bateria se va monta astfel incit sa se asigure aerisirea, golirea si eliminarea condensatului. Daca bateria se monteaza in goluri de zidarie, se va realiza si se va verifica dupa montaj etanseitatea perfecta de-a lungul perimetrului golului. Pozitia de montaj a bateriei va fi in toate cazurile cea indicata de fabrica producatoare.

9.5.4.8 MONTAREA FILTRELOR Se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile producatorului. La montarea filtrelor de aer in goluri de zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intreg perimetrul filtrului. Se vor verifica de asemenea: functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului, etanseitatea partilor tronsoanelor sau camerelor de colectare a prafului.

9.5.4.9 MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR Se au in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri" - C125. Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute cu:

elemente elastice intercalate intre agregate, aparate si fundatia pe care se aseaza. Elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elastica reiesite din calcul sau indicate de firmele furnizoare in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie.

burdufuri elastice atat pe aspiratie cit si pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat si tubulatura de ventilare.




Pag 286/354

9.5.5 VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inainte de predarea catre Beneficiar, toate instalatiile de ventilare - climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avind drept scop verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte. Punerea in functiune si darea in exploatare va cuprinde operatiile specificate mai jos, care vor fi efectuate in urmatoarea ordine:

lucrari pregatitoare;

verificarea instalatiei; punerea in functiune a instalatiei;

reglarea instalatiei;

probarea echipamentului din instalatie; verificarea eficacitatii globale.

9.5.5.1 VERIFICARE INSTALATIEI Instalatiile de ventilare - climatizare vor fi verificate cu privire la:

corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din standardele in vigoare, precum si cu prevederile din normativul I 5/98;

corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute in proiect. Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile enumerate mai jos si se vor confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din proiect precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipamente, la:

ventilatoare; pompe; filtre de aer;

baterii de incalzire si de racire;

camere de umidificare; aparate de conditionare;

corespondenta dintre geometria instalatiei realizate si cea proiectata; calitatea executiei;

functionarea elementelor componente; alimentarea cu energie electrica, apa rece, apa calda, agent frigorific;

conditiile necesare pentru pornirea instalatiei;

conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cit mai indelungate; conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect; conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor;

nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.




Pag 287/354

9.5.5.2 VERIFICAREA INSTALATIEI IN DETALIU Prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie

contra vintului si a patrunderii vietuitoarelor; Conductele de aer: materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va urmari daca au

aparut rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect;

Capace de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile; Ventilatoare: amplasarea, verificarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv,

debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii;

Motoare electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordareala retea, fixarea, turatia si punerea la pamint;

Bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea si caracteristicile functionale;

Filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale;

Atenuatoare de zgomot:locul de montare in instalatie, tipul, fixarea; Dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi;

Gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect);

Gurile de evacuare: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in proiect);

Dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiuni, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in proiect);

Filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura, tipul si caracteristicile functionale, sistemul de evacuare al prafului colectat, fixarea;

Gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile;

Sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor, modul de actionare asupra elementelor instalatiei;

Aparate de masura si control: existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de unitatea metrologica respectiva.

9.5.5.3 CONTROLUL STARII DE CURATENIE A INSTALATIEI Se va asigura starea de curatenie in interior si in exterior a tuturor elementelor instalatiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de ventilare-climatizare). Inainte de montarea elementelor de filtrare, se vor verifica daca sint curate:

conductele de aer, in interior;

plasele de sirma si jaluzelele prizelor de aer; camerele de aer din centrala de ventilare si in special camerele de amestec;

rigolele, canalele de scurgere, sistemele si elementele de golire;




Pag 288/354

elementele interioare ale ventilatoarelor (in masura in care este posibil accesul in interiorul carcaselor ventilatoarelor);

bateriile de incalzire si de racire;

tevile de colectare a apei de condensatie de la bateriile de racire; bazinele camerelor de umidificare;

camerele de umidificare; separatoarele de picaturi; clapetele, jaluzelele cu reglare simultana si orice alt dispozitiv de reglare;

gurile de ventilare;

elementele sensibile ale traductoarelor. La verificarea calitatii executiei se va observa daca:

dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise;

nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi neetansate, neuniform presate sau cu ondulari;

suruburile sint strinse suficient; garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer;

ramele de rigidizare sint fixate strins pe canale, fara joc intre profile si peretii canalelor. Verificarea modului de montare al canalelor de aer se va face vizual, urmarindu-se daca exista curburi sau sageti ale traseelor drepte. Se vor verifica pantele canalelor indicate in proiect, precum si modul de evacuare al condensului. Se va verifica prin sondaj soliditatea fixarii canalelor. Verificarea calitatii izolarii termice se va face vizual. Verificarea calitatii sistemelor de izolare impotriva transmiterii vibratiilor. Verificarea, motoarelor electrice, etc. se va face cu aparate de masura. Verificarea calitatii dispozitivelor de reglare si inchidere se va efectua prin examinarea modului in care isi indeplinesc functiunea. Etanseitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, proba cu solutie de apa cu sapun sau prin compararea debitelor de aer (debitele din ramificatii si in canalul principal, masurate cu acelasi tip de aparat, vor putea diferi cu cel mult 10%: debitele din gurile de ventilare si in canalul principal, masurate cu tipuri diferite de aparate vor putea diferi cu cel mult 15%). Inainte de punerea in functiune a ventilatoarelor, bateriilor de incalzire/racire, filtrelor, a aparatelor de conditionare a aerului, se vor efectua operatii de verificare a functionarii instalatiilor electrice aferente, cu alimentarea intrerupta si cu instalatia sub tensiune. Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica coordonarea si corelarea lucrarilor de montare a instalatiilor de ventilare si climatizare cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri).

9.5.5.4 PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI Punerea in functiune a instalatiei de ventilare-climatizare comporta urmatoarele operatii:

pornirea in sarcina redusa;

pornirea in sarcina normala;




Pag 289/354

functionarea de proba. Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a saibarului sau a altui organ de reglare, montat pe ventilator. Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive. Se va verifica daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect. Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala, constatindu-se:

lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de transmisie; curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie;

lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie;

lipsa unei incalziri anormale a motorului electric;

lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere; lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor; la motoare cu viteza variabila se verifica turatia la viteze reduse.

Se vor evita porniri repetate la intervale scurte a motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia. Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la citeva ore la citeva zile.

9.5.5.5 REGLAREA INSTALATIEI Toate instalatiile de ventilare-climatizare se vor regla inainte de predarea catre Beneficiar, astfel incit:

dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate in proiect la toate gurile de introducere si evacuare;

dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei indicat in proiect;

organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare-climatizare cu energie electrica, apa calda, apa rece, agent frigorific, la parametrii inscrisi in proiect (temperatura, presiune, etc.).

9.5.5.6 PROBAREA INSTALATIEI Inainte de predarea catre Beneficiar a instalatiilor de ventilare-climatizare se vor verifica, prin masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru si anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf. De asemenea se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si dispozitivelor de aspiratie la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul instalatiei. La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal se va masura debitul de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de reglare din instalatie fixate in pozitie normala de functionare. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite o diferenta de ±5% … ±10% din debitul prevazut in proiect. In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare decit cea admisa sa va adopta una din urmatoarele masuri:

modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris a acesteia; modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare;




Pag 290/354

modificarea conditiilor initiale ale proiectului, numai cu acordul comun al Beneficiarului instalatiei si al proiectantului.

Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubulatura de aer), nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare. La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului nominal de functionare. La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decit rezistenta initiala indicata in norma interna de fabricatie. In cazuri speciale, la cererea Beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect, se va masura si gradul de retinere al prafului. Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.

9.5.5.7 PREVEDERI FINALE Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in centrala de ventilare-climatizare, la organele de reglaj, control si comanda, prin dispozitii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare. Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor atmosferice si a vietuitoarelor. Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei. In acest scop:

Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati care pot provoca raniri; Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NRPM; Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile de a fi emise, smulse

sau linse; Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7.

In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele:

instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor;

prescriptiile politiei sanitare din zona; prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea

reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul. Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratie, solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si din timp) de catre Antreprenor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati. Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare conducerii santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei principale. Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris.

9.5.6 NORME DE PROTECTIA MUNCII Se vor respecta cu strictete prevederile urmatoarelor reglementari:




Pag 291/354

Normativul privind exploatarea instalatiilor de încalzire centrala I13/1-98 In toate etapele cuprinse în operatiile de executie ale instalatiilor de încalzire, vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:

siguranta în exploatare; igiena si sanatatea oamenilor;

protectia împotriva zgomotului;

siguranta la foc. Verificarile, probele si încercarile echipamentelor componente ale instalatiilor de încalzire vor fi efectuate respectându-se instructiunile specifice de protectie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Conducatorii de întreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:

luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii; realizarea instructajului de protectie a muncii a întregului personal de executie la cel mult 30 de zile si

consemnarea acestuia în fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;

controlul aplicarii si respectarii de catre întreg personalul a normelor si instructiunilor specifice; verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.

Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele în vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate în fisele de instructaj individuale. Zonele cu instalatii în probe sau zonele periculoase se îngradesc si se avertizeaza, interzicându-se accesul altor persoane decât celor autorizate. Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. Instructajul va avea în vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate în prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.

9.5.7 MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR Norme PSI:

Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor, privind protectia la actiunea focului P118/93. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9/1994.

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de încalzire - I13/2002.

Norme de prevenire si stingere a incendiilor 381/1219/MC/1994. Este necesara respectarea lucrarilor de prevenire si stingere a incendiilor si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenirea si stingerea incendiilor. Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa aceste instalatii. Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta în organizarea acesteia atât la nivelul central al unitatii care executa, cât si local, la unitatile specifice. Personalul care executa instalatiile va fi instruit periodic în timpul executarii lor.




Pag 292/354

Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor SR ISO 3864-1:2009 In vederea interventiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari. La executia instalatiilor se vor respecta prevederile din “Normele generale de prevenire ti stingerea incendiilor” (Ord.MI nr.381/4.03.94) a normativului C 300 (“Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”), precum si alte normative în vigoare. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.), se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii. In vederea prevenirii si propagarii incendiilor în cladiri, instalatiile de ventilare sau climatizare vor fi realizate conform precizarilor din normativul I 5/1996. Propagarea incendiilor prin tubulatura va fi împiedicata prin prevederea clapetelor antifoc. Lucrarile de sudura vor fi executate astfel încât sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru cu fos deschis. Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica. Spatiile în care se realizeaza sudurile vor fi împrejmuite cu panouri rezistente la foc evacuându-se materialele combustibile si interzicându-se accesul altor persoane decât cele care efectueaza lucrarile. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate în spatii ventilate si la distante de minim 10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., în stare perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie. Spatiile în care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului. Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste zone vor fi împrejmuite cu panouri de protectie. In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scântei. Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar. In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vântului astfel încât vaporii substantelor sa nu fie îndreptati spre sursa de foc. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Masuri PSI:

Instructajul tuturor muncitorilor din santier. Formarea unei echipe de pompieri civili, cu instructajul conform normelor. Echiparea santierului cu mijloace de stingerea incendiilor.

Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari în caz de incendiu. Se mentioneaza ca masurile PSI si normele PSI indicate nu sunt limitative, ele vor fi completate în timpul executiei cu masurile necesare conform specificului lucrarii.




Pag 293/354

9.6 INSTALATII ELECTRICE

9.6.1 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

I 7 - 02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vca;

I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din cladiri de locuit;

I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;

I 18/2-02 – Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri;

I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trasnetului a constructiilor;

P 118/99 – Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor; NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice;

PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice; PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari; PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul artificial si in

utilizari casnice;

PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice;

NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie;

NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri;

C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente; STAS 2612 -87- Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise; STAS 3184/3 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la 250 Vca si

pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate.

STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe;

SR EN 60529 - Grade de protectie asigurate prin carcase; STAS 7656 - Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii ; STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice;

SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie; SR HD 60364-5-559:2006 – Instalatii electrice in constructii.Partea 5-55:Alegerea si instalarea

echipamentelor electrice.Corpuri si instalatii de iluminat;

SR HD 60364-7-703:2005 – Instalatii electrice in constructii.Partea 7-703:Prescriptii pentru instalatii sau amplasamente speciale;




Pag 294/354

SR HD 60364-5-51:2006 – Instalatii electrice in constructii.Partea 5-51:Alegerea si montarea echipamentelor electrice.Reguli generale;

SR HD 60364-5-54:2007 – Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 5-54:Alegerea si montarea echipamentelor electrice.Sisteme de legare la pamant,conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare;

SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 – Instalatii electrice in constructii...Partea 5-53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sectionare,intrerupere si comanda;

SR CEI 61200-52:2005–Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sisteme de pozare;

SR CEI 61200-53:2005–Ghid pentru instalatii electrice.Partea 53:Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Aparataj;

SR HD 60364-6 :2007 – Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 6:Verificare; SR EN 60598-2-22:2004/A1:2004–Corpuri de iluminat.Partea2-22:Conditii speciale.Corpuri de

iluminat pentru iluminatul de siguranta; SR EN 60598-1:2005–Corpuri de iluminat.Partea1:Prescriptii generale si incercari; SR EN 60598-2-3:2004–Corpuri de iluminat.Partea2-3:Conditii speciale. Corpuri de iluminat pentru

iluminatul public;

SR EN 50110–Exploatarea instalatiilor electrice; SR CEI 60050(461)+A1:1996–Vocabular electrotehnic international.Capitolul 461:Cabluri electrice;

SR CEI 60050-845:2005–Vocabular electrotehnic international.Capitolul 845:Iluminat; Legea nr. 307/2006 – privind apararea impotriva incendiilor;

C300 – 1994 – Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

HGnr.273/1994 – Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice NSPM 2002; STAS 4102/85 - Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie ;

Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului normativ. In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala .Tuburile de protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse. Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de conformitate sau vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in constructii. Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a Inginerului. La receptia lucrarilor se vor respecta:

C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. HGR 273-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

9.6.2 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI Inainte de inceperea lucrarilor de executie Antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga documentatie si de a sesiza Inginerul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante constatate in proiect, in vederea solutionarii. Se considera ca, Antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde




Pag 295/354

dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri pentru pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii materialelor si echipamentelor electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa, lovire. Antreprenorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei". Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Antreprenor pe cheltuiala lui. Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice. Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice. Materialele si produsele se vor depozita in locuri uscate si bine ventilate. Documente tehnice Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare, Antreprenorul va transmite Inginerului si Proiectantului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale, dimensiunile de gabarit, etc. Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la sediul Antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate.

9.6.3 VERIFICARI SI PROBE In timpul executiei lucrarii, Antreprenorul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul. Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Antreprenorul va face probe asupra unor parti ale instalatiilor, asa cum o cer Inginerul sau Proiectantul, pentru a se permite asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii. Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului QA al intreprinderii de executie. Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor pentru lucrari ascunse. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc). Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de furnizor. Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce urmeaza a fi utilizate pentru executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit pentru motoare. Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip, dimensionale, electrice etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, buletinele de proba, etichetele si placutele care insotesc materialele, aparatele, cu acelea prevazute in proiectul respectiv. Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea lor. Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu sublerul, metrul. Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective.




Pag 296/354

Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata neconcordanta intre datele inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe teren, vor fi efectuate verificari pe un numar de tipodimensiuni ce va fi apreciat Antreprenor si aprobat de Inginer. Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse si nu vor fi puse in opera. Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze. Pozarea cablurilor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii de conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual si, dupa caz, si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice. La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca:

lungimea traseului este cea mai scurta posibila; au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele pana la

conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune), precum si pana la elemente de constructie;

au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii (datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi etc);

au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant sau pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de cabluri neprotejate in tuburi metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj direct pe elemente combustibile etc); toate traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse, vor fi reexaminate si retrasate.

La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica daca amplasamentul si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu corespund la verificare, vor fi refacute si verificarea va fi repetata. La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri, stalpi, console de acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc, daca au fost respectate prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie etc din proiect si din prescriptiile tehnice. La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales este conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la montarea aparatelor vor fi respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in incaperi in care instalarea lor nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele vor fi respinse impreuna cu tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul). La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru aparate, masini, tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si sunt evitate locurile




Pag 297/354

care prezinta pericole pentru instalatie. De asemenea, se va verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele metalice legate la pamant, indicate in prescriptiile tehnice. In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va fi permisa montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou alese sunt verificate si gasite satisfacatoare. La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraje, se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc. Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (saniter, fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat etc. Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi. Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au fost executate, in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii. Verificari de efectuat pe faze de lucrari La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea Inginerului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese-verbale. In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei electrice, se impun anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor speciale, in prezenta Inginerului. Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta Inginerului. Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza intr-un proces-verbal care va servi la receptia preliminara, facand parte Cartea constructiei Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in cabluri, verificarea calitatii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc. La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi respinse circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte (de faze, de protectie etc). Sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare. La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel putin 15% din numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie, mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor. Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se constata ca nu sunt bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute. Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5 atm. Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a eventualelor scapari. Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile necesare si proba se va repeta pana cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii. La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare.




Pag 298/354

Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand toate capetele conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia “inchis” si cu toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Polul pozitiv al inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductelor legate la un loc. In timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si pamant. Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate receptoarele, punand aparatele la conectare in pozitia “inchis” si cu toate sigurantele montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate doua cate doua. Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi. Toate circuitele care nu au aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea remedierilor se va face din nou verificarea rezistentelor de izolatie ale circuitelor respective. Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor (de preferat, pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare: Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat sistematizarea pe verticala a zonelor adiacente obiectivului construit; Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia tehnica de specialitate in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu are rezistenta dorita, ea va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii prevazute in proiect. In cazul in care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza de pamant, se va verifica continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de dispersie. Atunci cand valoarea din proiect nu este realizata, se va completa priza naturala cu electrozi, pana la obtinerea valorii necesare. Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica. Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, respectandu-se prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi. Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare. Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra tensiunilor periculoase, de preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare:

se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe (naturala + artificiala) si apoi se masoara rezistenta de dispersie;

daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse in prescriptia tehnica de specialitate;

dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand continuitatea electrica a fiecarei parti de instalatie;

se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica continuitatea electrica a ansamblului.

Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in prescriptia tehnica respectiva, ea va fi respinsa. Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor. La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla vizual si prin masuratori, dupa caz, cel putin urmatoarele:

modul si calitatea fixarii lor pe suporti;

inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare; distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform prescriptiilor

tehnice in vigoare;




Pag 299/354

existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect; modul si calitatea executarii legaturilor;

existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect. In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru remediere apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile. La instalarea :

cablurilor electrice şi a tuburilor de protecţie, se vor respecta condiţiile din normativele NTE 007/08/00 şi NP-I7-2002 ;

corpurilor de iluminat, se vor respecta condiţiile din normativul NP-I7-2002 (cap. 5). Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie care va fi numita si isi va exercita atributiile conform “Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de investitii”.

9.6.3.1 TESTE ELECTRICE – GENERALITATI Pe timpul excecutiei Antreprenorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj specifice pentru fiecare instalatie in parte.

a) Antreprenorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile (exceptand verificarea finala): Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute. Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in

intregime pe cheltuiala Antreprenorului. b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conforme sectiunilor din standardele aprobate privind probele,. Probele vor include dar nu se vor limita la:

Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare defectuoasa cauzate de transport sau montare;

Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti curent continuu. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta minima a izolatiei trebuie sa fie de 1MOhm;

Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor; Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent;

Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa finalizarea verificarii circuitelor secundare;

Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea;

Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a impiedica deteriorarea in timpul transportului;

Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile producatorului;

Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare; Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele care ar putea fi

deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor );

Test functional/operational pentru toate echipamentele; Testarea rezistentei electrozilor de impamantare.




Pag 300/354

Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida. c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem electric. d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Inginerului si in perioadele de timp stabilite inainte. e) Antreprenorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale suficiente necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate. f) daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in rapoartele pentru teste, trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime. g) activitatea Antreprenorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe motive pentru respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Antreprenor pot fi testate de Inginer sau de agentie atestata de evrificare sau de alt personal numit de Beneficiar sau Inginer pe cheltuiala si riscul Antreprenorului. h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Antreprenorului.

9.6.3.2 VERIFICARI PRELIMINARE Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura functionarea adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de functionare in concordanta cu instructiunile producatorului. Se usuca toate motoarele inainte de functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei. Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate necesare pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului. Teste demonstrative se vor face pentru:

echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat; fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini;

existenta proiectului si a detaliilor de excutie; verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterioara );

toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si echipamentelor pentru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa asigure buna lor conservare ;

existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia constructorului;

daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995;

verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice;

existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ;

la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie;

daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, precum si pana la elementele de constructie;

daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul executarii;

daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de trasee ale instalatiei electrice;




Pag 301/354

daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii;

verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ;

existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;

existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;

existenta avizului Antreprenorului pentru acest tip de lucrari ; daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ;

daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea;

existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice; daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a motoarelor

de joasa tensiune;

nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al proiectantului si al verificatorului de proiect.

9.6.3.3 VERIFICARI SI PROBE PENTRU TABLOURI ELECTRICE Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect. Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc. Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect, precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile respective. Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995; Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-94 pct. 17.5:

verificarea realizarii corecte ale circuitelor;

verificarea aparatelor din componenta echipamentului;

verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor; incercarea cu tensiune marita a circuitelor; probe functionare;

9.6.3.4 INCERCARI SI PROBE LA CIRCUITE IN CABLU SAU CONDUCTOARE Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile (conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor. La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul (ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv. Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta




Pag 302/354

nula, conducta prezinta continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate intre faze. Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12.

verificare la continuitate si identificare faze;

verificarea rezistentei de izolatie;

verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.

9.6.3.5 INCERCARI SI PROBE PENTRU LEGAREA LA PAMANT Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind:

masurarea rezistentei de dispersie;

verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant; masurarea rezistivitatii solului;

verificarea tensiunilor de atingere si de pas;

masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de pamant legate la acesta.

verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm. pe tronsoane.

Verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea: se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala);

se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului. Verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape:

verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei si care consta din:

verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj;

verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj. Verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta din:

verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la corpurile de iluminat;

verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;

verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant. Verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde:

masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza); se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu centura

exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza de pamant pana cand Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o verificare scriptica si vizuala a instalatiei.

Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.

9.6.3.6 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI




Pag 303/354

In timpul executiei se va verifica: Modul de realizare a bransamentului electric;

Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la 1.5 m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la inaltimi de 0.8 m, numai in cladiri de locuit, hoteluri, camine; daca acestea din urma sunt amplasate pe perete, in partea spre care se deschide usa , spre clanta;

Daca prizele, respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmatoarele inaltimi, fata de pardoseala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere de locuit; 1.5 m ,in camere de copii din crese, gradinite, spitale de copii, camine etc.; 2 m la scoli, in clase.

Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare;

Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cablurile. Functie de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de pozitiile corpurilor de iluminat, respective al aparatelor electrice, se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. Traseele orizontale, pe perete, se amplaseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300 mm de pardoseala. Traseele verticale trebuie sa fie paralele cu liniile golurilor de usi sau ferestre, la o distanta de 100-150 mm de acestea.

Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta.

Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor;

Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incaperi uscate sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sunt utilizate in incaperi uscate, umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista pericol de deteriorari mecanice (fiind montate aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt utilizate in incaperi umede, ude, cu degajari de praf incombustibil, in cantitati mari, (montate aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat).

Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de condensatie din interiorul tuburilor. Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la –5 pana la +35°C. Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta; Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect) Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform proiect); Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa suporte, fara deformari, o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat; Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A; Existenta protectiilor prin legare la pamant; Existenta instalatiei de paratrasnet; Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii potentialelor; Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina), relee care actioneaza indirect (relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current sau de tensiune, relee de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului, relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)).




Pag 304/354

Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si dupa conditiile de functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare; Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ; Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame, postamenti, nise pentru aparate, tablouri electrice, utilaje electrice; Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Antreprenor; Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune; Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.) In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.; Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat; Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai mare de 1 kV,de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ. Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care sa ateste calitatea lucrarilor executate; Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ; Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a condensatorilor electrici; Se verifica rezistenta prizei de pamant Se verifica numarul de prize de circuit; Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile curentului de scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate, conditiile de instalare si cele de material (in aer, in conducte etc.) Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare (unde este cazul); Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .; Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a instalatiilor;

9.6.3.7 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE La terminarea lucrarilor se vor verifica:

calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ;

la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie, care pot functiona sau se pot proba independent, se efectueaza verificari pe faze de lucrari la care participa Antreprenorul si Inginerul;

daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate), in prezenta Inginerul;

calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56;

corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii oficiale; aspectul si calitatea lucrarilor;




Pag 305/354

conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ; aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei;

functionarea instalatiei; existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale; existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni, tronsoane, la tabloul

electric ; daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului de explozie in medii

explozive.

Receptia receptia preliminara care poate fi pe total instalatie sau numai asupra unei parti a instalatiei care

indeplineste conditiile cerute; receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.

In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie preliminara sau finala. Conditii de receptie Receptia lucrarilor se face de catre Beneficiar, la solicitarea Antreprenorului cand acesta considera ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la verificari. Beneficiarul, pe baza dosarului inaintat de Antreprenor furnizorul de energie electrica, va obtine avizul de racord. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in functiune. Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de Antreprenor conform HGR 273/1994. Verificari receptie Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56:

existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta;

functionarea corecta a aparatelor; functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize;

functionarea corecta a instalatiilor de protectie. La receptia finala se va verifica:

remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie;

functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati. Perioada de garantie In timpul perioadei de garantie, Antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni) si va controla toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv inlocuirea elementelor defecte. Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere. Receptia finala la expirarea perioadei de garantie




Pag 306/354

Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca Antreprenorul sa fi rezolvat diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii Antreprenorului.

9.6.4 INSTALATIILE ELECTRICE DE FORTA SI AUTOMATIZARE Toate echipamentele si utilajele tehnologice se vor livra cu tablouri electrice de protectie si comanda prin care sa se asigure protectia si functionarea in regim manual si automat. Prin furnitura echipamentelor si utilajelor tehnologice se vor asigura cablurile de forta si comanda pentru fiecare receptor din componenta echipamentului precum si elementele necesare functionarii in regim automat (senzori, presostate, manometre, termostate, controlere, etc.). Montarea circuitelor de forta si automatizare se va face pe poduri de cabluri metalice fixate de structura de rezistenta a constructiilor. Circuitele de alimentare ale tablourilor principale sunt realizate din cabluri CYABY montate ingropat in santuri sau aparent pe pat de cabluri pozat in podul tehnic, iar circuitele interioare vor fi realizate, in principal din cabluri CYY, montate aparent pe pod de cabluri din OLZn, coborarile la echipamente realizandu-se in tevi metalice OLZn. Numarul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele (forta, iluminat, prize, automatizare) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la suprasarcina cu intrerupatoare automate bipolare, tripolare sau tetrapolare, dupa caz. Tablourile electrice se vor prevede cu 20% amplasament de rezerva. Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in functie de caracteristicile echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.

9.6.5 INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor respecta prevederile normativului I7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici luminotehnice precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui obiectiv. Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2002. Tipul corpurilor de iluminat, prizelor, butoanelor, intrerupatoarelor, comutatoarelor si caracteristicile lor sunt descrise in capitolul urmator al caietului de sarcini. Antreprenorul de specialitate trebuie sa respecte cerintele. Orice schimbare se va aproba de proiectant.

9.6.6 INSTALATIA DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata de nulul de protectie. Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform prevederilor I7-2002 si nu se va intrerupe. Pentru legarea suplimentara la pamant de protectie a consumatorilor de energie electrica se utilizeaza platbanda din otel zincat cu sectiunea minima de 25 mm2 sau din cupru de sectiune echivalenta. Centura se realizeaza din platbanda OLZn 25x4 mm sau din cupru de sectiune echivalenta. Aceasta se racordeaza la priza de impamantare in cel putin doua puncte prin intermediul pieselor de separatie PS. Pentru o racordare mai usoara la platbanda a consumatorilor de energie electrica ce necesita aceasta, se utilizeaza conductori multifilari de cupru, izolati, cu sectiunea minima de 16 mm2 cu papuci la ambele capete. La centura interioara de protectie se vor racorda toate partile metalice ale constructiei si ale instalatiilor (tevi metalice, poduri de cablu, grinzi, ferme principale, stilpi sau armatura lor, plasele din sirma care armeaza pardoseala sau altele asemenea, etc.) Priza de impamantare va fi constituita dintr-o priza naturala completata daca este necesar cu o priza artificiala.




Pag 307/354

Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 4 Ohmi pentru instalatii electrice si de maximum 1 Ohm pentru priza comuna instalatii electrice si paratrasnet. Priza artificiala se realizeaza din platbanda de otel zincata 40x4 mm si electrozi din teava OLZn 2 ½, l=3m. Inainte de pozarea prizei de pamant se va face o identificare atenta a traseelor de retele din zona.

9.6.7 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta normativele I 20-2000, I.7-2002. La executarea instalatiei IPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date:

caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate: inaltimea, tipul, dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc;

caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in IPT;

amplasamentul (izolat sau neizolat) al obiectului; categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de incendiu si dupa gradul

de rezistenta la foc;

valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate; vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren) indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.

La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta sau dotatia obiectului de protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din tabla, elemente metalice ale instalatiilor etc), daca acestea indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

au cel putin dimensiunile (diametre, grosimi, sectiuni) specificate in tabelul 1 din I 20; prezinta continuitate electrica sigura in timp (realizata conform art. 3.14 ... 3.22 din I 20);

sunt protejate la coroziune (conform art. 3.25 ... 3.30); au rezistenta mecanica necesara; sunt fixate sigur pe obiect, respectiv pe suporturi, impotriva smulgerii, actiunii vantului etc.

Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand dimensiunile indicate in tabelul 17 din I 20-2000. Se admite folosirea aluminiului sau a cuprului pentru executarea elementelor componente ale IPT numai in cazuri exceptionale bine justificate (de exemplu: atunci cand trebuie reparate IPT existente executate din astfel de materiale si nu este posibil sau nu se admite imbinarea lor cu elemente executate din otel. La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije de captare, piese de sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc). In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare de legatura, conductele metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice utilizarea conductelor pentru fluide comestibile. Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT. Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru masurarea rezistentei de trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 ÷ 2,5m de pamant, la care se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii in comun pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie la electrocutare prin atingere etc. Legaturi electrice la instalatia I.P.T. Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea legaturilor electrice prin alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu conditia ca acestea sa asigure mentinerea in




Pag 308/354

timp a unei legaturi electrice corespunzatoare, cu continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si cu protectie la coroziune. Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii. Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de contact se pregatesc in prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele de contact, pe cat posibil, se netezesc. Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se executa prin intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. 10cm² si cu 2 suruburi de min. M8 sau prin lipitura tare. Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea aproximativ 3mm grosime si se executa pe toate laturile. Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale conductoarelor ce se imbina si rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari, sectiunea de trecere este egala cu aceea a conductoarelor ce se imbina, multiplicata cu raportul dintre rezistivitatea alamei si rezistivitatea materialului de imbinat. Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de constructie din otel, se utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata legaturii este de cel putin 10cm². In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt, lipitura, sudura, suruburi, nituri. Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale elementelor ingropate in pamant) se executa prin sudura. Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor accesibile pentru control si eventuale reparatii. Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate pe elemente din materiale combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin sudura, luandu-se masuri de protectie in timpul lucrului. Protectia anticoroziva Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv. Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se asigura prin straturi metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se prevederile din STAS 10702/2 si normativul C 139, corespunzator clasei de agresivitate in care se incadreaza mediul in care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 10128-88). Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In cazurile in care se foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre straturile de vopsea se aplica dupa terminarea montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare supraterane si aflate pana la 30cm, sub nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se protejeaza anticoroziv in aceleasi conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in PT se protejeaza anticoroziv prin zincare la cald. Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin vopsire. Protectia impotriva deteriorarilor mecanice. Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate portiunile de traseu pe care pot sa apara astfel de pericole. In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura:

in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de deteriorare mecanica si pe 1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare mecanica;

in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului. Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla de otel, fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se interzice utilizarea tuburilor si jgheaburilor




Pag 309/354

metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru protectia mecanica a conductoarelor IPT. Elementele de captare ale IPT de pe coperisurile cu pante, se amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin alunecarea zapezii sau a ghetii. Dispozitive de captare pentru IEPT izolate de constructie. Aceasta instalatie va face obiectul unui control separat de punere la pamant si a rezistentei de dispersie. Controlul se va face de catre un organism agreat. Inainte de inceperea lucrarilor si de livrarea echipamentelor in santier, Beneficiarul si biroul de studii trebuie sa aprobe materialele. Antrepriza va realiza:

Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de paratrasnet;

Livrarea, amplasarea, incercarea si punerea in functiune a unei instalatii de legare la pamant Toate accesoriile necesare, cum ar fi: tevi de protectie, elemnte de prindere, fixare, conductoare de captare, coborare, piese de separatie, etc.; Verificarea functionarii de catre compania de asigurari sau de catre un organism de control agrementat; Livrarea si aprobarea de catre Inginer, birou de studii a dosarului « instalatie de protectie la trasnet » in care pe langa planuri, vor fi atasate si atestarile necesare. Sunt incluse: reteaua de captare, conductoarele de coborare, priza de pamant, piese de masura, elemente de protectie mecanica. Instalatia de compune din :

Stalpi metalici /beton;

Tijede captare, montate pe stalpi metalici/beton;

Conductor de coborare OLZn 30x3mm Piesa de separare, pentru legarea la priza de pamant

Conductoarele vor fi legate prin presare sau prin sudura pentru a avea o rezitenta de trecere minima. Toate elementele metalice importante sau proeminente amplasate in apropierea retelei de captare sau de coborare vor fi racordate la aceasta instalatie (cosuri de fum, trape de fum, burlane de ploaie, etc.). Coborarile vor fi prevazute la maxim 20m pe perimetru si vor fi protejate mecanic pe o distanta de 2 m de la sol in tevi metalice. La fiecare coborare se va prevede piesa de separatie pentru masurarea rezistentei de dispersie. Conductoare La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 30x3mm. Ele vor fi amplasate conform normelor de buna practica si in concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie. In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m. Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de directie la mai putin de 90 grade. Conductoarele verticale vor fi fixate pe stalpi. Metodele de fixare vor fi prezentate de Antreprenor clientului si biroului de studii. Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim. Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile sunt inevitabile, acestea se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere minima. Presiunea va fi de minimum 12 tone.




Pag 310/354

Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea controla rezistenta de dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din otel galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea de jos a peretilor exterior. Inaltimea si pozitia exacta de amplasare se va stabili pe santier. Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime de 2m minim deasupra terenului natural. Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru. Electrozi Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 21/2‘’, lungime de 3m. Se vor amplasa din 6 in 6m. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 10 Ohmi pentru instalatiile de paratrasnet si de maximum 1 Ohm pentru prizele comune de instalatii electrice si paratrasnet. Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de masura. Masuri de protectie a muncii. La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in prezenta documentatie se vor respecta prevederile:

Legii Protectiei Muncii citata in capitolul special destinat Protectiei muncii din acest caiet de sarcini La executia lucrarilor Antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din regulament privind sudarea (cap 32) - art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514 (sudura electrica), art. 1515-1568 (sudura autogena), precum si orice alte masuri de protectie a muncii pe care le considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor;

Norme specifice furnizorilor de energie electrica pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu tensiune;

o Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu avizul nr. 24726/10.06.1994 emis de Ministerul de Interne - Comandamentul Trupelor de Pompieri in vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul executarii lucrarilor.

9.6.8 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE

9.6.8.1 INSTALATII INGROPATE Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor monta in doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice Antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati. Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor monta pe aceeiasi verticala. Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7. Se vor respecta distantele minime de amplasare indicate in I.7/2002 cap.3.5 (3.5.1. tabel 3.1; 5.1.22÷5.1.26; 5.1.61÷5.1.83). Montarea tuburilor de protectie Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fost indicate in tabelul 3.1. al I.7/2002 si art. 5.3.24. Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe, curbe; adeziv CCEEZ-100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540) etanse si etichetate. Trasee




Pag 311/354

La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor (cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire, cuptoarele etc) - distante conform I.7 cap.4. In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc). In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor. Prinderea conform I.7. Dozele si cutiile de derivatie Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc. Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu conducte din aluminiu si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se prevada doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor din aluminiu si respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in cazul conductelor din cupru. La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora.

9.6.8.2 INSTALATII APARENTE In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu pat de cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie ale cladirii. In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului. In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa uscare excesul de spuma se va indeparta. In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului. Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intr-un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu. Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca. Se va respecta normativul NTE 007/08/00 si precizarile din I.7/2002 . Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila deteriorarea cablurilor. Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de cele ale cablurilor de energie. Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante si separari. La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor. La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice. Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.




Pag 312/354

Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea cablurilor. In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile de cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit. Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri. Se va respecta I.7/2002 cap. 4.6.; 4.7; 4.8; 4.9 si 4.138 si NTE 007/08/00. La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC . In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...+25°C pana ce atinge aceasta temperatura. In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor.

9.6.8.3 MONTAREA APARENTA A CABLURILOR Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate. Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m. De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10 cm, dar in conformitate cu NTE 007/08/00 cap.4.2

9.6.8.4 CURBAREA CABLURILOR Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile Furnizorilor.

9.6.8.5 PROTEJAREA CABLURILOR La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor corozivi etc). Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,5÷3%, in vederea compensarii deformarilor datorita variatiilor de temperatura. Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice. In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.

9.6.8.6 MONTAREA CABLURILOR PE STELAJE SI PODURI DE CABLURI La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor. Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor. Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din aceleasi profile executate din tabla de otel. Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si lonjeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2mm. Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive:




Pag 313/354

varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de energie, cu sectiuni mari);

varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc).

La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru console si pentru montanti, eclise, traverse etc. Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod.

9.6.8.7 DISTANTE MINIME FATA DE ALTE CONDUCTE Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile). Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (conform NTE 007/08/00 si I7). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi.

9.6.8.8 TRECERI PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCTIE Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tije de protectie. Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel. La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc corespunzatoare peretelui strapuns.

9.6.8.9 DISTANTE DE PRINDERE (SUSTINERE) Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150 cm pe verticala. Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari. Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.

9.6.8.10 LEGATURI ELECTRICE Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat). Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor. Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire. Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale sau prin presare in tuburi speciale. Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.




Pag 314/354

9.6.8.11 ELEMENTE DE FIXARE Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate anterior Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente. Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi metalice.

9.6.8.12 PROTECTIA LA FOC Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON (INSTITUTULUI DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGII IN CONSTRUCTII, INCERC sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalogul de detalii P.S.I. eleborat de IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118.

9.6.9 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE EXTERIOARE

9.6.9.1 REGULI DE INSTALARE A CABLURILOR IN PAMANT Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi metalice. Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile § 2.2, § 2.3, § 2.4., art. 3.3.2, § 4.1 si art. 4.3.1. din NTE 007/08/00, cu urmatoarele precizari:

Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt: - Adancimea de pozare “H” in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de: - in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m. - adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de

transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.

Distanta libera pe orizontala “L” intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.

Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant:

Comanda Energie Telefonie Tractiune Ale

Tipuri de cabluri control 1≤ 6÷20kV MTTc urbana altor

trif. monof. unitati

Comanda - control Nenormat 10 101) 101) 502) 502) 502)

Energie ≤ 1kV 10 7 25 25 502) 502) 502)

Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform SR 832:2008 . Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m. L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza in cazul asezarii cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri.




Pag 315/354

Folia din polietilena, avand grosimea de 0,15÷0,20 mm si orice culoare, se monteaza ca despartitoare intre straturile de nisip si pamant. Benzile avertizoare, avand latimea minima de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul de pamant (la 20 cm deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu (“Atentie! Circuite electrice. Pericol de moarte!”), cu sageti intre inscriptii. Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 400×200×5 mm si orice culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara, inscriptionata(“Atentie! Cabluri electrice. Pericol de electrocutare!). Cablurile se pozeaza in santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau pamant (granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:

pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti;

in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane; in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;

deasupra mansoanelor. Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare. Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe toata lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de circa 1 m. In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila a strazilor (sub trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare. Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor obiectivelor industriale, se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect. Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte - daca nu exista alta specificatie pe plansa.

Nr. Denumirea retelei, Distanta minima(m) Observatii

crt. constructiei sau obiectelor in plan orizontal (aproprieri)

in plan vertical (intersectii)

1. C O N D U C T E

apa si canalizare 0,5* 0,25 *) La adancimi peste 1,5m distanta minima este de 0,6m

2. termoficare, abur apa fierbinte

1,5 0,5

0,5 0,2

Distantele pot fi reduse cu 50% cu masuri de protejare termica a cablului sau de reducere a incarcarii

3. fluide combustibile 1,0 0,5* *) Distanta poate fi redusa pana la 0,25m in cazul protejarii cablului in tuburi pe toata lungimea intersectiei plus cate 0,5m pe fiecare parte

4. gaze 0,6* 0,1 *) In cazul protejarii cablurilor in tuburi, distanta va fi functie de presiunea gazelor si anume 1,5m pt. presiune joasa si intermediara, 2m pt. presiune redusa si 3m pt. presiune medie

5. Fundatii de cladiri 0,6 - Cu conditia verificarii stabilitatii




Pag 316/354




constructiei

6. Arbori (axul acestora) 1,0 - Se admite reducerea distantei cu conditia protejarii cablurilor in tuburi

7. L E A

≤1kV 0,5* - *) Distanta se masoara de la marginea stalpului sau fundatiei

8. L E

<1kV neutru izolat sau tratat

1,0 - Distantele se masoara de la conductorul extrem al LEA (proiectia pe orizontala);

9. A neutru legat la pamant

5,0 - Pentru cablurile de comanda control si de telemecanica, precum si pentru adoptarea unor distante mai reduse se vor face calcule de influenta

10. Sina de tramvai (cea mai apropiata)

2* 1** *) Se admite reducerea pana la 1m in cazul cablurilor cu invelis din PVC sau pozate in tuburi

**) Cablurile se monteaza in tuburi de protectie; unghi minim de traversare 60° (recom. 75°-90°

11. C A I

N E E L E

uzinale 1 1* - *) Unghi minim de traversare 75°.

12. F E R A T E

C T R I F I C.

MTTc 3 2* Cablurile vor fi protejate in tuburi pana la limita zonei de expropriere, dar min.2m de la sina extrema




Pag 317/354




13. C A I

E L E C T

uzinale 1,5* ** *) Cu masuri de protectie pentru cabluri

idem dar min.3m; traversarea la 10m de ace sau de cablu de intoarcere;

14. F E R A T E

R I F I C A T E

MTTc 10* ** *) Se admite reducerea pana la 3m pe baza de calcul, cu masuri de protectie pentru cablu si cu aprobarea organelor MTTc

**) 1,4m - tub izolant (PVC, beton etc); 3m tub metalic.

15. Drumuri 0,5* 1** *) Masurata de la bordura spre trotuar (in localitati) sau de la ampriza spre zona de protectie (in afara localitatilor)

**) Masurata in axul drumului; tubul de protectie va depasi bordura, respectiv ampriza cu cca 0,5m; unghiul minim de traversare 60° (recomandat 75°-90°

16. Cabluri electrice (inclusiv tractiune urbana si telefonie)

* 0,5** *) a se vedea tabelul 4 NTE 007/08/00

**) Se admite reducerea pana la 0,25m, cu conditia protejarii mecanice a cablului




Pag 318/354




traversar, pe o distanta de 0,5m de o parte si de alta a traversarii.

9.6.9.2 INSTALAREA CABLURILOR IN TUBURI Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat adancimile prevazute in NTE 007/08/00 pentru cablurile pozate in santuri in pamant. Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de instalarea cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata a cablurilor. In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi este cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii. Materialul tubului:

tuburile din materiale termoplastice (PVC);

tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesita incastrari de protectie.

Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei singure faze intr-un tub. Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:

minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub; minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.

Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii. Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de cabluri sunt indicate in NTE 007/08/00. La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin aplicarea fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru (Pnecesar=2G<Pmax, unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere:




Pag 319/354

Dispunerea tuburilor; Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca la deteriorarea cablului; La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea necesara si se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie inconjurate de armaturi metalice; Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui strat elastic intre cablu si materialul de obturare.

9.6.9.3 INSTALAREA CABLURILOR IN CANALE SI TUNELURI In exteriorul cladirilor, se va tine seama de:

In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand grosimea de 10÷15cm.

Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.

9.6.9.4 INSTALAREA CABLURILOR PE ESTACADE SI PODURI DE CABLURI SUSPENDATE Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:

Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive etc.

Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:

stelaje metalice cu console; poduri din plasa de sarma;

cabluri suspendate pe funie de otel;

cabluri autoportante etc.

9.6.9.5 INSTALAREA CABLURILOR PE STALPI La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:

Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.

Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.

Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului.

Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.

9.6.9.6 POZAREA CABLURILOR 1 KV SUB APA Traversarea raurilor, canalelor nenavigabile si lacurilor se va face respectandu-se urmatoarele:

Cablurile se vor poza in zone supuse cat mai putin la eroziune, in alta situatie se vor lua masuri pentru evitarea dezgolirii cablurilor.

Nu se va face pozarea cablurilor in zone amenajate pentru diverse activitati in apa sau la malurile apei.




Pag 320/354

Pozarea cablurilor se va face pe fundul apei. In locurile de trecere sub apa a cablului, pe ambele maluri se vor lasa rezerve de cel putin 10m.

Trecerile cablurilor sub apa se vor insemna pe maluri cu borne.

9.6.9.7 CUTII TERMINALE SI MANSOANE DE INNADIRE Toate vor avea etichete conform NTE 007/08/00 (U, cu pozare cablu conform NTE 007/08/00). Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator. Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare ale cablurilor. Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi pentru a se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii terminale de 1kV,. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii. Mansoanele de innadire vor asigura:

Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora;

Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor; Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu; Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;

Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului. La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata. Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a nu depasi 6 bucati. La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute unul peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de 1÷1,5 m (in functie de dimensiunea cablului, adica de marimea mansonului). Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o rezerva in forma de “s” 2 ori lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de cablu prin presarea pamantului, cat si pentru o eventuala refacere a mansonului. Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din fonta, STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin mansoane cu derivatie din fonta STAS 1570. Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-82 sau masa izolanta nebituminoasa STAS 3898. Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:

cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv;

pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune. Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie. Pentru realizarea liniilor electrice subterane, se vor folosi armaturi din cauciuc, (mansoane de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi, urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu manta si izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din PVC. Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:

Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 :




Pag 321/354

- in prelungire normala, simbol CLPN; - in prelungire lunga, simbol CLPL; - in prelungire si de reducere, simbol CLR.

Cleme de derivatie: - fixa, simbol CLD; - demontabila, STAS 1234, simbol CTD.

Cleme pentru bransamente: - clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br; - clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)

9.6.9.8 MONTAREA CABLURILOR IN SANTURI In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin adancimea de 0,8 m. Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant rezultat de la sapatura. La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile 0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007/08/00.

9.6.10 EXECUTIA LUCRARILOR LA TABLOURI ELECTRICE

9.6.10.1 GENERALITATI Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat. Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale tabloului. Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja. Regimul de neutru se va respecta. Curentul de scurt-circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt –circuit mai mic de 6kA. Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1. Tablourile electrice trebuie să respecte următoarele condiţii tehnice:

gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de montaj si specificatiile din proiect;

carcasele tablourilor montate în nişe, prevăzute cu uşă metalică cu sistem de încuiere pot fi din metal sau policarbonat, cu grad de protecţie minim IP40;

carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie să fie metalice, cu grad de protecţie minim IP44 şi sistem de încuiere,

sistemul de încuiere, cu cheie specială (triunghiulară, cruce sau alt sistem) va fi comun pentru toate tablourile electrice din clădire;

caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie să fie conform specificaţiilor din proiect,




Pag 322/354

amplasarea aparatelor în interiorul tabloului se va face cu respectarea distanţelor de izolaţie şi de protecţie specificate de furnizorul de echipament şi a ordinii circuitelor din schema monofilară;

conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj.

panouri din materiale electroizolante vor împiedica accesul direct la elementele aflate sub tensiune;

protecţia împotriva şocurilor electrice va fi asigurată prin bare de neutru şi de protecţie separate sau comune, funcţie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. în cazul anvelopelor metalice se va verifica legătura tuturor elementelor conductoare (carcasă, uşă, panouri interioare, etc.) la bara de protecţie (PE sau PEN).

fiecare tablou va fi însoţit de o schemă monofilară clară (lipită de partea interioară a uşii sau într-un buzunar special pentru documentaţie),

pe uşă vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare. Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si racordarea de noi aparate modulare. Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica (eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu acordul scris al Proiectantului si Inginerului). Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de joasa tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in documentatia tehnico-economica. Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare: de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns). de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii dulapurilor electrice de joasa tensiune). Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de calitate emise de firmele fabricante. Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un nivel optim de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare, conectarii exterioare, intretinerii).

9.6.10.2 TABLOUL GENERAL Regimul de neutru este de respectat. Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35°C, in acest sens constructorul va lua toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va stabili in functie de amplasamentul tabloului. Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului. Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care se vor monta. Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru masura si inregistrarea:

Celor trei tensiuni de faza si de linie ,

Celor trei curenti de faza, Factorului de putere,

Puterilor




Pag 323/354

Consumului de energie activa si reactiva Curentului de defect

Frecventei Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor efectua pentru fiecare sosire de la transformatoare.

9.6.10.3 TABLOURI SECUNDARE Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si:

Vor fi conform IEC439 -2;

Regimul de neutru va fi TNC-S Tablourile secundare vor avea urmatoarele caracteristici::

Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in conformitatea cu anexa 4 din I-7-2002 ;

Acces la conexiuni frontal ;

Temperatura ambianta : max 40°C Retea TNC-S; Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ;

Sina in conformitate cu DIN.

9.6.11 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si nul, astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei. Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea corpului iluminat de conductori de alimentare. Se va respecta intocmai cap. 6 al normativului I.7 (6.2; 6.3; 6.11; 6.16; 6.17; 6.18; 6.19; 6.20; 6.21; 6.23) - cap. 9 al I.7 - 9.2; 9.3; 9.10) si cap. 11 - art. 1.7 din cap. 11 al I.7. Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS 12604/4. Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare. Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a descarcarilor. Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598:

corpuri de iluminat de siguranta –SR EN 60598-2-22 corpuri de iluminat cu lampi fluorescente –SR EN 60598

corpuri de jluminat cu lampi incandescente –STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR EN 60432 lampi cu descarcari in gaze – SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662.

Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune, norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat. Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate in continuare. Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente:




Pag 324/354

tensiunea de alimentare 230 V.c.a.; frecventa 50 Hz;

puterea – 36 W; indicele de redare a culorilor Ra = 76; temperatura de culoare 4000 K;

flux 5200 lm; grad de protectie IP20,IP40,IP55, IP65.

Corpuri de iluminat cu lampi cu descarcari in vapori metalice:

tensiunea de alimentare: 230 V.c.a.; frecventa 50 Hz;

puterea – 150 W; indicele de redare a culorilor Ra = 656; temperatura de culoare 2000 K;

flux 15000 lm . Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare:

Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv de redresare si de realimentare la intreruperea alimentarii de baza.

Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator . Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi trei conductori cu

sectiunea de maximum 2,5 mm2 Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a.

Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare. Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie 1,5h. Grad de protectie IP42,IP65.

9.6.11.1 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP42,IP66. Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida. In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri metalice cu urmatoarele caracteristici:

Putere : 70W,150W,250W,400W;

Temperatura de culoare : 2000 K; Pozitie de functionare universala; Durata de viata : 50 000h

amorsare instantanee; In functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi completari.




Pag 325/354

9.6.11.2 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi metalici zincati cu urmatoarele caracteristici:

Inaltime nominala stalp: H=6m; Moment de exploatare: 1600daN;

Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70μm; Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm; Prevazut cu borna de legare la pamant;

Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului; Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite montarea si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul saibelor si piulitelor asigurate cu contrapiulite. Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si accesibile prin fereastra de vizitare

9.6.12 ELEMENTE COMPONENTE

9.6.12.1 APARATE ELECTRICE PENTRU TABLOURI Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu aparate de tipul indicat in desene. Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca). Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:

L pentru iluminat si masura M pentru alimentarea electromotorelor

Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici: declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit; posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;

constructie simpla, montaj rapid; posibilitatea de a realiza montaje selective.

Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare. Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN. Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:

buton functional pentru selectarea valorii reglate; mecanism de declansare diferential;

semnalizarea pozitiei releului. Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a indicatiilor producatorului. Pricipalele caracteristici sunt:

constructie modulara; sensibilitate la curentii de scurtcircuit;




Pag 326/354

protectie la suprasarcina cu reglaj; posibilitatea de a primi accesorii;

montare pe sina DIN Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale. Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:

sa intrerupa simultan toate fazele;

sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu protectie la suprasarcina;

sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare ) Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz. Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si desenele proiectantului.

9.6.12.2 APARATE ELECTRICE DE MICA COMUTATIE Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala. Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune redusa. Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform I7. Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A. Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A. Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor. Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2002 si NTE 007/08/00.

9.6.13 CABLURI SI CONDUCTOARE

9.6.13.1 GENERALITATI Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate. Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si categoria de mediu din incaperile respective. Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane. Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate.

9.6.13.2 CABLURI CYABY Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor romanesti in vigoare. Constructie:

Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2);




Pag 327/354

Izolatie din PVC; Invelis comun;

Manta exterioara; Armatura din banda de otel; Manta exterioara din PVC.

Date tehnice: Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5° C , in exploatare -30°C;

Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70°C; Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;

Flexibilitate : moderata; Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna;

Rezistenta la socuri: foarte buna;

Rezistenta la agenti chimici: buna.

9.6.13.3 CABLURI CYABY- F Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.

9.6.13.4 CABLURI CYY Constructie:

Conductoare din cupru; Izolatie din PVC;

Invelis comun; Manta interioara;

Date tehnice:

Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV; Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5° C, in exploatare -30°C; Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70°C;

Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;

Flexibilitate : buna;

Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului; Rezistenta la umiditate: buna; Rezistenta la socuri: buna;

Rezistenta la agenti chimici: buna;

9.6.13.5 CABLURI CYY-F




Pag 328/354

Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.

9.6.13.6 CONDUCTOARE TIP FY Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi conform normelor. Conductoarele de protectie vor fi din cupru. Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC. Constructie:

Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2) Izolatie din PVC tip 188

Date tehnice: Temperatura de functionare: -33ºC ÷ +70ºC ;

Tensiune nominala: 450 / 750 V; Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5ºC; Temperatura minima in timpul exploatarii: -25ºC;

Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:+70ºC;

Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.

9.6.14 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI

9.6.14.1 JGHEABURI Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile constructorului. Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm. In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150mm pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui. Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab. Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste conectari vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari de conducte. In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor. Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului. Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat), piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele de sustinere si legatura vor fi galvanizate . Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a cablurilor, dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%. La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul partitionarii jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri. Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu altele si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator metalic longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea jgheabului.




Pag 329/354

9.6.14.2 PODURI DE CABLURI ORIZONTALE Pe podurile de cabluri se vor monta:

Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ; Cabluri pentru comanda si semnalizare ; Cabluri de comunicatii.

Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat. Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului, unde este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata. Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.

9.6.14.3 PODURI DE CABLURI VERTICALE Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe verticala. Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.

9.6.15 TUBULATURA

9.6.15.1 TEVI DIN OTEL GALVANIZAT Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm. Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede, fara umflaturi sau alte defecte. Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri. Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant. Conductele ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului. Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare aprobate. Distantele conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform I7. Toate conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete, pentru a se prezenta ca un ansamblu. Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si tevile.

9.6.15.2 TEVI METALICE VOPSITE Acestea sunt pentru montaj aparent si pentru protectia conductorilor. Conductorii vor fi astfel instalati incat cutia de racord, cutiile de derivatie si cutiile de tragere sa fie mereu accesibile pentru reparatii si intretinere. Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta bavurile si pentru a avea capetele netede, fara ondulari sau defecte. Toate coturile vor fi cu raza larga de curbura , produse in fabrica, fara noduri, cute sau fisuri. Tevile vor fi vopsite intr-o culoare stabilita de proiectant. Traseele tuturor conductelor si pozitiile de intrare se vor marca foarte clar pe santier in vederea aprobarii de catre proiectant.




Pag 330/354

Tevile vor fi mijloace de protectie continua si eficienta a conductorilor electrici. Un conductor de impamantare va fi tras in toate tevile. Antreprenorul va lua toate masurile necesare in vederea protejarii tuturor conductelor, cutiilor,etc. pe timpul lucrarilor. Se vor lua masuri speciale de protectie in vederea prevenirii patrunderii umezelii, namolului, pietrisului, etc. in conducte. Nu se vor utiliza decat cu autorizatia scrisa a proiectantului racorduri in forma de T sau coturi ascutite.

9.6.15.3 TUBURI DE PROTECTIE Toţi conductorii vor fi montaţi în tuburi de protecţie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau ţevi de instalaţii), astfel cum rezultă din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a conductelor, va fi marcat numele fabricantului sau marca tubului. Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor şi circuitelor. Traseele circuitelor pot fi modificate pe şantier în funcţie de situaţiile real întâlnite, dar numai cu acordul dirigintelui de şantier care va consulta şeful de proiect de instalaţii electrice. Pentru conductele de peste 1” se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot confecţiona coturi, dar acestea nu trebuie să dăuneze conductorilor. Raza interioară a curbelor nu trebuie să fie mai mică decât prevederile normelor. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri şi planşee se vor utiliza manşoane corespunzătoare. Aranjamentul şi metoda de aşezare a conductelor va fi aprobată de dirigintele de şantier (care va consulta şeful de proiect de instalaţii electrice). Circuitele de forţă şi coloanele de alimentare a tablourilor se vor monta aparent pe pereţi, planşee. Circuitele montate aparent vor avea la curbe fitinguri. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin suporţi care vor fi de asemenea prevăzuţi la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse în cleme. Întregul sistem de conducte va fi legat la centura de împământare de o manieră aprobată. Conductorii de protecţie vor fi protejaţi contra deteriorării mecanice. Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protecţie.

9.6.15.4 TUBURI FLEXIBILE DIN PVC-COPEX Caracteristici tehnice:

Rezistenta de apasare: 750N +23ºC; Rezistenta de lovire: >2kg la inaltime de cadere de 100mm2J;

Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5ºC;

Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60ºC; Material ignifug.

9.6.16 MARCAREA SI ETICHETARE

9.6.16.1 GENERALITATI Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa, transformatoarele si alte aparate trebuie etichetate conform cerintelor din caietele de sarcini. Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre. Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice.




Pag 331/354

Tablourile cu acces la echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol –Tensiune Inalta'. Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conectare, numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc. Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea numarului de circuite, rolului si clasa.

9.6.16.2 CABLURI MONTATE APARENT Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon. Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine :

Numarul cablului ; Tipul si sectiunea ; Adresa de plecare ;

Adresa de sosire.

9.6.16.3 CABLURI INGROPATE La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete care sa contina :

Numarul cablului ; Tipul si sectiunea ; Adresa de plecare ;

Adresa de sosire ; Anul pozarii ;

Tensiunea de utilizare.

9.6.16.4 INTRERUPATOARE SI PRIZE Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator fiecaruia. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.

9.6.16.5 TABLOURI Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice. Toate tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate :

Numar tablou;

Alimentare si tipul sistemului de distributie;

Alimentare auxiliara; Nume, adresa, telefon producator.

Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de cabluri.




Pag 332/354

9.7 LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

9.7.1 GENERALITATI Aceste Caiete de Sarcini sunt pentru instalatiile electrice de curenţi slabi, pentru urmatoarele categorii:

Semnalizare incendiu Sistem antiefractie

Circuite de sonorizare Telefon

Retea de Calculatoare Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi proiectate si executate de firme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 .

9.7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA P118 - 1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor C300 – 1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora Normativ I.7.-2002; Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalaţilor Electrice la Consumatori cu

tensiuni până la 1000 V. Normativ I 18 /1,2—02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de semnalizare a

incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri. Legea nr.307 Privind apararea impotriva incendiilor. COCC Normele de Muncă Unificate pe Economie în Construcţii ale COCC- Instalaţii Electrice-

Automatizări, Telecomunicaţii Prescripţiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data prezentă G O367/92 Privind: sistemele de pază BS, LPC and LPBC Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii Ordinance 2/1991 of MIEEMF Norme pentru prevenirea incendiului Ordinance MICM nr. 15/1976 Referitor la: prevenirea incendiului EN 54/2 & 4 & 11 NFS-61-937 Referitor la: calitatea aparaturii de protecţie la incendiu UIPC norme pentru control acces în zone interzise ISO/IEC 11801, EN 50173, EN50167, EN50168, EN50169, TIA/EIA 568A, DIN 44312-5, FDDI, VDE 0888, TSB 36, SP 2840, IEEE 802.3, IEEE 802.5, ISO 8802.5 VDE 295 DIN VDE 0207, ITU Standarde de realizare a cablurilor de reţea voce date




Pag 333/354

NTR 2033/1 – 85 Standarde româneşti de execuţie a cablurilor electrice pentru semnalizare, telefonie, comandă si alimentare

IEC 332/1&3, IEC 331, BC 6387 C, W , Z pr EN 50172, pr EN 1838, pr EN 60598.2.22, HD384-5, CP 1007, 89/654 EEC, 89/106 EEC, 92/58 EEC 86/666 EEC, ICEL 1001/1/1985 ICEL/2/1986 ICEL 1002/1980 ICEL 1004/1996 ICEL 1005/1988 ISO 6309 Standarde internaţionale pentru iluminat de siguranţă/panica NE 89/336 + 92/31 + 93/98, NE 73/23 + 93/68 Norme Europene

9.7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE

9.7.3.1 SEMNALIZARE INCENDIU Principalele materiale folosite sunt:

Centrală avertizare incendiu; Butoane, detectoare adresabile specializate, unitate de comandă şi monitorizare care poate fi

conectată la un PC dedicat, izolatori, sirene, baterii tampon, carcase, convertoare, etc. Senzori de fum

Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta Conductori şi cabluri, doze de trecere de diferite mărimi, cutii de prize, aparatura specifică instalaţiilor

de acest tip.

9.7.3.2 ALARMA ANTIEFRACTIE. Principalele materiale sunt:

Centrală semnalizare efracţie şi detectoare de mişcare;

Sirena;

Alimentare (220 V) si cu baterie de urgenta

Conductori şi cabluri, doze de derivaţie si trecere de diferite mărimi, cutii de prize, aparatura specifică instalaţiilor de acest tip.

Videocamere (opţional);

9.7.3.3 DIFUZOARE SI AMPLIFICATOR DE PUTERE Principalele materiale folosite sunt:

Sistem de amplificare pentru difuzoare adresabile




Pag 334/354

Difuzoare Alimentare (220V) si cu bariera de urgenta

Conductori şi cabluri, doze de derivaţie si trecere de diferite mărimi, cutii de prize, aparatura specifică instalaţiilor de acest tip.

9.7.3.4 TELEFON Principalele materiale folosite sunt:

Prize de telefon; Conductori şi cabluri, doze de derivaţie si trecere de diferite mărimi, cutii de prize, aparatura specifică

instalaţiilor de acest tip.

9.7.3.5 RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN Principalele materiale utilizate sunt:

Prize LAN Cablu (UTP cat. 6/ FTP cat.5e funcţie de amplasament), prize UTP (date), mufe UTP (date) şi alte

accesorii; Conductori şi cabluri, doze de trecere de diferite mărimi, cutii de prize, aparatura specifică instalaţiilor

de acest tip

9.7.3.6 ALTE MATERIALE

9.7.3.6.1 CONDUCTORI SI CABLURI Conductorii si cablurile pentru instalaţiile de curenţi slabi vor fi din cupru (conform indicaţiilor din planuri) având curenţi maxim admişi conform normelor. Conductorii de protecţie si conductorii de comandă vor fi din cupru. Se vor utiliza cabluri si conductori cu izolaţie din PVC. Conductorii pentru curenţi tari vor fi din cupru. Culorile conductorilor vor fi conform NORMATIVULI 1.7-02 respectiv :

verde/galben, pentru conductori de protecţie;

negru, albastru închis şi maro la marcarea fazelor. Pentru cabluri de specialitate (incendiu, efracţie, telefonie-calculatoare) se va respecta codul culorilor de fabrică sau cele individuale de executant.

9.7.3.6.2 TUBURI DE PROTECTIE Circuitele de curenţi slabi vor fi incluse în tuburi de protecţie de diverse dimensiuni/caracteristici (ignifug/neignifug) conform indicaţiilor din proiect.

9.7.3.6.3 DOZE Toate dozele de aparat pentru montaj îngropat vor fi executate conform normelor, din plastic.

9.7.4 MATERIALE – VERIFICAREA CALITATII, CERTIFICARE SI DEPOZITARE Toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele:

Verificare vizuală va fi urmată, după caz, de o verificare cu instrumente de masură adecvate,




Pag 335/354

Existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ; Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee, din import, noi ;

Existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ; Depozitarea materialelor şi echipamentelor pentru instalaţii electrice – curenţi slabi - se face spaţii de depozitare ferite de intemperii, încălzite, cu o temperatură constantă, care să asigure buna lor conservare. Dacă se propun înlocuiri pentru materiale a căror performanţe sunt specifice, acestea trebuie să îndeplinească aceleaşi performanţe. Astfel de materiale se vor încadra în spaţiile disponibile, fără a sacrifica performanţele şi nu vor afecta performanţele lucrărilor din capitolul respectiv sau alte capitole. Aprobările pentru materialele specificate vor fi date numai după primirea tuturor datelor tehnice si de omologările cerute de legile româneşti.

9.7.5 EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ.

9.7.5.1 TABLOURI SI PANOURI DE CONTROL Tablourile, dulapurile se vor executa şi monta conform detaliilor date în proiect, eventual adaptate de către atelierul de confecţii la tehnologia de execuţie a acestuia. Întreaga aparatură montată pe acest tablou, cabinet va fi de cea mai bună calitate, îndeplinind condiţiile cerute de normele în vigoare, neadmiţându-se aparate de slabă calitate. Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunzătoare din plastic colorat diferit şi pe care se vor inscripţiona toate datele referitoare la circuite, precizate în scheme. Tablourile, dulapurile(rack-urile) vor fi după caz şi alimentate la tensiunea de 230 V/50Hz. În dulapuri este interzisă prezenţa altor circuite de curenţi tari decât cele furnizate de producătorul cabinetului.

9.7.5.2 POZITIONAREA CIRCUITELOR SI DOZELOR Poziţionarea dozelor arătate pe desenele de execuţie va fi considerată ca aproximativă. Înaintea instalării dozelor se vor studia toate planurile de instalaţii ale nivelului respectiv şi se vor obţine informaţii precise referitoare la secţiunile de arhitectură, detaliile de plafonare, desfăşurările de pereţi, aprobate de către Proiectant. Este de aşteptat ca unele doze se fie repoziţionate, dar la distanţe măsurate pe orizontală, mai mici de 0,5 m faţă de poziţiile din planuri. Se vor face ajustările necesare la faţa locului astfel ca să nu fie afectate, geamuri, plăci de faianţă, marmură, etc. În privinţa dozele de trecere si derivaţie se va ţine seama de conductele celorlalte instalaţii, ferestre şi uşi, de adâncimile disponibile în finisaj, etc., privind atent la condiţiile care au putut scăpa la analiza făcută la proiectare, la scară mică.

9.7.5.3 TUBURI DE PROTECTIE Tuburile de protecţie se vor monta , acolo unde este posibil, îngropat în tencuială. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de Inginer. La trecere prin ziduri si planşee se vor utiliza manşoane corespunzătoare. Aranjamentul si metoda de aşezare a conductelor va fi aprobată de Seful de Proiect de Instalaţii Electrice Curenţi Slabi. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin suporţi care vor fi de asemenea prevăzuţi la fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse în cleme.

9.7.5.4 DOZE Toate dozele de aparat pentru montaj îngropat vor fi executate conform normelor, din plastic.




Pag 336/354

În general dozele vor avea o adâncime de 6 cm. Doze mai adânci se vor folosi în plafoane pentru racordarea aparatelor.

9.7.5.5 IMPAMANTAREA Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate construcţiile metalice ale instalaţiilor electrice de curenţi slabi vor fi împământate conform prevederilor din proiect şi din normativele in vigoare.

9.7.5.6 AVERTIZARE INCENDIU Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. După instalare, se verifică funcţionarea fiecărui element de detecţie; Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta atât fumul cât şi căldura, după caz. Acestea vor fi amplasate în spaţiile care se poate colecta fumul, în vederea unei avertizări timpurii. Unitatea centrală va fi alimentată de la reţea şi echipată cu baterii pentru alimentare de urgenţă cu următoarele caracteristici minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru 24V. Temperatura ambianta de lucru 0ºC - 50ºC Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura reţelei; Planul cu definirea zonelor şi numerotarea elementelor de detecţie se afişează lângă panoul sinoptic; Dacă incendiul semnalizat într-o zonă este confirmat de cel puţin 2 (doi) senzori, se iau măsurile prevăzute în programul de stingere a incendiilor, iar în situaţia în care avertizarea porneşte de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manuală, personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica dacă starea este reală sau nu; Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevăzute cu ecran din geam securizat, vopsit în roşu şi inscripţionat vizibil; Pentru acţionarea acestora, se va sparge geamul; După declanşarea alarmei de incendiu într-una sau mai multe zone, personalul desemnat prin program va declanşa alarma de avertizare şi în celelalte zone în care este posibil să existe persoane; Modul de acţiune în cazul în care se declanşează alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un program propriu şi va fi afişat în fiecare încăpere, pe holuri, în locuri publice, iar personalul va fi instruit asupra modului de acţiune pentru fiecare situaţie în parte; Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanentă a stării elementelor de detecţie precum şi a continuităţii buclelor din fiecare zonă; În cazul semnalizării unei defecţiuni va fi anunţat personalul care asigură service-ul reţelei; Prezentele instrucţiuni vor fi completate cu instrucţiunile de exploatare ale echipamentului tehnic.

9.7.5.7 INSTALATIA DE AVERTIZARE EFRACTIE Echipamentul va fi instalat în conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare componentă va fi verificată; Centrală semnalizare efracţie şi detectoare de mişcare, poate fi conectată la un PC dedicat, cu avertizare politie; Unitatea centrală va fi alimentată de la reţeaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipată cu baterii de alimentare de urgenţă (24V tensiune de lucru – max 75 V) Senzorii de mişcare vor fi instalaţi conform proiect.de execuţie Sirena va fi instalată în exteriorul clădirii Aceste instrucţiuni vor fi completate cu cele ale producătorului

9.7.5.8 INSTALATIA DE SONORIZARE




Pag 337/354

Reprezintă un sistem de echipamente interconectate între ele şi la reţeaua de date. Se va prevede alimentare tampon. Instalaţia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi efectuată cu cabluri cu rezistenţă mărită la propagarea flăcării, protejate în tub funcţie de zona de lucru şi va urma traseele din planuri. Echipamentele ce se montează vor fi în concordanţă cu proiectul. După montaj fiecare unitate în parte a echipamentelor montate va fi verificată. Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor. Cablarea difuzoarelor se va face conform specificaţiilor producătorului echipamentului Cablarea difuzoarelor va fi garantată printr-un certificat în care se va specifica măsurătorile circuitelor, măsurători individuale. Aceste instrucţiuni vor fi completate cu cele ale producătorului

9.7.5.9 TELEFONIE Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom Instalaţia va fi realizată folosind calbu specificat în fişa tehnică a produsului, în tub de protecţie şi va respecta diagrama de cablare din proiect. Echipamentele ce se vor monta vor fi în concordanţă cu proiectul Se vor instala prize telefonice la o înălţime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -5 conectori

9.7.5.10 RETEAUA LOCALA DE COMPUTERE LAN Echipamentele vor fi conforme proiectului. După instalare se va verifica fiecare componentă în parte. Instalaţia va fi realizată folosind cablu specificat în proiect, în tub de protecţie şi va respecta diagrama de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele în locul unde se va monta server/switch Se vor instala prize la o înălţime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5 Prizele se vor monta la faţa zidului

9.7.6 VERIFICAREA CALITATII – TESTE În timpul montajului şi a testelor la terminarea lucrărilor, Antreprenorul va respecta standardele şi normele specifice fiecărui tip de instalaţii. Va executa toate operaţiunile curente şi de încercări, va efectua toate testele (exceptând cele finale). Va pune la dispoziţie personal calificat, echipamente şi alte accesorii necesare testelor. Va informa Inginerul printr-un program de efectuarea a testelor asupra inspecţiilor la care va participa acesta. Toate deficienţele constatate vor fi rectificate, lucrările ce se vor reface precum şi retestările necesare vor fi făcute pe cheltuiala Antreprenorului. Procedurile de testare vor fi conforme standardelor locale, internaţionale sau de producător după caz. Testele vor include, dar nu se vor limita la:

Inspecţia tuturor dispozitivelor, echipamentelor în vederea depistării defecţiunilor deteriorărilor poduse în urma transportului sau instalării defectuoase

Verifcarea continuităţii circuitelor electrice şi a circuitelor de control conform schemei.

Verificarea siguranţelor pentru instalaţii de curenţi slabi conform instrucţiunilor producătorului. Testarea şi calibrarea relelor de putere de către un electrician autorizat. Verificarea rezistenţei maxime de împământare a prizei de pământ pentru acest tip de instalaţii.




Pag 338/354

Teste de operare/funcţionale ale tututror echipamentelor Testele vor fi făcute pe parcursul finalizării tronsoanelor, etapelor cât şi la finalizarea întregului sistem. Testele necesare vor fi făcute în prezenţa Inginerului conform programului de teste prezentat acestuia aprobat Antreprenorul va pune la dispoziţie, pe cheltuială proprie, personal calificat, materiale necesare pentru efectuarea tuturor testelor conform cerinţelor. Dacă lucrările executate conduc la rezultate ale testelor negative sau nu îndeplinesc parametrii ceruţi, aşa cum este menţionat în procesele verbale de testare, acesta este un motiv de a considera lucrările nesatisfăcătoare şi este subiectul neaprobării/respingerii în întregime a acestor lucrări. Neefectuarea testelor de către Antreprenor va duce la considerarea lucrărilor ca nesatisfăcătoare şi este subiectul neaprobării/respingerii în întregime a acestor lucrări. Testele necesare pentru aceste lucrări vor fi făcute de Inginer sau de o companie agreata de Inginer, toate riscurile şi cheltuielile implicate vor fi puse pe seama Antreprenorului. Cheltuielile mai sus menţionate vor fi subiectul recuperării, pe măsură ce apar şi vor/pot fi reţinute Antreprenorului conform condiţiilor contractuale

9.7.7 VERIFICARI PRELIMINARE Se vor pune în funcţiune toate echipamentele aprovizionate şi instalate, exceptând cele specific menţionate în alte documente. Se vor efectua toate ajustările/reglajele echipamentelor pentru a asigura opearea corespunzătoare conform indicaţiilor producătorului. Se vor efectuate probele de funcţionare ale sistemelor în diverse şi variate condiţii, după caz, pentru a demonstra funcţionarea şi operarea corectă a acestora. Atunci când se consideră practic, fezabil şi non inhibitoriu pentru Antreprenor ca prezenţa/participarea personalului de operare ce aparţine Beneficiarului să fie admisă la aceste teste; acest fapt va ajuta personalul de exploatare pentru înţelegerea/aprofundarea lucrărilor de care vor fi responsabili după recepţie. Teste le vor fi efectuate pentru:

Echipamente/instalaţii de curenţi slabi, individuale sau separate dupa cum au fost instalate

Fiecare sistem menţionat în acest caiet de sarcini 10 CONDUCTE

10.1 GENERALITATI Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor în vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate în domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie însotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si încercarilor la care se supun conform standardelor. In caz de neclarităţi privind certificatele de atestare a calităţii, materialele nu se vor recepţiona decât după înlăturarea incertitudinii, prin probe suplimentare Antreprenorul va include o copie a specificaţiilor tehnice extrase din literatura tehnică a producătorului pentru toate componentele instalatiilor tehnologice. Toate materialele si produsele vor fi fabricate de producatori care au certificate de calitate conform ISO 9001. Antreprenorul va furniza toate materialele necesare instalării echipamentelor si finalizarii tuturor lucrarilor aferente obiectivului de investitii , inclusiv materiale marunte sau nespecificate in mod special in documentatia de atribuire. După acordarea Contractului, Antreprenorul va depune, spre aprobare, Inginerului, o listă a furnizorilor şi surselor de materiale necesare pentru executarea lucrărilor. Numele unor furnizori şi surse adiţionale pot fi furnizate de Antreprenor în timpul executării contractului, dar nici un furnizor sau sursă nu vor fi schimbate fără aprobarea Inginerului.




Pag 339/354

Acolo unde o conducta noua se intersecteaza cu una existenta, Contractantul va localiza conducta existenta înainte de excavare si înainte de materializarea traseului si radierului noii conducte. Contractantul va folosi un detector electromagnetic sau alt echipament similar pentru a determina exact pozitia conductelor existente. Contractantul va sapa un sant de sondaj, daca e cazul, pentru a determina pozitia conductei existente. Contractantul va masura cota radierului conductei existente si diametrul ei exterior si va solicita asistenta tehnica din partea detinatorului. Pentru traseele de conducte sub drumuri si trotuare, Contractantul va programa lucrarile astfel încat sa reduca la minimum întreruperile traficului rutier. La execuţia reţelei de canalizare, distanţele minime între conductele de canalizare şi alte reţele edilitare vor fi conform prevederilor SR 8591 : 1997-„Retele edilitare subterane.Conditii de amplasare”

10.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTE

Nr. crt.

STANDARD D E N U M I R E A

0 1 2

1 SR 1846 – 1-2006 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

2 SR 1846 – 2-2007 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape meteorice.

3 STAS 2308 – 81 Alimentări cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare

4 Legea 10/’95 Legea calităţii construcţiilor

5 STAS 1342-1991 Apă potabilă. Condiţii de calitate

6 STAS 6819-1997 Alimentări cu apă – Aducţiuni. Studii, proiectare şi date constructive

7 STAS 9570/1-1989 Marcarea şi repararea reţelelor de conducte şi cabluri, în localităţi

8 SR 4163-1/1995 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare

9 SR 4163-2/1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul

10 SR 4163-3/1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare

11 STAS 2448/1982 Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare

12 STAS 9342 - 1982 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Cămine pentru alimentarea directă a pompelor mobile. Prescripţii de proiectare.

13 STAS 9824/5 -1975 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de conducte, canale şi cabluri.

14 STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României

15 STAS 9312-87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare




Pag 340/354

16 STAS 3051/91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare.

17 STAS 6002/88 Alimentare cu apa. Camine pentru bransament de apa

18 SR 8591:1997 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare

10.3 LUCRARI DE TERASAMENTE Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamântului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul lor, care influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii. In cazul lucrarilor ce comporta volume importante de pamânt, solutia de executare a terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare prin luarea in considerare a unei variante corespunzatoare, de regula cu asigurarea compensarii volumelor de sapatura de pamânt cu cele de umpluturi, in vederea eliminarii transportului pentru excedentul de pamânt. Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic si de organizare. Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamânt ca urmare a influentei executarii lucrarilor de terasamente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate. Când executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente ce ramân in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarilor si producerea de accidente (electrocutari, etc). Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise sunt cele de defrisari, demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru. Inainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare, electrice din zona constructiilor respective. Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stânjeni lucrarile de terasamente. Excavarea stratului vegetal se face de regula mecanizat. Pamântul vegetal rezultat din sapare va fi depozitat in afara perimetrului construit. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru. In cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea santurilor nefiind economica, se vor amenaja rigole.

10.4 EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;

când turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii in terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata cu cca. 30 cm decât cota finala pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmând ca inaintea betonarii sa se execute sapatura pina la cota din proiect;

necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de catre executant, tinând seama de adâncimea sapaturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea




Pag 341/354

terenului, regimul de curgere a apelor subterane, conditile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de executie adoptata;

in cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu adâncimi de fundare diferite, se vor executa sapaturile pentru obiectul cu cea mai mare adâncime de fundare. Sapaturile nu vor afecta constructiile sau instalatiile existente pe amplasament;

sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel incât, in orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul executiei;

se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de pamânt din zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor de sub instalatiile, constructiile si elementele de constructii invecinate;

nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiei constructiilor sau a unor masini grele sau instalatii grele;

sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul proiectat al sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executându-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual;

in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei prevazute in proiect astfel:

- pentru nisipuri fine 0,20 ÷ 0,30 m - pentru pamânturi argiloase 0,15 ÷ 0,25 m - pentru pamânturi sensibile la umezire 0,40 ÷ 0,50 m

Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei; in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul gropii de fundatie

trebuie lasat sa se zvânte inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi;

betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect.

10.4.1 SAPATURI SI SPRIJINIRI DEASUPRA NIVELULUI APEI SUBTERANE

10.4.1.1 SAPATURI CU PERETI VERTICALI NESPRIJINITI Se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor:

terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii; pamântul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii

de fundatie; pentru sapaturi pina la 1,00 m adâncime distanta se poate lua egala cu adâncimea sapaturii;

se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental;

daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva.

Santurile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adâncimi pina la:

0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare




Pag 342/354

10.4.1.2 SAPATURI CU PERETI VERTICALI SPRIJINITI Se executa când:

sunt depasite adâncimile de la capitolul "Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti"; nu este posibila desfasurarea taluzului; când din calcul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz;

10.4.1.3 SAPATURI CU PERETI IN TALUZ Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:

pamântul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca;

sapaturile de fundatie nu stau deschise mult timp; panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamânturi.

Natura terenului Adâncimea sapaturii

pâna la 3 m Tg ß = h/b

mai mare de 3 m Tg ß = h/b

nisip, pietris nisip argilos

argila nisipoasa argila loess

1/1,25 1/0,67 1/0,67 1/0,50 1/0,50

1/1,50 1/1

1/0,75 1/0,67 1/0,75

10.4.2 SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE In cazul sapaturilor situate sub nivelul apelor subterane indepartarea apelor se poate efectua prin:

epuismente directe epuismente indirecte

10.4.2.1 EPUISMENTE DIRECTE Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu ajutorul unor retele de santuri de drenaj, capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de unde este evacuata prin pompare. Santurile se adâncesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la nivele succesive ale sapaturii. Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate incât sa asigure colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor. Adâncimea santurilor de drenaj - colectarea este de obicei de 0,5 - 1 m in functie de caracteristicile pamântului si conditiile de drenaj. Adâncimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1 m sub fundul sapaturii si sectiunea lor suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului si masurile de asigurare a stabilitatii peretilor. In cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine, antrenabile se va captusi putul de colectare cu un filtru invers. Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa. La pregatirea lucrarilor de pompare a apei trebuie avute in vedere urmatoarele:

numarul si tipul de pompe intrebuintate pentru pompare se vor stabili functie de debitul apei de infiltratie, adâncimea gropii de fundatie si distanta la care trebuie pompata apa;




Pag 343/354

este de preferat utilizarea mai multor pompe cu debite mici in loc de una cu debit mare. Pentru asigurarea evacuarii continue a apei din sapatura trebuie luate urmatoarele masuri:

statia de pompare trebuie prevazuta cu agregate de rezerva complet instalate, astfel incât sa poata fi puse in functiune imediat ce un agregat s-ar defecta;

inaltimea coloanei de aspiratie sa nu fie mai mare de 6 m. In cazul in care groapa de fundatie este mai adânca de 6 m, pompele trebuie fie coborâte pe platforma de lucru, fie inlocuite cu pompe electrice submersibile etajate, cu motorul capsulat, instalate sub apa.

10.5 EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE Se refera la realizarea umpluturilor pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi intre fundatii si la exteriorul cladirilor sau umpluturi sub pardoseli. Umpluturile se vor executa de regula din pamânturi rezultate din lucrarile de sapatura. Se interzice realizarea umpluturilor din pamânturi cu umflaturi si contractii mari, mâluri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari. Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamint vegetal, iar suprafata amenajata cu pante de 1-1,5% pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii. Umiditatea pamântului pus in opera va fi cât mai aproape de umiditatea optima de compactare, admitându-se variatii de ± 2%. Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri pentru realizarea gradului de compactare prescris. Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pâna la cota prevazuta in proiect se vor executa imediat dupa decofrarea fundatiilor.

10.5.1 COMPACTARI DE ADANCIME REALIZATE PRIN BATERE Utilajul (macara sau excavator) de actionare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa aiba capacitatea maxima de ridicare cu minim 20 % mai mare decât greutatea maiului, in scopul prelucrarii la ridicare si a fortelor de aderenta dintre mai si teren; astfel se evita pozitia periculoasa de se lucra cu bratul ridicat la maximum;

sa se deplaseze de preferinta pe senile sau in cazul deplasarii pe pneuri, sa aiba posibilitatea calarii automate.

Tehnologia de compactare consta in principal din urmatoarele faze: aducerea terenului la umiditatea optima de compactare; trasarea si marcarea axelor de lucru a utilajului;

executarea compactarii propriu-zise, prin batere cu maiul, de la inaltimi si cu numar de lovituri determinate experimental;

nivelarea finala a suprafetei compactate.

10.6 RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele verbale de lucrari ascunse si documentatia de santier privind:

amplasamentele exacte ale puturilor de colectare pentru drenarea terenului;




Pag 344/354

precizarea cotei la care s-a reusit scaderea nivelului apelor subterane si mentinerea ei si dupa terminarea lucrarilor de fundatii;

masuri de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau coborârea acesteia pentru pregatirea fundului sapaturii.

10.7 HIDROIZOLATII

10.7.1 GENERALITATI Datorită prezenţei apelor freatice la cote ridicate, se prevede impermeabilizarea pe întreaga suprafaţă exterioară a constructiilor. Toate hidroizolaţiile exterioare se vor executa cu un sistem impermeabil, pe bază de ciment cu aditivi speciali şi agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune şi la agresivitatea sărurilor din sol şi din apa freatică (2 straturi de sistem impermeabil, pe bază de ciment cu aditivi speciali şi agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune şi la agresivitatea sărurilor din sol şi din apa freatică) . Pentru impermeabilizarea radierelor se prevede aplicarea sistemului descris mai sus pe stratul de beton de egalizare, după întărirea acestuia şi înainte de turnarea betonului armat din radiere. La interior, se prevede impermeabilizarea pereţilor şi radierului cu mortare speciale pe bază de ciment cu aditivi, rezistent la agresivitatea lichidului vehiculat şi la presiune (2 straturi de sistem impermeabil, pe bază de ciment cu aditivi speciali şi agregate selectate, rezistent la presiune - contrapresiune şi la agresivitatea apei uzate, impermeabil la apă, aderenţă la suprafaţa suport de min. 0,2 Mpa, granulaţie – maxim 0,7m). Toate străpungerile în pereţi se vor etanşa cu un material izolant bicomponent polimerizat, elastic. Sistemele de atestare a conformităţii materialelor sunt, conform anexa la Ordinul MTCT nr. 1558/2004, pentru:

cimenturi – 1+ oţel beton – 1+

hidroizolaţii –3 Pentru aplicarea hidroizolaţiilor şi etanşărilor de rosturi se vor respecta prevederile normativului NP040-2002: “Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”.

10.7.2 CERINTE TEHNICE PENTRU HIDROIZOLAŢII ŞI ETANŞĂRI La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 5088-75. “Lucrarile de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie”. La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :

sapa care se executa in câmp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care se hidroizoleaza

dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si racordarea sapei la acestea. In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:

strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din: stratul de amorsare strat de lipire

strat de baza strat suplimentar, de la caz la caz

strat de protectie.




Pag 345/354

In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul apei freatice, hidroizolatiile pot fi: hidroizolatii impotriva umiditatii pamântului, care se aplica la culei si ziduri de sprijin, elemente ce vin in

contact cu apa mai mult timp; hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la suprastructura podetelor.

Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :

din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;

din materiale bituminoase aplicate la cald. Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si cu diferite materiale, respectându-se insa prevederile din STAS 5088-75. Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinând seama de prevederile din STAS 5088-75 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de exploatare si de importanta lucrarii, adoptându-se solutia optima din punct de vedere tehnic si economic. Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din STAS 5088-75. Varianta de alcatuire a hidroizolatiei se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75. In functie de varianta adoptata se vor respecta recomandarile de proiectare si pentru racordarea hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza, cuprinse in STAS 5088-75, capitolul 3. In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare conform standardelor si normativelor in vigoare. Se prevede impermeabilizarea pe întreaga suprafaţă exterioară atât a chesoanelor cât şi a camerelor de vane, De asemenea, se prevede şi impermeabilizarea tronsonului III al chesonului, pe interior, pe peretele comun cu camera de vane, pe o înălţime de cca. 2,00m. La alegerea materialului pentru impermeabilizări se va urmări :

să fie produs in UE sau sa fie agrementat tehnic în România

să fie impermeabil la apă să prezinte rezistenţă la agresivitatea sărurilor din sol şi apa freatică să aibă aderenţă la suprafaţa suport de min. 0,2 MPa

granulaţie – maxim 0,7mm Se vor respecta instrucţiunile de transport, depozitare, preparare , pregătire a suprafeţei suport şi de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului. Pentru etanşarea rosturilor dintre piesele înglobate pentru trecerea conductelor şi pereţii de beton se prevede utilizarea unui material izolant bicomponent polimerizat, elastic. La alegerea materialului pentru etanşări se va urmări :

să fie produs in UE sau sa fie agrementat tehnic în România să fie impermeabil la apă

să aibă aderenţă la suprafaţa suport de metal şi beton de min. 0,2 MPa să aibă rezistenţi la tracţiune de min. 0,5 MPa revenire elastică de min 85%

alungire la rupere de cca. 450%




Pag 346/354

Se vor respecta instrucţiunile de transport, depozitare, preparare, pregătire a suprafeţei suport şi de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului. Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari de 2 mm, suprafata neteda realizându-se prin driscuire. Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de ± 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie. Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:

se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se indeparteaza cu peria de sârma;

se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasându-se sa se usuce in vederea aplicarii stratului hidroizolant.

Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din santier. Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circulând numai pe pasarele provizorii din lemn. Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei suport mai mare de +5oC. In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de protectie se vor lua masuri pentru:

interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;

acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hârtie impotriva actiunii razelor solare sau a temperaturilor ridicate.

Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incât stratul de protectie sa se aplice in aceeasi zi. Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri. Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza prin certificate de calitate emise de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de hidroizolatie se verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuând si incercari in caz de dubiu. Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza:

pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale partiale de lucrari ascunse;

la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru aceste lucrari; odata cu verificarea intregii lucrari de arta.

Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in cazul unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata limitata. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si care pot fi acceptate sau nu de catre Beneficiar. In cazul in care Beneficiar nu accepta remedierile propuse de Antreprenor se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.

10.8 CERINTE TEHNICE PENTRU CONDUCTE SI INSTALATII TEHNOLOGICE Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si tolerante conform standardelor în vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate în domeniu si agrementate tehnic. Materialele si produsele utilizate trebuie însotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele verificarilor si încercarilor la care se




Pag 347/354

supun conform standardelor. In caz de neclarităţi privind certificatele de atestare a calităţii, materialele nu se vor recepţiona decât după înlăturarea incertitudinii, prin probe suplimentare Inainte de introducerea în lucrari, fiecare conducta va fi curatata si examinata din punct de vedere al integritatii. Conductele avariate, care nu pot fi reparate satisfacator, vor fi respinse si îndepartate de pe santier. Conductele vor fi executate din urmatoarele materiale:

MATERIALUL CLASA DE PRESIUNE

Policlorura de vinil PVC, SN8 Gravitational sau PN4

Polietilena de înalta densitate PEID, PE 100 PN 10, PN6

Poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip PAFSIN PN 6 / SN 10000

Fonta ductilă K9 PN10

10.8.1 CONDUCTELE DIN PVC Acestea vor fi realizate din material PVC SN8- conform standardelor: UNI EN 1401-1/1998 Tuburi din PVC rigid pentru conducte de canalizare ape uzate civile si industriale;SR ENV 1402-2/2001 Metode de evaluare a conformitatii pentru sisteme de canalizare din mase plastice ingropate pt. bransamente si sisteme de evacuare fara presiune (PVC-U);UNI 7449/1975 Racorduri si mansoane din PVC rigid;UNI ISO/TR 7473-1983 Tuburi racorduri din PVC rigid.Rezistenta chimica Conductele de PVC sunt realizate cu mufă la un capăt, iar etanşeitatea lor se realizează cu inele de cauciuc (inele de etanşare profilate pentru Dn 200 mm şi inele de etanşare şi fixare pentru Dn > 200 mm).

10.8.2 CONDUCTELE DIN PAFSIN (GRP) Tuburile din PAFSIN sunt fabricate în 5 clase de rigiditate RN 2.500; RN 5.000; RN 10.000; RN 15.000; RN 15.000; RN 20.000. Pentru conductele de canalizare gravitaţionalã se folosesc tuburile din clasa SN 10.000 . Lungimea efectivã (nominalã) standard a tuburilor din PAFSIN este de 6 m sau 12 m. Unele tuburi pot fi livrate în lungimi mai scurte. Toleranţa la lungime este de ± 60 mm. Tuburile standard din PAFSIN se îmbinã între ele cu manşoane din PAFSIN. Manşoanele conţin ca parte integrantã o garniturã în întregime din elastomeri (propilenã etilenã). Imbinarea se realizeazã cu uşurinţã şi va fi perfect etanşã, echivalentã cu performanţele tubului. Imbinarea cu manşon din PAFSIN şi garniturã din elastomer întruneşte cerinţele standardului international ISO 8639/2000.

10.8.3 CONDUCTELE DIN PEID Vor fi realizate din material PE 100, dupa cum este clasificat de Raportul Comitetului Tehnic European CEN/TC 155. Dimensiunile tevilor din PEID vor fi conform DIN 8074/1999 sau echivalent. Fitingurile pentru conducte vor fi conform DIN 19533/1976 sau echivalent. Incercarile pentru determinarea calitatii tevilor se vor face în fabrica conform DIN 8075/1999 sau echivalent. Se recomandă specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenţa directă a unor specialişti de la firma furnizoare.




Pag 348/354

10.8.4 CONDUCTELE DIN FONTA DUCTILA K9 Domeniul de utilizare a tuburilor şi racordurilor din fontă ductilă este foarte larg şi se referă la pozare îngropată, traversări de poduri, pozare aeriană, în galerie, în tunel sau în pantă. In funcţie de metoda de îmbinare, se acoperă întreaga gamă de utilizare a tuburilor şi racordurilor din fontă ductilă:

conductele cu îmbinări automate se pretează cel mai bine la pozare îngropată, în pânză freatică sau la presiuni puternice;

în condiţii de restricţii generate de aglomerări sau în terenuri cu coeziune mică se montează cu succes conductele cu îmbinări zăvorâte;

îmbinările mecanice asigură montarea racordurilor cu mare uşurinţă, ca şi îmbinarea tuburilor în subsoluri aglomerate şi în galerii;

tuburile îmbinate cu flanşe îşi găsesc întrebuinţarea la staţii de pompare, camere de vane a rezervoarelor, pasaje aeriene, galerii tehnice, rezervoare;

se recomandă protejarea tuburilor, racordurilor şi îmbinărilor cu manşoane din polietilenă când acestea sunt utilizate în soluri cu rezistivitate mică, în zone traversate de curenţi vagabonzi, în soluri cu conţinut ridicat de sulfaţi sau cloruri sau care prezintă o activitate bacteriană.

Tuburi cu mufă. Tuburile din fontă ductilă sunt produse prin centrifugare în conformitate cu standardul internaţional ISO 2531-1991. Rezistenţa minimă la tracţiune este de 420 N/mm2. Limita convenţională de elasticitate de 0,2% este de minimum 300 N/mm2. Alongaţia minimă la ruptură este de 10% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm şi 7% pentru diametrele.nominale DN 1200 la 2000. Valorile limitei convenţionale de elasticitate de 0,2 % cuprinse între 270 N/mm² şi 300 N/mm² sunt admise atunci când alongaţia la rupere este mai mare sau egală cu 12% pentru diametrele nominale DN 60 la 1000 mm şi cu 10% pentru diametrele nominale DN 1200 la 2000 mm. Tuburile centrifugate trebuie să fie supuse în uzină Ia o probă hidrostatică de cel puţin 10 secunde, la o presiune minimă indicată în tabelul următor pentru tuburile din clasa de grosime K9:

Diametrul nominal (mm) Presiunea minimă de probă hidrostatică pentru tuburile din clasa K9 (bari)

60 la 300 50

350 la 600 40

700 la 1000 32

1100 la 2000 25

Tip de îmbinare Imbinările cu mufă sunt de tip automat. Materialul utilizat pentru inelele de îmbinare este elastomer EPDM sau echivalent în conformitate cu standardul internaţional ISO 4633. Condiţiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizaţi sunt stabilite prin standardul internaţional ISO 2230. Grosimea pereţilor tuburilor Grosimea tuburilor este în general de clasa K9 în concordanţă cu standardul internaţional ISO 2531 Protecţii




Pag 349/354

Izolaţia interioară Tuburile sunt izolate în interior cu mortar de ciment în conformitate cu standardul internaţional ISO 4179. Cimentul este un ciment produs în furnal înalt sau echivalent. Grosimile mortarului de ciment sunt definite în tabelul care urmează:

DN Grosimi (mm)

Normală Valoare medie minimală Valoare minimă intr-un punct

60 - 300 3 2,5 1,5

350 - 600 5 4,5 2,5

700 - 1200 6 5,5 3,0

1400 - 2000 9 8,0 4,0

Izolaţia exterioară Tuburile sunt izolate la exterior cu zinc metalic în conformitate cu standardul internaţional ISO 8179; cantitatea de zinc depusă nu este mai mică de 130 g/m2. După zincare, tuburile sunt acoperite cu un strat de vopsea bituminoasă; grosimea medie a stratului bituminos nu este mai mică de 70 microni în conformitate cu standardul internaţional ISO 8170. Protecţia pe şantier cu manşon de polietilenă Dacă se cere prin lista pieselor, tuburile sunt protejate pe şantier cu un manşon din polietilenă în conformitate cu standardul internaţional ISO 8180; grosimea minimă a manşonului este de 200 microni. Tuburi cu flanşe Fabricarea tuburilor Tuburile din fontă ductilă sunt centrifugate şi au flanşe sudate, în conformitate cu standardul internaţional ISO 2531-1991. Imbinare cu flanşe Garnitura îmbinării cu flanşe are o grosime minimă de 3 mm şi la nevoie este armată (întărită). Materialul utilizat pentru garniturile de îmbinare cu flanşe este un elastormer EPDM sau echivalent, în conformitate cu standardul internaţional ISO 4633-1983. Condiţiile cele mai potrivite pentru depozitarea elastomerilor vulcanizaţi sunt stabilite prin standardul internaţional ISO 2230. Grosimea tuburilor Grosimea tuburilor este în conformitate cu standardul internaţional ISO 2531 clasa K9. Protecţii Protecţiile sunt aceleaşi ca cele definite pentru tuburile cu mufă

10.9 MONTAREA CONDUCTELOR Tehnologia executarii retelelor comporta în principal urmatoarele faze si operatiuni Faza premergatoare

pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor;




Pag 350/354

marcarea traseului si fixarea de reperi în afara amprizei lucrarilor în vederea executiei lucrarilor la cotele din proiect;

receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei; Faza de executie

Saparea transeelor;(ulterior desfacerii sistemului rutier şi a trotuarelor)

Lansarea tuburilor sau conductelor;

Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta; Umplerea partiala a transeii;

Montarea armaturilor, pieselor speciale, a gurilor de scurgere si executia caminelor şi a racordurilor Faza de probe si punere în functiune

Inlaturarea defectiunilor ; Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale); Legarea tronsoanelor;

Verificarea si Proba generala a conductei si completarea umpluturilor; Spalarea generala a conductei;

Punerea în functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport.

Readucerea terenului la situaţia iniţială si refacerea carosabilului si a trotuarelor Pe toată durata execuţiei lucrărilor, constructorul va monta indicatoare pentru dirijarea circulaţiei, parapeţi de-a lungul tranşeei, podeţe pietonale. Pe timpul nopţii, zona de lucru va fi semnalizată luminos. Spalarea conductelor de alimentare cu apa Spãlarea conductei se va face pe tronsoane, cu un debit care sã asigure o vitezã de min. 1,5 m/s, si nu mai micã decat viteza de curgere în regim de functionare. Durata spãlãrii va fi stabilitã astfel încat volumul de apã folosit sã fie cel putin dublul volumului conductei care urmeazã a fi spãlate sau minimum 10 minute.

10.10 CAMINE VIZITARE SI CAMERE INTERSECTIE Construcţia cãminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regulã din aval spre amonte Caminele de vizitare se pot realiza monolit, prefabricate sau mixte din PVC ori PEID. În cazul cãminelor din beton ordinea operaţiunilor de executare a cãminelor de vizitare va fi urmãtoarea:

turnarea parţialã a fundaţiei cãminului respectiv, pânã la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi înglobate parţial în fundaţie prin intermediul “piesei de acces la cãmin”;

pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, având Dn 100 cm şi a coşului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufã), având Dn 80 cm, monolitizarea şi rostuirea tuburilor se va face cu mortar , inclusiv a plãcii între camera de lucru şi coşul de acces (poz.7 STAS 2448);

montarea plãcii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) şi monolitizarea acesteia de corpul cãminului (coş acces) cu mortar;

pozarea ramei şi a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile şi monolitizarea ramei cu mortar;




Pag 351/354

montarea scãrilor de acces în cãmin, executate din oţel beton Φ 20 mm, prima treaptã urmând a fi fixatã la max.50 cm distanţã de capac, iar ultima la max. 30 cm distanţã faţã de bancheta de lucru;

curãţirea rigolei din cãmin de eventualele materiale cãzute în timpul execuţiei cãminului şi sclivisirea acesteia cu mortar de ciment;

verificarea calitãţii cãminelor de vizitare şi proba de etanşeitate se va face concomitent cu verificarea şi probarea tronsoanelor de canal realizate, ţinând cont de exploatarea acestora;

camerele de intersectie si caminele atipice (neprevazute in STAS 2448-82) se vor executa conform detaliilor de executie; ordinea de execuţie şi montare a elementelor este similară celor aratate mai sus.

Pentru căminele realizate din alte materiale decât beton, se vor respecta prescripţiile tehnice ale producătorilor respectivi. Căminele prefabricate vor respecta normele de fabricaţie conform SR EN 1917 / 2003.

10.11 PROBE

10.11.1 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR Proba de presiune a conductelor se efectueaz conform STAS 4163-3/1996. Se recomand ca probele s fie efectuate dup perioada de maxim de temperatur diurn şi s se evite încercrile pe timp de noapte.

Presiunea de regim Presiunea de incercare = 1,5 x Presiunea de regim la temperaturi mai mici sau egale cu 20ºC, se efectueaza la PN 12 bar, timp de 1 h, cu pierderi

admisibile de 0,2 bar (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani); la temperaturi cuprinse intre 20 – 28ºC (daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2

saptamani), se efectueaza la 10 bar, timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,9 bar;

la temperaturi de peste 28ºC, durata este de 30 minute, cu pierderi admisibile de 0,9 bar, daca temperaturile se mentin pe durata executiei cel putin 2 saptamani.

Proba se începe dupa 15 minute din momentul în care conducta a atins presiunea maxima de proba, perioada în care, datorita elasticitaţii materialului, este posibila o variaţie a presiunii, variaţie ce trebuie corectate prin ridicarea sau scaderea presiunii. Scaderile de presiune admise în timpul probei trebuie precizate în caietele de sarcini ale proiectantului. Într-adevar, în cazul unui tronson parţial acoperit sau pozat aerian, în situaţia în care temperatura creşte substanţial între momentul de început şi cel final al încercǎrii, tubul se dilatǎ, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pânǎ la 1,0 bar pentru o variaţie a temperaturii de 10˚C. Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilatǎ sensibil, cu o creştere a diametrului care poate atinge 1,5÷2% dupa câteva ore. Este deci necesar ca, înaintea efectuarii probei propriu-zise, conducta sa fie pusa sub presiune, pentru a evita ca fenomenul sa afecteze rezultatul probei. Se recomanda sa nu se încerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m. Pentru aceste încercari presiunea iniţiala trebuie safie de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea valorii dupa fiecare ora de 3 sau 4 ori, faradecomprimare (dupǎ prima orǎ cǎderea de presiune poate atinge 2-3 bar). Proba propriu-zisǎ se face dupǎ stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5 ori presiunea de serviciu în punctul cel mai coborât al reţelei. Aceastǎ presiune se menţine pe o duratǎ de 30 minute, fǎrǎ ca reducerea de presiune sǎ coboare sub 0,2 bar.




Pag 352/354

În timpul ridicǎrii şi mǎsurǎrii presiunii se impune ca tronsonul aflat în probe sǎ fie izolat prin închiderea vanei de alimentare. Succesiunea operaţiilor este:

Se instalează agregatele de pompare a apei în capătul conductei amplasat mai jos pe verticală;

La instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca să fie refolosită apa la tronsonul următor;

Se montează vanele de golire şi robinetele de aerisire ca şi aparatele de măsură a presiunii (manometru);

Se deschid ventilele de dezaerisire;

Toate manşoanele şi îmbinările prin sudură cap la cap se curăţă de pământ în exterior, pentru a se putea observa cu uşurinţă eventualele scurgeri de apă;

Se umple conducta cu apă, se închid robinetele de dezaerisire şi se continuă pomparea până la realizarea presiunii de încercare;

Se notează presiunea din 10 în 10 minute şi se notează căderile bruşte de presiune; Încercarea se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de 30 minute de la realizarea presiunii

de încercare, scăderea presiunii în tronsonul încercat nu depăşeşte 0,2 bar şi nu apar pierderi vizibile;

În perioadele reci (sub 0°C), după efectuarea probei, golirea se face imediat;

Rezultatele probelor de presiune se consemnează într-un proces verbal care face parte integrantă din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei;

După terminarea completă a lucrărilor de execuţie pe conductă, se va executa o probă generală pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare;

Nu se permit probe pneumatice. Verificǎrile, încercǎrile şi probele pentru punere în funcţiune vor fi executate conform prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, Regulamentului de recepţie a lucrǎrilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora (HG nr. 273/94) şi a altor reglementǎri specifice. Înainte de efectuarea probei de presiune se verificǎ:

concordanţa lucrrilor executate cu proiectul; caracteristicile armturilor (robineţi, hidranţi, goliri, ventile de aerisire-dezaerisire, reductoare de

presiune, clapeţi, etc.);

poziţia cminelor, echiparea acestora şi calitatea execuţiei; calitatea sudurilor şi a îmbinrilor.

Pentru conductele de apǎ spǎlarea şi dezinfectarea se vor executa conform prevederilor din caietele de sarcini întocmite de proiectant, în conformitatea cu prevederile producǎtorului de material. Dupǎ efectuarea probei de presiune şi remedierea eventualelor neetanşeitǎţi apǎrute se va întocmi procesul – verbal al probei de presiune. Înainte de executarea umpluturilor la cota finalǎ se va executa ridicarea topograficǎ detaliatǎ a conductei (plan şi profil în lung), cu precizarea poziţiei robineţilor îngropaţi, a cǎminelor, hidranţilor, branşamentelor, etc. Punerea în funcţiune a reţelelor se face de cǎtre personalul unitǎţilor de exploatare a reţelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor şi normativelor în vigoare. Mai mult, pentru a evita orice deplasare a conductei sub efectul presiunii, se va avea grijă să se pozeze ”călăreţi”, adică să se efectueze acoperirea tuburilor pe partea lor mediană.




Pag 353/354

Pentru conductele din PEID, se efectuează, pentru a ţine cont de elasticitatea diferită, o punere prealabilă sub presiune de 15 minute înaintea probei propriu-zise. Conducta se umple progresiv cu apă, asigurându-se o evacuare corectă a aerului. În momentul punerii sub presiune, se produce o tasare a sprijinirii (ex.: sub o presiune de 8 bar, o conductă de 400 mm suportă o forţă de împingere de 10.000 kgf). În timpul probei pungile de aer rămase se dizolvă în apă într-o manieră reversibilă şi se produce o cădere de presiune. Umplerea conductei trebuie deci să se realizeze încet, prin punctele joase ale reţelei, fără să se depăşească un debit de 0,1 l/s pentru un Dn< 90 mm sau de 0,5 l/s pentru Dn între 90 mm şi 160 mm ori 2 l/s pentru diametre mai mari de 200 mm. În această probă, trebuie să se efectueze o punere sub presiune ”preliminară” de 1,5 ori presiunea de serviciu, cu reajustarea presiunii la fiecare oră 3 sau 4 ori la rând fără decompresiune (după prima oră, scăderea presiunii poate atinge valori importante). Este bine să se efectueze proba oficială după temperatura de vârf a zilei şi să evite probele pe timpul nopţii; După probă, Antreprenorul trebuie să remedieze, dacă este necesar, pe cheltuiala sa, orice defecţiune de etanşeitate. Reparaţiile odată efectuate, se procedează la o nouă probă, aşa cum a fost descrisă mai sus. Dupa umplerea conductei de probat se va ridica presiunea, cu o pompa cu piston, pana la valoarea de 3 bari. Conducta se va mentine la aceasta presiune timp de 24 ore.

10.11.2 PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DIN FONTA În cazul fontei ductile, presiunea de probă se va realiza la Pn 10 bar timp de o oră, iar pierderile de presiune nu trebuie sa depăşească 0,2 bar.

10.11.3 PROBA GENERALĂ A REŢELEI Înainte de recepţia provizorie a lucrărilor, Antreprenorul procedează, în prezenţa Beneficiarului, la o punere sub presiune generală a reţelei, robinetele şi vanele de branşament şi de racordare fiind închise. Este deci absolut necesar să se umple conductele încet, prin punctele joase ale reţelei, cu un debit de ordinul a 1/20 la 1/15 din debitele lor nominale prevăzute. Această operaţie este indispensabilă pentru a da timp aerului să se acumuleze în punctele înalte şi, în sfârşit, să se evacueze prin supape. Se vor utiliza robinete de golire pentru a verifica sosirea progresivă a apei. Într-o primă etapă, aceste robinete sunt deschise, apoi sunt închise pe măsură ce apa înaintează. Operaţia de umplere fiind terminată, reţeaua este pusă sub presiune timp de 48 de ore. După această perioadă, se măsoară pierderea prin raportarea la capacitatea reţelei, aceasta nu trebuie să depăşească 2%. De asemenea se vor respecta prevederile SR 6819 : 1997. Proba de presiune este satisfacatoare daca:

nu exista pierderi de apa vizibile;

nu exista cedari la manivele de ancoraj, piese de îmbinare, racorduri sau la oricare din alte componente ale conductei;

pentru conducte valoarea pierderii de apa nu depaseste 0,02 l / mm diametru al conductei / km lungime / 24 ore de proba pentru 1 bar presiune aplicata;

Dupa terminarea probei scaderea presiunii se va face în trepte de 1 bar la 10 minute. Toate datele privind operatia de proba vor fi înscrise în tabelul Anexe, care va fi atasat ulterior la Cartea Constructiei. Dupa executarea probei de presiune se va realiza umplutura transeii. Probele de presiune se vor realiza, de regula, pe timp noros sau în perioade ale zilei cand nu au loc variatii mari ale temperaturii aerului (dimineata între orele 5 si 8 sau dupa amiaza între orele 19 si 20).




Pag 354/354

Probele de presiune nu se vor face cand temperatura exterioara este mai mica de +50ºC. Nu se admit probe pneumatice, decat acolo unde sunt specificate în mod intentionat.

10.11.4 PROBA DE ETANSEITATE LA CONDUCTE DE CANALIZARE Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni. In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:

umpluturi de pamânt partiale, lasând imbinarile libere; inchiderea etansa a tuturor orificiilor;

blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei. Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune. Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. – Incercarea de etanseitate. Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune realizată în cămine la cota terenului în mCA (punctul cel mai jos). Pierderea admisibilă pentru canale din PVC şi PAFSIN (circulare şi ovoide) este de 0,002 l/m2 de suprafaţă udată, iar pentru canale din beton armat 0,20 – 0,10 l/m2 (Dn 30 cm – Dn 120 cm). In cazul când rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de remediere, dupa care se reface proba.

Documentatia de atribuire: Vol III – Specificatii Tehnice, Sectiunea III.3 – Specificatii Tehnice Generale Mecanice P 6-R: Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata –




SECTIUNEA III.3 – SPECIFICATII TEHNICE GENERALE MECANICE

DATA: AUGUST 2011




Pag. 1/46

ECHIPAMENTE MECANICE . SPECIFICATII TEHNICE GENERALE GENERALITATI Lucrarile mecanice incluse in contract sunt constituite din:

elaborarea proiectului pana la nivel de detaliu de executie; pregatirea fabricatiei, productia echipamentelor; montajul preliminar si probele de casa la furnizor; ambalarea, transportul la santier si depozitarea; montarea, probarea si darea in functiune a echipamentelor.

Majoritatea echipamentelor ce urmeaza a fi furnizate trebuie sa fie conform Specificatiilor Tehnice, a Cerintelor speciale, asa cum sunt indicate in planurile atasate la documentatia de atribuire. Contractorul trebuie sa includa toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta ca un tot unitar a intregului ansablu de instalatii si echipamente, indiferent daca aceste lucrari auxiliare sunt sau nu incluse in Specificatii. Echipamentul trebuie sa fie intreg, functional, sa ineplineasca toate functiunile principale si secundare, sa includa toate accesoriile necesare desfasurarii procesului in conditii de siguranta tehnica si protectie a operatorilor. Echipamentul trebuie sa contina toate mecanismele, motoare, cuplaje, axe, lagare, transmisii, flanse, conducte, vane, manometre, organe de asamblare, instalatiile electrice de protectie, comanda, reglare si automatizare cu circuitele si pupitrele aferente, pasaje de circulatie, balustrade, scari, lubrifianti si dispozitive de ungere, piese de schimb, scule si dispozitive de interventie, manuale de operare, intretinere si reparare care, toate trebuie sa fie in stare perfecta pana in cel mai mic detaliu. Echipamentele trebuie sa fie fabricate in Comunitatea Europeana, sa poarte sigla CE, sau sa fie acceptate ca atare. Furnizorii de echipamente trebuie sa aiba implementat un sistem AQ- de asigurare a calitatii si un sistem CC- de control al calitatii, in acord cu normele ISO. Subcontractorii trebuie sa se supuna acelorasi reguli, dar raspunderea pentru calitatea echipamentelor furnizate revine Contractorului. Dispunerea utilajelor, asa cum este indicata in Documentatia de Atribuire se doreste a fi un ghid pentru Ofertant. Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat cerintelor de amenajare. Contractorul va fi singurul responsabil cu privire la coordonarea globala a Contractului si nu va fi permisa comunicarea directa a Subcontractorilor cu Autoritatea de Supervizare. Contractorul are obligatia de a inainta Consultantului spre aprobare toate calculele de proiectare si planurile de lucru, precum si planurile de amplasare si fixare pe locatie a tuturor echipamentelor si componentelor acestora. Contractorul are obligatia de a verifica adecvarea echipamentelor la profilul hidraulic si ca orice schimbare a a acestui profil, determinata de instalarea unor echipamente, va fi luata in consideratie la proiectarea lucrarilor civile si a altor echipamente implicate in proces. Lucrarile trebuie proiectate conform celor mai recente practici ingineresti. Filosofia de proiectare trebuie reprezentata de simplitate si durabilitate, astfel ca echipamentele sa functioneze pe termen lung cu costuri de intretinere minime. Intregul echipament trebuie adecvat unor variatii de incarcari tehnologice si climatice in limitele cunoscute sau extrapolate pentru durata de viata prezumata. O atentie speciala trebuie acordata accesului in vederea operarii, intretinerii si repararii echipamentelor, asigurandu-se mijloacele de acces si spatiile necesare de lucru.




Pag. 2/46

Toate echipamentele trebuie sa fie noi si de de buna calitate, dimensionate corespunzator incarcarilor tehnologice si ambientale, cu deformatii elastice in limitele admise, care sa nu afecteze buna functionare. Echipamentul electric trebuie adecvat si armonizat cu echipamentul mecanic caruia ii este destinat. Pentru fiecare componenta sau ansamblu trebuie dovedita functionarea intr-o aplicatie similara si in conditii nu mai putin dificile decat cele specificate aici. Consultantul are dreptul sa solicite Contractorului justificarea alegerii echipamentului. In cazul cand materialul sau echipamentul se dovedeste a fi de un standard inferior celui necesar Specificattilor, echipamentul va trebui modificat sau inlocuit fara costuri suplimentare. Materialele si finisajele trebuie alese adecvat conditiilor climatice ale amplasamentului. Echipamentul trebuie construit astfel ca sa nu prezinte cavitati in care s-ar putea acumula apa provenita din precipitatii sau din alte operatii. Mecanismele trebuie construite din materiale care nu se deterioreaza din cauza apei, a apei sarate sau a prafului. Lagarele nu trebuie sa permita intrarea prafului sau a apei in interiorul mecanismelor. Echipamentele, pupitrele electrice si instrumentele trebuie amplasate in locuri ferite de caderea unor obiecte sau a apei pluviale. La nevoie, trebuie prevazute scuturi pentru protejarea echipamentelor, cablurilor electrice, a instrumentelor si pupitrelor impotriva actiunilor climatice si a razelor solare. Pupitrele de comanda situate in exterior trebuie orientate spre Nord, pentru ca citirea cadranelor sau a lampilor de semnalizare sa nu fie ingreunata de lumina solara. La nevoie, se vor instala copertine antisolare, dimensionate corspunzator incarcarilor date de zapada si vant. Toate componentele de acelasi fel trebuie sa fie interschimbabile. Toate echipamentele si materialele trebuie livrate cu caracteristicile tehnice exprimate in sistemul metric, daca nu exista alte cauze contractuale explicite. Exceptand clauze contractuale speciale, toate echipamentele trebuie sa poarte sigla comunitatii europene CE, EC si sa fie furnizate de producatori care au sistemul de asigurare a calitatii certificat de catre firme recunoscute in domeniu- TÜV, Germanischer Lloyd etc. Echipamentele mecanice trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor) conform unui Sistem de asigurare a calitatii- AQ- si a unui Manual de asigurare a calitatii intocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste standarde sunt mentionate in continuare. Standardele mentionate cu asterisc (*) in capitolul II- Constructii metalice si in capitolul III- Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si echipamentelor trebuie sa fie in dotarea contractorului si prezentate la cerere Consultantului impreuna cu Manualul de asigurare a calitatii conform standardelor de calitate ISO 9000 si conexe.. Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de atestare a firmei constructoare privind implemetarea sistemelor de asigurare a calitatii, a certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor, pe baza certificatelor de atestare a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale organului de control. Instalatiile si echipamentele mecanice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie in stare de functionare 24 ore pe zi, indiferent de conditiile atmosferice, pe o durata de viata de 20 ani; sa poata fi exploatate si intretinute de persoane cu calificare redusa (exceptand personalul calificat-

laboranti, tehnologi etc);




Pag. 3/46

sa ceara o minima activitate de intretinere si mentenanta; sa elimine din faza de proiect orice risc de accident uman; sa fie protejate impotriva coroziunii, patrunderii apei si a prafului, a animaleor mici, insectelor si viermilor; sa functioneze fara vibratii si zgomote peste limitele normale; sa nu degaje substante toxice sau poluante, sa fie prevazute cu sisteme de siguranta si de neutralizare a

eventualelor emisii de substante periculoase; sa nu puna in pericol operatorii, personalul de intretinere, vizitatorii sau alte persoane; locurile periculoase sa fie prevazute cu etichete de avertizare, dispozitive de siguranta, izolatii termice,

izolatii acustice, carcase; piesele in miscare trebuie prevazute cu aparatori de protectie; sa fie plasate in locuri potrivite butoane de oprire de urgenta, pentru evitarea accidentarilor.

UNITATI DE MASURA Parametrii de functionare ai sistemelor si echipamentelor mecanice sunt exprimati in unitatile de masura in Sistemul International SI, conform ISO 31 si ISO 100 ca in tabelul 1.1 Tab. 1.1

Marimea Unitatea de masura Simbol Relatii intre unitati ISO si uzuale Lungime milimetru mm Suprafata metru patrat m2 Volum metru cub m3 1m3=103 l

litru l Greutate kilogram kg 1 kg =1000 g Timp secunda s Temperatura grad Celsius 0C TC = TK +273

Grad absolut (Kelvin) 0K

Forta Newton N Presiune Pascal Pa N/m2 1 MPa =1 N/mm2 = 10 bar milibar mbar 1 mbar = 10-3 bar = 0,1 kPa 1 bar =0,1 Mpa = 1000 mbar Moment Newton x metru M Nm Moment de inertie Centimetru 4 cm4 Modul de rezistenta Centimetru 3 cm3 Efort unitar σ, τ Newton / mm2 N/mm2 Lucru mecanic, Energie Joule m.N Putere Watt W 10 Nm/s Kilo Watt kW 1000W= 10kNm/s Energie Kilo Watt ora KWh Viteza Metru / secunda m/s Acceleratie Metru / secunda2 m/s2 Turatie Rotatii / minut rpm Frecventa Prioade / secunda Hertz Hz Debit de lichide, solide Metri cubi /zi m3 /zi Metri cubi /ora m3 /h Metri cubi /secunda m3 /s Litri /secunda l /s Tone /zi t/zi Tone /ora t/h Debit de gaze Normal metri cubi / ora Nm3 /h Entropie Joule / 0kelvin J/K




Pag. 4/46

Capacitate calorica Joule / metru cub J/m3 Joule /g J/g Radiatie termica Watt /m2 W/m2

Conductivitate termica Watt / (metru . 0Kelvin) W/m0K Rezistenta termica 0Kelvin metru /Watt 0Km/W Vascozitate dinamica Newton secunda /metru patrat Ns/m2 Vascozitate cinematica Metru patrat /secunda m2/s Tensiune superficiala Newton / metru N/m Concentratie Parti per milion ppm Sarcina electrica Coulomb C Potential electric Volt V Camp electric Volt /metru V/m Intensitate electrica Amper A Rezistenta electrica Ohm Ω Flux magnetic Weber Wb Densitatea fluxului magnetic Tesla T Intensitat. campului magnetic Amper /metru A/m Conductanta Siemens S Conductivitate magnetica Micro Siemens/ metru μS/m Capacitate electrica Farad F Flux luminos Lumen Lm Intensitate luminoasa Lux Lx

STANDARDE. Toate materialele, echipamentele sau partile acestora trebuie sa fie executate conform cerintelor Organizatiei Internationale de Standardizare- ISO. Alte standarde si norme tehnice- IEC (International Electrical Commission), STAS/ SR/ SR EN/ SR EN ISO (Romania), BS (British Standard), DIN (Deutsche Industrialen Normen), DVGW (Deutsche Vereinigung der Gas und Wasserfaches), ASME (American Society of Mechanical Engineers), ASTM (American Society for Testing and Materials), API (American Petroleum Institute) pot fi aplicate daca sunt in concordanta sau complementare standardelor ISO. DURATA DE VIATA Echipamentele mecanice trebuie sa aiba o durata de viata de 20 ani, pentru o functionare de 24 ore pe zi, timp de 7 zile pe saptamana. Componentele trebuie alese conform acestui criteriu, cu o durata de viata de 100.000 ore la o functionare cu incarcarea nominala. REDUNDANTA. Un sistem, pentru a fi permanent disponibil si functional, trebuie sa aiba anumite elemente redundante. Redundanta unui sistem R= n-1, in care n este numarul de elemente identice sau care pot indeplini functiuni similare. Numarul de echipamente sau pompe de un anumit tip ce trebuie sa asigure un proces, trebuie sa respecte principiul ’’n+1’’, adica pentru un proces ce necesita un numar de n echipamente trebuie instalat un numar de n+1, din care unul este de rezerva (in ’’stand-by’’). Functionarea echipamentelor trebuie facuta prin rotatie pentru a li se asigura un grad egal de uzura. Instalatia de comanda a procesului trebuie sa asigura permutarea pe baza criteriului egalizarii puterii consumate sau a numarului de ore de functionare, tinand cont si de intreruperile necesare intretinerii si repararii. Principiul nu se aplica la echipamentele care se instaleaza in constructii mari- podurile racloare si similare, unde nivelul de siguranta trebuie asigurat de robustetea echipamentelor.




Pag. 5/46

ETICHETE Fiecare echipament trebuie sa aiba aplicata vizibil o eticheta pe care sa fie inscrise:

- denumirea producatorului- nume, adresa; - denumirea produsului (care poate include si cativa parametri- ex. Pompa Q= 10 l/min, p= 25 bar); - anul, seria si numarul de fabricatie; - principalele caracteristici tehnice; - consumurile tehnologice functionale- apa de la retea, presiunea, aer comprimat- debit/presiune etc - tensiunea/frecventa retelei de alimentare; - greutatea; - subansamblul, absamblul si obiectul din care face parte.

Zonele periculoase vor fi prevazute cu etichete de avertizare. Zonele punctelor de ungere vor fi marcate distinct, contrastant. Zonele de interventie curenta vor fi inscriptionate corespunzator. Aparatorile vor fi vopsite in culoare de avertizare- galben sau portocaliu. Partile in miscare trebuie vopsite cu dungi oblice, de culoare galbena si neagra, alternativ. Contractorul trebuie sa organizeze un sistem unic de etichetare ce va fi folosit de catre toti furnizorii. Etichetele trebuie sa fie protejate fata de intemperii, distrugeri la transport sau desprinderea de obiectul definit. Continutul si dimensiunea textului trebuie supus Consultantului spre aprobare. AMBALARE Furnizorii de echipamente si componente trebuie sa asigure o ambalare a produselor care sa nu genereze deteriorarea acestora in timpul manipularilor si transportului. Echipamentele trebuie ambalate de catre producator in scopul depozitarii si transportului . Pe toate ambalajele trebuie aplicata o eticheta care sa precizeze:

destinatia- tara, orasul, gara, linia de garaj; pozitia obligatorie de transport; denumirea beneficiarului/ obiectivului; obiectul tehnologic in care urmeaza a fi instalat produsul; continutul coletului; denumirea produsului; caracteristicile produsului- succint; greutatea coletului.

Etichetele trebuie sa fie proportionale cu marimea ambalajului. Ambalajele mari vor fi inscriptionate direct, utilizand materiale rezistente la apa. Inscriptionarea se va face pe doua fete adiacente. Echipamentele si componentele de dimensiuni si greutate reduse- pana la 10 kg- trebuie ambalate in cutii, in interiorul carora echipamentele sunt protejate in folie de plastic inchisa ermetic. Echipamentele mai mari de 10 kg trebuie ambalate pe palete apte de transportul cu stivuitorul. Pe paleta echipamentul trebuie protejat contra intemperiilor cu folie de plastic. Asigurarea rigiditatii ambalajului functie de dimensiunile produsului cade in sarcina producatorului. Acesta este resposabil de stricaciunile datorate unei ambalari necorespunzatoare. Pentru ambalarea produselor pot fi utilizate containere sau lazi de ambalaj. Atat containerele cat si lazile de ambalaj trebuie prevazute cu miljoace destinate manipularii.




Pag. 6/46

Containerele vor fi manipulate prin suspendare, fiind echipate cu ochiuri de prindere a carligelor sau de legare a cablurilor sau chigilor de suspendare. Punctele de suspendare si de sustinere trebuie marcate vizibil, prin simboluri consacrate, cu vopsea rezistenta la apa. Greutatea bruta a coletului plin trebuie trebuie, de asemenea, marcata vizibil. Lazile de ambalaj trebuie prevazute cu mijloace standardizate, specifice transportului cu stivuitorul, asigurand inaltimea necesara intrarii furcilor stivuitorului si distanta dintre suporturi corespunzatoare gabaritului lazii de ambalaj, asfel ca sa se evite dezechilibrarea in timpul transportului. Ambalajele trebuie concepute pentru o depozitare de pana la 12 luni de la data livrarii. Producatorul are obligatia de a ambala produsele astfel ca, pe timpul transportului, a manipularilor si a depozitarii produsele sa nu sufere deteriorari sau efectele coroziunii atmosferice. Ambalarea produselor de tehnicitate ridicata se va face in folie ermetic sudata, cu marginile suprapuse minim 4 cm, cu cusaturi duble, in care se introduce o cantitate de agent adsorbant- silicagel sau similar-, proportional cu volumul ambalajului. Peretii lazilor de ambalaj trebuie fixati cu suruburi, nu sunt admise cuiele. Contactul capetelor suruburilor cu peretele lazii trebuie facut prin saibe plate din seria de cel mai mare diametru. Suruburile pentru lemn trebuie sa fie de tipul ’’cap cruce’’, nu se admit suruburi cu slit simplu. Continutul ambalajului trebuie fixat solid in suruburi, cu pene, diagonale, traverse si distantiere de structura ambalajului astfel ca sa nu se deplaseze in timpul manipularilor. Suprafetele metalice prelucrate trebuie protejate prin ungere si invelire in mai multe straturi de hartie impermeabila, asigurate corespunzator. Capetele de axe in consola trebuie rezemate pe suporturi de lemn bine fixate de podeaua lazii de ambalaj. Capetele de axe prevazute cu pene trebuie protejate cu piese din material plastic spacial profilate, fixate pentru a nu cadea de pe ax in timpul manipularilor. Saibele de capat de ax trebuie prinse de ax si asigurate. Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor trebuie sa aiba suprafetele de etansare protejate cu unsoare, hartie de ambalaj si cu capace de lemn prinse cu elemente de asamblare provizorii, care nu vor fi utilizate la montajul final. Lazile care contin piese din cauciuc, organe de asamblare sau piese de mici dimensiuni nu trebuie sa depaseasca 500 kg brut. Componentele plane - table, lame deversante si similare - trebuie ambalate strans, in cadre de lemn ce nu permit deplasarea relativa la manipulare si nici deformarea acestora. La ambalarea ansamblurilor care contin elemente mobile se vor utilza piese de blocare temporare, ce vor fi inlaturate dupa montarea pe locatie. Piesele de blocare temporare trebuie vopsite in culori contrastante si insotite de etichete vizibile care trebuie sa informeze asupra momentului si modului de inlaturare. Aparatajul electric, cutiile de butoane, cutiile de conexiuni, releele, instrumentele, PLC-urile trebuie ambalate in cutii de carton sau lazi in care spatiile libere trebuie completate cu piese din polistiren sau similar care sa impiedice deplasarea in interiorul ambalajului si sa amortizeze socurile.




Pag. 7/46

La livrarea unui numar mai mare de componente identice, cel putin unul din 10 componente va avea aplicata o eticheta de identificare. Eticheta trebuie facuta din aluminiu, prinsa cu sarma trecuta prin gauri practicate la colturi si imprimata cu un text edificator in privinta caracteristicilor tehnice, producatorului si, eventual, greutatea. Etichetele trebuie inscriptionate cu vopsea rezistenta la apa sau acoperite cu lac incolor dupa inscriptionare. Toate ambalajele trebuie sa aiba un marcaj de identificare care le raporteaza documentele de expediere si la listele de furnituri. Toate componentele trebuie sa fie clar marcate clar in limbile romana si engleza astfel ca sa poata fi identificate in lista de furnituri. In fiecare cutie, pachet, lada de ambalaj sau container trebuie sa existe o lista cu continutul introdusa intr-un plic rezistent la apa si etans, iar alte doua copii dupa lista trebuie inaintate Consultantului inainte de expediere. Nu trebuie sa existe nicio diferenta intre marcajul din lista si cel de pe obiect. Contractorul este obligat sa includa in pretul Contractului toate materialele de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a echipamentelor.. Consultantul poate solicita inspectarea, verificarea si aprobarea coletelor inainte de expediere, dar Contractorul este deplin raspunzator de adecvarea modului de ambalare, iar o astfel de inspectie nu il poate exonera pe Contractor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa. Depozitarea echipamentelor trebuie facuta astfel ca sa poata fi preluate usor in ordinea montarii pe locatie. AMBALAREA TEVILOR. Tevile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc. Tevile filetate trebuie prevazute cu mansoane din cauciuc pentru protectia filetelor. Tevile cu flanse trebuie protejate cu capace de lemn prinde cu suruburi temporare, negre- ne protejate prin zincare, care sa poata fi deosebite usor si care nu vor fi utilizate la montajul final. Tevile se vor depozita pe traverse de lemn, pe suprafete inclinate pentru a se asigura scurgerea apei si acoperite cu folii de protectie. Acestea trebuie prinse de capatul tevii fara a deteriora suprafata respectiva. Nu se admite sudarea capacelor pe corpul tevilor. La depozitarea in stiva, vor fi prevazute mijloace laterale de sustinere, care sa nu permita dezmembrarea stivei . MANIPULARE, TRANSPORT Echipamentele trebuie prevazute cu facilitati de manipulare si transport. Echipamentele trebuie prevazute cu sisteme de suspendare solide, capabile sa reziste la 1,5 greutatea echipamentului. Sistemele de suspendare pot fi permanente, rabatabile sau demontabile. Pentru cele demontabile trebuie trebuie prevazute locasuri speciale de pastrare in interiorul echipamentului, cu marcare corspunzatoare. Punctele de suspendare trebuie plasate astfel ca sa nu puna in pericol echilibrul echipamentului in timpul transportului- suspendarea sarcinii trebuie sa se faca in dreptul centrului de greutate.. Echipamentele trebuie concepute astfel incat la transport si manipulare sa nu sufere deformari permanente. Pe echipament trebuie marcat cu vopsea distincta locul de suspendare prin simbolul ’’lanturi de suspendare’’. Punctele de suspendare trebuie asfel plasate incat elementele de suspendare sa nu deterioreze portiuni ale echipamentului sau straturile de protectie.




Pag. 8/46

Cablurile de suspendare a sacinii trebuie sa fie in stare perfecta si cu portiunile de la carlig la ochiurile de suspendare egale. Pentru suspendarea pieselor protejate anticoroziv prin vopsire, trebuie utilizate chingi din material textil, nu cabluri sau lanturi care pot deteriora stratul/straturile de protectie. Echipamentele destinate a fi manipulate cu stivuitorul trebuie sa aiba la baza elemente distantiere care sa permita introducerea furcilor stivuitorului sub sasiul echipamentului. Echipamentele furnizate in containere tip CF, precum si echipamentele furnizate in ambalaje cu cadre metalice sau din lemn trebuie descarcate cu mijloace mecanice adecvate- stivuitor si depozitate in incinte inchise, fara a se demonta foliile de protectie instalate de furnizor. Se vor utiliza sisteme de ridicare cu suspendarea sarcinii- macarale- numai daca echipamentele respective sunt prevazute cu piese speciale destinate suspendarii- ochiuri fixe, ochiuri cu balama, dispozitive tip T. La utilizarea macaralelor sarcina va fi suspendata cu chingi textile, pentru a nu deteriora straturile de protectie. Ridicarea trebuie facuta cu grija, proband plasarea corecta a punctelor de suspendare fata de centrul de greutate al sarcinii. Dupa asigurarea ca sarcina nu se va inclina mai mult de 20...50 se va face ridicarea completa. Pentru stabilizarea si anularea balansului pieselor mari la rotirea bratului macaralei si la transport, se vor utiliza funii legate de capetele piesei si manevrate de doi operatori. Este interzisa ridicarea inclinata a sarcinii sau tararea ei pe sol ! Depozitarea echipamentelor si a componentelor se va face in spatii protejate de intemperii, avand podea rigida, cu panta de min. 1%, ventilatie naturala, iluminat corespunzator precum si asigurare antiefractie. Spatiile de depozitare trebuie sa permita accesul pentru identificare. La aranjarea in depozit se va asigura, pe cat posibil, orientarea etichetelor de pe ambalaje astfel ca sa nu fie mascate de alte obiecte. Piesele zincate la cald trebuie stivuite intercaland intre ele piese din lemn pentru evitarea contactului ce ar putea provoca ’’rugina alba’’, iar acoperirea cu folii de protectie trebuie sa permita aerisirea. Se vor lua toate masurile la manipularea pieselor zincate, in vederea evitarii deteriorarii stratului de zinc. INTRETINERE, REPARATII Elementele de uzura trebuie sa fie usor de inlocuit, proiectantul echipamentelor avand in vedere minimizarea acestei actiuni. Echipamentele trebuie sa fie robuste, sa functioneze cu minima activitate de intretinere. Indiferent de complexitatea tehnologica si de gradul de automatizare, echipamentele trebuie sa fie concepute astfel ca sa poata fi conduse, intretinute si reparate de catre persoane cu calificare medie. Cartea tehnica a echipamentului trebuie sa contina instructiuni clare privind intretinerea, repararea si inlocuirea pieselor de schimb. Instructiunile trebuie sa fie insotite de desene clare. Sunt preferate desenele in proiectie axonometrica, ’’explodate’’. Completul de livrare trebuie sa prevada piesele de schimb pentru doi ani de functionare. UNGERE. Echipamentele trebuie prevazute cu un numar minim de puncte de ungere.




Pag. 9/46

Se vor utiliza cu precadere rulmenti etansati- cu ungere ’’pe viata’’ rulmenti avand codul cu terminatia RS sau RSR. Rulmentii cu etasare cu disc metalic, terminatie RZ se vor evita. Punctele de ungere- exeptand ungerea lanturilor de transmisie- trebuie sa fie vizibile, marcate distinct cu culoare rosie sau galbena, accesibile, prevazute fie cu ungatoare sub presiune- ungator cu bila- fie cu ungatoare cu rezervor de unsoare. Pentru punctele de ungere sub presiune trebuie prevazute orificiile de iesire a surplusului de unsoare, plasate astfel incat unsoarea sa parcurga cel mai lung drum in jurul piesei pe care o lubrifiaza. Temperatura de topire a unsorii trebuie sa fie mai mare cu 200 C decat temperatura de functionare a rulmentilor. Ungatoarele trebuie sa fie tip baioneta. Pe ax trebuie montate dispozitive de etansare cu inel de pasla, pentru viteze periferice peste 4 m/s, sau dispozitive de etansare fara contact, cu fante. Ajustajul fantelor trebuie sa fie A11/h10, iar rugozitatea arborelui in zona fantei- maxim 6,3 μm. Bucsa capacului de etansare trebuie sa aiba un canal spiral avand sensul identic cu sensul de rotire al arborelui, pentru a favoriza deplasarea unsorii catre spatiul de ungere. Sunt admise ungatoarele cu palnie, care se incarca cu o cantitate de unsoare ce patrunde la rulmenti pe masura pierderilor prin dispozitivele de etansare Lanturile de transmisie trebuie prevazute cu aparatori concepute special in vederea accesului usor in vederea ungerii. Ungerea lanturilor deschise (ex. lanturile de deplasare a greblei gratarelor rare cu curatare mecanica) trebuie facuta cu unsoare care nu emulsioneaza in contact cu apa. Sistemele de ungere trebuie prevazute cu spatii in care se acumuleaza surplusul de unsoare sau unsoarea circulata prin mecanisme, si de unde unsoarea sa poata fi recuperata astfel incat mediul incojurator sa ramana curat. Unsoarea pentru mecanisme- angrenaje, lagare, rulmenti. lanturi de transmisie- trebuie sa fie de tipul Litiu-Calciu aditivata cu bisulfura de molbden-MoS2. Instalatiile de ungere sub presiune trebuie prevazute cu filtre cu finetea de 25 μm, iar pentru lagarele cu turatii peste 1500 rpm- cu filtre cu finetea 10 μm. Reductoarele trebuie sa fie prevazute cu buson de umplere la parte superioara, buson de golire la partea inferioara si buson de supraplin. Acest lucru va fi luat in consideratie la alegerea reductoarelor si nu este permis un montaj care sa nu asigure pozitia corecta a celor trei busoane. Pozitia de montaj a reductoarelor trebuie sa asigure accesul facil la cele trei busoane. PIESE IN MISCARE. Toate organele de masini in miscare de rotatie sau translatie trebuie sa fie prevazute cu aparatori de protectie sau carcase. Aparatorile trebuie sa asigure vizibilitatea organului in miscare. Aparatorile trebuie sa fie usor demontabile in vederea intretinerii, repararii sau schimbarii organului in miscare. Spatiile libere adiacente echipamentului trebuie sa asigure accesul in vederea demontarii aparatorilor si amplasarea lor pe timpul interventiilor.




Pag. 10/46

In cazul in care, prin constructia echipamentului nu pot fi montate aparatori de protectie, echipamentul respectiv va fi ingradit accesului cu balustrade de protectie. PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII. Echipamentele trebuie protejate impotriva coroziunii prin metodele indicate la capitolul III- Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si echipamentelor. Partea echipamentelor care se afla in contact cu apa sau sunt permanent imersate trebuie facute din otel inoxidabil austenitic 304: BS 970 EN 10088 SR EN 10088-1,2,3 304 S11 1.4306 X2CrNi19-11 304 S15 1.4301 X5CrNi18-10 304 S31 1.4541 X6CrNiTi18-10 . Pentru partile submerse sunt acceptate protectii anticorozive de inalta calitate aplicate airless. Partea echipamentelor care se afla deasupra apei se fac din otel carbon conform cerintelor de rezistenta si stabilitate si se protejeaza conform cerintelor mediului de functionare. Conexiunea dintre partea confectionata din otel inoxidabil si partea confectionata din otel carbon trebuie facuta prin piese de izolare electrica daca diferenta de potential electrochimic este de mai mult de 250 mV. La structurile metalice si la echipamentele care nu se deplaseaza trebuie aplicata protectia catodica. Culoarea echipamentelor va fi cea dorita de beneficiar. Componentele livrate de terti- reductoare, componente de transmisii, actionari, aparatura- trebuie sa ramana cu protectia si culoarea initiala. DOCUMENTATIE Echipamentele trebuie insotite de documentatia constand din :

- desenele de ansamblu si desenele principalelor subansambluri; - desene privind cotele de instalare;

o --cotele de gabarit, cote de control a principalelor ansambluri si subansambluri o – cotele privind racordurile de utilitati tehnologice: aer comprimat, apa sub presiune etc o – cotele spatiilor necesare pentru intretinere si interventii; o – cotele pozittilor extreme de lucru ale echipamentului; o – punctele de suspendare la manipularea cu echipamente de ridicare.

- cartea tehnica a produsului, cuprinzand: o – caracteristicile tehnice o – instructiunile de montare, exploatare, intretinere o – lista pieselor de uzura; o – lista pieselor de schimb pentru perioada de functionare mentionata in contract, dar nu mai putin

de 2 ani - lista rulmentilor - lista subansamblurilor procurate de la terti furnizori - lista uleiurilor, unsorilor si a altor consumabile - consumurile tehnologice- putere elctrica, aer, apa etc - lista certificatelor firmei- atestare AQ, CC, atestarile operatorilor sudor, ale personalului de control

specializat, precum si certificate cuprinse in lista




Pag. 11/46

- lista certificatelor pentru toate materialele si subansamblurilor procurate de la terti, precum si certificatele respective

- INSTRUCTIUNI DE OPERARE, intretinere si reparare. Antreprenorul va inainta, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a instructiunilor de operare, intretinere, reparare in limba romana. Instructiunile trebuie concepute astfel incat sa descrie pas cu pas etapele punerii in functie de la starea zero a sistemului, pana la intrarea in regim, operarea in regim normal de lucrul modul de oprire in cadrul procesului. De asemenea, trebuie descrise fazele scoaterii din functiune in vederea intretinerii, precum si modurile posibile de defectare si modurile de remediare a defectiunilor. Instructiunile privind echipamentul furnizat de Antreprenor si de subfurnizori trebuie prezentat pe hartie format A4 legat inbtr-un mod ce permite a fi inlocuite ulterior filele modificate sau adaugate file suplimentare in urma experientei capatate in perioada de functionare. Dupa aprobarea de catre consultant, antreprenorul va furniza, pe cheltuiala sa copia electronica si trei copii pe hrtie format A4 in limba romana ale instructiunilor. Instructiunile trebuie sa cuprinda:

- lista echipamentelor, cu denumirea producatorului, model, serie, numar de fabricatie - lista rulmentilor - lista subansamblurilor procurate de la terti furnizori - lista uleiurilor, unsorilor si a altor consumabile ce se pot achizitiona de pe piata autohtona, cu indicarea

potentialilor furnizori - consumurile tehnologice- putere elctrica, aer, apa etc - planurile in sectiune a tuturor ansamblurilor importante- pompe, vane etc - planurile in sectiune a tuturor subansamblurilor importante - planurile de monraj efectiv a echipamentelor - planurile de montaj efectiv a circuitelor tehnologice - planurile de montaj efectiv a circuitelor electrice de forta. Iluminat, comanda, automatizare - diagramele de montaj a conexiunilor electrice intre motoare, tablouri, PLC-uri - certificatele de testare insotite de diagramele efectiv obtinute pentru pompe, motoare, compresoare,

suflante, rezervoare sub presiune - curbele de functionare a sistemului in regim normal

Prima pagina a instructiunilor va fi opisul privind modificarile introduse. Opisul trebuie sa cuprinda numarul de ordine si data modoficarii, obiectul care se aplica, motivul, persoana car face modificarea, mentionarea anularii unor file si introducarea altor file. Cartile masinilor si instalatiilor de ridicare, care au regim special, se vor livra separat, de catre furnizorul acestora. La fiecare instalatie trebuie montat in perete un panou care sa cuprinda schema sinoptica realizata in 3D conform situatiei de fapt. Pe schema trebuie identificate aparatele si circuitele prin denumire si numar de ordine. Pe aparate si circuite trebuie instalate etichete bine protejate care sa cuprinda denumirile si numerele de ordine conform schemei. Pe panou, alaturi de schema, trebuie insrise clar manevrele pentru fiecare faza de operare. Textele trebuie tiparite bilingv- romana si englaza. NIVEL DE ZGOMOT SI VIBRATII.




Pag. 12/46

Toate echipamentele trebuie sa functioneze silentios si intr-un regim de vibratii conform urmatoarelor standarde: SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de incercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3 STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii. Conform ISO 10816, magnitudinea vibratiilor trebuie sa situeze in zona A conform criteriului 1. Daca magnitudinea vibratiilor se situeaza in zona B, produsul se respinge. Nivelul de zgomot in interiorul cladirii nu trabuie sa depaseasca 80 dB +5% din aceasta valoare in spectrul de frecvente audio masurat in banda medie pe scara ’’A’’, masurat intr-un perimetru de 3 m pentru fiecare componenta de utilaj in parte, in momentul pornirii, functionarii si opririi. Nivelul de zgomot in exteriorul cladirii nu trabuie sa depaseasca 60 dB +5% din aceasta valoare in spectrul de frecvente audio masurat in banda medie pe scara ’’A’’, masurat intr-un perimetru de 3 m fata de peretele exterior. Masurarea nivelului de zgomot se va face numai dupa finalizarea instalarii echipamentului pe amplasament. Utilajele care nu se conformeaza Clauzelor enuntate mai sus pot fi respinse, cu exceptia celor la care Contractorul a efectuat modificari care incadreaza nivelulde zgomot in limitele admise. Aceste modificari se vor face pe cheltuiala Contrectoruluui si numai in limita datei de punere in functiune. 1.15- Set de Scule, Dispozitive. Contractorul are obligatia ca, la punerea in functiune, sa predea beneficiarului un numar de doua truse de scule in cutii metalice prevazute cu incuietoare. Trusele de scule trebuie sa contina seturi de chei fixe si surubelnite pentru toate dimensiunile si tipurile de suruburi utilizate in cadrul furniturii. Cheile trebuie, pentru fiecare dimensiune, sa fie la un capat cheie inelara, iar la celalalt cheie fixa. Contractorul arobligatia de a preda un set complet de dispozitive de interventie specifice echipamentelor furnizate. LUBRIFIANTI. Contractorul trebuie sa prevada ca lubrifianti numai produse sau produse echivalente care se afla curent pe piata romaneasca. La punerea in functiune, dar nu mai devreme, Contractorul trebuie sa predea beneficiarului o cantitate de lubrifianti pentru un an de functionare in conditii normale de exploatare. Contractorul trebuie sa asigure pompe de ungere pentru toate dimensiunile de ungatoare si pentru toate tipurile de lubrifianti. La punerea in functiune trebuie ca toate baile de ulei sa fie umplute corespunzator si in toate niplurile de ungere sa fie introdusa cantitatea necesara de unsoare. Contractorul trebuie sa furnizeze programul de ungere amanuntit pentru fiecare tip de echipament, specificand intervalele de ungere, tipul de lubrifiant, cantitatea de lubrifiant, punctul de ungere/ umplere, dispozitivul de ungere. Programul de ungere va fi livrat in trei exemplare. La punerea in functiune Contractorul va inainta Consultantului spre avizare programul de ungere mai sus mentionat si lista cuprinzand lubrifiantii si dispozitivele de lubrifiere. . PIESE DE SCHIMB. Contractorul are obligatia de a asigura setul de piese de schimb pe care le recomanda a fi pastrate in stoc pe o perioada de doi ani de functionare dupa darea in exploatare pentru o operare eficienta a echipamentului. Setul de




Pag. 13/46

piese de schimb trebuie mentionat in Anexa Pieselor de Schimb. Pretul pieselor de schimb mentionat in Anexa ramane valabil pe intreaga perioada a executarii contractului de intretinere. Piesele de schimb trebuie ambalate si sigilate in cutii separate asfel incat sa fie protejate impotriva deteriorarii sau a corodarii. Fiecate colet va fi marcat clar in limba romana si engleza cu privire la continut. Contractorul trebuie sa garanteze posibilitatea ca toate componentele din Lista Pieselor de schimb sa fie disponibile pe o perioada de cel putin zece ani. PIESE DE SCHIMB pentru testele efectuate pe santier. Pentru probele pe santier se vor utiliza piesele de schimb aflate intr-un stoc suplimentar- sigurante fuzibile, componente cu risc ridicat de distrugere la intrarea apei brute la conectarea la retea, manometre etc. Daca a fost necesara utilizarea unor piese de schimb din setul de rezerva pentru doi ani de functionarea, acesta va trebui completat. SUBCONTRACTORI. Subcontractorii vor avea aceleasi obligatii contractuale ca si Contractorul. Contractorul va pune la dispozitia Subcontractorilor toate documentele privind cerintele de calitate si conditiile de livrare a echipamentelor pe care le livreaza Subcontractorii. CONTRACTE DE SERVICE. Contractorul trebuie sa se asigure ca toti Subcontractorii au disponibilitatea de a incheia contracte de Service la sfasitul perioadei de garantie pentru echipamentele furnizate. MATERIALE Componentele echipamentelor se realizeaza din materialele indicate in specificatii si in documentatiile de executie si ale caror caracteristici fizico-mecanice se incadreaza in standarde. Standardele de materiale sunt mentionate in cadrul fiecarui tip de echipament. Toate materialele se livreaza cu certificate de calitate mentionand caracteristicile fizico-mecanice si compozitia chimica. Furnizorii de echipamente trebuie sa ataseze la cartea tehnica a echipamentului toate certificatele de calitate in original, atat pentru materiale, cat si pentru organe de asamblare, electrozi de sudura, accesorii. Schimbarile de materiale sunt permise numai cu acordul Consultantului si numai insotite de scheme de incarcare din care sa rezulte ca noile materiale rezista la solicitarile respective. Oteluri. Constructiile metalice trebuie facute din otel carbon sudabil, calmat, calitate minima OL37.2k. Otel inoxidabil. Componentele metalice care sunt in contact direct cu apa trebuie facute din otel inoxidabil calitate 304 S11. conform BS 970, daca nu exista alte prevederi . Aluminiu.

Pentru materiale trase la rece- tuburi, profile: Al MgSi 1,0 (51 S) sau AlMgSi 0,5 (50 S); Placi, benzi: Al MgSi 1,0 (51 S), Al MgSi 2,5 (57 S); Placi: Al MgSi 1,0 (51 S)

Pentru protejarea aparatelor de ventilatie, pentru aplicatii in/sub apa: Tuburi, profile: Al MgSi 2,5 (57 S); Al MgSi 3,0 (54 S) sau Al MgSi 5 (D54 S); Placi, benzi: Al MgSi 3,0 (54 S), Al MgSi 2,5 (57 S) Placi: Al MgSi 3,0 (54 S)




Pag. 14/46

La prelucrarea otelurilor inoxidabile si a aliajelor de aluminiu se va evita contactul indelungat cu piese din otel carbon, pentru evitarea corouiunii electrochimice. Piese forjate. Piesele forjate trebuie confectionate conform standardelor de calitate in vigoare. Piesele forjate trebuie supuse unui tratament de detensionare. Controlul calitatii pieselor forjate trebuie facur prin metode nedistructive. Piese turnate. Piesele turnate trebuie sa fie netede, fara pori vizibili, fara retasuri sau alte defecte de turnare. Urmele maselotelor si ale retelelor de turnare trebuie inlaturate prin polizare. Piesele turnate trebuie sablate inainte de prelucrare. Suprafetele care nu formeaza ajustaje, dar care se prelucreaza, trebuie sa aiba rugozitatea de maximum 50 μm. Piesele turnate trevuie supuse unui control nedistructiv. Este permisa repararea defectelor de turnare numai cu aprobarea consultantului. In vederea repararii, portiunea defecta se va inlatura prin craituire cu dalta pneumatica si prin polzare, dupa care de va repara prin sudare. Compozitia electrozilor de reparare trebuie sa fie asemanatoare cu cea a materialului de baza. Dupa efectuarea remedierii, piesa se va detensiona. ORGANE DE ASAMBLARE. Toate organele de asamblare trebuie sa fie zincate, in afara celor pentru care, in proiecte, se indica otel inoxidabil. Suruburile trebuie sa fie din grupa de rezistenta 8.8 Piulitele trebuie sa fie din grupa de rezistenta 8. La asamblarile care nu sunt supuse la vibratii se pot utiliza piulite cu autoblocare DIN 985. Suruburile conexpand trebuie sa fie de tipul Conexpand Bolt, pentru care gaura de fixare are diametrul partii filetate. CONTACTUL DINTRE METALE DIFERITE. Pentru evitarea coroziunii electrochimice, asamblarile dintre piese metalice cu diferente de potential electrochimic mai mare de 250 mV, trebuie izolate electric cu piese ce au rezistenta alectrica si mecanica in conformitate cu cerintele asamblarii. Nu este admis contact direct intre piesele cu potential electrochimic diferit. Materialele si piesele din otel inoxidabil trebuie stivuite pe rafturi de lemn curate, fara urme de fier si fara contact cu piese din otel carbon. Otelul inoxidabil trebuie prelucrat mecanic numai cu placute metaloceramice speciale pentru Inox. Prelucrarea cu placute Widia lasa pe suprafata prelucrata microparticule de fier care reprezinta amorsa de rugina. Suspendarea pieselor din otel inoxidabil trebuie facuta numai cu chingi textile din materiale sintetice. Contactul cu cablurile de otel lasa pe suprafata de contact microparticule de fier care reprezinta amorsa de rugina. In cazul aparitiei ruginii de contact, suprafata afectata se va spala cu solutie de detergent si se va lustrui cu peria de pasla. PANOURI AVERTIZOARE Contractorul trebuie sa asigure sistemul de avertizare asupra pericolelor conform Regulamentului de Exploatare si a Regulamentelor Inspectoratelor locale specifice- pompieri, ISCIR etc. Etichetele de avertizare trebuie sa fie scrise in limba romana. Eticheta ’’PERICOL ! ’’ trebuie scrisa cu litere albe pe fond rosu. Eticheta ’’ARENTIE...! ’’ trebuie scrisa cu litere rosii pe fond alb. Etichetele ce cuprind instructiuni trebuie sa fie scrise cu litere negre pe fond alb. CULORI CONVENTIONALE SI SIMBOLURI. Circuitele tehnologice trebuie vopsite in culori conventionale conform ISO R 507 (R= recomandare). Simbolurile trebuie sa respectr ISO R 507 (R= recomandare).




Pag. 15/46

SPATII DE CIRCULATIE SI DE SIGURANTA. Spatiile de acces trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

- acces personal numai pentru inspectie: 0,6 m; - acces personal pentru inspectie si reparatii: 0,8 m; - acces cu stivuitor: 2,5 m - acces cu camion: 4,0 m

Conductele se vor monta cu generatoarea inferioara la 2,2 m deasupra spatiului de circulatie La instalarea conductelor se vor respecta urmatoarele distante:

- fata de pereti 25 mm; - fata de tavan 100 mm - fata de podea 100 mm - fata de alte tevi 25 mm (intre suprafetele finisate, incluzand si izolatia termica) - fata de cabluri sau conductori 15 mm

INSTALATII DE RIDICARE Obiectele in greutate de peste 25 kg trebuie ridicate numai cu instalatii de ridicare. Indiferent de sarcina, instalatiile de ridicare intra sub incidenta reglementarilor ISCIR si, ca atare, ele trebuie proiectate, construite, instalate si utilizate numai in conditiile incsrise in reglementarilor ISCIR. Pentru sarcini peste 10 kN instalatiile de ridicare trebuie actionate electric atat la translatie (translatii) cat si la ridicare. Instalatiile de ridicare cu actionare electrica trebuie sa aiba microviteza atat la deplasare, cat si la ridicare. Instalatiile de ridicare deplasabile- poduri rulante, grinzi rulante, macarale portal, electropalane cu carucior- trebuie alimentate prin sisteme care sa nu puna in pericol viata operatorilor, sa nu prezinte pericol de electrocutare, sa nu fie posibila deteriorarea lor in timpul deplasarii functionale. Comanda instalatiilor de ridicare actionate electric trebuie sa fie facuta de la sol prin cutie cu butoane. Cutiile cu butoane trebuie asigurate cu cheie de contact care se pastreaza la operatorul autorizat. Pe cutiile cu butoane trebuie indicat in mod sinoptic, intuitiv, corespondenta intre poztiile de actionare si manevra efectuata de organul de suspendare a sarcinii. Operatorul instalatiei de ridicare trebuie sa lucreze in cooperare cu legatorul de sarcina. In cazul utilizarii mijlocului de ridicare la intervale mari, operatorul poate fi si legator de sarcina. Instalatiile de ridicare deplasabile trebuie vopsite in culori de avertizare- galben- negru. Pe mijlocul de ridicare trebuie aplicata o inscriptie cu sarcina maxima exprimata in kN. Instalatia de ridicare deplasabila trebuie prevazuta cu un sistem de avertizare sonora care sa functioneze pe timpul deplasarii. Furnizorul instalatiei de ridicare are obligatia de a livra organele de suspendare adecvate activitatii specifice locului de montare. Contractorul va specifica in comanda catre furnizorul instalatiei de ridicare ca in completul de livrare al instalatiei trebuie incluse elementele de prindere a sarcinii adecvate activitatii specifice. Cu precadere, in locul cablurilor de suspendare, trebuie folosite chingile din materiale textile care nu deterioreaza la manipulare straturile de vopsea de protectie.




Pag. 16/46

In mod special se atrage atentia, la instalatiile de ridicare din statiile de clorinare, necesitatea de a utiliza grinda de ridicare plus chingi la manipularea recipentelor de clor. PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONSTRUCTIILOR METALICE SI ECHIPAMENTELOR GENERALITATI Protectia anticoroziva a constructiilor metalice si a partilor din echipamente situate deasupra sau sub nivelelului apei se realizeaza prin:

acoperiri cu vopsele si produse asociate; acoperiri prin zincare la cald, dupa o tratare prealabila a suprafetelor; protectie catodica

Pregatirea suprafetelor si aplicarea straturilor de protectie se bazeaza pe spcificatii ce trebuie sa fie respectate de fiecare furnizor de ansambluri sau subansambluri, pentru ca protectia anticoroziva sa aiba calitate uniforma la toate confectiile. Se recomanda minimizarea lucrarilor de protectie in santier- protectiile vor fi aplicate de furnizor, iar in situ se vor face doar remedierile necesare. Materialele de protectie, metodele si dispozitivele de aplicare a acestora, vor fi inspectate si aprobate de catre beneficiar sau reprezentantul acestuia. Protectiile anticorozive trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor) conform unui Manual de asigurare a calitatii intocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste standarde sunt mentionate in continuare. Standardele cu asterisc (*) trebuie sa fie in dotarea contractorului si prezentate Consultantului la impreuna cu Manualul de asigurare a calitatii. Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor, pe baza certificatelor de atestare a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale organului de control. STANDARDE.SI NORMATIVE Protectiile anticorozive se vor realiza cu respectarea urmatoarelor standarde in ultima lor editie: Standarde privind calitatea suprafetei:

*DIN 2403- rugozitatea suprafetelor (ce urmeaza a fi acoperite) *ISO 4762- rugozitatea suprafetelor (ce urmeaza a fi acoperite) *ISO 8501- pregatirea suprafetelor din otel in vederea aplicarii vopselelor si substantelor asociate. Metode

vizuale de apreciere a calitatii suprafetei SIS 05 5900- Standard suedez referitor la calitatea sablarii

Standarde privind acoperirile prin vopsire:

*DIN 55928- partea 1...9 Protectia anticoroziva a structurilor din otel prin vopsire *ISO 12944- lacuri si vopsele- protectia anticoroziva a structurilor din otel prin vopsire *SSPC vol. 1 si 2- vopsirea structurilor metalice sau standarde echivelente EU sau Romania *RAL- codul culorilor.

Standarde privind acoperirile termice;




Pag. 17/46

*DIN 50976- protectia anticoroziva prin zincare la cald a pieselor simple, conditii tehnice, metode de verificare

*EN ISO 2178- metoda de masurare magnetica a grosimii straturilor non-magnetice *SR ISO 1460:1996- Acoperiri metalice. Acoperiri termice cu zinc pe metaleferoase. Determinarea

gravimetrica a masei pe unitatea de suprafata Standarde privind protectia catodica:

*SR 7335-1,2:1998- Protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate. Protectia catodica a conductelor din otel

*SR EN 124999- Protectia catodica interioara a structurilor metalice *SR EN 12696:2002- Protectia catodica a otelului in beton *SR EN 12954:2002- Protectia catodica a structurilor metalice ingropate sau imersate. Prescriptii generale

pentru canalizare *SR EN 13636:2002- Protectia catodica a rezervoarelor ingropate si a conductelor asociate *SR EN 14500:2005- Protectia catodica a structurilor complexe

PREPARAREA SUPRAFETELOR IN VEDEREA APLICARII ACOPERIRILOR DE PROTECTIE Inainte de acoperire, suprafetele trebuie curatate de :

ulei, grasimi reziduuri de vopsea, var, ciment oxizi si stropi rezultati de la sudura

Muchiile ascutite se vor rotunji. Contaminarile cu acizi, baze, saruri se vor elimina prin spalare cu apa cu pH= 6...8. Prepararea suprafetelor trebuie facuta conform DIN 55928- partea 4 si ISO 8501 sau oricarui alt standard roman sau UE. Furnizorul constructiilor metalice trebuie sa faca dovada detinerii etaloanelor de pregatire a suprafetelor prin sablare- conform SIS 05 5900, ISO 8501. Cu aceste etaloane va face Inginerului consultant dovada calitatii suprafetelor. Prin sablare trebuie obtinuta rugozitatea de 25...50 μm. Primul strat de prorectie trebuie aplicat imediat dupa sablare. PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN VOPSIRE Sistemele de protectie anticoroziva ale structurilor din otel prin aplicare de vopsele si produse asociate vor fi conform specificatiilor enuntate in continuare. Contractorul va supune Inginerului consultant spre aprobare programul sau de protectii prin aplicarea de vopsele si produse asociat, impreuna cu documentatia producatorului in legatura cu conditiile specifice privind grosimea straturilor, timpul de uscare, tratament prealabil. Stratul de baza va fi aplicat in maximum patru ore de la sablare. Suprafetele ce nu urmeaza a fi afectate de sudura vor fi acoperite de un strat de grund. Pentru vopsirea in santier vor fi respectate urmatoarele: zonele sudate, precum si zonele cu protectia deteriorata trebuie curatate si slefuite, dupa care se aplica un strat de baza si unul intermediar.




Pag. 18/46

Sablarea va avea calitatea cel putin SA 2 ½ conform ISO 8501-1. Urmele de material de sablare se inlatura cu pensula sau cu material textil. Contractorul va anunta in scris Inginerul cu cel putin o saptamana inainte oparatiile de sablare. Inginerul are dreptul sa inspecteze orice piesa sablata. La inspectie vor fi prezentate etaloanele de calitate a suprafetei. Vopsirea. Primul strat se aplica dupa un interval mai mic de 6 ore de la sablare si indepartarea oricarui rest de substanta straina. Primul strat de protectie trebuie sa aiba grosimea minima de 130 μm si minimum 70 μm dupa uscare si intarire. Dupa aplicare, primul strat trebuie lasat sa se usuce si sa se intareasca in timpul prescris de producator. Tevile vopsite nu trebuie depozitate in mediul exterior, sub cerul liber. Al doilea strat, de vosea poliamidica sau epoxidica, va fi aplicata intr-un strat cu grosimea in stare umeda de 250 μm care sa aiba dupa uscare si intarire grosimea de 150 μm. Pentru constructiile metalice care functioneaza in mediul exterior, dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea celui de la doilea strat, dar nu mai mult de 28 zile de la aplicarea primului, va fi aplicat un strat similar cu al doilea, cu grosimea in stare umeda de 250 μm care sa aiba dupa uscare si intarire grosimea de 150 μm. Grosimea totala a acoperirii de protectie trebuie sa aiba intre 220 si 350 μm. In cazul aplicarii mai multor straturi, acestea trebuie sa aiba culori diferite. Se definesc 10 sisteme de acoperire cu vopsele functie de mediul de functionare a echipamentelor si de temperatura ambianta, conform tab. 2.1 Tab 2.1 Nr, Crt

Suprafata Mediul de lucru

Temp. Ambianta

0C

Sablare Acoperire Nr. de straturi

Tip strat Gros. stratului μm

Gros. totala μm

1 Constructii metalice, conducte, rezervoare INTERIOR

Pana la 120

S.A. 2,5

Grund Final

1 1

Zinc-Epoxy Epoxy dur

80 80

80 80 160

2 Constructii metalice, conducte, rezervoare EXTERIOR

Pana la 120

S.A. 2,5

Grund Intermediar Final

1 1-2 1

Zinc-Epoxy Epoxy dur Poliuretan 2 componente

80 80 50

80 160 50 290

3 Conducte, rezervoare cu izolatie, INTERIOR si EXTERIOR

Pana la 120

S.A. 2,5

Grund 1 Zinc-Epoxy

50 50

4 Pompe, motoare, alte echipamente EXTERIOR

Pana la 120

S.A. 2,5

Grund Intermediar Final*

1 1 1

Zinc-Epoxy Epoxy dur Poliuretan 2 componente

80 110 50

80 110 50 240

5 Pompe, motoare, alte echipamente INTERIOR

Pana la 120

S.A. 2,5

Grund Final

1 2

Zinc-Epoxy Epoxy dur

80 50

80 100 180

6 Conducte, vase de reactie, izolate termic EXTERIOR

Peste 120 S.A. 2,5

Grund 1 Zinc Etil silicat

75 75

7 Cos de fum 120>t0<200 S.A. Grund 1 Zinc Etil silicat 75 75




Pag. 19/46

EXTERIOR 2,5 Final

2

Silicon acrilic 50

100 175

8 Suprafete de otel ne izolate termic

200-450 S.A. 2,5

Grund Final

1 2

Zinc Etil silicat Silicat aluminiu

75

25

75

50 125

9 Suprafete zincate Pana la 120

Curatare mecanica de contaminanti si saruri de zinc, sau cu jet de abur, sau sablare usoara cu nisip fin

Epoxy dur 125 125

10 Suprafete de otel in contact cu apa sau stropite cu apa de mare,

Pana la 60

S.A. 2,5

Grund si Final intr-un singur strat

1 Poliamida armata cu fibra de sticla

500 500

*- Strat suplimentar de 50 μm din poliuretan din doua componente cand echipamentele sunt expuse la UV si intemperii Uneltele folosite la aplicarea vopselelor trebuie sa fie curatate cu white spirit dupa fiecare intrebuintare. Se va pregati numai cantitatea de vopsea ce va putea fi aplicata; restul de vopsea nu se va turna inapoi in recipientele originale de livrare. Vopsirea nu este permisa sub actiunea directa a soarelui, intrucat zonele expuse si cele umbrite se vor usca inegal, generand crapaturi si exfolieri. Daca obiectele ce trebuie vopsite contin racorduri, filetate, racorduri electrice, aparate electrice, acestea se vor demonta sau se vor proteja. Filetele se vor proteja cu vaselina si folie adeziva. Suprafetele care formeaza ajustaje, suprafetele prelucrate ale flanselor nu trebuie vopsite, ci protejate cu banda adeziva sau similar. Zonele prelucrate care au fost contaminate cu vopsea se vor curata cu solvent. Nu se admite curatarea mecanica prin abraziune. Aparatele se vor proteja prin invelire cu banda adeziva care va fi inlaturata dupa uscarea ultimului strat de vopsea. Capetele firelor de legatura trebuie izolate cu banda adeziva si legate intre ele pentru a se evita contactul cu vopseaua in stare umeda. PROTEJAREA STRUCTURILOR METALICE PRIN ZINCARE TERMICA Zincarea termica se executa prin imersarea pieselor in baia de zinc topit avand temperatura de 4500C- cu 300C peste temperatura de topire a zincului. Grosimea stratului de zinc se masoara prin metoda magnetica sau electromagnetica, conform EN ISO 2178. Nu se admite metoda de masurare la microscop pe esantioane prelevate din piesa. Conform SR EN ISO1461:2000, grosimea stratului (corelata cu masa) functie de grosimea peretelui trebuie sa fie conform tabelului 2.2: Tab. 2.2

Domeniul de grosime a piesei Grosime locala a acoperirii (minima)

Grosime medie a acoperirii

g/m2 μm g/m2 μm Otel sub 6 mm 500 70 610 85

Otel de la 3 la 6 mm 395 55 505 70




Pag. 20/46

Otel de la 1,5 la 3 mm 325 45 395 55 Otel sub 1,5 mm 250 35 325 45

Piese turnate peste 6 mm 505 70 575 80 Piese turnate sub 6 mm 430 60 505 70

Piesele mici- organele de asamblare- sunt supuse la centrifugare dupa care trebuie sa aiba grosimea minima a acoperirii (corelata cu masa) conform tabelului 2.3: Tab. 2.3

Domeniul de grosime a piesei Grosime locala a acoperirii (minima)

Grosimea medie a acoperirii

g/m2 μm g/m2 μm Piese filetate D ≥ 20 mm 325 45 395 55 Piese filetate 6≤ D ≤20 mm 50 35 325 45 Piese filetate D <6 mm 145 20 180 25 Alte piese, incl. piese turnate>3 mm 325 45 395 55 Alte piese, incl. piese turnate<3 mm 250 35 325 45

Piesele zincate trebuie pasivate pentru a minimiza decolorarea si efectele atmosferei. Reconditionarea suprafetelor se face de catre producator in proportie de max. 0,5% din suprafata totala. Reconditionarea se face prin pulverizare termica cu zinc (metalizare), conform EN 22062 sau cu o vopsea adecvata, bogata in zinc. Se admite utilizarea unei baghete de zinc pentru reconditionare. Grosimea suprafetei reconditionate trebuie sa fie mai mare decat grosimea indicata in tab. 1 cu minimum 30 μm. Pregatirea suprafetei inainte de zincare trebuie sa asigure o acuratete absoluta a suprafetei, prin decapare in baie de acid. Suprafetele taiate cu flacara trebuie rectificate de producatorul acestora in vederea zincarii. Dupa zincare este interzisa deformarea pieselor- in special deformarea locala- pentru a evita exfolierea stratului de zinc. Piesele zincate nu se vor stivui direct, ci prin intermediul unor distantiere ne metalice, relativ moi- din lemn sau similar.- care sa nu provoace deformatii locale. Se va evita contactul cu piese metalice nezincate sau din alte metale, pentru prevenirea electrocoroziunii.. Nota: Din punct de vedere microscopic, stratul de zinc nu reprezinta o pelicula protectoare perfecta- el prezinta microfisuri, pori strapunsi sau ne strapunsi, diferite neregularitati, toate generatoare de amorsa de contaminare a metalului de baza cu factorii atmosferici generatori de coroziune, chiar si exfolierea stratului de zinc. Este indicat ca dupa montarea finala, peste stratul protector de zinc, sa fie aplicat un strat de vopsea de 50 μm- grosime masurata in stare uscata- strat ce va acoperi si organele de asamblare. PROTECTIA CATODICA Electrocoroziunea- coroziunea de contact- apare la contactul a doua metale cu potential electrochimic diferit, in prezenta unui electrolit- o solutie apoasa. Ea poate sa apara chiar la alaturarea a doua metale care, in mod normal, nu sunt corodate de atmosfera umeda. Pentru evitarea fenomenului de electrocoroziune, trebuie ca imbinarile a doua metale cu potential electric diferit sa fie imbinari de tip electroizolant. Imbinarile electroizolante se aplica atunci cand diferentele de potential electrochimic depasesc 250 mV.




Pag. 21/46

Imbinarile electroizolante trebuie sa asigure izolarea electrica a flanselor intre ele, cat si a organelor de asamblare fata de cele doua flanse. In acest scop flansele vor fi prevazute cu gauri majorate, pentru a permite ca suruburile sa fie imbracate in bucse electroizolante. De asemenea, capetele suruburilor si piulitele trebuie izolate de suprafetele flanselor. Piesele de izolare trebuie dimensionate corespunzator solicitarilor asamblarii- tensiuni de forfecare, presiuni de contact. Piesele de izolare trebuie facute din materiale cu rezistenta electrica corespunzatoare, sa nu fie higroscopice, sa nu imbatraneasca in timp. CONSTRUCTII METALICE GENERALITATI Constructiile metalice si acele parti din echipamente care se incadreaza in categoria constructiilor metalice trebuie executate de catre Contractor (subcontractor, furnizor) conform unui Manual de asigurare a calitatii intocmit pe baza standardelor din domeniu. Aceste standarde sunt mentionate in continuare. Standardele cu asterisc (*) trebuie sa fie in dotarea contractorului si prezentate Consultantului la impreuna cu Manualul de asigurare a calitatii. Livrarea trebuie facuta pe baza certificatelor de calitate ale materialelor, ale componentelor, pe baza certificatelor de atestare a personalului si pe baza declaratiilor de conformitate ale organului de control. Constructiile metalice- structurile si parte de structura a echipamentelor trebuie executate in conditiile prevazute de SR EN 1090-2:2008. Standardul se aplica la produsele laminate la cald sau trase la rece din otel carbon sau inoxidabil pana la grad S700. Constructiile metalice trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de ordin general:

sa nu prezinte concavitati in care se poate acumula apa, atat in stare finala, cat si in stadiile intermediare de constructie si montare

cavitatile inchise se vor proteja prin vopsire cu un strat de grund inaite de inchidere sa prezinte facilitati de manipulare precise, pozitionate corect fata de centrul de greutate, care sa nu

provoace deformatii locale, deteriorari ale acoperirilor de protectie Standarde Standarde privind proiectarea structurilor metalice

SR EN 1990:2004, Bazele proiectarii structurilor; SR EN 1990:2004/A1:2006, Bazele proiectarii structurilor (Anexa 1); SR EN 1990:2004/NA, Bazele proiectarii structurilor (Anexa nationala); SR EN 1991-1-3:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generalre. Incarcari date de zapada. SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generale. Incarcari date de

zapada. Anexa nationala; SR EN 1991-1-4:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale. Incarcari ale vantului; SR EN 1991-1-5:2004, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-5: Actiuni generare. Actiuni termice; SR EN 1991-1-6:2005, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generalre. Actiuni pe durata executiei; SR EN 1991-1-7:2007, Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni generalre. Actiuni accidentale; SR EN 1991-4:2006, Actiuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri si rezervoare; SR EN 1993-1-10:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate ale

otelurilor;




Pag. 22/46

SR EN 1993-1-11:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-11: proiectarea structurilor cu elemente intinse;

SR EN 1993-1-3:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale si table formate la rece;

SR EN 1993-1-4:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-4: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale din oteluri inoxidabile;

SR EN 1993-1-5:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-5: Elemente structurale plane solicitate in planul lor;

SR EN 1993-1-8:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor; SR EN 1993-1-8:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea imbinarilor; SR EN 1993-1-9:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-9: Oboseala; SR EN 1993-1-9:2006/AC:2006, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-9: Oboseala; SR EN 1993-3-1:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni si cosuri. Turnuri si piloni; SR EN 1993-3-2:2007, Proiectarea structurilor de otel. Partea 3-1: Turnuri, piloni si cosuri. Cosuri; SR ENV 1993-1-6:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-6: Reguli generale. Reguli suplimentare

pentru pentru rezistenta si stabilitatea structurilor membrana; SR ENV 1993-1-7:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-7: Reguli generale. Reguli suplimentare

pentru pentru rezistenta si stabilitatea structurilor de placi rigidizate incarcate in afara planului lor; SR ENV 1993-4-2:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 4-2: Silozuri, rezervoare si conducte pentru

transportul fluidelor. Rezervoare. SR ENV 1993-6:2004, Proiectarea structurilor de otel. Partea 6: structuri pentru caile de rulare.

Laminate din otel Produsele laminate trebuie sa respecte urmatoarele standarde:

SR EN 10025- Produse laminate din otel pentru constructii; partea 1:2005- Conditii tehnice generale de livrare; partea 2:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri nealiate; partea 3:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri de constructie sudabile cu granulatie fina in stare

normalizata/laminare normalizata; partea 4:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri de constructie sudabile cu granulatie fina obtinute

prin laminare termomecanica; partea 5:2004- Conditii tehnice generale pentru oteluri peentru constructii cu rezistenta imbunatatita la

coroziunea atmosferica STAS 901-90- Otel laminat la cald. Table pentru constructii metalice laminate pe laminoare discontinue; STAS 908-90- Otel laminat la cald. Banda STAS 1945-90- Otel laminat la rece. Benzi inguste din otel carbon STAS 1946-80- Otel laminat la cald. Tabla neagra STAS 2028-80- Otel laminat la cald. Tabla zincata STAS 2029-80- Otel laminat la cald. Tabla ondulata STAS 3480-80- Otel laminat la cald. Tabla striata STAS 8609-80-Profile din otel formate la tece. Profile Z cu aripi nenegale. Dimensiuni STAS 9150-80- Benzi late din otel laminate la rece. Dimensiuni STAS 9236-80- benzi late din otel laminate la cald in rulouri STAS 9624-89- Table subtiri laminate la rece. Dimensiuni STAS 9724-90- Otel laminat la rece. Table si benzi late. Conditii tehnice de calitate STAS 10948-88- Table perforate de uz general




Pag. 23/46

SR EN 10028-1...-6. Produse plate din otel pentru recipiente sub presiune Profile de otel

STAS 564-86- Otel laminat la cald. Otel U STAS 1900-89- Otel rotund calibrat STAS 7835-80- Profile din banda de otel formate la rece din din otel: partea 1- Profil U cu aripi egale cu rezistenta la rupere pana la 490 N/mm2. Dimensiuni partea 2- Profil U cu aripi egale cu rezistenta la rupere pentru 490 N/mm2. Dimensiuni partea 1- Profil cornier cu aripi egale cu rezistenta la rupere pana la 490 N/mm2. Dimensiuni STAS 8250-80- Profile din banda de otel formate la rece din din otel. Profile Z cu aripi neegale. Dimensiuni STAS 8291-80- Profile din banda de otel formate la rece. Profile Z cu aripi egale. Dimensiuni STAS 8367-90- Profile din banda de otel formate la rece. Profile Omega cu aripi egale. Dimensiuni STAS 8610-80- Profile din banda de otel formate la rece. Profile U cu aripi neegale. Dimensiuni STAS 11516-80- Profil spacial T pentru cai de rulare SR EN 10024:1988- Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante de forma si dimensiuni SR EN 10031:1995- Profile I si U din otel pentru constructii. Tolerante de forma si dimensiuni SR EN 10056- Corniere cu aripi egale si neegale pentru constructii- partea 1-2000- Dimensiuni; partea 2-

1996- Tolerante de forma si dimensiuni SR EN 10279:2002- Profile U laminate la cald

Oteluri inoxidabile

*SR EN 10088-1:2005- Oteluri inoxidabile. Lista otelurilor inoxidabile *SR EN 10088-2:2005- Conditii tehnice de livrare pentru oteluri inoxidabile pentru utilizari generale- table,

table groase si benzi de otel rezistent la coroziune *SR EN 10088-3:2005 Conditii tehnice de livrare pentru semifabricate bare, sarma laminata la rece, sarme

trase, produse si profile formate la rece din oteluri rezistente la coroziune pentru utilizari generale *SR EN 10297- 2: 2006- Tevi din otel fara sudura pentru utilizare in constructii metalice si in constructia de

masini. Conditii tehnice de livrare pentru tevi din otel inoxidabil *EN 13480-1...4- Sudarea otelurilor inoxidabile *EN 287-1 – Certificarea sudorilor pentru oteluri inoxidabile *EN 288-3 – Controlul sudurilor otelurilor inoxidabile *EN 970- Incercarea nedistructiva a imbinarilor sudate. Controlul vizual al sudurilor *EN 25817- Imbinari sudate prin topire. Niveluri de acceptate a calitatii sudurilor. *EN 764- Echipamente sub presiune *EN 10204- produse din otel inoxidabil. Testare, certificare

Documente de inspectie

SR EN 10204- Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie Corespndenta intre standarde referitoare la oteluri Corespondenta dintre otelurile conform BS4360 si otelurile conform EN 10025, pentru otelurile nealiate, este data in tab. 3.1 Tab. 3.1 Nr, EN 10025 BS 4360 Limita de curgere Limita de rupere




Pag. 24/46

. crt

Grad Grad MPa MPa

1 S185 185 290 2 - 40A

235

360/510 3 S235 JR 40B 4 S235 30 40C 5 S325 12 40D 6 - 43A

275

410/560 7 S275 JR 43B 8 S275 30 43C 9 S275 12 43D

10 - 50A 355

470/630 11 S355 JR 50B

12 S355 30 50C 13 S3553 32 50D 14 S355 12 50DD 15 E295 295 470/610 16 E335 335 570/710 17 E360 360 650/830

Corespondenta dintre otelurile laminate sudabile, in stare normalizata, cu granulatie fina, conform BS4360 si otelurile conform EN 10025, este data in tab.3. 2 Tab.3. 2 Nr, . crt

EN 10025 Grad

BS 4360 Grad

Limita de curgere MPa

Limita de rupere MPa

1 S275N 43DD 275 375/510 2 S275NL 43EE 3 S355N 50 355 470/630 4 S355NL 50EE 5 S420N - 420 520/680 6 S420NL - 7 S460M 55C 460 550/720 8 S460ML 55EE

1 MPa =1N/mm2 = 10 daN/cm2 Nota. In tabelele de mai sus nu sunt date valorile rezilientelor la temperaturi scazute, temperatura si tipul epruvetei pe care s-a facut proba. Standarde referitoare la operatiile de sudare a otelurilor carbon

*SR EN ISO 9013- Suduri si procedee conexe. Clase de tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica);

*SR EN 288-9: 2001. Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 9: Verificarea procedurilor de sudare cap la cap pe santier a conductelor de transport terestre si marine;

*SR EN ISI 15614-1:2004, Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 1: Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a otelurilor si sudarea cu arc a nichelului si a aliajelor de nichel;

*SR EN 287-1:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea 1: Oteluri;




Pag. 25/46

*SR EN 1418:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru sudarea electrica prin presiune, pentru sudarea mecanizata si automata a materialelor metalice,

*SR EN ISO 5817:2004, Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si aliajele acestora (cu exceptia sudarii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfectiuni;

*SR EN ISO Examinari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice; *SR EN ISO 3834-1:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 1:

Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al cerintelor de calitate; *SR EN ISO 3834-2:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 2:

Cerinte de calitate complete; *SR EN ISO 3834-3:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 3:

Cerinte de calitate normale; *SR EN ISO 3834-4:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 4:

Cerinte de calitate elementare; *SR EN ISO 3834-5:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 5:

Documente cu care este neceasara conformarea pentru declararea conformitatii cu cerintele de calitate ale ISO 3834-2, ISO 3834-3 si ISO 3834-4;

*SR EN ISO 13479:2005, Materiale pentru sudare. Standard general de produs pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin topire a materialelor metalice;

*SR EN ISO 9606-2:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 2: Aluminiu si aliaje de aluminiu; *SR EN ISO 9606-3:2001, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 3: Cupru si aliaje de cupru; SR EN ISO 9606-4:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 4: Nichel si aliaje de nichel; SR EN ISO 9606-5:2005, Calificarea sudorilor. Sudarea prin topire. Partea 5: Titan si aliaje de titan, zirconiu

si aliaje de zirconiu; *STAS 105624- Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a taieturilor; *SR EN 729-1...4- Calitatea imbinarilor sudate. Cerinte de calitate *STAS 1125/1- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea metalelor cu arcul electric. Conditii

generale pentru sudare; STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii

tehnice; ORGANE DE ASAMBLARE Conform standardului *SR EN 1090-2:2008, organele de asamblare pentru constructii metalice vor avea dimensiunea minima M12 si clasa de rezistenta 8.8, iar fortele maxime de prestrangere trebuie sa fie cele de mai jos

Forta de prestrangere admisa (kN) M12 M16 M20 M22 M24 M30 M36

Clasa 8.8 47 88 137 170 257 314 458 10.9 59 110 172 212 321 393 572

Pentru constructii metalice care nu sustin echipamente, pot fi folosite si organe de asamblare M10 si M8. Strangerea suruburilor se va face cu cheia dinamometrica la un moment calculat pentru fiecare tip de asamblare. Starea suprafetei pe care se strange piulita determina coeficientul de frecare cu piulita, care, la randul sau, influenteaza momentul de strangere. Functie de acest coeficient de frecare si de forta de prestrangere necesara imbinarii, standardul ofera metodologia de calcul pentru momentul de strangere.




Pag. 26/46

Pentru asamblarile importante- flanse ale conductelor de presiune, compensatori de montaj si similare- contractorul va indica momentul de strangere in documnentatie. Prescriptii de proiectare Calculul constructiilor metalice se va face cu respectarea prescriptiilor BS 449, respectiv SR EN 1090-2:2008. Tensiunile echivalente se calculeaza conform celor de mai jos, in care simbolurile semnifica:

σac - tensiunea admisibila la compresiune a materialului, σc - tensiunea efectiva la compresiune a materialului (axiala, ±), σai - tensiunea admisibila la incovoiere a materialului σi - tensiunea efectiva la incovoiere a materialului σe - tensiunea echivalenta τ - tensiunea de forfecare σp - presiunea de contact

Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu forta axiala:

σe = σc ± σi Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune:

σe = (σi2 + 3τ 2 )0,5 Pentru solicitarea compusa- incovoiere cu torsiune si presiune de contact:

σe = (σc2 +σi2 + σi . σp + 3τ 2 )0,5

Sageata grinzilor nu trebuie sa depaseasca 1/350 din lungime. Prescriptia nu se refera la grinzile podurilor racloare- radiale sau longitudinale. Platforme de circulatie, gratare, scari inclinate, scari verticale Standard de referinta: BS EN 4592- 0...2- Industrial flooring, walkways and stair treads. Platforme de circulatie. Latimea minima- 0,8 m. Platformele de circulatie trebuie preazute cu balustrade si se acopera cu gratare. Ansamblul platforma- balustrade-gratare se confectioneaza, dupa caz, din otel carbon sau otel inoxidabil austenitic. Atentie ! nu se admit platforme de circulatie acoperite cu tabla striata ! Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu curatare mecanica. Gratarele se pot executa, conform BS EN 1993- partile 1...5, ISO 14122-1, din otel carbon, otel inoxidabil austentic si din aluminiu. Gratarele se compun din bare longitudinale si bare transversale sau in forma de X alungit, sudate intre barele transversale. Platbandele din care se fac barele transversale si platbanda de contur a unui gratar trebie sa aiba grosimea minima de 3 mm. Sectiunea transversala a barelor longitudinale este de min. 20 mm2, iar distanta dintre barele longitudinale de maximum 40 mm. Barele transversale se pot dispune la max. 265 mm, iar barele in X- la maximum 210 mm. Barele transversale trebuie sa prezinte crestaturi adancituri de max. 1,5 mm, cate cel putin 5 pe 100 mm.




Pag. 27/46

Incarcare: in cazul accesului unei singure persoane- 3 kN/m2, in rest 5 kN/m2, iar pentru traficul greu cu transport de piese si componente- 7,5 kN/m2. Gratarele trebuie sa reziste la o sarcina concentrata de 1 kN pe o suprafata de 300x300 mm. Supuse la aceste incarcari, deformatia maxima trebuie sa fie 1/200 din lungime. Spatii: intre panourile alaturate- 3 mm; intre capetele panourilor- 6 mm; intre panouri si structuri adiacente- 10 mm. Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu curatare mecanica. Treptele scarilor inclinate trebuie confectionate cu structura similara gratarelor. Trebuie dimensionate la o sarcina concentrata de 1,5 kN aplicata pe un patrat de 150 mm plasat la marginea exterioara a treptei. Sageata maxima 1/200 L, dar nu mai mare de 6 mm. Treptele trebuie fixate de lateralele (vangul) scarii prin cate doua suruburi de fiecare parte. Se admit, dar numai in zone in care temperatura nu scade sub 00C, trepte confectionate din tabla poansonata, cu gauri Ø20 cu marginea rasfranta in sus cu min. 1,5 mm. Gaurile trebuie dispuse in zig-zag, distanta intre siruri- 80-100 mm, pasul 80-100 mm. Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu curatare mecanica. Balustradele trebuie confectionate conform BS ca obiecte individuale care se monteaza:

in teci sau prin flanse de structurile metalice prin flanse (talpi) prinse in ancore chimice sau suruburi conexpand de structurile din beton.

Balustradele se confectioneaza: din otel inoxidabil sau otel carbon zincat si vopsit cand sunt plasate in apropierea mediilor agresive- pe

peretii canalelor de intrare, la gratare, deznisipatoare, pe peretii decantoarelor primare sau bazinelor de aerare;

din otel carbon zincat din otel carbon vopsit, in spatii interioare lipsite de vapori agresivi (H2S).

Nu este admisa confectionarea balustradelor la fata locului. Balustradele au axul mainii curente la 1200 mm, montantii (stalpii) la max. 1500 mm si o bara orizontala intermediara cu axa la 550 mm de baza. Pentru scarile inclinate distanta de 1500 mm la care se dispun montantii se masoara in lungul scarii, iar balustrada se va pozitiona la 900 mm masurati pe verticala de la vangul acarii. La 10 mm de baza trebuie sa existe o aparatoare de picior su sectiunea de 100x 3 mm prinsa de montanti. Cand mana curenta trebuie sa prezinte console fata de montanti, se va extinde si bara intermediara iar cele doua bare se vor solidariza printr-un montant scurt. Mana curenta in consola se va termina la 900, nu prin racordare sau coturi sudate Este indicata solidarizarea balustradelor intre ele atunci cand mana curenta prezinta console, prin legarea montantilor scurti prin bride sau suruburi. Pentru mana curenta se admite o sageata de 0,8% din distanta dintre montanti, la aplicarea unei forte orizontale de 740 N. Pentru montanti de admite o deplasare de 0,8% din inaltime la aplicarea unei forte orizontale de 700 N/ml la nivelul mainii curente. Prinderea montantilor prin talpi (flanse) se va face cu ancore (conexpanduri) dispuse de o parte si de alta a axei balustradei, minim doua pe partea interioara.




Pag. 28/46

In cazul balustradelor zincate la cald nu se admit cavitati inchise in care aerul se dilata putand duce la deteriorarea sudurilor sau explozia peretilor. Pe fiecare cavitate inchisa trebuie practicat cel putin un orificiu Ø8 superior pentru evacuarea aerului si cel putin un orificiu Ø8 inferior pentru patrunderea zincului topit. Dispunerea orificiilor superioare si inferioare trebuie sa fie opusa, pe diagonala barei. Dupa zincare orificiile se vor astupa cu dopuri din Polietilena sau similar, introduse fortat. Producatorul balustradelor trebuie sa prezinte inginerului planul de amplsare a orificiilor avizat de producatorului de protectie zincata. Prescriptia se aplica si platformelor instalate pe echipamente- poduri racloare, gratare cu curatare mecanica etc. Scarile verticale. Planul scarilor verticale trebuie situat la peste 250 mm de la perete. Pasul treptelor trebuie sa fie 300 mm. Dimensiunea minima a treptei este de Ø25 mm. Montantii scarii vor fi din teava min. Ø60x3 sau teava rectangulara min. 60x30x3. Lungimea maxima a unui tronson de scara este de 6000 mm. Pentru inaltimi peste 6000 mm trebuie prevazute podeste intermediare, iar scarile nu trebuie sa fie aliniate. Scarile trebuie prevazute cu cos de protectie ce incepe de la 2400 mm de la sol sau de la platforma de pornire. Cosul va avea diametrul de 750 mm si va avea montantii din platbande 50x3, iar cercurile vor fi dispuse ma max. 1000 mm intre ele. SUDAREA OTELURILOR CARBON Coditii generale. Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform procedurilor prevazute in urmatoarele standarde:

*SR EN 287-1:2004, Calificarea sudorilor. Susdarea prin topire. Partea 1: Oteluri; *SR EN 1418:2000, Personal pentru sudare. Calificarea operatorilor sudori pentru sudarea

electrica prin presiune, pentru sudarea mecanizata si automata a materialelor metalice. Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza, grosimi, pozitii de sudare, proceduri aplicate. Certificarea sudorilor poate fi facuta numai de catre un Laborator agreat. Certificarea se face pe cheltuiala Angajatorului. Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de sudura. Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de sudura. Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata. Procesul de sudare poate fi desfasurat numai in spatii lipsite de praf, pulberi, adapostite de vant si ploaie. Antreprenorul trebuie sa intrerupa procesul de sudare daca aceste conditii nu sunt indeplinite cumulativ. Posturile de sudura trebuie ingradite cu paravane de protectie pentru a feri personalul din zona de stralucirea arcului electric. Impamantarile trebuie executate cu clesti in stare perfecta, plasati convenabil pentru a evita deteriorarea cablurilor de alimentare de catre vehicule, pietoni, manevrarea unor sarcini.




Pag. 29/46

Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie sa fie mobile, echipate cu roti orientabile si manere de tractiune, pentru a putea fi plasate convenabil fata de postul de sudura. Generatoarele sau transformatoarele de sudura trebuie prevazute cu suporturi speciale pentru infasurarea cablurilor de alimentare, impamantare si de sudura. Postul de sudura al fiecarui sudor trebuie asigurat cu o cantitate sufucienta de perii de sarma pentru curatarea de oxizi a cusaturii sudate. Taierea materialelor. La taierea tablelor sau a profilelor laminate cu flacara oxiacetilena in vederea pregatirii pentru sudare trebuie respectate standardele referitoare la rugozitatea si tolerantele marginii obtinute prin taiere- SR EN ISO 9013- Suduri si procedee conexe. Clase de tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxiacetilenica). La taierea cu plasma a tablelor sau a profilelor laminate cu plasma trebuie respectat standardul referitor la rugozitatea si tolerantele marginii obtinute prin taierea cu plasma- STAS 105624- Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a taieturilor. Corectarea abaterilor de la aceste standarde, privind calitatea suprafetelor obtinute prin taiere termica, se poate corecta printr-o polizare suplimentara, dar care nu influenteaza rectilinitatea margimii, respectiv planeitatea suprafetei. Electrozii de sudura. Electrozii de sudura trebuie sa fie cu invelis bazic conform standardelor:

*STAS 1125/1- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea metalelor cu arcul electric. Conditii generale pentru sudare;

*STAS 1125/2- Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Conditii tehnice; - *SR EN ISO 13479:2005, Materiale pentru sudare. Standard general de produs pentru metale de adaos si fluxuri pentru sudarea prin topire a materialelor metalice.

Electrozii trebuie uscati inaintea efecturaa sudurii si numai in cantitatea necesara pentru programul zilei respective de lucru. Uscarea se va face la temperatura de 180-2000C timpde minim 1,5 ore. Procesul de sudare. Piesele ce urmeaza a fi sudate trebuie prinse rigid intre ele prin dispozitive mecanice cu surub. Prinderile pot fi asigurate prin puncte de sudura dispuse distantat. Dispozitivele de prindere vor fi inlaturate pe masura avansarii cordonului de sudura. Procesul de sudare trebuie condus in asa fel incat sa se evite deformarea pieselor sudate. Codonul de sudura trebuie alcatuit din portiuni executate alternativ si distantat pentru a compensa deformatiile date de contractii. Dupa fiecare strat de sudura trebuie inlaturat stratul de zgura si oxizi utilizannd ciocanul cu muchie ascutita pentru spargerea crustei de zgura si peria de sarma pentru curatarea cordonului de sudura pana la luciu metalic. La sudarea pieselor de grosimi mari se va face preincalzirea zonei de sudat cu ajutorul flacarii oxiacetilenice sau de gaz.




Pag. 30/46

La utilizarea robotilor de sudura, componentele ce trebuie asamblate se vor pozitiona cu precizie pe masa masinii, iar pozitia se va verifica cu o cursa in gol a capului de sudare. Operatiile de curatare a cordonului de sudura in vederea aplicarii unui nou strat tebuie executate manual, cu verificarea vizuala a starii codonului de sudura executat automat. Eventualele erori ale automatului de sudura- discontinuitati, goluri, strat de grosime necorespunzatoare- trebuie inlaturate prin polizare sau craituire, iar cordonul de sudura trebuie refacut manual. Controlul imbinarilor sudate. La controlul imbinarilor sudate se vor aplica prevederile standardelor mentionate mai sus. In baza acestor standarde, producatorul trebuie sa elaboreze procedura de control a calitatii imbinarilor sudate. Procedurile de control trebuie sa aiba la baza criteriile de calitate a imbinarilor sudate, asa cum sunt stabilite in urmatoarele standarde:

*SR EN ISO 5817:2004, Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si aliajele acestora (cu exceptia sudarii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfectiuni;

*SR EN ISO Examinari nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice; *SR EN ISO 3834-1:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 1:

Criterii pentru selectarea nivelului adecvat al cerintelor de calitate; *SR EN ISO 3834-2:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 2:

Cerinte de calitate complete; *SR EN ISO 3834-3:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 3:

Cerinte de calitate normale; *SR EN ISO 3834-4:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 4:

Cerinte de calitate elementare; *SR EN ISO 3834-5:2005, Cerinte de calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice. Partea 5:

Documente cu care este neceasara conformarea pentru declararea conformitatii cu cerintele de calitate ale ISO 3834-2, ISO 3834-3 si ISO 3834-4;

Primul nivel de verificare este verificarea vizuala a cordonului de sudura dupa curatarea zgurii si oxizilor. Urmatorul nivel de verificare il constitue verificarile nedistructive- cu lichide penetrante, cu pulberi magnetice, cu ultrasunete. Fiecare producator trebuie sa faca dovada posibilitatii efectuarii unui control nedistructiv si edificator, precum si a unui set de proceduri, precum si a unui personal atestat pentru acest tip de activitate. De asemenea, trebuie sa faca dovada detinerii aparaturii adecvate, atestata metrologic. Operatii finale. Dupa executarea tuturor imbinarilor prin sudura, pentru constructiile metalice care constitue suporturi pentru mecanisme- carcase, sasiuri- si necesita precizie de executie pentru prelucrarea mecanica in vederea montarii mecanismelor, trebuie executata detensionarea. Detensionarea este necesara pentru eliminarea tensiunilor interne pe care le induc incalzirile locale ocazionate de procasul de sudare. Detensionarea poate fi facuta termic, prin mentinerea ansamblului sudat in cuptor sa 150.. 1800C un interval de timp proportional cu masa ansamblului. Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare TTRPS a cusaturilor sudate va fi executata numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe desenul ansamblului sudat. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultant.




Pag. 31/46

La structurile spatiale mari se face detensionarea prin vibratii. Detensionarea prin vibratii se face cu aparatura specifica, domaniul de frecvente si timpii de mentinere fiind caracteristici fiecarui tip de echipament de detensionare. Identificarea cusaturilor sudate. Fiecare sudura va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi aprobat de Consultant. SUDAREA OTELURILOR INOXIDABILE In lipsa altor prevederi speciale, toate confectiile din otel otel inoxidabil trebuie executate din otel calitatea 304 Conductele din otel inoxidabil trebuie executate cu respectarea specificatiilor EN 13480-1. Sudurile trebuie executate numai de catre sudori autorizati conform procedurilor prevazute in EN 287-1. Certificarea sudorilor se face pe baza probelor cu diferite calitati de material de baza, grosimi, pozitii de sudare, proceduri aplicate. Producatorul trebuie sa isi insuseasca prevederile normelor privitoare la sudare- WPS. Aceste se refera la parametrii de sudare potrivit grosimii (grosimilor) materialului de baza, prelucrarea marginilor pieselor ce se vor suda, procedurile de sudare, pozitiile de sudare, materialul de adaus, tipul atmosferei de protectie, a electrozilor pe baza de tungsten, precum si alte specificatii- preincalzirea pieselor, uscarea electrozilor, operatiuni suplimentare post proces. Procedeele de sudare WPS se refera la suduri tip BW- suduri cap-la cap- si suduri FW- suduri de colt si sunt urmatoarele:

111- sudare cu arc electric , cu electrod invelit; 121- sudare cu arc sub strat de flux, cu sarma de adaus; 131- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz neutru; 135- sudare cu arc, cu electrod consumabil sub atmosfera de gaz protector; 141- sudare cu arc, cu electrod de tungsten sub atmosfera de gaz neutru

Materialul de baza. Dimensiunile si calitatea materialului de baza ce urmeaza a fi utilizate trebuie sa fie mentionate in desene si in contract. Inainte de punerea an opera trebuie verificate: calitatea, compozitia chimica, dimensiunile, calitatea suprafetelor, comparativ cu proiectul de executie si lista de materiale.Materialul de baza trebuie certificat conform EN 13480-2 si in conformitate cu EN 10204 trebuie sa se incadreze cel putin in clasa 2.2. Tipurile de certificate conform EN 10204 sunt urmatoarele:

2.2- certificat de identitate si calitate 2.3- certificat de calitate 3.1- certificat de calitate special 3.2- certificat de calitate special

Materialul de adaus. Sunt admise pentru sudare numai acele materiale care sunt conforme cu un standard de materiale si dimensiuni acceptate de WPS.Toate materialele de sudare trebuie sa fie certificate la nivelul 2.2 conform EN 10204. Electrozii cu strat alcalin si pulberile folosite la acoperire- flux de sudura- trebuie uscate inainte de utilizare. Orice alt material de adaus in afara specificatiilor trebuie utilizat numai cu acceptul specialistului in sudura din partea Consultantului. Exemplu de marcare a unui material de adaus:

Producator/tip Simbol standard Material de adaus 308 L Si EN 12072-W19 9 L Si 1.4301; 1.4306




Pag. 32/46

Gazul protector. Compozitia atmosferei protectoare trebuie sa fie una din listele WPS. Sistemul de identificare este specificat in EN 439 Marca Compozitia Metoda de sudare/procedura I1 100% Ar 4.5 141- AWI sudare cu protectia radacinii (puritate 99,995%) M13 98% Ar + 2% O2 135- Consumabile pentru sudare cu arc sub atmosfera activa Material de adaus bazic- Cr- Ni F2 10%H2 + 90% N2 141- AWI sudare cu protectia radacinii Material de adaus bazic- Cr- Ni Trebuie respectati parametrii fluxului de gaz indicati in WPS Pregatirea materialului de baza pentru sudare. Materialul de baza trebuie pregatit conform specificatiilor WPS: prin taiere cu flacara- plasma, laser- frezare sau polizare. Marginile ce trebuie sudate trebuie curatate pe o latime de 30 mm de toate impuritatile- scorii, oxizi, bavuri, ulei, vaselina, vopsea. Muchiile ce trebuie sudate si zonele alaturate trebuie sa nu prezinte vapori de apa, condens sau gheata. Curatarea insuficienta a impuritatilor determina un arc instabil, patrundere incompleta la radacina, incluziuni etc, in detrimentul caracteristicilor mecanice. Sanfrenarea muchiilor tebuie prescrisa in documentatie. In absenta altor prescriptii, sanfrenul va fi de 0,5 x S, la sudarea pe o singura parte si 0,7 x S, la sudarea pe o ambele parti, dar nu mai putin de 3 mm (S fiind grosimea piesei). Efectuarea cusaturii sudate. Cele doua piese ce urmeaza a fi sudate trebuie fixatepentru evitarea deplasarilor. La sudarea cap la cap a doua table de grosimi diferite (S1 > S2 ), marginea piesei mai groase, S1 va fi polizata in panta pentru a fi adusa la grosimea piesei mai subtiri S2. Panta nu trebuie sa depaseasca 25%. Sudura trebuie executata numai de catre un sudor calificat in acest scop, conform instructiunilor WPS. In nici un caz cusatura sudata nu va fi polizata in timpul sudarii, ci numai dupa racirea pieselor. Lungimile cusaturilor sudate si distantele dintre acestea trebuie alese astfel ca sa asigure o buna fixare a pieselor. Lungimea minima a sudurii este de 20 mm. In vederea sudarii unui alt strat, stratul executat trebuie controlat, iar eventualele defecte- incluziuni, sufluri- trebuie indepartate. Sudarea este permisa numai dupa intrunirea tuturor conditiilor anterior prevazute, precum si a urmatoarelor:

corecta instalare si functionare a agregatelor de sudura, cablurilor electrice, furtunurilor de gaz, impamantarii;

temperatura ambianta si cea a materialului de baza este de cel putin 50C. Se interzice sudarea sub aceasta temperatura;

daca sudarea are loc in aer liber, locul in care se desfasoara activitatea trebuie acoperit- cu o prelata sau similar;

se va crea o incinta izolata pentru sudare, pentru a nu stajeni alte activitati; capul de sudura, electrodul, cordonul de sudura trebuie protejate; sanfrenarea corecta, conform specificatiilor din proiect; amorsarea arcului este permisa numai pe o placa separata sau pe fetele sanfrenului;




Pag. 33/46

pentru cordoane cu treceri multiple se recomanda polizarea dupa fiecare trecere. Pentru sudarea cu electrod acoperit polizarea se va face pana la metal curat;

pentru sudarea in mai multe treceri, metalul de baza si cordonul executat trebuie incalzite la +1500 C;

la sudarea pe o singura parte, la baza radacinii se va plasa o placa pentru evitarea pierderii de gaz;

sudarea tronsoanelor noi la o conducta existenta se va face numai dupa evacuarea totala a lichidului din conducta si uscarea zonei de sudat;

la sudarea tevilor se va evita strapungerea peretilor tevii ptin arcul electric; sudorul este obligat sa controleze fiecare strat de sudura, sa repare orice defect si sa

inlature urmele de incluziuni sau zgura; cordoanele defectr se vor inlatura prin polizare si se vor suda din nou; cordoanele terminate vor fi marcate prin poansonare si mentionat in jurnalul de suduri

numele si codul, pentru identificarea sudorului; Operatii suplimentare. Sudurile verificate si acceptate trebuie curatate in zona afectata, de stropi de sudura, zgura sau alte impuritati pentru a permite examinarea. Inegalitatile cordonului de sudura, a suprapunerii, proeminentele radacinii trebuie polizate. Marginile arse, topirea induficienta, cavitatile trebuie corectate prin polizare si re sudare. Testarea. Lucrarile preliminare si cordoanele executate trebuie controlate vizual conform EN 970 si a practicilor ingineresti. Controlul vizual se face inaintea inceperii sudarii si dupa sudare. Controlul vizual se refera la:

pregatirea corecta a marginilor ce trebuie a fi sudate; forma si dimensiunile corecte ale sanfrenului; prinderea corecta prin puncte de sudura inainte de sudare- aftuirea; alegerea corecta a procesului de sudare si a materialelor auxiliare; alegerea corecta a parametrilor procesului de sudura; situarea in intervalul corect de temperaturii

Controlul dupa sudare si finisarea sudurii: Controlul vizual conform EN 970 a cordoanelor exterioare in proportie de 100% si a celor interioare in proportie de 20%. In lipsa altor specificatii, erorile de aliniere ale pieselor sudate trebuie sa se incadreze in categoria ’’C’’ din tab. 1 a EN 25817. Dupa controlul vizual, conductele trebuie supuse unui rest de presiune cu apa la Pproba = 1,5 x Pmax. Conformitatea testelor se va consemna in protocolul de receptie. ECHIPAMENTE MECANICE DE UZ GENERAL TEVI -CONDUCTE Tevile trebuie livrate cu capetele obturate- cu capace, dopuri etc. Tevile se vor depozita pe traverse de lemn, pe suprafete inclinate pentru a se asigura scurgerea apei si acoperite cu folii de protectie. Acestea trebuie prinse de capatul tevii fara a deteriora suprafata respectiva. Nu se admite sudarea capacelor pe corpul tevilor. La depozitarea in stiva, vor fi prevazute mijloace laterale de sustinere, care sa nu permita dezmembrarea stivei.




Pag. 34/46

Inainte de inceperea sudarii, suprafetele interioare si exterioare trebuie curatate si uscate. Sudarea tevilor se va face cu sustinerea tevilor la inaltimea ce permite accesul la intregul contur de sudare. In vederea sudarii, cap- la- cap, tevile trebuie sanfrenate la unghi de 600 fata de generatoarea tevii (300 fata de planul frontal), lasand min. 2 mm din grosime, tevile avand intre ele un spatiu de max. 2 mm Pentru tevile de diametru mai mare de 600 mm, cu perete mai gros de 8 mm se va prevedea sanfren si sudare la interior. Coturile uzinate trebuie sa aiba sanfren. Coturile executate pe santier trebuie alcatuite din 5 segmente cu unghiul la centru egal Tevile flansate se vor pozitiona astfel incat prin flexibilitatea lor sa nu introduca tensiuni suplimentare in zona asamblarii. Tevile asamblate prin infiletare trebuie unse inainte de asamblare, in zona filetului cepului si a mufei, cu lubrifiantul indicat de producator. Spatiul dintre capatul cepului si umarul mufei cuplelor flexibile trebuie sa fie cel indicat de producator. Flansele tevilor trebuie atent curatate si uscate iar elementele de etansare- garnituri, inele- trebuie pozitionate atent. Inelele de etansate trebuie sa fie netede, fara bavuri sau indoituri. Suruburile flanselor trebuie stranse treptat, ’’in cruce’’- opuse diametral, pentru a fi egal tensionate. Se vor utiliza chei dinamometrice pentru asigurarea momentului de strangere prescris in documentatie. Acoperirile de protectie prin vopsire se vor aplica numai dupa terminarea strangerii suruburilor. La instalarea conductelor se vor respecta urmatoarele distante, masurate de la flanse:

fata de pereti 25 mm; fata de tavan 100 mm fata de podea 100 mm fata de alte tevi 25 mm (intre suprafetele finisate, incluzand si izolatia termica) fata de cabluri sau conductori 15 mm

Conductele aeriene trebuie suspendate pe suporturi metalice dimensionate la greutatea proprie a conductei plus greutatea lichidului continut. Suporturile trebuie sa fie rigide si capabile de a prelua fortele seismice orizontale la care sunt dimensionate constructiile civile. Rezemarea tevilor pe suporturi trebuie facuta pe sei cu un unghi la centru de 900 si latime egala cu raza conductei, iar contactul intre sa si peretele conductei se va face prin intermediul unei placi de cauciuc de min. 6 mm grosime. In apropierea coturilor, conductele trebuie fixate cu coliere executate din platbanda de min. 5 mm grosime, captusita cu banda de cauciuc de aceeasi grosime cu cel utilizat la sea. Colierele trebuie stranse cu piulite si contrapiulite. Suporturile, seile si colierele trebuie sa aiba acelasi sistem de protectie anticoroziva. In cazul conductelor din otel inoxidabil suportul conductelor poate fi executat din otel carbon protejat- prin vopsire, zincare termica- piesele de electroizolare dintre conducta de inox si suportul si colierul din otel carbon fiind chiar benzile de cauciuc. Armaturi pe canale. stavile Stavilele se caracterizeaza prin:

inaltimea golului de trecere Ha latimea golului de trecere B0




Pag. 35/46

inaltimea canalului Hc inaltimea apei Ha

Stavilele se clasifica in doua categorii: stavile cu montare in canal (tipurile A, B1 si B2) si stavile cu montare pe perete (tipurile C1, C2, D1 si D2) Pentru un sens de curgere dat, stavilele montate in canal pot fi:

tip A, cu Ha < Ho , in amonte tip B1, cu Ha > Ho , in amonte tip B2, cu Ha > Ho , in aval

Pentru un sens de curgere dat, stavilele montate pe perete pot fi: tip C1, cu Ha > Ho , in amonte, stavila in aval tip C2, cu Ha > Ho , in amonte, stavila in amonte tip D1, cu Ha < Ho , in amonte, stavila in aval tip D2, cu Ha < Ho , in amonte, stavila in amonte

Stavilele pot fi actionate : manual, cu roata de mana manual, cu reductor cu motor electric si reductor si, in caz de avarie a sistemului, cu roata de mana.

Stavilele sunt compuse din platelaj, ghidaje si sistem de ghidare, sistem de etansare li sistem de actionare. Sistemul de etansare se va monta astfel incat presiunea apei sa determine apasarea garniturilor de etansare pe ghidaje. La stavilele la care Ha < Ho, etansarile pot fi numai pe trei din cele patru laturi, dar numai daca diferenta de nivel nu va fi niciodata anulata. Actionarea stavilelor. Sistemul de manevrare a stavilelor este de tip cu piulita ascendenta, piulita fiind in legatura cu platelajul. Surubul de actionare trebuie confectionat din otel inoxidabil, iar piulita din bronz fosforos. Filetul de surubului de actionare trebuie sa fie de tip patrat sau trapezoidal. In czul lungimilor mari ale surubului de actionare, acesta trebuie ghidat pentru evitarea flambajului. Ghidarea se va face prin lagare situate la cel mult 2,5 m. Lagarele trebuie fixate de perete si sa aiba posibilitatea de reglare pe doua directii, in vederea realizarii unei alinieri perfecte. Cel mai de jos lagar trebuie plasat deasupra pozitiei maxime a stavilei. Actionarea manuala. Roata de actionare manuala trebuie sa aiba un diametru corespunzator aplicarii unei forte de 200 N pentru ridicarea stavilei. In cazul amplasarii a cel putin trei stavile la distanta redusa, se poate utiliza o singura roata de actionare ce va fi mutata dupa caz. Roata de actionare manuala poate fi turnata din fonta sau otel. Pe roata de manevra trebuie imprimata din turnare o sageata ce indica directia de actionare la inchidere, care trebuie sa fie in sens orar. Actionarea manuala a stavilelor trebuie amplasata ergonomic: rotile de actionare manuala, cu ax vertical, la inaltimea de 1100-1200 mm, iar manivelele de actionare prin reductor conic- la 1000-1100 mm. Sub roata de manevra trebuie plasat lagarul superior al axului de antrenare, in legatura cu un cadru. Cadrul poate face corp comun cu ghidajele stavilei sau poate fi independent, dar fixat obligatoriu pe o suprafata de beton .




Pag. 36/46

Alinierea lagarului montat pe cadrul independent cu surubul de antrenare trebuie sa fie perfecta, sa nu induca eforturi laterale in piulita. In acest scop lagarul trebuie fixat pe cadru cu posibilitatea de reglare pe doua directii orizontale. Pentru pozitiile de actionare la care distanta dintre ultimul lagar si mecanismul manual de actionare este mai mare de 1000 mm, mecanismul trebuie sprijinit suplimentar printr-un lagar sustinut de o teava care are si rolul de a proteja filetul. Sustinerea tevii in pozitie verticala se va face prin contravantuiri sau nervuri. Atunci cand stavilele sunt operate cu chei in forma de T, prin orificii in planseu sau platforma, orificiile respective trebuie sa fie prevazute cu un capac rabatabil. Forta aplicata pentru manevrarea cu cheia T nu trebuie sa depaseasca 120 N. Actionarea motorizata. Actionarea motorizata a stavilelor se face cu motoreductoare de constructie consacrata, cuplate cu un sistem manual de actionare ce poate fi utilizat in cazul intreruperii curentului. Sistemul de actionare trebuie sa aiba carcasa umpluta de producator cu ulei in cantitatea necesara si capsulata si sa fie etansata corespunzator pentru a permite montarea in orice pozitie. Sistemul electric de actionare si sistemul de indicare a cursei (pozitionerul) integrat trebuie sa aiba gradul de protectie IP 68. Motorul de actionare trebuie sa fie asincron trifazat cu rotor nebobinat (colivie de veverita). Sistemul de comutare a actionarii manuale trebuie sa fie ergonomic si usor de actionat. Sistemul de actionare trebuie sa fie prevazut cu un sistem de indicare a sensului de lucru- ridicarea sau coborarea stavilei- atunci cand este in functiune si cu limitatori la ambele capete de cursa. Starea de actionare (pornit/oprit), sensul de lucru (inchidere/deschidere), starea limitatorilor (deschis complet/inchis complet)- constitue semnale care trebuie integrate in SCADA. Materiale: Platelajul- functie de marimea stavilei si presiunea apei, este alcatuit din table plane, ranforsate cu profile dispuse orizontal sau in caroiaj, sau structura fagure, din table sudate de o parte si alta a unei structuri din profile. In toate cazurile, materialul trebuie sa fie otel inox calitate min. 304. Structura exterioara de rezistenta trebuie orientata spre aval. Pentru vanele de perete de dimensini reduse, platelajul poate fi din fonta, cu nervuri de rigidizare obtinute prin turnare. Cadrul cu ghidaje - trebuie executat din otel inox calitate min. 304. Pentru vanele de perete de dimensini reduse, cadrul poate fi din fonta. Rama cadrului poate fi aplicata pe un perete sau poate fi introdusa intr-un gol in peretii unui canal. In cazul aplicariirii pe un perete se prinde pe conturul golului peretelui de beton prin ancore chimice sau suruburi conexpand. Golul in peretele de beton se executa conform indicatiilor producatorului. Reglarea pozitiei verticale, plane se face cu ajutorul suruburilor de fixare si a ansamblului puilita- contrapiulita de pe fiecare surub. Dupa montarea ramei cu ghidaje, verticalizare, aliniere, se face strangerea definitiva a piulitelor. Acestea trebuie stranse ’’ in cruce’’, nu consecutiv, pentru a asigura forte egale de strangere. Dupa verificarea pozitionariir amei cu ghidaje si efectuarea unor curse in gol pentru verificare, se etanseaza rama cu ghidaje fata de perete / peretii canalului. GHIDAJELE - platelajului sunt constituite din benzi din bronz sau material plastic rezistent la uzura aplicat pe profilul de ghidare. Benzile trebuie sa asigure o suprafata plana, continua. Platelajul gliseaza pe aceste benzi. La




Pag. 37/46

stavilele de dimensiuni mari ghidarea se face prin role prevazute cu buza (flansa) de ghidare. Rolele si axele lor trebuie sa fie din otel inox, iar lagarele din bronz fosforos sau materiale plastice- poliamida, teflon. Etansarea stavilelor se face prin garnituri laterale si garnituri de prag. Garniturile laterale trebuie executate din cauciuc sintetic- cloropren, butadien sau similar si sa aiba o muchie sau o suprafata redusa de contact cu ghidajul stavilei. Montarea lor se face astfel ca presiunea apei sa lucreze in sensul apasarii garniturii pe ghidaj. Garniturile de contur- laterale si inferioare- pot fi cu profil P sau alt profil cu una sau doua muchii de etansare. Garnitura de prag, frontala trebuie sa prezinte o suprafata mai mare de contact, pentru a nu fi strivita de greutatea stavilei. Garniturile de contur si garnitura de prag trebuie sa se imbine fara a lasa spatii libere. Pentru vanele plane de perete trebuie prevazute numai garnituri de contur. ARMATURI PE CONDUCTE Standarde:

ISO 7005-1; EN 1092-1- Flanse. Dimensiuni SR ISO 5208; DIN 3230 - Robinetarie industriala. Incercari SR EN 1563- Fonta ductila SR ISO 1083- Fonta cu grafit nodular

Este indicat ca intrega furnitura de vane care echipeaza un obiectiv sa fie asigurata de un singur producator. In cazul actionarii electrice a vanelor, sistemele de actionare trebuie asigurate de acelas producator si livrate montate in ansamblu. Toate tipurile de vane trebuie sa aiba aceleasi dimensiuni nominale ca ale conductelor pe care sunt montate. Toate tipurile de vane trebuie sa fie alese pentru acelasi regim de presiune ca al conductelor pe care se monteaza. Ele trebuie sa suporte presiunea de proba a conductelor si sa fie supuse la proba de presiune impreuna cu acestea. Pe fiecare vana trebuie sa existe o eticheta metalica pe care sa fie inscris numele producatorului, tipul, dimensiunea nominala, presiunea nominala, seria si anul de fabricatie. Producatorul va regla si va atesta corespondenta reala intre semnalele limitatorilor de pozitie si pozitiile extreme ale organului de inchidere. In cazul utilizarii vanelor ca organe de reglare a debitului, Contractorul va cere in mod expres ca sistemul electric de actionare sa semnalizeze deplasarea continua a organului de inchidere. Mecanismul electric de actionare a vanei trebuie sa fie posibil de montat rotit cu 900, 1800 sau 2700 pentru a fi asigurata pozitia corecta de citire a indicatiilor si de actionare manuala. Numarul de marimi ale sistemelor de actionare trebuie redus la minim, chiar daca in unele cazuri acestea vor fi supradimensionate. Timpul maxim pentru deschiderea sau inchiderea completa a vanei nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori: vane cu diametrul pana la

vane cu diametrul pana la 600mm: - 2 minute vane cu diametrul pana la 800mm: - 2,5 minute vane cu diametrul pana la 1.000mm: - 3 minute vane cu diametrul pana la 1.200mm: - 4 minute.

Gradul de protectie al sistemului de actionare –actuator- trebuie sa fie IP 68 iar al sistemului electric de comanda- IP67, ambele conform EN 60529. Carcasa sistemului de actionare trebuie sa cuprinda atat partea mecanica- motor, reductor- cat si partea electrica.




Pag. 38/46

VANE FLUTURE (BUTTERFLY VALVE) Organul de inchidere a vanei fluture este un disc. Unghiul de rotire a discului vanei intre pozitiile inchis si deschis trebuie sa fie 90º. Vanele fluture pot fi de doua feluri: plate (wafer), corpul vanei fiind totodata si flansa de prindere pe ambele fete, si vane fluture cu flansa dubla. In cazul vanelor fluture plate, organul de inchidere- discul- intra partial in conducte atunci cand se afla in pozitia ’’deschis’’. Vanele fluture trebuie sa aiba flansele standardizate conform presiunii nominale PN 10. Vanele fluture trebuie montate cu axul discului in pozitie orizontala. Pe corpul vanei trebuie indicate cu litere in relief- dimensiunea nominala si presiunea nominala. Axul vanei fluture trebuie sa ofere posibilitatea de montare a mecanismului de actionare la oricare din capete. Mecanismul de actionare trebuie sa fie prins de corpul vanei pe oricare din cele doua laturi si sa fie demontabil in vederea repararii. Mecanismul trebuie sa fie posibil de demontat numai in pozitia ’’deschis’’ sau ’’inchis’’ . Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in sens orar. Pe fata frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica directia de inchidere. Forta de actionare nu trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se va utiliza un surub de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin. Un mecanism auxiliar incorporat trebuie sa indice pozitia efectiva a discului in timpul functionarii. Corpul vanei si discul trebuie sa fie din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular. Corpul vanei trebuie sa fie captusit la interior cu cauciuc sintetic, chloropren, EPDM etc. Discul trebuie sa aiba suprafetele de etansare rectificate si durificate prin cromare dura sau depuneri de pulberi metalice. Axul discului trebuie sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom. Lagarele axului trebuie sa fie din bronz. Etansarea lagarelor trebuie facuta cu garnituri din cauciuc sintetic rezistent la uzura. Constructia trebuie sa permita schimbarea elementelor de etansare fara demontarea vanei din circuit. Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a evita suprasolicitarea conductelor. VANE CU SERTAR PLAN (CUTIT) (GATE VALVE) Vana cu sertar plan este o vana de tipul vana cu doua flanse, cu curgere in ambele sensuri. Corpul si capacul vanei se executa din fonta ductila sau fonta cu grafit nodular. Organul de inchidere a vanei cutit este o placa glisanta din fonta sau bronz actionata cu un mecanism surub- piulita. Mecanismul este de tip piulita ascendenta. Surubului vanei trebuie sa fie din otel inoxidabil cu 11,5% Crom, cu filet de miscare patrat sau trapezoidal si lagaruit prin bucsi din bronz fixate in capacul vanei. Etansarea fata de presiunea din interior se face cu inele ’’O’’ (O-ring) din cauciuc sintetic. Sistemul de montare a inelelor de etansare trebuie sa permita schimbarea acestora fara demontarea vanei din circuit. Fixarea capacului de corpul vanei se face cu suruburi din clasa 8.8 sau 8.10, cu piulite din aceeasi clasa. Suruburile si piulitele trebuie sa fie din otel carbon, zincate termic. Etansarea capacului fata de corpul vanei trebuie facuta cu garnituri adecvate, montate in canale prevazute in acest scop. Actionarea manuala in vederea inchiderii vanei trebuie facuta prin rotirea rotii de manevra in sens orar. Pe fata frontala a rotii de manevra o sageata realizata din turnare va indica directia de inchidere. Forta de actionare nu trebuie sa depaseasca 200 N. Sistemul de actionare trebuie sa fie cu autoblocare in orice pozitie. In acest scop se




Pag. 39/46

va utiliza un surub de actionare- trapezoidal sau patrat- cu pas fin si, atunci cand este necesar, un reductor care sa asigure momentul necesar operarii manuale.. Atunci cand vanele cu sertar plan sunt operate cu chei in forma de T, prin orificii in planseu sau platforma, orificiile respective trebuie sa fie prevazute cu un capac rabatabil. Forta aplicata pentru manevrarea cu cheia T nu trebuie sa depaseasca 120 N. Actionarea motorizata trebuie sa fie fixata de corpul vanei. Pe corpul vanei trebuie indicate cu litere in relief- dimensiunea nominala si presiunea nominala. Vanele cu diametrul mai mare de 500 mm trebuie sa aiba reazeme proprii reglabile pentru a evita suprasolicitarea conductelor. VANE DE RETINERE- CLAPETE (CHECK VALVE) Clapetele sunt organe de inchidere a circulatiei lichidului intr-un singur sens. Sunt compuse dintr-un corp cu flanse duble in care basculeaza organul de inchidere- clapeta. Corpul are o forma care asigura rabaterea clapetei pana la deschiderea totala a sectiunii de trecere. In interiorul corpului trebuie montate piese de limitare a cursei clapetei, pentru a nu se lovi de peretele interior al corpului. Pe corpul clapetei trebuie indicat sensul normal de curgere printr-o sageata in relief obtinuta din turnare. De asemenea, trebuie indicat, cu litere in relief, dimensiunea nominala si presiunea nominala. De regula, vanele de retinere se monteaza pe conducte cu axul orizontal. Vanele de retinere trebuie montate cu capacul orientat in sus, pozitie care asigura functionarea corecta a clapetei. La dimensiuni mari clapeta capata greutate considerabila si ea trebuie echilibrata partial prin contragreutati montate in exterior, pe capatul axului. Corpul vanei trebuie facut din fonta. Clapeta propriuzisa trebuie sa fie usoara, sa basculeze fara a determina caderi mari de presiune. Clapeta trebuie confectionata din bronz, ca si suprafetele de rezemare in pozitia ’’inchis’’. Axul clapetei trebuie executat din otel inoxidabil, iar lagarele lui- din bronz. Etansarea fata de presiunea din interior se face cu inele ’’O’’ (O-ring) din cauciuc sintetic. Sistemul de montare a inelelor de etansare trebuie sa permita schimbarea acestora fara demontarea vanei din circuit. Pentru montarea verticala trebuie prevazute vane speciale. La aceste vane este indicat a se utiliza sisteme cu vizualizare si transmitere la distanta a starii de functionare (’’deschis’’ sau ’’inchis’’), atasate de capatul axului clapetei. Pentru lichide incarcate trebuie utilizate clapete dotate cu sisteme de spalare inversa prin actionarea manuala a unei manete de comutare. IMPORTANT !!! Intrucat vanele de retinere determina o inchidere brusca a circulatiei lichidului, Proiectantul trebuie sa ia masuri de prevenire a socului hidraulic (loviturii de berbec) in circuit. VANE DE AERISIRE Vanele de aerisire sunt destinate introducerii aerului in conductele golite aflate in pericol de a fi supuse colapsului (voalarii datorate presiunii negative), precum si evacuarii aerului din conductele in curs de umplere. Aceste vane trebuie montate in punctele superioare ale conductei, precum si in puncte calculate pentru evitarea loviturii de berbec. VANELE DE AERISIRE TREBUIE : sa previna acumularea unui volum mare de aer in orice punct al retelei de conducte in timpul umplerii acesteia; sa permita umplerea in siguranta a unor portiuni de conducta dintre vane si golirea de aer in cel mult 4 ore; sa previna aparitia presiunilor negative ce depasesc 0,3 bar (minus 3 m coloana de apa) ce se pot ivi in cazul undelor de soc sau de golire.




Pag. 40/46

Vanele de aerisire trebuie instalatein fiecare punct inalt al retelei. Se excepteaza de la aceasta regula cazul cand punctul inalt este reprezentat de o deschidere cu suprafata libera. Punctul inalt al retelei este definit astfel: orice capac de camin de vizitare situat la inaltime sau orice inaltare abrupta a retelei, de exemplu pentru traversarea unui obstacol sau alte situatii similare; orice punct in care reteaua se inalta constant pe directia normala de curgere pe o lungime mai mare de 750 m si la o panta medie mai mare de 1:500 sau pe trasee lungi mai inalte de 750 m. Ca cerinta minimala, dimensiunea Vanelor de aerisire trebuie aleasa astfel ca zona de admisie sa fie mai mare decat 1,25% din dimensiunea conductei:

Diametrul magistralei (mm) Diametrul supapei de aer (mm) Diametrul flansei (mm) Pana la 600 80 80 600 si peste 100 100

In cazul cand proiectul impune o dimensiune mai mare, se vor respecta cerintele proiectului. Constructia vanelor de aerisire trebuie sa nu fie influentata de inghet. Elementele de etansare ale vanelor de aerisire trebuie sa fie apte a functiona in intervalul de temperaturi ale aerului -300 C...+ 400C fara a-si pierde calitatile. La instalarea vanelor de aerisire trebuie asigurata protectia contra patrunderii impuritatilor solide- praf, frunze. INSTRUMETE DE MASURARE PE CONDUCTE Instrumente de masurare a presiunii Standarde: STAS 3589/2- Manometre cu burdon. Caracteristici dimensionale SR EN 873- Manometre cu membrana si manometre cu capsula. Dimensiuni, caracteristici metrologice, conditii tehnice, incercari. Masurarea presiunii in conductele cu apa curata se face cu manometre cu burdon. Budonul trebuie sa fie din otel inoxidabil. Masurarea presiunii in conductele cu apa uzata se face cu manometre cu membrana, cu racorduri din bronz sau otel inoxidabil. Masurarea presiunii in conductele de aer de la suflante se face cu manometre cu burdon. Manometrele din apropierea suflantelor se comanda pentru functionarea la temperaturi inalte- pana la 800 C. Masurarea presiunii si transmiterea datelor la distanta se face cu traductoare de presiune digitale. Toate manometrele trebuie sa fie construite din otel inoxidabil, sa fie prevazute cu surub de aerisire, iar manometrele cu membrana trebuie sa aiba membrana din material adecvat fluidului vehiculat inconducta. CONDITII DE INSTALARE Manometrele trebuie sa aiba racorduri cu filet metric fin si sa fie instalate cu racorduri cu piulita olandeza pentru a fi orientate convenabil. In cazul presiunilor joase etansarea se va face numai cu garnituri din cauciuc plasate in jurul stutului manometrului si cu banda de teflon pe filet In cazul presiunilor pana la 10 bar etansarea trebuie facuta cu garnituri de klingherit. Peste 10 bar trebuie folosite garnituri de cupru sau de plumb. Garniturile de cupru nu se reutilizeaza decat dupa o recoacere la cca 1800 C, procedeu care elimina durificarea prin ecruisare. Nu este admisa etansarea cu fuior de canepa sau vopsea ! Manometrele trebuie instalate cu posibilitatea de izolare. In acest scop, intre conducta si manometru se intercaleaza un robinet de dimensiuni reduse care poate fi cu bila sau cu ac, pe care trebuie sa fie vizibil indicata directia de inchidere sau deschidere.




Pag. 41/46

Pentru micsorarea efectelor variatiilor de presiune, trebuie utilizate mijloace de amortizare intercalate intre manometru si robinetul de izolare. Aceste mijloace pot fi:

bucle de 3600 din teava de cupru; pastile cu duza Ø 0,2...0,5 mm gaurite cu laserul.

Manometrele de pe conductele de aspiratie apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1, cu bucla de amortizare, cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de 125 mm. Manometrele de pe conductele de refulare apa curata trebuie sa fie de clasa de precizie 1.. 1,6 , cu pastila cu duza de amortizare, cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de 125 mm. Manometrele de pe conductele de refulare apa uzata trebuie sa fie manometre cu membrana de clasa de precizie 1.. 1,6 , cu diametrul carcasei de 100 mm pentru conducte cu diametrul pana la 125 mm si cu diametrul carcasei de 160 mm pentru conducte mai mari de 125 mm. Manometrele montate pe conducte de diametru 50 mm trebuie sa fie manometre cu carcasa de 63 mm, clasa de precizie 1. Manometrele de pe conductele de refulare ale suflantelor trebuie sa fie de clasa de precizie 1, cu diametrul 100 mm. Manometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de omologare de tip, emis de organismul metrologic national si certificatul de conformitate (calitate) emis de producator. Traductoarele de presiune se vor monta respectand specificatiile tehnice ale furnizorului, precum si cerintele sistemului SCADA. Instrumete de masurare a debitului DEBITMETRE. Instrumentele de masurare a debitului- debitmetre ultrasonice sau debitmetre electromagnetice- se livreaza ca ansambluri cu flanse sau racorduri filetate care se intercaleaza pe conducta, sau ca ansambluri care de monteaza pe exteriorul conductelor. Pentru functionarea corecta a debitmetrelor, pe o portiune de minim 5 diametre in aval si minim 3 diametre in amonte, conducta trebuie sa fie lineara, lisa, fara schimbari de sectiune sau grosime. Flansa oricarui aparat de reglare sau inchidere trebuie montata la o distanta de cel putin un diametru de conducta dincolo de aceste cote. Pentru debitmetrele ultrasonice pentru apa curata se va utiliza varianta constructiva care permite acoaterea senzorului fara intreruperea curgerii apei. In acest scop, in incinta in care se monteaza debitmetrul- caminul de debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie necesar, conform specificatiilor furnizorului. Pentru debitmetrele cu montarea exterioara, pe conducta, prin coliere, in incinta in care se monteaza debitmetrul- caminul de debitmetrie- va fi prevazut spatiul de interventie necesar, conform specificatiilor furnizorului. Flansele debitmetrelor ultrasonice sau electromagnetice trebuie legate la centura de impamantare, conform specificatiilor furnizorului, care livreaza si electrozii necesari. In acest scop, caminul de debitmetrie trebuie prevazut cu centura de impamantare corespunzatoare. Debitmetrele pot fi instalate cu citire locala, cu citire locala si inregistrare, sau cu citire si transmitere de date la sistemul SCADA. Pentru oricare dintre variante trebuie respectate specificatiile furnizorului. In caminele de debitmetre trebuie asigurat spatiul montarii panourilor electrice ale debitmetrelor, precum si accesul in vederea citirii datelor, reglarii ti intretinerii aparatelor.




Pag. 42/46

APOMETRE. Apometrele sunt debitmetrele destinate consumatorilor individuali. Apometrele sunt debitmetre mecanice, cu turbina, cu citire locala pe cadran propriu. Ele trebuie instalate in camine, sub adancimea de inghet, iar caminele trebuie prevazute cu facilitati de acces. Montarea apometrelor trebuie sa oferei posibilitate de citire facila a valorilor inregistrate. Pe conducta, in amonte, trebuie montat un robinet de izolare a ramurii respective a retelei. Montajul apometrelor trebuie sa asigure posibilitatea de sigilare in scopul evitarii evaziunii. Este indicata montarea filtrelor in amonte de apometru, filtre care sa poata fi curatate cu interventie minima, partea demontabila ce cuprinde elementul filtrant trebuind de asemenea sa fie sigilata. Asigurarea posibilitatii de sigilare, clestele de aplicat sigiliul, modelul de sigiliu, atestarea personalului abilitat cu oparatiile de citire si sigilare, reprezinta obligatii ale beneficiarului, Contractorul avand datoria sa ofere instruire acestui personal. Apometrele sunt aparate metrologice, iar montarea lor este conditionata de certificatul de omologare de tip, emis de organismul metrologic national si certificatul de conformitate (calitate) emis de producator. APARATE DE MASURARE A NIVELURILOR Masurarea nivelului apei stationare (in rezervoare, bazine) se face cu traductoare (sonde) ultrasonice. Pentru evitarea perturbarii semnalelor, traductoarele trebuie montate la o anumita distanta de peretele rezervorului, conform specificatiilor tehnice ale producatorului. Masurarea nivelului in canale deschise, cu curgere laminara, se poate face cu traductoare ultrasonice. Pentru viteze mai mari ale apei trebuie amenajate incinte de linistire, in care variatiile de nivel sunt reduse ca amplitudine. Pentru apele uzate nu sunt indicate traductoarele ultrasonice de nivel, intrucat spuma acumulata la suprafata impiedica reflectarea semnalului. In bazinele de pompare a apelor uzate trebuie montate sonde de nivel plutitoare, ce functioneaza prin inchiderea unor contacte cu mercur la schimbarea pozitiei sondei. Se instaleaza cate o sonda pentru nivelul maxim si o sonda pentru nivelul minim. Sonda de nivel maxim se instaleaza suspendata vertical si contactele se inchid la cresterea nivelului, cand sonda ia pozitia orizontala. Sonda de nivel minim se instaleaza astfel ca ea sa pluteasca orizontal, contactele inchizandu-se la scaderea nivelului cand sonda este suspendate la pozitia verticala. Se recomanda pentru siguranta montarea a doua sonde de nivel minim, pentru a preveni functionarea ’’uscata’’ a pompei. Nivelurile –minim si maxim- trebuie sa fie in concordanta cu profilul hidraulic. Semnalele date de aceste sonde, care reprezinta si semnalele de pornire/ oprire a pompelor, pot fi integrate in sistemul SCADA. POMPE POMPE CENTRIFUGE Prezentele prescriptii se refera la pompele centrifuge pentru apa curata si la pompele pentru ape uzate; nu se refera la pompele destinate transvazarii solutiilor chimice utilizate in procesele de tratare si epurare.




Pag. 43/46

Materialele utilizate la constructia pompelor trebuie sa fie adecvate produsului vehiculat si mediului existent in statia de pompare. Nu se va utiliza fonta la vehicularea apei cu un continut de Clor mai mare de 1000 mg/litru. Standarde: Standarde referitoare la echilibrarea masinilor ISO 1925- Mechanical vibrations- balancing vocabulary ISO 1940- Mechanical vibrations- balance quality reqiurements for rigid rotors ISO 10816- Seismic vibrations Standarde dimensionale: - ISO 7005- Flanse rotunde pentru presiuni 2,5-10 bar, DN15-DN1500 Grad de echilibrare Gradul de de echilibrare al motoarelor electrice si al pompelor centrifuge trebuie sa fie G6,3 conform ISO 1940. Producatorul de pompe va atesta acest nivel de echilibrare. Alinierea pompelor cu motorul se va face cu mijloace care sa asigure dezaxari cu amplitudini verticale de max. 60 μm si amplitudini orizontale de max. 90 μm masurate pe periferia semicuplajului de pe axul pompei cu baza pe semicuplajul de pe axul motorului. Ansamblul motor-pompa cu puteri pana la 75 kW trebuie sa se incadreze in clasa II B de vibratii, iar cele peste 75 kW in clasa III B conform ISO 10816. POMPE CU CARCASA SECTIONATA ORIZONTAL. Daca nu exista alte prevederi, tipul de pompa ce trebuie utilizat pentru apa bruta si apa tratata este pompa sectionala- cu carcasa sectionata in plan orizontal. Peste diametrul de 300 mm, se recomanda pompele cu dublu rotor. Turatia nominala a pompei este de 1500 rpm. Se admite turatia nominala de 3000 rpm la pompele pentru aprovizionarea cu apa. Sensul normal de rotire al pompelor este sensul orar, privind catre axul motorului. Durata de viata a unei pompe trebuie sa fie de minim 40.000 ore Vitezele fluidelor in conducte trebuie sa fie sub limita turbulentelor- la refulare si a cavitatiei- la aspiratie. Pompele trebuie furnizate cu diagramele debit- presiune, curba de randament si consum energetic, indicatii privind inaltimea maxima de aspiratie si punctul de functionare conform diagramei de proces. De asemenea, in certificatul de garantie al pompei trebuie mentionate valorile efective ale parametrilor la testare. In cazul cand pompa nu realizeaza parametrii de functionare, Angajatorul are dreptul sa respinga pompa. In acest caz Contractorul este obligat sa ofere in termen de sase saptamani o pompa care sa se conformeze valorilor ofertei. Carcasa pompei trebuie probata la o presiune de 1,5 ori mai mare decat presiunea pe care o realizeaza pompa cu iesirea obturata. La grosimea carcasei pompei va fi prevazut un adaus de de uzura 3 mm in cazul materialelor feroase si 0 (zero) mm in cazul materialelor neferoase. Pe pompa trebuie instalat un manometru antivibrator, cu membrana si cu robinet de izolare. Flansele pompei trebuie sa respecte specificatiile ISO 7005. Sasiul pompei va cuprinde si motorul. Nu trebuie sa iasa din gabaritul sasiului nici o componenta a ansamblului motor-pompa.




Pag. 44/46

Sasiul trebuie sa aiba fetele plane si paralele si sa fie suficient de rigid pentru a nu se deforma la manipulare si transport. De asemenea, trebuie sa aiba o masa suficient de mare pentru a amortiza o parte din vibratii. Fixarea pompei si a motorului trebuie facuta cu suruburi si cu bolturi de centrare. Axul pompei trebuie sa fie dintr-o singura bucata. Exceptie fac pompele verticale cu ax lung care poate fi facut din sectiuni, cu acordul Consultantului. Pompa trebuie prevazuta cu un sistem de ungere si un sistem de racire a lagarelor, precum si un sistem de colectare a pierderilor. Conducta de drenaj se va racorda la canalizare. Sistemul de etansare a arborelui pompei trebuie sa fie demontabil si corect asigurat. Etansarile trebuie sa fie echilibrate hidraulic si usor ajustabile pe masura ce se uzaeza. Etansarile trebuie montate la ambele capete ale arborelui. Partile in rotatie trebuie prevazute cu aparatori solide, dar care sa permita observarea pieselor respective. Axul pompei trebuie facut din otel aliat, durificat in zonele de contact cu elementele de etansate. Rotorul pompei trebuie sa fie monobloc. Carcasa pompei trebuie sa aiba planurile de sectiune perfect plane. Fixarea semicarcaselor se face prin suruburi si bolturi de centrare, iar pentru demontare se vor utiliza gauri filetate la dimensiunea suruburilor de fixare, care vor fi folosite ca suruburi de presiune. Carcasa pompei trebuie prevazuta cu stut de golire, In jurul pompei trebuie asigurat spatiul necesar intretinerii, interventiei si demontarii. Lagarele pompei trebuie sa asigure o durata de viata de 100.000 ore. Lagarele se dimensioneaza la 120% din incarcarea efectiva. Ungerea lagarelor se face sub presiune si trebuie impiedicata, prin constructie, intrarea prafului sau apei in lagare. Temperatura lagarelor nu trebuie sa depaseasca 700C fata de o temperatura ambianta de +400C. Racirea se va face cu apa in circuit inchis. Circuitul de racire trebuie echipat cu filtru cu finetea 25 μm care poate fi usor demontat si curatat. Nu este permisa amestecarea apei din circuitul de racire cu apa vehiculata. Materiale: - Carcasa fonta ductila STAS 201-1:1989; DIN 0.6050 - Rotor bronz DIN 2.1086 - Ax otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4122 - Lagare otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4122 - Presetupa bronz DIN 2.1086 - Inele de uzura Bronz RG7 DIN 2.1090 - Carcasa lagarului fonta ductila STAS 201-1:1989; DIN 0.6050 - Cutia de etansare otel inoxidabil CrNi SR EN 10.088; DIN 1.4301 Motorul pompei trebuie dimensionat la cel putin 125% puterea maxima ceruta de pompa. Cuplajul elastic trebuie dimensionat la aceasta putere, dar tinand seama si de momentul de demaraj. Arborele pompei trebuie sa aiba, la capatul dinspre motor, lungimea corespunzatoare retragerii semicuplajului pompei la demontarea acestuia




Pag. 45/46

Turatia critica (de rezonanta) trebuie sa fie cu cel putin 50% peste turatia maxima a pompei. Prima frecventa de rezonanta trebuie sa fie cu 20% peste turatia maxima a pompei. Pompele se testeaza conform BS EN ISO 9906:2008- grad II. Sunt admise urmatoarele abateri de la parametrii nominali:

abaterea inaltimii de refulare H: +5%/+2%; abaterea randamentului η: -0,5%; abaterea puterii N: +4%

Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in relief, fie printr- placa de inox fixata prin nituri sau suruburi. Pe pompa trebuie montata placa de identificare pe care trebuie inscrise;

numele producatorului tipul si marimea pompei debitul pompei (m3/s sau l/s) inaltimea de refulare (m) sau presiunea (bar ) turatia nominala (rpm) puterea motorului (kW) seria si data fabricatiei

POMPE SUBMERSIBILE - PENTRU APE UZATE. Pompele submersibile pentru ape uzate sunt utilizate pentru pomparea apelor uzate in canalizari si in statiile de epurare. Ansamblul unei pompe submersibile trebuie sa cuprinda:

un suport fix, (picior) racordat la conducta de refulare, amplasat pe radierul bazinului si prevazut cu o piesa speciala de cuplare;

doua ghidaje verticale, paralele, prinse la partea inferioara de suportul fix, iar la partea superioara prinse de marginea bazinului printr-o piesa speciala;

pompa propriuzisa, a carei flansa de refulare este prevazuta cu o piesa speciala de cuplare cu flansa suportului;

un lant de suspendare a pompei a carui lugime depaseste inaltimea bazinului; cablurile electrice de alimentare a motorului pompei.

Carcasa pompei trebuie executata din fonta si trebuie sa aiba doua degajari care imbraca partial tijele de ghidare. Carcasa trebuie sa fie prevazuta la partea inferioara cu o piesa in forma de con de aspiratie care sa evite formarea vortexurilor (vartejurilor) care ar dauna functionarii pompei. cu Constructia ansamblului pompa- suport trebuie sa asigure o forta de apasare a flansei pompei pe flansa suportului astfel ca presiunea lichidului refulat sa nu le indeparteze una de alta. Acest lucru se obtine prin plasarea pompei la distanta corespunzatoare de flansa. Suportul pompei trebuie sa aiba o inaltime care sa asigure o minima distanta intre piesele pompei si radierul bazinului. Materialele pompei trebuie sa fie adecvate compozitiei chimice si pH-ului apei vehiculate. Motorul pompei trebuie alimentat la tensiunea de 400 V/50 Hz. Pe carcasa pompei trebuie indicat sensul normal de rotire- fie printr-o sageata turnata in relief, fie printr- placa de inox fixata prin nituri sau suruburi.




Pag. 46/46

Pe pompa trebuie montata placa de identificare pe care trebuie inscrise; numele producatorului tipul si marimea pompei debitul pompei (m3/s sau l/s) inaltimea de refulare (m) sau presiunea (bar ) turatia nominala (rpm) puterea motorului (kW) seria si data fabricatiei

Daca greutatea pompei depaseste 15 kg, pentru manipularea pompei trebuie prevazut un mijloc de ridicare- cerinta minima un palan manual. La instalarea pompei trebuie ca sa se verifice daca pe radierul bazinului, sub suportul pompei sau pe flansa si piesa de cuplare a suportului exista impuritati, resturi de la constructie sau alte depuneri care ar impiedica corecte asezare a pompei si contactul intim intre flanse. De asemenea, radierul si peretii bazinului trebuie sa fie curati, sa nu existe posibilitatea desprinderii din peretii bazinului de particule care ar putea bloca pompa. Bazinul trebuie prevazut cu limitatoare de nivel minim si maxim. Limitatorul de nivel minim trebuie dublat din motive de siguranta- functionarea pompei sub nivelul recomandat de producator nu mai asigura imersarea suficienta si racirea motorului pompei, ceea ce duce la distrugerea motorului.

Documents

Da Bragadiru Volum III Specificatii Tehnice