CVJ NR. 605, MIERCURI 7 MAI 2014

Gardul cimitiruluidin Petroºani intrã

în reparaþii>>> PAGINAA7-A

Scandal la Urgenþadin Petroºani

>>> PAGINAA3-A

Minorul specializatîn vandalizarea maxi-taxiurilor a

fost reþinut>>> PAGINAA3-A

Au rãmas fãrãajutoarele sociale

>>> PAGINAA4-A

Poºtaºii ies în stradã

>>> PAGINAA15-A

Traficul de peDN7A deviat pe

un drum judeþean>>> PAGINAA10-A

Procurorul NicolaieCean, pus sub

control judiciar>>> PAGINAA11-A

”Rãsunã Valea –oraºele fantomã

ale huilei”>>> PAGINILE 8-9

Pãducel vsAvram, rãzboi pe

lucãri ºi bani>>> PAGINAA6-A

Tradiþionalul concert a-cappella,

din nou în Peºtera Bolii

>>> PAGINAA16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 605

Miercuri, 7 Mai 2014

Valea Jiului nu e Somalia!

V alea Jiului nu e Somalia! Cîþiva tineri din Valea Jiului s-au simþit nedreptãþiþi,dupã ce un post de televiziune central a difuzat un reportaj din Valea Jiului.

Sãrãcia, afacerile necurate, lipsa perspectivei au fost doar cîteva dintre subiecteleatinse în emisiunea difuzatã de PRO TV. Reacþiile au apãrut în urma reportajului,iar un grup de tineri a decis sã arate ºi partea frumoasã a Vãii Jiului. Astfel, aceºtiaau creat pagina de Facebook “Valea Jiului nu e Somalia”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU, Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

MaximilianGÂNJU

Scandalul care i-asperiat pe pacienþiiaflaþi în unitatea med-icalã de urgenþã a avutloc luni seara, iar indi-vizii vroiau sã serãzbune pe alþi tinericu care au avut unconflict anterior ºicare au ajuns la

Unitatea PrimiriUrgenþe (UPU) pentruîngrijiri medicale.Iniþial altercaþia a por-nit din curteaSpitalului de UrgenþãPetroºani ca mai apoisã continue pe holulUPU, iar bãtãuºii auajuns dupã „inamicii”lor pânã în spital, laSecþia Ortopedie undeau spart un geam de

la intrare. ” Au fost oserie de agresiunicomise de niºte indi-vizi, au avut trebã cuniºte pacienþi careerau la Urgenþã. Auspart geamul de laintrarea în Secþia deOrtopedie ºi amchemat organele de

poliþie. Dacã vorreface prejudiciul încursul acestei dimineþi(n.r. marþi) nudepunem plângere,dar dacã nu vorrepara o sãdepunem”, a declaratdr. Alin Vasilescu,manager Spitalul de

Urgenþã Petroºani.Tinerii puºi pe scandalau fost temperaþi deangajaþii cu paza aispitalului ºi nu a maifost nevoie de inter-venþia polþiºtilor iarpacineþii n-au depusplângere, astfel cã n-afost începutã o achetãîn acest caz.

„În acest caz nu ne-a sesizat nimeni ºi caurmare n-a fost nevoiede intervenþia poliþieiîn cazul acesta.Probabil cã au consid-erat cã pot gestionaincidentul la nivel localºi echipajele nu s-audeplasat la faþa locu-

lui”, a precizat sub-comisarul BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.

Oamenii legii potdeschie dosar penalpentru turlburareaordinii ºi liniºtii publicesau alte infracþiunidacã vor primi o plân-gere de la unitateamedicalã sau cei agre-saþi. Nu este pentruprima datã când laUPU Petroºani,medicii ºi asitentele aude a face cu indvizipuºi pe scandal ºi carese rãzboiesc peholurile spitalului.

CarmenCOSMAN - PREDA

Poliþiºtii dinPetroºani au decis sã-lreþinã pe minorul de16 ani care a spartzeci de maxi-taxi-uri ºitaxiuri, iar ulterior sãcearã magistraþilorarestarea preventivã aacestuia, dupã ce auconstatat cã tânãrul acontinuat sã dea lovi-turã dupã loviturã întimp ce era cercetatpenal.

Cercetat iniþial înstare de libertate,minorul nu numai cãnu s-a potolit, dar acomis nu mai puþin de6 spargeri ºi douãtentative într-o singurãnoapte.

„Poliþiºtii Birouluide InvestigaþiiCriminale Petroºaniau depistat un minorîn vârstã de 16 ani,

din Petroºani, cuprivire la care au sta-bilit, în urmacercetãrilor efectuate,cã în noaptea de30.04/01.05.2014 acomis, pe razaMunicipiuluiPetroºani, 8 faptepenale, respectiv 6furturi din autoturismeºi douã tentative defurt din auto. Poliþiºtiiau stabilit cã suspectula comis infracþiunile

prin acelaºi mod deoperare - spargereageamului lateral - ºi asustras din autotur-isme diferite bunuri,respectiv staþii deemisie-recepþie, radioCD-uri, truse de sculeetc., creând un preju-diciu total de peste2.400 lei”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor

de cuvânt al IPJHunedoara. De pre-cizat cã oamenii legiiau stabilit cã minorula mai comis, înperioada decembrie2013-martie 2014,peste 30 de faptesimilare pe razamunicipiului Petroºaniºi a oraºului Petrila.„În urma analizãriicauzelor cu procurorulde caz, faþã de minors-a luat mãsura

reþinerii pentru 24ore, fiind ulteriorprezentat JudecãtorieiPetroºani cu prop-unere de arestare pre-ventivã”, a mai spusNiþu.

Magistraþii de laPetroºani au admis,marþi, propunereaParchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani ºi, în con-secinþã au dispusarestarea preventivã alui ADRIAN –SORINCÃLDÃRAR, pentrusãvârºirea a 6 infracþi-uni de furt calificat ºi2 de tentativã la furtcalificat. Adolescentula fost depus în cadrulCentrul de Reþinere ºiArest Preventiv alI.P.J. Hunedoara, iaranchetatorii continuãcercetãrile pentru sta-bilirea întregii saleactivitãþi infracþionale.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 2014 Actualitate 3

Minorul specializat în vandalizarea maxi-taxiurilor a fost reþinut

D upã ce iniþial au decis sã-lcerceteze în stare de libertate,

mai ales cã este minor, poliþiºtii dinPetroºani s-au vãzut nevoiþi sã-lreþinã pe tânãrul de 16 ani care avandalizat zeci de microbuze maxio– taxi ºi taxiuri. Asta dupã ce auconstatat cã bãiatul ºi-a continuatactivitatea infracþionalã, asta deºiºtia cã este cercetat penal.

Scandal la Urgenþa din Petroºani

M ai mulþi tineri din Petroºaniau provocat un scandal la

Unitatea Primire Urgenþe a spitalului din Petroºani. Indivizii aufost opriþi de paznicii spitaluluiînainte de a face prãpãd.

Adriana PAVEL

Produsul a fostretras dupã con-troalele inspectorilorOPC, însã nu pentrucã ar prezenta prob-leme de calitate, cipentru era etichetatgreºit. "Motivul pen-tru retragerea apei afost etichetareagreºitã privinddescrierea sursei deîmbuteliere a apei.Putem confirma prinintermediulbuletinelor de analizapuse la dispoziþie deproducãtor, ca apamineralã Saguaro de2L nu prezintã prob-leme de calitate.

Responsabil pentruinformaþiile conþinutede etichetã ºi proce-sul efectiv deetichetare este pro-ducãtorul.

Acesta din urmã adeclarat cã va reme-dia în cel mai scurttimp neconcordanteleinformaþiilorconþinute deetichetã", au declaratreprezentanþii unuilanþ de supermarke-turi într-un comunicatde presã.

Retailerul arata caapa mineralã Saguaroeste furnizatã de unuldintre primii trei pro-ducãtori de apã min-eralã din România.

Apã mineralã retrasãde pe piaþã

D e curînd, 150.000 de litri deapã mineralã au fost retraºi

de pe piaþa în toatã þara, inclusivdin magazinele din Valea Jiului.

Timp de cinci luniaceste persoane nuvor beneficia de venitulminim garantat sau dealocaþia pentrususþinerea familiei.Plãþile se vor relua înaugust pentru cei carefac dovada cã au reuºitsã îºi achite dãrilelocale.

“Ca în fiecare anîncepând cu anul2012 pânã la data de31 martie persoanelecare beneficiazã de

venitul minim garantatºi alocaþia pentrususþinerea familiei auobligaþia sã îºi achitedatoriile la bugetul

local. Este vorba deimpozitul pe locuinþã.Noi am avut un numãrde 45 de persoanecare sunt proprietaride locuinþe, au fostînºtiinþaþi de aceastãobligaþie ºi dintreaceºtia un numãr de12 dosare de familii aufost suspendate de ladreptul ajutoruluisocial, iar în cazul alocaþiei de susþinere afamiliei este vorba deun numãr de nouã

familii. Aceste familiiau dreptul suspendatpe o perioadã de cinciluni în aceastãperioadã ei îºi potachita datoriile faþã debugetul local caz încare se va relua platainslusiv a drepturilorrestante. Dacã pânã înluna august acestefamilii nu îºi achitãobligaþia dreptul va fiîncetat”, a declaratLoredana Piþ, ºefSPLAS Petroºani.

Datoriile unora din-tre aceste persoane nu

sunt mari, însã dacãnu vor plãti în celecinci luni atunci acestepersoane vor pierdebanii definitiv.

“Unele dintre acestepersoane nu au datoriiatât de mari, deciunele pot sã plãteascãºi dreptul lor va fi reluat în cazul în carenu reuºesc, dupã cinciluni drepturileînceteazã.

Dintre cei cu alo-caþia pentru susþinerea familiei, unii lucreazãsau au ceva venituri,

în schimb cei de la ajutorul social nulucreazã, însã au avuttimp în cursul anuluitrecut din când în cândsã vinã sã achite puþin,sã nu lase sã sestrângã o datorie maimare pentru cã la unmoment dat nu se maipoate plãti aceastãdatorie”, a mai spussursa citatã.

Din cauza datoriilorneplãtite pe anul2012, se aflã în situaþia de suspendarea ajutoarelor sociale10.700 de familii dintoata tara, urmând caîn aceastã sãptãmânãMinisterul Muncii sãactualizeze situaþia cucei care nu au plãtitimpozitele în 2013 ºisã procedeze la între-ruperea ajutoarelor.Singurele exceptatevor fi persoanele sin-gure, care au înîntreþinere copii.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 20144 Actualitate

S ãptãmânaviitoare, la

Petrila va avea loclicitaþia pentruatribuirea contrac-tului care prevedemodernizarea,reparaþia ºi dotareaambulatoriului despecialitate.

Dupã aproape doi ani de zile de cânda fost scris ºi depusacest proiect, administraþia localãdin estul Vãii Jiului areuºit sã obþinãfinanþarea. Sãptãmânaviitoare se va atribuicontractul de lucrãripentru prima parte ainvestiþiei ºi anumepentru reparaþii ºimodernizare.

“În data de 14 mai avem organizatã licitaþia

pentru reabilitarea,modernizarea ºidotarea ambulatoriu-lui, dar deocamdatãavem numai numai lapartea de reparaþii ºimodernizãri, nu avem

ºi pentru partea dedotãri pentru cã estefiresc sã facem primadatã clãdirea sã oreparãm ºi apoi sã neinteresãm de dotãri.Este aprobatã

finanþarea, investiþiaeste de aproximativ100 de miliarde de leiºi dorim sã facem ºiacest obiectiv”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºului

Petrila. Autoritãþile locale au

fost nevoite sãrevizuiascã proiectuldepus în urmã cu doiani dat fiind faptul cãs+au schimbat dateletehnice. Acum, edilii îºipun speranþa înDumnezeu ºi sperã sãfinalizeze investiþia.

“Am fãcut proiectulpe fonduri europene,nu s+a aprobat imediat, dar fiindproiectul mai vechi,modificându-se preþurilela materiale, dupã apro-barea finanþãrii a trebuitsã revizium preoiectul.Suntem pe linie dreaptãºi am scos deja la lici-

taþie. Nu mai poate sãse întâmple nimic ºi cuajutorul lui Dumnezeuvom merge înainte”, amai precizat sursacitatã.

Administraþia localãde la Petrila a semnat,anul trecut, contractulde finanþare pentru proiectul”ModernizareaCabinetelor deSpecialite aleAmbulatoriului dincadrul Centrului deSãnãtate MultifuncþionalPetrila”. Proiectul are ovaloare totalã de9.765.881.25 lei dincare: 7.480.278,14 leifinanþare nerambursabilã de laUniunea Europeanãprin Fondul Europeande DezvoltareRegionalã.

Monika BACIUMonika BACIU

Au rãmas fãrã ajutoarele socialeM ai multe familii din municipiul Petroºani au rãmas fãrã

banii primiþi cu titlu de venit minim garantat ºi fãrãalocaþia pentru susþinerea familiei. Persoanele care seîncadreazã în cele douã categorii ºi deþin bunuri pentru carenu au plãtit taxele ºi impozitele aferente pânã la data de 31martie au rãmas fãrã ajutorul de la stat.

Cu speranþã în Dumnezeu,

Edilii de la Petrila sperã sã finalizezemodernizarea ambulatoriului


Monika BACIU

“PRO TV a prezen-tat un reportaj laRomânia, Te iubesc,care ne denigreazã încel mai urît mod posi-bil, ºi ne face sãarãtãm ca ultimacomunitate dinRomânia, atît desãraci încît ºi somaleziiar veni sã ne dea cevade mîncare. Cumputem rpomova turis-mul în Vale, cînd neprezintã ca pe niºteînapoiaþi, necivilizaþi,fãrã curent electric sauapã în case??!! Haideþisã populãm paginaaceasta cu poze cuadevãrata Vale aJiului, cu oameni faini

din Vale, cu întîmplãrifaine din Vale, cupeisaje adevãrate dinVale ºi cu tot ceea cee frumos aici la noi, ºipoate-poate, vaajunge pagina ºi pemîna PRO-TV-ului, sãvadã cã existã ºi altce-va în vale în afarã decolonii ºi mahalale!!”,spun pe pagina deFacebook iniþiatoriiacestei miºcãri de pro-movare a Vãii Jiului.

Cei care au realizatpagina de socializarespun cã reportajuldifuzat la nivel centrala avut rolul de a deni-gra Valea Jiului ºi de ascoate la lumina totceea ce este mai

negativ aici.

“Rãspund tuturorcelor care nu înþelegde ce m-au deranjatreportajele din Vale,pentru cã ele prezintãrealitatea, dupã pãr-

erea lor: " Consider cãscopul reportajului afost EXACT deni-grarea oamenilor dinValea Jiului, pentru cãasemenea publicitatenegativã nu poatedecît sã îndepãrtezeposibili investitori. Sãfim serioºi, cine arvrea sã vinã sã

investeascã ceva aicicînd vãd numai semi-analfabeti, copii mur-dari ºi blocuri neten-cuite? Sigur cã existãoameni care trãiesc lalimita sãrãciei, dar

oare acei oameni nutrãiesc ºi în Bucureºti,Cluj, Timiºoara? E lafel ca peste tot! Sãarãþi DOAR pãrþileurîte ale unei zone mise pare purã discrim-inare ºi nedreptate. ªinu mã refer doar lareportajul cu Simota,mã refer la toate cele5 reportaje fãcute aici,în care nu arãta decît

coloniile ºi mahalaleleºi populaþie de etnieînchisã la culoare. Nue asta Valea Jiuluiadevãratã, ºi doar astavreau sã demontez.Degeaba insinuaþi cãaº face parte din vreo"mafie" care apãracorupþia din Vale :))Mã faceþi sã rîd doam-nã. De ce ne e atît degreu sã ne mîndrim ºicu lucrurile bune pecare le avem? De cetrebuie sã ieºim în faþãºi sã scandãm DOARlucrurile mizere carese întîmplã În Vale?",spun iniþiatorii acesteipagini.

Pãrerile inter-nauþilor au fostdiverse. Unii au parti-zat cu iniþiatorii paginii“Valea Jiului nu eSomalia”, iar alþii au

fost de acord cu celeprezentate de televiz-iunea centralã.

“Scopul reportajuluinu a fost denigrareaoamenilor din ValeaJiului, ºi nici acela dea arãta peisaje miri-fice. Pur ºi simplu astae realitatea, sau vreisã spui cã imaginilealea au fost trucate?Nu existã oameni înValea Jiului care trãi-esc la limita sãrãciei?Care nu beneficiazãde minimã de civiliza-þie? Care este ade-vãrata Vale pe care opropui? Poate ceadupã care se ascundatîtea afaceri care ausãrãcit populaþia ºi i-au îmbogãþit pe alþii,lãsîndu-i pe oameni sãspere într-un viitormai prosper care nuva veni prea curînd”,spune o internautã.

“Explicã-mi tu de cevalea jiului nu e soma-lia? Pleacã te rog osãptãmînã din Vale ºiapoi îþi zic eu cã o veiprivi cu alþi ochi?Sincer, în proporþie de90% PRO TV-ul aavut dreptate.

Prea mulþi hoþi ºiprea multã nesimþirepe spatele omuluiamãrît ºi cu prob-leme”, spune un altutilizator al reþeleisociale.

Reacþiile utilizato-rilor reþelei sociale aufost printre cele maidiverse. Cert este cainiþiatorii acesteimiºcãri de promovare a VãiiJiului au ºi reuºit sãscoatã la lumina cîtevadintre calitãþile oamenilor de aici.

Adriana PAVEL

M omârlaniiºi

culturile

Ploile care au cãzutîn ultimele sãptãmâninu doar cã au com-pensat iarna caldã decare am avut parte,dar au îmbibat solul.ªi, dacã la început sebucurau cã plouã,momârlanii din ValeaJiului care ºi-au fãcutînsãmânþãrile deprimãvarã, acum setem cã poate grindina

sau ploaia preamultã le vor stricaculturile. “Am pus ºieu în pãmânt camde toate ce ne tre-buie pentru casã, cãde vândut nu prearãmâne. Dar cuatâtea ploi, nu maiºtiu ce-o ieºi”, spusnea Costica dinDealul Babii.

ªi la Sãlãtruc, laPetroºani, momâr-lanii de acolo sperã sãaibã culturi frumoase,doar, doar nu o davreo grindinã marecum a fost sãptãmânatrecutã ºi le va strica

rodul. “ Când a fostploaia aia mare cugheaþã la noi, m-amsperiat. Am zic cã cemã fac eu, cã pus-esem în pãmânt deja.Dar sper sã fie bine

pânã la urmã”, a afir-mat un localnic.

De ieri, vremea s-aîncãlzit uºor, darmeteorologii spun cãde joi temperaturile

scad din nou. Sfârºitulde sãptãmânã esteaºteptat din nou cuînnorãri ºi averse înzonele de deal ºimunte.

Valea Jiului nu e Somalia!V alea Jiului nu e Somalia! Cîþiva tineri din Valea

Jiului s-au simþit nedreptãþiþi dupã ce un post deteleviziune central a difuzat un reportaj din ValeaJiului. Sãrãcia, afacerile necurate, lipsa perspectivei aufost doar cîteva dintre subiectele atinse în emisiuneadifuzatã de PRO TV. Reacþiile au apãrut în urma repor-tajului, iar un grup de tineri a decis sã arate ºi parteafrumoasã a Vãii Jiului. Astfel, aceºtia au creat paginade Facebook “Valea Jiului nu e Somalia”.

Primãvarã cu fenomene meteo extreme în Romania

P rimavara lui 2014 este, fara doar si poate, una aextremelor. Vorbim de tornade infricosatoare,

furtuni puternice si ninsori in mai multe zone ale þãrii.Experþii ne liniºtesc, însã, si spun ca rãbufnirile violente ale naturii sunt ieºiri izolate, fãrã sã trebuiascã sã ne îngrijorãm.

Monika BACIU

Vidanjele societãþiide apã din Valea Jiuluipot fi închiriate decãtre orice locuitor alVãii Jiului care arenevoie de acestea pen-tru a curãþa fosele sep-tice sau canalele cesunt amplasate pedomeniul privat.

Cei care au nevoiede aceste utilaje nu

trebuie decât sã seadreseze celor de laApaServ printr-o sim-plã cerere.

“Oamenii se potadresa la societateanoastrã pentru închiri-erea vidanjelor înfuncþie de progra-marea pe care ofacem astfel asigurãmcontra-cost transportulacestor ape murdare lastaþia de epurare.

Trebuie sã se facã ocerere simplã pentruînchirierea acestor uti-laje.

Costurile pot sãdifere de la o situaþiela alta, pot sã fie foseseptice mai mari saumai mici, poate finevoie de un utilaj maicomplex, noi avemmai multe utilaje îndotare, iar preþulpoate sã difere de la o

situaþie la alta”, adeclarat FlorinDonisã, directortehnic SC ApaServValea Jiului.

Cei de la ape spuncã existã astfel decereri, în permanenþã.Închirierea vidanjelorse face contra-cost,iar acest lucru aducebani suplimentari labugetul de la ApaServ.

Cronica Vãii Jiului | Miercruri, 7 Mai 20146 Actualitate

MaximilianGÂNJU

Mai mulþi poliþiºtilocali din Petroºanipatruleazã zilnic prinmunicipiul Petroºanipentru ca siptatizanþiiori membrii de partidsã nu se mai încaierela panourile de afiºajcând îºi lipescposterele electorale.Totodatã, poliþiºtii

locali vor sã-i prindãºi pe cei care distrugafiºele electorale, însãpânã acum n-au fostînregistrate incin-dente. În municipuiulPetroºani sunt apro-bate de cãtre ediliiºpte panouri de afiºajelectoral în mai multezone ale localitãþii.„Poliþiºtii locali trec demai multe ori pe zi pela toate panourile ºi

patrulele au în con-semn panourile, darn-au fost înregistatepânã acum nici afiºelipite ilegal ori ruperede afiºe electorale. Nua existat nici un fel deproblemã pânã acumîn ceea ce priveºtecampania electoralã”,a declarat Nicu Taºcã,purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani.

Diana MITRACHE

Oamenii din Cimpa nuau decât canalizare, iaraducþiunea apei potabile afost evaluatã mai puþin deApa Serv ºi mai mult deprimãria din Petrila. Asta agenerat o adevãratãavalanºã de riposte deambele pãrþi.

Ilie Pãducel spune cã arebanii ºi cã lucrarea se vaface, iar pentru asta a fostchiar aprobat un proiect dehotãrâre. „Cetãþenii au apãacum de la staþia Voievodu,

dar consumã apã industri-alã. Am încercat cãcolaborãm cu Apa Serv,dar ne-au trimis o adresã cãnu pot sã suporte cheltu-ielile, cu toate cã au de

câºtigat, cã câºtigã practiccontracte de prestãri ser-vicii, pentru alimentarea cuapã ºi canalizare, cã estefãcutã. Am dat o HCL, amaprobat documentaþia ºi

aºteptãm ofertede la oriceconstructor care sã vinã sãfacã aceastã lucrare”, aspus Ilie Pãducel, primaruldin Petrila.

În replicã, directorul SCApa Serv, Costel Avramchiar îl contrazice pe pri-mar ºi îl acuzã cã umflã fac-turile pentru ca sã dea banifirmelor de casã. Aºa cã s-ahotãrât sã participe la lici-taþie.

„Interesul primaruluiPãducel nu este de a daapã la oameni. Interesul luieste de a justifica în faþaprocurorilor cã lucrarea pecare a fãcut-o el pentrucanalizare are finalitate,fiindcã el a fãcut canalizare,dar apã nu existã. Am avutdiscuþii cu dumnealui. SC

Apa Serv a fãcut o ofertãîn jur de 400 de milioanede lei vechi ºi durerea meaeste cã nu avea aceºti bani,dar imediat ce i-am pus cuschepsis în adresã cã poatesã facã orice firmã, a dublatsuma. Adicã nouã 400 demilioane nu ne dã, dascoate din visteriaConsiliului local 700. Îi laspe cetãþenii din Petrila sãvadã cine vrea sã furebanul public”, a precizatCostel Avram, directorulSC Apa Serv.

Scandalul va fi gata celmai probabil, dupã lictaþie,însã, lucrãrile de introduc-ere a apei potabile, într-unsat în care în acest secoloamenii consumã apãindustrialã ar trebui cât mairepede finalizat. ªi astapentru cã acolo vor avealoc lucrãri de asfaltare.

Poliþiºtii locali îi supravgheazãpe lipitorii de afiºe

E chipajele Poliþiei LocalePetroºani patruleazã locali-

tatea pentru a-i ca afiºele cu candi-aþii la europarlamentare sã nu maiajungã pe gardurile ºcolilor, pecopacii de pe DN 66 ori în altelocuri unde afiºajul este interzis.

Pãducel vs Avram, rãzboi pe lucãri ºi bani

A ducþiunea de apã în Cimpa a creat un adevãrat rãzboi al declar-aþiilor. Pe de o parte Ilie Pãducel, primarul din Petrila, spune cã

are bani ºi cã va face lucrarea cu pricina, în timp ce Costel Avramsusþine cã primarul supraliciteazã lucrarea ºi îl acuzã de rele intenþii.

Bani din închirierea vidanjelor

B ani în plus din închirierea vidanjelor. Persoaneledin Valea Jiului care nu sunt racordate la sistemul

de canalizare însã au fosã septicã pot apela la serviciilecelor de la societatea de apã. Curãþarea foselor septicese poate face contra-cost cu vidanjele de la ApaServ.

Monika BACIU

“Am semnat con-tractul de lucrãri cuDrupo care a câºtigatlicitaþia, am predat ieriamplasamentul ºi celtârziu din data de 12mai vor fi începutelucrãrile la asfaltãri ºiprioritatea zero estecolonia Brãtianu.Toate strãzile dinBrãtianu, Remete, tot

ce înseamnã Brãtianu,coborârea pe huþ,George Enescu, Taia,Popi, Bobreºti, toatestrãzile de la Poliþie însus, cartierul 6August, CartierulMuncii, CartierulEminescu vor fiasflatate”, a declaratIlie Pãducel primaruloraºului Petrila.

Pentru acest an,administraþia localã de

la Petrila mai are învedere ºi asflatareaaltor strãzi, lucrãricare se vor realiza cubani din bugetul local.

“În mare parte ter-minãm asflatarea înoraº, dar mai avemstrãzi inclusiv în oraºcare trebuie aslatate ºi

în zona Cimpa, Jieþ,Moliviº ºi vom faceasfaltãri anul acesta ºipe programul local înzona Cimpa”, a maiprecizat sursa citatã.

Restul de execuþiedin proiectul integratcare presupune mod-ernizare strãzi ºi par-cãri în zona Cap delinie Petrila – Cap delinie Lonea are o val-oare estimatã, fãrãTVA, de 29.201.064lei. Pe lângã asfaltareaa peste 30 de kilo-metri de strãzi, proiec-tul cuprinde ºi insta-larea unor camere desupraveghere.


DianaMITRACHE

Cimitirul central dela Petroºani arenevoie de un gard noupe zona ce delimiteazãcartierul de case aflat

în centrul oraºului. Înrepetate rânduri,oamenii de acolo s-auplâns cã mormintele,lucrãrile funerare ºi totgunoiul ce se strângedin cimitir ajunge pegardul lor ºi, pentru cã

locuinþele lor sunt multmai jos decât cimitirul,perspectiva de a seprãbuºi în curþile loreste tot mai apropiatã.Totuºi, primarulTiberiu Iacob Ridzispune cã lucrãrile vor

avea loc cât decurând.

„Avem prevãzuþibani pentru aceastã

lucrare. Când ne va permite

timpul, pentru cãacum a tot plouat, o

sã ne apucãm ºi deaceastã ºlucrarea lagardul de la cimitir.ªtim despre ce estevorba ºi o sã interven-im”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Banii vor fi alocaþidin bugetul local, lafinalizarea lucrãrilor, înfuncþie de deviz.

Pânã acum, munici-palitatea a reuºit doarsã finalizeze gardul dinfaþa cimitirului ºi sãamenajeze aleea prin-cipalã.

Adriana PAVEL

Pînã acum, oricetînãr de pînã în 35 deani care nu a mai avuto firmã putea sãaplice pentru proiectul"SRL debutant" cu ocondiþie: sã angajezecel puþin 2 oameni cucarte de muncã ºi sãîºi reinvesteascã încompanie, în fiecarean, jumãtate din profi-tul obþinut.

În plus, pe bazaunui plan de afaceri

tinerii puteau sã apliceºi pentru un ajutornerambursabil de lastat de 50% din val-oarea proiectului, darmaximum 10.000 deeuro.

Odatã ce primeauavizul favorabil peproiectul afacerii,banii le erau viraþi pecriteriul primul venit,primul servit, înfuncþie de data la careaplicaserã.ªanselecresc însã ºi în funcþiede domeniul ales pen-

tru deschiderea afac-erii."Încurajãm afaceriîn mediul rural ºi afac-eri în domeniul pro-ducþiei. Pînã cînd seprimeºte rãspunsuldureazã 60 de zile.Procesul este îndelun-gat ºi ia mai multtimp. Într-un an dezile se primesc toþibanii”, a afirmatFlorin Jianu, ministrulIMM-urilor ºi alTurismului în cadrulunei conferinþe depresã.

L imitã devîrstã,

eliminatã

În 2 sãptãmîniGuvernul spune cã vaelimina restricþia devîrstã ºi oricine vaputea sã aplice, dacãîntruneºte condiþiile.Problema este cã pen-tru anul acesta s-auterminat deja baniipentru acest program,pentru cã ministerulEconomiei a primitsolicitãri de 3 ori maimari decît fondurilealocate, aºa cã nu maiaccepta noi dosare.Astfel, cei interesaþivor trebui sã aºteptepînã anul viitor.

Gardul cimitirului din Petroºani intrã în reparaþii

Î ncep lucrãrile la cimitirul central. Asta dupã ce oa-menii care locuiesc în apropierea cimitirului central din

Petroºani, într-un cartier central, se plâng cã le cadmormintele în curþi. Acum nu este un gard solid, iar laimprovizaþiile fãcute de fiecare om care are acolo o casã, seadunã tone de deºeuri ce apasã ºi mai mult terasamentul.

Încep lucrãrile de asfaltare în Colonia Brãtianu din Petrila

Î ncepând de sãtpãmâna viitoare, colonia Brãtianudin Petrila va deveni un ºantier. Toate strãduþele

din zonã vor fi asflatate în cadrul proiectului integrat.Deja a fost atribuitã licitaþia, amplasamentul a fost pre-dat constructorului care de sãptãmâna viitoare vademara lucrãrile de modernizare a strãduþelor care nuau beneficiat niciodatã de asfalt.

Statul vrea sã îi ajute pe românii care au degînd sã îºi deschidã o afacere

G uvernul vrea sã elimine din legea actualã limitade 35 de ani pînã la care întreprinzãtorii debu-

tanþi primeau scutiri de taxe ºi impozite, dar ºifinanþãri nerambursabile de 10.000 de euro atunci cîndîºi infiiºeazã prima companie.

La începutul anuluitrecut, doi ziariºti auiniþiat un proiect bilingvdespre programele deausteritate care au dat oloviturã grea minerituluidin Valea Jiului, desprece se întâmplã cuoamenii ei în locuriledintre Jiului – cele ºaselocalitãþi, ºi ce se vaîntâmpla cu aceºtia.

Proiectul multimediapoartã numele de”Rãsunã Valea: Oraºele fantomã alehuilei”, iar realizatoriisunt doi tineri jurnaliºti -Silviu Mihai ºi George”Poqe” Popescu

Silviu Mihai s-a nãscut în 1978 ºi alucrat la "Cotidianul"între 2005 ºi 2007,apoi s-a stabilit laBerlin, unde lucreazã ca jurnalist independentºi corespondent pentruEuropa de Est al maimultor publicaþii.George Popescu s-anãscut în 1980 ºilucreazã ca fotografindependent. Temelesale, deseori de tipulreportaj social, au fostpublicate în mai multe

reviste din România,dar ºi în publicaþiistrãine.

Cei doi au lansat întoamna anului trecut o

campanie de crowd-funding în Germania ºiRomânia pentru strângerea de fonduri învederea realizãrii docu-

mentarului ºi acoperireacosturilor de producþietehnicã a site-ului, plustaxele pentru hosting, web design,programare, montajvideo ºi sonorizare.

Campania de crowdfunding a fostînceputã ºi pe site-ulKrautreporter.de, caresusþine proiectele de jurnalism prin crowd-funding, ºi a continuatîn România. Pentrususþinerea proiectului înromânã s-a reuºit strân-gerea fondurilor prinaceastã campanile ºi caurmare, realizarea aces-tuia va fi gata în aceastãlunã.

”Dupã terminareadocumentãrii la faþalocului, vrem sã prezen-tãm reportajul pe unsite multimedia înromânã ºi în germanã.Dorim sã facem unportret amãnunþit aloraºelor fantomã alehuilei ºi al locuitorilorlor. Materialul va docu-menta o zi de muncã aminerilor, dotarea înve-chitã, condiþiile precarede lucru, modul delocuire, jocurile copiilor,

migraþia adulþilor, reciclarea informalã afierului vechi ºi reci-clarea formalã a istorieirecente, cartierele mar-ginale ale romilor, diver-sitatea vieþii religioase,micile iniþiative culturaleºi cele ale societãþiicivile. Prin impresiiscenice ºi multe voci alecelor implicaþi, textul,fotografiile ºi celelalte

elemente media vorarãta cum îºi ia rãmasbun vechea industrie, cerãmâne în urma ei ºi ceanume i-ar putea lualocul”, spune SilviuMihai în clipul deprezentare a proiectului.

Cei doi tineri abor-deazã ”Rãsunã Valea:

oraºele fantomã alehuilei” plecând de lapoliticile economice,sociale la nivel naþional,apoi coboarã în Valepentru a reflecta ce aînseamnat aplicabilitatealor, cu drame ºi speran-þe, cu migrãri masive ºiperspective firave.Localitãþile Vãii au unviitor incert, iar dacãvoinþã politicã nu e,nimic nu va fi în Vale.

Strategii nenumãratede dezvoltare a alterna-tivelor la minerit au

fost, inclusiv cele realizate de BancaMondialã, dar fãrã niciun rezultat. Pe de altãparte în Valea Jiului auintrat cãruþe de bani,care s-au topit din lipsãde responsabilitate ºiurmãrire a fonduriloralocate.

Chiar ºi acum încampania electortalãpentru alegerileeuroparlamentare,Valea Jiului este ocolitã,ignoratã de politicieni.Premierul ºi soþia sa,europarlamentarulDaciana Sârbu, au fostla Tg. Jiu, la Motru, vorveni la Haþeg ºi Cãlan,fãrã sã priveascã cãtreVale. La fel a fãcut ºiCrin Antonescu cu can-didaþii PNL. Celor deaici, dintre Jiuri, nicimãcar în campanii

electorale nu se maiobosesc sã le deaatenþie.

Perspectiva este sumbrã, iar cei doi tineri jurnaliºti vor sãimortalizeze momentul”morþii”, în douãlimbi…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

Pe digul carestrãjuieºte Jiul de Est,din Petrila, numit ºifaleza minei, a devenito oazã de liniºte pentrulocuitorii din partea dejos a Petrilei. Câþivaoameni cu iniþiativã,locuitori ai blocurilor depe str. Minei, au

început sã amenajezemalul apei cu bãnci ºimese, aºa, pentru ei ºipentru cine mai doreºtesã se relaxeze ascultândJiul, cu un tablou”istoric” în faþã – fostaPreparaþie ºi MinaPetrila, cu sãlciile de pemal, care le oferã

umbrã...”Este o idee excelen-

tã, ca întreg malul Jiuluide la str. Minei în jos,sã se cureþe de verdeaþãdin loc în loc ºi sã seamplaseze bãnci. Uitaþicum aratã! Aici sepoate ºi pescui, sepoate face ºi un grãtar,

poþi ieºi cu copiii lajoacã, sau pur ºi simplusã stai cu o carte înmânã, sau cu o iubitã

de mânã. Primãriei nui-a trecut prin cap aºaceva. Abia de a curãþatbãlãriile ºi e bine. Poate

se inspirã de la oameniisimpli. ªtiþi ce, numaisã organizeze o muncãpatrioticã cu cetãþeniide pe aici ºi se face.Totul e sã se vrea.Intrarea în oraº aratãbine ºi se poate conti-nua cu amenajareaJiului de jos. Poate îispuneþi dumneavostrãprimarului, sau maibine viceprimarului cãam vãzut cã el e maihãrnicuþ. Vã daþi seamace s-ar putea face aici,pe malul Jiului, ºi fãrãbani, cã mereu zic cãnu au bani”- a declaratDaniel MariusMustocea.

Un alt petrilean maihâtru a arãtat cât deimportant este volun-tariatul, dacã ºtii cumsã organizezi dând caexemplu JocurileOlimpice de la Londra,unde voluntarii au

susþinut mai mult dejumãtate din serviciileevenimentului ºi unsfert din construcþiilenecesare, scutind organizatorii de cheltuirea a zeci de mi-lioane de lire sterline.

”Românul nu esteaºa, cum zic mulþi,puturos ºi fãrã idei.Dimpotrivã, sunt foartecretivi. Doar trebuie sãle fie creat un cadruadecvat, sã fie solicitaþiîn anumiþi termeni ºi sã le fie arãtatãaprecierea, cã de celemai multe oriaprecierea este peprimul loc, nu banul” –ne-a asigurat VictorIanc, fost miner lafront, la mina Petrila.

Ar fi o idee beneficãpentru oraº, doar atu-toritãþile sã ia iniþiativa.


”Rãsunã Valea – oraºele fantomã ale huilei”D oi ziariºti români au obþinutfinanþarea pentru realizarea unui

amplu reportaj, care va fi gãzduit de un sitemultimedia, prin campania crowdfundingcare a fost începutã ºi pe site-ulKrautreporter.de, Germania, ºi continuatã înRomânia. Reportajul poartã numele ”RãsunãValea: oraºele fantomã ale huilei”, va fiprezentat în douã limbi – germanã ºi romînã- ºi va arãta cum îºi ia rãmas bun vecheaindustrie, ce rãmâne în urma ei ºi ce anumei-ar putea lua locul. Adicã, imortalizareamorþii unei ere, fãrã sã se ºtie ce va fidupã…

Malul Jiului de Est se transformã într-o oazã derelaxare datoritã cetãþenilor

”E ste o idee excelentã, ca întreg malul Jiului de la str. Minei în jos, sã se cureþe de verdeaþã, din loc în loc, ºi

sã se amplaseze bãnci. Uitaþi cum aratã! Aici se poate si pescui,se poate face ºi un grãtar, poþi ieºi cu copiii la joacã, sau pur ºisimplu sã stai cu o carte în mânã, sau cu o iubitã de mânã.Primãriei nu i-a trecut prin cap aºa ceva. Abia de a curãþatbãlãriile ºi e bine. Poate se inspirã de la oamenii simpli” –Daniel Marius Mustocea, Petrila.

La începutul anuluitrecut, doi ziariºti auiniþiat un proiect bilingvdespre programele deausteritate care au dat oloviturã grea minerituluidin Valea Jiului, desprece se întâmplã cuoamenii ei în locuriledintre Jiului – cele ºaselocalitãþi, ºi ce se vaîntâmpla cu aceºtia.

Proiectul multimediapoartã numele de”Rãsunã Valea: Oraºele fantomã alehuilei”, iar realizatoriisunt doi tineri jurnaliºti -Silviu Mihai ºi George”Poqe” Popescu

Silviu Mihai s-a nãscut în 1978 ºi alucrat la "Cotidianul"între 2005 ºi 2007,apoi s-a stabilit laBerlin, unde lucreazã ca jurnalist independentºi corespondent pentruEuropa de Est al maimultor publicaþii.George Popescu s-anãscut în 1980 ºilucreazã ca fotografindependent. Temelesale, deseori de tipulreportaj social, au fostpublicate în mai multe

reviste din România,dar ºi în publicaþiistrãine.

Cei doi au lansat întoamna anului trecut o

campanie de crowd-funding în Germania ºiRomânia pentru strângerea de fonduri învederea realizãrii docu-

mentarului ºi acoperireacosturilor de producþietehnicã a site-ului, plustaxele pentru hosting, web design,programare, montajvideo ºi sonorizare.

Campania de crowdfunding a fostînceputã ºi pe site-ulKrautreporter.de, caresusþine proiectele de jurnalism prin crowd-funding, ºi a continuatîn România. Pentrususþinerea proiectului înromânã s-a reuºit strân-gerea fondurilor prinaceastã campanile ºi caurmare, realizarea aces-tuia va fi gata în aceastãlunã.

”Dupã terminareadocumentãrii la faþalocului, vrem sã prezen-tãm reportajul pe unsite multimedia înromânã ºi în germanã.Dorim sã facem unportret amãnunþit aloraºelor fantomã alehuilei ºi al locuitorilorlor. Materialul va docu-menta o zi de muncã aminerilor, dotarea înve-chitã, condiþiile precarede lucru, modul delocuire, jocurile copiilor,

migraþia adulþilor, reciclarea informalã afierului vechi ºi reci-clarea formalã a istorieirecente, cartierele mar-ginale ale romilor, diver-sitatea vieþii religioase,micile iniþiative culturaleºi cele ale societãþiicivile. Prin impresiiscenice ºi multe voci alecelor implicaþi, textul,fotografiile ºi celelalte

elemente media vorarãta cum îºi ia rãmasbun vechea industrie, cerãmâne în urma ei ºi ceanume i-ar putea lualocul”, spune SilviuMihai în clipul deprezentare a proiectului.

Cei doi tineri abor-deazã ”Rãsunã Valea:

oraºele fantomã alehuilei” plecând de lapoliticile economice,sociale la nivel naþional,apoi coboarã în Valepentru a reflecta ce aînseamnat aplicabilitatealor, cu drame ºi speran-þe, cu migrãri masive ºiperspective firave.Localitãþile Vãii au unviitor incert, iar dacãvoinþã politicã nu e,nimic nu va fi în Vale.

Strategii nenumãratede dezvoltare a alterna-tivelor la minerit au

fost, inclusiv cele realizate de BancaMondialã, dar fãrã niciun rezultat. Pe de altãparte în Valea Jiului auintrat cãruþe de bani,care s-au topit din lipsãde responsabilitate ºiurmãrire a fonduriloralocate.

Chiar ºi acum încampania electortalãpentru alegerileeuroparlamentare,Valea Jiului este ocolitã,ignoratã de politicieni.Premierul ºi soþia sa,europarlamentarulDaciana Sârbu, au fostla Tg. Jiu, la Motru, vorveni la Haþeg ºi Cãlan,fãrã sã priveascã cãtreVale. La fel a fãcut ºiCrin Antonescu cu can-didaþii PNL. Celor deaici, dintre Jiuri, nicimãcar în campanii

electorale nu se maiobosesc sã le deaatenþie.

Perspectiva este sumbrã, iar cei doi tineri jurnaliºti vor sãimortalizeze momentul”morþii”, în douãlimbi…


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

Pe digul carestrãjuieºte Jiul de Est,din Petrila, numit ºifaleza minei, a devenito oazã de liniºte pentrulocuitorii din partea dejos a Petrilei. Câþivaoameni cu iniþiativã,locuitori ai blocurilor depe str. Minei, au

început sã amenajezemalul apei cu bãnci ºimese, aºa, pentru ei ºipentru cine mai doreºtesã se relaxeze ascultândJiul, cu un tablou”istoric” în faþã – fostaPreparaþie ºi MinaPetrila, cu sãlciile de pemal, care le oferã

umbrã...”Este o idee excelen-

tã, ca întreg malul Jiuluide la str. Minei în jos,sã se cureþe de verdeaþãdin loc în loc ºi sã seamplaseze bãnci. Uitaþicum aratã! Aici sepoate ºi pescui, sepoate face ºi un grãtar,

poþi ieºi cu copiii lajoacã, sau pur ºi simplusã stai cu o carte înmânã, sau cu o iubitã

de mânã. Primãriei nui-a trecut prin cap aºaceva. Abia de a curãþatbãlãriile ºi e bine. Poate

se inspirã de la oameniisimpli. ªtiþi ce, numaisã organizeze o muncãpatrioticã cu cetãþeniide pe aici ºi se face.Totul e sã se vrea.Intrarea în oraº aratãbine ºi se poate conti-nua cu amenajareaJiului de jos. Poate îispuneþi dumneavostrãprimarului, sau maibine viceprimarului cãam vãzut cã el e maihãrnicuþ. Vã daþi seamace s-ar putea face aici,pe malul Jiului, ºi fãrãbani, cã mereu zic cãnu au bani”- a declaratDaniel MariusMustocea.

Un alt petrilean maihâtru a arãtat cât deimportant este volun-tariatul, dacã ºtii cumsã organizezi dând caexemplu JocurileOlimpice de la Londra,unde voluntarii au

susþinut mai mult dejumãtate din serviciileevenimentului ºi unsfert din construcþiilenecesare, scutind organizatorii de cheltuirea a zeci de mi-lioane de lire sterline.

”Românul nu esteaºa, cum zic mulþi,puturos ºi fãrã idei.Dimpotrivã, sunt foartecretivi. Doar trebuie sãle fie creat un cadruadecvat, sã fie solicitaþiîn anumiþi termeni ºi sã le fie arãtatãaprecierea, cã de celemai multe oriaprecierea este peprimul loc, nu banul” –ne-a asigurat VictorIanc, fost miner lafront, la mina Petrila.

Ar fi o idee beneficãpentru oraº, doar atu-toritãþile sã ia iniþiativa.


”Rãsunã Valea – oraºele fantomã ale huilei”D oi ziariºti români au obþinutfinanþarea pentru realizarea unui

amplu reportaj, care va fi gãzduit de un sitemultimedia, prin campania crowdfundingcare a fost începutã ºi pe site-ulKrautreporter.de, Germania, ºi continuatã înRomânia. Reportajul poartã numele ”RãsunãValea: oraºele fantomã ale huilei”, va fiprezentat în douã limbi – germanã ºi romînã- ºi va arãta cum îºi ia rãmas bun vecheaindustrie, ce rãmâne în urma ei ºi ce anumei-ar putea lua locul. Adicã, imortalizareamorþii unei ere, fãrã sã se ºtie ce va fidupã…

Malul Jiului de Est se transformã într-o oazã derelaxare datoritã cetãþenilor

”E ste o idee excelentã, ca întreg malul Jiului de la str. Minei în jos, sã se cureþe de verdeaþã, din loc în loc, ºi

sã se amplaseze bãnci. Uitaþi cum aratã! Aici se poate si pescui,se poate face ºi un grãtar, poþi ieºi cu copiii la joacã, sau pur ºisimplu sã stai cu o carte în mânã, sau cu o iubitã de mânã.Primãriei nu i-a trecut prin cap aºa ceva. Abia de a curãþatbãlãriile ºi e bine. Poate se inspirã de la oamenii simpli” –Daniel Marius Mustocea, Petrila.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

CarmenCOSMAN - PREDA

ªoseaua care facelegãtura întrePetroºani ºi Brezoi,respectiv DN 7A,rãmâne închisã întrekilometrii 103 + 000metri ºi km 105 +120 metri ai acestuia.Situaþia are dreptcauzã alunecareaterasamentelor, carea determinatafectarea corpuluidrumului.

Pe perioadaînchiderii temporarea circulaþiei, traficuldin ambele sensuri vafi deviat pe DJ709H. Problemele auapãrut din cauza pre-cipitaþiilor abundente,

care au dus laprãbuºirea solului.

Pe de altã parte,chiar dacã în judeþulVâlcea se circulã fãrãprobleme, ºoferii suntsfãtuiþi sã nu se aven-tureze pe DN 67 C,respectiv Transalpina,

întrucât drumul esteînchis în aceastãperioadã din cauzacondiþiilor meteonefavorabile.

Pentru cei care nurespectã atenþionareaamenzile pot ajungepânã la 500 de lei.

DianaMITRACHE

Încã o sãptãmânãºi sistemul prin caresunt delimitate reþelelede aducþiune a apeipe cartiere va fi gata.Acest lucru reprezintão investiþie absolutnecesarã, care a fostgânditã ca sã vinã însprijinul cetãþenilor.Mãsura se impuneamai ales atunci cânderau lucrãri, în urmacãrora apa se lua pezone mari din oraº. Înplus, sunt mari avan-taje în ceea cepriveºte presiunea cucare apa ajunge încasele noastre.Directorul tehnic ne

explicã cu ce avantajese aleg abonaþii.

„Vor beneficia deparametri hidraulicioptimi la robinet.Toate reþelele de ali-mentare din ValeaJiului au fost împãrþiteîn mai multe zone depresiune. În acestea s-au montat instalaþiiautomate, vane auto-mate, cu un întregechipament ºi s-a real-izat ºi monitorizareadebitelor laintrarea înfiecare locali-tate din ValeaJiului”, a maiadãugat FlorinDonisã, direc-tor tehnic SCApa Serv SA,

VJAstfel, cei de la

Apa Serv vor ºti exactce cantitate de apã afost livratã cãtrefiecare oraº în parte,pe cartiere ºi zone dealimentare ºi vor fideduse ºi mai uºorpierderile. În plus,dacã sunt defecþiunimari, apa se ia peporþiuni mai mici ºioamenii au presiuneaoptimã la robinet.

Înmatriculãrile noide vehicule rutierepentru transportulpasagerilor au scãzutcu 6,5% în primeletrei luni, iar cele pen-tru transportul mãr-furilor au crescut cu3,7% faþã de perioadasimilarã din anul

precedent.Pentru categoria

mopede ºi motocicletes-a înregistrat oscãdere de 4,9% com-parativ cu perioadaianuarie-martie 2013,iar pentru autobuze ºimicrobuze a fost con-semnat un declin de

27,2%.În aceeaºi perioadã,

înmatriculãrile noi devehicule rutiere pentrutransportul mãrfurilorau înregistrat creºterila categoriile autotrac-toare (44%), respectivremorci ºi semiremor-ci (11,6%) ºi scãderi la

autocamioane (-6%).Faþã de ultimul

trimestru al anului tre-cut, în primele treiluni din acest anînmatriculãrile noi devehicule rutiere pentrutransportul pasagerilorau scãzut cu 16,3%,iar cele pentru trans-portul mãrfurilor aucoborât cu 4,9%.

Datele se referã lavehiculele noi sau deocazie, dar nu includreînmatriculãriledatorate schimbãriiproprietarului prinvânzare.

Iniþiativa legislativãaparþine parlamentar-ilor PNL ºi avea ter-men de dezbatere ºivot final la 30 aprilie,astfel cã proiectul seconsiderã adoptattacit.

Proiectul prevedecã vor constituiameninþãri la adresasiguranþei naþionaledefriºãrile ilegale pe

suprafeþe mai mari deun hectar, precum ºireducerea fãrãaprobãri legale a con-sistenþei unei arborecu mai mult de 50%faþã de prevederileangajamentului silvicîn vigoare.

Proiectul urmeazãsã fie supus adoptãriiSenatului, care estefor decizional.

Gata într-o sãptãmânã

APA SE IA DOAR PE CARTIERE

A pa potabilã nu va mai fi luatãoricum ºi la toatã lumea.

Societatea care distribuie apa pota-bilã în Valea Jiului va finaliza, sãp-tãmâna viitoare, una dintre celemai ample lucrãri de modernizare,care are ca singur scop zonarealocalitãþilor.

Traficul de pe DN7Adeviat pe un drum judeþean

A lunecarea de teren înregistratã luni pe DN7A,între localitãþile Petroºani ºi Brezoi – judeþul

Vâlcea a închis de tot traficul rutier pe acest sector dedrum care face legãtura dintre judeþele Hunedoara ºiGorj ori Vâlcea. Reprezentanþii CNADNR anunþã cã cir-culaþia a fost deviatã pe DJ 709H.

Proiectul prin caredefriºãrile ilegale suntameninþãri la siguranþanaþionalã, adoptat tacit

C amera Deputaþilor a adoptattacit, marþi, propunerea

legislativã care prevede cãdefriºãrile ilegale de pãdure pesuprafeþe mai mari de un hectarvor fi considerate ameninþãri laadresa siguranþei naþionale.

Înmatriculãrile noi de autoturisme au scãzut cu 6,3% în primul trimestru

Î nmatriculãrile noi de autoturisme au scãzut cu6,3% în primul trimestru din acest an, de la 64.299

unitãþi la 60.272 de unitãþi, se aratã într-un comunicatde presã al INS, care foloseºte date furnizate deDirecþia Regim Permise de Conducere ºi ÎnmatriculãriVehicule (DRPCIV).

P rocurorulNicolaie Cean

se aflã sub controljudiciar, mãsurafiind dispusã deprocurorii DNA.Cean este urmãritpentru complicitatela abuz în serviciuîn legãturã cuinstrumentareadosarului luiTraian Berbeceanu,mãsura fiind luatãdupã ce procurorula vorbit cu doi mar-tori ºi le-a spus cãanchetatorii l-auîntrebat despre ei.

Potrivit DNA,mãsura controluluijudiciar în cazul lui

Nicolaie Cean - fostprocuror DIICOT, înprezent procuror alParchetuluiTribunalului Alba - a

fost dispusã pe toatãdurata urmãririipenale, începând de ladata de 5 mai 2014,pânã la finalizareaurmãririi penale încauzã. În Ordonanþade dispunere a controlului judiciar searatã cã, în cursul sãp-tãmânii 17-21 martie2014, dupã ce i-a fostadusã la cunoºtinþãînvinuirea lui CeanNicolaie Ion, în

prezentul dosar, acestaa contactat telefonicdoi martori din dosarulrespectiv pentru a lecomunica aspecterezultate din ordonanþade începere a urmãririipenale, privind relaþiilesale cu aceºtia ºi totodatã le-a transmiscã a fost întrebat deanchetatori despre ei.

„Prin acest demersCean Nicolaie Ion aavut drept scop sã leconserve teama (cefusese indusã înperioada în careasupra unuia dintre eis-au fãcut presiunipentru a da declaraþiiîn dosarul privindu-l peBerbeceanu Traian),astfel încât respectivulmartor sã nu declareadevãrul în prezentacauzã cu privire lamodul în care fuseseaudiat în dosarulBerbeceanu”, spunreprezentanþii DNA.Aceºtia au precizat cã,

pe timpul cât se aflãsub control judiciar,Cean trebuie sãrespecte urmãtoareleobligaþii: sã se prezintela organul de urmãrirepenalã ori de câte orieste chemat; sãinformeze de îndatãorganul judiciar cuprivire la schimbarealocuinþei; sã se prezinte la organul depoliþie desemnat cusupravegherea sa, conform programuluide supraveghereîntocmit de organul depoliþie sau ori de câteori este chemat; sã nudepãºeascã raza terito-rialã a mun. Alba Iulia(loc de muncã) ºi alocalitãþii Riºculiþa, jud.Hunedoara (domiciliu),cu localitãþile de tran-zit, decât cu încuvi-inþarea prealabilã aprocurorului; sã nu seapropie de ceilalþi par-ticipanþi la comitereainfracþiunilor, respectiv

persoanele anumedesemnate de organuljudiciar ºi sã nu comu-nice cu aceºtia directsau indirect, pe niciocale; sã nu deþinã, sãnu foloseascã ºi sã nupoarte arme.

DNA a anunþat, în19 martie, cã NicolaieCean, Ioan Mureºan ºiAlin Muntean sunturmãriþi penal pentruabuz în serviciu,respectiv complicitatela aceastã infracþiune,în legãturã cu instru-mentarea dosaruluiBerbeceanu, în careacesta ar fi fost reþinutfãrã probe.

Dosarul lui TraianBerbeceanu ar fi fostfabricat dupã ce acestaar fi refuzat solicitarealui Ioan Mureºan de a-lnumi ºef de serviciu peofiþerul Alin Muntean.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


P oliticienii carevor adunãri

electorale, trebuiemai întâi sã cearãaprobare. Astaspun jandarmiihunedoreni, care lerecomandã candi-daþilor sã cearãaprobãri, dacã facadunãri publice. Încaz contrar, riscãsã fie amendaþi/

Am intrat în cea dea doua sãptãmânã acampaniei electorale ºiInspectoratul deJandarmi JudeþeanHunedoara a solicitatBiroului ElectoralCentral pentrualegerile parlamentareparþiale din data de25 mai 2014, unpunct de vedere cuprivire la interpretareaîn mod unitar a dis-poziþiilor normativereferitoare la organi-zarea ºi desfãºurareaadunãrilor publice petimpul derulãrii cam-paniei electorale pen-tru alegerile parla-mentare parþiale. Asta

pentru a-ºi puteaîndeplini, în condiþiioptime, misiunile cecad în sarcina jan-darmilor în aceastãperioadã. „Urmare aacestei solicitãri,Biroului ElectoralCentral pentrualegerile parlamentareparþiale din data de25 mai 2014 a emisDecizianr.7/D/BEC/PP/2014 din 05.05.2014.Astfel, conformdeciziei mai susamintite, toateadunãrile publiceorganizate în cadrul

campaniei electoralepentru alegerile parla-mentare parþiale suntsupuse declarãrii pre-alabile, potrivit dispo-ziþiilor art.1 alin.(2) din Legea nr.60/1991privind organizarea ºidesfãºurare aadunãrilor publice, petoatã perioada aces-teia”, au precizatreprezentanþii IJJHunedoara.

Inspectoratul deJandarmi JudeþeanHunedoara reco-mandã tuturor organi-zatorilor unor adunãripublice cu caracter

electoral sã respectetermenele prevãzutede lege pentrudepunerea declaraþiilorprealabile atât launitãþile administrativ-teritoriale pe razacãrora urmeazã sãdesfãºoare astfel deadunãri publice, cât ºila sediul I.J.J.Hunedoara, pentrudesfãºurarea încondiþii de normalitateºi deplinã siguranþãpentru participanþii laacest tip de manifes-taþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Procurorul Nicolaie Cean, pus sub control judiciar

Mitingurile electorale, doar cu aprobare

Construirea noiiCase de Culturã aStudenþilor dinPetroºani a demarat înurmã cu 22 de ani, întoamna anului 1992.Potrivit planului deconstrucþie, la momen-tul dãrii în folosinþã,clãdirea urma sã dis-punã, printre altele, deo salã de spectacole cu485 de locuri, o dis-cotecã, un restaurant,12 garsoniere pentruinvitaþi, sãli de repetiþiepentru formaþiile artistice, precum ºinumeroase alte anexe.Cât timp au fost bani,lucrãrile au mers maideparte dar, odatã cuvenirea anului 2006,Autoritatea Naþionalãpentru Tineret a decis

sã sisteze furnizareafondurilor necesarepentru încheierealucrãrilor. Odatã curetragerea constructo-rilor de pe ºantier,clãdirea a rãmas deizbeliºte ºi a devenitraiul pe pãmânt pentruoamenii fãrã adãpost,pentru copiii strãzii saupentru cãutãtorii demateriale de con-strucþie. Dupã ce asolicitat de mai multeori ajutorul organelorde poliþie pentru a-iîndepãrta pe „vandali”,conducerea Casei deCulturã a Studenþilor s-a decis sã facãdemersurile necesarepe lângã ANT pentrua demara lucrãrile deconservare a clãdirii.

„Am obþinut, în urmãcu 8 ani, aprobareanecesarã pentruînceperea lucrãrilor deconservare, respectivpentru închidereatuturor nivelelor cu ferestre ºi uºi, precumºi realizarea unor ele-mente de zidãrie desti-nate ermetizãrii spaþiu-lui”, precizau, la timpulrespectiv, diriguitoriiCasei de Culturã aStudenþilor dinPetroºani. Banii nece-sari lucrãrilor de con-servare au fost furniza-þi de cãtre ANT.

A r fi nevoiede încã 104

miliarde de lei.Vechi

Pânã în prezent,clãdirea care ar fiputut adãposti cea mai modernã casã studenþeascã dinRomânia, a înghiþitpeste 25 de miliardede lei vechi, la o

valoare nereactualiza-tã. Pentru finalizarealucrãrilor ºi darea înfolosinþã ar fi fostnecesare însã, alteaproximativ 104 miliarde de lei vechi,bani pe care ANT arenunþat sã-i mairepartizeze de la buge-tul de stat. Pe de altãparte, chiar dacã ar fifost gãsiþi banii nece-sari finalizãrii lucrãrilor,imobilul ar fi creat alte

probleme, tot denaturã financiarã.Astfel, lunar, numaicosturile de întreþinerear fi depãºit valoareade 65 de milioane delei. „Este foarte greu sãspun ce s-ar fi întâm-plat în cazul în careclãdirea ar fi fost pusãîn funcþiune la capaci-tatea maximã. Sigureste însã cã am fi fostpuºi în faþa unor costuriimense pentru

întreþinere a cãror va-loare a fost aproxi-matã, acum vreo 10ani, la suma de (circa)65 de milioane de leivechi pe lunã. Ar fi fostextraordinar sã avem înValea Jiului un astfel decentru destinat tinerilor,dar mã îndoiesc sã fiavut succes. O situaþiesimilarã poate fi întâl-nitã în Cluj-Napoca,unde casa de culturã astudenþilor beneficiazãde toate facilitãþile, darconducerea acesteia nuface faþã cheltuielilor. Înplus, din pãcate, unaeste Clujul, Timiºoarasau Bucureºtiul ºi altaeste Petroºaniul.Niciodatã nu vomputea aduce aici uncongres almediciniºtilor sau oorchestrã simfonicã”,susþin, astãzi, reprezen-tanþii Casei de Culturãa Studenþilor dinPetroºani.

MirMircea cea NISTOR NISTOR


Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de

cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla

ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Marþi: Ciorba de periºoare/Supã

minestrone Mozzarela pane în crustã de

susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de

varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de

susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert

Joi: Ciorbaã de pui a la

greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert

Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-

turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi

garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert

Luna Mai

Promoþii & oferte:

5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei

care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.

Comenzi la telefon:0726669060

Casa studenþilor rãmâne la fel! Adicã, în conservare...C lãdirea din Petroºani care urma sã

adãposteascã una dintre cele maimoderne case de culturã ale studenþilordin România se aflã, de câþiva ani buni,în conservare. Motivul pentru carelucrãrile au fost sistate se datoreazã lipsei fondurilor necesare pentrufinalizarea imobilului. Bani nu vor fi alocaþi nici în acest an...

1820: Dieta cuoþet ºi apã

Lordul Byron, cele-brul poet britanic,avea o tendinþã de ase îngrãºa, motiv pen-tru care a adoptat unregim alimentar ieºitdin comun, relateazãDaily Mail. El obiºnuiasã consume doar apã,oþet, biscuiþi ºi ouãfierte, metodã princare a reuºit sãslãbeascã în jur de 30de kilograme.Notorietatea sa a fãcutca obiceiurile ali-mentare pe care le-aadoptat sã devinã lamodã, fiind preluatede tinere din toatãþara.

1900:Mestecatul ºi

scuipatulCunoscutã ºi ca

dieta masticaþiei,aceasta constã înmestecarea ali-mentelor pentru operioadã îndelungatã,fãrã a le înghiþi însã.Aceastã metodã a fostinventatã de HoraceFletcher, care prop-unea ca oamenii sãmestece de câte o sutãde ori, dupã care sãscuipe alimentele,hrãnindu-se, astfel,fãrã sã ia în greutate.Deºi mestecatul peîndelete este recoman-dat, dieta masticaþieinu este tocmai eficien-tã ºi nu e deloc sãnã-toasã.

1925: FumatulÎnainte ca riscurile

de sãnãtate la care seexpun fumãtorii sã fiecunoscute, þigãrileerau chiar recoman-date ca remedii încazul anumitor afecþiu-ni. La începutul sec-

olului trecut, compa-nia Lucky Strike alansat o campaniepublicitarã prin careîndemna doamnele sãfumeze atunci când leera poftã de dulciurimenþinându-ºi astfelsilueta. "Nicotinareduce, într-adevãr,apetitul ºi, uneori, per-soanele care renunþãla fumat iau în greu-tate", spune SionedQuirke, purtãtor decuvânt al BritishDietetic Association.Aceastã metodã de aþine greutatea subcontrol nu este, înnicun caz, indicatã.

1930: Dieta cugrepfruit

Aceasta recomandãconsumarea unor maricantitãþi de astfel defructe, cel puþin ungrepfruit la fiecaremasã. Pe atunci secredea cã aceste cit-rice conþin o enzimãcare contribuie laarderea grãsimilor.Quirke spune cã, deºifructele ºi legumelesunt recomandate încadrul curelor deslãbire, grepfrutul nuare niciun fel de cal-itãþi miraculoase.

1940: Supa de varzãAceastã metodã de

slãbit are o singurãregulã: cei care ourmeazã pot mâncaoricâtã supã de varzãdoresc, dar nu au voiesã consume altecalorii. Quirke spunecã, deºi ar puteafuncþiona pe termenscurt, aceastã dietã nueste deloc sãnãtoasã.Þinutã mai mult de osãptãmânã, aceastapoate conduce la defi-cienþe nutriþionaleserioase. Chiar dacãvrem sã pierdem îngreutate sau nu, esterecomandat sã urmãmo dietã echilibratã,spun nutriþioniºtii.

1950: Dieta cutenii

Una dintre cele maicontroversate metodede slãbit din istorie,aceastã dietã constã îninfectarea intenþionatãcu parazitul intestinal,fie prin înghiþireaouãlor de tenie, fieprin înghiþirea unuivierme viu. Odatãajuns în organism,parazitul se hrãneºtecu substanþele nutritivedin corp, ajungând sãcreascã pânã la mai

mulþi metri lungime.Se spune cã solistaMaria Callas a slãbitaproape 30 de kilo-grame folosindaceastã metodã.Aceastã soluþie de apierde în greutate estedeosebit de pericu-loasã, din cauza com-plicaþiilor care potapãrea. Teniile potroade pereþiiintestinelor ºi potcauza chisturi, inclusivîn ochi ºi în creier, sauchiar moartea.

1970:Frumoasa din

pãdurea adormitã

Aceastã metodã deslãbit recomandã per-soanelor care vor sãpiardã în greutate sãdoarmã cât mai mult.Elvis ar fi utilizataceastã practicã, înîncercarea de a-ºimenþine silueta. Deºisomnul este sãnãtos ºichiar indicat în timpulcurelor de slãbire,aceastã metodã estecomplet ineficientã,pentru cã organismulconsumã foarte puþinecalorii în timp cedormim. O singurãsesiune la sala de forþãeste mai eficientãdecât mai multe zilede dormit non-stop.

2000: Dieta cu

vatã de bumbacO altã dietã contro-

versatã ºi foarte lamodã este cea carepresupune mâncareaunor bile de vatã înloc de mâncare.Acestea pot fiînmuiate în suc saucafea pentru gust ºi artrebui sã dea senzaþiade saþietate. Metodaeste foarte pericu-loasã, în primul rândpentru cã vata nupoate fi digeratã ºipoate provoca blocajeintestinale, dar ºi dincauza faptului cã vatadin comerþ nu esteîntotdeauna produsãdin bumbac, ci dinfibre din poliester înãl-bite.

2000: DietaHCG

Periculoasã ºi con-troversatã, aceastaconsta în consumul acel mult 800 de caloriizilnic, la care seadaugã HCG,Gonadotropina cori-onicã umanã, unmediacament pentrufertilitate. Metoda nu afost aprobatã de

autoritãþi ºi nu esteprivitã cu ochi buni despecialiºti, care susþincã scãderea în greu-tate se datoreazã doarconsumului periculosde mic de calorii ºi nuHCG-ului, care aravea ºi efecte secun-dare.

2006: MasterCleanse

Fãcutã celebrã deBeyonce, care spunecã a slãbit nouã kilo-grame aºa, dietaMaster Cleanse este ocurã care propunesupravieþuirea pe bazaunui regim formatdoar din lãmâi, apãcaldã, ardei iutecayenne ºi sirop dearþar. Pe lângã reduc-erea drasticã anumãrului de calorii,cei care susþin aceastãdietã spun cã ardeiuliute ºi lãmâia accel-ereazã metabolismul.Specialiºtii spun cãaceasta metodã nueste nici sãnãtoasã,nici eficientã, iar greu-tatea se pune la locodatã cu terminareacurei de slãbire.


Tenii, þigãri ºi vatã de bumbac. Cele maiciudate metode de slãbit din istorie

D ietele care promit sã dezvãluie secretul scãderii îngreutate nu sunt o modã recentã. De la paraziþii

intestinali ºi pânã la injecþiile cu hormoni, o privire retro-spectivã asupra istoriei metodelor de slãbit dezvãluie celemai stranii practici pentru obþinerea siluetei perfecte.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 7 Mai 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri!Nervozitatea vã poate crea mariprobleme. Evitaþi sã conduceþimaºina! Sunteþi predispus la acci-dente. Nu este momentul sãprovocaþi discuþii în contradicto-riu.

Aveþi o zi foarte încãrcatã, cumulte probleme de rezolvat.Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºiîncercaþi sã rezolvaþi mai multetreburi deodatã. Faceþi-vã unplan detaliat ºi acceptaþi ajutorulfamiliei.

Din cauza stresului, sunteþi pre-dispus la probleme de sãnãtatesau chiar accidente. Nu faceþieforturi fizice sau intelectualedeosebite. Ar fi bine sã evitaþicãlãtoriile lungi ºi petrecerile,pentru cã sunteþi destul deobosit.

Dimineaþa s-ar putea ca un colegsã vã dea o veste care vã tul-burã. Nu vã exteriorizaþi, ca sãnu le transmiteþi ºi celor din jurstarea de nervozitate. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi evitaþi eforturileintense, ca sã evitaþi riscul unuiaccident cerebral.

Se întrevede o zi foarte agitatã.Dimineaþa sunteþi nevoit sã îispuneþi unui prieten care vãviziteazã cã nu aveþi timp de el.Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºivã enervaþi pe mãsurã ce con-stataþi câte lucruri vã lipsesc.

Dimineaþa sunteþi obosit ºi ner-vos, dupã un drum lung. Ar fibine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþidiscuþiile în contradictoriu, pentrucã riscaþi sã declanºaþi un con-flict. Nu mergeþi în vizite, chiardacã partenerul de viaþã insistã.

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþiproiectele ºi vã grãbiþi sã lepuneþi în practicã. Nu vãambiþionaþi sã vã rezolvaþi singurtoate problemele. Ar fi bine sãacceptaþi ajutorul prietenilor.

Oboseala acumulatã vã face sãfiþi foarte agitat. Ar trebui sã vãodihniþi mai mult. Fiþi foarteprudent, pentru cã existã risculsã fiþi implicat într-un accidentde circulaþie! S-ar putea sãizbucnescã o ceartã.

Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtoriefoarte importantã, din care esteposibil sã vã întoarceþi cu o maresumã de bani. Pe drum, vi sepropune sã vã asociaþi într-oafacere.

Începeþi ziua foarte agitat,alergând dupã un împrumuturgent. Pãstraþi-vã calmul, pen-tru cã sunteþi predispus la acci-dente cerebrale sau infarct.Aveþi rãbdare!

Vã simþiþi excelent, sunteþi relax-at ºi nimic nu vã poate tulbura.Mai mult, reuºiþi sã calmaþi opersoanã foarte agitata. S-arputea ca partenerul de viaþã sãvã reproºeze cã sunteþi indiferent.

Un prieten vã propune sã plecaþiîntr-o excursie, dar faptul cã nuaveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºisã cãutaþi cearta cu lumânarea.Nu îi cãutaþi nod în papurã per-soanei iubite! Fiþi atent la volan.Existã riscul sã aveþi un accident.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Alegeri europarla-mentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Agenda Eurovision

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pe fugã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 B.D. în acþiune17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Vânãtoare de poliþiºti22:30 ªtirile Pro TV23:05 CSI: New York

10:30 Jurnalul unui burlac (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Dublura22:15 Blackjack

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 D-Paparazzi (r)21:00 Pe banii pãrinþilor22:30 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Cununa de lacrimi (r)11:45 Santa Diabla (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Poveºtiri de noapte22:30 Cancan.ro23:00 Însãrcinatã la 16 ani

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Franþa12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat Italia13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo - CFR14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Dinamo - CFRCluj15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Digi Sport Special16:30 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal Club 18:00 Fotbal: Ceahlãul PiatraNeamþ - Botoºani 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Ceahlãul PiatraNeamþ - Botoºani 19:45 Digi Sport Special 20:15 Fotbal: Astra

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show


Pentru tinerii caredoresc sã îmbrãþiºezemeseria de jandarm suntscoase la concurs 303locuri, dupã cumurmeazã: 50 de locuripentru Academia dePoliþie „Alexandru IoanCuza” Bucureºti –Facultatea de Poliþie, înspecializarea Ordine ºisiguranþã publicã – armaJandarmi, 130 de locuripentru ªcoala Militarã deSubofiþeri Jandarmi„Grigore AlexandruGhica” Drãgãºani ºi 125de locuri pentru ªcoalaMilitarã de SubofiþeriJandarmi „Petru Rareº”Fãlticeni.

De asemenea, în insti-tuþiile de învãþãmânt aleMinisterului ApãrãriiNaþionale, JandarmerieiRomâne i-au fost apro-bate 8 de locuri, astfel:pentru AcademiaTehnicã MilitarãBucureºti, 2 locuri iarpentru AcademiaForþelor Terestre„Nicolae Bãlcescu” Sibiu,6 locuri

În conformitate cuOrdinul MAI nr.65 din25.04.2014 criteriulprivind înãlþimea candi-daþilor a fost modificat,în sensul cã, pentru bãr-baþi, înãlþimea minimãeste de 1,65 m, iar pen-tru femei este de 1,60m.

Termenul limitã dedepunere a cererilor deînscriere la concurs este2 iunie 2014 pentruînvãþãmântul superior ºi8 august 2014 pentruºcolile postliceale.

Informaþii suplimenta-re se pot obþine la sediulInspectoratului de jandar-mi, str. Dr. Victorªuiaga, nr.10, Deva,judeþul Hunedoara. Ceiinteresaþi pot accesa ºipaginile de internet aleinstituþiilor militare deînvãþãmânt ºi ale struc-turilor de jandarmi.

Sursa IJJ Hunedoara

Carmen COSMAN - PREDA

Lucrãtorii de la oficiilepoºtale vor sã atragãatenþia, prin acestepichetãri ale prefecturilor,asupra nedreptãþilor pecare ei susþin cã manage-mentul companiei le-a fãcutasupra lor de-a lungul tim-pului. Potrivit poºtaºilor,din vina actualului manage-ment, a scãzut cifra deafaceri a Poºtei Române, ascãzut numãrul de personal

operativ, a crescut numãrulde personal de conducereºi funcþional, a crescutremuneraþia managementu-lui chiar peste nivelul lacare este plãtit un managergeneral, în companiipoºtale naþionale, din þãriledezvoltate din Europa, ºi aufost încãlcate, în modrepetat, prevederileContractului colectiv demuncã. Manifestaþia deprotest are loc miercuri,începând cu ora 11.00, înfaþa Prefecturii Hunedoara.

Pe tot parcursul mani-festãrii organizate deSindicatul LucrãtorilorPoºtali din România, filialaHunedoara, jandarmii vorasigura ordinea publicã.

Pentru desfãºurarea încondiþii paºnice ºi civilizatea adunãrii publice jandarmiireamintesc participanþilorfaptul cã, în conformitatecu legea 60/1991 privind

organizarea ºi desfãºurareamanifestãrilor publice, suntobligaþi sã respecte reco-mandãrile fãcute de organi-zatorii adunãrilor publice,împuterniciþii aces-tora sau forþele deordine, sã seabþinã de la acþiunide natura aîmpiedicadesfãºurarea nor-

malã a adunãrilor publice ºisã nu incite la asemeneaacþiuni prin viu grai, mani-feste sau alte mijloaceaudiovizuale; sã nu intro-ducã sau sã aibã, în timpuladunãrilor publice, obiectecontondente, sãpãrãseascã imediatadunãrile publice sau loculunde acestea sedesfãºoarã, când au fostsomaþi de cãtre organiza-tori, împuterniciþii acestorasau forþele de ordine ºi sãnu participe la adunãripublice în stare de ebri-etate, sã nu consume ºi sã nu distribuie bãuturialcoolice.

Poºtaºii ies în stradã

A ngajaþii oficiilor poºtale din judeþulHunedoara vor protesta, miercuri, în

stradã, în faþa Prefecturii Hunedoara.Mitingul de protest va debuta la ora 11.00,iar jandarmii asigurã desfãºurarea acestuiaîn bune condiþii.

Casa de Culturã aSindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de

calificare, la cel mai micpreþ - cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor- 5 luni - 450 lei

Dulgher tîmplar parchetar- 5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domiciliu -2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã aSindicatelor vis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.

Jandarmii - nu mai mici de 1,60 m

I nspectoratul de Jandarmi Judeþean„Decebal” Hunedoara continuã activ-

itãþile de recrutare a candidaþilor pentruconcursurile de admitere organizate deinstituþiile de învãþãmânt din structuraMinisterului Afacerilor Interne ºi aMinisterului Apãrãrii Naþionale.

Monika BACIU

În acest moment,cea mai mare prob-lemã a peºterii esteiluminatul deficitar.Sistemul electric esteunul improvizat, iarpentru a remedia situ-aþia, AsociaþiaPetroAqua ºi+a unitforþele cu cele aleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Pentru a promovaPeºtera Bolii, consiliulJudeþean Hunedoaras+a asociat cu PetroAqua, cea care seocupã de acest monu-ment al naturii, monu-ment care a devenit înultimii ani un adevãratpunct de informare

turisticã. Asociaþia deEcologie ºi Intervenþiiîn caz de InundaþiiPetro Aqua are înadministrare ºi situlPeºtera Bolii, iar scop-ul principal al asoci-

aþiei este pro-movarea ºi dez-voltarea turis-mului, a valo-rilor istorice ºiculturale alejudeþuluiHunedoara

“Realizareaacestor punctedepãºeºte cumult putereaorganizatoricã aasociaþiei carefãrã unparteneriat cuautoritãþile

locale nu le poaterealiza. Asociaþiadoreºte, sã realizezeproiecte de dezvoltare,modernizare ºi pro-movare a situluiistoric, însã fãrã un

partener care sã spri-jine aceste proiecte,ele nu se pot realiza”,se aratã în docu-mentele CJH.

Abia dupã doi anis+a reuºit realizareaacestui parteneriat.Instituþia judeþeanã vaaloca fonduri pentrurealizarea unui sistemde iluminat corespun-zãtor în interiorul cav-ernelor.

“Abia acum ne+amtrezit sã facem aceastãasociere, cu toate cãdomnul Moloþ spuneade acum doi ani, darbirocraþia ne+aîmpiedicat. Dinmomentul în care afost concertul deCrãciun ºi s+a întâm-plat acel eveniment dedecuplare a iluminatu-lui în timpul concertu-lui ºi dânsul ºi+a datseama cã e un pericolreal dacã sunt turiºtisau sunt mulþi oameniîn peºterã. Dacã se ia

curentul lumea poatesã intre în panicã ºi înurma discuþiilor avuteºi cu dânsul ºi cu dom-nul vicepreºedinteBalint s-a ajuns la ohotãrâre cã trebuiefãcut un proiect ºi totsistemul de iluminat sãfie refãcut în condiþiirespectând legea pen-tru cã acolo sunt niºteadãugãri. Am primit10 metri de cablu, olampã, iar totul este oimprovizaþie.Asocierea este înavantajul asociaþieiPetroAqua pentru cãeste una sã fii înparteneriat cuConsiliul Judeþean ºialta este sã faci pentrufiecare mãrunþiº unproiect ºi sã faci totulfelul de lucruri.Proiectul este ladânºii, contractul afost acceptat, însãpânã la rectificareabugetului stãm cuacest pericol. Ieri s+aluat iarã douã orecurentul. Investiþia esteundeva la 10 mii delei, nu este o invetsiþiemare, dar dacã nusunt bani”, a declaratImre Szuhanek,preºedintele AsociaþieiPetro Aqua.

Reprezentanþii aso-ciaþiei încearcã sãobþinã finanþare ºi dela consiliul localPetroºani astfel încâtaici sã fie implementatun sistem desonorizare.

“La Petroºani, ladomnul primar amdepus un proiect pen-tru sonorizareapeºterii. Încep sã vinã

din strãinãtate. Amavut doi bulgari careerau vorbitori de limbaenglezã. Peºteraîncepe sã fie cãutatã,începem sã fim solici-taþi ºi este absolut nor-mal ca la momentul încare vine un grup devizitatori sã putempune un fond muzicalsã prezentãm peºtera,sã prezentãm oraºul.Este o treabã foarteinteresantã. Toþi carevin din sudul þãrii seopresc pe la noi ºi amajuns ºi un fel depunct de informare.Prima întrebare estecum ajungem laArsenie Boca, lacetãþile Dacice, laCastelul Corvinilor ºidomnul preºedinte aînþeles importanþaacestei porþi de intrarespre judeþulHunedoara. Totul estesã reuºim pânã începevacanþa sã rezolvãmtreaba cu evacuareapeºterii în caz dedecuplare”, a maispus sursa citatã.

Peºtera Bolii a fostredatã circuitului turis-tic de cãtre o mânã devoluntari de laAsociaþia EcologistãPetro Aqua dinPetroºani. Ecologiºtiiau reuºit sã îi redeafrumuseþea ºi sã opunã în valoare, iarlegendele þestute înjurul ei îi sporescfarmecul natural. Ceide la Petro Aqua auprimit dreptul deadministrare a peºteriide la reprezentanþiiParcului NaþionalCioclovina.


Monika BACIU

“În 17 mai esteconcertul A-Cappella,sunt anunþate patruformaþii, CorulPreoþilor Ortodocºidin Valea Jiului, corulInstitutului TeologicCatolic de la AlbaIulia, forumulGerman din Reºiþaºi un cor care ne-afãcut o plãcere înfiecare an. Estevorba de corul decopii de la Orãºtiecare mereu a fostceva deosebit”, adeclarat ImreSzuhanek,preºedinteleAsociaþiei PetroAqua.

În premierã, lapeºterã vor concer-

ta mai mulþi elevi dela Liceul de Arte dinDeva. Evenimentul vaavea loc în luna iunie,iar artiºtii deveni suntrecunoscuþi peste totîn lume, însã aceºtiavor cânta în premierãla Peºtera Bolii.

“În jur de 15 iunie

vom avea concert cuLiceul de Arte dinDeva. Spre ruºineanoastrã nu am ºtiut cevalori avem în judeþ,despre acest liceu amstat de vorbã cu con-ducerea ºi au concerteîn China ºi esteincredibil ce au. Am

stabilit o relaþie cu eiºi vin în iunie”, a maispus sursa citatã.

”Anticamera”Pesterii Bolii, care adevenit galerie de artain cadru natural, vagazdui o expozitie depictura naiva si deicoane. La evenimen-tul de la Pestera Boliisunt asteptati totiiubitorii de muzica siarta, dar si cei care,descoperind acesteminuni, pot devenifani infocati.

“Ambasadorul” Vãii Jiului, primeºte turiºtii cu sisteme improvizate

I mprovizaþii la un punct turistic de interes naþional.Peºtera Bolii ºi cetatea dacicã de la Bãniþa, de

lângã municipiul Petroºani, ascund comori nebãnuite.Promovarea zonei se realizeazã prin bunãvoinþa unorasociaþii, iar prin eforturi proprii acest lucru nu sepoate face la standarde înalte.

Tradiþionalul concert a-cappella, din nou în Peºtera Bolii

P eºtera Bolii va rãsuna în aceastã lunã. Pestecâteva zile, mai exact în data de 17 mai, la

Peºtera Bolii va avea loc un nou concert a-cappella.Mai multe formaþii din þarã vor concerta în adânculpãmântului, acolo unde acustica este una divinã.

Documents

CVJ NR. 605, MIERCURI 7 MAI 2014