CVJ, nr. 483, miercuri 30 octombrie 2013

Cimitirele pãzitede cerºetori

ºi hoþi>>> PAGINA A 5-A

Mulþi au fost, doarunul rãmãsese...

Adio Romi!>>> PAGINA A 4-A

Susþinere pe toatefronturile

Petiþie on-linepentru tragerea la

rãspundere acelor incriminaþi

de TraianBerbeceanu>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 483

Miercuri, 30 Octombrie 2013

Cutremure da,asigurãri ba>>> PAGINA A 10-A

Proiecte mari care schimbã

imagineaLupeniului

>>> PAGINA A 13-A

Conservele de carne sosesc

la Petroºani>>> PAGINA A 15-A

Îngroapã miereaeuropeanã>>> PAGINA A 11-A

Hortopan ºi Raj Tunaru -

candidaþi laeuroparlamentare?

>>> PAGINA A 12-A

P rimari bogaþi, primari îndatoraþi. Aleºii locuitorilor din Valea Jiului seîncadreazã în douã categorii, cei care sunt bogaþi ºi cei care sunt îndatoraþi.

Edilii din Valea Jiului se confruntã în colecþiile de bijuterii pe care le deþin. Patru din cei 6 primari ai Vãii deþin bijuterii, insigne ºi ceasuri în valoare depeste 53 de mii de euro. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 16-A16-A

CONFRUNTAREABIJUTERIILOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Carmen COSMAN

Petiþia este adresatãtuturor instituþiilor abilitate,respectiv ConsiliuluiSuperior al Magistraturii,Guvernului, MinisteruluiJustiþiei, Ministerului Public– DNA, DIICOT,Parchetului de pe lângãÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, MinisterulAfacerilor Interne, SRI ºiAvocatul Poporului.Semnatarii documentuluicer reprezentanþilor acestorinstituþii sã dispunã veri-ficãri „cu privire la modul încare s-a desfãºurat anchetaîn dosarul penal în care afost cercetat comisarul ºefTraian Berbeceanu, modali-tatea aplicatã de cãtreprocurori la audier-ile din dosar,modalitatea deînregistrare a con-vorbirilor ale cãrorstenograme au fostdepuse la dosar,respectiv dacã aufost obþinute toateautorizaþiile în con-formitate cuprevederile legale ºidacã au fostfolosite potrivit leg-islaþiei în vigoare”.În doar câteva orede la lansarea înspaþiul virtual,petiþia a strâns sutede semnãturi maiales din judeþeleHunedoara ºi Alba,dar ºi din Bucureºti sau dinstrãinãtate. Sunt oamenicare l-au cunoscut personalpe comisarul TraianBerbeceanu sau care aucitit despre acuzaþiile care ise aduc ºi cred în nevi-novãþia lui. Practic, petiþiaface referire la un raport pecare Berbeceanu l-a depusla IGPR încã din luna iulie,în care erau reclamate

fapte sãvârºite de cãtre per-soane ce aveau calitãþi spe-ciale în cadrul unor instituþiipublice.

„Prezenta petiþie estejustificatã de faptul cã, înluna iulie 2013, comisarulºef de poliþie, TraianBerbeceanu, ºeful BCCOAlba Iulia, a depus laInspectoratul General alPoliþiei Române (IGPR), unraport prin care reclamatefapte sãvârºite de cãtre uniiprocurori ºi unii poliþiºti înactivitatea lor profesionalã.Observând cã în raporterau reclamate faptesãvârºite de cãtre persoanece aveau calitãþi speciale încadrul unor instituþii publiceºi considerând cãfuncþionarii IGPR nu au

competenþa ºi atribuþiilenecesare pentru cercetarealor, IGPR a înaintat, prindouã adrese, raportulîntocmit de cãtre comisarulºef Traian Berbeceanu,cãtre Parchetul General(Parchetul d.p.l. ÎCCJ) ºicãtre Direcþia NaþionalãAnticorupþie (D.N.A.). Ladata de 15 iulie 2013, ora10:56 PM, aºa cum reiese

din Anexa 1 la prezentapetiþie, comisarul ºef TraianBerbeceanu, ºeful BCCOAlba Iulia, i-a trimis doam-nei Procuror ªef, Alina-Mihaela Bica, de laDIICOT, o solicitare princare o ruga ca, în mãsuraîn care timpul dumneaei îipermite, sã-i acorde o audi-enþã în data de16.07.2013, începând cuorele 12:30, arãtând cã laacea datã el se aflã înBucureºti ºi doreºte sã-icomunice unele disfuncþion-alitãþi apãrute în colabo-rarea dintre BCCO AlbaIulia ºi DIICOT – ServiciulTeritorial Alba Iulia.Solicitarea a fost cuprinsãîntr-un mesaj pe carecomisarul ºef TraianBerbeceanu, l-a trimis depe adresa de poºtã elec-tronicã personalã (e-mail),pe adresa de poºtã elec-tronicã (e-mail) de laDIICOT – StructuraCentralã,[email protected]þii nu cunoaºtem

dacã TraianBerbeceanu aprimit vreunrãspuns la solic-itarea sa, dacã areuºit sã oîntâlneascã pedoamnaProcuror ªef,Alina-MihaelaBica, de laDIICOT ºi dacãa reuºit sã dis-cute despre celemenþionate încererea lui deaudienþã.Solicitãrile pecare subsemnaþiivi le adresãm,sunt motivate deîmprejurarea cã,

dupã ce a realizat demer-surile menþionate mai sus,împotriva comisarului ºef,Traian Berbeceanu, a fostînceputã urmãrirea penalãde cãtre procurori dincadrul DIICOT, a fost dis-pusã reþinerea lui TraianBerbeceanu în calitate deînvinuit ºi a fost solicitatãarestarea preventivã a aces-tuia în dosarul penalnr.932/57/2013, soluþia

Curþii de apel Alba Iulia afost de admitere a solicitãriiprocurorilor ºi a fost dis-pusã arestarea preventivã ainculpatului BerbeceanuTraian”, aratã cei care auredactat petiþia on - line.

V or sã afle de ceniciunul dintre

acuzaþi nu a fostcercetat

Totodatã, semnatariipetiþiei vor sã afle din cecauze poliþiºtii ºi procuroriicare au fost menþionaþi înraportul întocmit de cãtrecomisarul ºef TraianBerbeceanu nu au fostcercetaþi disciplinar ºi/saupenal de cãtre autoritãþilecompetente, ci au întocmitun dosar în care au efectuatcercetare penalã împotrivacelui care i-a reclamat prinraportul depus la IGPR îniulie 2013. „Aºa cum amvãzut în cadrul emisiunilortelevizate, au fost invocatepresiuni la audieri ºi abuzurisãvârºite din partea acelorprocurori care au procedatla audierea martorilor ºiînvinuiþilor din dosarul încare comisarul ºef TraianBerbeceanu a fost învinuit,apoi inculpat ºi arestat pre-ventiv.

Presiunile ºi abuzurilesãvârºite de cãtre procurori,au fost semnalate de cãtreunele persoane dintre celeaudiate în dosarul în care afost întocmit rechizitoriul înbaza cãruia s-a dispusreþinerea lui Traian

Berbeceanu ºi, ulterior, s-asolicitat de cãtre procuroriarestarea preventivã a aces-tuia (…) Subsemnaþii, încalitate de cetãþeni respons-abili ºi conºtienþi de drep-turile noastre, VÃ RUGÃMSÃ VÃ EXERCITAÞIDREPTURILE ªI SÃ VÃRESPECTAÞI OBLIGAÞI-ILE PE CARE VI LECONFERÃ FUNCÞIILEPUBLICE OCUPATE ÎNINTERESULCETÃÞENILORROMÂNIEI, sã dispuneþiverificãri cu privire la modulîn care s-a desfãºuratancheta în dosarul penal încare a fost cercetat comis-arul ºef Traian Berbeceanu,modalitatea aplicatã decãtre procurori la audieriledin dosar, modalitatea deînregistrare a convorbirilorale cãror stenograme aufost depuse la dosar,respectiv dacã au fostobþinute toate autorizaþiileîn conformitate cu preved-erile legale ºi dacã au fostfolosite potrivit legislaþiei învigoare”, se mai precizeazãîn documentul la carefacem referire.

În paralel cu aceastãpetiþie, pe Facebook sederuleazã în continuare ocampanie de susþinere a luiTraian Berbeceanu, undeau fost postate o mulþimede mesaje de încurajare aacestuia ºi au fost aduseacuze grave la adresaprocurorilor DIICOT care îlcerceteazã pe fostul ºef alBCCO, înlocuit luni dinfuncþie.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013 Actualitate 3

Susþinere pe toate fronturile

Petiþie on-line pentru tragerea la rãspundere a celor incriminaþide Traian Berbeceanu

S usþinãtorii comisarului ºef TraianBerbeceanu, fostul ºef al Biroului de

Combatere a Criminalitãþii Organizate Albareþinut sub acuzaþia de sprijinire a unuigrup infracþional, au lansat o petiþie on –line referitoare la raportul depus la IGPR decãtre Traian Berbeceanu.

Mircea NISTOR

În urmã cu doarcâteva sãptãmâni avorbit, pentru ultimaoarã, despre viaþa sacare a cunoscut unmoment de cotiturã înanul 1997 atunci cânda fost disponibilizat dela o minã din zonã.Trist ºi slãbit, maispera încã în viitorulturistic al zonei, activi-tate în care se impli-case de vreo 15 ani.Din pãcate, nu a maireuºit sã prindã acestmoment, plecând prearepede la ceruri...

În acest an, în lunaseptembrie, s-auîmplinit 16 ani de lamomentul demarãriimasivelor disponibi-lizãri minereºti dinValea Jiului. Cu primaocazie, câteva mii deortaci au renunþat laminerit (contra câtorvaarginþi) ºi au îmbrãþiºatstatutul de ºomeri. Înacelaºi timp, guver-nanþii de ieri, camaceiaºi cu cei de azi,le-au promis acestoranoi ºi noi oportunitãþide a câºtiga un ban.Printre ideile destinate

creãrii unor noi locuride muncã, în afarã deperspectiva demarãriiunei afaceri pe contpropriu, guvernanþiiau înaintat ideea edi-ficãrii unei salbe de

hidrocentrale sau aunei autostrãzi care sãstrãbatã Valea Jiului,aducerea unor investi-tori strãini, declarareazonei drept defa-vorizatã, precum ºimulte alte activitãþidestinate a absorbiforþa de muncãdisponibilizatã. Din

faºã, toate aceste ideis-au dovedit în timp afi simple vorbe arun-cate în vânt, mineriinefiind pregãtiþi pen-tru a fi buni ca man-ageri, locurile de

muncã alternativeneapãrând nici astãzi.

Printre altele,guvernanþii de ieri,cam aceiaºi cu cei deazi, au demarat ºi oserie de cursuri derecalificare profesion-alã destinate foºtilormineri, care urmau sãfie reconvertiþi în

croitori, chel-neri, construc-tori, mecaniciauto, tapiþeri,sudori, etc,etc. Toateaceste cursuride calificare aueºuat, cei maimulþi dintrefoºtii minerigãsindu-ºi întimp un nouloc de muncãla export, prinItalia sau Spania, îngeneral, ca ºi practi-canþi ai unor meserii

refuzate de cãtrebãºtinaºii din respec-tivele þãri. Un exem-plu de astfel de cursratat este ºi cel desti-nat creãrii unor agenþide turism. Pornit ladrum cu surle ºi trâm-biþe prin anul 1999, laacesta s-au înscris 120de mineri disponibi-lizaþi, cei mai mulþidintre ei terminând cubrio cursurile. Dintreaceºtia, însã, din ceipeste 100 de absol-venþi, unul singur mailucra în domeni-ul de activitatepentru care afost pregãtitasiduu de cãtrestatul român.Ceilalþi aupreferat meseriade „cãpºunar”prin Spania saucea de „mãslini-tor” prin Italiasau Grecia. „Înurmã cu 16 anide zile m-am

înscris ºi eu, ca ºi alþifoºti ortaci, la un cursde calificare ca lucrã-tor în turism, cursorganizat de cãtre ocompanie de turismcare pe atunci aveaun sediu ºi în ValeaJiului. Dupã câþivaani, am rãmas singu-rul absolvent al cursu-lui care a rãmas sãmai lucreze în acestdomeniu de activitatepentru care ne-ampregãtit, respectiv tur-ismul. Ceilalþi, proba-bil cã au fost tentaþide alte meserii saupur ºi simplu au con-siderat cã aceasta nueste o meserie deviitor, pentru care numeritã sã te zbaþi.Mulþi dintre foºtii meicolegi nu au nici astãziun loc de muncã sta-bil, lucrând la negru înalte domenii de activi-tate”, declara, laînceputul acestui an,Romeo Roºia.

„Luat” chiar deprimul val de disponi-bilizãri, respectiv celdin septembrie 1997,acesta, dupã doi anide ºomaj, în care astat degeaba, s-a decisîn anul 1999 sã facã

o facultate. Studiilesuperioare ºi le-aîncheiat în anul 2005,ocazie cu care a intratîn posesia uneidiplome de psiholog-sociolog, acesteiaadãugându-i-se ºidiploma de lucrãtor înturism. „Dupã 16 anide luptã pot sã spuncã stau ceva mailiniºtit. Eu am reuºit,dar mulþi dintre foºtiimei colegi de minã sechinuiesc ºi astãzi sãsupravieþuiascã”,susþinea fostul miner.

În ultimii ani,Romeo Roºia a con-dus o companie deturism cu sediul înValea Jiului, din cali-tatea de director. Dinpãcate, el a fost unuldintre foarte puþiniifoºti mineri care aureuºit sã-ºi gãseascãun nou drum în viaþã,ceilalþi orbecãind ºiastãzi în subteranelenoii societãþiromâneºti post-comu-niste. ªi tot dinpãcate, Romi apãrãsit, sãptãmânatrecutã, lumea care i-aacordat atât de puþineºanse pentru o viaþã„de succes”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 20134 Actualitate

Mulþi au fost, doar unul rãmãsese... Adio Romi!R omeo Roºia a intrat, ºi el, în istorie. Cu bune, cu

rele, cel care a semnat actul de naºtere al sportu-lui cu parapanta în Valea Jiului s-a mutat, pentru tot-deauna, în cerurile pe care le-a iubit atât de mult. Aplecat dintre noi cu regretul cã nu a ajuns cetãþean deonoare al municipiului Petroºani dar ºi cã nu a reuºitsã aducã Valea la statutul de zonã turisticã recunoscutãpe plan mondial.

DianaMITRACHE

Nimeni nu îi vaîmpiedica pe credin-cioºi sã ofere pomanã,dar pentru a nu fi

agresaþi de cerºetorivor veni poliþiºtii locali.Patrulele vor avea mis-iunea de a se asiguracã niciun localnic nu eagresat de aceºtioameni, care vin an

de an din toatecolþurile. Totul a fostdeja pregãtit ºi cei dindispozitive sunt gata sãintervinã.

„În fiecare an existão migraþie a celor carevin sã cerºeascã dincelelalte judeþe ºi celmai des ei sunt dinAlba sau Sebeº, iarpoliþiºtilor locali lerevine sarcina de a-ilegitima pe aceºtia ºide a-i atenþiona vis avis de comportamentul

pe care îl au faþã decei care vin sã îºicerºeascã morþii.

Deci sã nu devinãprea agresivi verbalsau de altã naturã”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipi-ului Petroºani.

Vineri, 1 noiembrie,cimitirele se umplu deoameni care vor da depomanã.E ZiuaMorþilor ºi obiceiul especulat de cerºetorii,care vor fi þinuþi la dis-tanþã, dacã devin agre-sivi.

În plus, oameniicare vor veni în cimi-tire în aceste zile suntsfãtuiþi sã nu îºi scapedin vedere obiectelepersonale de valoare ºisã nu se lase pãcãliþi

de cei care acum autransformat evenimen-tul într-o afacere ºi, pediferite sume, îºi oferãserviciile celor care vorsã îºi cureþemormintele.

Mircea NISTOR

În România deastãzi, Halloween-ul(poate mai exact spusHelloween), desprecare nimeni nu ºtie înmod sigur ce a fost ºicu ce s-a ocupat, estecelebrat, probabil dininerþie nord-atlanticã,la sfârºit de octombrie,pentru cã aºa este lamodã, de „bon-ton”sau „trendy” ºi nu înultimul rând pentru cãun întreg sistem defãcut bani este mulþu-mit de identificareaunui nou prilej de agoli buzunarele ºi aºa

goale ale românului derând.

Dacã în urmã cuceva ani se cumpãraucadouri doar cu ocaziaunor evenimente binestabilite, gen Paºte,Crãciun, zile onomas-tice, 1 sau 8 martie,dupã „MomentulDecembrie 1989”,bugetele familiale suntsubþiate ºi de cãtreimportatele ºi puþinimportantele (pentruromâni) sãrbãtori degenul Halloween,Thank s Giving Daysau St. Valentine sDay. O fi acum ziuaSfântului Valentin

noua sãrbãtoare uni-versalã a dragostei,dar puþini mai ºtiu cãºi românii, din vremuriimemoriale, îl au peDragobetele lor, cele-brat de mii de ani pe24 februarie, cu câte-va zile mai târziu decâtnoul Dragobete-Valentin serbat pe 14februarie.

În ceea ce priveºteHalovin-ul ãsta, spune-se o celebrare desorginte celticã, aceas-ta este ºi ea nouapãrutã pe meleagurilecarpato-ponto-danubi-ene ºi reprezintã obunã ocazie de vân-

zare a dovleþilor. Adicãun fel de „Dai un banpe un bostan”.

Cam atât cã-n rest,pentru noi româniiadevãraþi, nu reprezin-tã nimic. Dacã pânã înurmã cu ceva ani,când eram traºi pestânga, celebram, deexemplu, ziuaTãtucului Stalin,acuma, normal, dupãce am trecut pe dreap-ta, mai trebuie sã ser-bãm ºi serbãrileNATO. Interesant ar fide aflat ce vom maicelebra atunci cândvom ajunge ºi-n cen-tru. Poate ZiuaMondialã a PunctuluiG...


Avem ºi ce ne mai lipsea: Halovin!

Î n ultimul timp, românii s-au obiºnuit sã celebreze totfelul de sãrbãtori care nu au nici în clin, nici în

mânecã ºi nici mãcar în tiv cu istoria ºi tradiþia lor popu-larã. Adicã marcheazã niºte date ºi agape prea puþinimportante ºi în plus, nãscute târziu de o „tradiþie” careducea lipsã de zile marcante pentru a se identifica cu untãrâm proaspãt cucerit sau cu cineva anume. ªi uite aºa,cei mai vechi europeni au ajuns sã „þinã” ºi sã celebrezeniºte „chestii” inventate în special de cãtre cei mai noinord-americani.

Cimitirele pãzite de cerºetori ºi hoþi

N u va fi cimitir fãrã forfotã ºi,dacã oamenii agreazã ideea

de a da de pomanã, totul va trebuisã se desfãºoare în limita uneidecenþe. Asta vor veghea poliþiºtiilocali, care au ca misiune sã asigureun climat de liniºte în aceste locuri.

CarmenCOSMAN

Numãrul maidanezilor dinLupeni este mult maimic ºi asta dupã ceprimarul CornelResmeriþã a iniþiat ocampanie de recom-pensare a celor carprind câini ºi îi aduc la

adãpostul dinLocalitate.

Banii oferiþi dreptrãsplatã nu sunt dinbugetul public, ci dinpropriul buzunar aledilului ºef din Lupeni,care a decis sã-i recompenseze pe toþicei care aduc un maidanez la adãpostcu suma de 20 de lei

dacã este adult ºi cu 5lei pentru pui.Campania a intrat învigoare la începutullunii octombrie, dardeja s-a finalizat, dupãce hingherii de ocazieau luat chiar ºi câinidin gospodãriile oamenilor, numai sãprimeascã recompen-sa.

„Într-adevãr, cam-pania a luat sfârºit,pentru cã începuserãsã ia câini ºi din curþileoamenilor. Nu vã potspune suma pe caream oferit-o ca recom-pensã, pentru cã ea

nu a fost plãtitã dinbugetul public, ci demine personal.

Dar, pot sã vãspun, însã, cã la adã-

post au fost aduºi sutede câini fãrã stãpân”,a declarat primarulLupeniului, CornelResmeriþã

Acesta a precizat cãnu vor eutanasia câiniidin adãpost, chiardacã existã o lege învigoare care le dãdreptul sã facã asta.Patrupedele vor fisterilizate pe cheltuialamunicipalitãþii, iarapoi vor fi eliberateori vor fi date spreadopþie celor caredoresc.


Monika BACIU

“Venim de laDãbuleni. Vindemvarza cu 60 de banikilogramul ºi nici aºanu prea cumpãrãlumea. Negociempreþurile, dar în zadar.Oamenii mai aºteaptãpuþin poate mai ieftin-im. Nici nu câºtigãm

ca sã ne recuperãmbanii pe transport”,spune un comerciantcare a venit tocmai dinDãbuleni.

Producãtorii suntcei mai dezamãgiþi. Auinvestit timp ºi banipentru a producevarza, iar acum se vãdîn postura de a sta cumarfa necumpãratã.

“De la Cãlãraºivenim ºi suntem pro-ducãtori. Vindem kilo-gramul cu 50 de bani,dar oamenii nici aicinu au bani sã ocumpere. Nu vomreuºi sã ne scoateminvestiþia. E vorba detimp, bani, motorinã.

Nu ºtiu ce vom face”,a spus un producãtor.

Alþii însã au specu-lat ºi au cumpãratvarza de la producãtoriºi sperã sã obþinãprofit, nu mult, daroamenii spun cã oriceleu e binevenit.

“Nu suntem pro-ducãtori. Amcumpãrat varza de laproducãtori. Noi sun-tem din Petroºani aºacã o vindem aici cu 70de bani, iar profituleste de 20 de bani lakilogram”, spune uncomerciant.

Cumpãrãtori suntpuþini. Cei carepãstreazã obiceiul depune varza la muratmai aºteaptã câtevazile în speranþa cãvânzãtorii vor mai lãsadin preþuri.

Campanie finalizatã

Sute de câini strânºi de pe strãzile Lupeniului de hingherii de ocazie

A cþiunea de prindere a câinilor fãrã stãpân dinLupeni de cãtre voluntari s-a încheiat ºi asta

pentru cã începuserã sã fure pânã ºi câinii din curþileoamenilor pentru recompensa promisã. PrimarulMunicipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, este mulþumitde rezultate ºi spune cã pe strãzi sunt mult mai puþinepatrupede.

Varzã din “þara lubeniþei”

V arza a invadat pieþele dinPetroºani. Zeci de comercianþi

din toate colþurile þãrii au venit laPetroºani pentru a-ºi vinde marfa.Chiar ºi în condiþiile în carepreþurile la un kilogram de varzãoscileazã între 50 ºi 70 de bani,comercianþii ºi produicãtorii seplâng de încasãrile extrem de mici.Vin cu tone de varzã chiar din“þara” lubeniþei, de la Dãbuleni.


DianaMITRACHE

Va vedea cum e sãconduci partea admin-istrativã ºi rolul de stu-dent va fi preluat dedirectorul DacianCiodaru. E un fel deviceversa ºi prin astastudenþii sunt antre-naþi sã vadã trans-parenþa decizionalã.

Miercuri, încã dedimineaþã, un boboc

din anul I va devenidirector pentru o zi ºiîi va lua locul luiDacian Ciodaru, iniþi-atorul proiectului.Astfel, acesta vaajunge director gener-al administrativ alcampusului de laPetroºani, iar direc-torul ºi prorectorulvor merge la cursuriîn locul lui, vor mâncala cantinã ºi vor dormiîn cãminul studenþesc.

„Am fost ºi mâine iarvoi fi student. Suntdocumente pe care euo sã îi explic ce e cuele, iar atunci când nusunt la cursuri, am sãi leprezint,aºa cumvreau sã îi prezint ºicolaboratorii noºtri cevcin cu hârtii la sem-nat ºi semnãtura va fi,bineînþeles, a mea.Eu, însã, o sã îi explicsã îi arãt ce înseamnãtransparenþã ºi am

conlucrat ºi voi conlu-cra cu studenþii sãvadã cum staulucrurile, pentru a luacele mai bune decizii”,a spus DacianCiodaru, directoradministrativ alUniversitãþii dinPetroºani.

Totul se desfãºoarãîn campus, iar întretimp restul studenþilorce iau parte la stu-

denþiadã sevor antrenaîn jocurilecopilãriei(ºotron, v-aþiascunselea,raþele ºivânãtorii,þarã, þarãvrem ostaºi,vor sãricoarda ºivor faceavioane dinziare).

DianaMITRACHE

Senatul a respinspropunerea de legeformulatã de iniþiator,cu 12 voturi pentru,86 voturi împotrivã ºidouã abþineri.

În expunerea demotive, iniþiatorii -mai mulþi deputaþiUDMR - aminteau cãLegea muntelui nr.347/2004 declarãzona montanã ca fiind"teritoriu de interesnaþional special eco-nomic, social ºi demediu". "Strategia dedezvoltare durabilã azonei montane

recunoaºte faptul cãlocuitorii zonei mon-tane, ca urmare aproducþiilor agricolescãzute, nu benefici-azã de resurse finan-ciare suficiente, deinputuri, de infrastruc-turã adecvatã îngospodãrie, de asis-tenþã tehnicã ºi depregãtire profesionalãspecificã, ceea ce lim-iteazã calitatea vieþiilocuitorilor din acestareal", se aratã îndocumentul amintit.

Iniþiatorii maisusþineau cã extin-derea facilitãþilor fis-cale, prevãzute delegea supusã modi-

ficãrii, pentru per-soanele juridice caredesfãºoarã activitãþide turism în zonamontanã, nu numaicã va sprijini dez-voltarea sectorului deservicii în domeniulturismului montan,dar va conduce ºi lacrearea de locuri demuncã.

În prezent, aceastãreducere se aplicãdoar clãdirilor ºiterenurilor de pelitoralul Mãrii Negre,iar iniþiatorii ar fi vrutsã fie aplicabilã ºi laRezervaþia din DeltaDunãrii.

La mare da, la munte nu

Impozite diferenþiate pentru hoteluri

I mpozitele pentru motelurile ºi pensiunile de lamuntenu se reduc la jumãtate. Plenul Senatului a

respins marþi propunerea legislativã care ar fi modifi-cat Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal ºi care vizaclãdirile ºi terenurile din zona montanã deþinute de persoanele juridice care presteazã servicii turistice pentru o duratã de minimum ºase luni.

Director pentru o zi în Campusul UP

D irector pentru o zi, petreceri, expoziþii, dezbateridespre viaþa de student ºi concursuri sportive

sunt doar câteva dintre obiectivele propuse la„Studenþiada” de la Petroºani. La Universitatea dinPetroºani se schimbã rolurile ºi un student ce are datade naºtere în acesatã lunã ºi stã în cãmin va deveniunul dintre cei mai importanþi oameni ai Universitãþii.

Monika BACIU

Chiar ºi aºa de laînceputul acestui an ºipânã la data de 30septembrie aproape3000 de persoane aufost angajate în ValeaJiului, cele mai multecare ºi-au gãsit un locde muncã fiind dinPetroºani.

“La nivelul VãiiJiului, în acest anpânã la data de 30septembrie a avut unnumãr total de 2850de persoaneîncadrate, persoaneîncadrate cu ajutorulnostru. Pe localitãþi, laPetroºani avem 1117,la Lupeni, 730,Petrila 445, la Vulcan558 de persoane”, adeclarat Iudith Babþan,ºef ALOFM Petroºani.

Chiar ºi în condiþiileîn care numãrul per-soanelor angajate estede peste 2500, potrivit reprezen-tanþilor ALOFM,numãrul celor

încadraþi pe piaþamuncii este mic com-parativ cu alþi ani.

„Faþã de alþi ani,numãrul de persoaneîncadrate este înscãdere. Începând cu22 octombrie a apãruto modificare legisla-tivã începând cuaceastã datã angaja-torii au obligaþia nunumai sã ne anunþecã au un post vacant,trebuie în 24 de oresã ne anunþe ºi faptulcã au angajat o per-soanã pe acel locvacant”, a mai spus

sursa citatã.Noutãþile legislative

vor permite însãAgenþiilor Locale pen-tru Ocuparea Forþeide Muncã sã monitor-izeze mai uºor pos-turile care se ocupã.

„În mod normal,aceastã modificare artrebui sã elimineneclaritãþile privindlocurile de muncãvacante, deci locurilede muncã care suntocupate vor fi actual-izate ºi sperãm sã fimcu ele la zi”, a maiprecizat Iudith Babþan.

În primele 9 luni ale anului,

Aproape 3000 de persoane ºi-augãsit loc de muncã

M ii de persoane angajate la nivelul Vãii Jiului.Piaþa locurilor de muncã din Valea Jiului este

una destul de limitatã. La sfârºitul fiecãrei luni în ValeaJiului are loc bursa locurilor de muncã, însã numãrulpersoanelor angajate este destul de limitat.

Educaþia civicãa elevilor, predatã

de procurori ºijudecãtori

C hiar dacã au un numãrextrem de mare de dosare

de rezolvat care le ocupã tottimpul, procurorii ºi judecãtoriivor mai primi o însãrcinare.Potrivit ministrului Justiþiei,Robert Cazanciuc, aceºtia le vorpreda educaþie civicã elevilordin clasele a VII-a ºi a VIII-a,urmând sã îi înveþe noþiunisimple despre justiþie.

Ministrul Justiþiei, RobertCazanciuc, a declarat, cãprocurorii ºi judecãtorii vor preda ore de educaþie civicãelevilor din clasele a VII-a ºi a

VIII-a, în cadrul unui proiect comunal ministerului pe care îl conduce ºial Educaþiei.

"Vor învãþa ce înseamnã onormã, ce consecinþe sunt pentrunerespectarea unor norme, în

mãsura în care poþi sã ai acest dialog la clasa a VII-a sau a VIII-a.

În cadrul unor ore de educaþiecivicã, unde se vorbeºte despre

organizarea societãþii, cu siguranþã putem

vorbi ºi desprejustiþie", adeclaratCazanciuc.

MinistrulJustiþiei este depãrere cã în

acest fel elevii arputea înþelege mai

bine justiþia ºi con-secinþele nerespectãrii

unor reguli dacã învaþã noþiunile dela judecãtori ºi procurori.

Proiectul va începe dupãsemnarea unui protocol între celedouã ministere, iar judecãtorii ºiprocurorii care vor preda educaþiacivicã vor fi voluntari.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Sistemul desupraveghere

video, un sistem utilS istemul de supraveghere

video a centruluimunicipiului Petroºani ºi-adovedit utilitatea în anul încare a funcþionat.

Datoritã celor 12 camere (10mobile ºi 2 fixe) poliþiºtii locali aureuºit sã identifice mai multe aba-

teri, aplicând 213 sancþiuni contravenþionale. Cele mai multepentru încãlcarea liniºtii publicesau pentru cerºetorie.

“În acest an, în total, reprezen-tanþii Poliþiei Locale, datoritã sis-temului de supraveghere video a

centrului localitãþii, din capãtulcentrului civic ºi pânã la intersecþiacare duce la sediul Poliþiei municipale, au aplicat 213 sancþi-uni. Acestea se referã la accesulautoturismelor pe centrul civic,încãlcarea normelor de convieþuire

socialã, cerºetorie sau parcarea petrotuare”, a declarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiuluiPetroºani.

Centrala de supraveghere videofuncþioneazã în clãdirea fostuluiComisariat Militar, în acelaºi spaþiuîn care, în urmã cu doar câtevazile s-a mutat ºi Poliþia Localã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

P osibilitatea achitãrii facturilor de apã în reþelele

PayPoint dã rezultate. În niciolunã de zile, de când facturile deapã au cod de bare, în conturilefurnizorului de apã ºi canalizarea intrat deja o jumãtate de mil-iard de lei vechi.

Conducerea Societãþii ApaServValea Jiului SA a vrut sã vinã în sprijinul abonaþilor, aºa încât aceºtiasã nu mai fie nevoiþi sã stea la cozi, la centrele de încasare, pentru a-ºiachita afcturile.

A încheiat un contract cu operatorulde plãþi în numerar al reþelelorPayPoint, iar din data de 9 octombriesistemula devenit efectiv operaþional.O mãsurã care ºi-a atins scopul propus, dupã cum declarã directorulSC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, care a fost ºi primulclient. “De la implementarea acestuiprogram, prin sistemul PayPoint s-au încasat aproximativ 500 de milioane de lei. Cert este cã în Valea Jiului sistemul dã roade, iarclineþii noºtri nu mai trebuie sã stea lacoadã sã-ºi achite factura”, a declaratCostel Avram, directorul ApaServValea Jiului SA.

Sistemul este operaþional în toate

localitãþile din Valea Jiului, iar facturilepot fi plãtite la orice centru dotat cuun astfel de sistem de platã.

Clientul ApaServ trebuie doar sãvinã cu factura de apã la cel maiapropiat magazin unde se gãseºte unterminal PayPoint, unde se scaneazãcodul de bare de pe facturã, plata fiindabsolut sigurã.

Pe de altã parte, oficialii ApaServvor sã implementeze ºi plata facturii cuajutorul cardurilor bancare. La casie-riile operatorului de apã ºi canal dinPetroºani ºi Petrila, în prima fazã, vorfi montate douã POS –uri, aºa încâtplata sã nu fie fãcutã doar cash, ci ºiprin card. Ulterior, sistemul va fi extinsºi în celelalte localitãþi din Valea Jiului.


Þ ara noastrã ocupãlocul 73 din 189 de

state, într-un clasamental þãrilor în care este celmai uºor sã faci afaceri,potrivit unui raport alBãncii Mondiale.

"România a simplificat procesul de demarare a unei afaceri prin transferul certificatului de înregistrare dela Administraþia Fiscalã laRegistrul Comerþului.

Aceasta, a fãcut mai uºoarãºi mai puþin costisitoare platataxelor prin reducereafrecvenþei plãþilor, de la o datãpe trimestru, la de douã ori pean.Totodatã, România a simplificat respectarea con-tractelor prin adoptarea unuinou cod de procedura civilã ºiurgentarea tuturor procedurilorjuridice", se specificã în raportulBãncii Mondiale intitulatDoing Business 2014.

Deºi deþine acelaºi loc ca ºiîn 2013, punctajul general al

þãrii noastre s-a îmbunãtãþit cu0,48 de puncte, ajungînd la untotal de 65,11 puncte, datoritãprogreselor realizate la capi-tolele: demararea unei afaceri,plata taxelor ºi respectarea contractelor.

Primele cinci poziþii în 2014,sînt deþinute tot de fruntaºii deanul trecut, ºi anumeSingapore, Hong Kong, NouaZeelandã, SUA ºiDanemarca.Raportul "DoingBusiness" analizeazã reglemen-tãrile care se aplicã companiilorîntr-o economie în timpul ciclu-lui de existenþa al acestora,inclusiv comerþul exterior, platataxelor sau protejarea investito-rilor.

G uvernul arputea introduce

o nouã taxa pe carburanþi, iar baniiîncasaþi ar urma sãfie folosiþi numai pentru infrastructurarutierã, a anunþatluni prim-ministrulVictor Ponta.

"Este o idee maiveche, de cînd Fenechiuera ministru, de a introduce o anumitã taxape preþul benzinei ºi al motorinei, pentru a alimenta doar fondurilenecesare pentru con-strucþia de infrastructurãrutierã, nu cã venituri labugetul general, ci doarpentru infrastructura.

Trebuie sã o analizãm.Nu o resping în niciuncaz de la început", a spus premierul la România TV.

Fostul ministru alTransporturilor, ReluFenechiu, a susþinut cã sepoate asigura finanþarea

pentru construirea a4.000 de kilometri deautostradã prin mãrireaaccizei la carburant ºitaxarea pe distanþã atraficului greu. ªoferiiromani plãtesc dejarovinieta pentrufinanþarea drumurilor, iardupã finalizarea primeiautostrãzi realizate înregim de concesiune, vafi introdusã ºi o taxã peautostradã. Potrivit unuinou proiect de modifi-care a legislaþiei privindtarifele de utilizare ainfrastructurii rutiere, costul rovinietei va creºtecu pînã la 66% ºi va fimai mic pe anumiteperioade de valabilitate încazul vehiculelor de trans-port marfa ºi persoane.

Peste 500 de milioane încasatede ApaServ prin PayPoint

Cât de uºor este sã faciafaceri în România

Guvernul pregãteºte o nouã taxa pe carburanþi

Educaþia civicãa elevilor, predatã

de procurori ºijudecãtori

C hiar dacã au un numãrextrem de mare de dosare

de rezolvat care le ocupã tottimpul, procurorii ºi judecãtoriivor mai primi o însãrcinare.Potrivit ministrului Justiþiei,Robert Cazanciuc, aceºtia le vorpreda educaþie civicã elevilordin clasele a VII-a ºi a VIII-a,urmând sã îi înveþe noþiunisimple despre justiþie.

Ministrul Justiþiei, RobertCazanciuc, a declarat, cãprocurorii ºi judecãtorii vor preda ore de educaþie civicãelevilor din clasele a VII-a ºi a

VIII-a, în cadrul unui proiect comunal ministerului pe care îl conduce ºial Educaþiei.

"Vor învãþa ce înseamnã onormã, ce consecinþe sunt pentrunerespectarea unor norme, în

mãsura în care poþi sã ai acest dialog la clasa a VII-a sau a VIII-a.

În cadrul unor ore de educaþiecivicã, unde se vorbeºte despre

organizarea societãþii, cu siguranþã putem

vorbi ºi desprejustiþie", adeclaratCazanciuc.

MinistrulJustiþiei este depãrere cã în

acest fel elevii arputea înþelege mai

bine justiþia ºi con-secinþele nerespectãrii

unor reguli dacã învaþã noþiunile dela judecãtori ºi procurori.

Proiectul va începe dupãsemnarea unui protocol între celedouã ministere, iar judecãtorii ºiprocurorii care vor preda educaþiacivicã vor fi voluntari.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Sistemul desupraveghere

video, un sistem utilS istemul de supraveghere

video a centruluimunicipiului Petroºani ºi-adovedit utilitatea în anul încare a funcþionat.

Datoritã celor 12 camere (10mobile ºi 2 fixe) poliþiºtii locali aureuºit sã identifice mai multe aba-

teri, aplicând 213 sancþiuni contravenþionale. Cele mai multepentru încãlcarea liniºtii publicesau pentru cerºetorie.

“În acest an, în total, reprezen-tanþii Poliþiei Locale, datoritã sis-temului de supraveghere video a

centrului localitãþii, din capãtulcentrului civic ºi pânã la intersecþiacare duce la sediul Poliþiei municipale, au aplicat 213 sancþi-uni. Acestea se referã la accesulautoturismelor pe centrul civic,încãlcarea normelor de convieþuire

socialã, cerºetorie sau parcarea petrotuare”, a declarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiuluiPetroºani.

Centrala de supraveghere videofuncþioneazã în clãdirea fostuluiComisariat Militar, în acelaºi spaþiuîn care, în urmã cu doar câtevazile s-a mutat ºi Poliþia Localã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

P osibilitatea achitãrii facturilor de apã în reþelele

PayPoint dã rezultate. În niciolunã de zile, de când facturile deapã au cod de bare, în conturilefurnizorului de apã ºi canalizarea intrat deja o jumãtate de mil-iard de lei vechi.

Conducerea Societãþii ApaServValea Jiului SA a vrut sã vinã în sprijinul abonaþilor, aºa încât aceºtiasã nu mai fie nevoiþi sã stea la cozi, la centrele de încasare, pentru a-ºiachita afcturile.

A încheiat un contract cu operatorulde plãþi în numerar al reþelelorPayPoint, iar din data de 9 octombriesistemula devenit efectiv operaþional.O mãsurã care ºi-a atins scopul propus, dupã cum declarã directorulSC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, care a fost ºi primulclient. “De la implementarea acestuiprogram, prin sistemul PayPoint s-au încasat aproximativ 500 de milioane de lei. Cert este cã în Valea Jiului sistemul dã roade, iarclineþii noºtri nu mai trebuie sã stea lacoadã sã-ºi achite factura”, a declaratCostel Avram, directorul ApaServValea Jiului SA.

Sistemul este operaþional în toate

localitãþile din Valea Jiului, iar facturilepot fi plãtite la orice centru dotat cuun astfel de sistem de platã.

Clientul ApaServ trebuie doar sãvinã cu factura de apã la cel maiapropiat magazin unde se gãseºte unterminal PayPoint, unde se scaneazãcodul de bare de pe facturã, plata fiindabsolut sigurã.

Pe de altã parte, oficialii ApaServvor sã implementeze ºi plata facturii cuajutorul cardurilor bancare. La casie-riile operatorului de apã ºi canal dinPetroºani ºi Petrila, în prima fazã, vorfi montate douã POS –uri, aºa încâtplata sã nu fie fãcutã doar cash, ci ºiprin card. Ulterior, sistemul va fi extinsºi în celelalte localitãþi din Valea Jiului.


Þ ara noastrã ocupãlocul 73 din 189 de

state, într-un clasamental þãrilor în care este celmai uºor sã faci afaceri,potrivit unui raport alBãncii Mondiale.

"România a simplificat procesul de demarare a unei afaceri prin transferul certificatului de înregistrare dela Administraþia Fiscalã laRegistrul Comerþului.

Aceasta, a fãcut mai uºoarãºi mai puþin costisitoare platataxelor prin reducereafrecvenþei plãþilor, de la o datãpe trimestru, la de douã ori pean.Totodatã, România a simplificat respectarea con-tractelor prin adoptarea unuinou cod de procedura civilã ºiurgentarea tuturor procedurilorjuridice", se specificã în raportulBãncii Mondiale intitulatDoing Business 2014.

Deºi deþine acelaºi loc ca ºiîn 2013, punctajul general al

þãrii noastre s-a îmbunãtãþit cu0,48 de puncte, ajungînd la untotal de 65,11 puncte, datoritãprogreselor realizate la capi-tolele: demararea unei afaceri,plata taxelor ºi respectarea contractelor.

Primele cinci poziþii în 2014,sînt deþinute tot de fruntaºii deanul trecut, ºi anumeSingapore, Hong Kong, NouaZeelandã, SUA ºiDanemarca.Raportul "DoingBusiness" analizeazã reglemen-tãrile care se aplicã companiilorîntr-o economie în timpul ciclu-lui de existenþa al acestora,inclusiv comerþul exterior, platataxelor sau protejarea investito-rilor.

G uvernul arputea introduce

o nouã taxa pe carburanþi, iar baniiîncasaþi ar urma sãfie folosiþi numai pentru infrastructurarutierã, a anunþatluni prim-ministrulVictor Ponta.

"Este o idee maiveche, de cînd Fenechiuera ministru, de a introduce o anumitã taxape preþul benzinei ºi al motorinei, pentru a alimenta doar fondurilenecesare pentru con-strucþia de infrastructurãrutierã, nu cã venituri labugetul general, ci doarpentru infrastructura.

Trebuie sã o analizãm.Nu o resping în niciuncaz de la început", a spus premierul la România TV.

Fostul ministru alTransporturilor, ReluFenechiu, a susþinut cã sepoate asigura finanþarea

pentru construirea a4.000 de kilometri deautostradã prin mãrireaaccizei la carburant ºitaxarea pe distanþã atraficului greu. ªoferiiromani plãtesc dejarovinieta pentrufinanþarea drumurilor, iardupã finalizarea primeiautostrãzi realizate înregim de concesiune, vafi introdusã ºi o taxã peautostradã. Potrivit unuinou proiect de modifi-care a legislaþiei privindtarifele de utilizare ainfrastructurii rutiere, costul rovinietei va creºtecu pînã la 66% ºi va fimai mic pe anumiteperioade de valabilitate încazul vehiculelor de trans-port marfa ºi persoane.

Peste 500 de milioane încasatede ApaServ prin PayPoint

Cât de uºor este sã faciafaceri în România

Guvernul pregãteºte o nouã taxa pe carburanþi


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Potrivit studiului,58% dintre cei ches-tionaþi apreciazã cafirmele cu capitalromânesc sunt celedispuse sã recurgã laacte de corupþie pen-tru a obþine contractepublice, spre deose-bire de firmele cu cap-ital strãin (8%). Înceea ce priveºte cri-teriul de atribuire,peste 50% dintreromâni doresc cãlucrãrile ºi serviciile sãfie achiziþionate peprincipiul cel mai bunraport cost — calitate,

ºi nu þinînd cont depreþul cel mai mic. "Înmulte situaþii s-adovedit cã deºi achiz-iþionat la preþul celmai mic, calitatea unuiserviciu sau a uneilucrãri poate fi semni-ficativ afectatã dinpricina costurilorreduse alocate, iar efi-cienta unei achiziþii seremarca pe termenmediu ºi lung cînd val-oarea a finalã ainvestiþiilor repetaterealizate la cel mai micpreþ poate depãºi val-oarea unei singure

investiþii avînd un preþmai mare, dar calitatemai bunã", se aratã înstudiu. Lipsa de trans-parentã în anumitesectoare contribuieconsiderabil lacreºterea suspiciunilorasupra unor cheltuieli,astfel încît cele maicunoscute domenii încare fondurile publicese cheltuiesc în modineficient sînt lucrãrilede reabilitare saumodernizare a dru-murilor (43%) ºi sãnã-tatea (38%), apreciazãrespondenþii. De

asemenea, 51% dintreromâni considera caresponsabilitatea pen-tru acest neajunsaparþine conducãto-rilor instituþiilor, maiales celor numiþi pecriteriul politic, 27%cred cã responsabili-tatea este acomisiilor careorganizeazã lici-taþiile publice iar12% — afuncþionarilorpublici. 59% din-tre participanþiila chestionar auapreciat cã estefoarte important ca înurma unui contractpublic atribuit încondiþii de concurenþãneloialã sã se recu-pereze suma implicatãiar 36% sunt depãrere cã cei în cauzãsã fie pedepsiþi. 26%dintre români apreci-

azã condamnareapenalã a conducãtoru-lui instituþiei ca fiindcea mai potrivitãsancþiune iar 11%considera cã ar trebuicã acestuia sã-i fieinterzisã ocuparea uneifuncþii publice pe ter-

men nelimitat, în timpce 10% dintre repon-denþi s-au pronunþatpentru interzicereadefinitiva pentrurespectiva companie ºiacþionarii sãi de aderula contracte custatul. Soluþii viabilepentru creºterea cal-

itãþii achiziþiilor publicederulate în Româniasînt considerateîntãrirea ºi diversifi-carea controalelorefectuate la nivelulautoritãþilor contrac-tante de autoritãþilecompetente (29%) ºiaplicarea corespunzã-toare a sancþiunilorprevãzute de lege(23%).

Potrivit IPP, aproxi-mativ 15 mil-iarde de euroeste sumaachiziþiilor pub-lice derulateprin SistemulElectronic deAchiziþii Publiceîn anul 2012,în creºtere cu

50% fata de anii 2009ºi 2010. Conformunor estimãri aleaceluiaºi institut, laaceasta se adauga val-oarea achiziþiilor deru-late în afara SEAP, ceatinge între 5 ºi 10miliarde de euro.

Românii au un nivel scãzut de încredere încorectitudinea desfãºurãrii achiziþiilor publice

Mircea NISTOR

„Nu mã aºteptamca în doi ani numãrulcelor care s-au asigu-rat sã fie de doar 10-15%. Cei mai mulþi s-au asigurat imediatdupã intrarea învigoare a legii dar,apoi, numãrul acesto-ra a început sã scadãtreptat. Mulþi nu maivin nici sã-ºi achite

ratele. Probabil auvãzut cã vecinii lorcare nu asigurare nuau pãþit nimic aºa cã

s-or fi gândit cã vormai veni doar dacãaceºtia vor fi amen-daþi”, a declarat Filip

Emanuel Ene, brokerasigurãri.

Dacã firmele careîncheie asigurãrile nu-ipot obliga pe oamenisã se conformezeprevedilor legilor învigoare singurii carepot face acest lucrusunt reprezentanþiiprimãriilor.

Aceºtia ar trebui sãemitã somaþii iar apoisancþiuni contra-venþionale. Însã, acestlucru nu se prea întâm-

plã nici în ValeaJiului, la fel ca ºi înrestul þãrii.

„Din câte ºtiusomaþii a trimisdoar primãria dinPetrila ºi, caurmare, acolonumãrul de asi-gurãri încheiate

este mai mare decât înrestul Vãii Jiului. Noi nuavem nicio posibilitatede a-i sili pe oameni sãse asigure”, a mai spusFilip Emanuel Ene.

Pânã în prezent, înPetroºani de exemplu,abia 15% dintre pos-esorii de locuinþe ºi-au

încheiat asigurareaîmpotriva dezastrelornaturale.

Asta în condiþiile încare, dacã legea ar firespectatã mot-a-mot,amenzile aplicate celorcare nu ºi-au asiguratlocuinþele ar trebui sã fiede câteva sute de lei.

R omânii au un nivel scãzut de încredere în corecti-tudinea desfãºurãrii achiziþiilor publice, 88% con-

siderînd cã, în general, companiile nu cîºtiga în modcorect contracte din bani publici iar 82%, ca acest pro-ces nu beneficiazã de o bunã supraveghere din parteaautoritãþilor responsabile, releva un studiu realizat deInstitutul pentru Politici Publice (IPP).

Cutremure da, asigurãri ba

Î n România, cutremurele au ajuns un subiect laordinea zilei, în ultimele sãptãmâni. Chiar dacã þara

se cutremurã aproape zilnic, oamenii nu se înghesuie sã-ºi încheie asigurãrile pentru locuinþe. Pânã în prezent,deºi legea care impune asigurarea locuinþelor contramiºcãrilor tectonice, inundaþiilor sau alunecãrilor deteren a intrat în vigoare de mai bine de 2 ani, numãrulcelor care s-au conformat este unul deosebit de mic.

'Rescrierea CoduluiFiscal este aproape definal. Am lansat îndezbatere, la nivelulministerului, grupurilede lucru în ideea de a-laplica cu 1 ianuarie2014 sau de a-l lãsaîn dezbatere un timpmai îndelungat, pentrua nu grãbi lucrurile.Fiind un proiect de oasemenea amploarenu trebuie grãbit. Înurma acestui procesde rescriere, pe lîngãpartea de corelare aapãrut ºi o restruc-turare a Codului, ceeace s-ar putea sã-l facã,în primã instanþã, unpic greoi de accesatutilizatorilor care suntobiºnuiþi cu o anumitãstructurã, aºa cumavem în prezent înCodul Fiscal. Credemcã nu ar fi benefic caacest proces sã fiefãcut în grabã ºi sã

intre în vigoareîncepînd cu 1 ianuarie2014, pentru cã arcrea, din nou, impre-sia de instabilitate ºinecredibilitate', a afirmat Manolescu.

Potrivit oficialuluiMFP, la ora actualãeste mai beneficã pre-luarea ideilor înaintatede mediul de afaceri,'cum ar fi solicitareade a avea prevederifiscale favorabile pen-tru societãþile tip hold-ing'. Pe de altã parte,Manolescu a precizatfaptul cã o eventualãreducere a TVA în altezone nu trebuie sã maifie compensatã cu altemãsuri pentruumplerea golurilor. 'Oeventualã reducere aTVA într-o altã zonãtrebuie sã nu mai fiecompensatã cu altemãsuri. Dacã va finevoie tot timpul de a

pune ceva în loc, nuse va mai reduce TVAîn alte zone. Cota

redusã la alimente esteo zonã cu o vitezã derotaþie a produselorfoarte mare. Accizelela alcool, la produselede lux, maºinilescumpe sînt taxele pecare FMI ni le-a cerutpentru compensareareducerii TVA ºi altorreduceri de taxe', aspus secretarul de stat

din MFP. Actualul CodFiscal a intrat învigoare la 1 februarie2013 ºi cuprinde oserie de modificãri îndomeniul tuturorimpozitelor ºi taxelormajore — impozit pevenit, impozit pe prof-it, accize, TVA, CAª,precum ºi revizuireasemnificativã a sis-

temului de impozitarea veniturilor din activ-itãþi agricole. Astfel,

limita veniturilor pen-tru care o firmã intrãîn sistemul microîntre-prinderilor coboarã la65.000 euro, iar pen-tru anul 2013 sîntobligate la plataimpozitului pe veni-turile microîntre-prinderilor, începîndcu 1 februarie 2013,ºi persoanele juridiceromâne plãtitoare deimpozit pe profit carela data de 31 decem-brie 2012 îndeplinesccondiþiile prevãzute deacest sistem deimpunere. De aseme-nea, Codul Fiscalmodificat prevedeimpozitarea cu 50%,de la 1 februarie, acontractelor de consul-tanþã ºi prestãri ser-vicii cu firme înregis-trate în paradisuri fis-cale ºi state cu careRomânia nu are acor-

duri de evitare a dubleiimpuneri. Totodatã,este vizatã includereaîn sfera veniturilorimpozabile a veni-turilor din silviculturãºi pisciculturã, impozi-tul urmînd a avea ocotã de 16%.Documentul are învedere determinareavenitului net anual însistem real, pentruveniturile din silvicul-turã ºi pisciculturãpotrivit regulilor deimpunere proprii veni-turilor din activitãþiindependente ºi sta-bilirea niveluluinormelor de venitpentru perioadaimpozabilã din anulfiscal 2013 cuprinsãîntre 1 februarie 2013ºi pînã la sfîrºitul anu-lui fiscal. MinisterulFinanþelor a demaratde peste ºase luni unproces complex derescriere a CoduluiFiscal, cu mediul deafaceri. AGERPRES


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Monika BACIU

Cei care ºi-au ridi-cat mierea ºi nu auconsumat-o spun cã ovor arunca de teamãsã nu se îmbol-nãveascã.

“Am ridicat o cutie,dar am auzit cã areinfecþie în ea. Nu amconsumat, nu aº vreasã mor acum, vreau sã

ating suta, nu ammâncat, o arunc, darnu ºtiu unde. Cred cão îngrop în pãmânt cãnu aº vrea sã seîmbolnãveascãnimeni”, a spus unbãrbat.

Alþii însã abia zileletrecute ºi-au ridicatprodusele comunitare.

“Nu mi-am ridicatmierea. Astãzi am

venit dupã celelalte”, aspus un alt bãrbat.

La nivelul municipi-ului Petroºani au fostdistribuite peste 1000de recipiente cumiere.

“În jur de 1100 depersoane din cei peste3500 de beneficiari ºi-au ridicat mierea.Oamenii nu au venitsã ne spunã cã aupãþit ceva de la con-sumul de miere.Cantitatea de miereneridicatã a fostretrasã, au venit ºi auridicat mierea ºi audus-o la ConsiliulJudeþean ºi urmeazãsã primim din nouprodusul. Nu ºtim cese vba întâmpla cupersoanele care au

primit mierea din lotulnecorespunzãtor, pânãacum nu am primitnicio informaþie înacest sens, în ideea încare ne vor da miereºi pentru cei care auprimit pânã acum,probabil o sã le dãmmierea respectivã. Nupot sã spun (ce seîntâmplã cu mierearidicatã-n.r.) pentru cãnu ºtiu dacã vomprimi miere pentrutoþi beneficiarii”, adeclarat Cristina Mraz,director executivSPLAS Petroºani.

In judetulHunedoara, 10 tonede miere au fost dejaoprite. Sunt insaoameni care au apu-cat sa manance dinbocanele cu sirop deglucoza.

" În judetul

Hunedoara au fost 14tone de miere, 4 toneau ajuns la primarii.Estimam ca douã tonese vor recupera si vorfi trimise la dis-tribuitor. Din cele 14tone care au venitdeja 10 tone ridicatede furnizorul demiere", spune IonelCristian Coroi,reprezentant CJHunedoara,

In urma acestuiscandal corpul de con-trol al MinisteruluiAgriculturii face verifi-cari la toate directiilejudetene dar si la sedi-ul central al APIA.

În plus, APIA vaamenda firma care s-aocupat de import, cu5% din valoarea lici-tatiei care se ridica la10 milioane de lei.

Îngroapã mierea europeanã

A u consumat mierea de la UE.Mii de personae, beneficiare,

ale alimentelor europene ºi-au ridi-cat ºi porþia de miere. Unii dintreaceºtia probabil au ºi consumatacest produs, care în urma analizelor effectuate s-a dovedit a finecorespunzãtor din punct devedere calitativ.

Intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal de la 1 ianuarie2014 ar crea impresia de instabilitate

P rocesul de rescriere a Codului Fiscal este aproapede final, dar intrarea sa în vigoare începînd cu

data de 1 ianuarie 2014 ar crea impresia de instabili-tate ºi lipsã de credibilitate, a declarat, marþi, într-oconferinþã de specialitate, Dan Manolescu, secretar destat în Ministerul Finanþelor Publice /MFP/.


MaximilianGÂNJU

ªeful pensionarilorminieri din ValeaJiului, Ion Hortopanºi-ar obþine locul pelista candidaþilor dinpartea PSD ori PP-DD, social democraþiiºi cei de la PP-DDmizând pe faptul cãpreºedintele LigiiSindicatului

Pensionarilor Minieri-Valea Jiului ar avea departea lui un electoratdisciplinat, respectivpensionarii, care par-ticipã în numãr marela toate alegerile.

Ion Hortopan a maifost deputat deHunedoara în legis-latura 1992-1996, pelistele PRM. A lucratca inginer ºi cercetã-tor ºtiinþific, iar în cali-

tate de deputat, a fostmembru al Comisieipentru industrii ºi servicii, precum ºivicepreºedinteleComisiei de anchetãprivind situaþia floteicomerciale române.Dacã eventuala candi-daturã a sa pe listelesocial-democraþiloreste doar un zvon,

Hortopanar putea sãseregãseascãpe listele PP-DD.„Poate totde la noiva fi ºi el(n.r. IonHortopan),de ce nu?Doar nu o

sã fie de la ciocoi. Osã avem doi- trei can-didaþi. Cert este cãîncã nu am discutatconcret de europarla-mentare”, a declaratvicepreºedintele PP-DD.

Un alt nume care s-ar putea regãsi pe lis-tele de europarla-mentare este al fostu-

lui deputat, RajTunaru. Întors anultrecut din America,dupã ce ºi-a ispãºitpedeapsa cuînchisoarea pentruviolenþã domesticã,Raj Tunaru s-a înscrisla scurt timp înPartidul Poporului-DanDiaconescu.

“Este unuldin candidaþiivalizi. DacãRaj vrea, el afost parla-mentar, areexperienþãparlamen-tarã. Estemembruvechi ºifondator alpartidului,sigur cã da,

ar putea fi candidat”,mai spune sursa citatãanterior. Cât desprecondamnarea dinSUA, liderii PP-DDspun cã nu-l afecteazãpe Raj Tunaru ºi nu-iinterzice o eventualãcandidaturã.

MaximilianGÂNJU

Câteva sute de pen-

sionari din minerit vorsã protesteze publicfaþã de majorareainsuficientã a punctu-

lui de pensie pregãtitãpentru anul viitor deMinisterul Muncii.Decizia ieºirii în stradãva fi luatã în cadrulunei sfãtuiri aortacilor, însã în para-lel aceºtia au redactatun memoriu pe care-lvor trimite prim-min-istrului Victor Ponta.Pensionarii minieri cer

remanierea ministruluiMuncii.

„Ne-aþipromis

marea cu sarea!”

Pensionarii dinValea Jiului aratã înmemoriu cã majorareapensiei nu acoperã

nici mãcar inflaþia.„Suntem foartenemulþumiþi decreºterea prevãzutãpentru anul viitor,pentru cã nu acoperãinflaþia. Noi cerem deurgenþã remaniereaministrului Muncii. I-am º spus doamneiministru la întâlnireape care am avut-o. *

În campanie ne-aþipromis marea cusarea ºi noi am primitsarea ºi aia amarã!*Vom decide ºi dacãieºim sã protestãm, sãne solidarizãm cu pro-fesorii ºi doctorii pen-tru cã situaþia este reaºi va deveni ºi mairea”, a declarat PaulDavid, secretarul LigiiSindicatelorPensionarilor MinieriValea Jiului.

Hortopan ºi Raj Tunaru - candidaþi la europarlamentare?

D oi foºti parlamentari vor sãrevinã în politicã ºi nu oricum

ci cu un portofoliu de europarla-mentar. Surse demne de încrederesusþin cã fostul deputat IoanHortopan dar ºi Raj Tunaru, deasemenea deputat, ar putea candi-da la alegerile de anul viitor pentruun loc în Parlamentul European.

LuizaANDRONACHE

Românii îºi vorputea folosi certifi-catele de naºtere saude cãsãtorie fãrã a finecesarã traducerea ºilegalizarea lor pe teri-toriul a 21 de þãrieuropene, printre care

se numarã Franþa,Italia, Spania, Elveþia,Austria ºi Turcia.

Acest lucru esteposibil dupã ceRomânia a aderat laConventia numãrul 16a ComisieiInternaþionale deStare Civilã referitoarela eliberarea extraselor

multilingve ale actelorde stare civilã.

Procedura derecunoaºtere a actelorde stare civilãromâneºti în þãrilesemnatare ale con-venþiei va fi facilitatã,datoritã obligaþieiautoritãþilor românede a emite extrase de

pe aceste acte cumenþiuni în mai multelimbi de circulaþieinternaþionalã ºi nudoar în limba românã.

De asemenea, per-soanele interesate caun alt stat sã lerecunoascã certificatulde naºtere, cãsãtoriesau deces vor putea sãînainteze autoritãþilorstrãine documenteleromâneºti, cu condiþiaca respectiva þarã sãfie semnatarã a con-venþiei.

Cetãþenii trebuie sãmai ºtie cã acestea vorfi eliberate gratuit, întermen de 30 de zile.

În Judeþul Hunedoara se elibeeazã certificate multilingve

C etatenii care au nevoie de certificate de casatorie,nastere sau deces, in 21 de tari vor fi scutiti de

plata pentru legalizarea acestora. Acest lucru vinedupa ce Romania a aderat la Conventia numarul 16 a Comisiei Internationale de Stare Civila, iar din 30octombrie, Directia Publica Comunitara de EvidentaPersoanelor Hunedoara va elibera gratuit aceste documente.

Pensionarii minieri sunt în pregãtirea unui protest

O rtacii din Valea Jiului cerremanierea ministrului

Muncii, Mariana Câmpeanu, fiindnemulþumiþi de procentul de majorare a pensiilor. Foºtii minerispun cã nu acoperã inflaþia.


D in exterior, celpuþin, Palatul

Cultural Minerul aratãaºa cum mulþi lupeneninu credeau cã va maiarãta vreodatã.

Palatul Cultural Minerul s-atransformat uimitor în ultimeleluni. De la o ruinã gata, gatasã se prãbuºeascã oricând,acum, clãdirea, privitã dinexterior, cel puþin, parcã ºi-a recãpãtat grandoarea dealtãdatã.

“Lucrãrile la exteriorulclãdirii s-au finalizat, s-au montat ºi geamurile, tot. Mai trebuie pusã uºa, dar aiaaproape de final. Acum,muncitorii sunt în interior ºilucreazã la tavan ºi la pereþi ”,a declarat Gabriel Lungu, city managerul MunicipiuluiLupeni. Deocamdatã,reprezentanþii administraþieilocale nu pot avansa un noutermen de finalizare alucrãrilor, pentru cã acesteadepind în mare parte de

fondurile care vin de lacentru pentru acestproiect.

Palatul Cultural Lupeni,numit în perioada interbe-licã Teatrul Miner, a fostconstruit la iniþiativaRegelui Ferdinand I, decãtre Societatea AnonimãRomânã „Lupeni”. Dinanul dãrii în folosinþã,1927 ºi pânã în 1948 ,aici au concertat diferiteorchestre camerale ºi sim-fonice, atât din þarã cât ºidin strãinãtate, iar pe scenãau jucat mari maeºtri aidramaturgiei româneºti.

S e reabiliteazãAmbulatoriul

ªi, în paralel, primãria de laLupeni a început un alt mareproiect, reabilitarea policliniidin localitate. “Se lucreazã înprezent la exteriorul clãdirii, laizolaþia termicã. Pânã acum s-au mai fãcut ºi câteva lucrãri de interior, cum ar fi lasubsol”, a mai spus Gabriel

Lungu. Reabilitarea ºi dotareaambulatoriului de specialitatedin Municipiul Lupeni este unproiect mare, aproapeasemãnãtor cu cel derulat laPetroºani ºi care prevede pelângã reparaþii totale la clãdireaîn sine, ºi dotarea cu aparaturãmedicalã de specialitate.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

S e întâmplãîn Valea

Jiului!

29 octombrie 2008este ziua în care oechipã de oamenitineri, curajoºi ºi plinide entuziasm, porneaupe un drum necunos-cut. Timpul a doveditcã prin devotament ºiprofesionalism, MondoTv a devenit în scurttimp lider de piaþa alteleviziunilor locale dinValea Jiului. „ Este unmoment important, oîmplinire pentru noi,cei care de cinci ani dezile ne desfãºurãmactivitatea aici. Mondo

TV s-a nãscut dinentuziasmul unoroameni care cred înjurnalismul adevãrat.Noi am fost alãturi de

oamenii Vãii Jiului încele mai importantemomente din viaþa lordin ultimii cinci ani. Eine-au rãsplãtit cu gen-erozitate ºi fidelitate.Mulþumim tuturor celorcare fac din MONDOTV, zi de zi, cea maiurmãritã televiziune dinValea Jiului ”, adeclarat pentruCronica Vãii Jiului,Ionuþ Dragotesc, man-agerul general MondoTV & Mondo FM

Petroºani.De-a lungul acestor

cinci ani, Mondo TV aavut invitaþi de seamãîn studiouri, de la ceicu sânge albastru pânãla cercetãtori renumiþipe plan mondial, adifuzat reportaje spec-taculoase din locurineºtiute sau nepuse învaloare suficient, afãcut dezvãluiri incendi-are ºi a organizatevenimente care audevenit deja tradiþii înValea Jiului.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Mondo TV, la ceas aniversarI eri, 29 octombrie 2013, s-au împlinit

5 ani de la prima secundã de emisieMONDO TV. Povestea a inceputintr-o zi de toamnã tarzie, atunci cândpe un drum necunoscut au pornit câþiva oameni tineri, plini de energie,entuziasm, dar ºi profesionalism, careau reuºit sã creeze în timp cea maiurmãritã televiziune din Valea Jiului.

Posturi vacantepentru 2014

P lan de ocupare, la Lupeni.Consilerii locali de la Lupeni vor

trebui sã aprobe în cadrul ºedinþeilunare planul de ocupare a funcþiilorpublice din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiuluiLupeni pentru anul 2014.

Conform documentelor, pentru anul 2014,la Lupeni sunt vacante un numãr de 31 deposturi, ocupate sunt 88, iar numãrul maximde funcþii publice pentru anul 2014 este de119.

Totodatã, în anul 2014 nu se are în vedereînfiinþarea niciunui post, iar numãrul maxim defuncþii publice ce vor fi ocupate prin recrutareva fi de 31. 10 funcþii sunt supuse reorga-nizãrii în anul ce vine, la Lupeni.

În cursul acestui an Guvernul a adoptatlegea privind angajãrile în sistemul bugetar.Astfel, noua lege prevede ca la un post liber sepoate angaja o persoanã. Pânã anul acesta,angajãrile din domeniul public se realizau dupãlegea ”Boc” de 7 la 1, adicã la ºapte persoaneplecate se putea angaja o singurã persoanã.

Monika BACIU Monika BACIU

Proiecte mari care schimbã imaginea Lupeniului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este posibil sã luaþi o hotãrâreimportantã ºi definitivã, cu privirela ruperea unor relaþii. În viitor,se va dovedi cã aþi procedatcorect. Planurile dumneavoastrãvor fi încununate de succes, daraveþi rãbdare. Acceptaþi muncaîn echipã!

ªefii vã apreciazã seriozitatea ºiideile constructive. Nu esteexclus sã fiþi propus pentru omãrire de salariu. Puteþi sãfaceþi planuri pe termen lung ºisã investiþi. Profitaþi de conjunc-tura favorabilã în care vã aflaþi.Nu vã neglijaþi familia!

Dimineaþa aveþi ºanse sã vã afir-maþi la serviciu. Din pãcate, s-arputea sã vã atrageþi invidiacolegilor. Nu este exclus sã aveþidiscuþii cu persoana iubitã, pen-tru cã acordaþi prea multã atenþieactivitãþii profesionale. Nu negli-jaþi problemele partenerului.

Este momentul sã vã ocupaþi desituaþia financiarã. Partenerul deviaþã vã susþine ºi este convinscã veþi reuºi. Aveþi de semnatdocumente oficiale. Nu întâmp-inaþi probleme deosebite, dar fiþiprudent.

Sunt ºanse sã aranjaþi o colabo-rare avantajoasã, care sã vãaducã venituri considerabile.Relaþiile cu partenerul de viaþãurmeazã un curs ascendent. Nuvã contraziceþi cu o rudã mai învârstã, care doreºte sã vã ajute.

Profunzimea ideilor ºi ambiþia vãajutã în activitatea profesionalãºi în afaceri. Rezolvaþi cuuºurinþã toate problemele de laserviciu sau din familie. Þineþicont ºi de pãrerile celor din jur.Evitaþi speculaþiile de orice fel!

Aveþi posibilitatea sã finalizaþiproiecte îndrãzneþe, mai ales îndomeniul afacerilor. Sunt ºansemari sã evoluaþi pe plan profe-sional ºi social. Prietenii vãsusþin, impresionaþi de entuzias-mul dvs.

Zi prielnicã schimbãrilor impor-tante pe plan profesional. S-arputea sã fiþi propus pentru o ple-care în strãinãtate, la un schimbde experienþã sau un curs deperfecþionare. Aveþi ocazia sãîncheiaþi contracte avantajoase.

Pot apãrea schimbãri neaºteptateîn viaþa dumneavoastrã. Aveþiprieteni care vã susþin, la fel ca ºifamilia. Este o zi favorabilã studi-ului, comunicãrii ºi cãlãtoriilor deafaceri. Ascultaþi-vã intuiþia.

La serviciu, ºefii vã apreciazãideile. Este posibil chiar sã fiþipremiat. Dupã-amiazã, s-arputea sã aveþi mici probleme desãnãtate. Nu este cazul sã vãfaceþi griji.

Aveþi toate ºansele sã rezolvaþiproblemele financiare ale fami-liei. Sinceritatea vã ajutã sã vãconsolidaþi relaþiile ºi sã vã faceþinoi prieteni. Evitaþi discuþiile încontradictoriu cu o femeie mai învârstã.

Aveþi mai multe întâlniri de afac-eri, care se vor dovedi fructuoase.Dimineaþa primiþi o veste bunã,din cauza cãreia vã schimbaþi pla-nurile pentru mâine. Nu vã ieºiþidin fire, nu vã vãrsaþi nervii.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 De la A la infinit (r)11:00 De la A la infinit (r)12:00 Cãlãtor pe viaþã12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 La vârf 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 De pazã de Crãciun -Un câine pus pe treabã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mama l-a pupat peMoº Crãciun17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:00 Fotbal Cupa României:Steaua - ACS Timiºoara22:00 Tanti Florica

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica cârcotaºilor

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Rob-B-Hood22:50 Regele cuºtii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Arsenal -Chelsea12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Arsenal -Chelsea13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat Italia16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Braºov -Viitorul Constanþa 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Braºov -Viitorul Constanþa

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Monika BACIU

“Mâine (miercuri-n.r.) vine trans-portul cu conservele de carne ºiurmeazã sã le distribuim, în restmajoritatea oamenilor, cam 80% ºi-au ridicat produsele pe care le-amavut în stoc. Din nouã produse,doar douã alimente nu au venit.Carnea care nu am distribuit-odeloc ºi carnea pe care am retras-o,

în rest ºi-au ridicat produsele”, adeclarat Cristina Mraz, directorexecutiv SPLAS Petroºani.

Reprezentanþii SPLAS auîntâmpinat ºi probleme din cauzacetãþenilor nerãbdãtori. Ultimulepisod de acest gen s-a consumatmarþi când o persoanã care a vrutsã ridice pachetul comunitar pentruo rudã nu a putut face acest lucrudin cauzã cã nu deþine toate acetelenecesare, moment când a începutsã aducã injurii angajaþilor SPLAS.

“Am întâmpinat probleme.Oamenii nu înþeleg cã chiar dacãau pãrinþi sau persoane care nupot sã se deplaseze sã vinã sã ridiceaceste alimente ei trebuie sã vinã cubuletinul în original al persoanei tit-ulare ºi cu buletinul în original alpersoanei care ridicã. Noi ambelebuletine le înregistrãm în liste.

Oamenii nu înþeleg, iar astãzi amavut un mic conflict cu un domncare venea sã ridice alimente pen-tru mama lui, a venit cu copia debuletin ºi i-am spus cã în momentulîn care va avea buletinul în originalatunci poate sã ridice ºi mai multalimentele se ridicã pânã în lunamartie”, a mai spus Cristina Mraz.

În judeþul Hunedoara suntaproape 46.000 de benficiari carevor primi fãinã – 17 kg/persoanã,mãlai – 9 kg/persoanã, paste fãi-noase – 0,5 kg/persoanã (1punga), ulei – 5 litri/persoanã,roºii în suc propriu 0,8 kg/per-soanã (1 conservã), zacuscã 0,8kg/persoanã (2 conserve), conservãcarne de porc: 0,9 kg/persoanã (3conserve), miere: 0,25 kg/per-soanã (1 recipient) ºi zahãr -3kg/persoanã. Conform datelor ofi-ciale, un beneficiar va primi de laUE un pachet de alimente în greu-tate totalã de 37,250 dekg.Numãrul beneficiarilor pe judeþeste de 45 484 persoane.Toateprodusele alimentare trebuie sãajungã la beneficiari pânã cel târziuîn 31 martie 2014.

Diana MITRACHE

Asociaþia cadrelor mil-itare în rezervã ºi subfil-iala de la Petrroºani aCultului Eroilor „ReginaMaria” au devenit acumsimboluri ale unor vremuriistorice în care dreptatease cîºtiga pe fronturile deluptã, cu arma în mina.

Cu toþii ºi-au amintit,atunci cînd au salutat mil-itãreºte ziua în care a fosteliberatã ultima brazdã depãmînt românesc de subocupaþia nazistã ºi în carea fost anulat, de drept,Dictatul de la Viena.

Ziua de 25 octombrie arãmas întipãritã însufletele românilor ca zi în

care þara îºi sãrbãtoreºteArmata ºi pe cei care aufost ºi sunt în slujba ei. LaMonumentul eroilor de laVulcan a fost forfotã cuacest prilej ºi militarii înrezervã au depus coroanede flori ºi au fost pãrtaºila

ceremonialul militar.Alãturi le-au fost militar-ilor elevii delaColegiul”Mihai Viteazul”din Vulcan, care au recitatpoezii.

În Valea Jiului, doar laVulcan au avut loc mani-festãri de Ziua Armatei înacest an.


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei pota-

bile, pentru miercuri30 octombrie 2013,în oraºul Petroºaniîntre orele 8,00 -16,00. Zona afec-tatã: Zona industrialã

Livezeni. Motivulrestricþiei: montarevanã regulatoare pre-siune str. ªoimilorzona brutãriei TED

RRRReeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã!!!!

Conservele de carne sosesc la Petroºani

C onservele de carne de la UE, ajung astãzi (miercuri-n.r.) la Petroºani. Reprezentanþii Serviciului Local de

Asitenþã Socialã vor primi astãzi conservele de carne ceurmeazã a fi distribuite beneficiarilor alimentelor europene.

Militarii au comemorat militarii

Z iua de 25 octombrie 1944 a fostrememoratã de militarii în rezervã

ºi veteranii de rãzboi. Aceºtia au depuscoroane de flori la monumentele eroilordin Vulcan ºi din Defileul Jiului, acolounde cîndva s-au dat bãtãlii grele.

Monika BACIU

P rimarul bogat ºiîndatorat al

unui oraº sãrac

Nicolae Dunca este pri-marul celui mai sãrac oraºdin Valea Jiului. Ba maimult, anul acesta localitateaa marcat o premierã la

nivel naþional, atunci cânda fost declaratã însolvenþaurbei. Edilul însã pare sãfacã parte din alt “film” întoatã aceastã producþie.Acesta deþine peste 8hectare de terenuri înAninoasa. O parte dinacestea i-au revenit luiDunca prin moºtenire, însãaltele au fost cumpãrate.Tot prin moºtenire Duncas-a ales ºi cu o casã delocuit în Aninoasa. Din ca-tegoria bunuri imobile aces-ta mai deþine o casã delocuit în Aninoasa ºi una înPetroºani ºi douã spaþiicomerciale. Dunca maiconduce trei autoturisme cuani de fabricaþie între 1994ºi 2005. Edilul celei maisãrace localitãþi din ValeaJiului deþine bijuterii de aurcu o valoare estimatã la7000 de euro, achiziþionateîn perioada 1998-2012.

Dunca se încadreazã încategoria edililor îndatoraþi.Acesta are un credit con-tractat în anul 2010 în va-loare de 77 de mii de euro,a cãrui scadenþã este în

anul 2038. Dunca obþinevenituri din indemnizaþia deprimar ºi din închiriereaunui teren care îi aduce600 de lei pe an. Totodatãdin calitatea de asistentmãsuri active la o societatedin Petroºani acesta obþineanual suma de 61.068 delei.

P rimarul modest

Începând din CapitalaVãii Jiului, la Petroºaniedilul Tiberiu Iacob Ridzi sepoate considera un omnorocos. Acesta nu faceparte din categoria prima-rilor îndatoraþi. Ba din con-trã, acesta este un ommodest þinând cont de fap-tul cã nu deþine averiimpresionante.

Familia Ridzi deþine un

teren intravilan în judeþulOlt ºi o casã de locuit înacelaºi judeþ. Acesta maiare în proprietate unapartament în Petroºani.Conform declaraþiei deavere, edilul din Petroºaninu deþine bunuri mobile,precum autoturisme ºi nicibijuterii a cãror valoare sãdepãºeascã suma de 5000de euro. Ridzi nu are niciconturi în bãnci, dar nicidatorii sau alte activitãþicare sã îi aducã sume supli-mentare. Edilulpetroºãnean obþine venituridoar din indemnizaþia de

primar ºi de laUniversitatea Petroºaniunde deþine funcþia decadru didactic asociat,funcþie care îi aduce anualsuma de 582 de lei.

P ãducel, primarul cu

terenuri

Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila nu faceparte nici el din ca-tegoria primarilorîndatoraþi. Însãacesta se poatemândri cuterenurile ºi imo-bilele pe care le

deþine. Edilul de la Petrila,om gospodar dupã cum îiplace sã declare, deþine maimulte terenuri pe razalocalitãþii în suprafaþã totalãde aproape 70 de mii demetri pãtraþi. Acesta maiare în proprietate o casã delocuit, douã spaþii comer-ciale ºi un apartament peraza localitãþii. În ceea cepriveºte destinaþia spaþiilorcomerciale, Pãducel s-aaflat mereu în atenþia pre-sei din cauzã cã acesta nu adeclarat niciodatã faptul cãobþine venituri suplimentaredin închirierea acestorspaþii. Edilul petrilean maiconduce douã autoturismede fabricaþie autohtonã,însã acesta nu are nici con-turi în bancã ºi nici creditesau bijuterii. Pãducel obþineînsã venituri atât din indem-nizaþia de primar cât ºi opensie de 37.650 de lei pean.

R esmeriþã, primarul cu

case de vacanþã

Edilii din Valea Jiuluisunt mari colecþionari debijuterii asta dacã ne

raportãm la declaraþiile deavere. Din aceastã tabelãface parte ºi primarulmunicipiului Lupeni CornelResmeriþã care nu aredatorii la bãnci, ci depozitebancare. Resmeriþã are înproprietate peste 700 demetri pãtraþi de teren în

Lupeni ºi

douãcase

de vacanþe, o casã de locuitºi un spaþiu comercial.Edilul lupenean deþine biju-terii în sumã de 7000 dedolari, bijuterii achiziþionateîncã de pe vremea comu-nismului din anii 1980pânã în 2004. Resmeriþãare deschis un cont la ounitate bancarã în valoarede 60.390 de lei. Deºi aredouã case de vacanþã ºi unspaþiu comercial, edilul dinLupeni obþine venituri doardin indemnizaþia de primar.

B uhãescu, primarul cu

bijuterii de 15 mii de euro

Primarul oraºului Uricaniconcureazã cu ceilalþi ediliposesori ai unor bijuterii.Acesta posedã bijuterii învaloare de 15 mii de euroachiziþionate în perioada2000-2010. Edilul dinUricani nu are în propri-etate niciun teren. Acestaare doar un apartament peraza localitãþii. Acestadeþine însã un autoturismde lux, producþienemþeascã. Buhãescu nuare nici conturi în bãnci ºinici datorii. Singurul luivenit este cel din indem-nizaþia de primar.

Edilii din Valea Jiuluideþin la un loc bijuterii în valoaretotalã de peste 53 de mii de euro.


Confruntarea bijuteriilorP rimari bogaþi, primari îndatoraþi. Aleºii

locuitorilor din Valea Jiului seîncadreazã în douã categorii, cei care suntbogaþi ºi cei care sunt îndatoraþi. Edilii dinValea Jiului se confruntã în colecþiile debijuterii pe care le deþin. Patru din cei 6 primari ai Vãii deþin bijuterii, insigne ºi cea-suri în valoare de peste 53 de mii de euro.

Documents

CVJ, nr. 483, miercuri 30 octombrie 2013