CVJ Nr 1104, Marti17 Mai

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1104

Marti, 17 Mai 2016

CÂND O FACE PLOPUL PERE!

Î n Petroºani, din drumul naþional, poate fi admirat unul dintre cele maidegradate imobile din zonã ºi, mai mult decât atât, la ultimul etaj, stã bine

înfipt în terasament un copac în toatã puterea lui. Oamenii locului spun cã aufost ºi alþii ºi mai falnici, cã clima le-a priit, dar noroc cu alpiniºtii cã au venitºi i-au tãiat. Administraþia localã a luat în calcul reabilitarea imobilului, darpânã atunci, locatarii aºteaptã sã facã plopul pere. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Dosarul a rãmasfãrã obiect având învedere faptul cã CEHa ieºit din insolvenþã,cel puþin temporar.Toate dosarele careerau înregistrate perolul Tribunalului

Hunedoara ºi aveauca obiect principalinsolvenþa au primitnoi termene de jude-catã. Pentru dosarulîn care se contestãtabelul preliminar alcreanþelor noul ter-

men a fost stabilitpentru data de 17august “având învedere decizia Curþiide Apel Alba Iulia nr.279/2016, în ved-erea restituirii dosaru-lui de fond”.

În acest caz, credi-torii rãmân deocam-datã cu banii daþi, iardacã CEH va intra îndin nou în insolvenþãatunci aceºtia nu vormai avea de plãtitacea taxã. Totodatãîn cazul în care seconstatã cã CEH numai intrã în insol-venþã, creditorilor lise vor restitui banii.

Potrivit, raportuluifostului administratorjudiciar, masa credalãacceptatã din prima

a fost de 1,34 mil-iarde lei, valoare maimicã decât ceamenþionatã în cerereaintroductivã, numai cãtotalul creanþelorinvocate de creditorieste mult mai mare –2,66 miliarde lei,plus 30.708 euro ºi5% dintr-un deviz delucrãri. Tabelul pre-liminar includeaproape 300 de cred-itori, unii cu creanþede câteva sute sau miide altei, alþii cu zeci

sau sute de milioanede lei, dar demnã demenþionat este situ-aþia creanþelor salari-ale. Astfel, conformevidenþelor contabile,CASA DEINSOLVENÞÃ GMCSPRL a admis sumade 8,34 milioane lei,care include o com-ponentã numitã“adaos pentru con-cediu de odihnã” de7,27 milioane lei,adicã în medie peste1.000 lei/angajat.

Monika BACIUMonika BACIU

ªantaj electoral iniþiat de un cetãþeanE campanie electoralã, iar acum can-

didaþii vin cu diferite promisiuni decampanie pentru a-i convinge pe alegã-tori sã punã ºtampila pe numele lor.

O situaþia atipicã se înregistreazã la Lupeniunde un cetãþean vrea sã fie mituit. Acestavrea din partea candidaþilor la funcþia de primar o promisiune care sã se concretizezepânã la alegerile locale.

“Lansez un “ºantaj” electoral cãtre toþi cei 9 candidaþi pentru fotoliul de primar almunicipiului Lupeni ºi anume cã eu, împreunã cu prietenii ºi simpatizanþii meivom acorda VOTUL de încredere candidatuluicare pânã la sfârºitul campaniei electorale, vaamenaja heliport pentru situaþii de urgenþã înLupeni! Aceasta este o provocare constructivãºi beneficã tuturor ºi totodatã preþul votuluinostru care se poate numi, “mitã electoralã”.VREM MITÃ ELECTORALÃ HELIPORTULpentru situaþii de urgenþã la Lupeni”, scrie olupeneancã pe pagina sa de socializare.

ªantajul electoral nu a avut foarte mareimpact în rândul internauþilor, iar realizareaunui heliport pânã în alegerile locale este unlucru imposibil. Este nevoie de avize ºi studiipentru un astfel de proiect care într-adevãreste unul ambiþios ºi benefic pentru pacienþi,dar greu de realizat într-un timp atât de scurt.


Cu banii neîncasaþi, taxe plãtite ºi CEH ieºit din insolvenþãC reditorii Complexului Energetic Hunedoara care s-au

înscris la masa credalã au plãtit o taxã de 200 de lei.Banii au fost daþi, iar societatea energeticã a ieºit din insolvenþã în urma unei decizii a judecãtorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia. Astfel, creditorii nu ºi-au încasat nicisumele restante de la CEH, iar acum au rãmas ºi cu banii daþi pentru a se înscrie la masa credalã.

În aceastã perioadã, discutzilnic cu zeci de hunedoreni.O parte din sesizãrile acestora sunt suspiciuni, maimult sau mai puþin rezona-bile, privind risipirea banuluipublic în dispreþ faþã de legeºi faþã de interesele noastreale tuturor.

Alegerea ani la rând aunor reprezentanþi ai celordouã partide mari PSD ºiPNL, ne-a adus în aceastãsituaþie. Forþa pe care autransmis-o aceºtia în fiecarejudeþ al României cãtreprefecþi, ºefi de consiliijudeþene, consilieri, i-a fãcutpe toþi aceºtia sã se simtãinvincibili în faþa legii. Lipsade responsabilitate ºi risipireabanului public vine dinincompetenþã, dar ºi dinconvingerea care s-a perpetu-at ani la rând cã „lor” nu li sepoate întâmpla nimic. „Ei” aucunoºtinte, au relaþii, se des-curcã, intervin, cunosc, aran-jeazã, stãpânesc tot ce miºcãºi sunt invincibili.Aºa amajuns sã vedem cum corupþiaatât de prezentã ºi în judeþulnostru ne secãtuieºte depuþinele resurse pe care leavem. Singurul scop al acestor oameni este acela dea fi la „butoane” de a facejocurile. Toate acestea trebuiesã înceteze! Oamenii care fac

parte din Alianþa pentruHunedoara, ingineri, doctori,economiºti, profesori, munci-tori, tineri, nu sunt obiºnuiþicu astfel de practici, dorindsã le combatã cu toatãhotãrârea, în primul rânddatoritã faptului cã ani larând au fost victime alecorupþiei, ale nepãsãrii, aleincompetenþei.

De aceea ei vor face o altfel de politicã. În ceea cemã priveºte, în calitate depreºedinte al Alianþei pentruHunedoara, vã promit, atâtdumneavoastrã, cât ºi lor cãvoi rezolva aceastã problemãprin transparenþa deciziilorpe care le voi lua. Propun cape site-ul Consiliului JudeþeanHunedoara sã fie afiºate înpermanenþã, listele cuinvestiþiile, achiziþiile, precumºi contractele în derulare.Dumneavoastrã, presa, oricehunedorean contribuabil trebuie sã ºtie dacã doreºte,unde ºi cum sunt folosiþi baniidin taxe ºi impozite. Aceºtibani publici reprezintã efortulsusþinut al nostru, al tuturor,iar un astfel de gest de transparenþã ne va obliga, înprimul rând pe noi, cei carevom conduce administraþiajudeþului, sã fim responsabili.Dacã dorim sã facem ceea cetrebuie pentru judeþ, dom-

nilor de la PSD ºi PNL, tre-buie sã o facem la vedere, înmod transparent. Fãrã licitaþiitrucate, firme de casã ºiinvestiþii de care nimeni nuare nevoie. Societatea civilãnu este un duºman care tre-buie þinut la distanþã, este unpartener care ne poate ajutaîntr-un mod definitoriu înrealizarea proiectelor comu-

nitare. A venit timpul cagãºtile roºii ºi galbene sã laseadministraþia pe mâna unoroameni competenþi, cãrora lepasã de Hunedoara.Alianþa pentruHunedoara nu este osimplã formaþiunepoliticã, este inima ºirespiraþia unor oamenicare s-au decis sãschimbe lucrurile pen-tru cã nu mai pot trãi

ca pânã acum. ªI O VOM FACE!

Haralambie VochiþoiuSenator de Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

M ai multe clãdiri dinPetroºani vor fi pro-

movate prin montarea unorplãcuþe bilingve. În proiec-tul iniþial au fost cuprinsenouã clãdiri, însã numãrulacestora ar urma sã fiesuplimentat astfel încât sãfie incluse ºi alte edificiicare au o însemnãtateaparte pentru localitate.

În acest sens ar urma sã fiepromovate ºi Biserica de lemndin zona Turnului de apã,Castelul de apã, Depoul delocomotive, ColoniaTeodorescu, CazinoulMuncitoresc, Biserica SF.Nicolae, Grãdiniþa nr.2, LiceulTeoretic, Biserica Catolicã.

Mai multe clãdiri din

Petroºani vor fi promovateprin aceste plãcuþe.

“În cadrul ºedinþei ordinarea Consiliului Consultativ alTinerilor din data de 29 martie2016, a fost aprobat proiectulnr. 11/2016 prin care sepropune implementareaproiectului “Istorie, informaþie,cunoaºtere, patrimoniu local”.Acesta vizeazã realizarea unorpanouri cu informaþii istorice

în limba românã ºi limbaenglezã pentru clãdirile istoricedin Petroºani”, aratã oficialiiPrimãriei Petroºani.

Clãdirile care urmeazã a fipromovate cu plãcuþe bilingvesunt Casa Studenþilor, TeatrulDramatic ID Sîrbu, ªcoalaSportivã, Colonia Ianza,Colonia de case muncitoreºti,Cinematograful, BisericaSînionilor de lângã stadion,Gara, ªcoala Generalã IGDuca. O parte din acesteclãdiri sunt în ruinã.


Alte clãdiri din Petroºani ar puteafi promovate prin plãcuþe bilingve

Alianþa trebuie sã facã schimbarea! ªi o va face!

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016 Actualitate 3

M otivarea princare Complexul

Energetic Hunedoara aieºit din insolvenþãpoate întârzia chiar ºi olunã de zile.

Având în vedere com-plexitatea cauzei, redactareamotivãrii poate dura, astfelnici dosarul nu poate ajungemai devreme spre rejude-care. În tot acest timp,angajaþii societãþii sunt cusabia deasupra capului.Ieºirea din insolvenþã a atrasºi executãrile silite ºi popri-rile pe conturi, societateanemaiavând protecþiajuridicã. Astfel, angajaþii încãnu ºi-au primit drepturilesalariale tocmai din acestmotiv.

“Motivarea nu este încãgata. Legea zice cã

redactarea motivãrii hotãrâriieste de 30 de zile. Acestaeste termenul legal, dar e untermen în condiþii normale”,a declarat Cosmin Muntean,purtãtorul de cuvânt al Curþiide Apel Alba Iulia.

Rejudecarea insolvenþeiComplexului EnergeticHunedoara de cãtreTribunalul Hunedoara se vaputea face abia dupã ceinstanþa de la Alba Iulia vaemite motivarea pentrudecizia în baza cãreia s-a

considerat cã CEH trebuiesã iasã din insolvenþã.

“Dacã la noi este motivatdosarul, dosarul e trimis deurgenþã la tribunal. Nu maiexistã un alt termen intermediar”, a mai subliniatsursa citatã.

Conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, dar ºiMinisterul Energiei au depuso cerere la Curtea de ApelAlba Iulia prin care solicitãurgentarea redactãriimotivãrii astfel încât sã seafle cauzele care au contribuitla luarea deciziei de scoaterea CEH din insolvenþã.


S ituaþia disperatãla Complexul

Energetic Hunedoara.Ziua de platã a trecut,iar oamenii nu ºi-auluat banii.

Angajaþii ComplexuluiEnergeticHunedoara nu ºi-au încasatsalariile. Este pentru primadatã, când salariaþilorComplexuluiEnergeticHunedoara nu leintrã banii pe carduri în data de

15. având în vedere cã 15 mai a fost duminicã,angajaþii sperau ca banii sãle fie viraþi luni în conturi,însã acest lucru nu s-aîntâmplat. Totul din cauzaieºirii ComplexuluiEnergetic Hunedoara din

insolvenþã. Odatã cu rãsturnarea situaþiei, creditorii CEH s-au adresatinstanþelor de judecatã pen-tru a executa silit societatea,lucru care s-a ºi întâmplat.

“Încã nu au intrat banii,am înþeles cã astãzi (luni-n.r.) vor fi viraþi”, a declaratCristian Iºtoc, vicepreºedin-tele Sindicatului Muntele.

Oamenii sunt disperaþi încondiþiile în care aceºtia aude plãtit rate, dar au ºi guride hrãnit. Astfel, executãrilesilite ºi ordonanþãrile deplatã au fãcut ca salariaþii sãîºi încaseze cu întârzierebanii.


A paServ, profit depeste 3 milioane de

lei. Societatea de apã dinValea Jiului a terminatanul 2015 pe plus.Managementul eficientde la societatea de apãîºi spune cuvântul.

Profitul înregistrat desocietate este de peste 3 milioane de lei. Astfel,Adunarea Generalã aAcþionarilor va decide încursul acestei luni redis-tribuirea profitului.

“Aprobarea repartizãriiprofitului, în valoare de3.173.394 lei pentruacoperirea pierderilor con-

tabile din anii precedenþi”,este unul dintre puncteleaflate pe ordinea de zi aºedinþei Adunãrii Generale aAcþionarilor SC ApaServValea Jiului care va avea loc în data de 24 mai.

Anul 2015 este caracte-rizat ca fiind cel mai bun dinpunct de vedere financiar.

”Potrivit tuturor anali-zelor, din punct de vedereeconomic ºi financiar, anul2015 a fost cel mai bun andin istoria operatoruluiregional de apã ºi canalizareal Vãii Jiului”, a declaratîn urmã cu ceva timp directorul general al ASVJ,Costel Avram.

Potrivit cifrelor din balanþa financiarã a firmei,în 2015 Apa Serv ValeaJiului a avut venituri de21.778.000 lei, cheltuielide 18.059.000 lei, înregis-trând astfel un profit de3.176.000 lei. În plus, lafinalul anului 2015, pentruprima datã în istoria acesteicompanii, nu sunt consem-nate nici un fel de datoriicãtre bugetul de stat, cãtrefurnizori, bãnci, salariaþi saualte entitãþi cu care aceastacolaboreazã.


Management eficient

3 milioane, profit la ApaServ Valea Jiului

Situaþie fãrã precedent la CEH

Cel puþin o lunã pânã larejudecarea insolvenþei CEH

Palatul Cultural din Lupeni ºi-a

redeschis porþile dupã douã decenii.Impunãtoarea clãdireculturalã din localitateºi-a recãpãtat strãlu-cirea de odinioarã, iar primii care avutocazia de a beneficiade investiþia derulatãde municipalitate aufost copiii.

Sala palatului a fostplinã de copii de la toategrãdiniþele ºi ºcolile gene-rale de pe razamunicipiului Lupeni, iaractorii Teatrului DramaticI.D Sîrbu din Petroºani aupus în scenã patru spectacole cu piesã pentru copii ,,Frumoasãºi bestia". Ochii plini debucurie ºi admiraþie ºiaplauzele interminabileale celor mai mici benefi-ciari ai acestui proiect,au pus în valoare acestedificiu cultural.

“Astãzi la Lupeni esteo zi de mare sãrbãtoare,Dumnezeu ne-a ajutat ºidupã aproape douãzecide ani Palatul CulturalMinerul a rãsunat din noude glasurile fericite decopii. Mulþumesc colec-

tivului de la Primãriamunicipiului Lupeni ºituturor celor care prinimplicarea lor au fãcutposibilã finalizarea acestuiproiect de mare anver-gurã, care aduce o nouãdeschidere pentru copii ºilocuitorii din oraºul nostruspre artã ºi culturã. Toateaceste lucruri bune pentrucetãþenii acestui oraº nuse vor opri aici, un urmã-tor pas va fi reabilitareaCinematografului Culturaldin Lupeni ºi aducerea luila nivel european, printoate aceste proiecte nedorim ca municipiulLupeni sã fie unul modern cu o viaþã cultu-ralã activã”, au declaratautoritãþile locale dincadruul Primãrieimunicipiului Lupeni.

Dezvoltare socialã ºieconomicã, aºa sunaproiectul demarat demunicipalitatea de laLupeni în urmã cu câþivaani. În urmã cu câþivaani, reprezentanþii administraþiei locale de laLupeni au demaratproiectul “reabilitare palatcultural Lupeni” ºi “sistem de supravegherevideo urbanã”

Odatã finalizat proiec-tul, tinerii vor avea un

spaþiu propice activitãþiloreducaþional culturale, vorputea sã-ºi dezvolte noiabilitãþi, vor putea sãurmeze cursuri depregãtire profesionalã.Beneficiarii indirecþi aiproiectului sunt cei peste50 000 de oameni carelocuiesc în localitãþileînvecinate municipiuluiLupeni.

Aceastã instituþieîmplineºte 89 de ani decând a fost construitã.Investiþia s-a realizat dinfonduri europene neram-bursabile ºi, tocmai deaceea, este nevoie derespectarea termenelor.Fostul Teatru Minier, oconstrucþie impozantã,inauguratã în 1927, caºi cadou oferit de CasaRegalã a României comu-nitãþii miniere din Lupeni,a fost readus la strãlucirealui de altãdatã, darlucrãrile sunt încã departede finalizare. ProiectulIntegrat de DezvoltareUrbanã ce a cuprinsreabilitarea ºi modern-izarea Palatului Cultural,ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost datîn folosinþã, sistemul desupraveghere videourbanã, are o valoare de9.374.664,03 lei.Palatul va deveni un cen-

tru cultural autentic,deoarece aici vor fi organizate evenimentelemajore ale comunitãþii,iar la inaugurarea lui,administraþia localã vreasã organizeze o festivitatela care sã fie invitate personalitãþi politice alelumii culturale hune-dorene ºi naþionale, pre-cum ºi reprezentanþi aiCasei Regale. Una dintrecaracteristicile relevanteale Palatului Cultural eraacustica sãlii de specta-cole. Prin punerea în valoare a celui mai impor-tant obiectiv din munici-piul Lupeni readucemlocalnicilor bucuria de asavura acustica sãlii.Aceastã caracteristicã va

fi întregitã de achiziþio-narea de noi tehnologii desonorizare ºi videoproiectare. De asemeneanoile tehnologii informa-tice sunt caracteristiciimportante care vor aveaun rol important în activi-tãþile viitoare ale PalatuluiCultural. Valoarea totalã a proiectului este9.124.522,89 lei.Investiþiile care au vizatreabilitarea centrelorvechi, amenajarea spaþiilor verzi sau aoricãrui efort municipalde reabilitare urbanã, trebuie întreþinute. Acestproiect va contribui nemijlocit la pãstrareaclãdirilor ºi aspectuluioraºului, dupã intervenþiileinvestiþionale. Acestproiect poate fi realizat înmod independent ºi îºi vaproduce efectele imediatdupã finalizare.

Palatul CulturalLupeni, numit în perioada interbelicãTeatrul Mâner, a fost construit la iniþiativaRegelui Ferdinand I, decãtre Societatea AnonimãRomânã „Lupeni”. Dinanul dãrii în folosinþã,1927 ºi pânã în 1948,aici au concertat diferiteorchestre camerale ºisimfonice, atât din tarã

cât ºi din strãinãtate, iarpe scenã au jucat marimaeºtri ai dramaturgieiromaneºti. Dupã 1948 afuncþionat ca ºi cine-matograf, geamurile sãliide spectacole fiind ziditecu cãrãmidã, iar la balcons-au fãcut modificãri de-alungul timpului pentruamenajarea unui aparatde video-proiectie. Deºiproiectatã dupã Sala deaur a Filarmonicii dinViena, sala de spectacolea fost modificatã,scaunele fiind ridicate,dând aspectul unuiamfiteatru. De-a lungulvremii i s-au date maimulte denumiri dupãregimurile politice care s-au perindat la conduce-rea tãrii, de la denumireainiþialã de Teatru Minier,trecând în 1948 lanumele de Palat alMuncitorilor, iar prin anii70 fiind numit PalatulCultural “Minerul”.Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes alconducerii minei Lupeni,în posesia cãreia se afladin 1948, de a-l maiîngriji. Astfel, s-a degra-dat în anul 1999, când afost dat ca locaþie deîntâlnire ºi manifestaredisponibilizaþilor.


Intenþia de a fi trecutesiturile din judeþulHunedoara în adminis-trarea ConsiliuluiJudeþean, dupã modelulcetãþii dacice de laSarmizegetusa Regia,deja administratã cu succes de instituþia hunedoreanã, a fostanunþatã de ministrulCulturii, Corina ªuteu.„Am luat decizia sãiniþiem procesul dupãmodelul cetãþii dacice dela Sarmizegetusa Regia.Decizia noastrã a fost de

a încerca sã trecemadministraþia celorlaltesituri din judeþulHunedoara la ConsiliulJudeþean. Soluþia estedescentralizarea careimplicã ºi responsabi-lizarea structurilor localepentru protejarea patri-moniului naþional ºi apatrimoniului mondialUNESCO. Am luat dejalegãturã cu ConsiliulJudeþean, ei trebuie sãfacã aceastã cerere cãtreautoritãþile centrale.Sperãm sã ducem

lucrurile într-o faza încare sã nu existe oîntoarcere la situaþiainiþialã”, a afirmat,Corina ªuteu, ministrulCulturii.

Adrian David:”Noi suntem

pregãtiþi”ªeful Consiliului

Judeþean Hunedoara,Adrian David, spune cãde mai multã vreme seîncearcã trecerea cetãþilorîn subordinea instituþieipe care o conduce. “Noisuntem pregãtiþi sã lepreluãm ºi ne dorim, maiales cã se fac solicitãri înacest sens de mai multtimp. Avem un serviciude administrare a monu-mentelor istorice carefuncþioneazã foarte bineºi un parteneriat foarteserios ºi constructiv cuJandarmeria Românã,cea care ne sprijinã înpaza monumentelor, esteadevãrat doar cele clasifi-cate UNESCO. Ne dorim

sã preluãm în adminis-trare toate cetãþile ºi suntem dispuºi sã facemorice efort pentru a leconserva în primul rândºi pentru a le redescoperiulterior. Am fãcut toateformalitãþile ºi aºtept sãse concretizeze”, adeclarat, Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Trecerea în patrimoniulinstituþiei judeþene arînsemna o ºansã ºi pen-tru cetatea dacicã de laBãniþa, monument aflatîn continuã degradare ºicare a rãmas al nimãnui.Cetatea dacicã face partedin ansamblul de ºasefortãreþe dacice dinMunþii Orãºtiei, incluse înpatrimoniul mondialUNESCO din România.Nu doar cetatea de laBãniþa ar putea fi pusã învaloare odatã ajunsã înadministrarea CJHunedoara, ci ºi PiatraRoºie, Costeºti - Blidaru.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Blocul 22 de pe stradaAviatorilor este o ade-vãratã ruinã, iar ultimeleetaje sunt un real pericol.O parte dintre balcoanea fost deja demolatã,pentru cã balustradeleriscau oricând sã seprãbuºeascã peste tre-cãtori, iar cel mai falniccopac a crescut direct dinbalconul de pe lateralulimobilului. Priveliºteapoate fi admiratã din dru-mul mare ºi toþi trecãtoriipot vedea minunea de laPetroºani. ªi asta nu enimic, cãci locatarii,sãraci ºi fãrã fonduri pen-tru reabilitare, spun cã aufost ºi mai mulþi copaci

acolo sus. „ De ani dezile este aºa. Au mai tãiatdin copaci, cã au fost ºimai mulþi ºi mai mari. Avenit un alpinist, i-a tãiat,dar iar cresc. Nu aþi vãzutºi balconul de la ultimul

etaj? A cãzut ºi au venitsalvamontiºtii ºi l-au dãrâmat de tot. Eu locu-iesc aici din 1977. Cândm-am mutat aici aveamlift, apã caldã, de toate.Acum 3 ani a venit pri-

marul ºi a zis cã vine ºiasfalteazã pe la bloc, daraþi vãzut ce e în jurulblocului? Când ducigunoiul trebuie sã ocoleºtitot blocul”, spunenemulþumit un locatar.Asta, în timp ce un altul îlapostrofeazã ºi îireproºeazã cã niciodatã nua vrut sã punã bani pentrureabilitare. „Întrebaþi-l maibine de ce nu a dat niciodatã bani! Cã dea aiae blocul aºa cum e”, nestrigã bãrbatul carelocuieºte la un etaj inferior.

Ultimul etaj estenelocuit de ani buni ºiapa curge ºi se prelingedeja pe casa scãrii. Acolo locuiesc oameni ºiaºteaptã o minune sã seîntâmple. O parte dintrelocuinþele de la etajulsuperior sunt aleprimãriei, iar de laadministraþia localã aajuns recent la bloc ohârtie din care rezultã cãimobilul de pe stradaAviatorilor, nr 22, ar

putea sã intre în progra-mul de reabilitare dinacest an. Documentuleste emis în luna aprilie aacestui an, iar oameniisperã cã vor avea noroc.

Pânã atunci, însã,copacii cresc, ajutaþi ºi devremea prielnicã, eiputând sã fie admiraþi ºide cei ce tranziteazã peDN 66, ruta care strãbate Petroºaniul ºi face legãtura cu judeþul Gorj.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016 Actualitate 5

Au învãþat sã ecolo-gizeze, sã deseneze, s-auîntrecut la sport, auadunat materiale recicla-bile, iar mai apoi, toateaceste activitãþi le-au

adus bani. A fost posibilpentru cã un lanþ dehipermarketuri dinRomânia a organizat oolimpiadã naþionalã, iarla ºcoala din ColoniaPetroºani au ajuns20.000 de euro. Ce vorface cu aceºti bani? Vor dota ºcoala aºa cumse cuvine.

„Am muncit foartemult cu copilaºii noºtri,dar ne-am ales cu aceºtibani, cu 20.000 de euro,din care vomachiziþionamai multeproduse. Noia trebuit sãfacem unproiect deinvestiþii, carene-a fostaprobat ºivomachiþiona înºcoala noas-

trã aparaturã, vom faceun laborator de informa-ticã, pe care îl dotãm.Vom aduce televizoare,table magnetice, dulã-pioare pentru copiii dincliclul rpimar ºi de la grãdiniþã, suporturi pen-tru bibliorafturi”, a spusMihaela ªamotã, învãþãtoare, coordona-toarea activitãþilor careau generat premiul.

ªcoala nr 2 dinColonia Petroºani esteuna dintre cele maisãrace, iar aici vin zecide copii din cartierelemãrginaºe. O astfel dedortare ar ridica multstandardul unitãþii deînvãþãmânt, iar copiii ºi-au dat toatã silinþa,dovadã cã au ajuns pelocul II la nivel naþional.


Ile ºi Baleia se întâlnesc dupã alegeriFostul manager a contestat un raport

întocmit de o comisie de control amunicipalitãþii prin care a fost demisã dela conducerea unitãþii medicale.

Dosarul în care Cristina Baleia cere anulareadeciziei prin care a fost demisã se aflã pe rolulTribunalului Hunedoara ºi are ca termen data de 9iunie a.c. Fostul manager al Spitalului MunicipalVulcan cere anularea actuluiadministrativ invocând oserie de nereguli care arface decizia nulã. Fostulmanager a anunþat imediatdupã ce a fost datã afarã cãnu i s-a dat posibilitatea sãvadã procesul verbal pebaza cãruia a fost demisã,document întocmit decomisia de control numitã de primar. Baleia a reclamat ºi nereguli privind întrunirea Consiliului deAdministraþie care a semnat decizia de înlocuire dinfuncþie, toate acestea fiind considerate abuzuri defostul manager. Cristina Baleia a preluat SpitalulMunicipal Vulcan în anul 2013, unitatea fiind înpericol de închidere din cauza datoriilor de aproapedouã milioane de lei, iar la momentul demiterii uni-tatea medicalã scãpase de creanþe. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Palatul Cultural Lupeni ºi-a redeschis porþile

Investiþii din premii pentruªcoala nr 2 Petroºaniªcoala nr 2 din Colonia Petroºani are acum

ºansa sã se doteze cu aparaturã de ultimãgeneraþie. Totul a fost posibil pentru cã eleviiºi profesorii au participat în cadrul unui concurs naþional, iar cu banii obþinuþi vorcumpãra cele necesarii ºcolii.

Când o face plopul pere!În Petroºani, din drumul naþional, poate fi admirat unul dintre cele mai

degradate imobile din zonã ºi, mai mult decât atât, la ultimul etaj, stã bineînfipt în terasament un copac în toatã puterea lui. Oamenii locului spun cãau fost ºi alþii ºi mai falnici, cã clima le-a priit, dar noroc cu alpiniºtii cã auvenit ºi i-au tãiat. Administraþia localã a luat în calcul reabilitarea imobilului, dar pânã atunci, locatarii aºteaptã sã facã plopul pere.

Cetatea dacicã de la Bãniþaar putea fi administratã de CJ Hunedoara

De mai mult timp instituþia judeþeanã a solicitat sã-i fie trecute în subordine cetãþile

dacice, iar exemplul de bunã administrare fiindcetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia.Ajunse în administrarea CJ Hunedoara o seriede vestigii cum este cel de la Bãniþa, astãzi lãsatde izbeliºte, ar putea fi puse în valoare.

Palatul Cultural din Lupeni ºi-a

redeschis porþile dupã douã decenii.Impunãtoarea clãdireculturalã din localitateºi-a recãpãtat strãlu-cirea de odinioarã, iar primii care avutocazia de a beneficiade investiþia derulatãde municipalitate aufost copiii.

Sala palatului a fostplinã de copii de la toategrãdiniþele ºi ºcolile gene-rale de pe razamunicipiului Lupeni, iaractorii Teatrului DramaticI.D Sîrbu din Petroºani aupus în scenã patru spectacole cu piesã pentru copii ,,Frumoasãºi bestia". Ochii plini debucurie ºi admiraþie ºiaplauzele interminabileale celor mai mici benefi-ciari ai acestui proiect,au pus în valoare acestedificiu cultural.

“Astãzi la Lupeni esteo zi de mare sãrbãtoare,Dumnezeu ne-a ajutat ºidupã aproape douãzecide ani Palatul CulturalMinerul a rãsunat din noude glasurile fericite decopii. Mulþumesc colec-

tivului de la Primãriamunicipiului Lupeni ºituturor celor care prinimplicarea lor au fãcutposibilã finalizarea acestuiproiect de mare anver-gurã, care aduce o nouãdeschidere pentru copii ºilocuitorii din oraºul nostruspre artã ºi culturã. Toateaceste lucruri bune pentrucetãþenii acestui oraº nuse vor opri aici, un urmã-tor pas va fi reabilitareaCinematografului Culturaldin Lupeni ºi aducerea luila nivel european, printoate aceste proiecte nedorim ca municipiulLupeni sã fie unul modern cu o viaþã cultu-ralã activã”, au declaratautoritãþile locale dincadruul Primãrieimunicipiului Lupeni.

Dezvoltare socialã ºieconomicã, aºa sunaproiectul demarat demunicipalitatea de laLupeni în urmã cu câþivaani. În urmã cu câþivaani, reprezentanþii administraþiei locale de laLupeni au demaratproiectul “reabilitare palatcultural Lupeni” ºi “sistem de supravegherevideo urbanã”

Odatã finalizat proiec-tul, tinerii vor avea un

spaþiu propice activitãþiloreducaþional culturale, vorputea sã-ºi dezvolte noiabilitãþi, vor putea sãurmeze cursuri depregãtire profesionalã.Beneficiarii indirecþi aiproiectului sunt cei peste50 000 de oameni carelocuiesc în localitãþileînvecinate municipiuluiLupeni.

Aceastã instituþieîmplineºte 89 de ani decând a fost construitã.Investiþia s-a realizat dinfonduri europene neram-bursabile ºi, tocmai deaceea, este nevoie derespectarea termenelor.Fostul Teatru Minier, oconstrucþie impozantã,inauguratã în 1927, caºi cadou oferit de CasaRegalã a României comu-nitãþii miniere din Lupeni,a fost readus la strãlucirealui de altãdatã, darlucrãrile sunt încã departede finalizare. ProiectulIntegrat de DezvoltareUrbanã ce a cuprinsreabilitarea ºi modern-izarea Palatului Cultural,ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost datîn folosinþã, sistemul desupraveghere videourbanã, are o valoare de9.374.664,03 lei.Palatul va deveni un cen-

tru cultural autentic,deoarece aici vor fi organizate evenimentelemajore ale comunitãþii,iar la inaugurarea lui,administraþia localã vreasã organizeze o festivitatela care sã fie invitate personalitãþi politice alelumii culturale hune-dorene ºi naþionale, pre-cum ºi reprezentanþi aiCasei Regale. Una dintrecaracteristicile relevanteale Palatului Cultural eraacustica sãlii de specta-cole. Prin punerea în valoare a celui mai impor-tant obiectiv din munici-piul Lupeni readucemlocalnicilor bucuria de asavura acustica sãlii.Aceastã caracteristicã va

fi întregitã de achiziþio-narea de noi tehnologii desonorizare ºi videoproiectare. De asemeneanoile tehnologii informa-tice sunt caracteristiciimportante care vor aveaun rol important în activi-tãþile viitoare ale PalatuluiCultural. Valoarea totalã a proiectului este9.124.522,89 lei.Investiþiile care au vizatreabilitarea centrelorvechi, amenajarea spaþiilor verzi sau aoricãrui efort municipalde reabilitare urbanã, trebuie întreþinute. Acestproiect va contribui nemijlocit la pãstrareaclãdirilor ºi aspectuluioraºului, dupã intervenþiileinvestiþionale. Acestproiect poate fi realizat înmod independent ºi îºi vaproduce efectele imediatdupã finalizare.

Palatul CulturalLupeni, numit în perioada interbelicãTeatrul Mâner, a fost construit la iniþiativaRegelui Ferdinand I, decãtre Societatea AnonimãRomânã „Lupeni”. Dinanul dãrii în folosinþã,1927 ºi pânã în 1948,aici au concertat diferiteorchestre camerale ºisimfonice, atât din tarã

cât ºi din strãinãtate, iarpe scenã au jucat marimaeºtri ai dramaturgieiromaneºti. Dupã 1948 afuncþionat ca ºi cine-matograf, geamurile sãliide spectacole fiind ziditecu cãrãmidã, iar la balcons-au fãcut modificãri de-alungul timpului pentruamenajarea unui aparatde video-proiectie. Deºiproiectatã dupã Sala deaur a Filarmonicii dinViena, sala de spectacolea fost modificatã,scaunele fiind ridicate,dând aspectul unuiamfiteatru. De-a lungulvremii i s-au date maimulte denumiri dupãregimurile politice care s-au perindat la conduce-rea tãrii, de la denumireainiþialã de Teatru Minier,trecând în 1948 lanumele de Palat alMuncitorilor, iar prin anii70 fiind numit PalatulCultural “Minerul”.Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes alconducerii minei Lupeni,în posesia cãreia se afladin 1948, de a-l maiîngriji. Astfel, s-a degra-dat în anul 1999, când afost dat ca locaþie deîntâlnire ºi manifestaredisponibilizaþilor.


Intenþia de a fi trecutesiturile din judeþulHunedoara în adminis-trarea ConsiliuluiJudeþean, dupã modelulcetãþii dacice de laSarmizegetusa Regia,deja administratã cu succes de instituþia hunedoreanã, a fostanunþatã de ministrulCulturii, Corina ªuteu.„Am luat decizia sãiniþiem procesul dupãmodelul cetãþii dacice dela Sarmizegetusa Regia.Decizia noastrã a fost de

a încerca sã trecemadministraþia celorlaltesituri din judeþulHunedoara la ConsiliulJudeþean. Soluþia estedescentralizarea careimplicã ºi responsabi-lizarea structurilor localepentru protejarea patri-moniului naþional ºi apatrimoniului mondialUNESCO. Am luat dejalegãturã cu ConsiliulJudeþean, ei trebuie sãfacã aceastã cerere cãtreautoritãþile centrale.Sperãm sã ducem

lucrurile într-o faza încare sã nu existe oîntoarcere la situaþiainiþialã”, a afirmat,Corina ªuteu, ministrulCulturii.

Adrian David:”Noi suntem

pregãtiþi”ªeful Consiliului

Judeþean Hunedoara,Adrian David, spune cãde mai multã vreme seîncearcã trecerea cetãþilorîn subordinea instituþieipe care o conduce. “Noisuntem pregãtiþi sã lepreluãm ºi ne dorim, maiales cã se fac solicitãri înacest sens de mai multtimp. Avem un serviciude administrare a monu-mentelor istorice carefuncþioneazã foarte bineºi un parteneriat foarteserios ºi constructiv cuJandarmeria Românã,cea care ne sprijinã înpaza monumentelor, esteadevãrat doar cele clasifi-cate UNESCO. Ne dorim

sã preluãm în adminis-trare toate cetãþile ºi suntem dispuºi sã facemorice efort pentru a leconserva în primul rândºi pentru a le redescoperiulterior. Am fãcut toateformalitãþile ºi aºtept sãse concretizeze”, adeclarat, Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Trecerea în patrimoniulinstituþiei judeþene arînsemna o ºansã ºi pen-tru cetatea dacicã de laBãniþa, monument aflatîn continuã degradare ºicare a rãmas al nimãnui.Cetatea dacicã face partedin ansamblul de ºasefortãreþe dacice dinMunþii Orãºtiei, incluse înpatrimoniul mondialUNESCO din România.Nu doar cetatea de laBãniþa ar putea fi pusã învaloare odatã ajunsã înadministrarea CJHunedoara, ci ºi PiatraRoºie, Costeºti - Blidaru.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Blocul 22 de pe stradaAviatorilor este o ade-vãratã ruinã, iar ultimeleetaje sunt un real pericol.O parte dintre balcoanea fost deja demolatã,pentru cã balustradeleriscau oricând sã seprãbuºeascã peste tre-cãtori, iar cel mai falniccopac a crescut direct dinbalconul de pe lateralulimobilului. Priveliºteapoate fi admiratã din dru-mul mare ºi toþi trecãtoriipot vedea minunea de laPetroºani. ªi asta nu enimic, cãci locatarii,sãraci ºi fãrã fonduri pen-tru reabilitare, spun cã aufost ºi mai mulþi copaci

acolo sus. „ De ani dezile este aºa. Au mai tãiatdin copaci, cã au fost ºimai mulþi ºi mai mari. Avenit un alpinist, i-a tãiat,dar iar cresc. Nu aþi vãzutºi balconul de la ultimul

etaj? A cãzut ºi au venitsalvamontiºtii ºi l-au dãrâmat de tot. Eu locu-iesc aici din 1977. Cândm-am mutat aici aveamlift, apã caldã, de toate.Acum 3 ani a venit pri-

marul ºi a zis cã vine ºiasfalteazã pe la bloc, daraþi vãzut ce e în jurulblocului? Când ducigunoiul trebuie sã ocoleºtitot blocul”, spunenemulþumit un locatar.Asta, în timp ce un altul îlapostrofeazã ºi îireproºeazã cã niciodatã nua vrut sã punã bani pentrureabilitare. „Întrebaþi-l maibine de ce nu a dat niciodatã bani! Cã dea aiae blocul aºa cum e”, nestrigã bãrbatul carelocuieºte la un etaj inferior.

Ultimul etaj estenelocuit de ani buni ºiapa curge ºi se prelingedeja pe casa scãrii. Acolo locuiesc oameni ºiaºteaptã o minune sã seîntâmple. O parte dintrelocuinþele de la etajulsuperior sunt aleprimãriei, iar de laadministraþia localã aajuns recent la bloc ohârtie din care rezultã cãimobilul de pe stradaAviatorilor, nr 22, ar

putea sã intre în progra-mul de reabilitare dinacest an. Documentuleste emis în luna aprilie aacestui an, iar oameniisperã cã vor avea noroc.

Pânã atunci, însã,copacii cresc, ajutaþi ºi devremea prielnicã, eiputând sã fie admiraþi ºide cei ce tranziteazã peDN 66, ruta care strãbate Petroºaniul ºi face legãtura cu judeþul Gorj.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016 Actualitate 5

Au învãþat sã ecolo-gizeze, sã deseneze, s-auîntrecut la sport, auadunat materiale recicla-bile, iar mai apoi, toateaceste activitãþi le-au

adus bani. A fost posibilpentru cã un lanþ dehipermarketuri dinRomânia a organizat oolimpiadã naþionalã, iarla ºcoala din ColoniaPetroºani au ajuns20.000 de euro. Ce vorface cu aceºti bani? Vor dota ºcoala aºa cumse cuvine.

„Am muncit foartemult cu copilaºii noºtri,dar ne-am ales cu aceºtibani, cu 20.000 de euro,din care vomachiziþionamai multeproduse. Noia trebuit sãfacem unproiect deinvestiþii, carene-a fostaprobat ºivomachiþiona înºcoala noas-

trã aparaturã, vom faceun laborator de informa-ticã, pe care îl dotãm.Vom aduce televizoare,table magnetice, dulã-pioare pentru copiii dincliclul rpimar ºi de la grãdiniþã, suporturi pen-tru bibliorafturi”, a spusMihaela ªamotã, învãþãtoare, coordona-toarea activitãþilor careau generat premiul.

ªcoala nr 2 dinColonia Petroºani esteuna dintre cele maisãrace, iar aici vin zecide copii din cartierelemãrginaºe. O astfel dedortare ar ridica multstandardul unitãþii deînvãþãmânt, iar copiii ºi-au dat toatã silinþa,dovadã cã au ajuns pelocul II la nivel naþional.


Ile ºi Baleia se întâlnesc dupã alegeriFostul manager a contestat un raport

întocmit de o comisie de control amunicipalitãþii prin care a fost demisã dela conducerea unitãþii medicale.

Dosarul în care Cristina Baleia cere anulareadeciziei prin care a fost demisã se aflã pe rolulTribunalului Hunedoara ºi are ca termen data de 9iunie a.c. Fostul manager al Spitalului MunicipalVulcan cere anularea actuluiadministrativ invocând oserie de nereguli care arface decizia nulã. Fostulmanager a anunþat imediatdupã ce a fost datã afarã cãnu i s-a dat posibilitatea sãvadã procesul verbal pebaza cãruia a fost demisã,document întocmit decomisia de control numitã de primar. Baleia a reclamat ºi nereguli privind întrunirea Consiliului deAdministraþie care a semnat decizia de înlocuire dinfuncþie, toate acestea fiind considerate abuzuri defostul manager. Cristina Baleia a preluat SpitalulMunicipal Vulcan în anul 2013, unitatea fiind înpericol de închidere din cauza datoriilor de aproapedouã milioane de lei, iar la momentul demiterii uni-tatea medicalã scãpase de creanþe. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Palatul Cultural Lupeni ºi-a redeschis porþile

Investiþii din premii pentruªcoala nr 2 Petroºaniªcoala nr 2 din Colonia Petroºani are acum

ºansa sã se doteze cu aparaturã de ultimãgeneraþie. Totul a fost posibil pentru cã eleviiºi profesorii au participat în cadrul unui concurs naþional, iar cu banii obþinuþi vorcumpãra cele necesarii ºcolii.

Când o face plopul pere!În Petroºani, din drumul naþional, poate fi admirat unul dintre cele mai

degradate imobile din zonã ºi, mai mult decât atât, la ultimul etaj, stã bineînfipt în terasament un copac în toatã puterea lui. Oamenii locului spun cãau fost ºi alþii ºi mai falnici, cã clima le-a priit, dar noroc cu alpiniºtii cã auvenit ºi i-au tãiat. Administraþia localã a luat în calcul reabilitarea imobilului, dar pânã atunci, locatarii aºteaptã sã facã plopul pere.

Cetatea dacicã de la Bãniþaar putea fi administratã de CJ Hunedoara

De mai mult timp instituþia judeþeanã a solicitat sã-i fie trecute în subordine cetãþile

dacice, iar exemplul de bunã administrare fiindcetatea dacicã de la Sarmizegetusa Regia.Ajunse în administrarea CJ Hunedoara o seriede vestigii cum este cel de la Bãniþa, astãzi lãsatde izbeliºte, ar putea fi puse în valoare.

hotãrârea a fost aprobatã prinvot liber exprimat cu 15 voturi

„PENTRU” ºi o abþinere

Consiliul local al MunicipiuluiLupeni;

Având în vedere Expunerea demotive nr. 4596/ 22.04.2016 adomnului Cornel Resmeriþã, Primaral municipiului Lupeni prin care sepropune aprobarea unei noihotãrâri pentru aprobarea documen-taþiei tehnico-economice, la faza destudiu de fezabilitate, pentru obiec-tivul de investiþie „Colector menajerîn Staþiunea turisticã Straja- Lupeni”ºi aprobarea fianþãrii din bugetulpropriu al Municipiului Lupeni aunui tronson din cadrul acestuiobiectiv întrucât la data de07.04.2016, prin adresa nr.15.060, SC APA SERV VALEAJIULUI SA a depus o solicitare deactualizare a Devizului General ºi aDevizelor pe Obiect astfel încât

valoarea aprobatã de Consiliul localal Municipiului Lupeni sã cuprindã ºicheltuielile de proiectare, taxe ºi avize necesare, diverse ºi neprevãzute;

Vãzând Raportul nr. 4599/22.04.2016 a Serviciului Achiziþii,Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu;

Þinînd cont de avizul Comisiei nr.1 pentru Activitãþi Economico –financiare, Agriculturã, al Comisieinr. 2 pentru Amenajarea Teritoriuluiºi Urbanism, Protecþia Mediului ºiTurism, al Comisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi social-culturale, culte ºi alComisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi dedisciplinã, muncã ºi protecþiesocialã, protecþie copii;

În temeiul prevederilor:- art. 44, alin.(1) din Legea nr.

273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

- art. 44 alin. (2) lit. „a” al Legii

nr. 51/ 2006 a serviciilor comunitare de utilitãþi publice –republicatã;

- 10 alin. (1) lit. „a”, „b” ºi „e”,alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. „a” -„d”, art. 24 alin. (2), art. 37 alin. (1)din Legea nr. 241 din 22 iunie2006 a serviciului de alimentare cuapã ºi de canalizare – republicatã;

Potrivit art. 5 din Contractul dedelegare a gestiunii serviciilor pub-lice de alimentare cu apã ºi decanalizare, încheiat între Asociaþiade Dezvoltare Intercomunitarã „ApaValea Jiului” ºi operatorul regionalSC APASERV Valea Jiului SAPetroºani, contract aprobat deConsiliul local al MunicipiuluiLupeni;

În baza dispoziþiilor 36, alin.(2),lit.”b”, alin.(4), lit.”d” ºi lit. “e” pre-cum ºi ale art.45 din Legea adminis-traþiei publice locale nr.215/2001,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare,

HOTÃRÃªTE:Art. 1 – (1) Se aprobã modifi-

carea ºi completarea HotãrâriiConsiliului local al MunicipiuluiLupeni nr. 35/ 2016 pentru apro-barea documentaþiei tehnico-eco-nomice, la faza de studiu de fezabili-tate, pentru obiectivul de investiþie„Colector menajer în Staþiunea turisticã Straja- Lupeni” ºi apro-barea fianþãrii din bugetul propriu alMunicipiului Lupeni a unui tronsondin cadrul acestui obiectiv în sensulactualizãrii Devizului General ºi aDevizelor pe Obiect conformAnexei nr. 1 care face parte inte-

grantã din prezenta hotãrâre.(2) Dupã modificarea ºi

completarea Hotãrârii, valoareaDevizului General actualizat va fi de3.478.212 lei (fãrã TVA) respectiv4.167.643 lei (cu TVA) din care:

- Obiect 1: 2.023.703 lei (fãrãTVA), respectiv 2.424.830 lei (cu TVA);

- Obiect 2: 1.454.509 lei (fãrãTVA), respectiv 1.742.813 lei (cu TVA);

Art. 2 – Celelalte prevederi aleHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 35/ 2016pentru aprobarea documentaþieitehnico-economice, la faza de studiude fezabilitate, pentru obiectivul deinvestiþie „Colector menajer înStaþiunea turisticã Straja- Lupeni” ºi aprobarea fianþãrii din bugetul pro-priu al Municipiului Lupeni a unuitronson din cadrul acestui obiectiv.

Art. 3 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legiinr. 554/ 2004 a contenciosuluiadministrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 4 – Prezenta se comunicãInstituþiei Prefectului judeþuluiHunedoara, Primarului municipiuluiLupeni, Direcþiei Tehnice, Asociaþieide Dezvoltare Intercomunitarã „ApaValea Jiului” ºi operatorul regionalSC APASERV Valea Jiului SAPetroºani

Lupeni, 28 aprilie 2016Preºedinte de ºedinþã,

Ing. MIHAI BASARAB

Contrasemneazã – Secretar, Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREANR.49/2016

privind aprobareaPlanului Urbanistic

Zonal pentru construire “Grãdiniþãcu program normalnr. 4 cu 5 sãli de

grupã ” str. NicolaeTitulescu FN

Consiliul Local almunicipiului Vulcan,

Analizând expunereade motive a PrimaruluiMunicipiului Vulcan înre-gistratã sub nr.33/8612/ 07.03.2016,prin care se propuneaprobarea PlanuluiUrbanistic Zonal pentruconstruire “ Grãdiniþã cuprogram normal nr. 4 cu5 sãli de grupã ” str.Nicolae Titulescu FN,

Vãzând Proiectul dehotãrâre nr.

33/8613/2016, raportulArhitectului ºef din cadrulaparatului de specialitateal Primarului MunicipiuluiVulcan înregistrat sub nr.59/8614/2016, avizulcomisiei de specialitate„Amenajarea teritoriului,protecþiei mediului ºi turism”, înregistrat sub nr.66/8615/2016 precumºi avizul comisiei de specialitate „Juridicã ºide Disciplinã ”, înregistratsub nr. 67/8615/2016,de pe lângã Consiliullocal;

Având în vedereraportul informãrii ºi consultãrii publiculuiprivind Planul UrbanisticZonal, potrivit Ordinuluinr. 2701/2010 pentruaprobarea metodologieide informare ºi consultarea publicului cu privire laelaborarea sau revizuireaplanurilor de amenajare ateritoriului ºi de urbanism,înregistrat sub nr.

16596/04.03.2016;În conformitate cuprevederile anexeinr.1cap. B. din la Legeanr. 350/2001, privindamenajarea teritoriului ºiurbanismul, cu modificãrileºi completãrile ulterioare,

Þinând cont deprevederile art. 7 dinLegea nr. 52/2003privind transparenþadecizionalã in adminis-traþia publicã, republicatã;

În temeiul dispoziþiilorart.36 alin.(5) lit.”c” ºiart.45 alin.(1) din Legeaadministraþiei publicelocale nr.215/2001,republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare

HOTÃRÃªTE:ART.1 Consiliul local

îºi însuºeºte raportul informãrii ºi consultãriipublicului privind planulUrbanistic Zonal pentruconstruire “Grãdiniþã cu

program normal nr. 4 cu5 sãli de grupã” str.Nicolae Titulescu FN,înregistrat sub nr.16596/04.03.2016 careconstituie Anexa nr. 1 laprezentul proiect dehotãrâre.

ART.2 Se aprobãPlanul Urbanistic Zonalnr. P33/2011, elaboratde S.C. ARCHISTUDIOS.R.L. arhitect AncaBotezan pentru construire grãdiniþã cuprogram normal cu 5 sãlide grupã, str. NicolaeTitulescu FN, care constituie Anexa nr. 2 laprezentul proiect dehotãrâre.

ART.3 Reglementãrileprivind autorizarea construcþiei ºi a amena-jãrilor vor fi aplicate înconcordanþã cu prevede-rile prezentului PlanUrbanistic Zonal nr.P33/2011, pentru carese stabileºte termenul de

valabilitate de 4 ani de ladata adoptãrii prezenteihotãrâri.

ART.4 Arhitectul ºefdin cadrul Primãrieimunicipiului Vulcan vaduce la îndeplinireprevederile prezenteihotãrâri.

ART. 5 La data adoptãrii prezenteihotãrâri, HotãrâreaConsiliului Local nr.116/2015 privind apro-barea Planului UrbanisticZonal pentru construire“Grãdiniþã cu programnormal nr. 4 cu 5 sãli degrupã ” str. NicolaeTitulescu FN, se revocã.

ART.6 Împotrivaprevederilor prezenteihotãrâri se poate face

contestaþie în conformi-tate cu prevederile Legiinr. 554/2004 privindcontenciosul administra-tiv, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

ART.7 Prezentahotãrâre se comunicãInstituþiei Prefectului –Judeþul Hunedoara,Primarului municipiuluiVulcan, Arhitect ªef, ºi se aduce la cunoºtinþãpublicã.

Vulcan, 28.04.2016

Preºedinte de ºedinþã,Consilier Meriºanu

Cristian Ion

CONTRASEMNEAZÃSECRETAR

Jr. Peter Rodica

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 20166 Administratie

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferiteactivitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul

de telefon 0731.254.100

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere,

curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ nego-ciabil. Relaþii la telefon 0722448428

HOTÃRÂREA nr. 39/ 2016privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al

Municipiului Lupeni nr. 35/ 2016 pentru aprobarea documentaþieitehnico-economice, la faza de studiu de fezabilitate, pentru

obiectivul de investiþie „Colector menajer în Staþiunea turisticãStraja- Lupeni” ºi aprobarea fianþãrii din bugetul propriu al

Municipiului Lupeni a unui tronson din cadrul acestui obiectiv

Tinerii reprezintã aceaparte a societãþii carepoate contribui masiv la dezvoltarea unei comunitãþi, a unei zone.Pãstrarea valorilor localeacasã, pãstrarea tineri-lor în oraºul în care s-aunãscut reprezintã unpunct de pe agendaechipei propusã de PSDpentru Primãria Petrila,

depopularea fiind unadintre marile problemeale Vãii Jiului.

Vasile Jurca, candida-tul PSD pentru PrimãriaPetrila susþine cã el ºiechipa lui pot deveniliantul dintre seniorii ºitinerii oraºului, întrucâtreprezintã acea generaþiede mijloc care poate legatinereþea de experienþã.

”Dezvoltarea uneicomunitãþi, progresul,þine de conlucrarea dintregeneraþii, de îmbinareatinereþii cu experienþa, iarpentru aceasta trebuie sãreuºim sã ne pãstrãmtinerii acasã”, declarãVasile Jurca.

Cea mai mare problemã identificatã detineri este lipsa locurilorde muncã care îi deter-minã sã plece în alte þãri,în alte zone. Existã însã ºitineri care au ales sãlupte în continuare pen-tru oraºul natal, pentruzona în care s-au nãscut.

”Schimbarea nu poateveni decât prin implicare.M-am implicat în politicãîn ideea de a încerca sãfac ceva pe viitor. Echipape care o susþin acumcred cã ne va da ºansade a face ceva ºi noitinerii, ne vor lãsa cumvasã învãþãm de la ei, sãînvãþãm sã fim oamenicapabili sã gestionezelucrurile pe viitor.Generaþiile se schimbã ºidacã nu ne implicãm nuavem cum sã învãþãm sãgestionãm activitatea dinoraºul nostru. Majoritateatinerilor de vârsta measunt plecaþi, majoritateaprietenilor, a foºtilor cole-

gi sunt la muncã înstrãinãtate sau sunt înalte oraºe ale þãrii,întrucât nu aveau nicioºansã sã supravieþuiascãîn oraºul Petrila. Îmipare foarte rãu ºi de astaîncerc sã mã implic, sã schimbãm ceva,împreunã”, susþine AncaÞurcaº, o tânãrã de 24de ani, masterand laUniversitatea Petroºani,aflatã pe lista pentruConsiliul Local Petrila.

Exodul tinerilor dincauza locurilor de muncãeste cunoscut ºi de ceipropuºi de PSD pentru aconduce Primãria Petrila.

”În primul rând tre-buie sã le creãm tinerilorlocuri de muncã, plãtitecorespunzãtor, astfelîncât sã nu mai plece înalte þãri sau în alte oraºeci sã rãmânã acasã.Dorim sã profeseze înPetrila, sã contribuie ladezvoltarea localitãþii, ºipentru aceasta estenevoie sã aducem investitori care sã creezelocuri de muncã, iarpetrilenii sã primeacãsalarii decente”, spuneVasile Jurca.

Lipsa de implicare atinerilor în viaþa comu-nitãþii este determinatãde lipsa de încrederegeneratã de dezamãgiriledin ultimii ani.

”Cel mai mult ne

lipseºte, nouã, tinerilor,implicarea, pentru cã noistãm indiferenþi faþã deceea ce se întâmplã. Nuieºim la vot, nu luãmparte la majoritatea acþiu-nilor la care ar trebui sãluãm parte, nu generãmnoi anumite acþiuni caretrebuiau fãcute. Nu neimplicãm, nu ne pasã,cred cã aceasta este ceamai mare problemã. Nuputem schimba pestenoapte acest lucru (lipsade implicare-n.r.) pentrucã oamenii sunt sãtuiefectiv de politicã, nu maicred în oamenii carevor sã se implice înpoliticã, pentru cã au fostminþiþi de prea multe ori.De aceea încerc sã aduco schimbare, prin acþiuni,prin educaþie. Speranþamoare ultima. Dacã noinu încercãm sã facemceva nu avem nicio ºansãsã reuºim”, a completatAnca Þurcaº.

Echipa PSD Petrilasusþine cã orice petrileancare are o idee i se poatealãtura. Pentru a implicaºi tinerii în viaþa econo-mico-socialã a localitãþii,Vasile Jurca spune cã vaînfiinþa un Consiliu alTinerilor.

”Prin înfiinþareaConsiliului Tinerilor vreauca tinerii, indiferent decategoria socialã, sãpoatã lua parte la actul

administrativ, sã fie încontact cu putereadecizionalã a oraºului, sãpoatã propune consiliuluilocal anumite idei pe careei le au vizavi de oraº,idei pe care administraþiasã le analizeze ºi sãîncerce sã le imple-menteze. Astfel îiimplicãm, atât în actuladministrativ dar ºi înacþiuni recreative, eco-nomice ºi sociale”, maideclarã Vasile Jurca.

Pe lângã ConsiliulTinerilor, echipa PSDPetrila are în vedere asigurarea condiþiilor derecreere prin sprijinireaactivitãþilor recreative ºisportive în parteneriatecu asociaþiile ºi ONG-urile de profil. Susþinereaactivitãþii Clubului InterPetrila, la care se doreºtedeschiderea de noi secþii,inclusiv una de gimnas-ticã aerobicã, reprezintãun alt punct de pe agen-da echipei PSD Petrila.

ªi cum trendul esteunul sportiv în ultimii ani,Vasile Jurca spune cã vafi realizatã o pistã pentrubiciclete, accesul la bazinul didactic de înot vafi permis ºi altor categoriide persoane dupãfinalizarea orelor de curs,vor fi amenajate traseemontane ºi se va conti-nua proiectul staþiuniimontane ªureanu.

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 2016 Actualitate 7

Viitorul unui tânãr trebuie clãdit de o echipã tânãrã

Sunt de o jumãtate demetru înãlþime ºi, ca sãstrãbatã aproape 2 kmpe jos dimineaþa la ora8,30, e prea mult pentru ei. Se înghesuiecâte 3, 4 în maºinilepãrinþilor, sau în taxiuri,iar la grãdiniþã vin pentru cã nu vor sãlipseascã. Sunt ºi benefi-ciari ai tichetelor oferiteprin programul „FiecareCopil la Grãdiniþã”, darªcoala este totuºi preadeparte. În plus, acumnu mai este cãldurã ºicei mai mulþi îi þin acasã.Totul, din cauzã cãlocaþia veche în care afost grãdiniþa nu a maiputut fi folositã, din

cauza inflitraþiilor deapã. „În general,frecvenþa este bunã, dar,dat fiind distanþa foartemare, care este de lalocuinþa copiilor, pânã laºcoalã, ºi cred cã suntvreo 2 km dus, 2 kmîntors, ceea ce pentru

un preºcolar este o distanþã bunã de par-curs, copiii mai lipsesc.Am propus primãriei sãasigure un transport.Sperãm cã se va rezolvapozitiv. Prezenþa estetotuºi bunã, fiind deter-minatã ºi de stimulentuleducaþional, care s-aacordat acum, respectivcei 50 de lei. Noi avemun numãr de 30 de beneficiari, la ambelegrupe”, a spus prof.Tamara Preda, educatoarea lor.

Primarul dinPetroºani spune cã grã-diniþa va fi reabilitatã ºicã sunt deja bani pentruasta. Este vorba despre

construcþia aflatã încurtea ºcolii, care va fitransformtã în grãdiniþãpentru preºcolari ºi apoise va vorbi ºi despretransportul copiilor.Clãdirea este veche, darva putea fi recondiþionatã.

„Noi am preluat-o,dar am ºi bãgat-o peplanul naþional de dez-voltare ºi am ºi primit oadresã prin care ni secer date concret, pentrua putea sã o finanþãm.Este vorba despre clãdirea din curtea ºcolii,pe care o transformãmîn grãdiniþã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Construcþia a servit caatelier, dar nu a mai fostutilizatã de ani buni.Faptul cã nu vor maiavea de-aface cu eleviidin ºcoalã, îi bucurã peeducatori, pentru cã ceimici nu prea se descurcãbine în interiorul ºcolii.

„Sper ca atunci cândse va da în folosinþãclãdirea veche, darreabilitatã, frecvenþa sãfie mai bunã la ore, iarcopiii sã vinã sã seînscrie, pentru cã toatecadrele de aici sunt califi-cate. Se face treabã lagrãdiniþã ºi sper sã vinã.Problema este cã mai

întâi trebuie trebuie consiliaþi pãrinþii”, a maiadãugat educatoareaTamara Preda.

Pãrinþii au agreat cugreu ideea cã trebuie sãstrãbatã atât de multdrum cu copiii în braþe,sau cu taxiul ºi o partedintre ei îi duc la altegrãdiniþe din oraº.Speranþa educatorilor,însã, este îndreptatãspre construcþia dãrã-pãnatã din curtea ºcolii,construcþie care areºanse sã fie acum reabilitatã ºi redatãînvãþãmântului preºcolar.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIEªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ

PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALEDE IGIENÃ” LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Li s-a mutat grãdiniþaZ eci de copii care au învãþat pânã recent

la grãdiniþa din Colonia din Petroºanisunt nevoiþi acum sã strãbatã aproape 2 kmpe jos ca sã vinã la grãdiniþa improvizatã laºcoalã. Cei mici ajung, dar nu în fiecare zi, iaradministraþia localã promite o grãdiniþã nouã,lângã ºcoalã. Totuºi, copiii ar avea nevoie ºide transport pânã acolo.

Cronica Vãii Jiului | Marti 17 Mai 20168 Sport

Am vãzut acum treizile un meci la Liga aIV-a hunedoreanãîntre douã echipe distanþate doar de 7 km, Jiul Petroºani ºi Inter Petrila. Douãechipe ce în urmã cuceva vreme impuneaurespect la nivelul

Diviziilor „A” sau „C”.Acum, douã echipecare se scaldã înnivelul modest al campionatuluijudeþean, zis ºi Liga aIV-a (fosta Divizie„D”).

O echipã a Petrileicu nume care au

cunoscut gloriaDiviziilor „A” ºi „B” –Adi Câmpean, Kalai–, una a Jiului cupuºtani între 15 ºi 20de ani. O echipã aPetrilei, mereu înprimele poziþii în acestcampionat, una aJiului care a încercatsã nu fie chiar peultimul loc. Aspectsesizat de petrileni,care poate ºi dinrespect pentru bla-

zonul Jiului, n-auapãsat pe acceleraþie,„preferând” barele ºiun fotbal deschis, îndauna unui scor astro-nomic pe care l-ar fiputut realiza. Nu a existat nici mãcarintenþia de joc „lamiºto”, de persiflare aunui adversar evidentmai modest, n-au fostintrãri dure saucotonogeli. Chiar curiscul unei victorii la

limitã, „bãtrânii”Petrilei au demon-strat înþelegere ºitoleranþã, un joc cuzâmbetul pe buze,cu o bancã tehnicãAvram Moldovan –Ion Androne echili-bratã ºi rãbdãtoare,într-un cuvânt, ungrup de caracter.Fãrã ambiþiiprosteºti sau poliþe nejustificate.Bravo, Petrila!

Henþ cu mâna

Respectul „bãtrânilor”

Jiul Petroºani –Inter Petrila2-3 (1-2)

FOTBAL,BARE ªI

PENALTY-URICei circa 100 de

spectatori care s-austrâns în tribunele stadionului din LuncaJiului n-au regretat cãºi-au „rupt” dintr-odimineaþã de sâmbãtãaproape douã ore. A fost, în primul rând,un meci sportiv, cu unpublic relaxat ºiînþelegãtor, care în finals-a bucurat de ceea ce is-a oferit.

Petrilenii, cu experi-mentaþii Adi Câmpean,Agapi ºi Kalai în formu-la de start, iau conduce-rea dupã numai douãminute printr-un penalty just acordat,

apoi tinerii jucãtori aiJiului echilibreazã jocul,egalând în min. 25,dupã ce în urmã cu unminut Andrei ªerbanrateazã o mare ocazie.Apoi vine golul de 1-2,M. Avram (min. 40)putea egala, dar ºutulsãu de la 25 m, dintr-oloviturã liberã, esteapãrat de Gâmbuþã.

Dupã pauzã,antrenorul oaspeþilor„Vuþã” Moldovan simtemoliciunea atacului, îlintroduce pe AdiDolha, care în min. 60ia transversala la þintã!

Cozac îl imitã dupã unminut, apoi din nou AdiDolha (min. 72) poatemarca din 4 metri la

centrarea lui Agapi,reuºind însã în minutulurmãtor sã facã 1-3.Moment în care Jiul setrezeºte din nou, înmin. 75 ratând unpenalty prin Higueira,care trage în transver-salã, dupã ce Agapi îlfaultase în careu peJurado.

Urmeazã alte douã„bombe” petrilene trim-ise de Kalai (min. 80) în

barã ºi Horvath (min.87) în trasnversalã,pentru ca în minutul 90Higueira sã-ºi rãs-cumpere greºeala de lapenalty cu golul de 2-3.

„A fost un meci fru-mos, cu de toate, golurimulte, bare ºi lovituri dela 11 m, un meci încare tânãra noastrãechipã s-a þinut bine deun adversar mult maiexperimentat. Oricum,îmi felicit echipa” aspus Sorin Ghiþan,

antrenorul secund alJiului.

„Ai noºtri au jucatprea relaxat. S-aucrezut învingãtori dupãgolul din minutul 2, darapoi am avut emoþii.Important este cã amreuºit victoria ºi cã afost un meci frumos” adeclarat AvramMoldovan, antrenorulde la Inter Petrila.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

„BAROSANII” S-AU ODIHNIT...Candidatele la locul 1, ªoimul Bãiþa ºi Hercules Lupeni au beneficiat

în aceastã etapã de victorii la „masa verde”, 3-0 la Gloria Geoagiu respec-tiv Cetate II Deva, pãstrându-ºi poziþiile în clasament. Minerul Uricani aremizat acasã, 1-1 cu Aurul Brad (gol Romanesc), dupã ce oaspeþii au con-dus cu 1-0. C.S. Vulcan a avut o reprizã secundã mai bunã, dupã un 0-0la pauzã, reuºind un succes cu 2-0 (goluri Ionaºc, Ad. Miclãuº) cu VictoriaCãlan. Retezatul Haþeg (antrenor Nelu Gavriluþi) s-a impus categoric laMetalul Criºcior, învingând cu 3-1, prin golurile semnate de Fabian Pop,Dãrãban ºi Dan Belei. Universitatea Petroºani a cedat, 0-2 la Aurul Certej.

Jiul Petroºani – Inter Petrila 2-3 (1-2)Jiul Petroºani (antr. Cosmin Kanduth):

Sg. Mihalache – Al. Nicu (min. 77 Matraº), Cipr.Dumitrescu, Mândruþ, Viºa – A. ªerban, Stamate (min.68 Petrici), Higueira, M. Avram – Pãsãricã, Jurado

Inter Petrila (antr. Avr. Moldovan): Gâmbuþã(min. 77 Haring) – Horvath, A. Câmpean (min. 68 I.Florea), Agapi, I. Androne – Bg. Matei, Kalai, Duma(min. 58 Ad. Dolha), Cozac – D. Alexandru, Zavracu

Arbitru: Sergiu Stanca – OrãºtieObs. AJF: Florin Bulgaru – LupeniSpectatori: 100Golurile: 0-1: Kalai (min. 2), 11 m, dupã un

fault al lui Al. Nicu asupra lui Duma; 1-1: Higueira(min. 25), în urma unui fault al lui Horvath asupra luiPãsãricã; 1-2: Zavracu (min. 35), din 5 m la oezitare a întregii apãrãri; 1-3: Ad. Dolha (min. 73),cu capul din 3 m din centrarea lui Zavracu; 2-3:Higueira (min. 90), din acþiune.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Dan Belei a marcat altreilea gol al Haþegului

la Criºcior

Higueira (Jiul) înscrie din penalty golul egalizator cu Inter Petrila

De pe banca petrileanã, antrenorul „Vuþã” Moldovanºi portarul Haring, urmãresc atenþi partida

Adi Câmpean ºi Ionuþ Androne, doi dintrefundaºii de bazã ai Petrilei

Documents

CVJ Nr 1104, Marti17 Mai