Curs 1 - DUE - 26.02.2015I. Partea introductiva1. Originile ideii de unitate la nivel european2. Contextul aparitiei counitatilor europene!a UEa" #paritia counitatilor europene si a UE$" De%voltarea constructiei europene din 2 perspective - diensiunea calitativa &per'ectionarea institutiilor counitare si a constructiei counitare in general" si diensiuneacantitativa &extinderea counitatilor europene!a UE prin aderarea unor noi state"(. Caracteristicile counitatii europene) respectiv a UEII. Ordinea *uridica a UE1. +otiunea2. Principiile care guvernea%a ordinea *uridica a UE(. I%voarele dreptului UE - i%voare priare- i%voare derivate &secundare"- raporturile internationale &externe" ale counitatilor europene) respectiv a UE- i%voarele copleentare- i%voarele nescrise,. #plica$ilitatea dreptului UE in dreptul intern al statelor e$re ale UE- aplica$ilitatea directa- aplica$ilitatea iediata- aplica$ilitatea prioritara III. -isteul institutional al UE1. #specte de natura conceptuala &criteriile care di'erentia%a instititutiile UE de organele) o'iciile si agentiile acestora"2. Principiile care guvernea%a activitatea institutiilor UE(. Institutiile UE din ai ulte puncte de vedere. Parlaentul European/ Consiliul European/Coisia Europeana/ -isteul *urisdictional al UE - C0UE) siste care include ( entitati - Curtea de 0ustitie) 1ri$unalul) 1ri$unalele speciali%ate &1ri$unalul 'unctiei pu$lice) la care se adauga si altele"/ 2anca Centrala Europeana si Curtea de Conturi. 3or li se adauga organele) o'iciile si agentiile UE.2i$liogra'ie - #ugustin 4uerea) 5UE) editia 5) 2011) U0ag si 1ratatele 'undaentale ale UE) C6 2ec7) 2ucuresti 201(Drept counitar european. Partea generala. #ugustin 4uerea) 200) C6 2ec7Dreptul UE) speci'icitatea acestuia. Duitrascu4older acte des7top drept UE-ite-uri. europa.eu) curia.europa.eu) eu-lex.europa.eu) ae.ro) eur-activ.co)+ota - 2 puncte in tipul seestrului &test in saptaanile 6) 12") 1 punct din o'iciu) 8 puncte din exaenOriginile ideii de unitate la nivel europeanIn doctrina doeniului exista ai ulte opinii cu privire la plasarea in tip a originilor unei ast'el de idei. Opiniile apartin unor doctrinari care apartin unor categorii sociopro'esionale di'erite - politologi) sociologi) 'iloso'i) istorici) econoisti) *uristi) teologi.Istoricii se ipart in ( ari categorii. C9arles :org$ie - lucrare intitulata Constructia europeana - trecut) pre%ent si viitor) aparuta in Editura 1rei) 2ucuresti) 1;;< - cele ( curente de opinie1" Un pri curent de opinie situea%a originile ideii in #ntic9itate. 2" #l doilea curent de opinie identi'ica unele eleente care au avut loc in Europa Occidentalacu originile acestei idei. Ex. Capaniile lui +apoleon care) intre altele) au urarit si conotatiiintegratoare. +apoleon) cu prile*ul ultiei in'rangeri &1eic9ului geran si cantoanele elvetiene. In 1;2; inistrul de externe 'rance%) #ristide 2riand) spri*init de oologul sau geran) ?ustav 2resan) in cadrul -ocietatii +atiunilor) 2riand a lansat ideea a reali%arii unei Europe unite in cadrul -ocietatii +atiunilor.Contri$utii ale roanilor. - +icolae 1itulescu de 2 ori consecutiv presedinte ale -+) iplicandu-se in 'undaentarea ideii de Europa Unica. El a 'acut #pelul Esperanto) pornit din >oania in 1;(,) in 10 puncte)cu triitere la Europa -tatelor Unite- In 1;,2) tot o contri$utie a roanilor este data de lucrarea lui Petre ?eorgescu) intitulata Oul de aine. Prin lucrarea sa autorul operea%a cu certitudini) nu se re'era la inden) la c9eari.Contextul aparitiei counitatilor europene!a UE#cest context e dat de s'arsitul celui de-al doilea >5) cand pericolul celei de a treia con'lagratii ondiale era pre%ent. Dupa un ra%$oi ondial apar invinsii pe de o parte) invingatorii pe de alta parte. Invinsii sunt *udecati si pregatesc revansa. Pentru pria data luand in calcul pierderile ateriale si uane generate de cele 2 ra%$oaie ondiale) se'ii de stat si de guvern din Europa Occidentala au a*uns la conclu%ia potrivit careia o$iective in coun pot 'i reali%ate si alt'el decat pe calea arelor) si anue prin in'iintarea Organi%atiilor Internationale. #sa a 'ost posi$ila aparitiei O+U) pe 'ondul 'alientului -ocietatii +atiunilor.1ot pe 'ondul ingri*orarii cu privire la a treia con'lagratie ondiala) intre criteriile privind apartenenta statelor la O+U unul e edi'icator - statele sa 'ie preocupate de pace.#par si alte organi%atii internationale - Consiliul Europei) +#1O) 1ratatul de la @arsovia. In plan econoic apare Uniunea @aala a statelor e$re ale 2eneluxului care a 'ost luata drept odel si varianta de urat pentru counitatile europene.#cesta e contextul care 'ace posi$ila 'orarea Counitatii Europene a Car$unelui si Otelului.-einar 1 - 28.02.2015+ota 'inala - copusa din 2 parti - 8 plus 1 punct din o'iciu si 2 puncte din seinar2 puncte din seinar.- 2 teste - testul 1 va 'i dat in a 5-a sau a 6-a saptaana. +otele 5) 6) 8 - 0)(5 p. +otele oaniei la UE) 1ratatul de aderare- politica de vecintatate2. Ordinea *uridica a UE#" Caracteristicile ordinii *uridice- prioritatea dreptului UE in raport cu dreptul statelor e$re &re'erat"- aplicarea iediata si aplicarea directa in ordinea *uridica a statelor e$re &re'erat"- Costa vs. Enel) :ieental2" I%voarele de drept ale UE- i%voarele priare. tratatele constitutive si tratatele odi'icatoare &re'erat cele ( tratate institutive - ta$el sau ta$el cu evolutia institutionala - cu s-a odi'icat denuirea Coisiei sau Parlaentul") tratate de aderare &pre%entarea tratatului de aderare a >oaniei la UE") Carta Drepturilor 4undaentale a UE- principiile generale de drept- acordurile internationale inc9eiate de UE &re'erat pe procedura inc9eierii sc9eatic sau pe tipurile de acorduri inc9eiate de UE"/ cine desc9ide negocierile) cine negocia%a) cine eite avi% po%itiv!negativ) cine inc9eie un acord etc.- i%voarele secundare!derivate. >egulaentul) Directiva) Deci%ia) #vi%ele si >ecoandarile) #ctele delegate) #ctele de punere in aplicare &legatura cu caracteristicile dreptului UE"- sursele copleentare- *urisprudenta C0UE(. Institutiile UE- Organi%area si 'unctionarea si atri$utiile uratoarelor institutii.DParlaentul EuropeanDConsiliul EuropeanDCoisia EuropeanaDC0UED2anca Centrala EuropeanaDCurtea de Conturi- #gentiile) o'iciile si organele UECurs 2 - DUE - 05.0(.2015#paritia counitatilor europene si a UEE'ectele *uridice ale statutului de stat e$ru UE#rt. 11 si art. 20 din Constitutia >oaniei#rt. , din 3egea 2oaniei &Integrarea in UE"#rt. 5 din 3egea 25 si reali%area $unastarii popoarelor statelor Europei Occidentale.Ideea 'undaentata de catre 0ean 5onet a 'ost lansata pu$lic in acelasi an) 1;50) la data de ; ai de catre >o$ert -c9uann) care era inistrul a'acerilor externe din 4ranta. O ast'el de lansare pu$lica s-a 'acut prin interediul unei declaratii care continea planul privitor la in'iintarea priei counitati europene &CECO". Der atunci) %iua de ; ai a do$andit tripla seni'icatie istorica) si anue.1" ; ai 1;50 - :iua Europei2" ; ai 1;,5 - :iua @ictoriei(" ; ai 1oanieiDeclaratia este cunoscuta in doctrina su$ nuele de Declaratia -c9uann. Planul este cunoscut su$ denuirea de Planul -c9uann.Planul -c9uann nu producea e'ecte *uridice. #cesta era nuai de natura sa oriente%e conduita su$iectelor de drept carora li se adresa. Din aceste considerente) la plan adera) pe langa cele 2 state &4ranta si ?erania") alte , state - Italia) 2elgia) Olanda) 3uxe$urg E 2E+E3U=. Cele 6 state &statele 'ondatoare) din pria linie a constructiei counitare" au senat la Paris) in data de 1< aprilie 1;51) 1ratatul de instituire a Counitatii Europene a Car$unelui si Otelului. 1ratatul a intrat in vigoare la data de 2( iulie 1;52 pentru o perioada de 50 de ani) otiv pentru care la data de 2( iulie 2002) tratatul si-a incetat e'ectele si) pe calede consecinta) si pria counitatea europeana si-a incetat existena. In anul 1;56) politicianul $elgian Paul 6enrF -paa7 a ela$orat >aportul cu privire la in'iintarea a inca 2 counitati eruropene) si anue Counitatea Econoica Europeana si Counitatea Europeana a Energiei #toice &EU>#1O5". >aportul -paa7) in od siilar planului -c9uann) nu producea e'ecte *uridice) otiv pentru care aceleasi state 'ondatoare CEC# &CECO" au senat la >oa in data de 25 artie 1;58 2 tratate.1" 1ratatul de instituire a Counitatii Econoice Europene2" 1ratatul de instituire a EU>#1O5Cele 2 tratate au intrat in vigoare in ianuarie 1;5< pentru o perioada nedeterinata. -i in pre%ent aceste 2 tratate produc e'ecte) c9iar daca in tip acestea au 'ost succesiv odi'icate. Cea ai recenta odi'icare - 1ratatul de la 3isa$ona din 2008 Pentru a exista si pentru a 'unctiona) cele ( counitati europene au in'iintat institutii in , ari doenii.- doeniul deci%ional- doeniul executiv- doeniul controlului politic-doeniul *urisdictionalInstitutiile in'iintate prin tratatele de la >oa sunt di'erite su$ aspectul denuirii lor de institutiile in'iintate prin 1ratatul de la Paris. Institutiile in'iintate prin tratatele de la >oa se sipli'ica si se uni'ori%ea%a din perspectiva denuirii lor. Din otive de coerenta si celeritate) institutiile siilare din cadrul celor ( counitati europene au 'u%ionat) dand nastere unor institutii unice) coune pentru cele ( counitati europene.Institutiile nou re%ultate in ura procesului de 'u%iune duc la indeplinire atri$utii!copetente inscrise in cele ( tratate institutive.4u%iunea s-a reali%at gradual) treptat) incepand din anul 1;5< cu institutiile *urisdictionale. # continuat in anul 1;60 cu institutiile controlului politic si s-a desavarsit in anul 1;65) cu institutiile executive si deci%ionale prin 1ratatul de la 2ruxelles) cunoscut in doctrina si su$ denuirea de 1ratatul de 4u%iune sau 1ratatul de instituire a unei Coisii Unice si a unui Consiliu Unic &a intrat in vigoare in 1;68".Institutia deci%ionala de la Paris se nuea Consiliul de 5inistri.Institutia executiva) potrivit 1ratatului de la Paris) este Inalta #utoritate) iar otrivit 1ratatului de la >oa se nuea Coisia.Controlul politic) potrivit 1ratatului de la Paris) era #dunarea Couna) iar potrivit 1ratatului de la >oa. #dunarea.#ctivitatea *urisdictionala. Curtea de 0ustitie.Prin 1ratatul de la 5aastric9t din 1;;2 aceasta institutie do$andeste denuirea de Consiliul UE. Prin 1ratatul de la 3isa$ona din 2008 do$andeste denuirea de Consiliu. #cesta este di'erit de Consiliul European &alcatuit din se'ii de stat si de guvern") a$ele 'iind di'erite de Consilul Europei &organi%atie internationala regionala - ,8 de state coponente".In ceea ce priveste executivul) dupa 'u%iune a re%ultat Coisia Europeana.#ctivitatea de control politic) dupa 'u%iune este exercitata de #dunarea Parlaentara Europeana &pastrata 2 ani". In 1;62) denuirea e sc9i$ata in Parlaentul European.In ceea ce priveste activitatea *urisdictionala) exista Curtea de 0ustitie a Counitatilor Europene. -i aceasta) prin 1ratatul de la 5aastric9t si-a sc9i$at nuele in Curtea Europeana de 0ustitie) iar prin 1ratatul de la 3isa$ona devine C0UE.C0UE e 'orata din.- Curtea de 0ustitie - preia copetentele CE0- 1ri$unalul - preia copetentele 'ostului 1ri$unal de Pria Instanta- 1ri$unalele speciali%ate - in aceasta categorie ave un singur tri$unal E 1ri$unalul 4unctiei Pu$liceC0UE e di'erita de Curtea Internationala de 0ustitie si a$ele sunt di'erite de Curtea Europeana a Drepturilor Oului.C0UE e instanta UE. #re sediul la 3uxe$urg.CI0 e instanta O+U. #re sediul la 6aga.CEDO e instanta Consiliului Europei) cu sediul la -tras$ourg.Consiliul - repre%inta interesele statelor e$reCoisia - interesele UE#dunarea Parlaentara - interesele popoarelorDe%voltarea constructiei counitare!europene-unt 2 diensiuni ale acestei de%voltari.- diensiunea calitativa E per'ectionarea institutiilor counitare si a constructiei counitare in general- diensiunea cantitativa &largirea) extinderea" counitatilor europene!a UE prin aderarea unor noi stateDI5E+-IU+E# C#3I1#1I@# cunoaste ( etape) dupa cu urea%a.1. Crize si esecuri 2. Reflectii cu privire la posiblitatea depasirii crizelor si a efectelor(. Texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta prevederile initiale, originare ale tratatelor institutive1. Cri%e si esecuri - in de%voltarea constructiei europene au 'ost inregistrate ai ulte cri%e siesecuri. >etine insa atentia cri%a provocata de politica scaunului gol) practicata de catre 4ranta in perioada iulie 1;65 - ianuarie 1;66) cri%a care a 'ost solutionata prin coproisul de la 3uxe$urg. Contextul politicii scaunului gol. prin tratatele institutive) statele e$re ale counitatilor audecis ca in pria perioada a constructiei counitare &pana in 1;65 au acceptat ca ar 'i o ast'elde perioada" 9otararile sa 'ie adoptate cu unaniitate de voturi &se urarea deplina egalitate in drepturi a statelor e$re". O ast'el de deci%ie se inteeia pe caracterul pronuntat eterogen al nivelurilor de de%voltare econoica) sociala etc. existente in statele e$re dupacele 2 >5. Decidentii au apreciat ca pana in 1;65 ast'el de di'erente ar 'i 'ost posi$il a se estope%e) sa se diinue%e si) pe cale de consecinta) sa se treaca la sisteul sistemul votului majoritar.Esenta unei ast'el de cri%e a 'ost data e consecintele po%itive si negative pe care le generea%a 'iecare siste de vot. Destinatarii sunt di'eriti.Consecinte po%itive ale @U - @otul unani con'era posi$ilitatea ca 'iecare stat e$ru sa invoce dreptul de veto. Consecintele po%itive se duc catre statele e$re luate individual.Consecinte negative ale @U - incetinirea procesului deci%ional) o ai sla$a celeritate. Consecintele negative se ras'rang asupra counitatilor europene.Consecinte po%itie ale @5 - pentru counitatile europene. Perite adoptarea deci%iilor cu unnuar ai ic de state care este de acord.Consecintele negative ale @5 se duc catre statele luate in od individual) care nu ai pot invoca dreptul de veto.- pana in 1;60 - deci%ii luate cu vot unani.- 1;60 - 2015 - deci%ii luate cu vot a*oritar>e'lectii cu privire la posi$ilitatea depasirii cri%elor si a esecurilor#u existat ai ulte ast'el de re'lectii pe asura cri%elor inregistrate de catre counitatile europene. >e'lectiile au caracter a$stract) adica nu tin) nu leaga) nu o$liga) ci au nuai rolul de a orienta conduita su$iectelor de drept carora li se adresea%a) do$andesc 'ora si continutul rapoartelor) sinte%elor) textelor preergatoare adoptarii norelor cu 'orta *uridica o$ligatorie) adica Planul -c9uann si >aportul -paa7. In general) toate actiunile preliinare adoptarii norelor cu 'orta *uridica o$ligatorie) indi'erent de 'ora i$racata) se gasesc intr-o ast'el de categorie.Dreptul po%itiv - dreptul scris) in vigoare la un oent dat. Prima norma de drept pozitiv adoptata este Tratatul de la Bruxelles (1965) pentru instituirea unei comisii unice si a unui consiliu unic . Cel ai nou act odi'icator - tratatul de aderare a Croatiei la UE. 5odi'icarile intervenite in aterie 'inanciara) succesiv) in anii 1;80-1;85 - este vor$a de in'iintarea institutiei delegate pentru conturi) respectiv a coisarilor pentru conturi) care se gasesc la originile Curtii de Conturi din %ilele noastre. Urea%a. Actul Unic European(1986 198! " s"a mentioant pentru prima data notiunea de comunitate politica)) se adauga Tratatul de la #aastric$t " Tratatul privind Uniunea Europeana) a instituit UE si Counitatea Europeana ca succesaora a counitatilor europene &( piloni" &1;;2) intrat in vigoare la 1;;( - a instituit) Tratatul de la Amsterdam (199! 1999) Tratatul de la %isa " a instituit o re&orma institutionala a pus capat 'ompromisului de la (oanina si a pre)atit UE pentru extindere (*++1 *++,) Tratatul de la -isa.ona (*++! *++9) Tratatele de aderare a statelor la comunitatile europene/la UE.Tratatul .u)etar din 19!+ cand Parlamentul European a do.andit dreptul de a se pronunta asupra c$eltuielilor in mod o.li)atoriu.Diensiunea cantitativa - Extinderea) respectiv largirea counitatilor europene!a UE prin aderarea unor noi stateDe la inceput) de cand a 'ost declansata constructia europeana au 'ost inregistrate doar cereride aderare. +u a 'ost inregistrata nicio solicitare de renuntare la statutul de stat e$ru alcounitatilor europene!al UE. 1ratatele institutive si cele odi'icatoare pana la 3isa$ona nuau cuprins in continutul lor o ast'el de regleentare) nu au preva%ut o ast'el de situatie0 PrinTratatul dela-isa.onasere)lementeazaposi.ilitatearenuntarii lastatutul destatmem.ru. Extinderea s-a reali%at gradual) incepand cu cele 6 state) a*ungand la ;) 10) 12) 15) 25) 28)respectiv 2< de state) cate nuara in pre%ent UE.'eamai consistentaextindere"in*++1 1+state. In1;;5-(state&re'u%ul de2oriconsecutiv privind aderarea la counitatile europene din partea +orvegiei". Ultia oara unast'el dere'u%aavut locintoanaanului 1;;,) c9iar inconditiileincareinprivaraaceluiasi an se inc9eiase un coprois - Coproisul de la Oslo) respectiv CoproisulPestelui. 2tatelor mem.re(celor *8)sile alaturaincontinuarestatele candidate0 Unast&el destatut de stat candidat il are Turcia0 'andidat " se )aseste in perioada de ne)ociere0 2eadau)a si statele potential candidate " Bosnia 3erte)ovina #untene)ru 2er.ia 4osovo(cu un statut special) #acedonia (pro.lema politica cu raportare la 5recia)0 UrmeazaAl.ania cu o situatie speciala " a sta.ilit raporturi &oarte solide de natura comerciala cuUE0 (nceeaceprivesteTurcia mareapro.lemaedenaturapolitica"dimensiunea6uridicaadrepturilor omului0Acesotra liseadau)a si stateleex"sovietice(7epu.lica#oldova " a semnat tratatul de asociere Ucraina Belarus)0Caracteristicile counitatilor!ale UE" asociatie economica inte)rata" or)anizatie internationala" structura institutionala proprie ori)inala" caracterul ori)inal tipic al sistemului normativPria caracteristica vi%ea%a aspectul asociativ economic integrat. #rguente.-parteaeconoica-epusainevidentadearguenteledetext-denuiriletratatelordeinstituire a counitatilor europene &ex. 1.CECO) CEE) EU>#1O5" - o$iectivul urarit. care triite la conversia productiei de ra%$oi pentru o productie de pacesi reali%area $unastarii ateriale si spirituale a populatiei statelor e$re- counitatile europene si UE repre%inta re%ultatul punerii in coun de catre statelor e$rea teritoriilor proprii) cat si a econoiilor existente pe aceste teritorii. De 'apt) counitatileeuropene repre%inta o arie geogra'ica unica) cunoscuta su$ denuirea dePiatacomuna/interna/unica) 'orata din ariile geogra'ice ale tuturor statelor e$re. >eali%areaPietei couneecopara$ilacuarileetropolealeluii si nuarainpre%ent peste*uatate de iliard de locuitori. >eali%area acestei piete a avut loc prin adoptarea si aplicareaunor asuri de natura ultipla) dintre care cele de natura adinistrativa au doinat) dar lor lis-au adaugat si asuri de natura preponderent *uridica.-unt ( asuri de natura preponderent *uridica.1. Inlaturarea$arierelorvaalesiatari'eloradiacenteacestoradintrestatelee$resiinlocuirea lor cu tari'ele vaale coune dintre statele e$re si statele terte2. Des'iintarea a*utoarelor de stat de orice 'el acordate intreprinderilor neper'orante) 'aptcare contri$uie la sporirea spiritului concurential la nivelul statelor e$re ale UE(. Inlaturarea discriinarilor de natura pu$lica sau privata inteeiate pe cetatenie orinationalitate care ar conduce la liitarea concurentei incadrul UE. Este vor$a desprepersoanele 'i%ice si *uridice. Discuta despre li$era circulatie a acestora.In al doilea rand) vor$i despre caracteristica de or)anizatie internationala. Counitatileeuropene au luat 'iinta in teeiul acordului de vointa li$er expriat de catre statele e$reprin interediulrepre%entantilorspecial desenati saparticipe la negocierea siinc9eiereatratatelor de instituire. 1ratatele de instituire sunt tratate internationale ultilaterale) pe de oparte &dpdv al dreptului international") dar dpdv al dreptului intern sunt acte 'undaentale) detipul constitutiilor) acestea repre%entand ceea ce repre%inta Carta pentru O+U) Pactul pentru+#1O sau -tatutul pentru Consiliul Europei) adica acte in teeiul carora au 'ost in'iintateacesteentitati dedrept international. Inc9eiereaacestortratateeguvernatadeconventiileprivitoare la dreptul tratatelor. Priul tratat scris - 1ratatul -u$li.1;6; - Conventia de la @iena 1;oania a cerintelor de natura politica. 2" Cerintele de natura ilitara sunt cuanti'icate in exigenta potrivit careia statul candidat la aderare tre$uie sa 'ie un stat 'urni%or de securitate) nu nuai consuator de securitate &aderarea >oaniei la +#1O in 200, contri$uie la consolidarea statutului >oaniei de stat 'urni%or de securitate"C" Cerintele de natura *uridica se expria prin anga*aentul asuat de statele candidate de aaplicaiediat) direct si prioritardreptul UEinordinea*uridicainterna. Cerinteleau'ostindeplinite de >oania prin revi%uirea si repu$licarea Constitutiei din 200(. &ex. 1,< privindaderarea la UE si art. 1,; privind aderarea la +#1O) art. ,,"D" Cerinteledenaturaeconoica- au'ost indeplinitesi con'irateinanul 200,prindo$andirea de catre >oania) prin raportul de tara) a statutului de stat cu econoie de piata'unctionala) capa$il sa 'aca 'ata presiunilor deterinate de concurenta existenta l nivelul UE.-tatele candidate au 'ost o$ligate sa indeplineasca , cerinte E criterii de convergenta pentrutrecerea la oneda unica europeana. - in'latia - (A din PI2- de'icitul $ugetar - (A din PI2-nivelul do$an%ilorpentrucrediteleacordate&8-;A"-estevor$adespredo$andaanualae'ectiva- datoria statului catre populatie) care tre$uie sa 'ie de 60AEsec. instituirea unei constitutii la nivelul UEEsecuri si cri%e - nereali%area unei counitati politice si de aparareCri%e. Incercariledeaderareale52lacounitati) politicascaunului gol &'inali%ataprincoproisul de la 3uxe$urg - declaratie care nu a dus la odi'icarea tratatelor"--a tinut cont de coproisul de la 3uxe$urginodi'icarea tratatelor. 1ratatele auentionat expres situatiileincare e'olosit votul unaniitatii!a*oritatii. 1ratatul de la5aastric9t asocia%a aceasta procedura cu Parlaentul European si entionea%a si situatiile incare se aplica. 5a*oritatea cali'icata e ai usor de intrunit. 1ratatul de la 3isa$ona prevedesituatiile in care 9otararile se adopta cu unaniitate!a*oritate.Coproisul Pestelui - +orvegia- politicacounitatilor sanua'ecte%epoliticainternaprivind exploatarea resurselor piscicoleCoproisul de la Ioanina - avea in vedere sisteul de vot in consiliu in oentul in care)dupa 1ratatul de la 5aastric9t se avea in vedere aderarea #ustriei) 4inlandei si -uedia#ltacri%a-rati'icarea1ratatului dela3isa$ona&Polonias-aopustratatului"-declaratiaPoloniei cu privire la Carta 'undaentala a Drepturilor UE#lte opo%itii. Ce9ia) Irlanda &a solicitat odi'icarea coisiei) sa se revina la situatiaanterioara - un coisar!stat e$ru in cadrul coisiei) nu sa 'ie ales prin rotatie"-i 52 are o serie de declaratii cu privire la 1ratat.1ratatul de la 3isa$ona a 'ost creat pe $a%a Proiectului privind instituirea unei Constitutii lanivelul UEEsec. incercarile de aderare a +orvegiei la UE-tructura institutionala proprie originala-tructura institutionala proprie originala- este atipica) nonclasica- 'iecare counitate europeana avea cate , institutii care au 'u%ionat) dand nastere la cate o institutie pentru 'iecare in parte-tructura clasica e cea pe care o intalni la Consiliul Europei - structura tripartita a lui 5ontesGuieu &potrivit statutului senat la 3ondra - 1;,;"1. #dunarea Parlaentara2. CO5I1E1U3 DE 5I+I-1>I(. -ecretariatul 3a nivelul UE 'ace distinctie intre institutii) organe) o'icii) agentii. Deose$irea se inteeia%a pe criteriul participarii la decizie. #st'el) institutiile participa direct la procesul deci%ional) in tip ce organele) o'iciile si agentiile au un caracter te9nic) participand la.- pregatirea procesului deci%ional- asigurarea continuitatii a activitatilor des'asurate de catre institutiile UE care nu au 'unctionare peranenta &intre reuniuni) respectiv intre sesiuni - ex. Parlaentul European) care 'unctionea%a in sesiuni) Consiliul European) care 'unctionea%a in cadrul reuniunilor"- urarirea &onitori%area" aplicarii deci%iilor adoptate de catre institutiile UE &Parlaentul European) Consiliul European etc. Organele do$andesc denuirea de comitete &Coitetul >epre%entantilor Peranenti) Coitetul >egiunilor) Coitetul Econoic si -ocial"Unele dintre or)anele te$nice auxiliare detin un ast&el de statut numai tranzitoriu temporar in sensul ca in timp acestea do.andesc statutul de institutii ale UE Ex. Curtea de Conturi) care ca si 2anca Centrala europeana - au aparut prin punrea in aplicarea unui o$iectiv preva%uut de 1ratatul de la 5aastric9t) si anue crearea Uniunii Econoice si5onetare. Prin Tratatul de la #aastric$t in acord cu realizarea unui ast&el de o.iectiv 'urtea de 'onturi a trecut din cate)oria or)anelor te$nice in cate)oria institutiilor UE pentru ca i"a crescut &unctia in materie de control a &inantelor UE. Partea onetara a ipus ca in prima etapa de trecere la moneda unica (199,"1995) sa se in'iinte%e Coitetul5onetar0 (n cea de"a doua etapa (1996"1998) Coitetul 5onetar si-a sc9i$at denuirea in Institutul 5onetar european. 8in 1999 asistam la in&iintarea Bancii 'entrale Europeana odata cu trecerea la moneda unica europeana ca moneda scripturala0Ca agentii - #gentia Europeana a Drepturilor OuluiCaracterul atipic al ordinii juridice a UEOrdinea *uridica a UE) ca si institutiile UE) ipruuta caracteristici pe care le intalni atat lastatele e$re) cat si la organi%atiile internationale) nesuprapunandu-se peste niciuna dintre ordinile *uridice ai sus preci%ate. -e concreti%ea%a acest caracter atipic in aplicarea iediata) directa si prioritara a dreptului UE in dreptul intern al statelor e$re.Ordinea *uridica a UE &dreptul UE lato sensu!sisteul norativ al UE"In ceea ce priveste notiunea - O>DI+E# 0U>IDIC# # UE repre%inta acel ansa$lu de nore care guvernea%a raporturile sta$ilite intre counitatile europene la origine!UE si.-tatele e$re - particulari%a la >oania. 7omania a do.andit un ast&el de statut la 1 ianuarie *++! prin intrarea in vi)oare a Tratatului de Aderare rati&icat prin -e)ea nr0 15!/*++50-tatele in curs de aderare - un ast'el de statut a inceput la 25 aprilie 2005 &senarea tratatului de aderare" pana la (1 dece$rie 2006 &intrarea in vigoare a tratatului".-tatele candidate la aderare - 1 ianuarie 2000 - 18 dece$rie 200,. Un ast'el de statut e declansat de inceperea negocierilor in vederea aderarii. -tatutul de stat candidat a 'ost do$andit in 1;;;.-tate asociate. un ast'el de statut e dat de #cordul European instituind o asociere intre >oania si counitatile europene) pe de o parte si statele e$re ale acestora) pe de alta parte. #cest acord a 'ost senat in 1;;( si a intrat in vigoare la 1 'e$ruarie 1;;5. >oania a detinut un ast'el de statut din 1;;5 pana in 1;;;.-tatele potential candidate-tate terteOrgani%atiile internationaleParticulare - persoane 'i%ice!*uridiceDate 'iind diversitatea si copplexitatea norelor care copun ordinea *uridica a UE) in doctrina si practica doeniului au 'ost purtate si identi'icate o serie de criterii de clasi'icare siprincipii care sa guverne%e ordinea *uridica UE. Dintre principiile care guvernea%a ordinea *uridica) 2 sunt relevante.1. Principiul asimilarii, incorporarii dreptului UE de catre dreptul intern al statelor membre - acest principiu isi gaseste concreti%area in aplicarea iediata si directa a dreptului UE in dreptul intern al statelr e$re2. Principiul prioritatii (al preeminentei, respectiv prevalentei) dreptului UE in raport cu dreptul intern al statelor membre In doctrina doeniului exista ai ulte criterii de clasi'icare) ierar9i%are) respectiv sisteati%are a norelor ordinii *uridice. Criteriul general acceptat e cel al 'ortei *uridice a norelor de drept al UE. Potrivit acestui criteriu) exista 5 mari cate)orii de izvoare " izvoare primare (principale) derivate (secundare) acordurile internationale/externe izvoare complementare si izvoare nescrise0Izvoare primare = izvoare originare#cestea sunt edictate si adoptate de catre state ca su$iecte de drept international in teeiul suveranitatii de care dispun. #cestea au 'orta *uridica 'undaentala) constitutionala) de la care nu se poate deroga decat prin interediul unor nore cu 'orta *uridica siilara.1ratatele de instituire a counitatilor europene1. ratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si !telului) senat de catre cele 6 state 'ondatoare &4ranta) ?erania) Italia) 2elgia) Olanda) 3uxe$urg") la Paris) la 1< aprilie 1;51) intrat in vigoare la 2( iulie 1;52) pentru o perioada de 50 de ani) otiv pentru care la 2( iulie 2002 1ratatul si-a incetat e'ectele si pria counitate europeana si-a incetat existenta.". ratatele de instituire a Comunitatii Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei #tomice &EU>#1O5") senate de catre aceleasi 6 state 'ondatoare CEC#) la >oa) la 25 artie 1;58) intrate in vigoare in ianuarie 1;5egulaentul estenoraderivataceaai rigida-regulaentul estededirectaaplicare) adicaacestainodcorelativestesionoradere%ultat) sionoradei*loace. Pe cale de consecinta) regulaentul nu se transpune in ordinea *uridica interna. 8irectivaurea%ate9nicalegii-cadrucopletatacudecreteledeaplicare. Directivaeonora de aplicare in 2 trepte &vite%e".emiterea directivei si preluarea. Ca regula generala)directiva e o$ligatorie pentru su$iectele de drept intern din anuite state e$re) destinatarideterinati. Pe cale de exceptie insa) directiva se poate adresa si su$iectelor de drept interndin toate statele e$re) dar cand se intapla acest lucru speci'ica) preci%ea%a in continutulei. Dincel deal doileapunct devedere) directiva) tot spredeose$irederegulaent) eo$ligatorie nuai cu privire la re%ulatatul de atins - e nora de re%ultat) nu si de i*loace)adica o$liga statele nuai cu privire la scopul urarit) nu si cu privire la i*loaele 'olosite inacest sens. Pe cale de consecinta) directiva nu este de directa aplicare) ci aceasta se transpunein ordinea *uridica interna a statelor e$re. Directiva se aplicadirectin situatiile. Cand a expirat perioada de transpunere!uneleregleentari pe care le contine directiva au raas netranspuse!regleentarile raasenetranspuse produc e'ecte *uridice &contin drepturi si o$ligatii pentru particulari". #st'el deregleentari raase netranspuse sunt siilare conduitei pe care tre$uie sa o ai$a cu triiterela regulaent.8eciziaeo$ligatoriepentrudestinatarii desenati. Dinpriul punct devedere) deci%ia)aseanator directivei si spredeose$irederegulaent esteo$ligatorie+U5#IPE+1>Usu$iectele de drept intern din anuite state e$re &ca regula generala". Din cel de al doileapunct de vedere) deci%ia) aseanator regulaentului) spre deose$ire de directiva) esteo$ligatorie atat cu privire la re%ulatul de atins) cat si in ce priveste i*loacele 'olosite in acestsens. Inodcorelativ) dinal treileapunct devederesi pecaledeconsecinta) deci%ia)aseanator regulaentului) spre deose$ire de directiva) este de directa aplicare &nusetranspune in ordinea *uridica interne".7ecomandarea si avizul nu sunt o$ligatorii ca regula generala) potrivit criteriului denuiriilor. -i aici suntexceptiidate de *urisprudenta doeniului. In ca%ul in care) de ex.)recoandarea contine o$ligatii in sarcina partilor) aceasta in od 'iresc o$liga partile si) aiult) poate 'ace o$iectul actiunii in anulare. 3a C0 pot 'i atacate doar actele o$ligatorii) deci e respinsa actiunea de atac a recoandarii.Dupa anali%area catorva recoandari) au rearcat ca exista te9nici legislative. C0 a eis unal doilea criteriu de clasi'icare a actelor UE - dupa continut. #st'el) indi'erent de denuireadata) daca acel act contine o$ligatii in sarcina partilor poate 'i atacat la C0.>ecoandareaC0 aUE'acutastatelor e$re'acuta lacerereapreliinara- contineo$ligatiainstantelor nationaledea'orularecoandarilelor inodscurt) clar) precis)nuai cu privire la norele europene) nu interne. -e respinge actiunea in cau%a.Uneori) recoandarea) respectiv avi%ul pot avea caracter preala$il adoptarii norelor cu 'orta*uridica o$ligatorie. @or$i despre avi%e. Exista ( tipuri de avi%e in 'unctie de o$ligativitate.- 'acultative - nu sunt o$ligatorii nici su$ aspectul solicitarii) nici aplicarii- consultative - #vi%ele in aterie $ugetara date de Curtea de Conturi) avi%ul dat institutiilor$ugetare. Elesepu$licain0urnalul O'icial al UEsauintr-oculegerededeci%ii pentruaa*unge la cunostinta cetatenilor.- con'ore - #vi%ul con'ordat de Parlaentul Europeanprivind1ratatul de aderare>oaniei si 2ulgariei la 1( aprilie 2005 &preergator senarii din data de 25 aprilie"#cordurile externeSunt edictate, adoptate si aplicate de catre state ca subiect de DP in temeiul suveranitatii decare dispun.!. "cordurile inc#eiate de Comunitati/$% cu statele terte sau cu organizatiile internationale& in afara de faptul ca obliga Comunitatile/$% in plan international, se integreaza in ordineajuridica a $% si devin izvoare de drept& sediul materiei pentruoastfel deinterpretareni&l oferaart. '!(dinTratatul privindfunctionarea $%, potrivit caruia asemenea acorduri sunt o.li)atorii pentru institutiile UEsi pentru statele mem.re& de remarcat este faptul ca tratatele )si cele institutive, si modificatoare*nu contin niciodispozitie privind pu.licarea acordurilor externe& din doctrina, dar mai ales din practica rezulta ca acestea )acordurile externe* urmeazaregimul juridic actului $% )Regulamentul, Directiva, Decizia*& in cazul in care autorizarea de a inc#eia un astfel de acord se realizeaza prin intermediulRegulamentului ori al Deciziei, publicareaacordului anexat esteo.li)atorie, pentrucaacordul +$esteopozabil atatatimpcat nuafost publicat, deoarecenudevineparteintegrantaaordiniijuridicea$%decatdeladataintrarii invigoareprecizatac#iarincontinutul Regulamentului/Deciziei.'. "ctele unilaterale adoptate de catre organele infiintate prin acordurile externe aleComunitatilor/$%& sunt numeroase acordurile sau conventiile inc#eiate de Comunitati/$% cu statele terte princare se infiinteaza organe de gestiune si care le confera puterea de e adopta acte obligatoriiunilaterale, adica acele acte care nu au nevoie de o ratificare sau aprobare pentru a legapartile )ex. Consiliul de ,inistri al Conventiei de la...*& aceste acte provenind de la organele internationale nu se aplica in mod automat prin eleinsele in ordinea juridica a $% si sunt preluate in regulamentele Consiliului si publicate inanexele acestora.-. $nele tratate inc#eiate de statele membre ale Comunitatilor/$% cu state terte& acordurile externe si actele unilaterale analizate in esenta lor nu sunt singureleangajamente internationale care produc efecte in ordinea juridica a $% pentru ca instantade la .uxemburg )Curtea de /ustitie* nu exclude legarea Comunitatilor prin acorduri la careacestea nu sunt parti, dar care au fost inc#eiate de statele membre& aceasta posibilitate a ramas totusi limitata la anumite situatii in care Comunitatile suntconsiderate casubstituindu&se statelor membrepentruangajamentele asumate de catrestatele membre prin tratate inc#eiate anterior anului !012 )ex. oferit de Curtea de /ustitie &3"T4*+ivelul ierar#ic pe care il ocupa normele care provin din angajamentele externe inansamblul ordinii juridice a $% & acestea ocupa un loc ierar#ic in&erior izvoarelor primare,dar un loc ierar#ic superior. izvoarelor derivate.(zvoarele complementare Spre deosebire de izvoarele derivate si de acordurile externe care rezulta din exercitarea de catre institutiile $% a atributiilor stabilite prin tratate, in acest caz este vorba despre acele izvoare rezultate din acordurile inc#eiate intre statele membre in domeniile de competenta nationala.n masura in care obiectul lor se situeaza in sfera de aplicare si in prelungirea obiectivelor definite prin tratate poarta denumirea de izvoare complementare si pot fi considerate norme de drept al $% in sensul larg al cuvantului."cestea sunt5& ':%;E%T(A ':#U%(TA7A/U%(:%A-A )D%S%+$. C4,$+T"R* & uneori tratatele prevad interventia expresa a conventiilor internationale formale pentru a le completa. "ceste conventii seamana foarte mult cu cele specifice dreptului international general, prin recurgerea la procedeele clasice de angajament, si anume semnarea si rati&icare02peci&icitatea lor & se manifesta in special prin nivelul elaborarii, redactarii5& +T"T6" apartine in general 'onsiliului si 'omisiei, care de regula le initiaza de comun acord& +%34C%R%" e condusa de experti guvernamentali si se realizeaza cu asistenta Comisiei& R%D"CT"R%" PR4%CT$.$ se realizeaza de experti, dupa care proiectul se transmite Consiliului si Comisiei, care prezinta public opinia lor intr&un aviz formal si la limita obiectiile pe care le au" 8E'(oestat potential asociat. Dupa;5) stat asociat. Din1;;;-200,- etapanegocierilor. 2005 - 2008) stat in curs de aderare#plica$ilitateiediata- nuai enevoiedeotranspunereindreptul intern. Einter%isatranspunerea actului+u se aplica dualisul) ci onisul cu priatul dreptului UE>aportul dintre dreptul international general si dreptul intern) national al statelor e$re earcat de 2 teorii. teoria onista si cea dualista#onismul postulea%a te%a prioritatii dreptului national a asupra dreptului intern) respectiv aprioritatii dreptuluiinterninraport cudreptul international. Cele2categorii denoresegasesc in cadrul aceleiasi s'ere de cuprindere.Opriateorieonista- aprioritatii dreptului international inraport cudreptul intern)respectivadreptului UEinraport cudreptul national. Parinteleacestei teorii este6ansCelsen. #depti. e$rii -colii de la @iena si sustinatori. statele ici.#doua teorie onista- postulea%a te%a prioritatii dreptului intern in raport cu celinternational) respectiv al dreptului national in raport cu dreptul UE. Parintele acestei teoriieste 6egel. #depti. e$rii -colii de la 2onn. -ustinatori. statele ari care isi pot ipunenorele in raport cu statele ici.Dualisul - te%a potrivit careia cele 2 categorii de nore exista separat &dreptulinternational!dreptul UE'atadedreptul intern!dreptul national". +uai existaraport desu$ordonare) ci raport de coexistenta) respectiv de coordonare. Constitutia >oaniei sustine te%a onista &art. 11) 12"?erania 2avare%a. prioritate au norele ulterioareIn ura tuturor teoriilor 'orulate apar , teorii privitoare la dreptul national si dreptul UE.- teoria aroni%arii dreptului national cu dreptul UE- teoria su$stituirii dreptului national de catre dreptul UE- teoria coordonarii dreptului national de catre dreptul UE- teoria coexistentei dreptului national cu dreptul UEIn ceea ceprivesteteoriaaron%iarii) vor$idespreoaroni%are intre state intr-o etapapreergatoare statutului de stat candidat la aderare &cand sunt state asociate") apoi vro$i deo aroni%are concoitenta cu acest statut si apoi ulterioara statutului de stat e$ru.O$ligativitatea statelor.-inpriaetapa) etapapecareoparcurgstateleasociate-statelenusunt o$ligatesaisiodi'ice norele) sa devina con'ore cu cele ale UE. -tatele asociate pe asura parcurgeriicalendarului legislativ) aceste state au o$ligatia de a edicta si adopta nore con'ore cu celeale UE- a doua etapa) pe care o parcurg statele candidate - acu statele sunt o$ligate sa isi odi'icenorele pe asura capitolului de negociere. Cele ai grele capitole de negociere in>oania au 'ost (. ediu) 0#I &8 asuri care tre$uiau indeplinite") concurenta &, asuri"- atreiaetapa) aroni%areaulterioara- o$ligastateleee$resaisi odi'icenoreleproprii pe asura adoptarii norelor UE &inclusiv in ce ne priveste) 1ratatul de la 3isa$ona -cooperarea *udiciara in aterie penala si civila"-u$stituirea - are 2 coponente. su$stituire totala si su$stituire partialaDepinde de politicile si de ateriile care cad su$ incidenta politicilor. E vor$a de su$stituiretotala in ateria politicilor coune &ex. Politica coerciala couna) care reuneste regiulexporturilor si iporturilor/ 1axa vaala couna - su$stituire totala a dreptului national decatre dreptul UE) ceea ce inseana ca statele e$re nu ai regleentea%a) nu ai sta$ilesctaxele) ci doar aplica norele"E vor$a de su$stituire partiala &copetenta exclusiva a UE" in aterii care tin decopetenteleparta*ate. >egulaesteceapotrivit careiaast'el deaterii &ex. #gricultura)Energie/ ai putin spatiile su$arine" sunt adoptate directive. UE sta$ileste o$iectivele sistatele actionea%a in reali%area lor.#onismul e re&lectat in primele * teorii iar dualismul la coordonare si coexistenta0In aterie de coordonare si coexistenta...-isteul institutional al UE1. Deliitari conceptuale2. Principiile care guvernea%a activitatea institutiilor UE(. #nali%a institutiilor-peci'icitatea UE e data pe de o parte de sisteul norativ) pe de alta parte de sisteul institutional.In ceea ce priveste sisteul institutional) e atipic) non-clasic.-isteul clasic e unul de tip tripartit. Il intalni ca organi%atie internationala la Consiliul Europei.- o entitate de tip deli$erativ E #dunarea Parlaentara- o entitate de tip executiv E Coitetul de 5inistri- -ecretariat &-tatutul din 1;,; de la 3ondra"CEDO - 1;50) 1;5( - apare institutia *urisdictionalaUE a avut de la inceput o structura de tip cvadripartit. 3or li s-au adaugat organele) o'iciile) agentiile.Exaen. Di'erenta intre institutii si organe) raportul dintre ele) participare la deci%ie2. Principiile care guvernea%a activitatea institutiilor counitare.- principiul autonomiei de vointa" principiul atri.uirii de competente" principiul ec$ili.rului institutional10 Principiul autonomiei de vointa - se concreti%ea%a in 2 aspecte. - in teeiul acestui principiu) institutiile UE isi pot ela$ora si adopta regulaentele proprii deorgani%are si 'unctionare- aceleasi institutii isi pot nui 'unctionarii proprii#utonoia e vointa nu se con'unda cu personalitatea *uridicaH >egula - institutiile UE +U au personalitate *uridica &deoarece in raporturile la care participa nu actionea%a in nue propriu) nu isi asua pentru ele insele drepturi si o$ligatii. Ele actionea%a in teeiul andatului dat de statele e$re prin interediul tratatelor institutive) respectiv a celor odi'icatoare. Deci tot statele raan stapane". Exceptia " Banca 'entrala Europeana si Banca Europeana de (nvestitii detin o ast&el de personalitate 6uridica0*0 Principiul atri.uirii de competente- institutiile UE duc la indeplinire nuai acele atri$utii!copetente sta$ilite in od expres prin tratatele institutive) respectiv odi'icatoare &atri$utii la toate) ai putin la *urisdictionale- copetente"- din otive de coerenta si celeritate spune ca la acest nivel nu este perisa indeplinirea unor atri$utii iplicite) deduse,0 Principiul ec$ili.rului institutional - 2 coponente.- separarea puterilor Uniunii- cooperarea intre institutiile care au rolul de a repre%enta puterile UniuniiPria coponenta - Presupune inexistenta raporturilor de su$ordonare. #ceasta coponenta reuneste 2 aspecte. - o institutie nu poate delega) trans'era atri$utii!copetente altei institutii si invers &nu poate prii) accepta". +uai statele pot 'ace ast'el de lucruri prin tratate.- o institutie prin activitatea pe care o des'asoara nu tre$uie sa ipiedice o alta institutie in activitatea pe care aceasta o des'asoara si invers# doua coponenta - separarea puterilor nu exclude) ci presupune cooperarea intre institutiilecare au rolul de a repre%enta puterile UEEx. In aterie $ugetara la nivelul UE- Coisia Europeana ela$orea%a anteproiectul de $uget pe care il transite Consiliului. - Consiliul) in teeiul anteproiectului de $uget) redactea%a proiectul de $uget pe care il trasnite) la randul lui) Parlaentului European- Parlaentul European poate adopta sau respinge $ugetul- Curtea de Conturi se ocupa de controlul general al conturilorCon'erinta Presedintilor de Coisii este 'orata din Presedintele 'iecarei coisiiparlaentareperanentesauteporare.#ceastaestecondusadecatreunpresedintealesdintre e$rii sai. >olul acestei con'erinte este acela de a 'urni%a recoandari con'erinteipresedintilor si de aseenea de a cola$ora cu $iroul care ii poate delega anuite atri$utii.Con'erinta Presedintilor Delegatiilor este 'orata din Presedintii Delegatiilorinterparlaentare &,1 de delegatii" are un caracter politic si are rolul de a 'orularecoandari con'erintei presedintilor. De aseenea aceasta reali%ea%a calendarul sesiunilorsauintalnirilor coisiilor parlaentare si a coisiilor parlaentare coune. -i acesteicon'erintei sepot delegaanuitesarcini decatrecon'erintapresedentilor saudecatre$irouri.5e$rii parlaentului european sunt grupati in coisii parlaentare &20 de coisiiparlaentare" care pot nuara intre 2, si 86 de parlaentari europeni. 4iecare coisie isidesenea%a un presedinte) dispune de un $irou si un secretariat.Con'orart. 226din14UE) inindeplinireaisiunilor saleParlaentul Europeanpoateconstitui o coisie teporara de anc9eta pentru a exaina pretinsa incalcare a norelor dedrept sauadinistrarede'ectuoasainaplicareaDreptului UE) cuexceptiaca%ului incarepretinsele 'apte nu 'ac o$iectul unei actiuni in *ustitie.3a nivelul PE 'unctionea%a grupurile politice &in nuar de 8" care nu sunt constituite dupastructura partidelor politice din care provin europarlaentarii si sunt create grupuri politicespeci'ice in 'unctie de orientarile ideologice ale parlaentarilor alesi. ?ruparile politice dinPE au do$andit un rol iportant ca urare a intrarii in vigoare a 1ratatului de la 3isa$ona. #ctivitatea PE este preva%uta in art. 22; din 14UE in care se preci%ea%a uratoarele.- PE se intruneste in sesiune anuala- PE se intruneste de drept in a doua %i de arti a lunii artie- PEse poate intruni in sesiune extraordinara la cererea a*oritatii e$rilor sai) aConsiliului sau a Coisiei. - Coisia poate asista la toate sedintele si poate 'i audiata la cererea sa. Consiliul European siConsiliul sunt institutii carepot 'i audiatedePE. CurteadeConturi estedeaseeneaoinstitutie care are o$ligatia de a pre%enta un raport anual in 'ata PE-ediile PE sunt preva%ute in Protocolul nr. 6 anexat 1ratatului de la 3isa$ona. - PEaresediul la-tras$ourgundeauloccele12sesiuni parlaentarelunare) inclusivsesiunea $ugetara. - -esiunile plenare suplientare se tin la 2ruxelles.- Coisiile Parlaentare isi au sediul la 2ruxelles.- -ecretariatul ?eneral al PE si serviciile acestuia isi au sediul la 3uxe$urg.Atri.utiile PE#tri$utiile PE sunt preva%ute in priul rand in articolul 1, din 1UE si acestea sunt.1. 4unctia legislativa2. 4unctia $ugetara(. 4unctia de control politic,. 4unctia consultativa 5. 4unctia de alegere a Presedintelui Coisiei Europene1otodata) PE poate exercita si alte 'unctii preva%ute atat in 1UE) cat si in 14UE#tri$utiile Parlaentului European#rt. 1, din 1UE) alin. &1" - rolul PE. PE exercita puterea legislativa si $ugetara ipreuna cu Consiliul. Este prevederea in oglinda a art. 16 din acelasi tratat) 1UE) nuai ca la art. 16 este regleentat Consiliul &Consiliul exercita ipreuna cu PE) 'unctiile legislativa si $ugetara"Privit in su$stanta sa) PE exercita , ari categorii de atri$utii.1. #tri$utii legislative2. #tri$utii de control politic(. #tri$utii in ateria relatiilor externe,. #tri$utii in aterie $ugetara1. #cestea au evoluat in tip) in sensul ca PE nu a 'ost o institutie legislativa de la inceput) cidestinata controlului politic. O etapa - de la aparitie pana la intrarea in vigoare a #ctului Unic European &1;68") perioadain care PE indeplineste un rol consultativ in aterie legislativa. Prin #UE creste rolul PE inaterie) devenind institutie de cooperare in aterie legislativa.Prin1ratatul dela5aastric9t din1;;2) intrat invigoarein1;;() PEdevineoinstutiecolegislatoare) codeci%ionala.2. #cest control politic se reali%ea%a in relatia dintre PE si Coisia Europeana. E rolul pe carel-a consenatc9iar de la aparitia sisteului institutional &1;50". Exeple. alegerea presedintelui Coisiei Europene) consacrata prin 1ratatul de la 3isa$ona)spredeose$iredeapro$areapresedintelui) consacrataprin 1ratatul dela+isa. Petipulandatului e$rii Coisiei pot 'i audiati in cadrul PE. 1ot o c9estiune care tine decontrol politic- posi$ilitateadeiterii prinotiunedecen%uradecatrePEaCoisieiEuropene.(. PE prin coisiile de specialitate reuseste sa 'undaente%e si sa aplice politica externa aUE.,. PE) pe $a%a proiectului priit de la Consiliu poate apro$a sau respinge $ugetul UE.Consiliul European#cesta nu se con'unda cu Consiliul) a$ele 'iind di'erite de Consiliul Europei.Criteriile care di'erentia%a Consiliul European de Consiliu.a" Criterul aparitiei$" Criteriul coponenteic" Criteriul atri$utiilor indeplinitea" Consiliul European a aparut pe cale neconventionala) in cadrul intalnirilor se'ilor de statsi!sau de guvern) ulterior 'iind consacrata conventional existenta sa) prin 1ratatul de la3isa$ona.Consiliul a aparut pe cale conventionala) prin 1ratatele de instituire a Counitatilor Europene&potrivit 1ratatului de la Paris a aparut Consiliul -pecial de 5inistri) potrivit 1ratatele de la>oa a aparut institutia nuita Consiliul"$" Consiliul European este 'orat din se'ii de stat si!sau de guvern. &si - cand ne raporta lainstitutiaConsiliului Europeancaatare/ sau-candneraportalastatelerepre%entate". IncoponentaConsiliului EuropeanintrapresedinteleCoisiei Europene. Deaseenea)Consiliul European e condus de presedintele sau) alta persoana decat se'ii de stat si!sau deguvern) ales pentru un andat de 2)5 ani cu posi$ilitate innoirii acestuia cel ult o singuradata.+uintraincoponentaConsiliul European) dar lalucrarileacestuiaparticipasi Inaltul>epre%entant al Uniunii pentru #'aceri Externe si Politica de -ecuritate.Consiliul este 'orat din inistri care pot anga*a guvernele pe care le repre%inta. Consiliul sereuneste in 'uncit de ordinea de %i in cadrul unor 'oratiuni) respectiv in ca%ul unor coisiispeciali%ate sau con*uncte. Presedintia Consiliilor seasigura prin rotatie tip de cate 6 luni.Un rol iportant il are 1roi7a &pentru asigurarea coerentei luarii deci%iilor"c" Consiliul European indeplineste atri$utii de natura politica) in tip ce Consiliulindeplineste atri$utii de natura legislativa.Presedintia Consiliul EuropeanPresedintele Consiliului European este ales cu a*oritate cali'icata pentru perioada de 2)5 anicu posi$ilitatea innoirii andatului o singura data. #cesta este ales de catre e$riiConsiliului European. In ca% de ipiedicare sau de culpa grava) Consiliul European poatepune capat andatului presedintelui in con'oritate cu aceeasi procedura &tot cu a*oritatecali'icata". Presedintele Consiliului European nu poate exercita in acelasi tip si un alt andat la nivelnational.#tri$utiile Presedintelui Consiliului European - sediul ateriei E art. 15 alin. &6" din 1UE1. Pre%idea%a si ipulsionea%a lucrarile Consiliului European2. #sigura pregatirea si continuarea lucrarilor Consiliului European in cooperare cupresedintele coisiei si pe$a%a lucrarilor Consiliului #'aceri ?enerale(. #ctionea%a pentru 'acilitatea coe%iunii si a consensului in cadrul Consiliului European,. >epre%intainplanexternUEinpro$leelere'eritoarelaPE-C'araaaduceatingereatri$utiilor Inaltului >epre%entant al UE pentru #'aceri Externe si Politica de -ecuritate#tri$utiile Consiliului European.-pre deose$ire de Consiliu) acesta nu exercita atri$utii legislative. #cesta are rolul de a o'eriUE ipulsurile necesare acesteia in procesul de de%voltare) precu si in de'inirea orientarilorsi prioritatilor politice generale4unctionarea Consiliului European.#cesta se intruneste de 2 ori pe seestru la convocarea presedintelui sau) iar cand ordinea de%i o ipune)e$rii Consiliul pot decide sa 'ie asistati de catre un inistru) iar privitorla presedintele coisiei) de catre un e$ru al coisiei in 'unctie de pro$lea inscrisa peordinea de %iDe aseenea) cand situatia o ipune) presedintele poate convoca o reuniune extraordinara aConsiliuluiEuropean. 5e$rii Consiliul se pronunta prin consens) cu exceptia ca%ului in care tratetele dispun alt'el&ex. #legerea presedintelui Consiliului European de catre e$ri"ConsiliulEste o institutie interguvernaentala) repre%entand toate statele e$re si avand rolul de a explica legitiitatea statala a UE.Coponenta Consiliului in pre%ent. 2< de e$ri.Potrivit art. 16 alin. &2" din 1UE) Consiliul este copus din cate 1 repre%entant la nivel inisterial al 'iecarui stat e$ru iputernicit sa anga*e%e guvernul statului e$ru pe care il repre%inta si sa exercite dreptul de vot.Coponenta Consiliului este varia$ila in 'unctie de ordinea de %i. Cel ai 'recvent Consiliul lucrea%a in cadrul'oratiunilor a'aceri generale) agricultura) respectiv 'oratiunile econoico-'inanciare.4oratiunea a'aceri generale) respectiv relatii externe cer ca institutia Consiliului ssa ai$a in coponenta inistrii a'acerilor externe) purtand denuirea extinsa de Consiliul a'aceri generale si relatii externe sau) siplu) Consiliul a'aceri generale.Celelalte pro$lee te9nice sunt re%olvate de catre consiliile speciali%ate) avand in coponenta lor un 'unctie de ordinea de %i cate un inistru din 'iecare stat e$ru/ Consiliul ?eneral asigura coerenta Consilii con*unte- consilii generale plus consilii de resortPotrivit art. 16 alin. &