cursuri CIP

8/8/2019 cursuri CIP

http://slidepdf.com/reader/full/cursuri-cip 1/30

Reforma contabilitatii publice din RomaniaPrincipalele cerinte ale reformei Accentuarea procesului de descentralizare financiara si decizionala a institutiilor; Cresterea complexitatii activitatii IP si a ponderii activitatilor cu caracter economic; Armonizarea planului de conturi si a situatiilor financiare ale IP cu cele ale societatilor comerciale;

Armonizarea sistemului contabil al IP cu reglementarile internationale; Modificarea clasificatiei bugetare in vederea evaluarii performantelor in utilizarea banilor

publici (bugete pe programe); Intoducerea obligativitatii conducerii contabilitatii de gestiune pentru urmarirea costurilor aferente programelor prevazute in buget.

Evolutia reformei contabilitatii publiceA. Cadrul international Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) emise de

IFAC Asigura nevoia unui limbaj comun pe care intreaga comunitate financiara internationala odoreste; Usureaza activitatea celor ce pregatesc, auditeaza sau utilizeaza situatii financiare; Este puntea de legatura intre entitatile publice si cele private; Contribuie la asigurarea unei baze comune pentru contabilitate si raportare in toate tarile,rezultand o mai buna si mai eficienta analiza financiara; Contribuie la reducerea costurilor deoarece contabilii, auditorii, analistii financiari,investitorii, si organismele de reglementare nu vor ma fi obligati sa converteasca sau sa reconciliezesituatiile fiannciare dintr-un set de standarde in alt set de standarde.

Aria de aplicabilitate ale IPSAS Standarde pentru contabilitatea de angajamente Standarde pentru contabilitatea de casa.

stabilesc cerinte de recunoaştere, evaluare, descriere şi informaţiile de furnizat privindtranzactiile şi evenimentele in situatiile financiare de uz general. sunt proiectate sa se aplice situatiilor financiare de uz general ale tuturor entitatilor dinsectorul public.

Caracteristici IPSAS Converg cu IFRS-urile emise de IASB, prin adaptarea lor contextului sectorului public,atunci cand este cazul; Trateaza problemele de raportare financiara ale sectorului public care fie nu sunt tratatecomprehensiv de catre IFRS-urile existente, fie pentru ele nu au fost elaborate IFRS-uri de catreIASB; Deoarece multe IPSAS-uri pentru contabilitatea de angajamente au la baza IFRS-uri,"Cadrul general IASB pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare" reprezinta o referintarelevanta pentru utilizatorii IPSAS-urilor;

IPSASB a emis si un IPSAS comprehensiv pentru contabilitatea de casa.

1



În 1996, IFAC – prin Comitetul pentru sectorul public PSC a lansat un proiect de dezvoltarea unui set de standarde contabile pentru entităţile din sfera sectorului public, cunoscute subdenumirea de IPSAS. Dupa 31 Iulie 1998, PSC a publicat 20 de Standarde IPSAS de inspiraţie IAS, având la bazămodelul de contabilitate pe bază de angajamente şi care privesc următoarele domenii:• IPSAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, care cuprinde consideraţiile generale cu privire

la prezentarea situaţiilor financiare, îndrumări cu privire la structura acestor situaţii financiare,respectiv cerinţe minimale privind conţinutul în condiţiile utilizării contabilităţii de angajamente• IPSAS 2 Tabloul fluxurilor de numerar , care solicită prezentarea informaţiilor cu privire lamodificarea numerarului şi a echivalentului de numerar în cursul exerciţiului financiar, modificărigrupate pe cele trei tipuri de activităţi: de exploatare, de investiţii sau financiare• IPSAS 3 Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori şi modificări fundamentale în

politicile contabile, specifică tratamentul contabil al schimbărilor estimărilor contabile, politicilor contabile şi a corectării erorilor fundamentale• IPSAS 4 Efectele modificărilor ratelor de schimb valutare, prezintă tratamentul contabil altranzacţiilor în monedă străină şi al operaţiilor cu străinătatea. Standardul descrie cerinţele cetrebuie avute în vedere la stabilirea cursului valutar ce va fi utilizat pentru recunoaşterea anumitor tranzacţii în valută şi cum vor fi recunoscute în situaţiile financiare efectele financiare alemodificării ratelor de schimb valutare• IPSAS 5 Costul îndatorării, prescrie tratamentul contabil al costului îndatorării care

prevede cuprinderea pe cheltuieli curente a costului îndatorării, sau tratamentul alternativ care prevede capitalizarea costului îndatorării care este direct atribuibil achiziţiei, construcţiei saurealizării unui bun ce îndeplineşte condiţiile recunoaşterii sale ca activ imobilizat.• IPSAS 6 Situaţiile financiare consolidate şi contabilitatea entităţilor controlate,solicită tuturor entităţilor ce deţin un control asupra altor entităţi să pregătească situaţii financiareconsolidate care să consolideze toate entităţile controlate prin aplicarea metodei integrării globale.Standardul prezintă de asemenea o prezentare detaliată a conceptului de control şi modalitatea sa

de aplicare în cazul sectorului public şi oferă îndrumări cu privire la determinarea existenţeicontrolului în vederea aplicării standardului .• IPSAS 7 Contabilitatea investiţiilor în entităţi asociate, solicită ca toate investiţiile înentităţi asociate să fie cuprinse în situaţiile financiare consolidate utilizând metoda punerii înechivalenţă, cu excepţia cazului în care investiţia este achiziţionată şi deţinută numai în vedereavânzării sale în viitorul apropiat, în acest din urmă caz se utilizează metoda costului.• IPSAS 8 Raportarea financiară a participaţiilor în societăţile mixte, solicită consolidarea

proporţională ca tratament de bază contabil a părţii deţinute de entităţi din sectorul public însocietăţi mixte. Ca tratament alternativ contabil al părţilor deţinute poate fi aplicată metoda puneriiîn echivalenţă.• IPSAS 9 Veniturile din tranzacţii comerciale, stabileşte tratamentul contabil al veniturilor

din tranzacţii comerciale. Veniturile din tranzacţii necomerciale, cum ar fi impozitele colectate nufac obiectul acestui standard, ele vor fi tratate într un standard separat.• IPSAS 10 Raportarea financiară în economiile hiperinflaţioniste, descrie caracteristicileunei astfel de economii şi oferă îndrumări cu privire la retratarea situaţiilor financiare a entităţilor

pentru a asigura furnizarea unei informaţii utile. IPSAS 11 Contractele de construcţii, aplicabil atât contractelor comerciale cât şi celor

publice asigură îndrumări cu privire la alocarea costului contractului şi acolo unde este posibil avenitul contractului la perioada de raportare în care s a realizat lucrarea de construcţii.• IPSAS 12 Stocuri , prescrie tratamentul contabil aplicabil stocurilor deţinute de entităţile dinsectorul public şi face diferenţierea între stocurile deţinute în vederea vânzării lor în cadrul unor tranzacţii comerciale şi anumite stocuri deţinute în vederea consumului sau distribuirii. Standardulnu tratează serviciile prestate deoarece având în vedere specificul serviciilor prestate de cătreentităţile ce aparţin sectorului public ele vor face obiectul unui standard viitor.

2



• IPSAS 13 Leasing , este bazat pe reglementările IAS 17 şi stabileşte cerinţele de raportarefinanciară cu privire la operaţiile de leasing financiar şi operaţional efectuate de entităţi publice calocatar sau locator. S-a decis că întrucât IPSAS 13 şi proiectul IPSAS privind proprietăţile,

plantaţiile şi echipamentele sunt strâns legate, este preferabil ca cele două standarde să fie puse înaplicare de la aceeaşi dată.• IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei închiderii exerciţiului, (IAS 10), conţine anumite

amendamente cu privire la necesitatea prezentării mediului în care activează sectorul public.Standardul stabileşte criteriile ce stau la baza luării deciziei cu privire la necesitatea ajustăriisituaţiilor financiare în cazul apariţiei unui eveniment ulterior datei de raportare. IPSAS 15 Instrumente financiare: conţinut şi prezentare, se bazează pe IAS 32 cu acelaşinume, şi cuprinde cerinţele de conţinut privind reflectarea instrumentelor financiare în situaţiilefinanciare şi clasifică instrumentele financiare ca active financiare, datorii sau capitaluri proprii.• IPSAS 16 Investiţii imobiliare, bazat pe IAS 40 cu acelaşi nume, asigură îndrumare învederea identificării investiţiilor imobiliare din cadrul sectorului public. Standardul solicitărecunoaşterea iniţială a investiţiilor imobiliare la cost şi explică faptul că dacă o imobilizare esteachiziţionată costul său trebuie să reflecte valoarea sa justă de la data primei recunoaşteri însituaţiile financiare, iar ulterior investiţia imobiliară trebuie să fie evaluată la valoare justă sau cost.• IPSAS 17 Proprietăţi, plantaţiile şi echipamentele, stabileşte tratamentul lor contabil,incluzând baza şi perioada recunoaşterii lor iniţiale, şi determinarea amortizării şi deprecierii lor.Standardul nu solicită sau interzice recunoaşterea bunurilor de patrimoniu.• IPSAS 18 Raportarea pe segmente, stabileşte principiile prezentării situaţiilor financiare cu

privire la tipurile de activităţi ale unei entităţi din cadrul sectorului public în vederea evaluării performanţelor anterioare privind atingerea obiectivelor propuse şi în vederea luării deciziilor privind viitoarele alocări de resurse. IPSAS 19

Provizioane, active şi datorii contingente• defineşte provizioanele, datoriile contingente şi activele contingente şi identifică condiţiile

în care trebuie recunoscute provizioanele, cum se evaluează, şi ce informaţii trebuie furnizate înlegătură cu ele. Standardul solicită de asemenea o serie de informaţii cu privire la datoriile şiactivele contingente, informaţii ce trebuie cuprinse în notele situaţiilor financiare în vedereafacilitării înţelegerii de către utilizatori a naturii, perioadei şi valorii lor.

IPSAS 20 Părţile afiliate,• solicită prezentarea existenţei relaţiilor dintre părţile afiliate când există control între ele şi

prezentarea de informaţii cu privire la tranzacţiile dintre entitate şi părţile afiliate în anumitecircumstanţe. Informaţiile sunt necesare în vederea înţelegerii corecte a poziţiei financiare şi a

performanţei entităţii raportoare.

IFACMisiunea IFAC este de a servi interesul public,

de a intari profesia contabila la nivel mondial;

de a contribui la dezvoltarea unor economii internationale puternice prin initierea şi promovarea:– aderarii la standarde profesionale de o inalta calitate,– progresului convergentei intenationale a acestor standarde,– dezbaterii problemelor de interes public, pentru care experienta profesionala este extrem derelevanta

3



Membrii

Peste 163 de organisme membre din toate zonele globului, Peste 2,5 milioane de contabili persoane fizice ce activeaza in domeniul public, industrie,comert, educatie. Organismele profesionale menbre, au si ele ca obiectiv promovarea calitatii, experientei si

integritatii profesiei contabile. Are o sustinere internationala ampla CONSILIUL PENTRU STANDARDE INTEMATIONALE DE CONTABILITATEPENTRU SECTORUL PUBLIC (IPSASB) Infiintat pentru a elabora standarde contabile de inalta calitate pentru a fi utilizate deentitatile din sectorul public din intreaga lume pentru intocmirea situaţiilor financiare de uz general. funcţioneaza ca organism normalizator independent sub auspiciile IFAC.

Obiectivul IPSASB este de a servi interesul public prin elaborarea unor standarde de raportare financiara pentrusectorul public de inalta calitate şi prin facilitarea convergentei standardelor intemaţionale şi

naţionale, astfel crescand calitatea şi uniformitatea raportarii financiare la nivel mondial.

IPSASBIşi realizeaza obiectivele prin:– Emiterea Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS-uri);– Promovarea acceptiirii lor şi a convergentei internationale cu aceste standarde; şi– Publicarea altor documente care ofera indrumiiri privind problemele şi practicile raportiiriifinanciare in sectorul public.

Comitetul pentru Sectorul Public (PSC)

Dezvolta programe în scopul îmbunătăţirii managementului financiar al sectorului public şi alcontabilitatii, inclusiv:• dezvoltarea standardelor de contabilitate şi de audit şi de promovarea acceptării lor;• încurajarea şi facilitarea schimbului de informaţii printre membrii organizaţiilor profesionaleşi alte părţi interesate.• Are autoritatea de a emite, ca reprezentant al Consiliului IFAC, hotărâri privindcontabilitatea, auditul şi sistemul de raportare în sectorul public.

Alte reglementari internationale Regulamentul financiar al UE nr. 1605 – 2002; Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr. 2342/2002 privind reguli detaliate de

implementare a Regulamentului financiar aplicabil bugetului general; Standardele Sistemului European de Conturi (SEC ’95); Manualul privind Statistici Financiare Guvernamentale; Regulamentul Comisiei Europene nr. 2909/2000 privind managementul contabil al activelor fixe ale CE; Reglementari internationale ale finantatorilor; Cerinte de raportare ale BM, FMI.

B. Cadrul nationalPlanul de actiune la Guvernului prin Programul pentru 2000-2004 cuprindea restructurarea

contabilitatii sectorului public prin:– Imbunatatirea clasificatiei bugetare– Stabilirea prioritatii clasificatiei economice fata de clasificatia functionala si institutionala

4



– Suplimentarea contabilitatii pe baza de numerar cu contabilitatea pe baza de angajamente. In vederea realizarii conformitatii cu metodologia ESA 95, MPF a promis contabilitatii deangajamente la nivelul sectorului public din Romania incepand cu anul 2003. In trimestrul IV 2002 MFP promitea sa pregateasca:– norme privind contabilitatea sectorului public,– Norme privind organizarea si managementul contabilitatii activelor institutiilor publice,

– Planul de conturi pentru institutii publice– Norme privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatii economice.

OMFP 1746/2002 Aproba normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniuluiIP, planul de conturi si monografia principalelor operatiuni; Prevederile se aplica experimental pe un numar de 13 ordonatori principali de crediteincepand cu semestrul I al anului 2003, in paralel cu reglementarile existente; Incepand cu 1 ianuarie 2004, trebuiau aplicate la toate IP.

OG 81/2003 si OMFP 1487/2003 Introduce amortizarea pentru a se reflecta valoarea reala a bunurilor si prezentarea prinsituatiile financiare a unei imagini fidele asupra patrimoniului; Introduce reevaluarea prin care s-a dorit aducerea imobilizarilor la costul curent sau lavaloarea de intrare actualizata

OMFP 520/2003 Prevede obligativitatea inregistrarii in contabilitate a drepturilor si obligatiilor oricareientitatiin momentul constatarii acestora. OMFP 1025/2005 Introduce noua clasificatie bugetara, aplicabila din 2006 conforma cu cerintele ESA 95

pentru respectarea standardelor organismelor internaţionale privind compilarea şi prezentareastatisticilor privind finanţele publice, în vederea îmbunătăţirii structurii şi a transparenţeioperaţiunilor desfăşurate pe seama fondurilor publice, precum şi a angajamentului României privindimplementarea acquis-lui comunitar în domeniul finanţelor publice, asumat prin documentul de

poziţie la Capitolul 11 - Uniunea Economică şi Monetară. OMFP 1917/2005 Marcheaza trecerea efectiva de la sistemul de contabilitate pe baza de numerar spre cel pe

baza de angajament, incepand cu 1 ianuarie 2006.

CURS 1-2

1.1 Definirea si clasificarea I.P

Legea 500/2002 defineste I.P. ca fiind “denumirea generica ce include Parlamentul,Administratia prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice,alte autoritati publice, institutii publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora,indiferent de modul lor de finantare”. Legea 273/2006 defineste I.P. ca fiind “autoritatile unitatilor administrativ teritoriale,institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modulde finantare al activitatii lor”. I.P. produc bunuri publice care se distribuie, de regula, in mod gratuit, urmarind satisfacereacerintelor consumatorilor.

I.P. sunt cadrul de derulare al:- procesului de constituire a resurselor publice – M.F.P., M.M.S.S.- de utilizare a principalelor resurse publice ale statului – M.F.P.

5



Clasificarea institutiilor publice: Dupa importanta activitatii- Institutii ale administratiei publice centrale;- Institutii ale administratiei publice locale. Dupa statutul juridic

- I.P. cu personalitate juridica;- I.P. fara personalitate juridica. Dupa nivelul ierarhic- I.P. superioare;- I.P. subordonate. Dupa regimul de finantare- I.P finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor

speciale, bugetele locale, dupa caz;-I.P. finantate din venituri proprii si din subventii acordate din bugetul de stat, din bugetele

fondurilor speciale, sau din bugetele locale;-I.P. finantate integral din venituri proprii (autofinantare);

- I.P. finantate din credite externe sau fonduri nerambursabile.

1.2 Ordonatorii de credite

Definiţie: sunt persoanele care au calitatea de conducatori ai institutiei publice si au rolul dea repartiza si utiliza creditele bugetare aprobate.

In functie de competente si de importanta institutiilor pe care le conduc sunt: Ordonatori de credite principali Ordonatori de credite secundari Ordonatori de credite tertiari

Au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare doar in limita prevederilor sidestinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea IP respective si cu respectareadispozitiilor legale.

1.3 Organizarea contabilitatii in I.P.

Din 2006 I.P. au obligatia sa tina contabilitatea in partida dubla iar noul sistem decontabilitate se bazeaza pe contabilitatea de angajamente.Definitie: Contabilitatea de angajamente recunoaste efectele tranzactiilor si altor evenimente atuncicand acestea se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit.Conntabilitatea I.P. va cuprinde :

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor siplata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar; Contabilitatea trezoreriei statului; Contabilitatea generala care sa reflecte drepturile si obligatiile, evolutia situatiei financiare si

patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial; Contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.

Se folosesc doua tipuri de conturi: Conturi bugetare – au rolul de a reflecta incasarea veniturilor, plata cheltuielilor sideterminarea rezultatului executiei bugetare; sunt conturi speciale, in afara bilantului deschise pestructura clasificatiei bugetare; Conturi generale – pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si

veniturilor aferente exercitiului, indiferet daca veniturile au fost incasate sau cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial.

6



1.4 Documentele

Documentele folosite se grupeaza in trei mari categorii: Documente justificative – sunt acte scrise intocmite in momentul efectuarii unei operatiieconomice sau financiare si au ca rol atestarea efectuarii operatiei respective, precum si reflectareaacesteia in ctb.

Documente contabile – reflecta prelucrarea documentelor justificative in conturi analitice sisintetice si in registrele de contabilitate astfel incat sa se permita prelucrarea eficienta a datelor dar si controlul acestora. Documentele de sinteza si raportare:1. bilantul;2.contul de rezultat patrimonial;3. situatia fluxurilor de trezorerie;4.situatia modificarilor in structura activelor nete/capitalurilor,5. anexe la situatiile financiare (politici contabile si note explicative);6. contul de executie bugetara.

1.5 Principii contabile

Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabilegenerale: Principiul continuitatii activitatii; Principiul permanentei metodelor; Principiul prudentei; Principiul contabilitatii pe baza de angajamente; Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii; Principiul intangibilitatii; Principiul necompensarii; Principiul comparabilitatii informatiilor; Principiul materialitatii; Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.

2. Procesul de bugetare

2.1 Continut si caracteristici

Bugetul este documentul prin care sunt prevazute si

aprobate in fiecare an cheltuelile si veniturile I.P. infunctie de sistemul ei de finantare. Bugetul general consolidat este instrumentul in care isigasesc reflectarea toate resursele financiare sicheltuielile publice. El cuprinde: bugetul de stat, bugetulasigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetelefondurilor speciale,bugetul trezoreriei statului, bugeteleI.P. cu caracter autonom.

Procesul bugetar presupune parcurgerea urmatoarelor etape:1. Elaborarea proiectului de buget;

2. Aprobarea bugetului;3. Executia bugetului;In aceasta etapa cheltuielile parcurg urmatoarele faze:

7



Angajarea cheltuielilor - se refera la sumele aprobate la partea de cheltuieli a caror limita nu poate fi depasita. Exista douaforme de angajamente:

A. Angajamentul legal – faza a procesului executiei bugetare prezentand orice act juridic dincare rezulta sau ar putea rezulta oobligatie pe seama fondurilor publice;se prezinta sub forma scrisasi este semnat de ordonatorul principal de credite.Valoarea lui nu o poate depasi pe cea aangajamentului bugetar.

B. Angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competenta afecteaza fonduri publiceunor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.El precede angajamentul legal.

Lichidarea cheltuielilor – faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existentaangajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate,se verifica conditiile deexigibilitate ale angajamentului legal. Ordonantarea cheltuielii – faza in care se confirma existenta creantelor si datoriilor siverificarea acestora, moment in care se poate efectua plata.Se emite ordonantarea de plata. Plata cheltuielilor – fazqa finala a executiei bugetare prin care I.P. face plata efectiva aobligatiilor fata de terti – creditori. Instrumentele de plata utilizate sunt cecul de numerar si ordinulde plata pentru trezoreria statului (OPHT).

4. Incheierea executiei bugetare;5. Controlul executiei bugetului;6. Aprobarea executiei bugetului.

2.2 Principiile si regulile procesului bugetar

Principiul universalitatii; Principiul publicitatii; Principiul unitatii; Principiul anualitatii; Principiul specializarii bugetare; Principiul unitatii monetare.

2.3 Structura bugetelor

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget conform clasificatiei bugetare.Clasificatia bugetara este instrumentul prin care veniturile si cheltuielile unui buget sunt

grupate intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare si precis determinate si se utilizeaza atat infaza de elaborare cat si de executie a bugetelor.

Veniturile – sunt structurate pe capitole si subcapitole;

Cheltuielile – sunt structurate pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si aliniate, dupacaz.

Exemplu: cheltuieli cu salariile la o universitate suportate din finantarea de baza – 641.57.03.09.I.10.01

641 – Cheltuieli cu salariile personalului (simbol cont)57.03 – cod capitol Invatamant, conform clasificatiei functionale

09 – subcapitolul Invatamant superior, conform clasificatiei functionaleI - titlul de cheltuieli -de personal- cf. Clasificatie economice10 – cod articol –cheltuieli cu salariile-conform clasificatiei economice

01 –cod alineat-salarii de baza- conform clasificatiei economice

2.3.1 Veniturile si cheltuielile publice

8



Veniturile publice inglobeaza;A.Veniturile bugetului de stat:1. Venituri curente: venituri fiscale, venituri nefiscale;2. Venituri din capital.B.Veniturile bug. asig. sociale:1.Venituri curente;

2. Subventii.C.Veniturile bugetelor locale:1. Venituri curente;2. Venituri din capital;3. Venturi cu destinatie speciala.Cheltuielile publice cuprind:A. Cheltuielile bugetare facute din resurse financiare publice constituite in:1. Bugetul de stat;2. Bugetul asig. soc. de stat;3. Bugetele locale;4. Bugetele I.P. autonome.

B. Cheltuieli extrabugetare;C. Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie specialaD. Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice.

2.3.2 Structura cheltuielilor publice

Criterii utilizate pentru clasificarea cheltuielilor publice:

Clasificarea administrativa: are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueazacheltuielile publice:ministere, agentii guvernamentale, unitati administrativ teritoriale; realizeaza ocodificare a ordonatorilor principali. Clasificatia functionala: foloseste drept criteriu destinatia cheltuielilor adica domeniile,ramurile si sectoarele spre care se indreapta resursele financiare publice; le imparte pe parti,capitole,subcapitole. Clasificatia economica: clasifica cheltuielile dupa natura si efectul lor; le imparte pe articolesi aliniate.

A. Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, subventii,transferuri, dobanzi;

B. Cheltuieli de capital;C.Operatiuni financiare: imprumuturi acordate, rambursari de credite, plati de dobanzi si

comisioane la credite;

D. rezerve, excedent/deficit.CURS 3

3. Contabilitatea capitalurilor I.P.

Def. Capitalurile reprezinta surse permanente ale I.P.care cuprind surse proprii ale acestorareprezentate de fonduri, rezultatul patrimonial care se defalca in rezultatul exercitiului si reportat,

precum si surse imprumutate pe termen mediu si lung , reprezentate de imprumuturile sau datoriileasimilate.

Capitalurile proprii se refera la drepturile titularului de patrimoniu asupra unei parti din

activele acestui patrimoniu, ca urmare a aportului adus de acesta la infiintarea institutiei si pe parcursul perioadei de functionare a acesteia. Titularul de patrimoniu este statul ca persoana juridica.

9



Capitalurile imprumutate pe termen mediu si lung sunt datorii dobandite pe o durata maimare de 1 an in scopul asigurarii de bunuri permanente in vederea dezvoltarii institutiei.

Conturile de capitaluri se regasesc in clasa 1 dezvoltata pe urmatoarele grupe de conturi:10 Capital, Rezerve, Fonduri

11 Rezultatul reportat12 Rezultatul patrimonial13 Fonduri cu destinatie speciala15 Provizioane16 Imprumuturi si datorii asimilate(peste 1 an)

3.1 Contabilitatea capitalurilor proprii

3.1.1 Fondurile I.P.

Fondurile sunt elemente de capital propriu ale I.P. care arata dreptul statului sau al unitatilor

administrativ teritoriale de posesie, folosinta si de dispozitie asupra bunurilor ce alcatuiescdomeniul public si privat al acestuia.Domeniu public - totalitatea bunurilor care sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de statsau de unitatile administrativ teritoriale, pe cai legale.Domeniu privat – totalitatea bunurilor aflate in proprietatea acestora dar care nu fac parte dindomeniul public; asupra lor exista un drept de proprietate privata.

Fondurile unei I.P. includ: Fondurile activelor fixe necorporale (contul 100); Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului (contul 101); Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului (contul 102); Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale(contul 103); Fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ teritoriale(contul 104). Conturile de fonduri sunt conturi de pasiv si cu ajutorul lor ministerele, organele despecialitate ale I.P. centrale sau locale si I.P. subordonate tin evidenta fondurilor proprii. Se

crediteaza cu sursele de provenienta ale activelor imobilizate realizate in regie proprie sau intrate inI.P., se debiteaza cu diminuarea surselor proprii ca urmare a iesirii lor din patrimoniu, iar soldul estecreditor si reflecta fondurile aferente activelor imobilizate existente la un moment.

Aceste fonduri sunt utilizate pentru reflectarea surselor proprii de formare a bunurilor de naturaactivelor fixe corporale si necorporale neamortizabile.Contul 100 tine evidenta fondurilor AFN neamortizabile.a) Pentru A.F.N. achizitionate, intrate prin transfer, realizate in regie proprie sau aflate plusuri lainventar: 206 = 100

concomitent682=404 – cu valoarea AFN achizitionateb) Pentru AFN obtinute in regie proprie:

233=721206=100682=233

c) La iesirea din patrimoniu:100=206

10



Conturile 101 si 102 tin evidenta fondurilor proprii legate de AFC, de natura terenurilor si amijloacelor fixe.a) Intrarea AFC achizitionate in patrimoniul institutiei:

211 = 101 - cu valoarea de intrare a AFC212 102213

214concomitent 682=404b) Intrarea AFC obtinute in regie proprie

211 = 101 - cu valoarea de intrare a AFC facute in regie212 102 proprie213214

concomitent 231=721682=231

c) Iesirea din patrimoniu a AFC101 = 211 - cu valoarea de intrare a AFC iesite

102 212213214

3.1.2 Rezervele din reevaluare

Reevaluarea este operatiunea prin care activele fixe sunt aduse la o valoare justa determinata deinfluenta inflatiei sau deflatiei.Contul 105 Rezerve din reevaluare tine evidenta rezervelor din reevaluarea AFC. Se crediteaza cucresterea de valoare rezultata din reevaluarea AFC, se debiteaza cu descresterea de valoare rezultatadin reevaluarea AFC, iar soldul creditor reflecta valoarea rezervelor din reevaloarea AFC existente.a) Cresterea de valoare b) Descresterea de valoare

211 = 105 105 = 211212 212213 213214 214

3.1.3 Contabilitatea rezultatelor I.P.

Rezultatele I.P.sunt de doua feluri in functie de perioada din care provin: rezultatul exercitiului saurezultatul curent si rezultatul reportat.

In functie de locul unde se determina, acesta poate fi: Rezultatul I.P. – se determina la sfarsitul exercitiului curent, prin inchiderea conturilor decheltuieli si venituri si finantari, indiferent de momentul efectuarii platii si incasarilor. Este unrezultat patrimonial, care se transfera ulterior in rezultatul reportat.

V>C excedent patrimonialV<C deficit patrimonial

Rezultatul bugetului local – se determina la sfarsitul exercitiului curent, prin inchidereaconturilor de cheltuieli si venituri si finantari, indiferent de momentul efectuarii platii si incasarilor.Este un rezultat patrimonial.

Rezultatul bugetar = Venituri bugetare incasate --Cheltuieli bugetare achitateRezultatul executiei nebugetare al exercitiului curent =

11



=excedent/deficit patrimonial –excedent/deficit bugetar Aceste se transfera in rezultatul reportat anul urmator. Rezultatul bugetului asigurarilor sociale de stat - se determina la sfarsitul exercitiuluicurent, prin inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri si finantari, indiferent de momentulefectuarii platii si incasarilor. Este un rezultat patrimonial.

Rezultatul bugetar = Venituri bugetare incasate -

-Cheltuieli bugetare achitateRezultatul executiei nebugetare al exercitiului curent ==excedent/deficit patrimonial –excedent/deficit bugetar

Aceste se transfera in rezultatul reportat anul urmator.

Contul 121 Rezultatul patrimonial – este un cont bifunctional care preia in debitcheltuielile angajate (clasificate dupa natura sau destinatia lor), iar in credit veniturile realizate(grupate dupa natura si sursa lor). Soldul creditor reflecta excedentul exercitiului, iar cel debitor,deficitul exercitiului.

121 = clasa 6 cu totalitatea cheltuielilor angajate

clasa 7 = 121 cu totalitatea veniturilor realizate Contul 117 Rezultatul reportat – este un cont bifunctional. Se debiteaza cu deficitul

patrimonial, se crediteaza cu excedentul patrimonial, iar soldul debitor exprima deficitul patrimonial precedent, respectiv cel creditor excedentul patrimonial precedent.

121 = 117 excedent precedent117 = 121 deficit precedent

3.2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Se constituie pentru: Litigii,amenzi si penalitati, daune si alte datorii incerte Cheltuieli legate de garantii acordate clientilor Alte provizioane

Contul 151 Provizioane este un cont de pasiv. In creditul lui se inregistreza provizioaneleconstituite sau majorate, iar in debit provizioanele diminuate sau anulate. Soldul creditor arata

provizioanele existente.681 = 151 la constituire sau majorare151 = 781 la anulare sau diminuare

3.3 Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate

Se tine pe urmatoarele categorii: Imprumuturi contractate sau garantate de stat; Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni; Imprumuturi contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale; Alte imprumuturi si datorii asimilate; Dobanzi aferente acestora.Conturile specifice sunt cele din grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate – conturi de pasiv, de

capitaluri imprumutate pe termen mediu si lung, se crediteaza cu valoarea imprumuturilor primite sidobanda aferente, se debiteaza cu ratele scadente restituite si dobanda aferenta, iar soldul creditor reflecta valoarea imprumuturilor neajunse la scadenta si dobanda aferenta.

3.3.1 Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni

12



Obligatiunile sunt instrumente financiare de creditare utilizate de stat in vederea acopeririitemporare a datoriei publice.Se caracterizeaza prin: Sunt emise pe termen lung si au ca scop atragerea de mijloace banesti necesare finantarii; Sunt purtatoare de dobanda, aceasta calculandu-se la valoarea nominala. Cunosc alaturi de valoarea nominala, valoarea de emisiune si cea de rambursare.

Contul 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuniinregistreaza valoarea de rambursare a imprumuturilor.

Contul 169 Prime privind rambursarea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni este utilizat pentru evidenta

primelor de rambursare specifice.Este un cont de activ.Exemplu : MFP emite in anul N 100.000 obligatiuni la

V.E 980lei/oblig., V.N. 1.000lei/oblig., V.R. 1.020lei/obligDobanda este de 16%/an.Durata este de 3 ani.1. emisiunea obligatiunilor % = 161 102.000.000

461 98.000.000

169 4.000.0002. Primirea banilor in contul MFP 521=461 98.000.0003. Inregistrarea dobanzii si repartizarea cotei aferente din prima (anul N+1) 666 =1681 16.000.000(dob)

668 = 169 1.333.333(prima)4. Identic cu pct.3 pentru anii N+2 si N+35. Restituirea imprumutului in anul N+3

161=521 102.000.000

3.3.2 Imprumuturi contractate sau garantate de stat/autoritatile publice locale

I.P. tin evidenta imprumuturilor interne si externe contractate sau garantate de stat/autoritatile publice locale pe termen mediu sau lung, potrivit acordurilor incheiate cu organisme sau institutii decredit prin: 162,163 – conturi de pasiv, se crediteaza cu tragerile din imprumuturile contractate saugarantate de autoritatile administratiei publice locale, se debiteaza cu imprumuturile rambursateconform scadentelor, iar soldul creditor reflecta imprumuturile nerambursate. 164,165 - conturi de pasiv, se crediteaza cu tragerile din imprumuturile contractate saugarantate de stat, se debiteaza cu imprumuturile rambursate conform scadentelor, iar soldul creditor reflecta imprumuturile nerambursate.

CURS 4

4. Contabilitatea activelor fixe detinute de I.P.

Activele (IPSAS) = resurse controlate de o entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare si dincare institutia va avea viitoare beneficii economice sau potentiale servicii.Activele fixe = sunt bunuri economice detinute de I.P.

pe o perioada mai mare de timp (peste un an) si suntutilizate in vederea desfasurarii activitatii pentru care aufost concepute.Activele fixe se grupeaza in trei categorii:

Active fixe necorporale; Active fixe corporale; Active fixe financiare.

13



Planul de conturi cuprinde pentru activele fixe clasa a II-a de conturi.

4.1 Contabilitatea activelor fixe necorporale

Activele fixe necorporale sunt valori economice ce nu au corespondenta materiala, insa au valoaremare si sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri si servicii,

pentru a fi inchiriate altora sau pentru motive administrative (IPSAS).1. Cheltuielile de dezvoltare – cuprind costurile efectuate de institutii pentru achizitionarea sauobtinerea in regie proprie a proiectelor de dezvoltare necesare realizarii de produse sau servicii noi,inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.(contul 203)2. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si alte valori asimilate – sunt contracte incheiate deinstitutie cu terte persoane care-i permit celei dintai sa utilizeze un bun , o creanta, un drept deautor, o marca inregistrata. (contul 205)3. Inregistrari ale evenimentelor cultural – sportive, a reprezentatilor teatrale, programe de radio siteleviziune, evenimente sportive, benzi magnetice si alte suporturi, etc.(contul 206)4. Alte active fixe necorporale – programele informatice sau alte tipuri de active necorporale.(contul208)

5. Active fixe necorporale in curs – reprezinta activele fixe necorporale realizate de institutie sineterminate pana la finele exercitiului financiar.(contul 233)Conturile 203, 205 si 208 sunt conturi de activ, se debiteaza cu valoarea activelor fixe necorporaleachizitionate, primite cu titlu gratuit sau obtinute in regie proprie si se crediteaza cu activele fixenecorporale scazute din evidenta. Soldul contului este debitor si reflecta valoarea activelor fixenecorporale detinute de institutie la un moment dat.

Contul 206 este utilizat pentru evidentierea activelor fixe necorporale care nu se amortizeaza. Esteun cont de activ, se debiteaza cu valoarea evenimentelor cultural – sportive inregistrate ca intrari

prin creditul contului 100 Fondul activelor necorporale, si se crediteaza la descarcarea din gestiunea acestora prin debitul aceluiasi cont prin care s-a inregistrat intrarea. Soldul debitor reflectavaloarea evenimentelor cultural – sportive existente la un moment dat.Contul 233 este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea cheltuielilor aferente investitiilor neterminate la sfarsitul perioadei si se crediteaza cu valoarea investitiilor terminate si inregistrate caactive fixe necorporale. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea activelor fixe necorporale incurs de executie.

Filiera de inregistrari: Intrarea de AFN care nu se amortizeaza

206 = 100 valoarea de intrare Intrarea de AFN care se amortizeaza

20X = 404 cost de achizitie20X = 791 valoare justa (cu titlu gratuit) Preluare cheltuieli la finele anului pt. AFN nefinisate

233 =721 cost de productie Iesirea AFN neamortizabile

100 = 206 valoarea de intrare Receptia AFN care se finalizeaza

20X = 233 valoarea AFN amortizabile 682 = 233 valoarea AFNneamortizabile

concomitent 206 = 100

Iesirea AFN cedate incomplet amortizate% = 20X valoarea de intrare280 valoarea amortizata

14



691 valoarea neamortizata Iesirea AFN integral amortizate

280 = 20X valoarea de intrare

4.2 Contabilitatea activelor fixe corporale

Activele fixe corporale sunt obiectul sau complexul de obiecte care sunt detinute pentru a fiutilizate in productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau

pentru a fi folosite in scopuri administrative si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au ovaloare mai mare decat limita stabilita prin lege si o durata de utilizare mai mare de un an.(IPSAS)Se cuprind aici: Terenuri si amenajari de terenuri (contul 211); Constructii (contul 212); Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii (contul 213); Mobilier, aparatura birotica, alte active corporale (contul 214); Alte active ale statului ( contul 215); Active fixe corporale in curs (contul 231).

A. Terenurile si amenajarile de terenuriContul 211este un cont de activ care inregistreaza in debit valoarea terenurilor si amenajarilor deterenuri achizitionate, a celor primite cu titlu gratuit si a amenajarilor efectuate in regie proprie carealcatuiesc domeniul public sau privat. In credit se evidentiaza valoarea terenurilor si amenajarilor deterenuri scoase din evidenta ca urmare a cedarii lor. Soldul debitor reflecta valoarea terenurilor siamenajarilor de terenuri existente la un moment dat.Filiera de inregistrari: Intrarea terenurilor care nu se amortizeaza

211 = 101, 102, 103, 104 valoare de intrare Intrarea terenurilor achizitionate

211 = 101, 102, 103, 104 cost de achizitieconcomitent 682 = 404 cost de achizitie

Intrarea amenajarilor de terenuri achizitionate211 = 404 cost de achizitie

Intrarea terenurilor si amenajarilor de terenuri primite cu titlu gratuit211 = 779 valoare justa

Iesirea din patrimoniu a terenurilor 101,102,103,104 = 211 valoare de intrare Iesirea din patrimoniu a amenajarilor integral amortizate

281 = 211 valoarea de intrare Iesirea din patrimoniu a amenajarilor neamortizate integral

% = 211 valoarea de intrare281 valoarea amortizata691 valoarea neamortizata

B. Active fixe corporale de natura mijloacelor fixe

Conturile 212, 213, 214, 215 sunt conturi de activ care inregistreaza in debit intrarile de AFC provenite din achizitionari, dotari, transferuri, investitii, preluari in contul creantelor, dezmembrari,

15



realizari in regie proprie, iar in credit iesirile de AFC prin scoatere din functiune, transfer sau altecai. Soldul debitor reflecta valoarea AFC de natura mijloacelor fixe existente.Filiera de inregistrari: Intrarea AFC care nu se amortizeaza212, 213, 214, 215 = 101, 102, 103, 104 valoare de intrare Intrarea AFC achizitionate de la terti

212, 213, 214, 215 = 101, 102, 103, 104 cost de achizitieconcomitent 682 = 404 cost de achizitie Intrari de AFC cu titlu gratuit, prin donatii sau transfer

212, 213, 214, 215 = 779 valoare justa Nota: plusurile constatate la inventar la AFC se reflecta similar intrarilor cu tiltu gratuit. Iesirea AFC neamortizabile101, 102, 103, 104 = 212, 213, 214, 215 valoare de intrare Iesirea din patrimoniu a AFC integral amortizate

281 = 212, 213, 214, 215 valoarea de intrare Iesirea din patrimoniu a AFC neamortizate integral

% = 212, 213, 214 ,215 valoarea de intrare

281 valoarea amortizata691 valoarea neamortizata

C. AFC realizate in regie proprieContul 231 este un cont de activ. In debitul contului se inregistreaza cheltuielile aferenteinvestitiilor neterminate la sfarsitul perioadei, iar in credit investitiile terminate receptionate, puse infunctiune si inregistrate ca AFC. Soldul debitor reflecta valoarea AFC neterminate. Intrarea AFC in curs de executie

231 = 722 cost de productie Finalizarea si receptia lucrarii pt. AFC amortizabile

212, 213, 214, 215 = 231 cost de productie Finalizarea si receptia lucrarii pt. AFC neamortizabile

212, 213, 214, 215 = 101, 102, 103, 104concomitent 682 = 231

4.3 Contabilitatea activelor fixe financiare

Activele fixe financiare reprezinta valori ale I.P. detinute de aceasta in patrimoniul altor societaticomerciale, pe o perioada mai mare de un an. Titlurile de participare reprezinta valori sub forma actiunilor detinute in capitalul uneisocietati comerciale prin care I.P. primeste venituri sub forma de dividende. (contul 260) Alte titluri imobilizate cuprind obligatiuni detinute de I.P. in urma carora primesc venituri

sub forma de dobanzi. (contul 265) Creante imobilizate reprezinta imprumuturi pe termen lung sau alte tipuri de creanteacordate (garantii, depozite si cautiuni) de I.P. altor persoane fizice sau juridice. (contul 267)

Conturile 260, 265, 267 sunt conturi de activ care se debiteaza cu valoarea AFF intrate in gestiuneainstitutiei, de regula prin conversia creantelor bugetare si se crediteaza in momentul iesirii dingestiune ca urmare a cesionarii lor. Soldul final debitor reflecta valoarea AFF existente.Filiera de inregistrari: Intrarea titlurilor de participare prin conversia creantelor bugetare

260 = 464 cost de achizitie Intrarea creantelor imobilizate

267 = 512, 520 cost de achizitie Iesirea creantelor imobilizate

512, 520 = 267 valoarea de intrare

16



CURS 5

5. Contabilitatea stocurilor institutiilor publice

Stocurile fac parte din categoria activelor circulante sau a activelor curente.

IPSAS 12 Stocuri – defineste stocurile ca fiind: active in forma materiala, destinate a fi consumate pentru efectuarea de servicii; active in forma materiala destinate consumului in cadrul procesului de productie; active in forma materiala destinate vanzarii sau distribuite in cursul normal al operatiilor.

Stocurile participa la un singur ciclu de exploatare, consumandu-se in totalitate.In functie de momentul si de locul unde apar, exista trei categorii: Stocuri destinate procesului de productie: materii prime, materiale consumabile, obiecte deinventar, materialele rezerva de stat, etc. Stocuri obtinute in cadrul procesului de productie: productia in curs de executie,semifabricatele, produsele finite, produsele reziduale; Stocuri aflate in unitati sau activitati de desfacere, precum marfurile si ambalajele.

Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu: Cost de achizitie – specific I.P., ele sunt neplatitoare de TVA pentru activitatea de baza.Pentru stocurile utilizate pentru activitatea de baza

CA = Pret cumparare + chelt transp./aprov. + TVAPentru stocurile neutilizate pentru activitatea de baza

CA = Pret cumparare + chelt transp./aprov. Cost efectiv de productie: totalitatea cheltuielilor operationale care participa sau concura laobtinerea produsului finit. Valoare justa

Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu: CMP; FIFO – recomandata I.P. de normele nationale; LIFO.

Evidenta stocurilor: Metoda inventarului permanent Metoda inventarului intermitent

5.1 Contabilitatea stocurilor

Se cuprind aici: Materii prime – participa direct la obtinerea produselor si se regasesc in forma initiala sautransformate in produsul finit. Materiale consumabile – participa la procesul de fabricatie dar de regula nu se regasesc in

produsul finit.Contul 301 Materii prime/302 Materiale consumabile – este un cont de activ care se debiteaza cucostul de achizitie al materiilor prime/materialelor consumabile intrate in gestiune si se crediteazacu valoarea acestora la iesirea din gestiune. Soldul este debitor si reflecta costul de achizitie alstocurilor neconsumate. Obiectele de inventar – bunuri cu valoare mai mica decat limita pentru mijloace fixe,indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor.

17



Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar - este un cont de activ care se debiteaza cucostul de achizitie al obictelor de inventar intrate in gestiune si se crediteaza cu valoarea acestora laiesirea din gestiune.Specific I.P. este dezvoltarea pe sintetice de gradul 2:3031 Materiale de natura obiectelor de inventar in magazie;3032 Materiale de natura obiectelor de inventar date in folosinta.

Exemplu: La o institutie publica se aprovizioneaza obiecte de inventar in valoare de 3.000 lei, dincare ½ se dau in folosinta institutiei. Aprovizionarea cu obiecte de inventar

3031 = 401 3.000 Darea in folosinta

3032 = 3031 1.500 Materiale rezerva de stat si de mobilizare – stocuri specifice I.P. care se constituie invederea acoperirii unor nevoi in momentul intervenirii unui risc. Ambalajele rezerva de stat si de mobilizare – ambalajele necesare stocurilor rezerva de statsi de mobilizare. Alte stocuri – munitia si furniturile pentru apararea nationala, ordinea publica si siguranta

nationala.Contul 304 Materiale rezerva de stat si de mobilizare/ 305 Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare/

309 Alte stocuri - este un cont de activ care se debiteaza cu costul de achizitie al stocurilor intrate in gestiune si se crediteaza cu valoarea acestora la iesirea din gestiune. Soldul este debitor sireflecta costul de achizitie al stocurilor neconsumate.

Semifabricatele – produse care nu au parcurs in intregime fazele procesului tehnologic sicare au nevoie de prelucrari ulterioare. Produsele finite – produsele care au parcurs in intregime fazele procesului tehnologic si numai au nevoie de prelucrari ulterioare. Rebuturi, materiale recuperabile si deseuri – bunuri care nu corespund in totalitate normelor tehnice.Conturile 341 Semifabricate / 345 Produse finite / 346 Rebuturi, sunt conturi de activ care sedebiteaza cu valoarea bunurilor intrate in gestiune si se crediteaza cu valoarea celor iesite dingestiune. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a bunurilor existente in gestiune. Bunuri confiscate sau intrate in proprietatea privata a statului (contul 347) sau a unitatilor administrativ teritoriale (contul 349). Contul 347/349 este un cont de activ care inregistreaza in debit valoarea bunurilor confiscatesi intrate in proprietatea privata a statului/ unitatilor administrativ teritoriale, iar in credit bunurilescazute din evidenta conform legii. Soldul debitor reflecta valoarea bunurilor confiscate, existente la

un moment dat.Exemplu: DGFP a confiscat in urma unor controale bunuri in valoare de 100.000 lei. Bunuri invaloare de 20.000 lei au fost predate si valorificate prin consignatie. Inregistrarea bunurilor confiscate si a celor predate

347 = 102 100.000359 = 347 20.000

Incasarea bunurilor valorificate560 = 708 20.000102 = 359 20.000

Animale si pasari – in general I.P.utilizeaza astfel de stocuri pentru cercetari, gradinizoologice, institutii de spectacole (circ) sau pentru microproductie.

Contul 361 Animale si pasari este un cont de activ care se debiteaza cu animalele si pasarile intrate,se crediteaza cu cele iesite, iar soldul debitor reflecta valoarea celor existente.

18



Marfuri – bunuri achizitionate in scopul revanzarii sau care sunt obtinute de institutie si predate magazinelor proprii. Ambalajele – bunuri folosite pentru ambalarea produselor destinate vanzarii si care trebuierestituite.Contul 371 Marfuri/381Ambalaje este de activ, se debiteaza cu intrarile de marfuri/ambalaje ininstitutie si se crediteaza cu cele iesite. Soldul debitor reflecta valoarea la pret de inregistrare a

marfurilor/ ambalajelor existente.

5.2 Particularitati privind contabilitatea stocurilor

Inregistrarea lipsurilor de gestiune neimputabile602 = 302

Inregistrarea lipsurilor de gestiune imputabile (se realizeaza la valoarea pretului de vanzarecu amanuntul)A. Lipsa bun intrat anul curent

4282 = %719 – cu valoarea contabila (VC)

4481 – valoare de inlocuire – VCB. Lipsa bun intrat anii precedenti

4282 = 4481 – valoarea de inlocuireC. Retinerea din salar a valorii imputate

421 = 4282D. Varsarea la buget a sumelor datorate

4481 = 770

Obtinerea produselor finite345 = 709 – costul efectiv

Vanzarea de produse finite411 = 701 – pret de vanzare a produselor finite

Descarcarea din gestiune709 = 345 – costul efectiv al produselor finite vandute

Trimiterea materialelor la terti351 = % valoarea la pret de inregistrare a

301 materialelor predate tertilor pentru302 prelucrare, prezentare la expozitii,303 sau pentru reparare si recuperare

Obtinerea de mijloace fixe in urma prelucrarii214 = % valoarea mijlocului fix

351 valoarea materialelor inglobate401 valoarea manoperei

CURS 6

6. Contabilitatea relatiilor cu tertii

6.1 Abordari teoretice

Creantele sunt drepturi ale institutiei fata de terte persoane fizice sau juridice, rezultate in

urma relatiilor acesteia cu mediul economico – social, prin care institutia a avansat un bun, lucraresau serviciu si pentru care aceasta trebuie sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.

19



Datoriile pe termen scurt sunt legate de relatiile cu persoane fizice sau juridice, referitoarela cumpararea de bunuri, lucrari sau servicii, la utilizarea fortei de munca, la plata impozitelor sitaxelor, pentru care institutia trebuie sa acorde un echivalent valoric sau o contraprestatie.

In denumirea generica de terti se cuprind creantele si datoriile curente care se pot imparti in: Creante si datorii comerciale;

Creante si datorii salariale; Creante si datorii sociale; Creante si datorii fiscale; Decontari referitoare la fonduri nerambursabile primite de la Comunitatea Europeana; Alte datorii si creante pe termen scurt; Creante bugetare si creditori bugetari; Decontarile intre institutii publice.Recunoasterea elementelor in situatiile financiare impune existenta a doua criterii indeplinitecumulativ: Probabilitatea realizarii unui beneficiu economic viitor (pentru active), respectiv a unei iesiride resurse purtatoare de beneficii economice (pentru datorii); Evaluarea sa se poata realiza in mod credibil.

6.2 Contabilitatea relatiilor cu furnizorii

Datoriile comerciale generate de cumpararile de active circulante materiale, de lucrarile siserviciile prestate institutiei, precum si de cumpararile de active fixe, se evidentiaza cu contul401Furnizori / 404 Furnizori de active fixe.Conturile au functia contabila de pasiv, se crediteaza cu valoarea datoriilor institutiei fata de terti sise debiteaza prin stingerea obligatiilor fata de acestia. Soldul creditor reflecta sumele datoratefurnizorilor.Filiera: % = 401

clasa 3 pretul de inregistrare a stocurilor 408 valoare facturi primite409 valoare ambalaje facturate4426 valoare TVA deductibila471 valoare abonamente, chirii, etc532 valoare timbre, bilete, tichete, etc.

clasa 6 valoare consumuri

% = 404

grupa 20 valoarea AFN achizitionategrupa 21 valoarea AFC achizitionatevaloarea AFC si AFN in curs

4426 valoarea TVA deductibila682 valoare AF neamortizabile achizitionateStingerea obligatiilor 401/404 = %

162,163,164,165 plati in valuta dispuse din imprumuturicontractate sau garantate

232, 234 valoare avansuri acordate si decontategrupa 51 sume platite din contul de disponibil

531 sume platite in numerar grupa 56 sume platite din venituri proprii/subventii770 sume platite din alocatii bugetare

20



6.3 Contabilitatea relatiilor cu clientii

Creantele IP generate de produsele vandute, lucrarile executate, serviciile prestate, facturate, precum si a materialelor vandute in conditiile prevazute de lege se evidentiaza cu contul 411Clienti.

Contul are functia contabila de activ, se debiteaza cu valoarea creantelor existente fata de clienti, secrediteaza prin stingerea creantelor o data cu incasarea lor, iar soldul debitor reflecta creanteleexistente si neincasate inca.Filiera de inregistrari:

411 = %304, 305 valoarea materialelor, produselor si

ambalajelor iesite la imprumuturi si pentru improspatarea stocurilor 419 valoare ambalaje restituibile

411 = %4427 valoare TVA colectata

448 sume datorate bugetuluigrupa 70 valoare la pret de vanzare a produselor finite,

semifabricatelor, marfurilor livrate clientilor valoare lucrari, studii, cercetari, servicii

prestate, chirii facturatevaloare venituri din activitati diverse

714 valoare creante reactivate765 diferente favorabile de curs aferente creantelor

% = 411413 efecte comerciale acceptate, datorate de clienti419 decontare avansuri incasate, ambalaje restituite448 sume virate bugetului

511, 531 valoare cecuri primite, numerar incasat512, 560, 561 sume incasate in contul de disponibil

770 sume incasate in contul de finantare

6.4 Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de

stat si conturi asimilate

442 Taxa pe valoarea adaugataTaxa pe valoareate un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat.

Nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile deservicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de I.P.pentru activitatile lor administrative, educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si sportive pe carele desfasoara ca autoritati publice chiar daca pentru desfasurarea lor se percep taxa, redevente,cotizatii sau onorarii.Se cuprind in sfera de aplicare a TVA operatiunile efectuate de I.P. in cazul in care tratarea lor ca

persoane neimpozabile ar conduce la distorsiuni concurentiale.

Contabilitatea operatiunilor economice generatoare de TVA se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi: 4423 TVA de plata – cont care are functia contabila de datorii si care reflecta datoria I.P.

fata de bugetul statului; 4424 TVA de recuperat - cont care are functia contabila de activ si care reflecta creanta I.P.fata de bugetul statului;

21



4426 TVA deductibila – cont care are functia contabila de activ si care reflecta TVA inscrisain facturi si alte documente fiscale primite de la furnizori; 4427 TVA colectata – cont care are functia contabila de datorii si care reflecta TVA inscrisain facturi si alte documente fiscale emise de catre I.P. pentru bunurile vandute, serviciile si lucrarile

prestate catre terti; 4428 TVA neexigibila – cont bifunctional; evidentiaza TVA neexigibila rezultata din

vanzarile si cumpararile de bunuri cu plata in rate, TVA aferenta cumpararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibila respectiv colectata la primireasau la emiterea facturii fiscale, etc.Exemplu:1. Achizitie mobilier de birou, conform facturii fiscale, in valoare de 850 lei, tva 19%.

% = 404 1011,52141 8504426 161,5

2.Achizitie hartie de xerox pe baza avizului de expeditie, urmand ca factura sa se primeasca ulterior.Valoarea materialelor este de 1.000 lei. TVA 19%.

a. Intrarea hartiei % = 408 1.1903021 1.0004428 190

b. Prinirea facturii fiscale 408 = 401 1.1904426 = 4428 190

3. Se presteaza servicii de consultanta operatorilor de servicii publice, pe baza de factura fiscala, 10ore X 60 lei/ora, TVA 19%.

4111 = % 714704 6004427 114

4. Regularizarea TVA –lui pe baza situatiilor anterioare:% = 4426 351,5

4427 1144424 237,5

481 Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonatePentru finantarea institutiilor subordonate, adica a ordonatorilor secundari si tertiari, se utilizeazaconturile de decontari. Ele reflecta operatiunile care se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioadade gestiune atat in contabilitatea institutiei debitoare, cat si a celei creditoare apartinand aceluiasiordonator principal de credite.

Contul 481 tine evidenta raporturilor de decontare intervenite in cursul executiei intre institutii,reprezentand valoarea materialelor transmise si primite in vederea efectuarii unor actiuni in cadrulinstitutiei, precum si sumele transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentruefectuarea cheltuielilor din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externerambursabile si nerambursabile.A. Valoarea materialelor transmise si primite:

B. Valoarea decontarilor reciproce in lei si in valuta:

C. Decontarile care se instituie intre institutia superioara si cele subordonate.

CURS 7

22



7.Contabilitatea trezoreriei I.P.7.1 Prezentarea generala si structura trezoreriei

Activitatea de trezorerie cuprinde toate operatiunile privind incasarile si platile curente. Disponibilitatile banesti aflate in conturi curente la banci in lei si in valuta, cecurile siefectele comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci;

Sumele obtinute din imprumuturi externe si interne, contractate sau garantate; Mijloace banesti ale bugetelor; Investitii financiare -obligatiuni emise si rascumparate Acreditivele in lei si in valuta, avansurile de trezorerie; Disponibilitati din fonduri speciale; Imprumuturi pe termen scurt; Numerar in caserie.

Disciplina bugetara impune: Efectuarea operatiunilor de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statuluiunde I.P. au deschise conturile de disponibilitati, de venituri si cheltuieli; In vederea efectuarii cheltuielilor este necesara prezentarea bugetului de venituri sicheltuieli trezoreriei statului; Este necesara inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective pe subdiviziunileclasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

7.2 Contabilitatea incasarilor si platilor efectuate prin conturi la trezoreria statului si banci

Contabilitatea cecurilor, a efectelor de incasatContul 511 Valori de incasat – este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti, se crediteaza cu valoarea celor incasate, iar soldul debitor reflectavaloarile de incasat ramase.

Contabilitatea incasarilor si platilor prin conturi la banciContul 512 Conturi la banci – este un cont bifunctional care se debiteaza cu sumele incasate de I.P.si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor, creditele primite.512 = %

167 - sume incasate din imprumuturi si datorii asim.267- valoare garantii restituite de furnizori411- sume incasate de la clienti461 - sume incasate de la debitori diversi

511 - valori de incasat incasate519 - valoare imprumuturi pe termen scurt581 - sume intrate intr-un cont de trezorerie706 - sume incasate din chirii765 - diferente favorabile de curs774 – sume in valuta din fonduri externe neramburs.

% = 512167 rambursare imprumuturi si datorii asimilate232,234 avansuri date furnizorilor de active fixe267 imprumuturi pe termen mediu si lung date,

garantii depuse la furnizorii de energie el.401 sume platite furnizorilor 403 plati efectuate pe baza de efecte comerciale

23



471 sume pentru cheltuieli anticipate472 sume incasate anticipat505 valoare obligatiuni emise si rascumparate519 rambursare imprumuturi pe termen scurt581 sume virate in alt cont de trezorerie627 valoarea serviciilor bancare

665 diferente nefavorabile de curs valutar 774 sume ramase la sfarsitul programelor definantare

Contabilitatea disponibilitatilor bugetelor Operatiunile privind incasarea veniturilor de catre ordonatorii de credite se realizeaza cu ajutorulconturilor din grupa 52 Disponibil al bugetelor.Contul 520 Disponibil al bugetului de stat la trezoreria statului – se foloseste de catre ordonatorii

principali de credite pentru disponibilitatile bugetului de stat din venituri incasate (impozite, taxe,contributii, etc.). Este un cont bifunctional.520 = %

463 venituri ale bugetului de stat din declaratiilefiscale depuse de persoane fizice si juridice

4671 sume incasate in plus care urmeaza a serestitui

581 venituri incasate in numerar depuse4671 = 520 sume restituite contribuabililor, sume platite

catre alte bugete

Contul 5211 Disponibil al bugetului local – se foloseste de catre unitatile administrativ – teritoriale pentru evidentierea disponibilitatilor bugetului local, provenite din venituri incasate pe structuraclasificatiei bugetare. Este un cont de activ.5211 = %

2675 sume rambursate din imprumutul pe termen lung464 sume incasate din diverse creante

4672 sume incasate ce se vor restitui contrib.5212 excedentele la finele perioadei transferate 522 sume

din fondul de rulment utilizate la sfarsitul anului pentruacoperirea deficitului bugetar

751 venituri din vanzarea unor bunuri752 venituri din prestari servicii

753 venituri din taxe administr. eliberari permise7722 subventii de la buget

% = 52112675 imprumuturi acordate pe termen lung4672 sume platite contribuabililor 4682 imprumuturi acordate din bugetul local pe termenscurt522 sume virate la finele anului pentru constit fonduluide rulment din excedentul anual al bugetului local

7702 inchiderea contului de finantare la finele perioadei Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati din venituri proprii

24



Contul 560 Disponibil al I.P. finantate integral din venituri proprii – este un cont de activ care sedebiteaza cu sumele incasate din venituri proprii si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor arata disponibilitatile existente.

Contul se debiteaza prin:560 = %

167 - incasari din imprumuturi si datorii asimilate267- valoare garantii restituite de furnizori411- sume incasate de la clienti461 - sume incasate de la debitori diversi511 - valori de incasat incasate519 - valoare imprumuturi pe termen scurt primite581 - sume intrate intr-un cont de trezorerie708 - sume incasate din activitati diverse719 – sume incasate din alte venituri operationale790 – venituri din despagubiri incasate in cont

Contul se crediteaza prin:% = 560167 rambursare imprumuturi si datorii asimilate232,234 avansuri date furnizorilor de active fixe267 imprumuturi pe termen mediu si lung date,

garantii depuse la furnizorii de energie el.401 sume platite furnizorilor 403 plati efectuate pe baza de efecte comerciale471 sume pentru cheltuieli anticipate472 sume incasate anticipat519 rambursare imprumuturi pe termen scurt581 sume virate in alt cont de trezorerie627 valoarea serviciilor bancare665 diferente nefavorabile de curs valutar

CURS 8

8.Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor I.P.

Prin activitati curente se inteleg activitatile desfasurate de o institutie publica, pentru realizareaobiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare si functionare.

Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente aleentitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau tranzactiei aferente activitatiidesfasurate in mod curent de institutie, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente saaiba loc.Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale institutiei publicetrebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli extraordinare.

8.1. Contabilitatea cheltuielilor IP

Definitie: Conform contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor siserviciilor utilizate in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si

subventii, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp. Momentul recunoasterii cheltuielilor

25



Cheltuielile de personal : salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea salariu, contributiile aferenteacestora, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata. Drepturile cuvenite si neachitateaferente exercitiului bugetar, sunt incluse de asemenea in costurile de personal ale exercitiului.Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost consumate, cu exceptiamaterialelor de natura obiectelor de inventar care se inregistreaza la scoaterea din folosinta aacestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achizitionate si platite in exercitiile

bugetare anterioare si consumate in exercitiul bugetar curent.Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentruacest scop.Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarileexecutate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora.Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conformcontractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite.Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in modsistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix. Valoarea ramasa neamortizata aactivelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, serecunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele

fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii.Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca sicosturi la beneficiarii finali ai fondurilor.Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentruacest scop.Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarileexecutate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora.Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conformcontractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite.Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in modsistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix. Valoarea ramasa neamortizata aactivelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, serecunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activelefixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si

punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii.Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca sicosturi la beneficiarii finali ai fondurilor.

Dupa natura activitatii si destinatia cheltuielilor:Cheltuieli operationale: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de

terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuielioperationale;Cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli cu difertente de cursvalutar, cheltuieli cu dobanziile, cheltuieli cu transferurile;Cheltuieli extraordinare: cheltuieli ce apar in institutie ca urmare a fenomenelor naturale caredetermina pierderi neprevazute, cheltuieli legate de valoarea neamortizata a activelor fixe scoasedin functiune inainte de expirarea DNU

Tinand cont de clasificatia economica, cheltuielile bugetare se impart in: Cheltuieli curente: salariale si materiale

Cheltuieli de capital: investitii Operatiuni financiare: imprumuturi acordate, rambursari de credite Rezerve, excedent/deficit.

26



Fazele parcurse de cheltuielile bugetare în procesul execuţiei Angajarea Lichidarea Ordonantarea Plata

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor.Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciileexecutate de terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe sivarsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, altecheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieliextraordinare. Structura conturilor de cheltuieliIn cadrul institutiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, dupa natura sidestinatie. Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmireasituatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

121 = clasa 6

8.2. Contabilitatea veniturilor si finantarilor

Definitie: conform contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe,contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor

prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp. Momentul recunoasterii veniturilorVeniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor care atestacrearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize deexpeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, insituatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

În contabilitate, veniturile din activitati economice se înregistreaza în momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau în alte conditii prevazute în contract, alfacturarii lucrarilor executate si serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietatecatre clienti.Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu ocaziadecontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la

cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de celecare au fost raportate in situatiile financiare anterioare.Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective.

Dupa natura lor si sursa de provenienta:Venituri operationale: venituri din activitati economice, venituri din productia de active fixe,venituri ale bugetelor reprezentate de impozite, taxe,contributii de asigurari, alte venituri;Venituri financiare sunt venituri obtinute din activitatea financiara;Venituri extraordinare: despagubiri din asigurari precum si venituri obtinute din valorificareaunor bunuri ale statului. Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor - venituri

din activitati economice, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri dincontributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri,

27



alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane,venituri extraordinare.

Structura conturilor de venituriIn cadrul institutiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte, dupa natura sisursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmireasituatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Clasa 7 = 121Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si sponsorizari deinstitutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteazaacestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiaresi care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii.Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si celefinantate din venituri proprii si subventii de la buget, se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieliale acestora.

CURS 9

9. Raportarile contabile in I.P.

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind potrivit prevederilor IPSAS nr.1 si nr.2 si aleRegulamentului Financiar al Uniunii Europene nr.1605/200 (art.197,198,199,200,201,202,203,204), urmatoarele:

a) bilant; b) contul de rezultat patrimonialc) situatia fluxurilor de trezorerie;

d) situatia modificarilor in structura activelor/ capitalurilor;e) anexe la situatiile financiare, care includ: principii, reguli si metode contabile, note

explicative si angajamente in afara bilantului;f) contul de executie bugetara.

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv la incheierea exercitiului financiar precum si in celelalte situatii prevazute de lege.Bilantul cuprinde elementele de activ si de pasiv grupate dupa natura si lichiditate, respectiv naturasi exigibilitate.

Structura bilantului in conformitate cu IPSAS 1:A. Active

Active necurenteActive fixe necorporaleActive fixe corporaleActive fixe financiare)Creante imobilizate (peste 1 an)

Total active necurenteActive curente

StocuriCreante (sub 1 an)Investitii financiare pe termen scurtConturi la trezorerie si banci

Cheltuieli in avansTotal active curenteTotal active

28



B. Datorii Datorii necurente

Datorii (peste1 an)Imprumuturi pe termen lungProvizioane

Total datorii necurenteDatorii curenteDatorii (sub 1 an)Imprumuturi pe termen scurtImprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curentVenituri in avans

Total datorii curenteTotal datorii

C. Capitaluri proprii Rezerve si fonduri

Rezultatul patrimonial

Rezultatul reportat

Contul de rezultat patrimonial- exprima performanta financiara a institutiei publice;- determina rezultatul exercitiului, ca diferenta intre venituri , respectiv finantari si cheltuieli,

pe fiecare sursa de finantare si pe total. Rezultatul exercitiului este un rezultat patrimonial,continand angajamente si datorii neachitate.

Structura contului de rezultat patrimonial:Venituri operationale : finantari, venituri din activitati economice, venituri din subventii si alocatii

bugetare cu destinatie speciala, venituri din productia de imobilizari, venituri din impozite si taxe,alte venituri operationale;Total venituri operationale Cheltuieli operationale: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate deterti, cheltuieli cu personalul, cheltuieli de capital, cheltuieli ale bugetelor, cheltuieli operationale

privind amortizarile si provizioanele, alte cheltuieli operationaleTotal cheltuieli operationale

Excedent (deficit) din activitatea operationala

Venituri financiare: venituri din schimb valutar, venituri din diferente de curs valutar, venituri din

vanzari de active, venituri din dobanzi,alte venituri financiareTotal venituri financiare

Cheltuieli financiare: cheltuieli din diferente de curs valutar, dobanzi bancare, alte cheltuielifinanciareTotal cheltuieli financiare

Excedent (deficit) din activitatea financiaraExcedent (deficit) din activitatea ordinara

(excedent/deficit din activitatea operationala +/-excedent/deficit din activitatea financiara )

Venituri exceptionaleCheltuieli exceptionale

29



Excedent/deficit din activitatea exceptionala

Rezultatul exercitiului (excedent/deficit din activitatea ordinara +/- excedent/deficit din activitateaexceptionala)

Situatia fluxurilor de trezorerie

Prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in: Fluxurile de trezorerie din activitatea operationala care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatea curenta; Fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de mijloace fixe; Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare.

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare lastructura capitalurilor proprii, influentele (surplus sau deficit) rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele (surplus sau deficit) rezultate in urma reevaluarii activelor sau din corectareaerorilor contabile. Anexe la situatiile financiareInclud, potrivit prevederilor Regulamentului Financiar al Uniunii Europene nr.1605/2002(art.203,204), urmatoarele:- principii si politici contabile( reguli si metode contabile);- note explicative;

- angajamente in afara bilantului

Contul de executie bugetaraPrezinta veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetula) Informatii privind veniturile-prevederi bugetare initiale si definitive- drepturi constatate-incasari realizate-drepturi constate de incasat

b) Informatii privind cheltuielile- credite bugetare initiale, credite bugetare definitive- angajamente bugetare

- angajamente legala- plati efectuate- angajamente legale de platitCheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)c) Rezultatul executiei bugetare(incasari realizate – plati efectuate)

Documents

cursuri CIP