BUNBUNĂSTAREA ĂSTAREA ŞI PROTECŢIA ANIMALELORŞI PROTECŢIA ANIMALELOR

Def.Def. Ştiinţa bunăstării şi protecţiei animalelorŞtiinţa bunăstării şi protecţiei animalelor este ramura medicinii veterinare care se ocupă cu studiul stării individuale a animalelor, consecinţă a încercării lor de a se acomoda la mediul în care trăiesc, precum şi studiul metodelor şi mijloacelor de protejare şi asigurare a condiţiilor optime de viaţă pentru animale în scopul:

- evitării simţămintelor negative;- promovării celor pozitive;- obţinerii de produse sigure pentru consumatori;- menţinerii biodiversităţii.

Bunăstarea animalelor are implicaţii asupra:- sănătăţii publice;- siguranţei alimentelor;- protecţiei consumatorilor;- diversităţii biologice.

Modul în care sunt tratate problemele de bunăstare a animalelor reflectă:- gradul de civilizaţie;- resursele financiare ale populaţiei.

CONSIDERAŢII GENERALECONSIDERAŢII GENERALE

Bunăstarea şi protecţia animalelor vizează:

- animalele de rentă (fermă)

- animalele de companie, favorite şi de agrement

- animale de laborator

- animalele sălbatice

în habitatele lor naturale

în captivitate

În funcţie de:- nivelul cunoaşterii- tradiţie- gradul de civilizaţie- gradul de dezvoltare a societăţii din care fac parte

OBIECTIVELE, ROLUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINEIOBIECTIVELE, ROLUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINEIAsigură medicilor veterinari cunoştinţe referitoare la:- rolul animalelor în dezvoltare societăţii omeneşti- valoarea intrinsecă (etică) a animalelor- drepturile şi libertăţile animalelor- obligaţiile societăţii umane faţă de lumea animală- metodele şi mijloacele de asigurare a bunăstării şi protecţiei animalelor

Ştiinţa bunăstării şi protecţiei animalelor trebuie să asigure:- suportul obiectiv necesar deciziilor politice, fundamentării principiilor etice şi sentinţelor juridice în probleme care privesc relaţiile dintre om şi animale;- armonizarea dorinţei consumatorilor, manifestată sub forma unei presiuni din ce în ce mai mari pentru creşterea nivelului bunăstării animalelor în exploataţii, pe timpul transportului şi în abatoare până la suprimarea vieţii, cu interesul economic al celor implicaţi în lanţul alimentar (fermieri, transportatori, procesatori, distribuitori de produse alimentare);- protecţia mediului;- proiectarea noilor sisteme de creştere şi exploatare a animalelor;- furnizarea de date producătorilor, proprietarilor, consumatorilor, org. guvernamentale şi non-guvernamentale despre problemele de bunăstare şi protecţie a animalelor;- îmbunătăţirea metodelor de evaluare a bunăstării animalelor pe specii, categorii zootehnice;- suport ştiinţific pentru fundamentarea actelor normative de bunăstare şi protecţie a animalelor.

IMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR PENTRU SOCIETATEIMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR PENTRU SOCIETATE

Motivaţiile importanţei bunăstării animalelor sunt:

a) Etică şi morală

Îşi are originea în asemănările de ordin biologic dintre om şi animalele superioare, în egalitarismul universal la viaţă şi necesitatea de a corela siguranţa declarată a alimentelor obţinute de la animale cu bunăstarea îmbunătăţită şi preţul plătit pentru acestea.

b) PoliticăPresiunea opiniei publice (alegătorilor) asupra oamenilor politici

c) EconomicăInteresul agenţilor economici implicaţi în sistemul integrat de producere a alimentelor de la fermă la farfurie (from farm to fork sau from stable to table) pentru menţinerea sau câştigarea încrederii consumatorilor

Ex.Creşterea nivelului de bunăstare a animalelor un plus de cost de 20-30% pe produs

d) SocialăConştientizarea consumatorilor de faptul că sănătatea şi prosperitatea lor depind de: calitatea factorilor naturali de mediu în care trăiesc de siguranţa alimentelor pe care le consumă

în corelaţie cu nivelul de bunăstare a animalelor de la care provin

Importanţa bunăstării este subliniată prin:

1) Interesul consumatorilor faţă de condiţiile de care beneficiază animalele în ferme, pe timpul transportului şi al tăierii

2) Promovarea cunoştinţelor de bunăstare prin mass-media şi şcoli3) Implementarea programelor pentru îmbunătăţirea bunăstării animalelor de

către stat, lanţuri de super-marketuri, organizaţii neguvernamentale

ISTORICUL RELAŢIILOR DINTRE OM ŞI ANIMALEISTORICUL RELAŢIILOR DINTRE OM ŞI ANIMALE

Relaţiile dintre om şi animale au început înainte de domesticire.Domesticirea animalelor a fost la originea:- culturii- credinţei- eticii

AnimaleleInfluenţează

Atitudinea oamenilor faţă de animale este influenţată de:- nivelul de cultură;- religie- etică.

sănătatea

bunăstareaoamenilor

Problema protecţiei animalelor s-a pus încă din Antichitate:

- La babilonieni: legi scrise pe piatră cu 1750 ani î.e.n.

- India

- Grecia antică

- evrei Vechiul Testament

codul Hamurabi

Începând cu 1960 au apărut lucrări care au abordat:- actele deliberate de cruzime faţă de animale- ignorarea în mod voit a necesităţilor animalelor- tratarea neumanitară a animalelor înainte de tăiere- transportul animalelor pe distanţe lungi.

Ruth Harisson în cartea Maşini animale, publicată în 1964, critică sistemul intensiv industrial de creştere şi exploatare a animalelor pentru:- cazarea animalelor în spaţii izolate complet de mediul natural- suprafaţa redusă/animal- furajarea pe baza unor programe intensive- utilizarea antibioticelor

În urma publicării cărţii, sub presiunea opiniei publice are lor o evaluare la scară largă a condiţiilor de cazare din fermele din Marea Britanie, evaluare finalizată prin publicarea raportului Brambell (1965), care introduce:

a) Conceptul de bunăstare psihică

b) Conceptul de bunăstare fizică

c) Susţine că animalele au aceleaşi simţăminte ca oamenii, dar de intensitate mai redusă

d) Animalele au nevoie de spaţiu pentru: a interacţiona cu semenii a se ridica în picioare a adopta decubitul să se rotească să întindă membrele

e) A stat la baza elaborării celor cinci libertăţi ale animalelor (1979).

În 1980 s-a înfiinţat Eurogrupul pentru Bunăstarea AnimalelorÎn 1983 s-a înfiinţat Intergrupul pentru Bunăstarea şi Conservarea AnimalelorÎn 1984 s-a înfiinţat Eurogrupul pentru Protecţia Vieţii Sălbatice şi a Animalelor de Laborator

Protocolul 33, anexă a Tratatului de la Amsterdam (1997) semnat de statele membre ale UE recunoaşte pentru prima dată că animalele sunt fiinţe cu simţăminte.

"The High Contracting Parties,

Desiring to ensure improved protection and respect for the

welfare of animals as sentient beingsanimals as sentient beings, have agreed upon the following provision, which shall be annexed to the Treaty establishing the European Community, in formulating and implementing the Community's agricultural, transport, internal market and research policies, the Community and the Member States shall pay full regard to the welfare requirements of animals, while respecting the legislative or administrative provisions and customs of the Member States relating in particular to religious rites, cultural traditions and regional heritage".

- se acordă o atenţie deosebită bunăstării animalelor

- respectarea prevederilor legislative, normelor administrative,

obiceiurilor religioase, tradiţiilor specifice fiecărui stat membruderogare

- alocarea de fonduri guvernamentale pentru:

dezv. sistemelor alternativă de creştere şi exploatare a animalelor

cercetare ştiinţifică

mediatizarea cunoştinţelor referitoare la:drepturileprotecţiabunăstarea

oamenilor

În America în 1981, Consiliul pentru Ştiinţe şi Tehnologii Agricole (CAST = Council for Agricultural Science and Technology) a publicat raportul Aspecte ştiinţifice ale bunăstării animalelor de fermă

1983 – Fox publică cartea Animalele de fermă: îngrijire, comportament şi manopere sanitare-veterinare

La sfârşitul sec. XIX a apărut mişcarea pentru drepturile animalelor – părintele acestei mişcări este considerat Peter Singer, autorul cărţii Eliberarea animalelor

Tom Regan publică Grija pentru drepturile animalelor – militează pentru alimentaţia vegetariană (obligaţia morală faţă de animale)

Un rol esenţial în reglementarea raportului dintre om şi animale l-a avut şi îl are Consiliul Europei prin convenţiile pe care le-a elaborat şi la care au aderat UE şi un număr din ce în ce mai mare de ţări, chiar din afara Europei.

Filozoful Lorenty K.Z. afirma că “civilizaţia unui popor se vede după modul cum se comportă cu animalele, bătrânii şi locurile publice”.

A. Schopenhauer afirma că “atitudinea faţă de animale este legată într-atât de mult de bunătatea caracterului, încât putem afirma cu certitudine că acela care este crud cu animalele nu poate fi un om bun”.

În ultimul secol se constată o relaţie strânsă între animale şi om, astfel orice om singur caută compania unui animal.

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ PRIVIND BUNĂSTAREA ANIMALELORDECLARAŢIA UNIVERSALĂ PRIVIND BUNĂSTAREA ANIMALELOR

A fost elaborată şi susţinută de Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor.

Cuprinde: a) definiţia bunăstării animalelor

b) sunt prezentate cele cinci libertăţi ale

animalelor.

a) Gradul în care sunt întrunite cerinţele fizice, comportamentale şi psihologice ale animalului.

b) Libertăţile animalelor = drepturile fundamentale ale acestora

1) LIBERTATEA DE FOAME ŞI DE SETE – presupune asigurarea necesarului de apă potabilă şi de hrană

2) LIBERTATEA DE DISCONFORT – asigurarea condiţiilor corespunzătoare de mediu (inclusiv microclimat şi odihnă)

3) LIBERTATEA DE DURERE, INJURIE SAU BOALĂ – asigurarea condiţiilor pentru prevenirea durerii, injuriilor sau bolilor- diagnosticul etiologic complex- instituirea de tratamente adecvate

4) LIBERTATEA DE FRICĂ ŞI SUFERINŢĂ MENTALĂ – presupune asigurarea condiţiilor pentru prevenirea fricii, suferinţei mentale, altor stări tensionate

5) LIBERTATEA DE EXPRIMARE A COMPORTAMENTULUI NORMAL –

presupune asigurarea

Libertăţile animalelor constituie factori de evaluare a bunăstării animalelor.

Sunt propuneri pentru alte 2 libertăţi:

® 6) LIBERTATEA DE STRES SAU SUFERINŢĂ

PE TIMPUL TRANSPORTULUI

® 7) LIBERTATEA DE STRES SAU SUFERINŢĂ

ÎNAINTE DE TĂIERE

suprafeţelor

facilităţilor

companiei animalelor din aceeaşi specie

PROTECPROTECŢIA ANIMALELOR – CONSIDERAŢII GENERALEŢIA ANIMALELOR – CONSIDERAŢII GENERALE

Reprezintă o necesitate o necesitate pentru:

- apărarea animalelor faţă de acţiunea nocivă a factorilor de mediu excesivi;

- apărarea animalelor de duşmanii naturali;

- menţinerea sănătăţii pentru: diverse serviciisursă de hrană

CREŞTEREA POPULAŢIEI UMANE

dezvoltarea producţiei de bunuri materialeimpune

posibil de realizat datorită revoluţiei agrare, care a

condus la:

- dezvoltarea agriculturii intensive şi zootehniei industriale (exploataţii mari, tehnologii energofage), de multe ori ignorarea faptului că animalele sunt fiinţe cu simţiri şi necesităţi specifice

- dezvoltarea medicinei veterinare de grup (care ignoră individul), bazată pe folosirea intensivă a produselor chimico-farmaceutice şi a vaccinurilor, în special vii, pentru a asigura un echilibru fiziologic productiv al animalelor şi pentru a corija deficienţele conceptuale ale sistemului de creştere şi exploatare industrial-intensiv şi de management.

Omul foloseşte animalele:

JustificatJustificat

Pentru necesităţi legate de:hrană

servicii

cercet. ştiinţifică

NejustificatNejustificat

Pentru:

plăceri

vânătoare

corride

haine de blană

Comportamente necivilizate şi

nedemne faţă de animale

- omor fără motiv întemeiat

- părăsire

- înstrăinare

- înfometare

- schingiuire

- mutilare

- claustrare

- abandon

Ca urmare a acestor comportamente a fost înfiinţată Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor, cu filiale în 90 de ţări, inclusiv România

În Europa s-a înfiinţat Uniunea Europeană pentru Natură şi Animale

Asociaţie Mondială Veterinară (AMV) – bună îngrijire, prosperitate şi bunăstare

Din 1992, la a 44-a Adunare Generală a AMV s-a propus includerea în programele de învăţământ preuniversitar şi universitar a cursurilor de bioetică, etologie, bunăstarea şi protecţia animalelor.

Cursurile de bunăstarea şi protecţia animalelor reprezintă una din condiţiile de acreditare a FMV de către Comisia de Evaluare – EAEVE în care şi ţara noastră are 2 reprezentanţi.

În declaraţia AMV – omul este responsabil pentru protecţia mediului şi a tuturor

speciilor de animale

– profesiunea medicală veterinară trebuie să aibă un rol

primordial în aceste domenii

La noi în ţară a fost promulgată Legea 205/2004Legea 205/2004 privind protecţia animalelor – condiţie a integrării în UE în acest domeniu.

Societatea mondială pentru protecţia animalelor (SMPA)- Sediul la Boston (SUA) Federaţiei Mondiale

- Înfiinţată în 1981 prin unirea pentru Protecţia Animalelor

Societăţii Internaţionale

pentru Protecţia Animalelor

- La SMPA sunt afiliate 440 de societăţi din 120 de ţări ale lumii

promovarea mijloacelor eficiente pentru protecţia animalelor

Scopul prevenirea cruzimii faţă de animale

Înfiinţării uşurarea suferinţelor animalelor

SMPA asigurarea legăturii cu oficialii guvernamentali

promovarea sau întărirea legislaţiei privind protecţia animalelor

- Are statut de observator al Comisiei Europene

- Consultant al Organizaţiei Naţiunilor Unite

Baza etică a politicilor SMPA

Principiile etice ce sau la baza politicii SMPA:

• Valoarea intrinsecă a animalelor ca fiinţe cu simţăminte, cu instincte sociologice determinate

• Dreptul natural al animalelor de a-şi trăi viaţa fără suferinţă produsă de om

• Datoria omului de a asigura bunăstarea animalelor

Omul, ca fiinţă superioară:

nu are dreptul să ţină animalele în condiţii de:

stres evitabil

durere

indispoziţie

boală

trebuie să asigure:

• adăpostire

• furajare

• adăpare

• îngrijirea animalelor în funcţie de necesităţile fiziologice, comportamentale, de specie şi de categorie

nu trebuie să considere animalul ca sursă de satisfacere a nevoilor materiale sau spirituale ale omului

să considere animalul ca fiinţă simţitoare, care trebuie să aibă anumite drepturi

Obligaţiile statului nostruObligaţiile statului nostru

Să asigure pentru tineri, în Să asigure pentru tineri, în programe, învăţarea respectului şi programe, învăţarea respectului şi responsabilităţilor faţă de animale;responsabilităţilor faţă de animale;

Să promoveze prin intermediul Să promoveze prin intermediul mass-media respectul şi mass-media respectul şi responsabilitatea faţă de animale;responsabilitatea faţă de animale;

Să asigure cadrul legal şi structurile Să asigure cadrul legal şi structurile necesare pentru garantarea protecţiei necesare pentru garantarea protecţiei şi bunăstării animalelor. şi bunăstării animalelor.

Politicile SMPA faţă de animalePoliticile SMPA faţă de animale

de fermă;de fermă; de companie;de companie; de laborator;de laborator; sălbatice;sălbatice; mamifere marinemamifere marine

Poziţia SMPA faţă de:Poziţia SMPA faţă de:

Manipulare şi inginerie genetica;Manipulare şi inginerie genetica; Blănuri şi prinderea în capcane;Blănuri şi prinderea în capcane; Conservarea biodiversităţii;Conservarea biodiversităţii; Animale vagabondeAnimale vagabonde

1. Animalele de fermă

Principiile de protecţie a animalelor de fermă se referă la:

o evitarea suferinţei în – reproducţieevitarea suferinţei în – reproducţie – – creşterecreştere – – exploatareexploatare – – transporttransport – – vânzarevânzare – – asomareasomare – – tăieretăiereo asigurarea necesităţilor fiziologice şi asigurarea necesităţilor fiziologice şi comportamentale sub raportul – furajăriicomportamentale sub raportul – furajării – – adăpăriiadăpării – – adăpostiriiadăpostirii – – îngrijiriiîngrijiriio opoziţia faţă de formele de creştere şi opoziţia faţă de formele de creştere şi exploatare intensivă care pot produceexploatare intensivă care pot produce – – suferinţe evitabilesuferinţe evitabile – – mutilărimutilări – – intervenţii chirurgicaleintervenţii chirurgicale nefiind necesarenefiind necesare

o tăierea animalelor cât mai aproape de tăierea animalelor cât mai aproape de locul de creştere şi exploatare pentru locul de creştere şi exploatare pentru evitarea suferinţei pe timpul evitarea suferinţei pe timpul transporturilor lungitransporturilor lungio uciderea instantanee sau precedată de uciderea instantanee sau precedată de asomarea animalelor pentru ca acestea să asomarea animalelor pentru ca acestea să nu simtă durereanu simtă durereao densitatea şi manipularea densitatea şi manipularea ccorespunzătoare a peştilororespunzătoare a peştiloro asigurarea apei de calitateasigurarea apei de calitateo evitarea poluării posibile a apei şi a evitarea poluării posibile a apei şi a celorlalţi factori de mediucelorlalţi factori de mediu

2. Animalele favorite

Protecţia animalelor favorite se bazează pe: responsabilitatea deţinătorului de animale favorite pentru bunăstarea acestora;

interzicerea deţinerii de animale favorite de către persoane ce nu deţin mijloace financiare, competenţă sau interes pentru asigurarea necesităţilor minime;

interzicerea mutilării şi intervenţiilor chirurgicale ce nu sunt necesare pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor;

controlul populaţiei de câini şi pisici domestice prin castrarea lor de către un medic veterinar;

eutanasierea populaţiei de câini şi pisici prin metode nedureroase pentru apărarea sănătăţii publice.

3. Animalele de laboratorSMPA vizează: rezerva faţă de utilizarea animalelor în actul de cercetare ştiinţifică; opoziţia faţă de experienţele şi procedurile pe animale care produc acestora suferinţă, stres, foame, sete; opoziţia faţă de repetări inutile a unor experienţe pentru care există tehnici alternative; opoziţia pentru unele experienţe pe animale pentru produse neesenţiale (cosmetice); instruirea personalului privind necesităţile animalelor şi comportamentul acestora; dezvoltarea tehnicilor alternative pentru înlocuirea celor ce folosesc animale în scopul cercetării ştiinţifice.

Regula celor 3 R-uri: reduce, refine, replace

Reduce (reducere)- Limitarea doar la experimentele absolut necesare- Reducerea numărului de repetări ale unui experiment pe animale- Evitarea experimentelor cu rezultate incerte sau contradictorii- Folosirea statisticii şi matematicii în stabilirea protocolului de estimare preliminară a numărului de animale necesare pentru experimente- Împrumutarea (daca e posibil) animalelor supuse testelor altor echipe de cercetare- Utilizarea unor loturi de animale omogene pentru a micşora nivelul de variabilitate a răspunsurilor, utilizarea la maxim a rezultatelor obţinute în urma experimentelor.

Refine (optimizare, randament)- Reducerea/prevenirea disconfortului, durerii, stresului sau suferinţelor inutile ale animalelor prin îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, transport, tăiere- Perfecţionarea protocoalelor de lucru în direcţia asigurării bunăstării animalelor

Replace (înlocuire)- înlocuirea, pe cât posibil, a experimentelor in vivo cu cele in vitro sau “in silico” (modele matematice sau bioinformatice).

4. Animalele sălbatice

Principii:

să nu se prindă şi să nu se omoare animale sălbatice dacă acestea nu prezintă ameninţare pentru siguranţa şi securitatea oamenilor;

controlul populaţiilor de animale sălbatice sau vagabonde fără suferinţă;

interzicerea pentru afaceri comerciale sau distracţie umană a folosirii, închiderii sau expunerii animalelor sălbatice;

controlul populaţiilor de animale din rezervaţii fără a le crea stres şi disconfort;

rezerve privind valoarea educaţională a unor colecţii zootehnice, inclusiv delfinarii şi expoziţii;

cazarea animalelor în captivitate să asigure condiţiile pentru exprimarea comportamentelor caracteristice speciei;

educaţia animalelor sălbatice să se facă limitat, sub licenţă şi în mod controlat.

5. Mamiferele marine

- interzicerea omorârii

mamiferelor marine în scop

comercial şi sportiv cu

harponul (balenele)sufocare (delfini)cu măciuca (focile)împuşcare

6. Manipularea şi ingineria genetică

SMPA se opune:

- tuturor formelor de manipulare genetică (fie prin reproducţie, fie prin inginerie genetică) în scopul dezvoltării excesive a trăsăturilor sau obţinerii unor anomalii

- reducerii sănătăţii şi bunăstării animalelor

- folosirii oricărei metode care implică stres evitabil sau durere la părinţi sau la progenii modificaţi genetic

7. Blănurile şi prinderea în capcaneSMPA se opune:- prinderii animalelor sălbatice pentru blană- creşterii şi exploatării animalelor pentru blană (considerând blănurile un lux neesenţial pentru om)

8. Conservarea biodiversităţii- menţinerea echilibrului natural- evitarea poluării mediului- să se interzică comerţul şi contrabanda cu animale sălbatice

care produce:

suferinţă individualăboalăbunăstare precarăameninţă supravieţuirea speciei

9. Animale vagabonde- lansarea de programe privind metodele de control a situaţiei animalelor vagabonde- organizarea de conferinţe despre animalele vagabonde

Problemele generate de animalele vagabonde se referă la:- Accidente de circulaţie- poluarea prin dejecţii- difuzarea de boli (hidatidoză, rabie etc.)- atacarea oamenilor şi animalelor domestice- zgomot

SMPA lansează programe pentru conferinţe cu durată de 2-3 zile prin care se informează şi se asigură baza ştiinţifică pentru înţelegerea problemelor de bunăstare a animalelor.

Problemele abordate se referă la:

1) Educaţia umană (ce înseamnă bunăstarea, de ce este importantă, cum se protejează animalele)

2) Controlul câinilor vagabonzi (motive, beneficii, folosirea echip. de protecţie)

3) Controlul pisicilor vagabonde

4) Programe de castrare

5) Tehnici veterinare

6) Metode de identificare (coliere, discuri, tatuaje, microcipuri)

7) Sisteme de înregistrare

8) Scheme pentru paza animalelor (recrutare, instruire)

9) Adăposturi pentru animale

10)Politica eutanasiei

11)Baneficiile animalelor de companie

DECLARADECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR ANIMALELORŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR ANIMALELOR

- cuprinde 14 articole

- a fost proclamată la 15 oct. 1978 la sediul U.N.E.S.C.O din Paris

Declaraţia propune:

1) Reguli de etică fondate pe egalitarismul la existenţă a tuturor animalelor

în cadrul echilibrului natural

2) Criterii care să stea la baza raporturilor dintre specia umană şi celelalte specii

Ziua mondială a drepturilor animalelor – 4 octombrie

Bazele filozofice ale Declaraţiei Universale a Drepturilor AnimalelorBazele filozofice ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Animalelor

Egalitarismul universal – se admite că toate speciile au dreptul la viaţă în cadrul echilibrului universal

Omul

- în Univers nu are nici un drept particular

- este una dintre speciile de animale terestre, printre ultimele apărute

- deşi nu are nici un drept, a creat în lumea vie o ierarhie arbitrară

- nu ţine cont decât de propriile interese, mai mult sau mai puţin justificate

OmulIerarhia

antropocentricăa creat specismatitudinea

diferenţiată a omului faţă de animale

- distrugerea celor considerate dăunătoare sau crude

-protejarea animalelor considerate utile

consideră căanimalele nusuferă ca el

!!!GREŞIT!!! - animalele suferă, atât fizic cât şi psihic, fiind sensibile, capabile de suferinţă, de emoţie şi chiar de activitate mentală.

Rasismul crimă contra umanităţii

Specismul crimă contra vieţii

considerat

considerat

Egalitarismul ajută

umanitatea să regăseascăarmonia cu natura

omul să respecte viaţa

Omul

- are datoria să respecte viaţa sub toate formele sale

- să interzică

- să repudieze

distrugerea habitatelor

omorârea animalelor din plăceresenzaţii tari

- vânat- pescuit sportiv- coride- lupte de cocoşi- lupte de câini

intereseeconomice

- trafic de blănuri- trafic de piei- trafic de fildeş- de animale naturalizate

dresajul animalelor sălbatice pentru circ

formarea colecţiilor de animale vii în mediul artificial

aducerea animalelor inadaptabile în grădini zoologice sau menajerii

- să renunţe la experimentările pe animale în

- să interzică legal experimente abuzive şi inutile pe planul

- pentru animalele de rentă şi de companie trebuie să:

● asigure cazare în condiţii care să nu afecteze sănătatea şi comportamentul natural

● să renunţe de a milita numai pentru profit Ex.

● să fie transportate în condiţii de confort

● tăierea să se facă astfel încât să se evite suferinţa şi anxietatea

● câinele să fie plimbat cu o lesă mai lungă de 60 cm

● animalele de companie să nu fie abandonate

- cunoaşterii- sănătăţii- educaţiei

- cercetări biologice- cercetări medicale- cercetări veterinare- învăţământ

- creştere în cuşti- înduparea gâştelor- administrarea de hormoni- adm. de antibiotice

Egalitarismul din Declaraţia universală

a drepturilor animalelor ca

filozofie

conduită morală

etică biologică

trebuie înţeles ca

armonie între umanitate şi Univers

o luptă contra:

mizeriei umane

suferinţei morale, fizice

torturării

egoismului feroce

politicii forţei

Drepturile omului drepturile animalelor respect reciproc dintre oamenirespectarea

Conştientizarea egalitarismului

ajută omul să regăsească locul în comunitatea speciilor vii, să renunţe la atitudinea antropocentrică

să nu afecteze echilibrul natural al mediului (condiţie a supravieţuirii sale pe Terra)

să adopte o atitudine biocentristă, să respecte orice formă de viaţă

Bazele biologice ale Declaraţiei universale a drepturilor animalelor Bazele biologice ale Declaraţiei universale a drepturilor animalelor

Conceptul filozofic al egalitarismului universal la viaţă

impune respectul faţă de viaţă

- unitatea

- diversitatea

- demnitatea fiinţelor vii

Respect faţă de viaţă se poate instaura doar prinaplicarea progr. de educaţie civică a societăţii pe baze morale, ştiinţifice, juridice

Conceptele etice ale Declaraţiei universale a drepturilor animalelor

genetică moleculară

genetica populaţiilor

ecologie

etologie

neurofiziologie

se bazează pe

Genetica moleculară a evidenţiat că toate speciile de animale, inclusiv omul, au origine comună, fiind înrudite între ele.

Ecologia şi genetica populaţiilor au arătat interdependenţa între specii şi indivizi în cadrul unui sistem viu imens, comunitatea biologică planetară.

Echilibrul dinamic

se bazează pe:

- diversitatea componentelor sale

- diversitatea genetică

- diversitatea comportamentală a speciilor

- diversitatea comportamentală a indivizilor

Etologia şi neurofiziologia au evidenţiat bazele comune

ale tuturor tipurilor de comportamente: ● instinctive

● memorizate

modalităţi de acţiune ● învăţate

au demonstrat existenţa suferinţei la animaleexistenţa suferinţei la animale

Suferinţa antrenează

un răspuns

motor, comportamental (ţipete, apărare)

neurovegetativ (ulcere de constrângere)

comportamental profund (prostraţie, automutilare, agresivitate permanentă)

Sensibilitatea dureroasă şi capacitatea

de a reacţiona neutralizează cauza

deturnează cauza

Mecanisme Mecanisme adaptativeadaptative

Stabilitatea dinamică a biosferei

- existenţa tuturor speciilor

- existenţa tuturor indivizilor

- dreptul lor natural la existenţă demnă

Conştiinţa şi cultura

sunt proprii omuluide aceea

Societatea umană stabileşte

limitele drepturilor omului faţă de:

- viaţă

- suferinţa animală

Declaraţia universală a drepturilor animalelorDeclaraţia universală a drepturilor animalelor

Expunere de motiveExpunere de motive

1) Orice animal are drepturi;

2) Necunoaşterea şi dispreţuirea drepturilor animalelor conduce omul la crime faţă de natură şi faţă de animale

3) Baza existenţei speciilor în lume recunoaşterea de către specia umană a dreptului la existenţă pentru alte specii de animale

4) Genocidurile sunt perpetuate de către om şi continuă să fie săvârşite

5) Respectarea drepturilor animalelor de către om este legat de respectul oamenilor între ei

6) Educaţia trebuie să înveţe copii săobserve

înţeleagă

respecte

iubească

animalele

CONŢINUTUL DECLARAŢIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR ANIMALELORCONŢINUTUL DECLARAŢIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR ANIMALELOR

A fost proclamată în 1978.

Constituie un document de referinţă care a stat la baza elaborării altor reglementări în domeniul protecţiei şi bunăstării animalelor.

Cuprinde 14 articole.

ARTICOLUL 1

Toate animalele sunt egale în faţa vieţii, au aceleaşi drepturi la existenţă

ARTICOLUL 2Orice animal are dreptul la stimă, la preţuire

nu are dreptul

are dreptul

să extermine alte animale

să le exploateze

să violeze drepturile lor

să folosească cunoştinţele în serviciul anim.

OM

UL

Animalele au drept la atenţie, îngrijire şi protecţie.

ARTICOLUL 3Animalul să nu fie supus la tratament rău sau la acte de cruzime.

Moartea necesară să fie produsă instantaneu, fără durere, fără frică.

ARTICOLUL 4Animalul sălbatic să trăiască în mediul natural propriu

terestru acvatic aerian

să se reproducă

Este interzisă privarea de libertate, chiar şi în scopuri experimentale.

ARTICOLUL 5Animalul care trăieşte tradiţional în mediul omului are dreptul de a vieţui şi de a creşte în ritmul şi în condiţiile de viaţă, de libertate proprii speciei sale.

Orice modificări a ritmului sau condiţiilor de viaţă şi de libertate impuse de om în scopuri comerciale este contrară acestui drept.

ARTICOLUL 6Abandonul = act crud şi degradant.Animalul ales pentru companie are dreptul la o durată de viaţă conformă cu longevitatea sa naturală.

ARTICOLUL 7Animalul va fi folosit la muncă rezonabil ca durată şi intensitate.

Are dreptul la

ARTICOLUL 8Este interzis experimentul pe animal care implicăsuferinţa fizică şi psihică.Folosirea tehnicilor alternativă înactivităţile de experimentare.

alimentaţie raţională

odihnă

ARTICOLUL 9Animalele crescute şi exploatate pentru producţia de alimente trebuie să fie hrănite, transportate şi tăiate fără ca acestea să simtă anxietate sau durere.

ARTICOLUL 10Nu se exploatează animalul pentru distracţia omului.Demnitatea animalelor este incompatibilă cu spectacolele, expoziţiile de anim.

ARTICOLUL 11 BIOCIDBIOCID = omorârea unui animal fără a fi necesară(crimă contra vieţii)

ARTICOLUL 12 GENOCIDGENOCID = omorârea unui număr mare de animale(crimă contra speciei) Poluarea şi distrugerea mediului natural conduc la genocid

ARTICOLUL 13Moartea animalelor trebuie tratată cu respect.

Se interzic la TV sau cinema scenele de violenţă ale căror victime sunt animalele, cu excepţia acelora în care ele sunt folosite pentru a demonstra o atingere a drepturilor animalelor.

ARTICOLUL 14Organismele de protecţie şi de pază a animalelor să fie reprezentate la nivel guvernamental.

Drepturile animalelor trebuie apărate de lege, ca şi drepturile omului.

CONSILIUL EUROPEICONSILIUL EUROPEI:: ÎNFIINŢARE, ROL, CONDUCEREÎNFIINŢARE, ROL, CONDUCERE

CONSILIUL EUROPEICONSILIUL EUROPEI a fost înfiinţat la 5 mai 1946 la iniţiativa a 10 state europene

organizaţie interguvernamentală cu sediul la Strasbourg

Astăzi Consiliul Europei are 47 ţări membre.

România este membră a Consiliului Europei din 1991.

ORGANELE DE CONDUCERE ALE CONSILIULUI EUROPEI

Adunarea Parlamentară Comitetul Miniştrilor

- deliberează şi formulează recomandări

- aprobă materiale supuse avizului de către Comitetul de Miniştri

- constituie comitete şi comisii de experţi

- Organismul executiv al Consiliului Europei

- format din miniştrii de externe ai statelor membre

Până în prezent CE a adoptat 194 de

tratate

acorduri

convenţii

Obiectivele Consiliului Europei

- să asigure o strânsă unitate între statele membre

- promovarea idealurilor şi principiilor patrimoniului comun european

- armonizarea sistemului legislativ european

- să sprijine statele membre şi candidate în

modernizarea instituţiilor

elaborarea legislaţiei care dezvoltă instituţiile democratice

eficientizarea justiţiei

încheierea de acorduri în domeniul

protecţia şi dezvoltarea drepturilor omului şi a libertăţilor sale

economicsocialculturalştiinţificjuridicadministrativ

În domeniul protecţiei animalelor, CE a finalizat 6 convenţii.

1) Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor pe timpul transportului internaţional

A fost ratificată de

Danemarca

Islanda

Norvegia

Elveţia

- a intrat în vigoare în 1971

- are 8 capitole şi 52 articole

Se referă la:

● dispoziţii generale – definirea termenilor

● dispoziţii speciale

● dispoziţii finale

solipede domestice, bovine, ovine, caprine, porcinepe timpul transportului feroviar, rutier, naval, aerianpăsări, iepuri domesticicâini şi pisicianimale cu sânge rece (reptile)alte mamifere şi păsărirezolvarea diferendelor

2) Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor de fermă

A fost ratificată de

Cipru

Franţa

Germania

Suedia

A intrat în vigoare în 1978.

Are 3 capitole şi 8 articole.

Se aplică pentru animale crescute şi exploatate în unităţi zootehnice care folosesc tehnologie autorizată pentru producerea de hrană

lânăpieialte scopuriAnimalele de fermă, conform CE, trebuie să:

fie furajate, adăpostite, adăpate, îngrijite în funcţie de cerinţele speciei

asigure libertate de mişcare

condiţii optime de microclimat

supraveghere de specialitate pentru animale (ex. clinic cel puţin o dată/zi)

supravegherea echipamentelor tehnologice (care sigură satisfacerea necesiţilor biologice ale animalelor)

3) Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor destinate tăierii

A fost ratificată de

Danemarca

Islanda

Luxemburg

Portugalia

A intrat în vigoare în 1982.

4 capitole şi 24 articole.

Cuprinde:

- principii generale

- livrarea animalelor la abator

- cazarea animalelelor până la tăiere/sacrificare

- mişcarea animalelor în adăposturile de aşteptare

- îngrijirea animalelor în abator

- tăierea/sacrificarea animalelor

- dispoziţii finale

Se aplică pentru

cabaline

rumegătoare

porcine

iepuri

păsări

transportate

libere

legate

în cuşti sau lăzi

Tăierea / sacrificarea să se facă cât mai repede după sosirea în abator.

4) Convenţia Europeană pentru conservarea vieţii sălbatice europene în habitatul său natural

A intrat în vigoare în 1982.

Italia, Olanda, Portugalia, Elveţia, Lichtenstein

Are 9 capitole, 24 articole, 4 anexe

- prevederi generale, protecţia habitatelor

- protecţia speciilor de animale

- prevederi speciale pentru speciile de animale migratoare.Anexele se referă la: ◙ specii din flora şi fauna strict protejată

◙ specii din fauna protejată

◙ metode şi mijloace interzise de ucidere, capturare şi alte forme de exploatare

5) Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor vertebrate folosite pentru scopuri experimentale şi alte scopuri ştiinţifice

Finlanda

Norvegia

Spania

Suedia

A intrat în vigoare în 1991.

Ratificată de:

11 capitole, 37 articole şi 2 anexe- principii generale,- îngrijirea generală şi adăpostirea,- autorizarea,- unitatea de creştere şi livrări,- educaţie şi instruire,- informaţii statisticeAnexele curprind: prevederi privind adăpostirea şi întreţinerea animalelor în scopuri experimentale şi alte scopuri ştiinţifice.

Convenţia stabileşte domeniile în care se pot folosi aceste animale, respectiv: prevenirea unor boli; testarea eficienţei medicamentelor; diagnosticul şi tratarea bolilor; determinararea şi evaluarea parametrilor fiziologici normali sau modificaţi la om, la animale vertebrate şi nevertebrate, plante; protecţia mediului; cercetare ştiinţifică; educaţie şi instruire.

Anexa A:Anexa A: cuprinde 13 tabele

- norme de temperatură şi spaţii de cazare

- perioada de carantină

- modul de cazare (cuşti, boxe)

- suprafeţele aferente pentru rozătoare mici, iepuri, pisici, porcine, păsări, primate nonumane (maimuţe antropoide)

Anexa B:Anexa B: cuprinde 5 tabele cu situaţiile statistice care trebuie să fie ţinute astfel:

- numărul, specia, categoria de animale folosite în proceduri;

- numărul, specia, categoria de animale folosite în scopuri specifice;

- numărul, specia, categoria de animale folosite pentru protecţia omului, animalelor, mediului şi evaluări toxicologice şi de siguranţă;

- numărul, specia, categoria de animale folosite pentru controlul bolilor şi dezastrelor;

- numărul, specia, categoria de animale folosite în proceduri cerute de lege.

6) Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor favorite

A intrat în vigoare în 1992

(pentru animale de companie şi agrement)

Germania

Luxemburg

Norvegia

Suedia

7 capitole, 23 articole

- principiile pe care trebuie să le

respecte deţinătorii de animale favorite

- măsuri referitoare la animalele

fără stăpân

- informaţii şi educare

- consultări

- amendamente

OFICIUL INTERNAOFICIUL INTERNAŢIONAL DE EPIZOOTIIŢIONAL DE EPIZOOTII- organizaţie interguvernamentală;

- organizaţie de referinţă pentru garantarea securităţii sanitare veterinare, a comerţului mondial cu animale;

- la sesiunea anuală ordinară din mai 2003 a adoptat şi numele de Organizaţia Mondială a Sănătăţii AnimalelorOrganizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor;

- a stabilit standarde, ghiduri şi recomandări privind problemele legate de sănătatea animală şi zoonoze (Acordul privind măsurile sanitare şi Acordul privind măsurile sanitare şi fitosanitare fitosanitare = WTO-SPS= WTO-SPS Agreement Agreement);

- Codul OIE privind sănătatea animalelor: include un un capitol privind standardele minime de bunăstare a animalelor pentru comerţ;

- din 1996 publică apublicat în seria de reviste ştiinţifice şi tehnice Animal Welfare and Veterinary Services;

- din 2002 prin rezoluţia XIV s-a hotărât de către cele 162 de state membre implicarea OIE în bunăstarea animalelor. Astfel, OIE recunoaşte că:

● bunăstarea animalelor este o problemă importantă din punct de vedere ştiinţific, etic, economic, cultural, politic;● sănătatea animalelor este un factor vital pentru bunăstarea acestora, dar nu singurul

- Din 2002, OIE are un grup permanent de lucru în probleme legate de bunăstarea animalelor

dezvoltă proiecte cu caracterstrategic pt. 2003-2005; 2006-

2010

a elaborat rapoarte anuale şi standarde minime pentru bunăstarea animalelor

pe timpul transportului

înainte de tăiere

OIE colaborează cu

- Asociaţia Mondială pentru Transport Aerian (IATA)

- Asociaţia pentru transportul animalelor (ATA)

- Societatea internaţională pentru etologie aplicată (ISAE)

- Asociaţia veterinară mondială (WVA)

OIE recunoaşte cele 5 libertăţi ale animalelor, cele 3 R-uri

OIE a fost mandatat de 167 ţări membre pentru a elabora ghiduri de bună conduită în bunăstarea şi protecţia animalelor.

SERVICIILE VETERINARE ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELORSERVICIILE VETERINARE ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR

Serviciile veterinare, datorită statutului special al acestora:

de bun publicde interes naţionalde interes internaţional

au rolul de mediatormediator întreproducătoricomercianţiconsumatori

în problemabunăstării animalelor

Ca să poată gestiona bunăstarea animalelor, serviciile veterinare trebuie să dispună de:

- reţea de experţi;

- fonduri pentru cercetare ştiinţifică;

- sistem de monitorizare a bunăstării şi protecţiei animalelor;

- cadru legislativ la zi;

- corp de inspecţie şi control;

- un organism pentru autorizarea proiectelor de adăposturi, utilajelor, instalaţiilor din dotare;

- tehnologii de creştere şi exploatare;

- mijloace de transport;

- spaţii de cazare înainte de tăiere;

- spaţii şi instalaţii de asomare, tăiere;

- centre pentru asigurarea educaţiei:

- să întreţină relaţii cu alte autorităţi ale statului;

- să întreţină relaţii cu organizaţii private implicate în bunăstarea şi protecţia animalelor;

- să coordoneze dezbateri publice legate de bunăstarea şi protecţia animalelor.

Rolul serviciilor veterinare în bunăstarea animalelor este accentuat de recunoaşterea faptului că acestea sunt o parte importantă a sănătăţii sănătăţii publicepublice, deoarece unele aspecte sunt legate de siguranţa alimentelor, siguranţa alimentelor, inclusiv sub raportul zoonozelorinclusiv sub raportul zoonozelor.

În ţara noastră, bunăstarea animalelor este gestionată de către A.N.S.V.S.A.

◙ crescătorilor

◙ transportatorilor

◙ personalului din unităţile de tăiere

◙ medicilor veterinari oficiali

MEDICUL VETERINAR ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELORMEDICUL VETERINAR ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR

Prin jurământul de credinţă, medicii veterinari se angajează că vor milita pentru bunăstarea şi protecţia animalelor.

La înscrierea în Colegiul Medicilor VeterinariColegiul Medicilor Veterinari, medicul veterinar trebuie să acţioneze în spiritul normelor din Codul de etică şi deontologie medical veterinară, să respecte legile ţării, inclusiv:

L160/1998 – privind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinarprivind organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar;

L604/2001 – pentru completarea legii 160/1998pentru completarea legii 160/1998:: protecţia animalelor protecţia animalelor este domeniul este domeniul de activitate al medicului veterinar.de activitate al medicului veterinar.

Asociaţia Veterinară Mondială (AVM)Asociaţia Veterinară Mondială (AVM)Asociaţia Veterinară Mondială pentru Animale MiciAsociaţia Veterinară Mondială pentru Animale MiciOIEOIESocietatea pentru prevenirea cruzimii faţă de animaleSocietatea pentru prevenirea cruzimii faţă de animale

colaborează pentru creşterea nivelului de bunăstare şi îmbunătăţirea bunăstării animalelor

adăpostirea;

managementul efectivelor;

nutriţia;

prevenirea şi tratarea bolilor;

îngrijirea;

manipularea;

transportul;

tăierea.

AMV recomandă:AMV recomandă:

- locuitorii din mediul urban să acorde atenţie atât pentru animalele de companie, cât şi pentru cele de fermă;

- consumatorii să solicite caracteristici suplimentare pentru alimente, respectiv cele legate de siguranţa alimentelor, care să-i asigure protecţia sănătăţii şi pentru sistemul în care sunt crescute şi exploatate animalele.

Consumatorii:Consumatorii:

- să aibă cunoştinţe legate de impactul procesului de obţinere a alimentelor asupra mediului.

Medicii veterinari trebuie să acţioneze în domeniul bunăstării prinMedicii veterinari trebuie să acţioneze în domeniul bunăstării prin:

- cunoaşterea legislaţiei;

- promovarea bunăstării în contactele cu

- gospodărirea serviciilor clinice şi de spital;

- modul de acţiune în abatoare;

- transportul de animale;

- participarea la acţiunile societăţilor de protecţie a animalelor.

- să ţină cont că bunăstarea animalelor este afectată de interacţiunea om-animale.

proprietarii

angajaţii

colaboratorii

orice persoană cu care vin în contact

Manipularea animalelor indiferent de

scop

context

loc

zootehnicsanitar-veterinar

nu trebuie să genereze frică

disconfort

mortalitate

Interrelaţia om-animalInterrelaţia om-animal estestrânsăstrânsă în sistemul de creştere extensiv

mai puţin strânsămai puţin strânsă în sistemul intensiv

contact rar cu ocazia

cântăririivaccinăriilotizăriidebecării

genereazăfrică şi durerePROFITUL ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELORPROFITUL ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR

Protecţia şi

bunăstarea animalelor Producătoriiconflictconflict din cauza cheltuielilor

suplimentare

adăpostire

controlul bolilor

Bunăstarea

(standarde minime)

consecinţadezbateri

negocieri

între

- Fermieri- Fermieri

- Procesatori- Procesatori

- Transportatori- Transportatori

- Industriilor zootehnice sau - Industriilor zootehnice sau implicate în obţinerea de alimenteimplicate în obţinerea de alimente

- Comercianţi- Comercianţi

- Consumatori- Consumatori

- Militanţi pentru bunăstarea - Militanţi pentru bunăstarea animaleloranimalelor

- parametri de mediu

- cerinţe de întreţinere şi îngrijire compatibile cu:

● alimente sigure, ieftine;

● suportabile pt. mediu pe termen lung;

● profit pentru cei implicaţi în lanţul alimentar;

● cu o viaţă decentă.

prevă

d

EUROGRUPUL PENTRU BUNĂSTAREA ANIMALELOREUROGRUPUL PENTRU BUNĂSTAREA ANIMALELOR

A fost înfiinţat în Marea Britanie în 1980 la iniţiativa Societăţii Regale pentru Prevenirea Cruzimii faţă de Animale (RSPCARSPCA).- organizaţie civică, internaţională, cu statutul de observator pe lângă Consiliul Europei- editează lunar EurobuletinulEurobuletinul, ce cuprinde: probleme de bunăstarea şi protecţia animalelor; protecţia mediului; dezvoltarea durabilă.- are sediul la Bruxelles.

ROLUL EUROGRUPULUIROLUL EUROGRUPULUI

• preia informaţii de bunăstare şi protecţia animalelor de la membrii săi

• le prelucrează

• le transmite – Comisiei Europene

– Parlamentului European

– Consiliului de Miniştri

– guvernelor statelor membre

în vederea – îmbunătăţirii legislaţiei

– monitorizării modului de implementare

– asigurării asistenţei tehnice

– asigurării informaţiilor şi a sfaturilor de expert

• armonizează punctele de vedere ale organizaţiilor naţionale

• promovează şi susţine campanii de avertizare a cetăţenilor asupra problemelor de bunăstare.

INTERGRUPUL PENTRU BUNĂSTAREA ŞI CONSERVAREA ANIMALELORINTERGRUPUL PENTRU BUNĂSTAREA ŞI CONSERVAREA ANIMALELOR

A fost înfiinţat în 1983 în cadrul Parlamentului European; Militează pentru bunăstarea şi protecţia animalelor; Promovează şi susţine iniţiative legislative în domeniu;

Eurogrupul a devenit Eurogrupul a devenit secretariatulsecretariatul Intergrupului Intergrupului rapoarterapoarte îşi prezintă informăriîşi prezintă informări propuneripropuneri cercetează situaţia bunăstării şi protecţiei animalelor din statele candidate lacercetează situaţia bunăstării şi protecţiei animalelor din statele candidate la aderarea în UEaderarea în UE le asigură acestora asistenţă tehnică direct prin TAIEX (le asigură acestora asistenţă tehnică direct prin TAIEX (Comisie deComisie de

indirectindirect schimb de informaţii şi schimb de informaţii şi asistenţă tehnică)asistenţă tehnică)România a beneficiat de asistenţă tehnică şi sfaturi de expert din partea Eurogrupului.România a beneficiat de asistenţă tehnică şi sfaturi de expert din partea Eurogrupului.

Se întruneşte la Strasbourg în sesiune plenară a Parlamentului European.

Acte normative

Sistemul de dreptSistemul de drept (totalitatea actelor normative)

Ratificarea şi implementarea actelor normative depind de – voinţa politică

– resursele financiare

SistemulSistemul este reprezentat de acorduri internaţionale tratate

de dreptde drept convenţii

acte normative Parlamentul CE

supranaţionale Consiliul CE

Comisia CE

acte naţionale legi, reglementări

instrumente

coduri

standarde

SISTEMUL DE DREPT AL BUNĂSTĂRII ŞIPROTECŢIEI ANIMALELOR

TratateleTratatele

Reprezintă acorduri între state.Reprezintă acorduri între state.

Tratatul de la Roma (1957) – (1957) – constituirea Comunităţii Economice constituirea Comunităţii Economice Europene;Europene;

Tratatul de constituire Comunităţii Tratatul de constituire Comunităţii Europene (1992);Europene (1992);

Tratatul de constituire a Uniunii Tratatul de constituire a Uniunii Europene (1992);Europene (1992);

Tratatul de la Amsterdam (1997).Tratatul de la Amsterdam (1997).

Conferinţa interguvernamentală de la Conferinţa interguvernamentală de la Masstricht (1991)Masstricht (1991)

A fost precizată importanţa bunăstării.A fost precizată importanţa bunăstării.S-a materializat în:S-a materializat în:Protocolul 33Protocolul 33 (pt. protecţia şi bunăstarea (pt. protecţia şi bunăstarea animalelor), anexă a tratatului de la animalelor), anexă a tratatului de la AmsterdamAmsterdam

Convenţiile:Convenţiile:

- O formă specială de tratate între două - O formă specială de tratate între două sau mai multe state suverane.sau mai multe state suverane.

Reglementările:Reglementările:

- Sunt emise de Parlamentul European, - Sunt emise de Parlamentul European, Consiliul UE, Comisia Europeană.Consiliul UE, Comisia Europeană.- Sunt aplicate direct în România, fară a fi - Sunt aplicate direct în România, fară a fi necesară emiterea de legi pe plan necesară emiterea de legi pe plan naţional.naţional.

Directivele Consiliului European:Directivele Consiliului European:

- Metodele şi mijloacele de implementare - Metodele şi mijloacele de implementare uniform a măsurilor stabilite la nivel uniform a măsurilor stabilite la nivel comunitar, prin reglementări şi directive.comunitar, prin reglementări şi directive.

Deciziile UEDeciziile UE = acte normative care stabilesc metode şi mijloace de implementare uniform a măsurilor stabilite la nivel comunitar.

Statele membre ale UE părţi ale Convenţiilor Consiliului Europei

elaborează acte normative privind bunăstarea şi protecţia animalelor

Acte normative româneşti referitoare la bunăstarea şi protecţia animalelorActe normative româneşti referitoare la bunăstarea şi protecţia animalelor

Codul Calimachi (1817)Codul Calimachi (1817)Pedepsea cu 50 lovituri pe trupul gol în piaţa publică pe cei care schingiuiau sau ucideau animalele fără vină.

În 1935, la 118 ani de la apariţia Codului Calimachi, s-a promulgat o lege privind s-a promulgat o lege privind protecţia animalelorprotecţia animalelorAbrogată de regimul comunist după cele de-al doilea război mondial

După 1989 – actele normative din domeniul bunăstării şi protecţiei animalelor care au intrat în vigoare sunt următoarele:Legea 89/1998 (legea apiculturii)Legea 100/1989 (privind organizarea şi exercitarea profesiunii de med. veterinar)

Legea 150/2004 (privind siguranţa alimentelor)Legea 205/2004 (lege cadru pentru protecţia animalelor)HGR 267/1991 (de aderare a României la Convenţia Europeană privind protecţia animalelor pe timpul transportului)Ord. MAAP 171/2000 (Norma sanitară veterinară privind protecţia porcilor)Ord. ANSVSA 75/2005 (Standarde minime pentru protecţia viţeilor)Ordinul MAAP nr. 462/2001 (Standarde minime pentru găini ouătoare) Lege 9/2008 (pentru modificarea si completarea Legii 205/2004)Ordin 31/2008 (Norme metodologice de aplicare a Legii 205/2004)

IGIENA ANIMALELOR PE

TIMPUL TRANSPORTULUI

Consideraţii generale privind transportul

Transportul se referă la:

- pregătirea animalelor pentru transport;

- pregătirea vehiculelor;

- alegerea rutei;

- comportamentul faţă de animale la încărcare, pe timpul transportului şi la descărcare;

- respectarea libertăţilor animalelor.

- de foame şi de sete; - de frică şi suferinţă mentală;- de disconfort (fact. de microclimat); - de exprimare a comportamentului- de durere, injurie sau boală; normal

Scopurile în care sunt Scopurile în care sunt transportate animalele:transportate animalele:

creştere;

îngrăşare;

reproducţie;

valorificare;

spectacole;

sport;

muncă.

Transportul trebuie să asigure:

1) Bunăstarea animalelor

2) Eficienţa producţiei

3) Calitatea superioară a cărnii

4) Integritatea corporală

Transportul se face la nivel local local (judeţ): 40 – 100 km

regionalregional (interjudeţean)naţionalnaţionalinternaţional internaţional

pe jos

cu vehicule

cu vehicule

Transportul animalelor se poate face:

- pe jos

- cu vagoane (pe calea ferată)

- cu autovehicule (pe cale rutieră)

- cu vapoare (navală)

- cu avioane (aeriană)

Transportul de animale are în vedere:- pregătirea animalelor din punct de vedere sanitar – veterinarsanitar – veterinar (tratamente, acţiuni imunoprofilactice, teste de laborator, reacţii alergice care confirmă starea de sănătate a animalelor)

- pregătirea zootehnicăzootehnică (lotizarea animalelor, tundere, ecornare, sexare etc.)

- pregătirea din punct de vedere administrativ şi organizatoricadministrativ şi organizatoric (elaborarea actelor de adeverire a sănătăţii animalelor, asigurarea mijloacelor de transport şi asigurarea necesarului de însoţitori, apă, furaje, aşternut, nr. de animale, stabilirea rutei)

- instruirea însoţitorilor, a conducătorilor

Acte normative care reglementează transportul de animale

- Ordinul M.A.A. nr. 170/2000 cu privire la Norma sanitară veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului

- Ordinul MAAP nr. 375/2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru protecţia animalelor în timpul transportului, cu referire la stabilirea punctelor de oprire, a punctelor de transfer şi a planului de rută în cazul transporturilor internaţionale

- H.G.R. nr. 267/1991 privind aderarea ţării noastre la Convenţia Europeană privind protecţia animalelor în transportul internaţional

Acte de certificare a proprietăţii animalelor (Ordinul 26/2005 )

Pentru animalele din gospodăriile populaţiei

Bilet de adeverire a proprietăţii animalelor

valabil 1 an pentru bovine + cabaline

şi 15 zile pentru ovine, caprine şi suine

Pentru animalele de la agenţii economici

Adeverinţă de proprietate

Eliberat de primăria unde se găseşte proprietarul

Semnată de conducătorul organizaţiei

Pentru export

Bilete de adeverire a proprietăţii şi sănătăţii

Semnate şi de medicul veterinar oficial şi eliberate în limba cerutăde autoritatea veterinară a ţării importatoare

- eliberare individuală pt. cabaline şi bovine de reproducţie- un singur bilet pt. celelalte categorii, cu specificarea nr. de identificare într-un tabel ataşat- la celelalte specii la alegere (individual sau comun)

Acte de certificare a stării de sănătate

Certificatele sanitare veterinare de transport pentru animale vii (CSVT)

Se eliberează pentru fiecare mijloc de transport sau pentru fiecare turmă sau animal (pe jos) de către medicul veterinar oficial care supraveghează îmbarcarea sau plecarea, verifică mijlocul de transport.

Se specifică de asemenea: locul de plecare, ruta, destinaţia, restricţii sanitare veterinare,

se barează cu dungă roşie!

dacă animalele au fost examinate şi sunt sănătoase, provin din localităţi indemne de boli infecto-contagioase, animalele au fost imunizate anterior, mijlocul de transport a fost verificat.

Transportul de animale vii sub restricţii sanitare veterinare se face:1) cu avizul Autorităţii Sanitare Veterinare judeţene – pe teritoriul unui judeţ2) cu avizul A.S.V. judeţene şi Autorităţii Centrale Sanitare Veterinare - între

judeţe

stampilăsemnăturăparafă

valabile până la sosirea animalelor la destinaţie sau cel mult 3 zile de la eliberare

Certificatele sanitare veterinare de transport pentru animale vii internaţionale

Elaborate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Alte acte care însoţesc transporturile de animalePentru transportul animalelor în afara graniţelor ţăriiîn afara graniţelor ţării se mai eliberează:

- planul de rută : medic veterinar oficial

- copia buletinului de analiză pentru cai

- CSV pentru bovine, ovine, caprine domestice de reproducţie şi/sau producţie, destinate Comunităţii Europene

- scrisoarea de trăsură: eliberată de către staţia CFR de îmbarcare

Condiţii sanitare veterinare la îmbarcarea şi debarcarea animalelor

Locurile de îmbarcare trebuie să aibă:

- locuri pentru staţionare şi examinarea animalelor

- rampe

- surse de apă

- depozite de furaje

fixe

mobile

pentru încărcare, descărcare

Locurile de îmbarcareLocurile de îmbarcare

se amenajează în:

staţii de cale ferată

aeroporturi

porturi

centre autorizate sanitar veterinar

abatoare

unităţi zootehnice

Îmbarcarea se face:ziua (nu pe caniculă)

noaptea (500 lucşi/m2 la 1 m înălţime)

Medicul veterinar se anunţă cu 24 ore înaintede efectuarea acţiunii şi are obligaţia să verifice:

- actele de proprietate- starea de sănătate a animalelor- igiena mijloacelor de transport- necesarul de apă, furaje, aşternut şi microclimatul- integritatea pardoselilor, personalul de însoţire (număr, instruire)- modul de contenţionare a animalelor

În registrul de îmbarcare, medicul veterinar înscrie fiecare mijloc de transport încărcat.

Animalele moarte se necropsiază, se expertizează carcasele şi se va stabili destinaţia lor.

Importul sau tranzitul de animale se va face cu aprobarea Autorităţii Importul sau tranzitul de animale se va face cu aprobarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

TRANSPORTUL ANIMALELOR CU AUTOVEHICULELE

Prezintă avantaje

ce reduc stresul de transport

număr redus de manipulări

rapiditatea transportului

nu furaje, apă

se alege momentul optim de transport

- şasiu amplasată jos pentru stabilitate

- pardoseală nealunecoasă

- pereţi solizi

- acoperiş la 1,8 m sau prelată la 0,6 (animale

mijlocii şi mici)

- belciuge pe pereţii laterali pentru contenţie

- ventilaţie, sistem de iluminat

- platforme intermediare fixe sau mobile

- uşă-rampă sau uşă cu 2 canate l = 2,10 m

Pentru cai de valoare:

autovaneautovane – cu pereţi termoizolanţi

pardoseala 50 – 60 cm

h = 2 m, sist. de ventilaţie, iluminat electric

sist. de colectare a purinului

Îmbarcarea în exploataţii: rampe fixe, la limita împrejmuirii

Păsările se livrează în cuştimobile din plastic, fixate laun cadru metalic alvehiculului sau în lăzi

Transporturile tehnologice se fac în vehicule climatizate, termoizolate sau remorci tehnologice

Bovine şi cai de măcelărie – cu maşină tip şa

Struţii – vehicule specializate (cuşti)sau autovane (ca pt. cai)h = 1,8 – 2,2 m; trei sferturi sârmă

Viteza de deplasare 40 km/h

Porniri, opriri şi viraje bruşte – se evită!

După fiecare transport se fac decontaminări sub strictă supraveghere sanitară veterinară, în locuri special amenajate – vor fi înscrise într-un registru şi trecute în foaia de parcurs a autovehiculului.

În călătoriile lungi se fac opriri.

Suprafaţa normată pe specii şi categorii deanimale pentru transportul cu autovehiculele

Spaţiu disponibil = 0.021 G0.67

TRANSPORTUL ANIMALELOR PE CALEA FERATĂ

La îmbarcare, staţia de cale ferată emite “scrisoarea de trăsurăscrisoarea de trăsură”.

Se pot folosi vagoane de marfă acoperitede tip G sau etajate tip E pt. porci, oi, capre

Păsările în cuşti – vagoane de mesageriesau coletărie

Câini de serviciu cu carnet de sănătateşi botniţă pe culoarele frontale ale vagoanelorde persoane

Rampele de încărcare mobile sau fixe trebuiesă îndeplinească o serie de condiţiiAnimalele sunt aduse la locul de îmbarcarecu cel puţin 2 ore înainte.

Acelaşi sex şi specie = se îmbarcă în vagon!

Bovinele se leagă de inele în pereţii laterali.

Cabalinele se despotcovesc şi se aşează paralel cu axul lung al vagonului, legate de inele în pereţii frontali. Animalele retive se separa!

Oile, caprele, porcii – în boxe colective 20 exemplare

Animalele mici şi păsările – în cuşti

Numărul de animale într-un vagon:

Furajare

Adăpare – de către însoţitori, în staţii cu instalaţii corespunzătoare, stabilite la începutul călătoriei

Vacile se mulg după programul din exploataţiile de origine

speciegreutate corporalăanotimpsuprafaţă

2 ori/zi – vara

1 dată/zi – iarna

Numărul îngrijitorilor1/vagon cu animale mari

1/1-3 vagoane cu animale mijlocii şi miciÎnsoţitori - obligaţii:

- preluarea animalelor sub semnătură- participă la îmbarcare- supraveghează animalele- efectuează hrănirea, adăparea animalelor- anunţă şeful de tren asupra modificării stării de sănătate a animalelor- să nu consume alcool- să nu facă foc- să prezinte la necropsie anim. moarte sau carnea pentru expertize- depozitarea gunoiului într-un colţ al vagonului- verificarea ventilaţiei în vagon

Şefii de tren- să asigure timpul de adăpare- să solicite medicul veterinar- să verifice îngrijitorii

Şefii de staţii- să anunţe medicii veterinari oficiali din zonă în caz de necesitate

Cadavrele animalelor mari se îndepărtează din vagoane, cele ale animalelor mici se lasă în vagoane până la destinaţie.

Animalele tăiate de necesitate se predau cu PV la prima staţie.

Descărcarea la destinaţie în maxim 2 ore.

Se scot toate elementele din vagon, se sigilează, se etichetează cu inscripţia “de dezinfectat” şi se trimit către staţiile de spălare şi dezinfecţie a vagoanelor (SSDV).

Staţiile de încărcare şi descărcare se vor igieniza şi ele.

TRANSPORTUL ANIMALELOR PE CALEA AERULUI

Se foloseşte pentru transportul pe distanţe lungi

Se foloseşte pentru

animalele valoroase pt. reproducţiecaii de sportpuii de o zianimalele de companie, sălbatice etc.

Se folosesc avioane de tip mixt sau cargo.

În cele de tip mixt se transportă animale în cuşti

Pardoseală impermeabilă, pereţi plini până la 10 cm

individuale

colective 100 kg

În cele tip cargo: 1 – 2 însoţitori- tăierea de necesitate după aprobarea comandantului- inactivarea cadavrelor pe aeroportul de destinaţie sub supraveghere sanitară veterinară- dejecţiile se colectează în containere şi se inactivează la destinaţie

Animalele se pot transporta în:

- boxe colective

- containere individuale

- containere colective împărţite în boxe individuale

În transport peste 6 ore se furajează!

Nu se încarcă animale care ar putea făta în avion pe timpul transportului (INTERZIS!)

Dacă se tranchilizează animalele, trebuie menţionat pe o notă medicamentul, doza şi timpul de acţiune.

Cabaline = containere individuale

Bovine = legate sau în containere

Ovine = în boxe individuale pe un nivel

sau două de ţarcuri 10 exemplare, aşternut

de 10 cm grosime

Animalele cu coarne se transportă în

containere individuale.

Porcii = cu nave speciale împărţite în

boxe colective, membrele posterioare

legate sau în containere

Păsările = în cuşti sau cutii de carton

100 exemplare

Iepurii = în cuşti

Câinii = în cuşti speciale

TRANSPORTUL ANIMALELOR PE APĂSe folosesc vapoare special construite sau amenajate,

unde animalele se pot cazaîn cală

pe punte

Boxele colective sau individuale se amplasează pe punte(în perioada 1 aprilie – 30 octombrie) sau în calăBrăila, Constanţa → baze de export din Româniabaze de export din RomâniaÎmbarcarea se face pe dane speciale cu rampe mobile, sub supravegherea medicului veterinar oficial, în baza unui plan de îmbarcare elaborat de el + reprezentantul căpităniei portului + comandantul navei.Cazarea animalelor – boxe pe unul sau 2 nivele, animalele mari legate; iar celelalte dezlegate, în număr de 10 – 25 exemplareSe asigură un îngrijitor la 10 bovine sau cabaline, la 30 porci sau viţei, la 50 câini si la 10-15 cuşti cu păsări sau iepuri

Fânul se asigură zilnic – 2% din greutatea corporală

Cantitatea de apă = 40 – 50 l animale mari

5 – 10 l animale mici + porci

Furajare de 2 ori/zi

Adăpare de 2 – 3 ori/zi

La sosirea în ţară, animalele sunt dirijate pentru carantină.

CIRCULAŢIA ANIMALELOR PE JOS- pentru păşunat

- târguri

- centre de colectare

- staţii de îmbarcare

Circulaţia pe jos atunci când prognoza meteo pe 3 – 7 zile este favorabilă, nu depăşeşte 100 km pt. bovine şi 300 km pentru ovine.

Se stabilesc locurile de odihnă, hrănire, adăpare şi înnoptare.

Adăpare de 2 ori/zi

Se constituie în turme de 100 bovine adulte, 250 tineret bovin, 500 – 600 oi

Deplasarea se face la pas, pe drumuri lăturalnice, neaccidentate

Nu pe caniculă, ceaţă, viscol, nu în zile cu temp. de - 15 °C!

Zilnic se vor parcurge:

12 km → bovine îngrăşat

18 km → bovine de reproducţie

25 km → ovine, caprine

0,5 – 1 km → suine

CONSECINŢELE TRANPORTULUI ANIMALELOR

I) Stresul fiziologic şi psihologic, de care este responsabilă axa hipotalamus-hipofiză-corticosuprarenală

II) Pierderea în greutate vie (CALOU)

În ţara noastră, calourile sunt normate prin Ordinul MAIA nr. 1370/1960 în funcţie de specie, durată şi distanţă

III) Alte consecinţe: modificarea caracterelor organoleptice ale cărnii; accidente: traumatisme, contuzii, luxaţii, fracturi; avorturi; febră de transport; boli digestive şi respiratorii; tetanie de transport; şoc caloric; boli a frigore

CONCEPTUL DE BUNĂSTAREA ANIMALELORCONCEPTUL DE BUNĂSTAREA ANIMALELOR

Etimologia conceptului de bunăstarea animalelor: cuvântul englezesc welfarewelfare – utilizat pentru indivizi şi well-beingwell-being - pentru populaţii

WelfareWelfare are o conotaţie subiectivă, morală (reflectă perspectiva umană asupra necesităţilor şi preferinţelor animalelor). Se foloseşte exclusiv în actele normative emise la nivelul UEWell-beingWell-being are o conotaţie obiectivă, teoretică (reflectă aparenţa, modul de comportare a animalelor).În alte ţări europene: bien-êtrebien-être (franceză), bienestarbienestar (spaniolă); benesserebenessere (italiană); WohlergehenWohlergehen (germană).

În ţările de limbă franceză, pentru a descrie necesitatea asigurării bunăstării animalelor se foloseşte sintagma protecţia animalelorprotecţia animalelor.

La noi în ţară formularea de bunăstarea animalelorbunăstarea animalelor a fost primită cu rezerve, fiind considerată inadecvată şi forţată (construcţiile bunăstare precară şi bunăstare optimă ar părea contradicţie în termeni, respectiv tautologie). S-a propus chiar înlocuirea lui folosind construcţia armonie eco-eto-fiziologicăarmonie eco-eto-fiziologică (Coman I.).

În societatea contemporană sensul şi înţelesul conceptului de bunăstarea animalelor este perceput în mod subiectiv şi diferit, în funcţie de interese, de practicile şi domeniile de activitate a oamenilor.

Definiţiile privind bunăstarea animalelor cu adevărat utile sunt cele în care domeniile empirice şi morale sunt strâns legate între ele, aşa cum este aceea a lui D.M. Broom, recunoscută în UE.

În spiritul definiţiei lui Broom sunt elaborate actele normative privind bunăstarea animalelor în Elveţia.Reglementările elveţiene privind bunăstarea animalelor cuprind următoarea formulare: animalele trebuie ţinute în aşa fel încât să nu le fie afectate funcţiile biologice sau comportamentul lor şi să nu fie solicitate eforturi adaptative din partea acestora. Nutriţia, îngrijirea şi adăpostirea trebuie considerate corespunzătoare în măsura în care ele asigură cerinţele animalelor la nivelul cunoştinţelor de fiziologie, comportament şi igienă.O abordare bazată pe ambele aspecte morale şi ştiinţifice, care să ţină cont şi de experienţele subiective ale animalelor este mai relevantă.

DEFINIŢII ALE BUNĂSTĂRII ANIMALELORDefiniţiile conceptului de bunăstarea animalelor sunt: implicite, explicite şi operaţionale. Definiţiile impliciteDefiniţiile implicite sunt acelea care se bazează pe semnificaţia strict lingvistică a termenului de bunăstare (stare bună, de a te simţi bine, a face bine, buna funcţionare a organismului în activitatea cotidiană). O astfel de definiţie este aceea a lui Lorz. Acesta defineşte bunăstarea animalelor ca starea de armonie fizică şi psihică a organismului cu mediul său de viaţă.

Definiţiile expliciteDefiniţiile explicite sunt acelea care au la bază anumite teorii ştiinţifice şi exclud problemele morale. O astfel de definiţie este aceea a lui Broom:starea individuală a animalului în raport cu încercările acestuia de acomodare la mediul în care trăieşte. Definiţiile operaţionaleDefiniţiile operaţionale sunt acelea care se bazează pe rezultatele unor proceduri experimentale specifice (analize de laborator aşa cum ar fi dozarea corticosteroizilor). Pot folosi o mare varietate de parametri, a căror semnificaţie se corelează cu factorii externi ai mediului.

Pentru definirea conceptului de bunăstarea animalelor s-au emis următoarele teorii:AntropocentricăPatocentricăZoocentricăBiocentricăPsihocentricăFiziocentricăEcocentrică

TEORII ŞTIINŢIFICE UTILIZATE ÎN DEFINIREA TEORII ŞTIINŢIFICE UTILIZATE ÎN DEFINIREA CONCEPTULUI DE BUNĂSTARE A ANIMALELORCONCEPTULUI DE BUNĂSTARE A ANIMALELOR

centrate pe individ

abordează specia şi ecosistemul

Partizanii acestei teorii acceptă că:- oamenii care tratează rău animalele îşi tratează în acelaşi mod şi semenii;- cruzimea faţă de animale ca şi alte asemenea practici provoacă suferinţă oamenilor care asistă;- legile pentru protecţia animalelor trebuie să interzică cruzimea faţă de acestea.

Conform acestei teorii, bunăstarea animalelor este deplină (bună) atâta timp bunăstarea animalelor este deplină (bună) atâta timp cât acestea nu suferă de nici o boală şi nu prezintă tulburări de reproducţie şi cât acestea nu suferă de nici o boală şi nu prezintă tulburări de reproducţie şi dezvoltaredezvoltare.

Pleacă de premiza că omul este centrul şi scopul universului. Promotorii acestei teorii susţin că numai oamenii au statut moral, nu şi animalele.

Conform teoriei antropometrice omul nu are responsabilităţi morale directe faţă de animale, dar are responsabilităţi morale indirecte faţă de acestea prin intermediul proprietarului lor.

TEORIA ANTROPOCENTRICĂTEORIA ANTROPOCENTRICĂ

A fost emisă plecând de la recunoaşterea existenţei suferinţei ca stare recunoaşterea existenţei suferinţei ca stare subiectivă la animalesubiectivă la animale şi de la realitatea că animalele sunt fiinţe, capabile de fiinţe, capabile de simţămintesimţăminte şi care se aseamănă cu oamenii în ceea ce priveşte abilitatea de a simţi durerea, astfel că din compasiune pentru acestea nu trebuie să le provocăm suferinţă.

TEORIA PATOCENTRICĂTEORIA PATOCENTRICĂ

Conform teoriei patocentrice, numai animalele superioare numai animalele superioare au statut moralau statut moral, iar gradul lor de protecţie trebuie să fie cu atât mai ridicat cu cât sunt mai apropiate de om.

În accepţiunea teoriei patocentrice, bunăstarea animalelor este starea acestora în absenţa durerii.

TEORIA ZOOCENTRICĂTEORIA ZOOCENTRICĂ

A fost emisă plecând de la recunoaşterea faptului că, similar oamenilor, animalele au anumite caracteristici denumite telostelos (B. Rollin, 1995), care necesită anumite cerinţe pentru a fi satisfăcute.Respectarea telosuluiRespectarea telosului diferitelor specii de animale trebuie să devină legea legea conduitei morale a omuluiconduitei morale a omului.

Conform teoriei zoocentrice, telosul animalelor nu este considerat sacru, în consecinţă poate fi modificat prin folosirea ingineriei genetice, cu condiţia să nu genereze suferinţă indivizilor (animalelor modificate genetic) care apar. În acest sens, înlăturarea instinctului de clocit la păsări în sistem intensiv evită suferinţa - salutară.

Prevenirea durerii şi suferinţei şi asigurarea plăcerii şi fericirii, prin satisfacerea telosului animalelor sunt elementele cele mai importante a teoriei zoocentrice.

Tratarea cu respect a animalelor este o responsabilitate morală a oamenilor.

Conform teoriei zoocentrice, bunăstarea animalelor rezidă nu numai din prevenirea rezidă nu numai din prevenirea durerii şi suferinţei, ci şi din promovarea durerii şi suferinţei, ci şi din promovarea stărilor de plăcere şi fericirestărilor de plăcere şi fericire, prin asigurarea pentru acestea a unor condiţii de viaţă corespunzătoare naturii lor biologice.

TEORIA BIOCENTRICĂTEORIA BIOCENTRICĂ

Se bazează pe conceptul de valoare primarăvaloare primară (înnăscută), pe integritatea integritatea animaleloranimalelor sub: raport fizic (fenotipic), funcţional şi genetic şi pe relevanţa morală a telosului.

Noţiunea de valoare primară (P.Taylor) pentru fiinţe extinde sfera responsabilităţilor etice asupra tuturor plantelor şi animalelor.Recunoaşterea valorii primare a animalelor presupune promovarea şi protejarea bunăstării acestora de către om.

Conform conceptului valorii primare, tăierea animalelor este considerată imorală.

Noţiunea de integritate a animalelorNoţiunea de integritate a animalelor se referă la unitatea fenotipică, fiziologică şi genetică a acestora, dar şi la capacitatea de a-şi menţine homeostazia.Organismul este privit ca un sistem unitar. În acest context, ecornarea este repudiată deoarece atentează la unitatea organismului.

Lărgeşte perspectiva de la nivel individual la nivel de specie şi de nivel de specie şi de ecosistemecosistem.

Promotorii teoriei ecocentrice susţin că au valoare intrinsecă numai omul şi speciile de animale asupra cărora nu a intervenit omul, respectiv animalele animalele sălbaticesălbatice. Speciile de animale domestice nu au valoare intrinsecă pentru că animale domestice nu au valoare intrinsecă pentru că asupra lor a intervenit omulasupra lor a intervenit omul.

Intervenţiile genetice de orice fel sunt considerate ca imorale.

Se consideră că tăierea animalelor nu este imoralătăierea animalelor nu este imorală, atâta timp cât nu afectează ecosistemul.

Teoria ecocentrică ignoră valoarea primară a indivizilor şi restrânge responsabilitatea omului faţă de animalele domestice.

TEORIA ECOCENTRICĂTEORIA ECOCENTRICĂ

Susţine că bunăstarea animalelor este strict legată de psihicul animalelorpsihicul animalelor, de stările subiective (simţămintele)stările subiective (simţămintele) acestora.

Duncan J. defineşte simţămintele animalelor ca stări subiective specifice sistemului senzorial a acestora, fiind acţiuni conştiente. Integrarea senzorială este singura stare în care animalul contribuie pozitiv sau negativ la propria sa bunăstare.

Dawkins M. susţine că esenţa bunăstării animalelor este absenţa suferinţei. Acesta admite că animalele pot avea o sănătate fizică perfectă, dar că sănătatea psihică poate fi afectată (suferinţă mentală, durere, frustrare, plictiseală, alte stări psihice neplăcute). De asemenea, susţine că nu orice stare psihică neplăcută implică o problemă de bunăstare, deoarece acestea sunt inevitabile şi face parte din viaţa cotidiană.

TEORIA PSIHOCENTRICĂTEORIA PSIHOCENTRICĂ

Stările psihice neplăcute constituie probleme de bunăstare a animalelor numai atunci când nu sunt compensate prin simţiri pozitive corespunzătoare sau când apar frecvent sau durează prea mult.

În prezent activitatea mentală a animalelor şi abilitatea de a simţi durerea, suferinţa sau fericirea (mulţumirea) a fost larg recunoscută şi oficializată prin acte normative.

TEORIA FIZIOCENTRICĂTEORIA FIZIOCENTRICĂ

Se bazează pe faptul că menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii fizice asigură în mod automat sănătatea psihică, prezenţa simţămintelor pozitive.

Susţinătorii teoriei fiziocentrice recunosc şi unele excepţii în care unele excepţii în care animalele suferă psihopatii asociate cu bunăstare precarăanimalele suferă psihopatii asociate cu bunăstare precară, fără a prezenta manifestări clinice evidente, situaţie care face ca animalul să nu fie tratat şi în consecinţă bunăstarea precară să persiste.

Bunăstare foarte precarăBunăstare foarte precară(eşec adaptativ)(eşec adaptativ)

Bunăstare deplinăBunăstare deplină(succes adaptativ)(succes adaptativ)

Prin prisma acestei definiţii bunăstarea unui individ poate prezenta variaţii largi: de la o bunăstare foarte precară la o bunăstare deplină.

Factorii care influenţează bunăstareaFactorii care influenţează bunăstarea animalelor animalelor sunt reprezentaţi de condiţiile de – hrănire

– adăpare

– mediu

– microclimat

Bunăstarea deplină şi medie

succes adaptativ

Bunăstarea precară

şi foarte precară

eşec adaptativ

stabilitate mentalăasigură homeostazie corporală sănătatea animalelor

pierderea stabilităţii mentaleasigură homeostaziei corporale scăderea indicatorilor zootehnici de producţie pierderea sănătăţii moartea

Acomodarea – este prima fază de adaptare

rezistenţa activă a organismului

asigură supravieţuirea individului

Acomodarea presupune - reacţii fiziologice sunt reversibile

- modificări somatice dispar după revenirea

organismului la condiţiile

de existenţă anterioare

Acomodarea - de la eşec la succes şi se realizează prin intermediul SNC.

colectează

analizează

interpretează

elaborează răspunsul organismului la stimulii recepţionaţi din mediul

intern şi extern

modificări neuro-endocrine

modificări comportamentale

SNC

răspunsul organismului

Acomodarea este adaptare neereditară afectează fenotipul.

Reuşita acomodării controlul temporar al situaţiei

menţinerea controlul homeostaziei funcţiilor vitale

supravieţuire

Nereuşita acomodării pierderea controlului asupra situaţiei

moartea

Răspunsul şi metodele de acomodare a animalelor diferă în funcţie de:

- specie

- sex

- stare fiziologică

- vârstă

- rasă

- individ

- capacitate de învăţare

Aclimatizarea – treapta a doua a procesului de adaptare.

constă în animalelor în condiţii de mediu schimbate

se realizează mecanisme complexe neurohormonale

Aclimatizarea = proces de adaptare dirijat de om în folosul său la condiţii de mediu asemănătoare sau diferite faţă de cele în care s-au format ca rase.

I. etapa reuşită a adaptării

II. adaptare reuşită sau nereuşită

ce duce la degenerare economică

degenerare biologică

- supravieţuirea

- reproducerea

Aclimatizarea

Adaptarea = proces natural ce face parte din evoluţia filogenetică a speciilor.

= proces de transformare statistică prin selecţie naturală.

Integrarea în mediu = gradul maxim de adaptare = succes adaptativ.

(Broom) = controlul asupra stabilităţii mentale şi corporale.

Habituarea = obişnuirea cu anumiţi stimuli şi reducerea gradată a

răspunsului la aceştia.

BUNBUNĂSTAREA ŞI DUREREAĂSTAREA ŞI DUREREA

Conform raportului Brambell, durerea şi disconfortul sunt factori Conform raportului Brambell, durerea şi disconfortul sunt factori care afectează negativ bunăstarea animalelor.care afectează negativ bunăstarea animalelor.

Durerea = simptomsimptom - subiectiv

- primitiv

- frecvent

- alarmant

- c- cauzauză de stresă de stres - complexă

- comună

- neplăcută

Asociaţia Internaţională pentru Studiul Durerii defineşte durerea ca pe o senzaţiesenzaţie (reflectare psihică a unor însuşiri izolate ale unui obiect care acţionează permanent asupra organelor de simţ) şi o experienţă experienţă emoţională neplăcutăemoţională neplăcută asociată cu vătămarea tisulară normală.

La animale, durerea poate fi evaluată cantitativ → prin reacţiile acestora.

1 dol = 2 j.n.d.

Durerea este rezultatul:

1) Factorilor mecanici;

2) Factorilor termici;

3) Factorilor chimici;

4) Factorilor biologici;

5) Consecinţa injuriilor (leziuni grave cu formarea ţesutului de granulaţie cicatricial, afecţiuni articulare sau osoase);

6) Consecinţa intervenţiilor chirurgicale:- tăierea moţului la curci;- castrarea chirurgicale şi nechirurgicale;- ecornarea;

- tăierea cozii

- tăierea dinţilor (purcei)- tăierea ciocului şi crestei;- tăierea faldurilor cutanate din zona cozii (oi = mulesing);- preducirea;- crotalierea;- dangalizarea.

Durerea este resimţită:puternicputernic – mieiintermediar – iezipuţin - viţei

câiniviţeipurcei

7) Consecinţa patologiei metabolice:

(broileri de găină – deformarea oaselor, ascită)

(broileri de curcă – deformarea oaselor)

Deformări osoaseDeformări osoase: fără şchiopături

cu stare decubit prelungită

refuzul deplasării

8) Consecinţa patologiei infecţioase:ciugulirea cloacei în bursita infecţioasă aviară şi diverse alte semne clinice consecutiv perturbărilor somatice sau viscerale

Clasificarea durerii

- AcutăAcută (injurii, reacţii comportamentale evidente)

- CronicăCronică (durează luni sau ani).Poate apărea spontan şi seexprimă prin tulburări vegetative

- Imediată- Imediată (are ca mediator adrenalina şi se transmite prin fibre neuronale de tip A)- ÎntârziatăÎntârziată (reacţii parasimpatice, se transmite prin fibre neuronale de tip C)

- SomaticăSomatică (provine de la piele, muşchi)- VisceralăViscerală (provine de la diferite organe din cavitatea toracică şi abdominală)

creşterea ritmului cardiaccreşterea ritmului respiratortulburări neuroendocrine

Durerea se poate asocia cu:stresulfricadisconfortul

Provoacă emoţii negative (reacţie scurtă provocată de bucurie, mânie, frică)

Suferinţa la animale este produsă de:- durere;- disconfort;- frică;- frustrare;- privare;- conflict;- singurătate;- tristeţe;- plictiseală.

Durerea se manifestă diferit în funcţie de specie şi de locul pe care aceasta îl ocupă pe scara evoluţiei şi în lanţul trofic.

Astfelcaiiporciicâinii

durere intensă

Rumegătoarele – durere medie

Păsările (găinile) – durere redusă

mieiieziviţei

În cadrul unei populaţii,

exprimarea durerii diferă cu:

nr. diferit de receptori

acţiunea substanţelor endogene analgezice

endorfine encefaline

acţiunea substanţelor analgezice externe

ex. morfina

Durerea este apanajul bunăstării precare şi foarte precare.

BUNBUNĂSTAREA ŞI DISCONFORTULĂSTAREA ŞI DISCONFORTUL

stare neplăcutăde nesiguranţăde insatisfacţie

produsă de stresori interni şi externiDisconfortulDisconfortul

Nu este compatibil cu bunăstarea deplină a animalelor.

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI STRESULĂSTAREA ANIMALELOR ŞI STRESUL

StresulStresul = provocări pentru individ care rup homeostazia.

Stresul HIPOTALAMUS HIPOFIZ CORTICOSUPRARENALĂda

nu

Reacţiile de stres mecanisme defensive nespecifice

factori de mediu excesiv

declanşate

presupun

apărare

adaptare

compensare

consecinţe

menţinerea homeostaziei

(eustresurilor) → rezistenţa la solicitare

pierderea homeostaziei

(distresurilor) → depăşesc capacitatea de adaptare a organismului

Conceptul de copingcoping = ansamblul de mecanisme şi conduite pe care animalul le interpune între el şi ameninţare pentru - a stopa

- a ţine sub control- a tolera- a diminua

impactul asupra confortului lui

fizic psihic

Factorii de stres se clasifică în:

a) ecologici:a) ecologici: neanimaţi Temperaturi mai mari sau mai mici decât cele optime

Curenţii de aer, umiditatea relativă

Iluminare (durată, intensitate)

Zgomotele, vibraţiile

Gazele toxice şi odorante

Furajarea/adăparea neraţională

Îngrijirea corporală neadecvată

animaţi microorganisme

b) etologici (psihici):b) etologici (psihici):

- frică

- emoţii

- anxietate

- suprasolicitări

c) tehnologici:c) tehnologici: - raţii neechilibrate, schimbări bruşte în alimentaţie, densităţi mari de cazare, acţiuni imunoprofilactice dese, îngrijire necorespunzătoare

Reglarea şi controlul stabilităţii mentale şi corporale se realizează prin feed feed back negativback negativ şi feed forwardfeed forward.

Feed back-ul negativ = reacţiile organismului care apar ca urmare a deplasării unor constante corporale în afara limitelor tolerabile (ex. hipoglicemia declanşează senzaţia de foame şi ingerarea hranei)

Feed forward se referă la sesizarea anticipată a deplasării constantelor corporale în afara limitelor tolerabile (ex. consumul mărit de furaje de către bovine la tainul de seară pentru a-şi asigura necesarul energetic pe timp de noapte, când furajarea este deficitară)

Broom defineşte stresul ca o acţiune a mediului extern asupra organismului, o acţiune a mediului extern asupra organismului, care suprasolicită sistemele sale de control, producând diferite consecinţe care suprasolicită sistemele sale de control, producând diferite consecinţe nocive, printre care şi eşecul de adaptarenocive, printre care şi eşecul de adaptare..

Stresul este întotdeauna nociv pentru organism şi reprezintă un eşec adaptativ, care induce o bunăstare precară.Atunci când acţiunea mediului extern pe termen lung asupra organismului este favorabilă, aceasta nu reprezintă stres, ci stimulare.

Stresul este caracterizat de mecanismele individuale de răspuns şi de consecinţele sale asupra organismului. Astfel, o zebră atacată de un leu se poate găsi în trei situaţii:a) să fie ucisăsă fie ucisă;b) să-şi salveze viaţa în condiţii de rănire, de incapacitate de hrănire sau de să-şi salveze viaţa în condiţii de rănire, de incapacitate de hrănire sau de reproducţiereproducţie;c) să scape nevătămată de agresiunesă scape nevătămată de agresiune.În situaţiile a şi b, atacul se consideră stres, iar în situaţia c nu, deşi induce modificări de ritm respirator şi cardiac.

Pentru creşterea nivelului de adaptabilitate animalele trebuie manipulate de la vârste mici sau supuse la antrenamente specifice.Animalele nestresate au o atitudine senină, capul purtat drept şi urechile în ascultare, iar cele stresate sunt agitate şi se exprimă vocal.Simptomele de stres fiziologic nu sunt asociate în toate cazurile cu bunăstarea precară sau foarte precară, aşa cum este cazul unor scheme de comportament sexual.

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI ĂSTAREA ANIMALELOR ŞI NECESITNECESITĂŢILEĂŢILE

Sisteme funcţionale ale animalelor

temp. corporală

metabolism

stare nutriţională

interacţiuni sociale

interacţiuni cu mediul

controleazăcontrolează

Activităţi fiziologice

Activităţi comportamentale

în cadrul unui sistem funcţional

între sisteme (general)

sunt controlate de

mecanisme motivaţionale

Animal

malajustat homeostatic

acţiune datorită mediului

are o necesitatenecesitate (nevoienevoie)

Necesităţile (deficienţele) Necesităţile (deficienţele) = = cerincerinţe determinate de:ţe determinate de:a)a) caracteristicile biologice ale animalelor şi de sistemele caracteristicile biologice ale animalelor şi de sistemele

funcţionale pentru obţinerea unei resurse particulare;funcţionale pentru obţinerea unei resurse particulare;b)b) de răspuns la un stimul particular din mediu;de răspuns la un stimul particular din mediu;c)c) de răspuns la un stimul din organism.de răspuns la un stimul din organism.

Necesităţile nesatisfăcute duc la

pot fi înlăturate prin

disconfort

stres

ameninţarea vieţii

obţinerea resursei particulare

obţinerea stimulului informaţional din mediu

nutritiveenergetice

Ex. animal- asigurarea hranei

- nu şi a condiţiilor pentru obţinerea hranei

va resimţi în continuare necesitateava resimţi în continuare necesitatea

NecesităţileNecesităţile(după gradul de satisfacere)

a) rămân nesatisfăcute pe termen scurt

b) rămân nesatisfăcute la nivel optim

c) trebuie satisfăcute urgent (obligatorii)

Fig. - Piramida Maslowiană a necesităţilor

Motivaţie evidentă: fiziologice, de siguranţă, de dragoste şi apartenenţă (grupare), de respect (dominanţă)Motivaţie evidentă: fiziologice, de siguranţă, de dragoste şi apartenenţă (grupare), de respect (dominanţă)

Fără motivaţie evidentă: auto-realizare (actualizare, perfecţionare); transcendenţăFără motivaţie evidentă: auto-realizare (actualizare, perfecţionare); transcendenţă

NecesitNecesităţi care pot rămâne nesatisfăcute pe termen scurtăţi care pot rămâne nesatisfăcute pe termen scurt

Nu generează reacţii prompte. Sunt însoţite de pierderea controlului asupra mediului de viaţă. Apar implicaţii importante pe termen lung.

Ex.

- Pansajul

- Tunderea (igienă corporală)

- Îmbăierea

neglijarea acestor necesităţi pe termen lung duce la:

- tulb. de termoreglare

- disconfort

- boli de piele

BUNĂSTARE PRECARĂBUNĂSTARE PRECARĂ

NecesitNecesităţi care pot rămâne nesatisfăcute la nivel optimăţi care pot rămâne nesatisfăcute la nivel optim

De multe ori, acestea pot rămâne nesatisfăcute întreaga viaţă economică a unui animal.

Ex.Porc hrănit curaţie carenţată

Factori stresanţi

Supravieţuieşte, dar fără exprimarea fenotipului fără exprimarea fenotipului la parametrii potenţialului genotipicla parametrii potenţialului genotipic

NecesitNecesităţi cu caracter obligatoriu, urgentăţi cu caracter obligatoriu, urgent

Nesatisfăcute, generează

- disconfort- stres- boală- moarte

Ex. 1) Suptul colostrului

2) Eplorarea mediului:

scormonitul aşternutului, râmatul, baia de nisip

3) Relaţii sociale mamă-progeni

indivizi din boxă, cuşcă

4) Comportament puternic motivat

O categorie specială de necesităţi

sunt cele legate de caracteristicilelegate de caracteristicile

fazelor critice de creşterefazelor critice de creştere precum:

- hipotermia neonatală;

- criza imunitară (perioada de trecere de la imunitatea pasivă la cea activă);

- criza de înţărcare.

Necesităţi satisfăcute simţiri pozitive bunăstare deplină

Necesităţi nesatisfăcute simţiri negative bunăstare precară

bunăstare f. precară

Bunăstarea deplină a animalelor nu poate fi concepută fără asigurarea necesităţilor.

Ex. Viţeii pentru carne:- ingerarea de colostru prin supt;- odihna şi somnul cu întinderea capului pe membrele anterioare sau cu membrele complet întinse;- explorarea;- mişcarea ca gimnastică funcţională;- asigurarea fibrei în raţie din primele săptămâni de viaţă;- auto-curăţirea corporală;- asigurarea fierului.

Dacă viţelulNU alăptare naturală sau

artificială la biberon

comportamente

nonadaptative(reorientarea comportamentului)

Asigurarea aşternutului evită stereotipurile şi satisface necesităţile de explorare.

BUNBUNĂSTAREA ŞI DORINŢELEĂSTAREA ŞI DORINŢELE

Dorinţa Dorinţa = = Stare caracteristică celui care râvneşte, aspiră la ceva; poftă Stare caracteristică celui care râvneşte, aspiră la ceva; poftă de a mânca sau a bea. de a mânca sau a bea.

nu afectează calitatea vieţii

nu modifică bunăstarea animalelorDorinţa

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI COMPORTAMENTULĂSTAREA ANIMALELOR ŞI COMPORTAMENTUL

ComportamentulComportamentul = ansamblul manifestărilor obiective ale animalelor prin care îşi exteriorizează viaţa psihică sau modul de a acţiona în anumite situaţii.

Unul dintre drepturile fundamentale ale animalelor este libertatea de libertatea de exprimare a comportamentului normalexprimare a comportamentului normal.

Comportamenta)a) NaturalNatural = manifestat de animal în habitatul natural

b)b) NormalNormal = comportament pentru care animalul este puternic motivat

- este filogenetic, înnăscut

- generează feed-back funcţional prin intermediul SNC

amenajări suplimentare

construcţii adecvate

pentru satisfacerea nevoilorde bază ale animalelor

c) Anormal c) Anormal (nu asigură integrarea în mediu)

necorespunzătornonadaptativmodificatneadecvatdisfuncţional

Se manifestă:

- acţiuni repetative- acţiuni invariabile- stereotipe (fără sens şi funcţie) e.g. muşcarea barelor la porci, ieslelor la cai- automutilarea (ciugulitul penelor, lanofagia oi) - acte injurioase la adresa partenerilor de grup (canibalism, codofagie)- hiperactivitate- inactivitate- apatie- isteria în masă

Se poate exprima prin:

manifestări nedorite

manifestări neacceptate de către om

Ex.: coprofagia, lătratul fără motiv (comportamentul alarmant), distrugerea obiectelor din mediu (comportament distructiv)

Comportamentul nonadaptativ este dăunător

consecinţa

- individului

- grupului

- mediului nociv de viaţă în care trăieşte

(sistemul intensiv, sărac în stimuli)

- indicator al suferinţei acestuia

- Indicator al bunăstării precare şi foarte precare

generează:

- aerofagia- scrâşniri din dinţi- colici- mers stereotip- lovituri cu copita- canibalism- codofagia- toaletare excesivă la pisici- autorănire- ignorare- atacarea puilor la maimuţe

COMPORTAMENTUL DE SUBSTITUCOMPORTAMENTUL DE SUBSTITUŢIE ŢIE ((ÎNLOCUIREÎNLOCUIRE)) = o strategie de supravieţuire într-un mediu ostil.

Ex. suptul nonnutritiv

canibalism

ticuri

Comportamentul nonadaptativ la cabaline

1) Aerofagia

(înghiţire de aer)

balonare

colici

expulzare aer

zgomot caracteristic

cauza apariţiei

imitare

muncă stresantă

muncă monotonă

2) Xilofagia (muşcarea ieslelor, roaderea suprafeţelor lemnoase)

cauza: tineret cabalin hrănit cu furaje fibroase şi

concentrate sub 1 kg/100 kg greutate corporală

3) Coprofagia (ingerare de fecale)

Carenţe nutriţionale

La mânzi, comportament complet normal, care apare în cazul lipsei de vitamine din grupul B = alotriofagiealotriofagie

4) Loviturile de săpare cu membrele

anterioare (instinct pt. descoperirea ierbii) - evadare din locul în care este cazat

cauze: lipsa fibroaselor din alimentaţieduce la tocirea prematură a cornului copitei

5) Pica (consecinţa excitării cerebrale)

prinderea cu dinţii a diverselor obiecte

6) Ticul ursului (legănarea capului şi corpului ca o pendulă)

consecinţa stabulaţiei prelungite

7) Retivitatea (nesupunerea) – refuz temporar de a executa

comenzi învăţate prin dresaj

Activă = refuzul cu agresivitate de a executa comenzile

Pasivă = refuzul fară agresivitate de a executa comenzile

8) Agresivitatea faţă de om (dominanţă)

apropiere de persoane necunoscute

9) Rotire în cerc

consecinţa claustrofobiei, stereotipiei

10) Imobilitatea (refuzul de a ieşi din adăpost) - frica de muncă

- frica de mediul exterior

Comportamentul nonadaptativ la bovine

1) Ticul suptului nealimentar (lichomanie) - viţei

reorientare a suptului

2) Limba serpentină (taurine de carne)

Se asociază cu ulcerul de abomas

Constă în proiectarea şi rotirea limbii în exterior

Cauze: deficienţe nutriţionale

3) Agresivitate (împingeri agresive)

Comportamentul nonadaptativ la ovine

1) Malofagia (lanofagia)

cauze: administrarea furajelor tocate prea mărunt

2) Homesexualitatea la berbeci (30% din efectiv)

Comportamentul nonadaptativ la suine

Porcul sălbaticPorcul sălbatic

Explorarea mediului

- să se apere de duşmani

- să se hrănească

- să se adape

miros

râmat

masticaţie 6-8 ore/zi

Porcul domesticPorcul domestic

- căutarea hranei = eliminat

- masticaţie redusă (administrat furaj combinat)

- hrănirea durează 2 ore/zi

plictiseală muşcarea barelor

Comportament nonadaptativ = frecvent scroafe

cazate în boxe individuale

Canibalismul → tineret porcin 25-50 kg

- condiţii de igienă necorespunzătoare (aglomerare, microclimat)

- carenţe nutriţionale (proteine, aa, macro şi microelemente, vitamine)

- privarea parţială de apă- dermatite parazitare- pardoseli discontinui, dure- lipsa aşternutului

Generat de:

Comportamentul nonadaptativ la galinacee

1) Canibalism – cauze: supraaglomerare

microclimat necorespunzător

insuficienţă front furajare, adăpare

lipsa cuibarelor

păsări deplumate sau cu leziuni cutanate în efectiv

ghemuire păsări dominate

supunere cu greutate corporală mică

2) Ciugulirea penelor

Cauze:

condiţiile de igienă necorespunzătoare; carenţe nutriţionale; privare parţială de apă; dermatite, în special parazitiare; pardoseli discontinui dure; lipsa aşternutului

3) Isteria

- găini pentru ouă

- hiperactivitate neurocomportamentală de tip halucinator:agresiv şi anxios (nelinişte, încordare, îngrijorare),

cotcodăcit,

nivel mare de frică, imobilitate în poziţie de alarmă,

alergare dezordonată,

îngrămădire, mortalitate prin asfixiere,

scăderea procentului de ouat,

alterări ale penajului,

întârzieri ale maturităţii sexuale

Tratamentul animalelor care manifestăcomportament nonadaptativ

1) Metode farmacologice

antagonişti pentru opioizi şi dopamină

2) Metode fizice

nu combat cauza – genereză stres

continuă să se manifeste, dar cu o intensitate redusă

(legarea pentru stereotipiile locomotorii,

montarea de grătare metalice deasupra uşii boxelor individuale

amaplasarea de cuie în marginea superioară a ieslelor

gâtare, zgărzi electrice – garduri curent electric joasă tensiune

administrarea de raţii echilibrate în fibre)

3) Metode chirurgicale

- excizia unor porţiuni ale musculaturii buccinatorii

InduceInducesindromul de aglomeraresindromul de aglomerare

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI SPAŢIUL DE MIŞCAREĂSTAREA ANIMALELOR ŞI SPAŢIUL DE MIŞCARE

Confortul subConfortul sub

raportul mişcăriiraportul mişcăriiasigurat de:

spaţiul minim disponibil

asigură lejer poziţiapatrupedă şi decubitală

spaţiul adiţional social

distanţa minimă faţă devecini din aceeaşi specie

insuficientinsuficient

Disconfort psihicDisconfort psihic

Cazare

în boxe individuale

în boxe colective - comportamente

specificespecifice – gruparea indivizilor după gradul ierarhic

nespecificenespecifice – plimbare, joacă, fluturatul aripilor, poziţii întâmplătoare

Adăposturi pentru bovine Suprafaţa m2/animal

Tauri de reproducţie 4,32 – 4,80

Vaci în lactaţie

Pe pat scurt 1,65 – 2,16

Pe pat mijlociu 1,98 – 2,42

Pe pat lung 3,25 – 3,50

Maternitate pentru vaci 3,08 – 3,64

Viţei până la 2 săptămâni în boxe individuale 1,00 – 1,20

Viţei de 2-6 săptămâni în boxe individuale 1,30 – 1,70

Viţei de 2 – 6 luni, în boxe comune 2,25 – 4,00

Tineret taurin

Pe pat scurt 1,12 – 1,76

Pe pat mijlociu 1,36 – 2,28

Pe pat lung 2,64 – 2,75

Viţei baby-beef

perioada I 1,50

perioada II 1,66

Bovine adulte la îngrăşat 2,09 – 2,42

Bovine de muncă 1,87 – 3,38

Adăposturi pentru cabaline

Armăsar de reproducţie în boxe 14,0 – 16,0

Iepe de reproducţie cu mânji 11,0 – 14,0

Iepe de muncă cu mânji în boxe 9,0 – 11,0

Cai în dresaj şi în antrenament în boxe 10,0 – 12,0

Cai de muncă, talie mică şi mijlocie la stănoagă 3,40 – 4,00

Cai de muncă, talie mare la stănoagă 4,50 – 5,00

Adăposturi pentru suine

Suine de reproducție

Vieri 6,00 – 7,00

Scroafe mame cu purcei, în boxe individuale 6,00 – 6,50

Scroafe gestante până la 2 luni, în boxe comune 2,00 - 2,50

Scroafe gestante până la 3 luni, în boxe comune 3,00 – 4,00

Purcei înţărcaţi de 2-4 luni, în boxe comune 0,50

Scrofiţe de 4 – 6 luni, în boxe comune 0,50

Scrofiţe de 6 – 10 luni, în boxe comune 1,25

Suine destinate îngrăşării

Purcei de 2 – 4 luni, în boxe comune 0,40

Purcei de 4 – 6 luni, în boxe comune 0,60

Purcei de 6 – 8 luni, în boxe comune 0,80

Scroafe adulte şi vieri reformaţi 2,00

Scroafe la îngrăşat după prima fătare 1,50

Suine în complexe industriale

Vieri 2,95

Vieruşi 1,90

Scroafe în gestaţie 1,10 – 1,50

Scrofiţe 1,10 – 1,20

Scroafe cu purcei 3,00

Tineret 36 – 72 zile 0,125 – 0,150

Porci la îngrăşatsub 50 kg 0,40 – 0,50

peste 50 kg 0,50 – 0,90

Adăposturi pentru ovine

Oi cu lână groasă 0,80 – 1,00

Oi cu lână fină şi semifină 0,90 – 1,00

Oi cu miei (în compartimente de fătare)

Oi

în preajma fătării 1,00

cu miei 2 – 7 zile 1,30

cu miei 7 – 30 zile 1,50

cu miei gemeni 2 – 30 zile 1,60

cu miei peste 30 zile (zburaţi) 1,60

Berbeci reproducători 1,50 – 2,00

Berbeci, batali, oi de un an 0,70 – 0,80

Berbecuţi 0,60 – 0,80

Adăposturi pentru iepuri de casă Animale/m2

Iepuri adulţi în cuşti 1,70

Tineret cu cuşti 3,00 – 5,00

Tineret în padoc comun 5,00 – 6,00

Adăposturi pentru păsări Păsări/m2

Găini ouătoare

Exploatare în sist. intensiv, pe pardoseală

4,00 – 6,00

În loturi de reproducţie 3,50 – 4,00

În baterii (0,22 m2/cuşcă) 3,00 – 4,00

Pui de

găină

1 – 30 zile, cazați pe pardoseală 18,00 – 24,00

30 – 60 zile, cazați pe pardoseală 12,00 – 16,00

60 – 90 zile, cazați pe pardoseală 8,00 – 10,00

1 – 20 zile, cazați în baterii 60,00

20 – 40 zile, cazați în baterii 35,00

40 – 60 zile, cazați în baterii 25,00

CurciÎn creştere intensivă 1,50 – 2,00

În loturi de reproducţie 0,75 – 1,25

Curcani la îngrăşat 3,00 – 4,00

Raţe

În creştere intensivă 3,50 – 4,00

În loturi de reproducţie 2,00 – 2,50

La îngrăşat 6,00 – 7,00

Boboci de raţă 10,00 – 16,00

Gâşte

În creştere intensivă 1,25 – 2,00

În loturi de reproducţie 0,75 – 1,50

La îngrăşat 2,00

Boboci de gâscă 8,00 – 10,00

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI ĂSTAREA ANIMALELOR ŞI FRUSTRAREAFRUSTRAREA

FRUSTRAREAFRUSTRAREA = stare emoţională în care animalul, pe fondul unei capacităţi optime de acomodare la mediu, este imposibil să aibă un comportament puternic motivat.

poate duce la anomalii fiziologicebunăstare precarăbunăstare f. precară

apare în sistemul industrial-intensivapare în sistemul industrial-intensiv

Cauzele frustrarii:Cauzele frustrarii:

Gakel - callGakel - call

- limitarea intrării în cuibar a găinilor ouătoare mers legănat (talonat)- accesul limitat la frontul de furajare a indivizilor pe trepte inferioare ale ierarhiei de grup

manifestări ale indivizilor dominaţi (submisivi)- densitatea mărită- foamea- setea- dorinţa de construire a cuibului

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI STIMULAREAĂSTAREA ANIMALELOR ŞI STIMULAREA

STIMULIISTIMULII – factori care declanşează procese fiziologice în organismul animal.

specifici – condiţionaţi de genom importanţi pentru supravieţuireaşi bunăstarea animalelor

În timpul vieţii – animalul:

a) absenţa stimulăriia) absenţa stimulării

stres

Pentru viţei – stimul speficic → mamelonul

Înţărcarea precoce → viciul suptului (lichomanie)

suplinesc mamelonul

b) substimulareab) substimularea = generată de privarea senzorială

tulburări fiziologice

tulburări comportamentale

bunăstare precară

bunăstare f. precară

urechile

scrotul

ombilicul

congenerilor

mmediul de viaediul de viaţăţăsărac în stimulisărac în stimuli

în boxe individuale, fără în boxe individuale, fără aşternut - sist. intensivaşternut - sist. intensiv

Etopatii: codofagia, alte tulb. de comportamentEtopatii: codofagia, alte tulb. de comportamentIndicatori ai bunăstării precareIndicatori ai bunăstării precare

Remediucazarea în boxe colective

folosirea aşternutului de paie

c) suprastimularea c) suprastimularea – exces de informaţii– exces de informaţii

antigenice fonice fotonice calorice

generează dificultăţi în:

controlul stabilităţii mentalecontrolul stabilităţii corporale

Activităţi zootehniceActivităţi zootehnice Activităţi sanitare-veterinareActivităţi sanitare-veterinare

Lotizări, trieri Vaccinări

produc stres frică

induc bunăstare precară şi induc bunăstare precară şi f. precarăf. precară

AdăposturiDotări, tehnologii

să stimuleze optim animaleleobţinerea alimentelor sigure pentru consumator

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI FRICAĂSTAREA ANIMALELOR ŞI FRICA

FRICAFRICA = stare emoţională a organismului care reacţie la sesizarea unui pericol real sau potenţial.

Frica este genarată de:

manopere dureroase

contactul redus dintre om şi animale

- castrare- tăierea colţilor- ecornare

Intensitatea fricii faţă de om se exprimă la animalele

domestice în distanţa de fugă 30 m în sist. extensiv

1,5 – 7 m în sist. intensiv

Frica este un simptom mai complex decât durerea.

este catalogată ca emoţie, nu ca senzaţie

este indicator de bunăstare precară şi foarte precară

Frica este indusă de:- stimuli care apar brusc- stimuli cu intensitate mare- stimuli noi

Stimuli care produc frica

pericole

situaţii sociale negative

atacul unui prădător

riscul producerii unei injurii de către om

riscul producerii unei injurii de către un rival

riscul de injurii produse de către un factor de mediu

Frica este declanşată de:

a) Neofobie = frica de spaţii deschise

b) Expunere la stimuli neobişnuiţi = obiecte necunoscute, zgomote, miros nefamiliar, lumină puternică, tunete, fulgere, trăsnete, bang sonic

c) Contactul auditiv, vizual sau tactil cu omul

animale recent domesticiteneobişnuite cu omulcu experienţe neplăcute faţă de om

frică cu nivel ridicatfrică cu nivel ridicat

animale domesticite de mai mult timpobişnuite cu omulanimale care au avut experienţe plăcute cu omulschimbarea culorii echipamentului îngrijitoruluischimbarea îngrijitorului

frică cu nivel redusfrică cu nivel redus

d) Apariţia sau deplasarea neaşteptată a unui obiect

mişcări bruşte

mişcări neşteptate

e) Observarea de către animale a unor corpuri

care se apropie rapid:

vehicule, oameni, animale

f) Ruperea relaţiilor de grup

g) Expunerea la prădători sau stimuli asociaţi

h) Manipularea animalelor

în apropierea lor

separarea de grup

introducerea indivizilor străini, necunoscuţi

manopere zootehnice

manopere sanitare-veterinare

i) transportul animalelor

Mişcarea animalelor în abatoare (mai ales înainte de sângerare) – sursă de frică

- încărcare

- descărcare

- în timpul călătoriei

Evaluarea fricii presupuneEvaluarea fricii presupuneMetode directe

Metode indirecte

diferit cu specia şi cu

sistemul de creştere şi exploatare

Efectele fricii

imobilitate tonică

agresivitate

efort de evadare

modificări comportamentale

modificări funcţionale- creşterea ritmului cardiac- creşterea ritmului respirator- hipertrofie suprarenalienă

modificări ale calităţii cărnii şimodificări ale calităţii cărnii şi

altor produse animalierealtor produse animaliere

Indicatorii fricii

îndepărtărea lentă a animalelorfugaimobilitateaîngheţarea

Noţiuni de etologie legate de frică:Noţiuni de etologie legate de frică:

1) Distanţa de fugăsocială

reactivă= distanţa minimă la care omul sau alt animal din aceeaşi specie sau altă specie se poate apropia de un animal fără ca acesta să încerce să fugă.

Distanţa de fugă diferă cu specia: cabaline: 6,4 m bovine: 5,5 m feline: 1,8 m

2) Zona de fugă este suprafaţa circulară centrată pe animal cu raza egală distanţei de fugă.

3) Distanţa de atac = distanţa dincolo de care apropierea omului determină

comportamentul agonistic al animalului.(atac paradoxal)

motivul atacului motivul atacului → apărarea→ apărarea

4) Zona de atac = suprafaţa circulară centrată pe animal cu raza egală cu distanţa de atac.

Cunoaşterea

zonelor de atac

zonelor de fugă

câmpului vizual

- manipularea animalelor pe timpul transportului pe jos

- dirijarea lor

- intrarea însoţitorilor în zona de fugă

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI ĂSTAREA ANIMALELOR ŞI ANXIETATEAANXIETATEA

ANXIETATEA =ANXIETATEA =

- stare emoţională tensionată- de nelinişte- de aşteptare încordată

animalul are iluzia existenţei unui pericol fără declanşarea mecanismelor defensive

indicator al bunăstării precare şi foarte precareindicator al bunăstării precare şi foarte precare

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PLICTISEALAĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PLICTISEALA

PLICTISEALAPLICTISEALA = stare psihică apăsătoare provocată de: singurătate lipsa de ocupaţie monotonie

se evită prinstimulare

schimbarea mediului

DISCONFORTULDISCONFORTUL = stare neplăcută căreia

nu i se cunoaşte natura exactă.

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PLĂCEREAĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PLĂCEREA

PLĂCEREA PLĂCEREA = stare afectivă fundamentală determinată de satisfacerea unor cerinţe vitale:

sentiment

senzaţie de mulţumire

bucurie la satisfacerea gustului sau dorinţei

contracararea simţămintelor negative

bunăstare deplinăbunăstare deplină

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI NUTRIŢIAĂSTAREA ANIMALELOR ŞI NUTRIŢIANutriţia prenatală

Este implicată din stadiul de:dezvoltare a ovocitului în ovar

primele săptămâni ale dezvoltării embrionare

Nutrienţi → stimuli

Alterează expresia genelor

Afectează dezvoltarea oocitului/embrionului

Programarea dezvoltării ulterioare a fătului şi nou-născutului

Deficienţele nutriţionale afectează:

- integritatea ţesuturilor

- integritatea creierului

- sănătatea

- performanţele progenilor

- supravieţuirea acestora

ProgeniiProgenii

au capacitate de acomodare la mediu redusă

răspunsuri emoţionale alterate

anxietate

deficienţe de memorie

deficienţe de învăţare

Animalele subnutrite în stadiul prenatalAnimalele subnutrite în stadiul prenatal rezerve corporale reduserezerve corporale reduse- temperatură corporală mică- temperatură corporală mică- sporuri de creştere reduse- sporuri de creştere reduse- deficienţe în comportamentul de - deficienţe în comportamentul de joacă şi interacţiunile socialejoacă şi interacţiunile sociale

Nutriția juvenilăNutriția juvenilă

animale pentru carne

furajare ad libitum cu rații de mare densitate nutrițională

generează sporuri de creștere în greutate

ascită tulburări scheletice

bunăstare precarăbunăstare precară

animale de reproducție – nutriția tradițională

sănătate pe termen lung

Nutriția animalelor adulteNutriția animalelor adulte

- ad libitum

- restricționate.g. găini de reproducție pe toată perioada de exploatarescroafe, vaci perioada de gestație

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI ĂSTAREA ANIMALELOR ŞI FURAJAREA RESTRICFURAJAREA RESTRICȚIONATĂȚIONATĂ

Furajarea restricționatăFurajarea restricționată

Se aplică la animalele de reproducție pentru:- evitarea obezității- evitarea necorelării maturității sexuale cu cea somatică- evitarea accelerării ritmului de creștere- evitarea alterării indicatorilor de reproducție și producție- evitarea problemelor de bunăstare pe termen lung

Aplicată judicios nu generează îmbolnăviri nutriționale prin carență.

- generează senzația de

- foame

- frustrare

- comportamente stereotipe, agresiune, agitație generală, competiție intraspecifică

la păsări indic. fiziologici modificațiconc. mari de corticosterol

nr. mare de bazofile

sunt reduse modificările- administrarea rației în tainuri

- rații bogate în fibre

Restricționarea furajăriiRestricționarea furajării

dirijată de om = limitarea accesului la nutrețuri

nedirijată de om

- fluctuații naturale sezoniere în aprovizionarea cu furaje

- deficiențe de nutrienți (carențe în sol și plante)

Furajarea restricționată se asociază cu bunăstarea precară.Furajarea restricționată se asociază cu bunăstarea precară.

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI FOAMEAĂSTAREA ANIMALELOR ŞI FOAMEA

FOAMEA = stare funcțională periodică a organismului care se manifestă prin senzația nevoii de a mânca.

Foamea se evaluează prin:

măsurători directe

măsurători indirecte

- teste de motivație pt. furajare (animalele depun efort pentru a obține hrana)

- rata consumului

- consum compensator de furaje

- eficiența restricției calitative

- determ. fiziologice- scheme comportamentale de căutare a hranei- stimularea prefurajării prin manifestări vocale- exprimarea stereotipiilor ca urmare a frustrării anterioare

BCS = body condition score (indicele stării de întreţinere)BCS = body condition score (indicele stării de întreţinere)

Foamea este percepută ca:

optimizator al furajeloroptimizator al furajelor (deviere de la raportul beneficiu maxim/cost de furaj)

maximizator al furajelormaximizator al furajelor

BUNBUNĂSTAREA ANIMALELOR, INJURIILE ȘI BOLILEĂSTAREA ANIMALELOR, INJURIILE ȘI BOLILE

INJURIILE, BOLILEINJURIILE, BOLILE = indicatori cu impact asupra bunăstării animalelor (OWI = objective welfare indicators)

influența lor asuprasentimentelor

capacitatea animalelor de a duce o viață mai bună

generează durere

afecteazăperformanțele zootehnice

capacitatea de optimizare a bunăstării în concordanță cu dorințele

mastita

pneumonia

diareea

durere

obosealăafectează bunăstareaLa taurine

induc

InjuriileInjuriile

BolileBolileevoluție acută cronică

perioade lungi

perioade scurteinfluențează bunăstarea

Controlulinjuriilor

bolilorpresupune îndepărtarea cauzelor

programe de monitorizare pentru evaluarea sănătății animalelor în punctele critice de control

Animale de fermăAnimale de fermă

EVALUAREA BUNEVALUAREA BUNĂSTĂRII ANIMALELORĂSTĂRII ANIMALELOR

Se realizează:

a)a) În exploataţiiÎn exploataţii

b)b) În exploataţii, continuată la nivel de laboratorÎn exploataţii, continuată la nivel de laborator

c)c) Doar în laboratorDoar în laborator

a) Evaluarea bunăstării animalelor în exploataţii:a) Evaluarea bunăstării animalelor în exploataţii:

Este rapidă, ieftină Se face din raţiuni economice

b) Evaluarea bunăstării animalelor în exploataţii şi în laborator:b) Evaluarea bunăstării animalelor în exploataţii şi în laborator:

Se face din raţiuni ştiinţifice.

Este

Presupune

fidelă

costisitoare

de durată

- evaluare în teren

- prelevare de probe din mediu şi de la animale

- transport

- analiza prin metode

standardizatestandardizate

aparatură performantăaparatură performantă

personal specializatpersonal specializat

c) Evaluarea bunăstării animalelor în laborator:c) Evaluarea bunăstării animalelor în laborator:

Se face pe baza analizei documentaţiei de management al efectivelor de animale, probelor recoltate din mediu şi de la animale.

- este mai puţin fidelă;

- este mai ieftină decât anterioara.

ANI 35L pentru găini ouătoare

Importanţa evaluării Importanţa evaluării bunăstării animalelor:bunăstării animalelor:

- asigură identificarea deficienţelor;

- asigură remedierea deficienţelorexprimarea potenţialului genetic exprimarea potenţialului genetic productivproductiv

perfecţionarea tehnologiilorperfecţionarea tehnologiilor

În UE evaluarea bunăstării animalelor se bazează pe sistemul ISO 9000sistemul ISO 9000 şi este impusă în Programul Integrat de Control al CalităţiiProgramul Integrat de Control al Calităţii

Standardizarea sistemului de evaluare

Atestarea fermelor ce respectă directivele de bunăstare

Vor beneficia de subvenţii

Indicatori de bunăstare a animalelor (OWI)Indicatori de bunăstare a animalelor (OWI)

- la nivel de individ

- la nivel de grup (incidenţa, prevalenţa bolilor etc.)

- parametrii pe termen scurt (ritm cardiac, nivelul de adrenalină şi corticosterol în sânge, persistenţa indică agresiuni continue, manifestarea durerii, plăcerii, frustrării);

- parametrii pe termen lung (nivelul corticosterolului şi catecolaminelor din urină, fecale, salivă, imunosupresia, şchiopături, cicatrici, vicii, stereotipii);

- parametri patologici (morbiditate, mortalitate, leziuni ale pielii, acropodiului); - parametri etologici-comportamentali (comportament nonadaptativ, comportament obţinut în urma testelor de preferinţă, stabilirea intensităţii motivaţiei).

Indicatori hematologici (Indicatori hematologici (raportul heterofile/limfociteraportul heterofile/limfocite))

Indicatorii biochimici Indicatorii biochimici ((glicemie, hormoni şi enzimeglicemie, hormoni şi enzime))

Indicatorii tehnologiciIndicatorii tehnologici

indicatoriindicatori

- management zootehnic şi sanitar-veterinar

- condiţiile de adăpostire

- performanţele productive (cantitative şi calitative)

- indicatorii de reproducţie

- starea de anxietateanimal-based (direcţi) ↔ engineering-based (indirecţi)

operationali (pot fi imediat corectati=>ameliorare) ↔ stategici (necesită perioade de interventie indelungate)

SSănătateănătate BunăstareBunăstare

bună precară

absenţabolilor

absenţainjuriilor

absenţaetopatiilor

prezenţa

bolilor

injuriilor

etopatiilor

Def. Sănătăţii după O.M.S Def. Sănătăţii după O.M.S = = stare de bine la nivelstare de bine la nivel

fiziologicfiziologic

psihologicpsihologic

socialsocial

, fără a exclude , fără a exclude disfuncţiile disfuncţiile minore.minore.

Evaluarea sănătăţiiEvaluarea sănătăţii

Sănătate fizică

Sănătate psihică

- analize chimice

- analize hematologice

- stări de mulţumire

- libertatea de stări psihice negative: durere, teamă, frustrare

Cauzele dificultăţii în evaluarea bunăstării animalelorCauzele dificultăţii în evaluarea bunăstării animalelor- nivel diferit de bunăstare a animalelor din aceeaşi specie şi categorie de nivel diferit de bunăstare a animalelor din aceeaşi specie şi categorie de vârstă/exploatare în condiţii de mediu similarevârstă/exploatare în condiţii de mediu similare

- imposibilitatea măsurării directe a nivelului de bunăstareimposibilitatea măsurării directe a nivelului de bunăstare

- lipsa unei scale comune de comparare a indicatorilor indirecţi de măsurare lipsa unei scale comune de comparare a indicatorilor indirecţi de măsurare a bunăstăriia bunăstării

- conflicte de interese în stabilirea metodelor de evaluare şi a nivelului de conflicte de interese în stabilirea metodelor de evaluare şi a nivelului de bunăstare a animalelor între consumatori şi producătoribunăstare a animalelor între consumatori şi producători

Criterii şi principii de evaluare a bunăstăriiCriterii şi principii de evaluare a bunăstării

Decun clasifică bunăstarea în

1) Deplină

2) Precară

3) Foarte precară

- comportament caracteristic speciei, sexului, vârstei, stării fiziologice

- sănătate nurmală

- comportament nonadaptativ

- leziuni produse prin automutilare, înghesuire, cădere

- manifestarea durerii

- modificarea ale sist. cardiac şi respirator

- apatie

- stres: ind. hematologici şi biochimici

Nivelul bunăstării în sist. intensiv se stabileşte în urma analizei Nivelul bunăstării în sist. intensiv se stabileşte în urma analizei

comportamentului animalelor crescute în comportamentului animalelor crescute în libertatelibertate

sist. extensivsist. extensiv

Evaluarea bunăstării se realizează în urma observării animalelor în:- condiţiile în care trăiesc;condiţiile în care trăiesc;

- timpul furajării;timpul furajării;

- timpul adăpării;timpul adăpării;

- în timpul somnului;în timpul somnului;

- în timpul ridicării din decubit şi a adoptării decubitului;în timpul ridicării din decubit şi a adoptării decubitului;

- defecării şi urinării;defecării şi urinării;

- manifestării comportamentului de confort (acţiuni preferate) e.g. îngrijirea corporală la pisicimanifestării comportamentului de confort (acţiuni preferate) e.g. îngrijirea corporală la pisici

- starea pielii şi a penajuluistarea pielii şi a penajului

Tulburările de comportament asociate cu bunăstarea precară şi foarte precară sunt schemele de comportament nonadaptativ prezentate pe specii:

a) La cabaline: aerofagie, xilofagie, coprofagie, lovituri de săpare, pica, ticul ursului, retivitatea, agresivitatea, rotirea în cerc;

b) La bovine: ticul ursului, limba serpentină, agresivitatea;

c) La ovine: suptul nonalimentar, malofagia, homosexualitatea;

d) La porcine: masticaţia în gol, muşcarea barelor, canibalismul;

e) La galinacee: canibalismul, ciugulirea barelor, isteria.

Evaluarea bunăstării animalelor la nivel de exploataţiiEvaluarea bunăstării animalelor la nivel de exploataţii

I.I. Indicatorii de evaluarea a bunăstării animalelorIndicatorii de evaluarea a bunăstării animalelor

1. Modul de asigurare a libertăţilor animalelor

- accesul nestingherit la hrană şi apă: cantitativ şi calitativ;

- condiţii de microclimat

- asistenţă sanitară veterinară

- condiţii de exprimare a comportamentului puternic motivat

- măsuri de prevenire a

- de calitate

- măsuri de prevenire a bolilor, injuriilor şi durerii

- spaţii de cazare

- spaţii de mişcare

- fricii

- suferinţei

- stresului cronic

by ensuring conditions which aviod stress andmental suffering

Freedom from Fear and Distress

by providing space, facilities and company of the animal's own kind

Freedom to express Normal Behaviour

by prevention of cruelty and illness by care and rapid treatment

Freedom from Pain, Injury and Disease

by having a suitable environment, shelter and aresting place

Freedom from Discomfort

by having access to fresh water and a healthy dietFreedom from Thirst, Hunger and Malnutrition

by ensuring conditions which aviod stress andmental suffering

Freedom from Fear and Distress

by providing space, facilities and company of the animal's own kind

Freedom to express Normal Behaviour

by prevention of cruelty and illness by care and rapid treatment

Freedom from Pain, Injury and Disease

by having a suitable environment, shelter and aresting place

Freedom from Discomfort

by having access to fresh water and a healthy dietFreedom from Thirst, Hunger and Malnutrition

2. Tulburări de comportament

Cauze

- condiţii de viaţă indezirabile

- suferinţe cronice

- frustrări

- stres cronic

- îngrămădirile- confruntări între animale în timpul furajării şi adăpării- culcări/sculări repetate- existenţa şchiopăturilor, prolapsurilor vaginale, rectale- mastitele- starea penajului

3. Autonarcoza - generată de stres

sintetizarea în centrii encefalici ai animalului deopioizi

neuropeptide

encefalina

dinorfina

endomorfina4. Starea activităţii de reproducţie

indicatori de evaluare

intervalul de la fătare la gestaţia următoare (service period)

intervalul între două fătări (calving interval)

mortalitatea, viabilitatea produşilor

fecunditatea

5. Longevitatea productivă

- durata de la prima fătare/montă până la reformă

6. Reducerea duratei de exploatare

- durata care asigură producţia/profitul maxim

7. Mortalitatea, morbiditatea şi tăierile de necesitatea

pot fi însoţite de

- durere- suferinţă- teamă- anxietate- abatere

a) Procentul de mortalitate =Nr. total de animale moarte

Nr. total de animale din exploataţie

Se poate calcula: pe categorie zootehnicăpe săptămână, pe lună, pe trimestru/semestru, pe an

Se poate analiza:

pe boli

pe perioada prenatală (născute moarte, moarte în tinpul fătării)

pe perioada neonatală (în primele 2 săptămâni de viaţă)

postnatală (perioda de alăptare, după înţărcare şi în perioada de tineret, după trecerea la turma de bază)

X 100

b) Morbiditatea = % de animale bolnave dintr-o populaţie

Nr. animale bolnave

Nr. total de animale din exploataţieX 100

c) Tăierile de necesitate - animale în pericol iminent de moarte

ucidere prin sângerare

I. Evaluarea bunăstării animalelor prin metode numericeI. Evaluarea bunăstării animalelor prin metode numerice

Bunăstarea animalelor

domestice depinde de

a) Condiţiile de viaţă oferite

b) Sist. de creştere şi exploatare

c) Experienţa de viaţă a acestora

a) Se referă la

cond. de adăpostire

- suprafaţa utilă (pt. necesităţi fiziologice şi comportamentale)- suprafaţa de odihnă- calitatea pardoselii- mărimea frontului de furajare şi a celui de adăpare- iluminat- sist. de legare- sist. de colectare şi evacuare a dejecţiilor

Părintele metodei numerice de evaluare a bunăstării animalelor este Bartussek H.Bartussek H. – Austria

a propus sistemul TGI 35TGI 35 (ANI 35ANI 35)

Tiergerechtheitsindex (Animal Needs Index)

Are la bază 5 grupe de factorigrupe de factori

Condiţiile de

îngrijire şi întreţinere

Libertatea

de mişcare

Tipul şi caracteristicile pardoselii,

padocurilor şi păşunilor

Interacţiunile

sociale

Calitatea factorilor

de microclimat

Fiecare grupă de factori se notează cu 1-7 puncte.

Punctajul final maxim acordat = 35 puncte (5 grupe x 7 puncte)

– ANI 35 S (short): 5 – 35 puncte

– ANI 46 L (long): 12,5 – 45 puncte la găini

9 – 46 puncte la bovine

Sistemul ANI se aplică în Austria

- ferme ecologice şi tradiţionale sist. extensiv pt. vaci de lapte- ferme de creştere şi îngr. a tineretului bovin- scroafe cu purcei- îngrăşare porci- găini ouatoare

Indexul condiţiilor de adăpostireHCS HCS = housing condition score= housing condition score

În Germania → ANI 200ANI 200 : aceleaşi ferme ca în Austria + porcine de reprod. + porci la îngrăşat în sist. intensiv (punctaj maxim 200, dar pt. ferme în sist. intensiv 120 puncte)

ANI 200 - criteriiadăpostire

comportament

Iniţial avea la bază 6 criterii

(astăzi, numărul a ajuns la 9)

- libertatea de mişcare

- comportamentul alimentar, social

- comportamentul de odihnă

- comportamentul de confort (eliminarea dejecţiilor la porc, amenajarea cuibului la păsări)

- igiena animalelor şi a adăpostului

- îngrijirile acordate animalelor

Conform sist. ANI,

bunăstarea se apreciază drept

precarăsuficientămediebunăf. bunăexcelentă

Sistemul ANI 2000 pentru suine versiunea

2000 are la bază 9 grupe de factori (Knierim)

- comportament de odihnă- comportament de autoîngrijire corporală- comportament de hrănire- comportament de reproducţie- confortul animalelor- locomoţia- comp. social- comp. de explorare- comp. ludic

Comportamentulde odihnă

- perioada de odihnă (nr. ore zilnic)

- comportamentul de ridicare şi comportamentul de adoptare a decubitului (existenţa mişcărilor anormale de ridicare din decubit

- tipul de decubit

- sincronizarea odihnei la animalele dintr-un adăpost

- calitatea zonei de odihnă (dimensiune, termoizolare, gradul de risc de alunecare, umiditate, stare igienică).

- riscul de injurii sau de îmbolnăviri

Comportamentul Comportamentul de autoîngrijire de autoîngrijire corporalăcorporală

- gradul de separare a zonei de eliminare a dejecţiilor de zona de odihnă şi furajare

- gradul de risc de alunecare a pardoselii

- gradul de curăţenie a pardoselii discontinue şi gradul de curăţenie a animalelor (executarea comportamentului de autoîngrijire corporală)

ComportamentulComportamentulde hrănirede hrănire

- programul de furajare

- caracteristicile zonelor de furajare şi adăpare (dimensiuni, accesibile, mărimea frontului de furajare şi adăpare, asigurarea protecţiei faţă de concurenţa alimentară intraspecifică)

- sincronizarea comportamentului de hrănire la nivel de adăpost

- comportamentul nonadaptativ (aerofagia, linsul barelor)

- starea igienică a hrănitorilor şi adăpătorilor

- funcţionarea corespunzătoare a dozatoarelor

- riscul de injurii sau de îmbolnăviri

ComportamentulComportamentulde reproducţiede reproducţie

- calitatea pardoselii pe care se execută monta

- posibilitatea contactelor scroafelor cu vierii

- existenţa aşternutului

- fătarea (durata totală a fătării şi mărimea intervalelor dintre expulzarea purceilor)

- existenţa dispozitivelor care să împiedice strivirea purceilor de către scroafă

- riscul de injurii sau de îmbolnăviri

Confortul Confortul animaleloranimalelor

- producţia animalelor

- eforturile de termoreglare

- igiena adăposturilor (riscul transmiterii de boli)

- starea tegumentelor

- riscul de injurii sau de îmbolnăviri

LocomoţiaLocomoţia

- posibilitatea de exprimare a comportamentului locomotor (spaţiu util, organizarea acestuia)

- calitatea pardoselii (elasticitate, grad de curăţenie, grad de risc de alunecare, etc.)

- riscul de injurii ale ongloanelor

Comportamentul Comportamentul socialsocial

- interacţiunile sociale (posibilitatea exprimării lor, numărul schemelor de comportament agonistic etc.)

- structura grupurilor (mărimea şi compoziţia lor)

- existenţa posibilităţilor animalelor de a evita indivizii dominanţi din cadrul grupului

- sincronizarea comportamentului

- riscul de injurii sau de îmbolnăviri

Comportamentul Comportamentul de explorarede explorare

- apariţia acestui comportament (existenţa stimulilor specifici, calitatea pardoselii, compartimentarea adăpostului)

- riscul de injurii sau de îmbolnăviri

Comportamentul Comportamentul ludicludic

- apariţia acestui comportament (jocul social, spaţial şi cel cu obiecte)

- riscul de injurii sau de îmbolnăviri

II. Evaluarea bunăstării animalelor pe bazaII. Evaluarea bunăstării animalelor pe bazasistemelor şi practicilor de managementsistemelor şi practicilor de management

Practici de managementPractici de management

uşoruşor de definit şi măsurat de definit şi măsurat

- compoziţia raţiei- modul de furajare- microclimat- densitate- frecvenţa lotizărilor

Practici de managementPractici de management

greugreu de definit şi măsurat de definit şi măsurat

- atitudinea îngrijitorilor faţă de animale- abilitatea îngrijitorilor de a depista problemele de sănătate a animalelor şi de aplicare a tratamentelor

Metoda de evaluare se bazează pe indicatori legaţi de:

- condiţii de creştere şi exploatare;

- practici de management;

- comportamentul animalelor;

- sănătatea animalelor.

Necesită trei etape:

- stabilirea indicatorilor reprezentativi pentru fiecare fermă;

- stabilirea problemelor reale de bunăstare a animalelor din ferma analizată şi a cauzelor acestora;

- înlăturarea cauzelor care afectează negativ bunăstarea animalelor, indiferent de natura lor.

Vacile percep îngrijitorul în funcţie de personalitatea lor.

Porci = poziţia verticală

ghemuită

III. Evaluarea bunăstării animalelor peIII. Evaluarea bunăstării animalelor pebaza sistemelor HACCPbaza sistemelor HACCP

Are în vedere: a) puncte critice de control generale:a) puncte critice de control generale:

- tipul adăpostului şi sistemul de cazare a animalelor;- posibilitatea euthanasierii animalelor în exploataţii;- accesul la apă potabilă şi la furaje de calitate şi în cantităţi suficiente.

b) puncte critice de control specifice. A b) puncte critice de control specifice. A Vaci pentru lapte:Vaci pentru lapte:

1) % de vaci cu pododermatită;2) % de vaci cu stare de întreţinere precară;3) % de viţei care nu primesc colostru;4) incidenţa paraplegiei postpartum;5) respectarea prevederilor specifice în cazul efectuării acţiunilor zootehnice (lotizări, ecornări) şi sanitare veterinare (vaccinări, tratamente obligatorii generale);6) nivelul NH3 din adăpost7) asigurarea suprafeţelor minime utile;8) igiena vacilor.

1) Evaluarea sănătăţii acropodiului (incidenţei pododermatitelor)

indicele mersuluiindicele mersului

(Gait ScoreGait Score – Sprecher, 1997)

se notează cu

puncte de la 1 la 5

Scorul mersuluiScorul mersului – conformaţie (linia dorsală a corpului, poziţia membrelor)

în staţiune în cazul deplasării la pas

1 PUNCT1 PUNCT Animale fără Animale fără pododermatităpododermatită

- Linia dorsală a corpului perfect - Linia dorsală a corpului perfect orizontală (în staţiune şi în mers)orizontală (în staţiune şi în mers)

- Animalul nu evită sprijinul pe niciunul - Animalul nu evită sprijinul pe niciunul din membredin membre

2 PUNCTE2 PUNCTE Pododermatită de Pododermatită de gravitate micăgravitate mică

- Linia dorsală orizontală în poziţie - Linia dorsală orizontală în poziţie staticăstatică

- Uşoară cifozare (curbare în sus) în - Uşoară cifozare (curbare în sus) în mersul la pasmersul la pas

3 PUNCTE3 PUNCTE Pododermatită de Pododermatită de gravitate mediegravitate medie

- Cifoză atât în poziţie statică, cât şi în - Cifoză atât în poziţie statică, cât şi în mişcaremişcare

- Călcături anormale- Călcături anormale

- Mers talonat sau în pensă- Mers talonat sau în pensă

4 PUNCTE4 PUNCTE Pododermatită gravăPododermatită gravă - Cifoză în poziţie statică şi în mişcare- Cifoză în poziţie statică şi în mişcare

- Lipsa totală de sprijin pe anumite - Lipsa totală de sprijin pe anumite membremembre

5 PUNCTE5 PUNCTE Pododermatită foarte Pododermatită foarte gravăgravă

- Cifozare pronunţată- Cifozare pronunţată

- Refuzul de a se mişca sau de a se - Refuzul de a se mişca sau de a se ridica din decubitridica din decubit

GS (gait score):GS (gait score):

Cheie de apreciereCheie de apreciere

2) Evaluarea stării de întreţinere

indicele stării de întreţinereindicele stării de întreţinere, notat cu puncte de la 1 la 5 pe baza:a) Gradului de evidenţiere a vertebrelor lombareb) Gradului de evidenţiere a tuberozităţilor iliacec) Poziţiei interliniei tuberozitate iliacă – tuberozitate ischiaticăd) Cavităţii formate între regiunea anală şi cea coccigienă (vedere

posterioară sau din lateral)

1 PUNCT1 PUNCT Animale cu stare Animale cu stare de întreţinere de întreţinere foarte precarăfoarte precară

- Cahexie foarte - Cahexie foarte avansatăavansată

- Zone osoase slab - Zone osoase slab acoperite cu muşchiacoperite cu muşchi

2 PUNCTE2 PUNCTE Animale cu stare Animale cu stare de întreţinere de întreţinere precarăprecară

- Zone osoase slab - Zone osoase slab acoperite cu muşchiacoperite cu muşchi

3 PUNCTE3 PUNCTE Stare de Stare de întreţinere întreţinere normalănormală

- Zone osoase bine - Zone osoase bine acoperite cu muşchiacoperite cu muşchi

4 PUNCTE4 PUNCTE Stare de Stare de întreţinere foarte întreţinere foarte bunăbună

- Razele osoase greu - Razele osoase greu de evidenţiatde evidenţiat

5 PUNCTE5 PUNCTE Animale obezeAnimale obeze - Zone osoase - Zone osoase neevidenţiabileneevidenţiabile

3) % de viţei care primesc colostru

determină

numărul de viţei colostraţi

numărul total de viţei

4) Paraplegia postpartum

Se evaluează în funcţie de măsurile care se iau referitor la:- raţii echilibrate- condiţii de adăpostire corespunzătoare- calitatea programelor de control al mastitelor şi altor boli- operativitatea şi calitatea diagnosticului şi tratametului

6) Nivelul NH3 – indicator pentru evaluarea globală a microclimatului

7) Starea igienică

indicele igienei corporale indicele igienei corporale – scală de la 1 la 4

morbiditatea viţeilor

mortalitatea

X 100

urmăreşte

zona inferioară a membrelor

zona retromamară

zona flancurilor şi partea superioară a membrelor

Pentru evaluarea igienei corporale:

- se examinează toate animalele din efectiv;

- se notează igiena corporală pentru fiecare dintre cele 3 regiuni corporale la vacile de lapte şi 2 regiuni la viţei şi tineret taurin

- se numără notele de 3 şi 4 = igienă precară

- se stabileşte ponderea acestor note în efectiv

Când ponderea este

< 20% = igienă bună: notată cu 0,5 puncte în cadrul ANI 35L

20-40% = igienă medie: 0 puncte

> 40% = igienă precară: - 0,5 puncte

indicele igienei indicele igienei corporalecorporale

BB Tineret bovin la Tineret bovin la îngrăşatîngrăşat

Puncte critice de control:Puncte critice de control:

a) % de animale cu stare de întreţinere precară;

scorul condiţiei corporale, apreciat pe o scară

de la 1-2 puncte

b) % de animale cu pododermatită;

c) respectarea ghidurilor de bunăstare

d) % de animale sănătoase din efectiv;

e) incidenţa stresului termic;

f) starea igienică a animalelor.

- manopere zootehnice

- manopere sanitare-veterinare

CC Porcine Porcine

Puncte critice de control pentru evaluarea bunăstării:Puncte critice de control pentru evaluarea bunăstării:a) % de scroafe cu stare de întreţinere precară (similar bovine);b) % de scroafe cu afecţiuni osteo-articulare şi ale ongloanelor;c) % de porci la îngrăşat cu pododermatite;

d) % de scroafe cu injurii, inclusiv cele produse de codofagie, zgârieturi;e) % de purcei şi porci la îngrăşat cu injurii;f) nivelul de NH3 din adăpost;g) respectarea ghidurilor privind manoperele zootehnice şi sanitare-veterinare;h) utilităţi alternative în cazul întreruperilor accidentale ale energiei electrice;i) asigurarea spaţiului minim disponibil;j) asigurarea cerinţelor de adăpostire;k) % de animale cu comportament nonadaptativ;

l) manipularea şi transportul porcilor

m) nivelul de frică faţă de om (teste comportamentale)

evaluare ca la bovine

% de mortalitate în timpul transportului

% de animale afectate de stresul de transport

Muşcarea congenerilor în zona flancului→ leziuni circulare

Codofagie Rotirea limbii

D D Puii de găină pentru carnePuii de găină pentru carne

Puncte critice de control pentru evaluarea bunăstării:Puncte critice de control pentru evaluarea bunăstării:a) manipularea păsărilor;b) starea igienică a aşternutului;c) concentraţia de NH3 din adăpost;d) % de pui cu afecţiuni ale acropodiului;e) alternative la întreruperea energiei electrice;f) % de păsări cu injurii în efectivele de reproducţie;g) asigurarea condiţiilor de adăpostire.

Aşternutul se evaluează pe bazaAşternutul se evaluează pe baza:1) incidenţei afecţiunilor acropodiului;2) igienei penajului;3) % de păsări cu arsuri la nivelul piciorelor.

Lungimea ghearelor, fisurile sau rupturile ghearelor

Starea pielii la nivelul zonei acropodiale plantare

% de pui cu afecţiuni ale acropodiului

Evaluare: Traversarea adăpostului de către evaluator;

Păsările cu afecţiuni se depărtează la 4 paşi de evaluator şi apoi se aşează în decubit;

Păsările sănătoase – mai mulţi paşi şi rămân în picioare.

Evaluare obiectivă = testul mersului în teren (Dawkins 2004)

0 → pui fără modificări de aplomb: mers normal, depasare minim 10 paşi;

1 → deplasare mai mult de 10 paşi, mers dismetric, tulburări de echilibru;

2 → refuză să se deplaseze sau se deplasează maxim 1-4 paşi.

Testul de deplasare în teren presupune pentru adăposturile mari:

- amenajarea în adăpost a unui ţarc în care se introduc 100 pui;

- se urmăreşte ieşirea puilor din ţarc printr-o deschidere şi mersul lor după ieşirea din ţarc.

E E Găini ouătoareGăini ouătoare

Evaluarea pe baza următoarelor puncte critice de control:

a) manipularea găinilor;

b) spaţiul disponibil;

c) nivelul NH3 din adăpost;

d) alternative la întreruperea energiei electrice;

e) respectarea ghidurilor – acţiuni zootehnice şi sanitare veterinare;

f) respectarea condiţiilor optime de adăpostire;

g) % de cuşti cu front optim de furajare;

h) % de păsări cu injurii;

i) % de păsări bine îmbrăcate în pene până la sfârşitul ouatului.

ÎMBRĂCAREA CU PENEÎMBRĂCAREA CU PENE- evaluare propusă de Tauson 1984

iniţial, sistemul viza 5 zone:

- toracoabdominală;

- membre inf.;

- dorsală a corpului;

- aripi;

- coadă.

Criteriile de acordare a punctajului pentru evaluarea îmbrăcării cu pene (Tauson, 1984)Criteriile de acordare a punctajului pentru evaluarea îmbrăcării cu pene (Tauson, 1984)

Sistemul de evaluare propus de Tauson în 2003

- cervicală;

- ventrală a corpului;

- pericloacală;

- dorsală a corpului;

- aripi;

- coadă.

Vizează 6 zone:

În funcţie de îmbrăcarea cu penaj, fiecare zonă se notează cu 1-4 puncte.

Punctajul final pe pasăre se obţine însumând notele cu care a fost punctată fiecare zonă, apoi se acordă calificativul.

f. precară (6-10 puncte)precară (10-12 puncte)medie (12-18 puncte)bună (18-20 puncte)f. bună (20-24 puncte)

Starea penelor

1,5 puncte = f. bună

1 punct = bună

0,5 puncte = medie

0 puncte = precară

-0,5 puncte = f. precară

calificativulcalificativul

STAREA PIELIISTAREA PIELII

Se acordă punctaj de la 1 la 3 pentru:

- zona crestei

- zona cozii Punctajul final/găină între 2 şi 6 punctePunctajul final/găină între 2 şi 6 puncte

2 puncte: starea pielii f. precară2-3 puncte: starea pielii precară3-4 puncte: stare medie4-5 puncte: starea bună5-6 puncte: stare f. bună

Notarea pentru starea pielii se face cu: 1,5 puncte – f. bună 1 punct – bună 0,5 puncte – medie 0 puncte – precară (-0,5 puncte) – f. precară

Acordarea punctajuluiAcordarea punctajului

III. Evaluarea automată a bunăstării vacilorIII. Evaluarea automată a bunăstării vacilor

Vaci în sist. dezlegatcu automatizarea

necesităţilor

eficienţă economică

reducerea forţei de muncă

condiţii de viaţă apropiate de cele de formare

relaţii reduse om-animale

depistarea mai greoaie

a problemelor de bunăstare

Evaluarea automată a bunăstării vacilorEvaluarea automată a bunăstării vacilor

temperaturăgreut. corporalăsănătatea ugeruluiestrulemisii respiratoriifactori de microclimat

- umid. relativă

- intensitate luminoasă

- zgomote

- viteza curenţilor de aer

- gaze

- pulberi, microorganisme

29 senzori29 senzori

ComputerComputer – inima (core-ul) sistemului- bază de date individuale pentru vaci

- prelucrarea datelor

BWAP (Bristol Welfare Assurance Program)BWAP (Bristol Welfare Assurance Program)

Programul de AsigurareProgramul de Asigurare

a Bunăstării – Bristol Universitya Bunăstării – Bristol University

Subsistemele de management – colectare şi introducere date

Activit. Nivelul producţiei Compoziţia Greutateavacilor individuale laptelui vacilor

individ

date legate de:

- fermă

- controlul mulsului

- determinarea indicatorilor fiziologici, patologici şi psihologici: temperatură, ritm cardiac, ritm respirator, încărcătura picioarelor şi dinamica acestora (lovirea), mişcarea (indicator de intrare în călduri), vocalizări (indicator de status fiziologic şi psihologic)

Conexiune la internet compararea bunăstării din diferite ferme de către:

organizaţii pentru bunăstarea şi protecţia animalelor

unit. de cercetare-dezvoltare

lanţuri de supermarket autorităţile statului pt:- controlu sănătăţii,- acordarea de subvenţii.

Sistemul de eSistemul de evaluarevaluare a buna bunăstăriiăstăriianimalelor conceput de Broomanimalelor conceput de Broom

Broom propune ca evaluarea bunăstării animalelor să aibă la bază principiul:

S (severitate) D (durată) N (număr).

perioada de bunăstare precară

gra

vit

ate

a b

un

ăs

tări

i p

rec

are

la nivel de individ

la nivel de grup (efectiv)

suma cantităţii de bunăstare precară pentru fiecare individ din grup

La baza evaluării bunăstării animalelor în sistemul propus de Broom stau parametri fiziologici, comportamentali, patologici şi productivi:

indicatori fizici ai plăcerii;

indicatori comportamentali ai plăcerii;

gradul de manifestare a comportamentelor puternic motivate;

comportamentele normale manifestate sau supresate;

posibilitatea dezvoltării anatomo-fiziologice normale;

gradul de aversiune;

încercări fiziologice de adaptare;

imunosupresia;

prevalenţa bolilor;

încercări comportamentale de adaptare;

patologia comportamentală (etopatiile);

modificări cerebrale (autonarcoza);

prevalenţa injuriilor;

tulburări de creştere şi de reproducţie;

scăderea speranţei de viaţă.

EvaluareaEvaluarea bun bunăstării animalelor în laboratorăstării animalelor în laborator

Metodele de laborator frecvent utilizate pentru evaluarea bunăstării animalelor sunt:

a) indicatorii hematologici:

- nr. de globule roşii

- hematocritul

- nr. leucocite

- formula leucocitarăneutrofilebazofilelimfocite

b) indicatori biochimici

glicemia

enzime

hormoni

opioizi endogeni – beta endorfina plasmatică şi tisulară

Creatinfosfokinaza (CPK)

Glutamat piruvat transaminaza (GPT)

Glutamat oxalilacetat transaminaza (GOT)

Adenocorticotrop

Cortizolul (seric, plasmatic, urinar)

catecolamine

c) statusul imun – capacitatea imună reactivă

EvaluareaEvaluarea bun bunăstării animalelorăstării animalelorpe timpul transportuluipe timpul transportului

Problemele de bunăstare se pot întâlni:

- la îmbarcare;

- pe timpul călătoriei;

- la debarcare, în locul de destinaţie.

Evaluarea bunăstării animalelor pe timpul transportului se referă la asigurarea condiţiilor care să reducă eforturile de acomodare a animalelor la stresul fiziologic şi psihologic.

Dintre aceste condiţii, menţionăm:- pregătirea sanitară veterinară şi zootehnică a animalelor (hrănirea anim. înainte de transport < porci);- pregătirea administrativ-organizatorică a transportului;- prinderea animalelor, scoaterea din cuşti, boxe, compartimente;- introducerea în cuşti, lăzi, containere;- manipularea pentru îmbarcare;- rampe mobile;- animalele trebuie să se recunoască între ele;

- scoaterea din lot a animalelor- alegerea unui animal blând care să urce primul pe rampă;- îngrijitorii să se poarte cu mult calm cu animalele;- folosirea bastoanelor electrice pentru deplasarea animalelor (32 V), saci de hârtie, rulouri din material plastic, panouri din lemn, carton sau mase plastice;- culoarele de trecere pentru urcarea în mijloacele de transport să fie înguste, altfel animalele se pot întoarce şi se rănesc;- cunoştinţe minime a personalului care participă la îmbarcare şi transport privind comportamentul animalelor (zona de siguranţă, viteza de deplasare etc.);- temperatură, umiditate, curenţi de aer;- zgomotele, iluminatul, privarea de hrană şi apă;- ruperea relaţiilor sociale;- vehiculele şi facilităţile acestora;- condiţii de îngrijire şi întreţinere pe timpul transportului:

● spaţiu disponibil/animal● ventilaţie corespunzătoare etc.

- modul de staţionare, durata staţionării;- pregătirea vehiculelor pentru călătorie.

Indicatorii semnificativi ai bunăstării animalelor pe timpul transportului sunt:

- % de mortalitate;

- % de morbiditate;

- tăieri de necesitate;

- fracturi;

- hematoame şi alte leziuni.

uşor de înregistrat

indicatori fiziologici utili

- temperatură corporală

- ritmul cardiac, ritmul respirator

- modificarea raportului heterofile/limfocite

- modificări enzimatice şi hormonale

- frica

- violenţa

- imobilitatea;

- comportamentele nonadaptative;

- vocalizele

indicatori comportamentali utili

tremurăturile musculare, emisiile de fecale, frecvenţa urinării;

- calou;

- calitatea cărnii după tăiere/sacrificare

carnea palidă, exudativă (PSE = pale soft exudative)

carnea uscată (DFD = dark firm and dry)

procentul ridicat de aripi cu vârful roşu

fracturi

indicatori de bunăstare precară şi f. precară

EvaluareaEvaluarea bun bunăstării animalelor în abatoareăstării animalelor în abatoare

ScopScop

reducerea suferinţei animalelor

obţinerea de alimente de origine animală sigure

Evaluarea bunăstării animalelor înainte de tăiere se bazează pe cinci puncte critice de control care se referă la:

● ● eficienţa asomării;eficienţa asomării;

● ● % de animale sensibile după asomare şi în timpul sângerării (prezenţa % de animale sensibile după asomare şi în timpul sângerării (prezenţa cunoştinţei);cunoştinţei);

● ● manifestările vocale;manifestările vocale;

● ● alunecările şi căderile;alunecările şi căderile;

● ● frecvenţa şi eficienţa folosirii bastoanelor electrice pentru conducerea frecvenţa şi eficienţa folosirii bastoanelor electrice pentru conducerea animalelor către locul de asomare.animalelor către locul de asomare.

A)A) EFICIENŢA ASOMĂRIIEFICIENŢA ASOMĂRII- Eficienţa folosirii pistolului cu bolţ captiv pe baza numărului de animale rămase fără cunoştinţă după prima încercare- Modul de amplasare a electroasomatorului

I) Asomarea cu pistol cu bolţ se practică

- cabaline- bovine- ovine- caprine- porcine- păsări

Pierderea cunoştinţei la prima încercare – DADA

Menţinerea cunoştinţei - NUNU

Poziţionarea pistoluluiPoziţionarea pistolului

Cai: deasupra punctului unde se încrucişează liniile imaginare de la ochi la urechi

Bovine: la întretăierea liniilor imaginare de la mugurele cornos către partea posterioară a ochiului

Ovine şi caprine fără coarne: pe linia mediană, deasupra nivelului ochilor, către măduva spinării

Ovine şi caprine cu coarne: în spatele occipitalului

La porci – deasupra ochilor, pe linia mediană

La păsări – pe calota craniană

II) Asomarea electrică (electroasomatoare)

Asomator tip foarfece cu electrozi

- pe laturile capului

- oi

- capre

- porci

- struţi

un electrod sub falcăun electrod în spatele urechilor,pe partea laterală a gâtului

Evaluarea eficienţei asomării cu pistol cu glonţ captiv:

- în abatoarele mici pe minim 20 animale/zi;

- în abatoarele mari pe cel puţin 20% din animale/zi.

după pierderea cunoştinţei la prima încercare

Se acordă următoarele calificative:

excelent: 99-100%acceptabil: 95-98%inacceptabil: 90-94%total inadecvat: sub 90%

Semnele insensibilităţii:Semnele insensibilităţii:- respiraţie neregulată

- lipsa reflexului corneean

(de clipire la atingerea ochilor)

colapsAnimale asomate cu pistol cu bolţ captivAnimale asomate cu pistol cu bolţ captiv

Asomarea electricăAsomarea electrică

- Pierderea instantanee a cunoştinţei

- rigiditate spastică timp de 30 secunde, după remisie ►insensibilitate

- lipsa manifestărilor vocale (prezenţa lor = durere)

- gâfâitul animalelor este permis – semn de moarte cerebrală

- asomare completă: limba atârnată, moale;

- limba răsucită: semn de posibilă sensibilitate

Păsările corect asomate: lipsa ridicării capului pe conveierul de tăiere

Evaluarea eficienţei asomării electrice cu electroasomatoare în funcţie de nr. de animale la care s-a aplicat corect

excelent: 99,5-100%excelent: 99,5-100%

acceptabil: 98,1-99,4acceptabil: 98,1-99,4

inacceptabil: 95-98%inacceptabil: 95-98%

total inadecvat total inadecvat << 95% 95%

CALIFICATIVE:CALIFICATIVE:

SpeciaSpecia Tensiunea curentuluiTensiunea curentului Durata asomăriiDurata asomării

SuineSuine Maxim 125 VMaxim 125 V Maxim 10 sec.Maxim 10 sec.

Ovine, caprineOvine, caprine 75 – 125 V75 – 125 V Maxim 10 sec.Maxim 10 sec.

BroileriBroileri 50 – 70 V50 – 70 V 5 sec.5 sec.

CurcaniCurcani 90 V90 V 10 sec.10 sec.

StruţiStruţi 90 V90 V 10 – 15 sec.10 – 15 sec.

BovineBovine Până la 1 anPână la 1 an 125 – 170 V125 – 170 V 6 – 7 sec.6 – 7 sec.

1-3 ani1-3 ani 150 – 170 V150 – 170 V 5 – 10 sec.5 – 10 sec.

Peste 3 aniPeste 3 ani 170 – 200 V170 – 200 V 10 – 12 sec.10 – 12 sec.

Reguli de protecţia muncii în asomarea animalelor:Reguli de protecţia muncii în asomarea animalelor:

- pardoseală izolată electric

- operatori

- tablou electric cu împământare

- evitarea dublei asomări (generează fracturi, spasme musculare)

- corpul ud al animalelor (bradicardie, stop cardiac)

- sângerare întârziată

- mănuşi de cauciuc

- cizme

- covor electric izolant

- carcase cu carne palidă, moale, exudativă (PSE)

- carcase cu carne închisă, dură, uscată (DFD)

B) PREZENŢA CUNOŞTINŢEI ANIMALELORB) PREZENŢA CUNOŞTINŢEI ANIMALELOR

Se apreciază pe:

- minim 20 animale (abatoare mici)

- 20% din animale (abatoare mari)

a) în cazul în care animalele se ridică pe linia de tăiere imediat după asomare

evaluarea se va face după ridicare/atârnare

b) în cazul în care animalele nu se ridică pe linia de tăiere

se aşteaptă 15-30 secunde până dispar spasmele(mai ales în cazul asomării electrice), după care se face evaluarea

CALIFICATIVE:CALIFICATIVE:

◙ excelent (mai puţin de 0,1% din animale nu îşi pierd cunoştinţa pentru bovine şi mai puţin de 0,05% pentru suine)

◙ acceptabil (mai puţin de 0,2% bovine nu îşi pierd cunoştinţa şi mai puţin de 0,1% suine)

CC) ) MANIFESTMANIFESTĂRILE VOCALEĂRILE VOCALE

Se monitorizează prezenţa manifestărilor vocale în timpul manipulării:

- pe culoarele pentru deplasare

- în timpul asămării în boxele de asomare

Bovine: 20 exemplare în abatoarele mici şi 20% din efectiv în abatoare mari

Suine: 20 exemplare în abatoarele mici şi 10% din efectiv în abatoare mari

CALIFICATIVE ACORDATECALIFICATIVE ACORDATE

Excelent: <0,05% cu prezenţa manifestărilor vocale

Acceptabil: 0,05-3%

Inacceptabil: 3-10%

Total inadecvat: > 10%

Excelent: niciun porc nu prezintă manifestări vocale (0% aplicare greşită a electroasomatorului)

Acceptabil: <1%

Inacceptabil: 1-2%

Total inadecvat: > 5

bo

vin

eb

ovi

ne

suin

esu

ine

D) ALUNECĂRILE ŞI CĂDERILE ANIMALELORD) ALUNECĂRILE ŞI CĂDERILE ANIMALELOR

Monitorizare la nivelul:

- rampelor de descărcare;- culoarelor de trecere;- boxelor de aşteptare;- boxelor de asomare;- în timpul contenţiei.

20 animale – abatoare mici

10% din animale – abatoare mari

CALIFICATIVECALIFICATIVE

Excelent: nici un animal nu alunecă

Acceptabil: <3% alunecă

Inacceptabil: 1% din animale cad

Total inadecvat: 3-15% din animale alunecă, 1-5% din animale cad

E) FRECVENŢA ŞI EFICIENŢA FOLOSIRII BASTOANELOR ELECTRICEE) FRECVENŢA ŞI EFICIENŢA FOLOSIRII BASTOANELOR ELECTRICE

Abatoare mici: se evaluează 20 animale

Abatore mari: se evaluează 10% din efectiv

Se notează:

DA DA – animalele se manifestă focal atunci când sunt atinse cu bastonul electric– animalele se manifestă focal atunci când sunt atinse cu bastonul electric

NUNU – nu se manifestă evident – nu se manifestă evident

CALIFICATIVE ACORDATE: BOVINE

CALIFICATIVE ACORDATE: SUINE

Probleme de bunProbleme de bunăstarea şiăstarea şiprotecţia animalelor de fermăprotecţia animalelor de fermă

Problemele de bunăstare a animalelor de fermă cuprind:

Transportul

Tăierea/sacrificarea umanitară

Condiţiile de creştere şi exploatare, sănătatea animalelor în sistem intensiv

Folosirea promotorilor de creştere a producţiilor

Aplicarea ingineriei genetice

Transportul animalelor de fermăTransportul animalelor de fermă

Obiectul transportului este constituit din:

- animale pentru reproducţie

- animale pentru creştere

- animale pentru creştere

- animale pentru tăiere

- animale pentru sport

Directiva Consiliului 91/638/EEC (Comunitatea Economică Europeană)

Transportul animalelor să fie redus din raţiuni de bunăstare

Problemele de bunăstare a animalelor legate de transportProblemele de bunăstare a animalelor legate de transport se referă la:durata călătoriei, construirea vehiculelor, supraîncărcarea (nerespectarea suprafeţei/animal), înfometarea, însetarea, mortalitatea, fondurile insuficiente pentru inspecţie şi control.

Acte normative care reglementează bunăstarea şi protecţia animalelor:

1)Reglementarea Consiliului Europei nr. 1/2005 privind protecţia animalelor pe timpul transportului

2)Reglementarea (EC) nr. 1255/97, care îmbunătăţeşte bunăstarea animalelor de fermă pe timpul transportului, cu referire la: condiţiile vehiculelor destinate transportului, durata transportului, timpul de odihnă

3)Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor pe timpul transportului internaţional – reducerea perioadei de transport la maxim 8 orela maxim 8 ore

○○ Pentru creşterea nivelului de bunăstare a animalelor pe timpul transportului – asigurarea de subvenţii pentru producţia zootehnică

○○ Fonduri pentru activitatea de inspecţie şi control

○○ Profesionalismul, conştiinciozitatea şi corectitudinea medicilor veterinari

Tăierea/sacrificarea umanitară a animalelorTăierea/sacrificarea umanitară a animalelor

Cauzele problemelor de bunăstare a animalelor înainte de tăiere sunt:- lipsa sau insuficienţa asomării;- nerespectarea actelor normative în domeniu;- modul de folosire a bastoanelor electrice;- transportul animalelor pentru tăiere pe distanţe lungi.

Sacrificarea (tăierea religioasă) trebuie să evite

Contenţia mecanică trebuie să prevină lezarea şi strivirea animalelor.

Direcţia Consiliului Comunităţii Economice Europene 74/577Direcţia Consiliului 92/45/EECDirecţia Consiliului 93/119/EEC

durereasuferinţaexcitaţia

Kosher,

Halal etc.

Îmbunătăţirea sistemuluiintensiv industrial se referă la:

- elaborarea şi impunerea de standarde minime obligatorii;

- elaborarea sistemelor de control al calităţii standardizate.

Condiţii de creştere, exploatare şi de sănătateCondiţii de creştere, exploatare şi de sănătatea animalelor în sistem intensiva animalelor în sistem intensiv

Sistemul intensiv-industrial de creştere şi exploatare a fost elaborat pentru:Sistemul intensiv-industrial de creştere şi exploatare a fost elaborat pentru:- Obţinerea de produse pe tot timpul anuluiObţinerea de produse pe tot timpul anului- Preţ de cost redusPreţ de cost redus- maxim de profitmaxim de profit

○ ○ Animalul nu a fost privit ca o fiinţă cu simţăminte, ci ca un mijloc biologic○○ Folosirea intensă a medicamentelor şi vaccinurilor vii○○ Apariţia antibiorezistenţei

○○ Implicaţii în

○○ Generează bunăstarea precară○○ Este neacceptabil din punct de vedere a bunăstării animalelor

poluarea mediului

siguranţa alimentelor

Problema promotorilor de creştere a producţiilorProblema promotorilor de creştere a producţiilor

Folosirea în zootehnie a promotorilor de creştere:

hormoni, antibiotice, betaantagonişti

Obţinerea alimentelorslabe calitativ

Pericol pentrusănătatea consumatorilor

CE interzice folosirea promotorilor de creştere în alte scopuri decât cele terapeutice.

Somatotropina

Folosirea somatotropinei bovine

- scop experimental

- scop ştiinţificCreşterea producţiei de carneCreşterea producţiei de carne

Creşte prod. lapte 6-20%Creşte prod. lapte 6-20%

Reducerea efectivelorReducerea efectivelor

Bunăstare precarăBunăstare precară

(reducerea perioadei de vieţă economică)(reducerea perioadei de vieţă economică)

Ingineria geneticăIngineria genetică

Este acceptată pentru cercetări ştiinţifice

Scop: îmbunătăţirea parametrilor productivi, creşterea rezistenţei la boliîmbunătăţirea parametrilor productivi, creşterea rezistenţei la boli

Exemple:

SUASUA

- obţinerea porcului cu carne slabă (foarte sensibil la boli: artrită)

Marea BritanieMarea Britanie

- porci cu gene umane (donatori de organe pentru om)

- porci cu hemoglobină umană (donatori de sânge)

Animalele modificate genetic au un spor de producţie cu cel puţin 10% mai mare faţă de animalele clasice şi o bunăstare neafectată.

Pe lângă porci, la Oficiul European de Patente sunt în omologare păsări şi peşti transgenici.

Animale transgenice:

- să se preteze creşterii şi exploatării animalelor în condiţii comercială de fermă

- să nu fie susceptibile la boli

- să nu le afecteze negativ bunăstarea

Eurogrupul cere ca proiectele de cercetare pe animale transgenice să fie evaluate etic, iar bunăstarea animalelor să fie prioritară.

BOVINEBOVINEProbleme de bunProbleme de bunăstare înregistrate la viţeii pentru producţia de carne albăăstare înregistrate la viţeii pentru producţia de carne albă

În sistemul dezlegat:În sistemul dezlegat:- Cazare în boxe individuale, fără aşternut boxe scurte, înguste elemente delimitare pline- Viţeii nu se odihnesc în poziţia caracteristică speciei- nu se pot întoarce, nu se pot autoîngriji, nu pot exercita schemele de comp. social

- furajare cu lapte şi înlocuitori de lapte (raţii carenţate în fier)

- nu sunt satisfăcute necesităţile poligastrice (lipsa fibroaselor sau f. puţine fibroase)

- viţei cu dificultăţi de mers, miodistrofie.

În sistemul legat:În sistemul legat:

Viţeii sunt cazaţi la sol, în grupuri mici şi sunt furajaţi ca în sistemul dezlegat, în boxe individuale.

Adăpostirea viţeilorAdăpostirea viţeilor

Viţeii prezintă o hipotermie neonatală (30 – 37 °C) care, în condiţiile asigurării colostrului şi a temp. Minime de 15 – 18 °C dispare în 3 zile.

CazareaCazareaviţeilorviţeilor

1. Lângă mame, pe stand:

Curenţi mari de aer,

Accidente.

2. Lângă mame, în boxe individuale

Bunăstare bună mamă + viţel,

Avantaje economice (se reduce forţa de muncă cu alăptarea artificială).

3. Lângă mame, în boxe colective

(rase de carne)

4. În profilactoriuprofilactoriu

a) În cuşti individuale (lungimea paralelă

cu axul longitudinal al adăpostului)

L = 1,15 m

l = 0,48 m

H = 0,95 m

Suport pentru 2 găleţi (adăpare, alăptare)

Management bun ►lipsa afecţiunilor respiratorii, digestive

b) Pe grătare (stinghii la h 20 cm de pardoseală)

Condiţionarea temp. aeruluiCondiţionarea temp. aerului

Iluminat mixtIluminat mixt

Ventilaţie naturală organizată mixtă sau mecanicăVentilaţie naturală organizată mixtă sau mecanică

Sistem de colectare purinSistem de colectare purin

5. Creşterea viţeilor în cuşti individuale amplasate în afara adăposturilor

superior tehnic, economicsuperior tehnic, economic

Condiţii:Condiţii: furajare abundentă şi de calitate, pentru procesele intense de termoreglare (iarna, sfârşitul toamnei, începutul primăverii)

Cuşti fără pardosealăCuşti fără pardoseală (lemn, material plastic)

L = 2,20 m

l = 1,45 m

H = 1,4 m

- până la 4 săpt. cazare dezlegat, doar în interior

- după 4 săpt. legat sau dezlegat, până la 3 luni

Grătar pentru fân

Cuşti cu pardosealăCuşti cu pardoseală

Microclimat de confort în profilactoriu:

T = 15-18 °C, R = 60-70%, curenţii de aer = 0,1 – 0,2 m/s iarna şi 0,5 m/s vara

I = 1/16, zgomote = 50 - 60 dB maxim, CO2 = 3000 ppm, NH3 = 26 ppm,

H2S = 10 ppm, CO = 30 ppm, pulberi în suspensie = 15 mg/m3, pulberi

sedimentabile = 17 g/m2/30 zile, UFC = 200000/m3

6. CreşeCreşe – pentru viţeii în vârstă de 60 – 90 zile, când se înţarcă

Cazare

Boxe individuale

Boxe colective pentru 10 – 15 viţei(1,5 m2/viţel)

Pardoseală: cărămidă pe cant, beton, grătare din lemn (h = 0,2 m) acoperite de strat de paie

Microclimat - similar celui din profilactorii

Diferenţe:

Temperatura cu 5 – 8 C mai mică decât cea din profilactoriu

Curenţi de aer 0,1 m/s iarna şi 0,4 m/s vara

1) Sistem legat – cazarea vacilor pe standstand: scurt, mediu, lungCapacitatea exploataţiilor este de 12, 22, 25, 50, 100, 120, 204, 316 locuri- Acoperiş în două ape sau monolit- Iluminat mixt (uşi, ferestre, becuri)- Pardoseală continuă şi discontinuă- Ventilaţie naturală organizată mixtă sau mecanică- Adăpare, furajare mecanice, sisteme de legare- Mulsul la bidonCazarea pe stand: crupă la crupă, cap la cap

Probleme de bunProbleme de bunăstare înregistrate la vacile de lapteăstare înregistrate la vacile de lapte

- reducerea speranţei de viaţă (exploatare superintensivă → epuizare)

- creşte incidenţa mastitelor (40%), metritelor (35%), şchiopături (25%)

- tăierea cozii

- folosirea somatotropinei bovine (tulburări metabolice)

- transferul de embrioni: generează suferinţă

cezariana în urma dezvoltării supraponderale a fătului

Adăpostirea vacilor de lapteAdăpostirea vacilor de lapte

se preferă!se preferă!

Standul (patul) scurtStandul (patul) scurt L = 1,6 – 1,8 m l = 1,1 – 1,2 m

Delimitate prin bare metalice sau el. spaţiere lemn

mastite, afecţiuni podale, metrite, prolaps vaginal şi uterin

Standul mijlociuStandul mijlociu L = 1,8 – 2,0 m l = 1,15 – 1,2 m

Asigură odihna adecvată a animalelor, în comparaţie cu standul scurt.

Standul lung (maternităţi)Standul lung (maternităţi) L = 2,4 – 3,0 m l = 1,2 – 1,4 mStandurile lungi nu sunt delimitateDezavantaj:Dezavantaj: consum mărit de forţă de muncă pentru igiena corporală, colectarea gunoiului, colectarea aşternutuluiAvantaj:Avantaj: asigură sănătate şi bunăstare superioară

AmenajAmenajări interioare:ări interioare:

Furajarea:

transportor cu şnec, remorca tehnologică, transportor cu bandă

Evacuarea dejecţiilor:transportor cu remorcătransportor cu plug racleur

În UE: sistemul hidraulic, durata de stocare 4-6 luni

Muls: la bidon sau pe platformă

Microclimat:

T = 10-14 °C, R = 60-75%, curenţii de aer = 0,3 m/s iarna şi 1 m/s vara

I = 1/20, iluminare artificială 3,5 W/m2 respectiv 50-60 lucşi, fotoperioadă 16 ore,

zgomote = 50 - 60 dB maxim, CO2 = 3000 ppm, NH3 = 26 ppm,

H2S = 10 ppm, CO = 30 ppm

pulberi în suspensie = 15 mg/m3, pulberi sedimentabile = 17 g/m2/30 zile

2) Sistemul dezlegat

- Posibilităţi de mişcare

- îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie

- forţă de muncă redusă

- promovează bunăstarea vacilor de lapte

Adăposturi semideschise:Adăposturi semideschise: 3 pereţi, fără tavan

Pardoseală din argilă compactată, aşternut permanent

S/vacă = 4 m2 în adăpost, S/vacă = 8 m2 în padoc

Furajarea – autoservire, prin grătare limitatoare din lemn sau metalice

Adăpători cu nivel constant, cu instalaţii de încălzire pentru iarnă

Adăposturi închise Adăposturi închise Deosebiri faţă de cele deschise:- pardoseală împărţită în zona de furajare, circulaţie, odihnă- evacuarea dejecţiilor tractor cu lamă (cazarea pe aşternut permanent)

plug racleur

hidraulic- Furajare: iesle

Aprovizionare cu remorca tehnologică, transportorul cu şnec, transportorul cu ciclon, transportorul cu bandă de cauciuc

- Adăparea: jgheaburi cu nivel constant

- Zona de odihnă

cazare pe cuşetă

aşternut permanent

cuşete

standuri-boxe

Maternităţi pentru vaciMaternităţi pentru vaci

Nr. locurilor din maternităţi 8-10% din efectivul matcă

Compartimente cu 10-20 locuri:

- ventilaţie naturală organizată mixtă

- iluminat mixt

- adăpare mecanică

- încălzire artificială

- evacuarea mecanică a bălegarului

Cazare

Sistem dezlegat în boxe individualeS/vacă 6 m2

Sistem legat pe stand mijlociu sau lungcap la capcrupă la crupă

pe două rânduri

Microclimat de confort:

T = 20-25 °C, R = 55-70%, curenţii de aer = 0,1 – 0,2 m/s iarna şi 0,5 m/s vara

I = 1/20, iluminare artificială 4,5 W/m2, restul ca la celelalte categorii

Anexele exploataţiei de vaciAnexele exploataţiei de vaci

Conform ISO 9002, laptele se recoltează în condiţii de igienă prin muls mecanic în adăpost: pe stand sau în săli de muls

Laptele este imediat răcit în lăptării

Sist. legat – pe stand, cu colectarea laptelui la bidon sau cu transport prin conducte

Sist. dezlegat – în săli de muls

a) Tip rotolactor (platforma rotativă)

b) Săli de muls cu posturi paralele

c) Săli de muls cu posturi în tandem

d) Sală de muls cu posturi în tunel

e) Sală de muls cu posturi în spic

(brăduleţ, os de peşte)

Sistem automat pentru muls cu program asistat de computer

dă informaţii privind:

- cant. lapte muls/vacă

- conductivitatea electrică a laptelui

(indicator al mastitelor)

- viteza laptelui

- temperatura laptelui

- pulsaţia vacuumului

- calendarul de reproducţie a vacilor

Tineretul taurin la îngrăşatTineretul taurin la îngrăşatProbleme de bunăstare:

- şchiopături- atrofia şi necroza cozii- raţii neadecvate (fibre bogate în energie)- lipsa mişcării- comportament nonadaptativ- comportament sexual- agresiunea- operaţiuni dureroase: ecornare, castrare, tăierea cozii, aplicarea inelelor nazale

cauza: supr. redusă/animal

AdAdăpostirea tineretului taurin la îngrăşatăpostirea tineretului taurin la îngrăşat

Sist. Baby-beef

Viţeii sunt preluaţi la vârsta de 15 zile15 zile şi sunt crescuţi şi îngrăşaţi până la 18 luni18 luni (250 kg)

Adăposturi pentru faza IAdăposturi pentru faza IViţei 15 zile până la vârsta de 45 zile (înţărcare)

Acoperiş în două ape

Iluminat mixt

Ventilaţie- aspirantă: vara, sf. primăverii, începutul toamnei

- refulantă: iarna, începutul primăverii, sf. toamnei

Evacuarea dejecţiilor: mecanic şi hidraulicCazare: cuşti individuale, constituite în bateriiFurajarea, adăparea: manual(Conform recomandării CE, se vor interzice boxele individuale)

Adăposturi pentru faza a II-aAdăposturi pentru faza a II-a

46 – 160 zile46 – 160 zile

Pardoseală discontinuă pe toată suprafaţa, cu amplasarea grătarelor din lemn cu aşternut de paie pe toată suprafaţa sau numai în zona de odihnă şi furajare

Cazare: boxe colective (1,3 – 1,4 m2/animal) pe 2 rânduri

Adăposturi pentru fazele a III-a şi a IV-aAdăposturi pentru fazele a III-a şi a IV-a181 – 540 zile181 – 540 zileDiferenţa dintre adăposturile pentru cele 2 faze

Nr. animale cazate/boxăNr. animale cazate/boxă

Faza a III-a: 38

Faza a IV-a: 24

CazareCazareBoxe colective amplasate pe două rânduriAdăpost închis, hrănire şi adăpare mecanizateIluminat mixtVentilaţie mecanică sau naturală organizată mixtă

Evacuarea dejecţiilor: hidraulic, lopata mecanică

Pardoseala discontinuă pe toată suprafaţa

Microclimat de confort:Microclimat de confort:PERIOADA IPERIOADA IT = 18-20 °C, R = 60-75%, curenţii de aer = 0,2 m/s iarna şi 0,5 m/s varaI = 1/10 – 1/14, fotoperioadă 14 ore/zi, intensitate luminoasă 60-70 lx,zgomote = 50 - 60 dB maxim, pulberi în suspensie = 15 mg/m3,pulberi sedimentabile = 17 g/m2/30 zileCO2 = 3000 ppm, NH3 = 26 ppm, H2S = 10 ppm, CO = 30 ppmUFC = 250000/m3 aer

PERIOADA IIPERIOADA IIT = 12-14 °CI = 1/15 – 1/25

PORCINEPORCINEScroafe pentru reproducScroafe pentru reproducţieţie

Probleme de bunăstarecazare strâmtă, fără aşternut → nu se pot exprima comportamentele: exploratorii, sociale, de amenajare a cuibului, de odihnă, fătare; este mult limitată mişcarea → disconfort, suferinţă, comportament nonadaptativ: bunăstare precarăbunăstare precară

Parlamentul Europei a interzis cazarea scroafelor în sistem legat

Paiele asigură

condiţii de confort

mediu de scormonit

mediu de râmat

Adăposturi pentru scroafe şi scrofiţe gestanteAdăposturi pentru scroafe şi scrofiţe gestante

Sist. intensiv:Sist. intensiv:

cu sau fără padoc

Sunt împărţite în compartimente şi acestea în boxe

individuale

colective (8 – 35 scroafe)

Sist. alternativăSist. alternativă

- cazarea în boxe colective mici, pardoseală continuă cu aşternut din paie

- furajarea individuală automată, controlată prin computer

Suprafaţa: 1,5 – 2 m2/animal Cubajul: 20 m3/scroafă

Microclimatul de confortMicroclimatul de confortT = 15-18 °C, R = 60-70%, curenţii de aer = 0,3 m/s iarna şi 1 m/s varaI = 1/18 – 1/20, fotoperioadă 14 ore/zi, intensitate luminoasă 50-60 lx,zgomote = 50 - 60 dB maxim pt. sistemul alternativă şi sectorul extensiv,80 – 90 db pentru sist. Intensiv, pulberi pulberi în suspensieîn suspensie = = 3-5 mg/m3-5 mg/m33,pulberi sedimentabile = 17 g/m2/30 zile, endotoxine = 0,07 – 0,08 mg/m3 aer,CO2 = 3000 ppm, NH3 = 26 ppm, H2S = 10 ppm, CO = 30 ppmUFC = 250000/m3 aer

AdAdăpostirea scroafelor şi scrofiţelor în lactaţieăpostirea scroafelor şi scrofiţelor în lactaţie

În exploataţii de tip intensiv

Maternitate:Maternitate: scroafe cu 10 – 14 zile înainte de fătare → înţărcare

adăposturi asemănătoare cu cele pentru perioada de gestaţie

Împărţite în compartimente ►boxe individuale

Principiul de funcţionare “ totul plin – totul gol”

Boxele sunt împărţite în 3 zone, având o supr. totală de 3 m2 (L = 2 m; l = 1,5 m)

Zonă de cazare scroafă

Zonă deodihnă purcei

Zonă defurajare purcei

Modern: geometrie variabilă a zonei destinate scroafei, ajustabilă după dimensiunile acesteia

Elemente pentru delimitare a boxei confecţionate din metal sau material plastic, putând fi drepte sau curbe

Încălzirea se realizează cu radianţi

Cubaj 21 – 25 m3

Microclimatul de confortMicroclimatul de confortScroafă: T = 18-20 °C,temperatura aerului 24-26 °CPurcei: T = 30-32 °C la nivelul patului cald

hipotermie neonatală 8-1o zile

Fotoperioadă 16 ore/zi, I = 1/18-1/20, intensitate luminoasă 50-60 lx,R = 60-70%, curenţi de aer maxim 0,3 m/s iarna şi 1 m/s varazgomote = 80 - 90 dB sist. intensivpulberi sedimentabile = 17 g/m2/30 zile,CO2 = 3000 ppm, NH3 = 26 ppm, H2S = 10 ppm, UFC = 250000/m3 aer

Neasigurarea temperaturii optime atrage: dispariţia reflexului de supt, reducerea gradului de absorbţie a imunoglobulinelor la nivelul tubului digestiv (tulb. digestive)

Purceii necolostraţi → mor în proporţie de până la 90% până la înţărcare

Purceii care nu sug

- se înghesuie

- sunt apatici

- mor

În maternitate se evită zgomotele pentru:- a nu perturba comunicarea sonoră dintre scroafe şi purcei- asigurarea sincronizării între secreţia de lapte şi ingestia acestuia

Înţărcare purceilor se poate face:a) Din raţiuni veterinare la 8-10 zile8-10 zile (pt. controlul bolilor bacteriene) şi 14-21 zile14-21 zile (pt. controlul bolilor virale)a) Din raţiuni zootehnice – pt. folosirea scroafelor: 21 zile21 zile

Tineret porcin pentru creştere şi îngrăşareTineret porcin pentru creştere şi îngrăşare

Probleme de bunăstare (indicatori ai bunăstării precare)- lipsa aşternutului- suprafaţa redusă/animal- suprapopularea- microclimatul necorespunzător care generează: lupta intraspecifică (agresivitate, codofagie), afecţiuni podale, diverse tulb. comportamentale

Directiva 91/360/CEE prevede:

Tăierea cozii şi a dinţilor nu trebuie să fie proceduri de rutină

Castrarea peste vârsta de 4 săptămâni – numai de către medicul veterinar şi sub anestezie

Tineretul mascul care se taie la 100 kg nu se mai castrează: Germania, Italia

Adăpostirea tineretului porcin pentru creştere şi îngrăşareAdăpostirea tineretului porcin pentru creştere şi îngrăşare

30-35 kg până la 100-120 kg (ideal până la 105 kg)

Sisteme de exploatare

- intensiv

- semiintensiv

- extensiv

în acest sector se preia tineretul de la creşă şi animalele reformate

Sist. intensivSist. intensiv

Adăposturi mari, împărţite în 2 sau mai multe compartimente şi acestea în boxe colective – amplasate pe două sau mai multe rânduri

Într-o boxă: 20 – 30 animale (0,7 – 0,8 m2/animal)

în faza a II-a (60-120 kg)

0,5 m2/animal în faza I (30 – 60 kg)Pardoseala boxei are 3 zone: furajare, odihnă, defecareVol. de ventilaţie: 15-45 m3/animal iarna 65-120 m3/animal varaPereţii despărţitori: înălţime 1,3 m

Îngrijire şi întreţinereÎngrijire şi întreţinereScop: asigurarea sporurilor de creşterecu consum de furaje redusEvitarea leziunilor corporale

odihnăodihnă

furajarefurajare

defecaredefecare

Microclimat:Microclimat:

Iluminat prin ferestre, obloane, shed

I = 1/25

Intensitate = 30 lucşi

Temp = 18 – 20 °C pt. prima fază

17 – 19 °C pt. faza a doua

UR = 55 – 70% pt. perioada I

60 – 75% pt. perioada a II-a

Celelalte similare cu vierii

Furajarea:Furajarea: reţete de furaje uscate

Pentru prima fază = conţinut proteic ridicat

Pentru a doua fază = au valoare energetică mai ridicată

După transferarea grăsunilor în adăposturile de îngrăşare, se hrănesc în continuare 7 zile cu reţete de tineret

Trecerea de la o reţetă la alta se face treptat.

Furajare ad libitumad libitum

Sistem semiintensivSistem semiintensiv

- la fel ca cel intensiv

- furaje cu densitate redusă în principi nutritivi

Sistem de creştere şi îngrăşare extensivSistem de creştere şi îngrăşare extensiv

Adăposturi cu diverse dimensiuni, cu boxe comune

- pardoseală continuă

- fără aşternut

- cu rigolă în afara boxelor

- jgheaburi pentru adăpare

- ventilaţie naturală organizată mixtă

- se folosesc furaje verzi şi resturi menajere, subproduse din industria laptelui, concentrate pentru faza de finisare

Probleme importante de bunăstare şi protecţieSistemul intensiv – industrial Sistemul intensiv – industrial (sunt exploatate (sunt exploatate 90% din găinile pentru ouă)90% din găinile pentru ouă)

-adăposturi oarbe, baterii de cuşti de 2-8 nivele;adăposturi oarbe, baterii de cuşti de 2-8 nivele;

- comportamente stereotipe;comportamente stereotipe;

- acoperire necorespunzătoare cu pene;acoperire necorespunzătoare cu pene;

- slăbiciunea picioarelor;slăbiciunea picioarelor;

- osteoporoză;osteoporoză;

- ulcerele degetelor, gheare lungi;ulcerele degetelor, gheare lungi;

- tăierea ciocului.tăierea ciocului.

PROBLEME DE BUNPROBLEME DE BUNĂSTARE ŞI PROTECŢIE A PĂSĂRILORĂSTARE ŞI PROTECŢIE A PĂSĂRILOR

Găini ouătoare (ouă consum sau ouă de incubat)Găini ouătoare (ouă consum sau ouă de incubat)

Pentru bunăstare deplinăbunăstare deplină:

- existenţa cuibarelor;

- existenţa stinghiilor;

- existenţa băii de praf;

- amenajarea spaţiilor pentru fâlfâitul aripilor;

- existenţa posibilităţilor de mişcare.

Acte normative prin care se aprobă dimensiunile standard pentru cuşti

S = 450 cm2/găină, 10 cm – frontul de furajare

65% din suprafață65% din suprafață

h = 40 cm h = 35 cm

panta = 14%

Reglementarea 1907/90

768/95marcarea ouălor pe sist. de producție

- interzicerea bateriilor de cuști- interzicerea bateriilor de cuști

Adăpostirea găinilor pentru ouă consum

Găinile pentru ouă consum se pot exploata:1) în baterii de cuști2) în baterii fără cuști3) la sol, pe așternut permanent și pat sau doar pe așternut permanent

1) Exploatarea în baterii de cuști de tip piramidal pe 4 nivele – neecologicăSistem de furajare în cascadă

2) Exploatarea în baterii de cuști verticale – ecologică

- jgheab de furajare- jgheab de colectare ouă- canal ventilaţie- bandă de colectare şi uscare dejecţii- sistem de adăpare cu picurător

3) Sistem intensiv la sol, în 3 variantea)a) Cazarea pe aşternut permanent şi paturi din şipci de lemn amplasate centralCazarea pe aşternut permanent şi paturi din şipci de lemn amplasate central- cuibare cu două nivele amplasate perpendicular pe axul longitudinal al

adăpostului (recoltarea ouălor este manuală)- furajarea şi adăparea mecanice (frontul de furajare şi de adăpare amplasate

în zona paturilor – cu pardoseală discontinuă)

b) Paturile din grătar de mat. plastic sunt amplasate în partea centrală, de o b) Paturile din grătar de mat. plastic sunt amplasate în partea centrală, de o parte şi de alta a cuibarelorparte şi de alta a cuibarelor

- cuibarele sunt amplasate pe axul median al adăposturilor (recoltarea ouălor este mecanică)

- frontul de adăpare este amplasat deasupra paturilor din grătare (adăpare mecanică)

- frontul de furajare este amplasat în zonele laterale acoperite de aşternut permanent (furajare mecanică)

c

a b

c) Exploatare pe aşternut permanent amplasat centralc) Exploatare pe aşternut permanent amplasat central- paturi din grătar mat. plastic amplasate lateral, pe 2 rânduri- cuibare amplasate în centrul celor 2 rânduri de paturi (recoltarea ouălor

mecanică); Furajarea şi adăparea mecanice: fronturile de furajare şi adăpare sunt amplasate în zonele celor două rânduri de paturi

CUIBARELECUIBARELE

clasice, din lemn, cu două fante laterale - pardoseală orizontală acoperită cu aşternut din paie

moderne

cu recoltare manuală

cu recoltare mecanică

Avantaje:Avantaje:pardoseala din grătar plasticaşternut de forma unei perii plasticse decontaminează uşornu se sparg ouăleeste refolosibil

Microclimatul de confortMicroclimatul de confortT = 13 – 18 °CR = 60 - 70% vara; 80% iarnaCurenţi de aer = 0,3 m/s; 1,5 m/sCO2 = 2500 ppm

Sistem alternativSistem alternativăă

Tehnologii:

- Natura

- Voletage

- Volier-Matic

- Floor-Matic

Condiţii de viaţă apropiate de cele naturale sub raportul mişcării, odihnei şi relaxării.

Adăposturi cu pardoseala împărţită în 3 zone:

- de furajare şi adăpare

- de odihnă şi dormit

- de ouat şi destindere - scormonit

amplasate în bateria de cuşti

amplasate în afara bateria de cuşti

► ► Sistemul Natura –Sistemul Natura – baterie fără cuştibaterie fără cuşti2-3 nivele; L=2,9-3,2 m; h=2,4 m; l=2,9-3,2 m, h=2,5 m

FurajareFurajare – hrănitori tronconice cu jgheab circular

AdăpareAdăpare – adăpători cu nivel constant

PardosealaPardoseala – discontinuă din plastic în zona de furajare-adăpare, uşor înclinată, asigurând rostogolirea ouălor în jgheaburi de colectare

Evacuarea dejecţiilorEvacuarea dejecţiilor – cu benzi rulante amplasate sub fiecare zonă de furajare, adăpare şi odihnă

Zona de ouat:Zona de ouat: baterii de cuibare cu 1-3 nivele

Zona de odihnă şi dormit:Zona de odihnă şi dormit: este reprezentată de stinghii din lemn amplasate deasupra ultimului nivel al baterii

Zona de relaxare – scormonit:Zona de relaxare – scormonit: aşternut permanent

alee de circulaţie îngrijitori

Controlul furajării, adăpării, colectării ouălor, eliminării dejecţiilor = computerizat

► ► Sistemul Sistemul VoletageVoletage – – baterie verticală formată din 2 corpuri alăturate:- unul cu 2 nivele- unul cu 3 nivele

► ► Sistemul Voliere-Matic (SUA) –Sistemul Voliere-Matic (SUA) – baterie fără cuşti pe 4 nivele

► ► Sistemul Floor-MaticSistemul Floor-Matic: exploatare la sol, pe aşternut permanent şi stinghii

UE a agreat trei sisteme:

1) Pe aşternut permanent

2) Pe stinghii

3) În spaţii libere (pe teren înierbat)

1)1) Cazarea pe aşternut permanentCazarea pe aşternut permanent7 păsări/m2

30% din suprafaţa pardoselii: zona de scormonit – destindere70% baterii fără cuşti tip Naturabaterii de cuibarefront furajare 8 cm/pasăre8-10 păsări/adăpătoare cu picurător100 păsări/m2 de cuibar15 cm liniari stinghie/pasăre pt. odihnă

Pentru a creşte nivelul de bunăstare – amenajarea spaţiului de mişcare în aer liber, din care o parte înierbată

2) Cazarea pe stinghii2) Cazarea pe stinghii25 păsări/m2

15 cm stinghie/pasăre8 cm front furajare/pasăreo adăpătoare cu picurător / 8-10 păsări1 m2 cuibar / 100 păsări

3) Cazarea în spaţii deschise, cu teren înierbat3) Cazarea în spaţii deschise, cu teren înierbat7 păsări/m2

30% din suprafaţa pardoselii: zona de scormonit – destindere70% baterii fără cuşti tip Naturabaterii de cuibarefront furajare 8 cm/pasăre8-10 păsări/adăpătoare cu picurător100 păsări/m2 de cuibar15 cm liniari stinghie/pasăre pt. odihnă

Probleme de bunăstare la păsări pentru carneProbleme de bunăstare la păsări pentru carne- Găini- Curci- Raţe- Gâşte

Probleme de bunăstare asociate sistemului intensiv-industrial:- ascită- anomalii scheletice şi musculare- artrite- ulceraţii acropodiale- durere

- introducerea sau scoaterea din lăzi sau cuşti- călătoriile la abator

condiţii necorespunzătoare de microclimat,condiţii necorespunzătoare de microclimat,

raţii bogate în principi nutritivi,raţii bogate în principi nutritivi,

densitate mare,densitate mare,

spor mare de creştere.spor mare de creştere.

Adăpostirea puilor de găină pentru carneAdăpostirea puilor de găină pentru carne

Perioada de producţiePerioada de producţie

8 – 11 săptămâni 8 – 11 săptămâni

6 – 9 săptămâni creştere şi îngrăşare

2 – 3 săptămâni vidul sanitar şi decontaminarea

Creşterea şi îngrăşareaCreşterea şi îngrăşarea

la sol

în baterii

sist. extensiv

sist. intensiv

cuşcă mică

cuşcă mare

Adăpostirea la sol, pe aşternut permanentAdăpostirea la sol, pe aşternut permanentAdăposturi cu 2 compartimente, fiecare împărţit în 4-6 boxe prin panouri de plasă de sârmă

Creşterea şi îngrăşarea puilor de găină

a) sist. monofazial

b) sist. difazial

a) Cazarea puilor de la vârsta de o zi până la tăiere într-un singur adăpost

b) Cazarea în 2 adăposturi

în primul până la 21 zile

de la 22 zile până la tăiere

► ► Adăpostirea în baterii de cuştiAdăpostirea în baterii de cuşti

Cuşti mici – pardoseală din plasă de sârmă, incidenţa mare a bursitei sternale

Cuşti mari – pardoseală din plastic

BromaxxBromaxx

În OlandaOlanda: baterii verticale pe 3-4 nivele, cuşti mari şi aşternut ventilat

Dimensiunile cuştii: L = 4 m; l = 1,4 m;

h = 0,6 m, densitate 17 pui / m2,

10 adăpători cu picurător / cuşcă

Temperatura, umiditatea, ventilaţia, iluminatul, furajarea şi adăparea sunt controlate şi monitorizate computerizat

Bandă Bandă transportoare transportoare dejecţii + dejecţii + livrare puilivrare pui

Pardoseala plastic Pardoseala plastic Flolana, peste care Flolana, peste care se aşează aşternutse aşează aşternut

În GermaniaGermania: bateria verticală pe 4 niveleBroiler Super-Cage

Cuşti mari: L = 1,94 m; l = 0,94 m; h = 0,4 m

→ 36 pui36 pui

Pardoseală plasă plastic Flolana, sub care se găseşte banda pentru colectarea şi evacuarea dejecţiilor

Furajare computerizată în jgheaburi exterioare cuştilor

Adăparea cu adăpători cu picurător în interiorul cuştilor

Sistemul de ventilaţie asigură deshidratarea dejecţiilor = emisii reduse de NH3

În JaponiaJaponia: bateria verticală pe 4 nivele, cu o singură cuşcă pe nivel, model HosayaHosaya (100 m)

Pardoseala cuştii = bandă material plastic cu orificii, suspendată pe role amplasate la 0,5 m distanţă între ele

Furajare, adăpare şi ventilaţie similar bateriei germane, banda – pardoseală asigură şi transportul puilor la capătul bateriei, de unde sunt încărcaţi în cuştile de transport

Microclimatul de confortMicroclimatul de confortFotoperioada 23 ore pe toată durata sau23 ore în săpt. I16 ore în a II-a săpt.8 ore până la sacrificareI = 25 lx.Rata ventilaţiei 1 m3/kg/oră iarna şi 5 m3/kg/oră vara

Adăpostirea tineretului de curcă pentru carneAdăpostirea tineretului de curcă pentru carne

- la sol, pe aşternut permanent- în baterii de cuştiDensitate 6 pui/m2

Similar puilor de găină pentru carne

Microclimatul de confortMicroclimatul de confort

T = 24 – 22 °C I săpt. 20 °C a II-a săpt. 19-18 °C a III-a săpt. 18-17 °C a IV-a săpt. 17-15 °C a V-a săpt., 16-13 °C până în a XIV-a

Sub eleveuze: 4 zile 36 Sub eleveuze: 4 zile 36 °C°C;;I săpt. 34 I săpt. 34 °C °C ;;II săpt. 34-31 II săpt. 34-31 °C °C ;;III săpt. 31-29 III săpt. 31-29 °C°C;;IV săpt. 27-23 IV săpt. 27-23 °C°C;;V săpt. 20 V săpt. 20 °C°C;;până la sacrificare 21-15 până la sacrificare 21-15 °C°C

sist.alternativă

Palmipede pentru ficat grasPalmipede pentru ficat gras

Probleme de bunProbleme de bunăstareăstare

- durere- disconfort- suferinţă

generate desist. de cazare

îndopare

stres inflamareagâtului

durere hipertrofiaficatului

4-8 ori > normal

disconfort:presiune asupra celorlalte organe

Ficat gras: 120 g raFicat gras: 120 g raţăţă 400 g gâscă400 g gâscă

AdăpostireAdăpostireBoxe 1,5 / 1,5 m; paralele cu axul longitudinal al adăpostului şi

despărţite prin alei de circulaţie (amplasate pe canale colectoare)

Creşterea şi exploatarea palmipedelora) În baterii de cuşti – pt. raţe (similar găini)b) Sistem sezonier – în şoproane (închise sau deschise)

– tabere de vară – adăposturi închise climatizate pt. demaraj

Şoproane închise (1 noiembrie – 31 mai)Şoproane închise (1 noiembrie – 31 mai)

- acoperiş în 2 ape

- pardoseală pământ bătut, aşternut permanent

- ventilaţie naturală neorganizată

- iluminat mixt

- padocuri exterioare betonate cu bazine de copulaţie

- boxe împărţite prin panouri plase sârmă (h = 1 m; l = 0,5-1,5 m)

Şoproane deschiseŞoproane deschise – la fel ca cele deschise

lipsesc pereţii longitudinali

AdAdăpostirea bobocilor de raţă pentru carneăpostirea bobocilor de raţă pentru carneCazare la sol, pe aşternut permanent din paie (5 boboci / m2)

Cazare la sol, pe grătare din lemn (8-9 boboci / m2)

- adăposturi din plasă de sârmă

- baterii de cuşti

Creşterea şi îngrăşarea au loc în trei etape:

1) 1-7 zile

2) 8-21 zile

3) 21-49 zile

Sub eleveuze 300 boboci

greutate 2,6 kg

Microclimat de confortMicroclimat de confortFotoperioadă 23 ore pe toată durataTemperatura 35-33 °C în prima ziScade cu 1 ° C/zi timp de 14 zile,iar la 3 săpt. este de 20 – 25 ° C

Temp. adăpostului = 22-24 °CRestul ca la găini

sub eleveuză

1) În sistem continuu – la sol, pe aşternut permanent (11 săpt., densitate 4 boboci / m2)

2) În sistem discontinuu – difazial

a) Prima etapă 1-19 zile adăpost cu mediu controlat 7 boboci / m2

b) A doua etapă 20-56 zile cazare în şoproane deschise 3 boboci m2

Adăpostirea bobocilor deAdăpostirea bobocilor degâscă pentru carnegâscă pentru carne

Microclimatul de confortMicroclimatul de confortT sub eleveuze: I zi 35-36 °C, la 14 zile 25-24 ° C, la 28 zile 22 ° C,la 56 zile 20-15 ° C, fotoperioada 23 ore. Restul ca la găini

Păsări crescute pentru vânători organizatePăsări crescute pentru vânători organizateFazaniPotârnichiPitpalaciBibilici (carne şi ouă)

Probleme de bunăstareProbleme de bunăstareAdaptareMoarteSuferinţă

Adăpostirea bibilicilor pentru carneAdăpostirea bibilicilor pentru carneCreşterea şi îngrăşarea în 2 perioade:

1-28 zile29-98 zile

Cazarea – la sol, pe aşternut din paie – la fel ca la puii de găinăÎn perioada 1 – 12 zile, puii se cazează pe 33% din suprafaţa pardoselii, la o densitate de 30 pui / m2

În perioda 13 – 21 zile, suprafaţa ocupată 66% din supr. adăpostului, la o densitate de 15 pui / m2

După 21 zile: întreaga supr. este ocupată, densitate 7,5 pui / m2

greutate 1450 - 1600 g

Finisarea se realizează înadăposturi închise

voliere

Microclimat de confortMicroclimat de confortInt. luminoasă – ghirlandele de becuri amplasate la 100 W, la 2 m între ele şi la 1 m distanţă de solT = 38 – 24 °CAlternanţa lumină – întunericRestul ca la tineretul de găină

Oul de bibilică = 48 gOuatul durează 8 – 8,5 luni: 190 – 200 ouă / bibilicăPer. de incubaţie 27 zileParametrii de incubaţie: t = 37,6 °C; R = 55-60%

AdAdăpostirea prepeliţelorăpostirea prepeliţelor

Creşterea tineretului de reproducţie la sol, pe aşternut permanentCreşterea tineretului de reproducţie la sol, pe aşternut permanent

S încăperii 3-16 m2, încălzite, cu iluminat mixt

Creşterea tineretului de reproducţie în baterii de cuştiCreşterea tineretului de reproducţie în baterii de cuşti

Monofazial

Cuşti în baterii 5-10 nivele

difazial

românesc japonez130 pui / cuşcă

11 nivele11 nivele

Până la 21 zile,

în baterii piramidaleîn baterii piramidale cu 3 nivele de cuşti, pardoseala din plasă de sârmă cu ochiuri sub 1 cm

încălzire cu rezistenţă electrică

în baterii de cuşti verticaleîn baterii de cuşti verticale cu colect. dejecţii în tăviţe

AdAdăpostirea ăpostirea fazanilorfazanilor

Fazanii se cresc pentrucarne

livrare în viu, pt. organizarea de vânători comerciale

Fazanii pentru reproducţie se pot exploata:

- la sol;

- în voliere neînierbate cu cameră de ouat (6-7 femele şi 1 mascul)

- în voliere înierbate

- în baterii orizontale de cuşti (2x2 m) amplasate în aer liber (5-6 femele şi un mascul)

- sistem modern, în adăposturi în care se pot practica însămânţări artificiale

Camera de ouat (şopronul)Camera de ouat (şopronul) – – L L = 8-9 m, padocul – L = 12 m= 8-9 m, padocul – L = 12 m

Delimitarea camerelor de ouat prin plase de sârmă

1 mascul la 12 femele (rase de vânat)

1 mascul la 9 femele (rase de carne)

Ouăle sunt stocate maxim 7 zile

t = 15 °C, UR = 70-80%

Procentul de ecloziune = 75%

Incubarea ouIncubarea ouălor de fazaniălor de fazani

naturalnatural(cutii de clocit pentru

găinile cloşti)

artificialartificial(incubatoare multivârstă)

Incubaţia durează 23-24 zile (21 zile + 3 zile ecloziunea)

Temperatura de incubaţie 37,75 °C; UR = 45-50%

Temperatura de ecloziune 37,5 °C; UR = 70-85%

Puii de fazanPuii de fazancuşti de creştere

puierniţe la sol, pe aşternut permanent, în ţarcuri circulare

densitate 25 pui/m2

Debecajul la 3-4 săptămâni

După 7 săptămâni sunt transferaţi în voliere înierbate

sau cultivate cu

porumb

rapiţă

varzăÎn volieră trebuie să se asigure un pui la 4-5 m2

Pt. vânătoare, fazanii se vând la 20 săptămâni de viaţă

O fermă de fazani: 12000 – 15000 exemplare

Microclimatul de confort → ca la puii de găină

Adăpostirea potârnichilorAdăpostirea potârnichilor

Potârnichile se cazează la sol, în ţarcuri

l = 0,4 – 1,0 m L = 1,0 – 2,0 m h = 0,4 m

Reproducerea

► Cuşti colective: 40 – 50 femele şi 10 masculi

40 ouă/sezon

► Cuşti individuale: cupluri separate

potârnichi gri

potârnichi roşiiSuprafaţa în voliere 2-3 m2/potârniche

Celelalte elemente – ca la fazani

Păsări alergătoarePăsări alergătoare

Carne

Pene

Puf

Piele

struţ

Probleme de bunăstare

- datorită condiţiilor climatice diferite faţă de cele în care s-au format- struţii sunt sensibili la umiditate (nu au glande uropigene)- penele sunt higroscopice – reţin apa din precipitaţii: susceptibilitate la îmbolnăviri a frigore- mortalitate mare în stadiul de pui- tulburări scheletice- durere- disconfort- sângerarea în urma recoltării penelor în timpul exploatării (jumulirea penelor înainte de tăiere)

Adăpostirea struţilorAdăpostirea struţilor

Ale

i d

e ci

rcu

laţi

e l

= 1

,5 m

SuprafeSuprafeţe dreptunghiulareţe dreptunghiulare

Padocuri

Ţarcuri înierbate

Dublarea elementelor de compartimentare(sârmă, foaie de cort, folie polietilenă, gard viu) Ş

op

roa

ne

Şo

pro

an

e

Pentru pui care aleargă pe lăţime, raportul între laturile padocului este 0,8/6; iar pentru adulţi de 1/10

Din cauza vitezei de deplasare (45 – 60 km/h)

- izbituri

- contuzii

- leziuni

- plăgi

- fracturi

Elemente de compartimentare

de calitate deosebită

Plasa de sârmă trebuie să fie:

- rezistentă

- elastică

- zincată sau plastifiată

Stâlpii dinLemn

Ţeavă metalică rotundăh = 3,0 m; din care 0,5 m îngropată

Garduri confecţionate din panouri prefabricate din tuburi metalice montate vertical (risc mai mic de accidente)

Adăposturi

- închise

- semideschise

- deschise

H la streaşină = 3 m

Groapa de nisipGroapa de nisipAmplasată la 5-6 m de adăpostLoc de odihnăLoc de curăţire corporalăDepunere de ouă

a. Stâlp de susţinere a acoperişului şopronului;

b. b. Acoperişul şopronului;

c. Jgheab de furajare;

d. Groapa de nisip;

e. Împrejmuire.

Furajare

Adăpare

Jgheaburi trapezoidale din mat. lucitoare (culori clare)

20 x 50 x 15 sau 30 x 60 x 15

amplasate direct pe sol (tineret)

la 1 m de sol (adulţi)

Adăpostirea puilor de struţAdăpostirea puilor de struţ

Pui de struţ de o zi:Pui de struţ de o zi:când după ecloziune îşi menţineconstantă greutatea corporală

la două cântăriri succesiveefectuate la interval de 24 ore(obişnuit până la 7 zile de la

ecloziune)

Etape:

1 – 21 zile

21 – 90 zile

Creştere:

◙ sistem gospodăresc

◙ sistem intensiv- adăposturi fixe

- adăposturi mobile containere cu pardoseală discontinuă

Adăposturi fixe – cuşti suspendate la 15-40 cm faţă de pardoseala continuă şi la sol

- pe saci din fibră naturală

- covor din cauciuc

- saltele din fibră de carton cu termostat

În spaţiul închis = aşternut din nisip, rumeguş, talaş sau paie

MicroclimatMicroclimatT = 35 °C săpt. I 32 °C săpt. II 29 °C săpt. III 26 °C săpt. IV 23 °C săpt. V 20 °C săpt. VI 13 °C peste 7 săptămâni

UR = 65 – 70%

NH3 = 4 ppm

Suprafaţa / tineret struţ în ţarc 25 m2

Separarea pe sexe obligatorie de la vârsta de 18 luni

Adăpostirea struţilor de reproducţieAdăpostirea struţilor de reproducţieLoturile de reproducţie se pot face:a) În cuplu (1 mascul şi 1 femelă)b) În familie (1 mascul şi 2 femele)c) În grup (1 mascul şi mai multe femele)

Acuplarea are loc la 30 zile de la formarea loturilorFemelele se introduc în ţarcuri cu 14 zile înaintea masculilorSuprafaţa din ţarc / struţ este de 200 m2

Zona de nisip de 10 m2, în care seAmplasează cuibarul cu diametru 2 m,adâncime 30 cm

Aşternut gros de paie = evitarea degerăturilor la nivelul picioarelor

Oul de struţ

Se stochează la 15 – 18 °C şi 50-60% R

Se aşază paralel cu axul longitudinal al sitei

Incubaţia durează 38 – 42 zile

În incubator: t = 36,2 – 36,5 °C; R = 38 – 43%

În eclozionator: t = 35,6 – 36 °C; R = 46 – 51%

Decontaminarea ouălor cu

formol, Germostop L

OI OI ŞI CAPREŞI CAPRE

Probleme de bunăstare:Probleme de bunăstare:

Directiva 91Directiva 91//629629/EEC/EEC- bunăstare pe timpul transportului bunăstare pe timpul transportului

Directiva 95/29/ECDirectiva 95/29/EC- bbununăstare pe timpil tăierii Drectiva 93ăstare pe timpil tăierii Drectiva 93/119/EC/119/EC

AdAdăăpostirea ovinelorpostirea ovinelor

Oile se pot crește și sistem extensiv Oile se pot crește și sistem extensiv

exploataexploata

sistem semiintensiv sistem semiintensiv

sistem intensivsistem intensiv

în gospodăriile populaţieiîn gospodăriile populaţiei

exploatații specializate

exploatații mixte

Berbecii pentru reproducţie

Se folosesc pentru – montă

– însămânţări artificiale – exploataţii

– depozite de elită

– depozite de clasă I – III

– gospodăriile populaţiei

În exploataţii berbecii se adăpostesc în țarcuri speciale, amenajate în:

a) deschise

saivane b) semideschise

c) închise

A)Saivanele deschise (sistem extensiv) – 3 pereţi (L = 20-50m; l = 4-6m)

B) Saivanele semideschise – identice arhitectonic cu

cele deschise + maternităţi

C) Saivanele închise a) exploatare pe pardoseală continuă b) exploatare pe pardoseală discontinuă (= bunăstare precară pentru berbeci - afecţiuni podale)

• Formă dreptunghiulară (L=70m, l=10-18m, h=3m); acoperiş în 2 ape; iluminat mixt;

ventilaţie naturală organizată mixtă

ventilaţie naturală neorganizată, iluminat mixt, adăpare mecanică, furajare manuală, acoperiş în 2 ape, pardoseală din pământ bătut, cu aşternut permanent (evacuare 1 – 2 ori/an), padoc de 2 -2,5 ori mai mare decât saivanul acoperit cu storişte, furajarea şi adăparea în interiorul saivanului

Front de furajare paralel cu aleea centrală – furajare cu remorcă tehnologică;

Adăpare mecanică;

Cazare în boxe colective (1,8 – 2,5 m2/berbec)

boxe individuale (4 – 6 m2/animal) delimitate cu plasă de sârmă (h=1m);

Cubajul 2,5 – 3 m3/animal

Microclimat de confortt=10°CU=60-70%I=1/20-1/30,ârestul factorilor similar cu armăsarii

Oi pentru reproducţie-În exploataţii în: - saivane deschise - saivane semideschise - saivane închise

- În gospodăriile populaţiei

Maternităţile au 3 compartimente

Boxe colective pentru oi cu gestaţie avansată (1,2 m2/oaie)

Boxe individuale pentru oi înainte de fătare şi după fătare (1,8-2 m2/oaie)

Boxe individuale pentru oile cu miei cruzi (1,6 m2/oaie)

Microclimat de confort

t= 12-15°C

I= 1/10-1/15

Puncte de însămânţări artificiale: - laborator;

- cameră cu standuri de însămânţare

- ţarcuri cu berbeci încercători;

- ţarcuri pentru oile în călduri;

- ţarcuri pentru oile în aşteptare.

Mulsul se face pe platforme betonate (= comarnic)

la strungă – umezirea aşternutului cu soluţie la stână – prelucrarea laptelui se face

decontaminantă înainte de muls; dezinsecţie în spaţii amenajate corespunzător

de 2 – 3 ori/săptămână

Centrele de tuns se amenajează fie în saivane,

fie separat în adăposturi uşoare.

Adăpostirea mieilor

Miei

cruzi (6 – 30 zile de viață)

mijlocii (31 – 55 zile)

zburați (56 – 80 – 120 zile)

Microclimatul de confort:Până la 5 zile – t=12-15 ºCPeste 5 zile – t=10-12 º C; curenții 0,1 m/s iarna și 0,5 m/s varaDupă 14 zile, pe lângă lapte, se asigură furajare suplimentară (fân vitaminos, furaje combinate): 1,2 – 1,4 m2/miel

După 13-15 kgTineretul femel se constituie în cârduri

Tineretul masculÎngrășare

Reproducție

Saivane

Pe pășune

Tineret ovin femel pentru reproducţie

Adăpostire în saivane:

deschise

semideschise

închise

Suprafaţa:

Sub 1 an: 0,4 – 0,6 m2/animal 0,2 m/animal front furajare 6 cm/animal front adăpare

Peste 1 an: 0,6 – 0,8 m2/animal 0,25 m/animal front furajare 8 cm/animal front adăpare

I = 1/20, temperatura să nu fie sub 3 °C

Tineret ovin creştere şi îngrăşare

Sistem extensiv

Sistem semiintensiv

Sistem intensiv

Saivane închise, semideschise, deschise

Şoproane fără pereţi

- acoperiş în 2 ape- fundaţie discontinuă- pardoseală discontinuă- front de furajare paralel cu axul lung al şopronului- adăparea în jgheaburi mecanice

Cazare: boxe colective 0,3 m2/animal de 13-15 kg

0,4 m2/animal în greutate de 25 kg

Microclimatul = microclima, cu obligativitatea livrării până în noiembrie (greutate 35 – 40 kg)

SemiintensivCazare în şoproane până la 20 kgSe scot 3 luni pe păşuneSe readuc în şoproane pentru finisare

CAPRELECAPRELE

Creştere şi exploatare

în gospodăriile populaţiei

în exploataţiisemiintensiv

intensiv

Sistem legat

Sistem dezlegat

Volumul pe capră 4 m3

Acoperiş în 2 apeVentilaţie naturală organizată mixtăIluminat mixtFurajare manualăAdăpare mecanică

Sistem legatSistem legatCazare pe stand delimitat de stănoageiesle, adăpători mecaniceMuls mecanic la bidonlăptăriicu (1,5 – 1,7 m2/capră) saufără (2,3 – 2,4 m2/capră) padoc exterior

Sistem dezlegatSistem dezlegatcazare pe aşternut permanentboxe colective 25-50 m2

Ţapii se cazeazăBoxe individuale

Boxe colective pt. 2-3 exemplare

CĂPRIOARE DE FERMĂCĂPRIOARE DE FERMĂ

Căprioara roşie

Căprioara roşcată

Domesticite recent

Animale foarte nervoase, sperioase

Cazare iarnaAdăposturi

libere, cu acces în adăposturi pentru furajare şi adăpare

Femelele înainte de fătare caută singurătatea

Se cresc pentruCarne (puţin colesterol)

Coarne (folosite în industria farmaceutică)

Probleme de sănătate

Tuberculoză

Antrax

Febră aftoasă

Probleme de bunăstare

Tăierea coarnelor

Transport

Ucidere se susţin 3 modalităţi

a) Împuşcare în câmp deschis

b) Împuşcare în ţarcuri mici

c) Tăiere în abatoare după asomare cu pistol cu glonţ captiv

Acte normativeActe normative cu prevederi asupra bunăstării căprioarelor de fermă pe timpul transportului şi tăierii: Directiva 93/118/EEC, Directiva 91/628 EEC