CURS 1 Instrumente si masuratori ale factorilor climatici

Adapostul meteorologic - se afla la 2 m inaltime fata de sol. Temperatura aerului - marimea fizica ce caracterizeaza starea de incalzire a aerului atmosferic deasupra unei regiuni. Se masoara cu termometru ( cu citire directa sau cu inregistrare ) Termometru cu citire directa - determina nivelul temperaturii la un moment ( termometru ordinar, de minim, de maxim ) Termometre cu inregistrare = termograf , rezultatul masuratorilor se numeste termograma. Termograful inregistreaza variatiile de temperatura dintr-un interval. Umiditatea aerului Instrumente de masurare - higrometru sau psihometru, determina cantitatea de precipitatii. 1 mm precipitatii = 1 L apa / m* Radiatia solara - reprezinta durata de stralucire a soarelui pe bolta cereasca, se determina cu heliograful Clima reprezinta totalitatea de stari atmosferice deasupra unei regiuni. Fitoclimatul reprezinta climatul natural sau artificial in care se dezvolta plantele. Pedoclimatul reprezinta climatul solului.

Indicatorii fizici ai solului Tratat Agrologie 1987 - George Maior Def. agrotehnicii = reprezinta stiinta factorilor de vegetatie, a modului de a-i dirija in vederea obtinerii unor productii mari si stabile. Este stiinta care se ocupa cu modul de dirijare a relatiilor dintre factorii de vegetatie, sol si plante cultivate in scopul elaborarii procedeelor tehnice de cultivare a plantelor si conservare a solului. Obiectivele agrotehnicii y studierea factorilor de vegetatie si dirijarea lor y studierea lucrarilor solului si influenta lor asupra insusirilor fizice ale solului. y cunoasterea buruienilor y stabilirea regulilor de utilizare a erbicidelor y organizarea asolamentelor si rotatiilor y cunoasterea principalilor indicatori ai fertilitatii solului. Caldura ca factor de vegetatie Cresterea si dezvoltarea plantelor de cultura este conditionata de temperatura pe toata perioada de vegetatie. Insusirile agro productive ale solului Evaluarea starii de fertilitate a solului in vederea controlarii si dirijarii ei se face pe baza rezultatelor analizelor executate pe probe de sol recoltate din camp. Etapele recoltarii probelor de sol. 1 stabilirea analizelor, med. de recoltare este specifica fiecarei analize. 2 locul de recoltare a prob. de sol , Sola reprezinta unitatea de teren pe care se cultiva plantele. Unitate analitica care reprezinta suprafaata de teren cu sol cat mai omogen.

Recoltarea se poate face echidistant pe cele doua diagonale , in zig-zag pe una din diagonale, in retea. Tipul si numarul de probe Din fiecare unitate analitica se recolteaza 40-50 de probe. Clasificarea probelor. * partiale = reprezinta cantitatea de sol recoltata cu unealta de recoltare la o singura prelevare., * proba medie reprezinta proba obtinuta prin amestecarea mai multor probe partiale ( 1-2,5 kg ) In functie de structura pot fi recoltate in : # structura naturala cand agregatele din proba de sol isi mentin dispunerea la fel ca in camp # structura modificata atunci cand se modifica dispunerea agregatelor Majoritatea probelor se recolteaza din stratul arabil. 0-10 cm 10-20 cm 30 - 5o cm etc. In functie de tip : Pt culturile de camp probele se recolteaza de la max 90 cm. Pt culturile legumicole se pot recolta probe pana la 70 cm. In vii si livezi adancimea de recoltare ajunge la 120 cm. Momentul recoltarii probelor de sol. Se recolteaza la maturitatea fizica a solului. dupa recoltarea culturii sau inainte de infiintarea culturii. Probe recoltate in dinamica ( din 5-5 zile sau 10-10 zile ). Ambalare, etichetare, transport si conditionare probe de sol. Probele de sol sunt ambalate in fiole de aluminiu, cilindrii metalici, in saculeti de panza, borcane cu dop rodat, pungi de hartie. Toate probele trebuie sa fie insotite de eticheta care contine locul, momentul si adancimea de recoltare la care se adauga numele persoanei care a efectuat recoltarea. Erori la recoltarea probelor de sol. Deoarece probele, analizele, se executa pe volume mici de sol iar rezultatele se raporteaza la intreaga unitate analitica, orice eroare de la recoltare pana la eliberarea rezultatelor v-a fi amplificata corespunzator. Unelte folosite la recoltarea probelor de sol Cazma. Cazma cilindrica ( mitcherliht ) se foloseste pt recoltarea probelor pe adancimea 0-20 cm. Sonda tub se foloseste la recoltarea probelor de sol pana la adancimea de 1,5 m pe orizonturi din 10 in 10 cm. Anexa sonda ( ciocan + palnie ) Sonda kalentiev se foloseste pt recoltarea probelor de sol pe orizonturi din 2 in 2 cm pana la adancimea de 20 cm. Este folosita pt determinarea semintelor de buruieni. Sonda agrochimica se foloseste pt recoltarea probelor de sol pe adancimea 0-20 cm. Sonda nekrasov. Sonda burghiu se foloseste pt recoltarea probelor de sol pana la adancimea de 10 m. Accesibilitatea apei pentru plante Umiditatea solului reprezinta cantitatea de apa existenta in sol la un moment dat. Umiditatea solului se exprima in procente fata de masa solului uscat. U%= Masa apa / Masa sol uscat * 100 = m1-m2 / m2-t * 100 m1 = apa + sol uscat + t m2 = sol uscat + t Importanta - cunoasterea umiditatii solului ne permite sa facem aprecieri privind cantitatea de apa accesibila plantelor la nivel radicular.

- aprecierea rezervei de apa - aprecierea momentului de aplicare a normelor de udare - aprecierea momentului de aplicare a metodelor de desecare si drenaj - cunoasterea momentului optim de aplicare a masurilor agrofitotehnice Factori care influenteaza umiditatea solului. Adancimea panzei de apa freatica, textura sol, porozitatea, capacitatea solului pentru apa, temperatura, planta de cultura, gradul de acoperire al solului Metode pentru determinarea umiditatii solului - directe se bazeaza pe eliminarea apei din sol si calcularea procentuala - indirecte se bazeaza pe raportul care exista intre umiditatea solului si alte insusiri fizice ale acestuia . Metode directe - metoda uscarii la etuva, microunde Metode indirecte - metoda extractiei cu carbid, metoda conductometrica.

CURS

Influenta luminii asupra plantelor

Lumina mai intensa influenteaza favorabil `infratirea: `intervine in inflorire, `fructificare, `rezistenta la cadere, `influenteaza compozitia chimica a recoltei, `influenteaza culoarea si gustul fructelor, `unele plante, cum ar fi floarea soarelui, vita-de-vie prefera o intensitate mai mare a luminii, `altele prefera o lumina mai slaba ( difuza ) = trifoi, canepa, dovleac, in Intensitatea luminii depinde de latitudine , cea mai intensa fiind la ecuator si scade spre poli, de anotimp, nebulozitate, momentul zilei. Fotosinteza se coreleaza cu intensitatea luminii astfel : - dimineata cand lumina este mai slaba si fotosinteza este mai lenta. - spre pranz cresc ambele - spre seara incep sa scada Compozitia luminii reprezinta = spectrul radiatiilor ce o compun cu lungimi de unda diferite. Radiatiile ultraviolete sunt invizibile si reprezinta 1% din energia luminoasa ajunsa pe Pamant, sunt daunatoare pentru plante, Razele vizibile reprezinta 50 % din energia luminoasa. Razele infrarosii sunt invizibile si produc caldura. Radiatiile rosii si galbene intervin in fotosinteza si sinteza hidratilor de carbon, cele albastre intervin in sinteza proteinelor. Metode folosite pentru dirijarea radiatiilor solare 1. Zonarea si amplasarea culturilor Versantii cu expozitie sudica au mai multa lumina ( tutun, vita-de-vie, floarea soarelui ) Versantii cu expozitie nordica au mai putina lumina ( cartof, trifoi, ovaz ) 2. Densitatea optima la semanat 3. Orientarea randurilor de plante pe directia N-S

4. Combaterea buruienilor din culturi 5. Culturi intercalate ( in livezi, vii, ) lumina neinterceptata de unele plante sa fie folosita de altele. 6. Culturi succesive contribuie la marirea perioadei de utilizare a luminii dar si a celorlanti factori de vegetatie. 7. Fertilizarea favorizeaza cresterea viguroasa a plantelor, capteaza mai multa lumina 8. Dirijarea factorului lumina se poate realiza in sere, solarii, rasadnite, geamuri sau perdele

Apa ca factor de vegetatie

Apa este indispensabila plantelor, nevoia de apa incepe odata cu germinarea semintelor si se amplifica atingand un maxim la inflorire, al maxim la umplerea boabelor dupa care nevoia de aapa scade treptat pana la recoltare Pe parcursul perioadei de vegetatie exista mai multe perioade critice pentru apa. y cerealele paioase = infratire, formarea organelor florale, umplerea boabelor. y porumb = aparitia panicului si formarea boabelor y la soia inflorit = formarea pastailor Apa asigura turgestenta plantelor Prin transpiratie odata cu apa se elimina si o parte din caldura reziduala rezultata in urma proceselor de oxidare, coeficientul de transpiratie sau consumul specific reprezinta cantitatea de apa exprimata in grame necesara pentru a sintetiza un gram de substanta uscata Fata de gradul de aprovizionare cu apa plantele au cerinte diferite. `Unele sunt reziste la seceta ( sorg , mei , dughie , iarba de sudan , naut , vita-de-vie ) `Plante cu rezistenta mijlocie ( grau, secara, orz, porumb, floarea soarelui, bumbac, ricin ) `Alte plante sunt sensibile la seceta ( fasole, soia, rapita, orez )

Surse de apa Panza de apa freatica Precipitatiile Apa din condensarea vaporilor de apa in sol in noptile reci Apa de irigatie Forme de apa in sol Apa sub forma de vapori. Apa legata fizic. Apa libera ( apa accesibila plantelor ) - apa capilara ( usor mobila ) si apa gravitationala.

Metode de dirijare a regimului de apa al solului 1. Masuri de inmagazinare si pastrare a apei in sol ( afanarea solului care determina cresterea permeabilitatii , apa se infiltreaza rapid ) Solul trebuie mentinut nivelat si afanat Tavalugirea = tasare dupa semanat ( se foloseste pt seminte mici, favorizeaza incoltirea semintelor)

2. Masuri de eliminare a apei in sol Aplicarea ingrasamintelor organice mareste capacitatea de inmagazinare a ape Mulcirea solului impiedica evaporarea apei ( acoperirea solului cu un strat protector { paie, coaja de copac, folie } ) Combaterea buruienilor Aplicarea ingrasamintelor chimice determina micsorarea consumului specific de apa al plantelor. Cultivarea de specii mai rezistente la seceta. Semanatul la epoca si densitatea optima. Irigarea reprezinta principala metoda de completare a cerintelor plantelor pentru apa 3. Metode de indepartare a excesului de apa din sol Metode de desecare si drenaj Trasare de brazde sau santuri Araturi si afanari adanci Aplicarea de ingrasaminte organice

Aerul ca factor de vegetatie

Isi manifesta actiunea direct sau indirect conditionand desfasurarea proceselor vitale din sol, aerul din sol ocupa spatiul poros lasat liber de apa . Concentratia aerului 20 % oxigen azot 80 % Metode de reglare de aer al solului Atunci cand procesele naturale de curgere in masa si de difuzie a aerului sunt ingreunate se intervine cu masuri agroameliorative mai ales pe solurile grele cu exces de umiditate. Toate lucrarile de distrugere a crustei, a harpantului sunt lucrari care aereaza solul Indepartarea excesului de apa prin drenaj cand excesul provine din panza freatica sau daca excesul provine din baltire. Folosirea ingrasamintelor organice amelioreaza starea fizica a solului si in acelasi timp regimul de aer. In solurile excesiv de aerate se intervine prin tavalugire pentru a reduce porozitatea Solul ca factor de vegetatie Solul contine 40-60 de elemente din care 16 sunt esentiale Macroelemente = azot , fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf Microelemente = cupru, zinc, mangan, fier, bor, clor, fier Regimul elementelor nutritive - actiunea subs. nutritive se manifesta in cadrul unor intervale de optim insuficient si exces. *Nutritia optima atunci cand cantitatea de elemente nutritive si raportul dintre ele corespund cerintelor plantelor. *Nutritia insuficienta atunci cand planta este aprovizionata nesatisfacator cu unul sau mai multe elemente nutritive comparativ cu nevoile acesteia *Nutritia in exces reprezinta starea de aprovizionare in care concentratia unui element nutritiv este mai mare decat cantitatea care asigura maximul de recolta CURS 3

Umidiatea solului Determinarea umiditatii solului prin uscarea la etuva.

Principiul metodei consta in uscarea probei de sol 8 ore la 105* Celsius pentru a evacua sau elimina continutul de apa al solului. Materiale necesare: -fiole de aluminiu -etuva -exicator -balanta Mod de lucru - proba de sol se recolteaza din camp cu sonde speciale. Se aduc probele in laborator, se cantaresc si se introduc la etuva 8 ore la 105* Celsius. Se scot fiolele din etuva, se cantaresc, se reintroduc la etuva pt 2 ore si iar se recantaresc si daca intre cele 2 cantariri succesive nu apar diferente inseamna ca intreaga cantitate de apa a fost eliminata, in caz contrar se repeta procedeul pana in momentul in care la 2 cantariri succesive vom obtine aceleasi valori .

U%= Masa apa/Masa sol * 100 = m1-m2/m2-t*100 M1 = apa + masa sol uscat + tara M2 = masa sol uscat + tara T = tara

Metoda aprecierii subiective a umiditatii solului

Umiditate

Caracteristici

Sol uscat la u% < 15 %

nu poate forma un bulgare cu mana, la rasucire se faramiteaza, tare

pipait

18 - 25 % rasucire raceala

se pot forma bulgari stabili, nu se poate intinde sau subtia prin nu umezeste mana dar lasa o senzatie de

25 % lasa

Se pot forma cu mana bulgari stabili, umezeste mana, se intinde, nu sa se vada apa

30 %

Se modeleaza bine, are stabilitate, umezeste mana, hartia, lasa sa se vada apa

30-50 % apa

Lasa sa se vada apa la suprafata particulelor, la strangerea in mana incepe sa se scurg

Coeficientul de ofilire Cantitatea de apa continuta de un sol in momentul instalarii ofilirii permanente, ofilirea reprezinta un proces fiziologic aparut ca urmare a instalarii unui dezechilibru in bilantul hidric al plantelor ca urmare a reducerii aportului de apa la nivel radicular sau a intensificarii evapotranspiratiei.

Tipuri de ofilire: - permanenta - temporara sau reversibila (daca plantele sunt introduse intr-o atmosfera saturata cu vapori de apa isi revin) Cunoasterea coeficientului de ofilire ne permite sa facem aprecieri privind rezerva de apa accesibila plantelor la nivel radicular, ne permite calcularea intervalul umiditatii active.

Factori care influenteaza coeficientul de ofilire

-textura

-structura -continutul solului in saruri si humus -starea plantelor, planta de cultura -umiditatea atmosferica -temperatura

Metode de determinare a coeficientului de ofilire - directe - indirecte Metodele directe constau in determinarea continutului de apa al solului in momentul instalarii ofilirii permanente. Metodele indirecte folosesc pentru determinarea coeficientului de ofilire, relatiile care exista intre acesta si alti indicatori fizici ai solului

Determinarea coeficientului de ofilire pe cale vegetativa, principiul metodei in determinarea continutului de apa in momentul instalarii ofilirii permanente. Materiale necesare : -vase de vegetatie cu volumul de 100 cm cubi -proba de sol -boabe de orz -inventarul de la determinarea umiditatii Mod de lucru: * in vasul de vegetatie se pun 40-60 g de sol ( doua treimi se uda prin capilaritate pana la saturare) * dupa udare in fiecare vas se pun cate 6 boabe de orz * se acopera vasul pentru a evita pierderea apei prin evaporare, in momentul in care plantele au rasarit in fiecare vas se lasa numai 4 plante iar vasele se expun la lumina, din acest moment se continua aprovizionarea cu apa pana la formarea celei de a doua perechi de frunze, dupa formare se fac observatii zilnice privind starea de ofilire Etapele ofilirii: 1. inceputul ofilirii - atunci cand pereche de frunze este indoita pana la jumatate 2. ofilire adevarata - atunci cand ambele perechi de frunze sunt indoite pana la jumatate 3. ofilire totala - atunci cand ambele perechi de frunze sunt ofilite pe intreaga lungime

Daca plantele ofilite isi revin inseamna ca nu s-a instalat inca ofilirea permanenta, daca plantele nu isi revin inseamna ca s-a instalat ofilirea permanenta si se determina continutul de apa al solului care v-a reprezenta coeficientul de ofilire CURS 4

Solul ca si factor de vegetatie Contribuie la cresterea plantelor prin: - reprezinta rezervor de substante si elemente nutritive - prezenta microorganismelor vii ( factori biologici ) responsabile de procesele de mineralizare - suport mecanic pentru radacinile plantelor Fertilitatea solului reprezinta insusirea fundamentala caracterizata prin indicatori : Fizici - structura, textura, stabilitatea tehnica, porozitate totala, densitate aparenta, volum edafic ( spatiul de sol explorat de radacini ) Chimici - reactia solului, capacitatea de schimb cationic, gradul de saturare in baze, continut de elemente nutritive ( azot, fosfor, potasiu ) si humus. Biologici - micro, mezo, macro organisme, respiratia solului, activitatea enzimatica, amonificarea, nitrificarea. Toti acesti indicatori permit intretinerea covorului vegetal si conservarea caracteristicilor corespunzatoare stadiului de climax. Azot Element esential intra in compozitia proteinelor ( protoplasma, nucleu celular, clorofila, vitamine, hormoni, fermenti ) Aprovizionarea la nivel optim cu azot plantele cresc repede, au frunze mari de culoare verde inchi, in conditii de exces se intarzie maturitatea plantelor raportul boabe-paie este mai mic, creste sensibilitatea la boli si daunatori, scade rezistenta la cadere, carenta determina o reducere a cresterii, plantele raman mici, frunzele se ingalbenesc si se usuca, recoltele sunt mici. Fosforul Element esential, se gaseste in compus organici si anorganici, participa la sinteza substantei proteice In cantitate suficienta fosforul sporeste energia germinativa a semintelor, creste capacitatea de infratire la cereale , imbunatateste caracteristicile de panificatie, grabeste maturitatea, stimuleaza fructificarea si sporeste productia si calitatea legumelor. In cantitate insuficienta fosforul determina formarea de radacini scurte si neramificate, frunze putine si mici, piticirea plantelor, intarzierea maturitatii, diminuarea cantitativa si calitativa a productiei. Potasiul Se gaseste in cantitati mari in plante, se acumuleaza in frunze si tulpini, mai putin in seminte, contribuie la : -formarea tesuturilor mecanice -reducerea transpiratiei -mentine turgescenta -mareste rezistenta plantelor la seceta si ger -stimuleaza fotosinteza

-mareste rezistenta la cadere. Insuficienta potasiului determina uscarea frunzelor pe margine, incetinirea in crestere, scaderea calitatii recoltei Calciu Are rol in cresterea tesuturilor tinere si neutralizarea acizilor care se formeaza in plante ,regleaza patrunderea celorlanti cationi, regleaza permeabilitatea celulara Microelementele Indeplinesc roluri importante si variate in desfasurarea unor procese vitale pentru plante. Necesarul de elemente nutritive se asigura din : - sol - ingrasaminte chimice si organice - resturi vegetale Metode de reglare a nutritie a plantelor # Folosirea ingrasamintelor chimice si organice # Rotatia culturilor - plantele au consumuri specifice diferite cantitativ si calitativ # Lucrarile solului executate cu respectarea cerintelor agrotehnice favorizeaza descompunerea materiei organice si trecerea compusilor minerali. Favorizeaza dezvoltarea sistemului radicular. # Combaterea buruienilor - inlatura un principal concurent al plantelor de cultura pentru substantele nutritive, buruienile extrag o cantitate dubla de substante nutritive comparativ cu plantele de cultura.

Interactiunea dintre factorii de vegetatie si productie Legile productiei agricole 1. Legea nesubstituirii si egalitatii factorilor de vegetatie - factorii de vegetatie sunt egali si nu pot fi substituiti unul cu celalant. Egalitatea factorilor de vegetatie trebuie inteleasa din punct de vedere calitativ. 2. Legea actiunii in complex a factorilor de vegetatie - factorii de vegetatie nu actioneaza separat ci in complex 3. Legea factorului limitativ - fiecare factor de vegetatie are cea mai importanta influenta atunci cand in mediul de viata el se afla intr-o anumita doza conform cu cerintele plantelor, prezenta unui factor sub sau peste valoarea optima actioneaza ca factor limitativ 4. Legea minimului - cresterea plantelor depinde de elementul care se gaseste in cantitate minima 5. Legea maximului - daca un element se gaseste in cantitate maxima recolta devine zero 6. Legea optimului - recolta este maxima cand factorul cercetat se gaseste in cantitate optima

Buruienile din culturile agricole Buruienile sunt plante nedorite in culturile agricole si produc pagube cantitative si calitative. Pagubele cantitative : - concureaza cu plantele de cultura pentru factorii de vegetatie ( apa, elemente nutritive ) - umbresc plantele de cultura si solul - reduc efectul ingrasamintelor, irigarii si a altor masuri tehnologice - buruienile favorizeaza caderea plantelor de cultura - buruienile sunt gazde pentru daunatori si agenti patogeni

Pagube calitativa : - datorita consumului de apa si elemente nutritive scade continutul de proteine la cereale si leguminoase, la floarea soarelui scade continutul de ulei, la in scade rezistenta fibrelor, la cartof scade continutul de amidon - prezenta semintelor de buruieni in recolta ii modifica calitatea influenteaza asupra gustului si calitatii de panificatie, unele sunt toxice - prezenta buruienilor la recoltare creste umiditatea - cresterea costurilor de productie, la efectuarea lucrarilor solului buruienile cresc rezistenta la inaintare ceea ce are ca rezultat cresterea cantitatii de carburanti, cresc costurile , o recolta cu impuritati necesita o etapa de curatare - creste uzura organelor active ale masinilor agricole, marindu-se cheltuielile cu piesele de schimb, consumul de combustibil creste

Factori care influenteaza pagubele produse de buruieni 1. epoca la care are loc imburuienarea - perioade critice la imburuienare - plantele sunt sensibile la imburuienare in primele faze de vegetatie 2. natura buruienilor - in functie de particularitatile biologice pot provoca pagube mai mici sau mai mari. 3. gradul de imburuienare - pierderile cresc cu cresterea gradului de imburuienare Din punct de vedere al sensibilitatii la imburuienare, plantele cultivate se impart in: y extrem de sensibile - soia, porumb - pierdere intre 30 - 100 % y foarte sensibile - sfecla de zahar, cartof, lucerna - pierdere intre 10 - 70 % y mijlociu sensibile - grau , in - pierdere intre 5-30 % 4. Lucrarile de ingrijire aplicate 5. conditiile de cultura - pierderile datorite buruienilor sunt mai ridicate in conditii de fertilizare 5. conditii de clima si sol - pagubele produse de buruieni sunt mai mari in zone cu precipitatii reduse, pe solurile cu fertilitate redusa si pe cele cu PH acid. Particularitatile biologice ale buruienilor Inmultirea - buruienile au posibilitatea de a se inmulti atat prin seminte cat si pe cale vegetativa prin rizomi, drajoni, stoloni, bulbi, sau prin fragmente. - Rizomii - sunt tulpini subterane ce poarta un numar de muguri din care pot porni noi tulpini - Drajonii - sunt muguri care apar pe radacini si din care pornesc noi plante - Bulbul - reprezinta un microblast disciform, scurt, acoperit cu frunze carnoase, bogat in substante de rezerva - Stoloni - sunt tulpini taratoare care pornesc de la baza tulpinii principale si servesc la inmultirea vegetativa - Tuberculii - sunt tulpini subterane cu internodii foarte scurte si groase care sunt capabile sa formeze tulpinii aeriene y Germinatia esalonata - buruienile germineaza pe toata perioada de vegetatie a plantelor de cultura y Maturitatea semintelor - la multe specii maturarea se face esalonat y Raspandirea semintelor - prin vant ( anemohore ) , prin apa ( hidrohore ), prin animale ( zoohore ) y Sistem radicular puternic - fac fata cu usurinta conditiilor dificile de mediu y Vitalitatea si longevitatea - vitalitatea reprezinta capacitatea semintelor de buruieni de a rezista la conditii nefavorabile de mediu, fara a-si pierde capacitatea de germinare. Longevitatea reprezinta capacitatea semintelor de buruieni de a-si pastra un timp indelungat capacitatea germinativa y Plasticitatea si adaptabilitatea - plasticitatea este insusirea acestora de a creste si a se dezvolta in functie de conditiile de mediu , adaptabilitatea reprezinta insusirea y

buruienilor de a se adapta la conditii variabile de mediu, de a rezista la factori negativi de crestere si dezvoltare si de a convietui cu anumite plante de cultura CURS 5 Capacitatea pentru apa in camp Metodaa Kacinski Principiul metodei consta in determinarea continutului de apa al solului dupa ce solul parcelei respective a fost umectat pana la saturare si a pierdut excesul prin infiltrare. Materiale necesare: -set rame metalice cu latura de 1-1,5 m -sursa de apa -inventar umiditate ( sonde, fiole, balanta, etuva, exicator ) Mod de lucru: se delimiteaza zonele pt care se determina apa in camp se determina umiditatea solului se calculeaza cantitatea de apa necesara astfel incat toti porii solului pe adancimea 0-50 cm sa fie plini cu apa, la aceasta cantitate se adauga un exces de 50 % y pentru solurile nisipoase cantitatea necesara = 200 L y pentru solurile argiloase si argilo-lutoase = 600-800 L In lipsa ramelor se poate folosi metoda diguletelor de pamant. y y y y y Ramele se aseaza concentric pe suprafata solului Se aplica uniform cantitatea de apa atat in parcela de lucru cat si in zona de protectie astfel incat timpul de administrare sa fie de min. 2 ore iar inaltimea stratului de apa sa nu depaseasca 5 cm Se asteapta scurgerea apei se acopera suprafata cu o prelata pt a evita pierderea apei prin evaporare, pe solurile nisipoase se asteapta 1-3 zile, pe solurile argiloasee 5-7 zile dupa care se recolteaza probe zilnic din fiecare orizont, daca in timpul acestor determinari umiditatea straturilor superioare continua sa scada iar cele inferioare sa creasca inseamna ca infiltrarea nu s-a incheiat . Infiltrarea se considera incheiata atunci cand umiditatea la determinari succesive facute pe probe din acelasi orizont este constanta.

y

Caracterizare texturala

la 1 m

la 1.5 m

Nisipo-nisipo-lutos Luto-nisipos-lutos Luto-argilos-argros-greu

19,5 23,8 29,8

17 23 28,8

Calcule privind rezerva de apa din sol

Rezerva minima t/ha= 100 * h * Da * CO Rezerva minima = 10 * h * Da * CO 1 L apa/m*= 1 mm Rezerva momentana t/ha= 100 * h * Da * U Rezerva maxima t/ha = 100 * h * Da * CC Rezerva maxima = 10 * h * Da * CC Rezerva utila t/ha = Rezerva momentana Rezerva minima Rezerva utila = 10 * h * Da * ( U-CO )

Problema M1= 30,9 g M2= 25,72 g T = 6,85 g Densitatea aparenta = 1,25 g / cm cub Co = 13 CC = 25 Sa se calculeze R min R mon R max R utila

Umiditate = M1-M2 / M2-T * 100 U = 30,9 25,72 / 25,72 6,85 * 100 = 27,45 R min = 10 * 0,5 * 1,25 * 13 = 812,5

R mon = 100 * 0,5 * 1,25 * 27,45 = 1715,6 t/ha R max = 100 * 0,5 * 1,25 * 30 = 1875 t/ha R util = 100 * 0,5 * 1,25 * ( 27,4 13 ) = 900 t/ha CURS 6 Surse de imburuienare

1. 2. 3. 4.

Rezerva de seminte de buruieni din sol Terenurile necultivate Materialul de semanat Gunoiul de grajd Cai de raspandire a buruienilor

Vantul Apa Animalele Activitatea omului Buruieni problema si harta imburuienarii

Buruienile problema produc probleme mari, sunt greu de combatut iar prin numarul si capacitatea lor reduc efectul pozitiv al factorilor de productie. Cartarea buruienilor reprezinta stabilirea gradului de imburuienare cantitativ si calitativ al terenurilor agricole Hartilr de imburuienare reprezinta o imagine sintetica a gradului, indica speciile dominante, vetrele de buruieni si permit aplicarea diferentiata a masurilor de combatere Harti analitice prezinta raspandirea unei singure specii sau grupe de buruieni Hartile sintetice cuprind raspandirea unor asociatii sau grupe de buruieni Hartile mixte elemente prezentate in hartile analitice si sintetice Metodele de combatere a buruienilor In cultura oricarei plante este necesara integrarea unei masuri de combatere a buruienilor . Masuri preventive si masuri curative Masuri preventive previn imburuienarea ( este mai ieftin sa previi decat sa combati )

y y y y y y y y

Curatarea materialului de semanat samanta certificate ( bulletin de analiza de culoare rosie ) Organizarea serviciului de carantina are ca scop de a opri patrunderea buruienilor din alte tari si a limita raspandirea acestora ( cuscuta, orobanche, etc ) Pregatirea rationala a gunoiului de grajd Curatarea apelor de irigat de semintele de buruieni Recoltarea la timp daca se intarzie recoltarea mai multe seminte de buruieni ajung la maturitatea si isi scutura samanta Distrugerea focarelor de seminte de buruieni Evitarea raspandirii semintelor de buruieni prin intermediul animalelor Evitarea gresurilor din culturi

Masuri curative: 1. 2. 3. 4. Masuri agrotehnice Masuri fizice Masuri chimice Masuri biologice

Masurile agrotehnice combat toate speciile de buruieni, nu sunt poluante pentru sol si mediu. y Lucrarile solului 1. deterioreaza structura solului 2. taseaza solul 3. au consum mare de carburanti Buruienile pot fi distruse inainte de semant, prin aratura, prin lucrari superficiale.

Metoda provocatiei stimularea germinarii semintelor de buruieni, maruntirea stratului de la suprafata prin lucrari superficiale pentru a stimula germinatia semintelor, aceasta operatie se repeta de 2-3 ori la adancimi diferite in functie de umiditatea solului Metoda epuizarii se foloseste pentru distrugerea buruienilor cu inmultire prin drajoni sau rizomi Lucrari in timpul vegetatiei Grapat se aplica la unele culturi inainte de rasarire distruge crusta si buruienile in curs de geminare. Prasit mecanic se executa cu ajutorul cultivatorului in functie de cultura si grad de imburuienare, aplicarea erbicidelor . y Rotatia culturilor Cultivarea mai multi ani la rand a aceleiasi plante pe un teren duce la inmultirea excesiva a buruienilor specifice aceleiasi culture, daca se folosesc rotatii luni cu plante de cultura ale caror particularitati difera se limiteaza mult inmultirea buruienilor . y Fertilizarea Aplicarea ingrasamintelor organice si minerale duce la o crestere viguroasa a plantelor de cultura si acestea concureaza mai bine cu buruienile rasarite mai tarziu .

y Folosirea amendamentelor Determina disparitia buruienlor acidofile sau a celor specifice solurilor halomorfe. y Semanatul rational Respectarea epocii optime de semanat, a densitatii culturii precum si a semanatului intrun pat germinativ pregatit in preziua semanatului. y Cositul buruienilor Se poate face mecanic sau manual pe locuri virane, margini de drum, canale inainte de inflorire si fructificare y Plivitul Metoda greoaie, costisitoare. y Mulcirea Consta in acoperirea solului cu diferite materiale ( plastice, resturi ) in vederea inabusirii cresterii buruienilor prin lipsa luminii. y Inundarea artificiala Se aplica in orezarii Metode fizice Arderea cu flacara se distrug vetrele de cuscuta din lucerna sau trifoi, se distrug buruienile din jurul pomilor sau dintre randurile de vita Sterilizarea solului se practica in sere, rasadnite, ghivece nutritive, in acest scop se folosesc vapori de apa supraincalziti injectati in sol Metode biologice Se folosesc fenomene alelopatice ( ovazul stanjeneste dezvoltarea costreiului ) se pot folosi unele insecte si agenti patogeni, Risc la folosirea unor insecte sau agenti patogeni apare un risc in sensul ca pot trece de la buruieni la atacul plantelor de cultura Metode chimice de combatere a buruienilor Combaterea chimica se realizeaza cu ajutorul unor substante chimice numite erbicide, termenul vine de la herba = iarba cedo = a ucide . Erbicidele sunt substante chimice care plicate pe sol sau pe plante provoaca moartea acestora.

Managementul integrat al buruienilor Este imposibila tinerea sub control a gradului de imburuienare printr-o singura metoda. Lupta impotriva buruienilor este eficienta numai prin combinarea mai multor metode sau printr-un complex de masuri complementare.

Managementul integrat al buruienilor reprezinta un sistem de masuri integrate agrotehnice, biologice fara a exclude masurile chimice, mentinerea gradului de imburuienare sub nivelul economic de daunare si mentinerea echilibrului ecologic. Gradul de imburuienare reprezinta numarul de buruieni pe metru patrat la care se adauga numarul de specii si numarul de plante din fiecare specie. Pragul economic de daunare reprezinta gradul de imburuienare de la care costul metodelor de combatere este egal cu pretul sporului de productie Bazele aplicarii erbicidelor Aplicarea erbicidelor completeaza celelalte masuri. Avantaje : Reduc necesarul de forta de munca in agricultura A permis cresterea productivitatii muncii Reduc numarul de treceri ale masinilor agricole reducand astfel tasarea solului Determina costuri unitare de productie mai mici si profituri mari comparative cu prasilele manuale Dezavantaje : y y y y y y Polueaza solul, apa si aerul Pot lasa in sol cantitati de reziduri Clasificarea erbicidelor Dupa natura chimica se impart in : 1. erbicide organice : saruri ( de amoniu, calciu, cupru, fier, magneziu ) 2. erbicide anorganice : amide, carbamati Dupa selectivitate erbicidele se impart in : 1. selective distrug o anumita specie de buruieni sau un anumit grup 2. neselective totale - distrug tot ce este verde Dupa modul de actiune : 1. de contact distrug numai partea din planta care vine in contact cu erbicidiul 2. sistemice sunt erbicidele absorbite de planta prin frunze sau radacina si distrug buruienile din interior 3. reziduale Dupa procesele metabolice asupra carora actioneaza : 1. inhiba germinatia semintelor 2. inhiba fotosinteza 3. inhiba respiratia 4. hormonale ( actioneaza asupra varfurilor de crestere ) Dupa epoca de administrare : 1. in preemergenta y inainte de semanat ( cu incorporare , volatile ) ( peliculare nevolatile ) y o data cu semanatul

y intre semanat si rasarit 2. In postemergenta y Se aplica dupa rasarit y Inainte de recoltare CURS 7 Erbicidele Epoca de administrare In postemergenta se aplica dupa rasaritul culturii, in timpul vegetatiei sau postemergent Dupa forma de conditionare -emulsii concentrate -solutii concentrate -emulsii pudre Dupa gradul de toxicitate -extrem de toxice eticheta rosie ( doza letala este mai mica de 50 mg / kg corp ) -puternic toxice eticheta verde ( doza letala este intre 50-200 mg/kg corp ) -moderat toxice eticheta albastra ( doza letala intre 200-1000 mg/kg corp ) -cu toxicitate redusa eticheta neagra ( doza letala , mai mult de 1000 mg/kg corp )

Protectia muncii la folosirea erbicidelor Depozitarea se face in spatii special amenajate cu respectarea conditiilor de mediu, intrarile si iesirile din magazie se vor opera intr-un registru de magazie. Transportul se admite numai in ambalaje integre. Manipularea se face de personal instruit si dotat cu echipament de protectie, nu se elibereaza erbicide fara acte sau fara etichete. Greseli: -folosirea erbicidelor fara cunoasterea precisa a proprietatilor, a continutului in substanta activa, a plantelor la care se pot folosi si a gradului de toxicitate pentru om si animale. -utilizarea erbicielor la alta epoca decat la cea indicata din punct de vedere a fazei de vegetatie a plantelor si buruienilor. -aplicarea erbicidelor fara jaloane duce la situatii in care se realizeaza suprapuneri sau zone netratate.

-in cazul tratamentelor avio se recomanda pastrarea unei zone de protectie de 500 m fata de culturile sensibile. -sunt cazuri in care nu se tine cont de rotatia existenta si se folosesc erbicide remanente premergator unor culturi sensibile. -la aplicarea erbicidelor uneori se stationeaza in timpul lucrului in lan sau la capetele parcelelor cu instalatia de distributie a erbicidelor in lucru. -nu se asigura dizolvarea sau repartizarea omogena a unor suspensii. -nu se realizeaza o presiune si o viteza de deplasare constante influentand prin acesta debitul la unitatea de suprafata.. -se erbicideaza pe terenuri insuficient de bine nivelate si maruntite si se intarzie incorporarea erbicidelor volatile. -distribuirea erbicidelor nu este uniforma pe latimea de lucru a instalatiei ca urmare a folosirii unor duze diferite ca debit sau uzura. -rampa pe care se gasesc duzele este asezata prea jos sau prea sus. -dupa aplicarea unui erbicid nu se curata intr-un mod corespunzator masina de erbicidat

-dupa aplicarea erbicidelor masina se spala in ape curgatoare sau in apropiere de fantani. -nu se face instructajul de protectia muncii si nu se asigura echipamentul necesar de protectia muncii. Absorbtia erbicidelor, translocarea lor in planta, factorii care le influenteaza Erbicidele patrund in planta prin partile subterane, aeriene sau prin ambele cai. Aborbtia erbicidelor prin partile subterane - erbicidul ajuns in sol poate fi preluat prin absorbtiede catre semintele in curs de rasarire de coleoptil, de radacini, bulbi, tuberculi, rizomi. Factorii care influenteaza absorbtia radiculara : -umiditatea solului -temperatura -continutul solului in argila si humus -posibilitatea de spalare a erbicidului din zona radacinilor. Absorbtia prin organele aeriene ( prin muguri, frunze, tulpini ) absorb erbicidele in perioada de vegetatie, se face predominant prin frunze, prin stomate, cuticula si epiderma. Factorii care influenteaza absorbtia aerianta: -caracteristicile plantelor

-caracteristicile erbicidelor -calitatea formularii erbicidului -conditiile de mediu ( temperatura, umiditatea relativa a aerului, lumina, precipitatii, vant ) Translocarea erbicidelor prin planta erbicidele absorbite de frunze sau radacini patrund in sistemul circulator al plantelor, migrand in locul unde isi pot manifesta actiunea fitotoxica. In interiorul plantei erbicidul poate circula pe una din urmatoarele cai : 1. prin xilem ( prin vase lemnoase ) conduce seva de la radacina spre partile aeriene si sunt vase lemnoase 2. prin floem ( prin vase liberiene ) transporta de la frunze spre radacini Erbicidele de contact se transloca foarte putin. Factori care influenteaza translocarea erbicidelor : 1. planta la buruienile dicotiledonate ( frunza lata ) viteza de deplasare este mai mare decat la monodicotiledonate 2. metabolismul plantei cu cat acesta este mai intens cu atat viteza de deplasare si cantiatea de erbicid translocat sunt mai mari 3. natura erbicidului sunt erbicide care prin modul de actiune reduc viteza , inhibitori de transpiratie Selectivitatea erbicidelor Reprezinta proprietatea unei substante de a fi fitotoxica numai fata de una sau cateva specii dintr-un ecosistem in timp ce alte specii rezista la actiunea acestei substante si supravietuiesc. Selectivitatea erbicidelor se imparte in doua grupe : 1. selectivitate independenta de modul de actiune a erbicidelor y selectivitatea de pozitie y selectivitatea datorata morfologiei plantelor 2. selectivitate generata de modul de actiune al erbicidelor y selectivitate generata de fenomenul de absorbtie y selectivitate datorata diferentelor de translocare y selectivitate generata de modul si viteza de inactivare a erbicidului y selectivitate generata de diferente de sensibilitate la locul de actiune Rezidurile de erbicid ca factor limitativ al aplicarii Rezidurile reprezinta cantitati din substanta activa sau din produsele de degradare ale acesteia gasite la recoltarea plantelor in recolta sau in sol. Cantitatea de reziduri din plante depinde de doza folosita la erbicidat, de timpul de asteptare de la aplicarea tratamentului pana la recoltarea plantei. Limitele de reziduri acceptate sunt de 1000 de ori sub pragul de pericol real de intoxicare, ceea ce constituie un coericient de siguranta destul de mare.

CURS 8 Factorii care influenteaza eficacitatea erbicidelor 1. marimea dozei 2. epoca de aplicare 3. modul de aplicare 4. sensibilitatea speciilor de buruieni 5. gradul de imburuienare 6. cartarea buruienilor 7. conditiile de sol continut in humus si argila 8. conditiile climatice ( nu se aplica la ploaie sau soare puternic ) 9. conditiile de cultura 10. asocierea a doua sau mai multe erbicide Persistenta si remanenta erbicidelor in sol Persistenta erbicidelor Reprezinta durata de actiune a erbicidelor la cultura pt care au fost aplicate Persistenta absoluta : reprezinta intervalul de timp in care moleculele de erbicid raman in structura nemodificata si pot fi identificate prin metode fizice sau chimice - Persistenta agronomica : timpul in care erbicidul isi mentine efectul fitotoxic asupra buruienilor pe care au fost aplicate, poate cuprinde intreaga perioada de vegetatie sau numai 5-7 saptamani dupa rasarire Remanenta erbicidelor reprezinta durata de actiune a erbicidului in afara perioadei de vegetatie. -

Tehnica aplicarii erbicidelor

Substanta activa reprezinta acea parte din produsul comercial care raspunde direct de efectul erbicid Pt erbicidele formulate lichid substanta activa se exprima in g / l. Pt. erbicidele formulate in pulberi umectabile sau granule se exprima in procente % Doza de erbicid reprezinta cantitatea de erbicid necesara pt a trata suprafata de un hectar Doza de produs comercial reprezinta cantitatea de erbicid necesara pt a trata o suprafata de un hectar Stabilirea dozei se face in functie de : eficacitatea preparatului continutul solului in humus ( pt erbicidele aplicate la sol ) gradul de imburuienare

-

metoda de aplicare ( aplicare uniform pe toata suprafata sau in benzi ) tehnica de aplicare ( clasica , electrostatica )

Norma de amestec reprezinta cantitatea de amestec lichid , erbicid + apa , necesar pt a erbicida suprafata de 1 Ha Marimea formei de amestec difera in functie de : Tipul de erbicid Modul de adinistrare Mijloace de administrare terestre 200-300 l/ha si avio 50-100 l/ha Pt aplicarea erbicidelor se folosesc masini de erbicidat tractate MET-1200 , MET 2500, echipamente montate pe tractor EEP-600, masini speciale de erbicidat Prepararea amestecului de erbicidat Solutia reprezinta un amestec fizic omogen dintre apa si erbicide solubile in apa , componentii amestecului nu pot fi separati prin mijloace fizice Emulsia reprezinta amestecul dintre doua lichide nemiscibile, lasat in repaus componentele se separa Suspensia amestecul format din particule solide dispersate intr-un lichid, erbicidul este fabricat sub forma de pudra umectabila sau pasta dispersabila. Pt a realiza un amesteec omogen mai intai se face o maia. Prepararea amestecurilor din vol de apa + erbicid + din vol de apa . Se recomanda realizarea unui preamestec o parte erbicid la 2 parti apa. In cazul pulberilor este obligatoriu. Pt a creste eficienta se folosesc amestecuri de erbicide, in acest caz se recomanda testarea compatibilitatii erbicidelor inainte de a fi introduse in rezervorul masinii de erbicidat. La pregatirea amestecurilor de erbicide oridinea este : 1. maia ( pudra umectabila si pasta dispersabila ) 2. concentrat emulsionabil 3. solutie concentrata Amestecurile asfel preparate se utilizeaza imediat. Calitatea erbicidarii depinde de : -presiunea de lucru 2-4 atm , dimensiunea de picaturilor mai mare de 400 de microni

- viteza de deplasare , nu depaseste 15 km/h ideal este 5-8 km/h - alegerea tipului de duze in functie de metoda de tratament - reglarea inaltimii masinii de erbicidat - calitatea apei necesare prepararii amestecului - pregatirea terenului trebuie sa fie bine lucrat si nivelat - erbicidele volatile se incorporeaza in max 20 min dupa aplicare - numarul de picaturi 150-1500 / cm patrat - diametrul picaturilor 50-300 microni CURS 9 Combaterea chimica a buruienilor din principalele culturi agricole In Romania omologarea si autorizarea substantelor pt protectia plantelor se realizeaza de catre Comisia Nationala de Omologare a Produselor de Protectia Plantelor. Dupa aderarea la Uniunea Europeana Romania a adoptat prin HG 95/2005 Anexa I la Directiva 91-414 Combaterea buruienilor din culturile de cereale paioase Graul este imburuienat in proportie de 85-95 % cu specii de buruieni dicotiledonate anuale si perene, germineaza primavara sau toamna. Se impart : - sensibile la 2.4 D (sinapsis arvensis, centaurea cyanus, capsella bursa pastoris) - rezistente la 2.4 D ( galium aparine, matricaria, cichorium inthybus, etc ) In unele regiuni din Transilvania, Banat, N Moldovei se intalnesc si specii monocotiledonate anuale Epoca de aplicare a erbicidelor Pt buruienile monocotiledonate erbicidele se aplica pre-emergent , Pt buruienile dicotiledonate erbicidele se aplica in sfarsitul perioadei de infratire, formarea primului internod. Pe langa aceasta categorie a erbicidelor care se aplica inainte de formarea primului internod exista o alta cat. de erbicide din grupa sulfonilureicelor care pot fi aplicate pana la intrarea in faza de buruf. ( Grandstar, Grodyl, Harmony )

Plantele de porumb

Prin natura biologiei lor prezinta o perioada de sensibilitate la imburuienare la 4-5 saptamani dupa rasarit Lucrarile solului si sisteme de lucrare a solului Reprezinta interventii mecanice efectuate asupra solului cu unelte sau masini agricole pt a modifica insusirile fizice, chimice si biologice si a crea conditii favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor. Lucrarile solului se executa diferentiat in functie de tipul de sol, conditii climatice, relief, sortimentul de plante de cultura.

Importanta lucrarilor solului Creeaza conditii optime pt incorporarea semintelor, germinarea acestora si cresterea ulterioara a plantulelor. Contribuie la mentinerea si sporirea fertilitatii solului prin refacerea periodica a afanarii stratului arat si incorporarea in sol a resturilor vegetale ramase plantelor. Asigura valorificarea solurilor afectate de factori limitativi ( exces de umiditate, seceta, compactare ), combat bolile si daunatorii. Favorizarea de poluarea solului prin intensificarea activitatii microorganismelor. Eficienta economica a unei culturi este strans legata de modul cum sunt executate lucrarile solului ( necesita 35-65% din totalul energiei consumate ) Clasificarea lucrarilor solului 1. Dupa scopul principal : lucrari de baza , lucrari de pregatire a patului germinativ , lucrari de intretinere a ogoarelor si de intretinere a culturilor. - Lucrari de baza = au scopul principal de a mobiliza solul pe adancimea 1580 cm. Aratura Afanarea adanca Aratura de desfundare Lucrari de pregatire a patului germinativ = mobilizeaza solul pe adancimea 0-10 cm

Lucrarile de intretinere a ogoarelor = maruntire, afanarea superficiala, nivelarea, distrugerea buruienilor Dezmiristit Grapat - Lucrari de intretinere a culturilor = se efectueaza dupa semanat Grapat

Tavalugit Prasit 2. Dupa epoca de executare : vara, toamna, primavara - Vara dezmiristit , arat , lucrari de intretinere a ogoarelor, lucrari de pregatire a patului germinativ pt culturile succesive si afanarea adanca si aratura de desfundare. - Toamna arat , pregatirea patului germinativ pt culturile de toamna - Primavara pregatirea patului germinativ pt culturile de primavara, lucrari de intretinere a culturilor 3. Dupa uneltele care se executa: - Aratura - Grapa cu discuri - Grapa cu colti reglabili - Freza - Tavalugul - Nivelatorul 4. Dupa adancimea de executare : - Superficiale ( dezmiristit, grapat, prasit, tavalugit, aratura superficiaa ) - Adaci ( aratura adanca ) - Foarte adanci ( aratura foarte adanca, aratura de desfundare, scarificarea ) 5. In functie de cultura pentru care se executa lucrarile : - Lucrari ale solului pentru cereale paioase de toamna - Pentru cereale de primavara - Pentru prasitoare - Lucrarile solului in plantatiile de pomi - In plantatiile de vita-de-vie Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor fizice Structura solului degradarea structurii consta in maruntirea agregatelor structurale, modificarea raportului dintre microagregate si macroagregate, cresterea ponderii materialului prafos care sub actiunea ploilor trece prin diferite stari de plasticitate ca in final sa se usuce sa crape formand crusta. Porozitatea prin lucrarile solului stratul arabil se afaneaza si inregistreaza o crestere a volumului cu 25-30 % Densitatea aparenta reprezinta starea de tasare a solului si este specifica fiecarui sol si orizont genetic. CURS 10 Regimul de umididate poate fi pozitiv sau negativ , pozitiv atunci cand determina inmagazinarea apei in sol si negativ atunci cand lucrarea de arat determina pierderea cantitatii de apa din sol Lucrarile solului prin actiuni indirecte determina modificarea continutului de humus, saruri mobile, Ph-ului, potentialul de oxido-reducere. Influenta insusirilor solului asupra insusirilor biologice

Activitatea microorganismelor din sol depinde de regimul de apa si aer din sol care este influentat de lucrarilor solului. Afanarea solului intensifica activitatea biologica a solului, accentueaza procesul de mineralizare a resturilor organice si a humusului si de aceea pt a conserva fertilitatea solului trebuie sa corelam continutul de humus cu adancimea de executare a araturilor Procesul de nitrificare are intensitate maxima atunci cand densitatea aparenta este cuprinsa intre 1,1 si 1,15 g pe cm cub.

Influenta lucrarilor solului asupra bolilor, buruienilor si daunatorilor Lucrarile solului distrug buruienile in vegetatie prin taiere, incorporare in sol, fragmentarea organelor vegetative si aducerea acestora la suprafata unde sunt distruse, semintele de buruieni de la suprafata solului prin arat ajung in adancime unde nu au conditii de germinare. Lucrarile solului contribuie la combaterea bolilor si daunatorilor a caror ciclu de dezvoltare este legat de sol sau resturile vegetale care raman dupa recoltare. Pe terenurile cu aratura adanca s-a redus atacul de rugina bruna si fuzarioza, s-a diminuat atacul produs de viermele sarma. Lucrarile de baza ale solului arat desfundat afanare adanca

Aratul este lucrarea de baza a solului prin care pe o adancime determina din stratul arabil, o fasie de sol numita brazda este taiat, desprinsa de substratul subarabil, maruntita, intoarsa si amestecata. Importanta araturii aratul influenteaza procesele fizice, chimice, biologice din sol ca urmare a modificarii regimului de aer, apa, caldura si substante nutritive, prin arat, resturile vegetale de la suprafata solului si ingrasamintele organice sunt incorporate in sol sporind gradul de aprovizionare in elemente nutritive al solului In urma araturii se aduce la suprafata sol cu structura mai buna si se ingroapa stratul de la suprafata prafuit si cu structura degradata, realizandu-se conditii de restructurare a solului. Aratura contribuie direct la combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilor. Aratura asigura conditii pt pregatirea patului germinativ atat prin incorporarea resturilor vegetale cat si prin afanarea solului, pe terenurile in panta, executarea araturii pe curbele de nivel determina reducerea eroziunii solului, favorizeaza infiltrarea apei, impiedica scurgerea apei la suprafata

Factori care determina calitatea araturii 1. tipul de sol si principalele insusiri fizico-mecanice ale solului ( coeziunea si rezistenta la arat ) 2. umiditatea solului pe toate tipurile de sol, umiditatea corespunzatoare starii de maturitate fizica a solului este situata la nivelul a 50-70 % din capacitatea pt apa in camp. Sol prea umed brazda curea, sol prea uscat brazda bulgari 3. starea culturala a terenului terenurile cu resturi vegetale nu permit obtinerea unei araturi de calitate deoarece nu se poate respecta adancimea de lucru, brazda nu se intoarce si plugul se infunda. 4. constructia plugului si epoca de executare a araturii - cea mai buna aratura se obtine cu plugurile reversibile si ca regula generala terenul trebuie imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. 5. stabilirea corecta a adancimii araturii si schimbarea acesteia de la an la an, adancimea araturii se coreleaza cu grosimea stratului arabil pt a nu aduce la suprafata orizonturi nefertile, pietris sau saruri, si cu cerintele plantelor pt adancimea de arat. Adancimea araturii este necesar sa fie schimbata de la un an la altul pt a impiedica formarea hardpanului. 6. directia de arat si metoda folosica- in cazul in care forma terenului permite este indicat ca aratura sase faca perpendicular pe directia randurilor de plante . Pe terenurile in panta aratura trebuie executata de-a lungul curbelor de nivel. 7. viteza de arat si nivelarea prealabila a terenului . viteza agregatului de arat intre 5-7 km/h asigura o aratura buna, afanata cu brazde bine intoarse si maruntite. Sunt situatii in care calitatea araturii creste daca terenul care urmeaza sa fie arat a fost nivelat inainte. CURS 11 Metode de arat Aratura intr-o singura parte consta in rasturnarea brazdei intr-o singura parte. Terenul ramane uniform fara coame avand doar un singur sant la marginea parcelei unde se termina aratul. Desfundarea este aratura care se executa la adancimi foarte mari, de obicei la 5080 cm, desfundarea se executa in situatii deosebite ( infiintarea pepinierelor, plantatii, terenurilor compacte ) ameliorarea crovurilor ( adancituri unde apa balteste ) Odata cu efectuarea araturii de desfundare se incorporeaza ingrasaminte organice in cantitati foarte mari. Aratura de desfundare este o lucrare limitata, deoarece este foarte costisitoare si greu de executat pe suprafete mari. Exista riscul de a aduce la suprafata a orizonturilor cu fertilitate scazuta care contin saruri, pietris, orizonturi gleice. Prin desfundare se combat in totalitate buruienile. Dupa desfundare, pana la infiintarea culturii este necesar sa treaca o perioada de minim 1-2 luni Afanarea adanca este lucrarea care se executa la adancimi mari , se executa la adancimi mai mari decat a cea a stratului arabil , fara rasturnarea sau inversarea orizonturilor de sol si urmareste permeabilizarea orizonturilor cu permeabilitate redusa cu scopul optimizarii raportului aer-sol.

Afanarea adanca se realizeaza cu masini speciale ( MAS masina de afanare a solului ) sau se mai folosesc organe active atasate la plugul obisnuit care afaneaza fungul brazdei pe o adancime de pana la 5-15 cm , alt dispozitiv cizel, grape. Afanarea adanca se executa la adancimi cuprinse intre 60-80 cm, in general la intervale de 4-6 ani. Afanarea adanca isi atinge scopul daca : 1. se executa pe terenuri adecvate d.p.d.v. pedologic 2. se aplica in conditii de exces de umiditate, terenuri compactate 3. se lucreaza atunci cand umiditatea solului este situata la 60-80% din intervalul umiditatii active . 4. inainte de executare resturile vegetale se maruntesc. 5. se stabilesc corect elementele tehnice ale afanarii : adancimea, distanta intre doua piese active si directia de afanare. Lucrarea cu grapa Lucrarea cu grapa mobilizeaza solul la suprafata, il afaneaza sau si il afaneaza. Adancimea de lucru 3-10 cm. ( in unele cazuri poate ajunge la 18 cm grapa cu discuri grele ) Se foloseste inainte de semanat sau in vegetatie Grapele cu discuri pot fi : - cu colti ficsi - cu colti reglabili Grape stelate Grape cu discuri Lucrarea solului cu cultivatorul Cultivatorul se foloseste pentru prasit, este o lucrare intermediara intre arat si grapat, pe adancimea 5-10 cm, viteza de lucru 5-6 Km/h Realizeaza taierea buruienilor, distruge crusta, afanarea solului. Se foloseste pentru pregatirea patului germinativ, prasit sau deschiderea de rigole, fertilizat. Lucrarile de pregatire a patului germinativ Patul germinativ reprezinta stratul afanat de la suprafata solului cu grosimea de 510 cm, pregatit prin lucrari cu grapa cultivatorul, tavalugui sau combinatorul in vederea asigurarii conditiilor optime pentru semanat, germinarea semintelor, incoltirea semintelor, rasarirea si cresterea plantelor. Patul germinativ corespunde calitativ daca se respecta urmatoarele conditii : patul germinativ are o adancime adecvata in raport cu planta care urmeaza a fi semanata solul este maruntit fara bulgari si suprafata este nivelata

-

solul este afanat si la maturitatea fizica pe adancimea de semanat solul este lipsit de resturi vegetale si buruieni pregatirea patului germinativ se executa in ziua sau preziua semanatului. Lucrarile solului dupa semanat

Scopul acetor lucrari este de a completa pregatirea patului germinativ, a favoriza procesele fizice si chimice din sol, a combate buruienile si a incorpora ingrasamintele aplicate in vegetatie.