73
BOALA ARTROZICA Cum o tratam corect ? Asist. Univ. Dr. Cristina Daia Dr. Cristina Daia

Cursul 7 ARTROZE Nou

Embed Size (px)

Citation preview

  • BOALA ARTROZICACum o tratam corect ?Asist. Univ. Dr. Cristina DaiaDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ARTROZE - Background-Complex articular are la baza tesutul de tip cartilaj o varianta de tesutul conjunctiv un tesut cu:celularitate bogatametabolism intensRol structural, mecanic, regenerare, cicatrizareDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TESUT CONJUNCTIV FORMAT DIN: 1.CELULE: intrinseci fibroblast fibrocit Ele asigura sinteza: matricea extracelulara: 2. FIBRE: colagen, elastice, reticulin 3. SUBSTANTA FUNDAMENTALA: formata din proteoglicani, glicoproteine structurale

    Sinteza acesteia este conditionata (-) direct de varsta, hormonal ACTH stres patologia suprarenaliana, TIROXINA tiroidism(+) STH crestere, hh sexuali (Ts, Es) dezvoltare : Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TESUT CONJUNCTIVin mod (Normal) tesutul conjunctiv rareori se dividein situatii patologice de genul reactiilor inflamatoare apar:- mitoze care produc execedentar fibre de colagen tip I cicatrizare reparatorie defectuoasa fibroza- fibrocitele isi pierd proprietatii fagocitare

    De aceea este necesar sa asuciem in faza de acuta a unei artroze reactivateAINSDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • 2. FIBREElasticeReticulinaColagen : - fibrilar - nefibibrilar, molecular

    Colagen fibrilar: structura chimica : benzi fibre fibrile sunt rezultatul polimerizarii unor subunitati proteice tropocolagen TESUT CONJUNCTIVDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TESUT CONJUNCTIV2. FIBRE

    Uniti de tropocolagen (structura chimica): 4 AARezulta prin combinarea a trei lanturi alfa 1, 2, si 3 rasucite triplu helix cu 3 AA pe o tura iar* al 4-lea AA este glicina rezistenta; * al 100 lea AA este HO-prolina rigidiate moleculeiIn consecinta se diferentiaza in 10 subtipuri sau variante (I,II,III,X); variantele de colagen I, II si III reprezinta reprezita 90% din totalul colagenului din organism si se caracterizeaza prin rezistenta la proteoliza.

    Varianta colagen de tip II este cea mai intalnit i rezistent standard NormalitateDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TESUT CONJUNCTIV- sinteza ff colagen este conditionata genetic: alfa 1 cr.17, alfa 2 cr 7sinteza lanturilor alfa : Ribozomi;in cisternele Reticulului endoplasmic: Pro si Lis sunt hidrolizate la Ho-Pro si Ho-Lis; reactie dependenta de prezenta unui agent reducator: acidul ascorbic (Vit C) a carui absenta duce la sinteza unui colagen anormal iar rol de cofactor (+): Vit. A si D Pentru sinteza unui colagen de buna calitateeste necasara administrarea de vitamina C eventual A si DDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Caz particularDegradarea colagenului se realizeaza sub influenta colagenazei interstitiale eliberata de macrofage; Tesuturile cu reorganizare rapida au cantitate crescuta de colagenaza Cazuri:1. Tesuturile cu status INFLAMATOR: In starile inflamatorii macrofacul activat elibereaza o mare cantitate de colagenaza: AINS (-) colagenaza2. SARCINA: Tesutul; uterul gravid mitoze si sintez in exces de fibre de colagen dar reactiv si cu cea mai mare cantitate de colagenaza apar nodulii de fibromialgie fibromialgiile de sarcinasindrom de tunel carpianDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Nodul de fibromialgieMacrofag FibrocitDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TESUT CONJUNCTIV

    3. Substanta fundamentala (situata intre celule si fibre) A. Proteoglicani B. Glicoproteine structuraleDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • A. Proteoglicani PGnucleu polipeptidic miez proteic (5%) interconectatlanturi polizaharidice (95%) denumite gligozaminoglicani (GAG);

    Structura GAG:- Un (poli)zaharid (acidozahar):ac hialuronic: cartilaj, piele, condroidin: cartilaj, os, cornee dermatan: piele, tendon, valve cardiace, heparan: artere-Un monomer dizaharidic (aminozahar)Glucozaminagalactozamina

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Terapeutic...refacerea lanturilor polizaharidice ale PG aport de GAG p.o. Aportul p.o. acidozahar componeta a GAG aferent unui proteoglican din substanta fundamentala a unui cartilaj Sulfat sodic de condroitina (C) Acid hialuronic (AH) Aportul p.o. aminozahar Hidrat de glucozamina (G) Dona 1500 mg GARTROSTOP 500 mg GARTROFLEX C 375 mg, G 265 mgFLEXODON C 200 mg, G 400 mg Artrostop plus (vitamina) C FLEXIMOBIL plicuri C 600 mg, G 750 mg, 200 mg herpagozide GLUCOSAMINE CHONDROITIN HYALURONIC ACIDC 334mg G 500mg AH 6.67 mg

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TESUT CONJUNCTIVLanturile polizaharidice PG - GAG sunt acetilate (grupari CO-) ca urmare pot fixa o multitudine de ioni pozitivi:cel mai frecvent ion pozitiv intalnit este Na+; puternica HIDROFILIE a substantei fundamentale; Consecinte:Flexibilitate si compresibilitate a tesutului;Permite difizarea substantelor hidrosolubileProprietatile electrostatice impiedica trecerea moleculelor mari : rol de sita moleculara (care se pierde in procele de imbatranire: vezi cartilajul articular deshidratat, ex nucleul pulpos imbatranire)

    Lanturile dizaharidice pot fi polimerizate sulfatate daca GAG au lanturi dizaharidice sulfatate tesuturile sunt un stare solida Osteofit

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • B. Glicoproteinele structuraleAsigura adezivitatea celulelor: - la fibrele de colagen, - la PG - intre ele Cele mai importante: fibronectina (secretata de fibroblast, celule endoteliale),condronectina (atasarea condrocitelor de colagenul de tip II),laminina (aderarea celulelor endoteliale de colagenul de tip IV din structura membranei bazale) flexibilitate, elasticitateDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Dr. Cristina Daia

    Peste Os Suprafata articulara

    Tesutul cartilaginos de tip hialin Pericondru Tesut conjunctiv dens esential pentru cresterea si mentinerea tesutului hialin degradat prinregenerarea apozitionala Celule conjunctive din pericondru se diferentiaza in condrocite

    Tesut cartilaginos de tip hialin imbatranitCartilaj hialin imbatranitColagenul tip II normal Colagen de tip IColagenul tip II % scazut pierdut prin degradare Colagen de tip I

    Va fi mai putin rezistentPG: Acidozahar : condroidin 4 sulfat (C4S) normal Keratan sulfatcondroidin 4 sulfat (C4S) % pierdut prin degradarekeratan sulfat

    Va fi mai putin rezistent

    Dr. Cristina Daia

  • 1. Cum produce pericondrul cresterea si regenerarea cartilajului imbatranit?2. Cum protejam/refacem terapeutic cartilajul degenerat si/sau imbatranit?

    AH cu GM mare (Synvisc, Glicovisc) prin injectare intraarticulara induc vasco suplimentarea protejeaza activitatea condrocitelor preexistente din carilajul hialin articular inhiband regenerarea apozitionala (adesea incompleta si deficitara), de aceea sunt preferate a fi injectate pentru protectia articularaAH cu GM mica induc vascoinductia regenerarea apozitionala

    Caz particular: la copil, in mod fiziologic are loc regenerarea interstitiala prin diviziune mitotica a condrocitelor preexistente: proces specific cresterii si dezvolatrii

    Administrarea intraarticulara de solutii vascoelastice : acid hialuronic

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTVASCOSUPLIMENTAREAACID HIALURONIC7-10 f1f/saptamna75%Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • VASCOSUPLIMENTAREA

    Acid hyaluronic (AH): AH+ Dextran (Glycovisc)GM Mare >4 * 10 6 D (Synvisc)GM Medie 0,5 4 * 10 6 D (Jointex)GM Mica < 0,5 * 10 6 D (Hyalgan)Vascosuplimetarea: legarea de Rc pt AHVascoinductia: prin traversarea usoara a barierei sinoviale patrundere in pericondru

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • (Micro)traumatismele

    In urma proceselor microtraumatice cartilajul hialin este supus frecvent fenomenelor de degenerare, asociind infiltrat inflamator, ceea ce determina moartea condrocitelor si alterarea microvascularizatiei = premize artrozaDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ARTROZA DEFINITIEDEGENERESCENTA focala a cartilajului articular NEOFORMATIE osoasa:

    la baza zonelor lezate de cartilaj: OSTEOSCLEROZAla marginea articulatiei/os: OSTEOFITOZA

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ArtrozaCea mai frecventa suferinta cronica musculo-scheletala la indivizii de peste 50 de aniUna dintre cele mai importante probleme de sanatate publica pe plan mondial prin:InvalididateDurata boliiCostDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Mecanismul de aparitie al entezelor

    Polimerizarea aminozaharurilor, mai exact a glucozaminei (fixarea mineralelor de lanturile polizaharidice) Fiziologic se face prin acetilare, ceea ce duce la obtinerea unei structuri de consistenta normala, elastica a cartilajului hialinPatologic prin sulfatare, in conditiile in care in cartilajul alterat prin injurie traumatica a vase de sange (care prin aport si impregnare cu saruri minerale duc la sulfatarea matricii de colagen, care capata consistenta OSOASA transformarea osoasa a cartilajului, astfel apar FENOMENE DE NEOFORMATIE OSOASA (ENTEZE): (calcificari cu diferite variante de expresie) osteofitoza, ostescleroza Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • INCIDENTAVarsta a-III-a si respectiv a-IV-aRaport pe sexe: Femei / Barbati =2/1Dr. Cristina Daia

    VARSTAPana la 45 de ani45-65 de aniPeste 65 de aniINCIDENTAPana la 10%30%60%

    Dr. Cristina Daia

  • ETIOPATOGENIECaracter MULTIFACTORIAL

    1.Predispozitia geneticaPacienti cu un raspuns biologic particular: exacerbarea a raspunsului inflamator la procesul specific de degenerare progresiva articulara datorat senescenei 1) cu productia execedentara de CK pro-inflamatorii, TNF alfa:distructie/ degenerare accentuata a cartilajuluiasociata cu abilitate reparatorie defectuoasaDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ETIOPATOGENIESe adauga urmatoarele mecanisme:2) hiperproductia unor enzime denumite matrixmetaloproteinaze (MMPs) cu rol de colagenaze; hiperproductia este conditionata genetic prin3) identificarea in exces a factorul imun VEGF: vascular endotelial growth factor cu rol stimulant direct MMPs ;

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ETIOPATOGENIEPredispozitia genetica este demonstrata si de inalta corelatie statistica intre parinti si copii cu artroza

    In cca 50% copii mostenesc OA de mana si sold 40-45% copii mostenesc OA de genunchi

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ETIOPATOGENIE2. Stresul mecanic:

    suprasolicitarea articulara (munca fizica grea),micro/traumatisme punctul de plecare in declansarea manifestarilor de OA interventii chirurgicale, Mai ales daca survin pe anomaliile de statica si mecanica articulara congenitale sau dobandite

    20 % din pac cu OA au istoric de evenimente traumatice (majore sau minore) in anamnezaLa nivelul genunchilor pacientii cu microtraumatisme au dezvoltat de 5 ori mai frecvent OA de genunchiLa nivelul soldurilor de 3 ori mai frecvent OA

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ETIOPATOGENIE3. Senescenta: pierderea functiilor secretorii condrocitare, regenerarea apozitionala, feneomene de degenerescenta4. Bolii inflamatorii articulare (PAR, SA,LES):exces inflamatie, modulare imunogenetica defectuoasa artroze* iatrogen: tratamentul corticosteroizi- prin mecanism de afectare direct a carilajului articular, - indirect prin suprasolicitarea mecanica excesiva de catre pacient a unei articulatii artificial indolore- blocarea aportului sangvin nutritiv la nivelul artic soldului, NACF

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ETIOPATOGENIE5. Boli endocrino (Afectiuni tiroidiene , Hiperparatiroidism, Hiperfunctia hipofizara)- metabolice (Diabet, Guta) metabolice25% dintre pacientii cu OA de pumn, cot, umar, genunchi au la examenul PB articulara: depozite de bogate de pirofosfat; tratament colchicina beneficiu real6.Artropatii nervoase prin afectarea terminatiilor proprioceptive este diminuata capacitatea de protectie articulara si se produc indirect microtraumatisme care prediscpun la artroze secundare severe post SCADEREA SUPRAVEGHERII NERVOASE: diabet, sifilis, anemie pernicioasa, leziuni ale nervilor periferici)7.Afectiuni hematologice: hemofilia (sange in spatiu articular: precipitarea fier factor iritativ mecanic / imunologic)

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ETIOPATOGENIEDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • FACTORI DE RISCVARSTA SEX FEMININ: hh; perceptia durerii la femei se face mai puternic decat la barbati: durere prelungita stres psihogenEDUCATIA: nivelul de instruire al pacientului, preventia OA printr-un mod de viata adecvat 78% cu OA nivel scoala generala, liceu21% studii superioare

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • FACTORI DE RISC4. Societatea: dezvoltate, varsta a-IV-a5. Etnicitate: rasa caucaziana, afro-americana: au rata cea mai inalta de dezv OA; la polul opus hispanici6. Factori anatomici: deposturareaGenu valg, var, genu recurvatum OA genuLuxatia congenitala de sold OA sold

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • FACTORI DE RISC7.OBEZITATEADepasirea cu 20% a greutatii corporale normale creste de 5 ori riscul de OA, la femei si de 3 ori la barbati; mecanisme: suprasolicitarea articulatiilor portante SOLD si GENUNCHIExacerbarea raspunsului inflamator in OBEZITATEDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • FACTORI DE RISC8. Profesia/ Timp Liber*MESERII cu risc inalt pentru OA miscari repetate, timp indelungat: ghemuit (culegatori), ingenuncheri (min 1 ora/zi, calugari), mers prelungit (peste 6 ore/zi, postasi, colectori taxe), urcat/ coborat scari; microtraumatisme profesionale subclinice; pozitii vicioase mentinute prelungit (informaticieni: coloana dorsala, T8; coxartroza tulburarule circulatiei venoase de intoarcere la membrele inferioare

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • FACTORI DE RISC*SPORTURI:de performanta (exces)Grele: footbal, basebal, maratonMecanism: compresia ritmica a cartilajului articular in timpul alergarii excesive cu efect microtraumatic asociat cu posibilitatea traumatismelor efectivePREVENTIE: ALERGARI USOARE maxim 30 de minute, urmate de pauza cu mecanism de microcompresie/ pompa a cartilajului activarea metabolismului local cu epurarea metabolitilor toxici. FACTORI: intensitatea alergarii (usoare)Timp (30 min), distanta parcursa SEDENTARISM: METABOLISM LOCAL INCETINIT, DEPERFORMARE FIZICA hipotonie, hipotrofie mm, rezerva miocardica scazuta capacitate scazuta de efort: RISC INALT OA

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • CLASIFICARE . Localizari

    *Dpdv etiologic:primitive (idiopatice)Artoze secundare *Dpdv al nr. de articulatii afectate:MonoarticulareOligoarticulare (2-3)PoliarticulareLocalizari frecvente pentru artroza: sold, genunchi, mana- IFD, artic CMC I, articulatiile CV;

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ARTROZA PRIMITIVA - de tip degenerativ -

    Forme localizate: Atroza Heberden -IFD, Artroza Bouchard-IFPForme Generalizate: mai mult de 3 atriculatii, artroza generalizata familiaraForma eroziva de granita cu PAR; FR negativ, histologic aspect de sinovita cu infiltratii limfoplasmocitare) Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ARTROZA SECUNDARA

    Congenitala sau prin tulburari de dezvoltare (displazia de sold, displazia multipla epifizara): Incongruenta mecanica articularaTraumatica (fracturi, traumatisme pofesionale sau sportive) Inflamatorie (PR, artrite infectioase), Discrazii sangvine (Hemofilia,Talasemia), Artropatii nervoase : diabet, sifilis, anemie pernicioasa, neuropatii Endocrinopatii: Acromegalie, hipotiroidie, hiperparatiroidie,boala Cushing, Condrocalcinoza, Guta, B. Wilson Iatrogena Infiltratiile repetate cu corticosteroizi intraarticular

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii cliniceANAMNEZA

    Varsta Apare precoce dupa 40/ 65 de aniDurereaCaracter mecanicMecanism: exes inflamatie exes presional/compresie pe maduva osoasa (prin intermediul microfisurilor periferice) cu afectarea compresiva a pachetului vasculo-nervos extrem bine reprezentat al maduvei DURERE transmisa de la nivelul os - uluiNota: durerea apare numai la mobilizarea activa articulara nu si la cea pasiva (caracterul mecanic) (durerea apare dupa efort fizic si se calmeza la repaos)*ulterior cand exista durere +inflamatie: apar reincalziri inflamatoriiCeea ce imprima caracter mixt in stadiile avansate ale bolii apoi caracter mixt (persista si in repaos sau in timpul noptii )Fara/ scurta Redoarea matinala, sub 30 minute (15)In timp duce la limitarea progresiva a miscarilorAbsenta simptomelor sistemice asociate

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii clinice2.Localizarile frecvente articulare: MI: sold, genunchi, haluce MTF I,MS: mana - IFD, IFP, artic CMC I,CV: articulatiile CV extrem de rar MCF, coate, umeri3. Examenul fizicAspect: rubor, tumor, dolor, calor: *existenta durerii in absenta inflamatiei

    Deformarea articulatiei (inclusiv marire de volum) prin: osteofite, hiperplazie sinoviala, revarsat articular, subluxatii

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii cliniceLimitarea mobilitatii: redoare *Este consecinta:DureriiIncogruentei suprafetelor articulareContracturii musculareFibrozei tesuturilor moi periarticulareRetractiei capsulareBlocajului mecanic prin osteofite si corpi straini*Apare dupa repaos prelungit (dimineata la trezire) si dispare dupa 10-15 minute*In stadii avansate apar cracmente la mobilizarea articulara Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii paracliniceRADIOGRAFIAARTROSCOPIAARTROGRAFIAECOGRAFIATOMOGRAFIA COMPUTERIZATAREZONANTA MAGNETICA NUCLEARASCINTIGRAFIA OSOASADr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii paracliniceRADIOGRAFIACRITERII radiologice pentru artroza (Bachman si Resnick, 1994)Ingustarea/ PENSAREA spatiului articular secundar leziunilor cartilajuluiOstecleroza (osteocondensarea) subcondralaChisturi osoase subcondrale (Geode)OsteofitozaDeformarea contururilor extremitatilor osoaseOsificari periarticulare (IFD)Corpi straini ososi si cartilaginosi intraarticulariEntezopatie (patela, pelvis, trohanter)Osteoporoza epifizaraAbsenta tumefierii tesuturilor moiDistributie in general simetrica*Nota: Cele mai obisnuite modificari sunt: 1,2,3,4

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii paracliniceRADIOGRAFIASTADIALIZAREA radiologica a artrozei(Kellgran si Lowrance)STADIUL I : Articulatie normala (+/- mic osteofit)STADIUL II: Osteofite in mimin 2 puncte Osteoscleroza subcondrala minimaSTADIUL III: Pensarea interliniului articular Debut de deformare a extremitatilorSTADIUL IV: Pensarea accentuata/disparitia interliniului articular Chisturi/eroziuni osoase (GEODE)*Nota: Rgr pt atriculatiile portante (sold, genunchi, picior)- cliseele se fac in ortostatism*Nota: Se pot folosii mai multe incidente ex: genunchi (ant-post, lat, axiala), sold (ant-post), CV (ant-post, lat, )

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii paracliniceRADIOGRAFIARADIOGRAFIALipsa de corelatie intre semnele radiologice si cele clinice

    Dr. Cristina Daia

    Stadiu radiologicStadiu I-IIStadiu III-IVPrezenta simptomatologiei40%60%

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii paracliniceII. ArtroscopiaSe face sub anestezie generala/ localaPermite vizulalizarea directa a structurilor articulare (cartilaj, sinovilala, ligamente)Chirurgia artroscopicaIII. ArtrografiaPermite reperarea exacta a epansamentelor articulare, chisturile poplitee sinoviale fuzate posterior, rupturile ligamentareIV. Ecografia articulara- Tehnica non-invaziva care evidentiaza - fenomenele de tip abarticular epansamentele articulare, chisturile poplitee, calcificarile intra si periarticulare, bursitele, leziunile ligamentare sau tendinoase

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii paracliniceVI. RMNIdentificarea modif morfologice si biochimice ale cartilajuluiEvaluarea grosimii cartilajuluiEvidentierea leziunilor de menisc, leziunilor de parti moi, osteocondromelor, chisturilor articulare, NICF in stadiile prcoce etcVII. Scintigrafia osoasa: Superioara radiografieiHiperfixarea detecteaza precoce articulatiile ce vor avea modificari artrozice peste cativa ani, reflecta fenomenele de inflamatie artrozica

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • DIAGNOSTIC- Criterii paracliniceExamene de laboratorNu sunt anomalii specifice pt. artrozaExamenul licidului sinovial: lichid clar, de obicei cu o formula non-inflamatorie (
  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- CoxartrozaLocalizare: Coxartroza idiopatica primara frecvent bilaterala;

    Clinic: Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic. CF pozitii monotone prelungite, supraincarcare, mers prelungit, legatul la sireturi asezarea si ridicarea de pe scaun iradiere pe fata ant-lat coapsa si in genunchiul homolateral, cu caracter mecanic progresiv se poate insotii de contractura pe muschii de la radacina coapsei, apoi cu redoare pe miscarile de Abd cu RE si ulterior Flexie, pozitie vicioasa de flexum de sold care duce la schiopatare cu hiperlordoza compensatorie (st. invalidante):Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- CoxartrozaDg. Dif: Clinic: bursita treohanteriana, coxite, radiculopatii lombare, gonartroza cu durere referita in coapsa, hernia femurala etc

    Radiologic: Rgr. de rutina bazin in incidenta ant-post modificari specifice artrozei: SI, SE pensarea polara sup , osteocondensarea sprancenii acetabulare, osteofitoza, SF deformari ale cap femural si ale cavitatii cotiloide, geodeFactori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica displazia subluxanta de sold , sexul feminin 3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular) Criterii ACR (American College of Rheumatology)Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 minVSH< 20 mm/hRadiografie :minim: osteofite si pensarea interliniului articular

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Reguli de igiena ortopedica ale solduluiDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- GonartrozaClinic: Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic.genu cu iradiere la niv segm supra (sold) si subiacente(glezna) cu caracter mecanic (coborat scari,) pozitie vicioasa de flexum de genunchi schiopatare- aspect: marit de volum, prezenta deformarii artic., analiza tulburarilor de statica a genu (genu valg unghi bidiafizar mai mic de 175/var unghi bidiafizat inversat), examenul functional (instabilit lig) atectarea compartimentelor femuro-tibial medial sau lateral , afectarea femuro-patelara : semnul ridelei pozitiv/negativ ( mobilizarea rotulei superior i inferior, trgnd de tendonul cvadricepsului) Dg. Dif: Clinic:bursita anserina,infrapetelara sau prepatelara etcDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- GonartrozaRadiologic: modificari specifice artrozei: Standard in incidenta ant-post din pozitie de incarcare pt. a evidentia gradul de deviere in valg/var, grd. Ingustarii interliniului artic, incidenta de profil pt. evid. Artic femuro-patelare, pt. vizualizarea spatilului intercondilian, cotur condili femurali, osteofielor si m.a. corpilor straini intraarticulariFactori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica deformarile in valg sau var> 10-15 grd , sexul feminin 3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular) posttraumatici : fracturi de platou tibial, de condili fem cu incongruenta articulara, leziuni ligamentare (instabilitate),dislocarea patelei, leziuni meniscale 6. Tulb ale intoarcerii venoase

    Criterii ACR (American College of Rheumatology)Durerea +/- redoare minim o luna; redoare sub 30 minCracmente la mobilizareExamenul lichidului sinovaial (clar, sun 2000 le/mm)Radiografie :minim: osteofite

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza picioruluiLocalizare: frecvent: artroza primitiva a artic MTF I; insotita inflamatia bursei apare pe fata mediala a capului MTF rubor, tumor, dolorMONT; anamnestic se pot decela microtraumatisme sau purtarea de incaltaminte nepotrivitaRadiologic: modificari specifice artrozei MTF I, Rgr fata Abductia metacarpian I cu adductia falanga IRar: afectarea artic tibiotarsiene si a regiunii mediotarsiene, artroza secundara (posttraumatica, metabolica DZ, inflamatorie)Modificari tip artroza ale halucelui halux rigidus (redoare), deformare subluxatie: deget in ciocan (corespunzator piciorului scobit pentru compensarea gravitationala)

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Afectiuni de tip abarticularLa cot frecvente sunt insertitele (tendinire de insertie):Epicondilita (cotul jucatorului de tenis) care in timpul miscarilor de extensie si supinatie solicita muschii cu insertie pe epicondil: extensorii (EUC, L, SERC) si supinatorii (BR)Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) care in timpul miscarilor de flexie si pronatie solicita muschii cu insertie pe epitrohlee: extensorii (FUC, FRC) si pronatorii (OP)Cotul este o articulatie cu conducere osoasaLa umar frecvente sunt frecvente afectiuni abarticulareTendinita coifului rotatorilorBursita olecranianaTendinita cap lung m. biceps, levator scapulePeriatrita scapulo-humeralaRar post traumatic artroza artic humeroscapularaUmarul este o articulatie cu conducere muscularaDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Artroza maniiLocalizare: -IFD dedete II, III, IV- noduli Heberden; -IFP deg II, III, IV- noduli Bouchard -Articulatia MCF I police (rizartroza policelui)Clinic:-in timpul contituirii artrozelor mainii apare durere; Nodulii Heberden si Bouchard odata constituiti nu mai sunt durerosiRizartroza policelui *se manifesta prin deformarea dureroasa a bazei MCF I, cu redoare si ulterior suluxatia bazei metacarpianului;*cand este interesata si artic. Trapezo-scafoidiana durerea iradiaza si pe fata palmara a mainii;* Dg diferential de face cu artrita deformanta psoriazica, ruptura tendonului extensor, retractia tendonului flexor de cauza posttraumatica sau inflamatorie (PAR)

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- Artroza maniiRadiologic: modificari specifice artrozeiFactori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica , sexul feminin 3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmenajul articular) Criterii ACR (American College of Rheumatology)Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 minCrestere de volum (tumefiere) la minim 2 articulatii IFP sau IFDCrestere de volum (tumefiere) la minim alte 2 articulatii ale mainiiDeformare la minim 2 articulatii ale mainii

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza coloanei vertebraleDiscartroza: artroza afecteaza discurile si corpii vertebrali Spondilartroza: artroza artriculatiilor interapofiozare posterioareSpondilodiscartroza sau Spodiloza = I+IILocalizare: zonele de maxima mobilitatea ale coloanei vertebrale: C5, T8 T10, L1-L3Discurile intervertebrale pot hernia posterior: herhie posteromediana sau lateral hernie posterolateralaOsteofitele corpurilor vertebrale se pot dezvolta -anterior si sunt de obicei asimptomatice-poserior si atunci pot genera afectare radiculara Afectarea articulatiilor interapofizare posterioare poate determina alunecarea anterioara a corpilor vertebrali: Spondilolistezis, ceea ce induce afectarea dimensiunilor canalului vertebral: sindrom de canal vertebral ingust

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza coloanei vertebraleClinic:Durerea locala si redoarea: sunt determinate de:Afectarea capsulei articulareSinovialei inflamate (artic. Interapofizare)Ligamentelor paravertebrale (lig. Galben)PeriostCompresia radacinii nervoaseHernerea nucleului pulpos discal lateral sau posteromedialOsteofie dezvoltate in gaura de conjugareContractura mm paravertebrala

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza coloanei vertebraleSimptomele:Coloana cervicala Spondiloza (spondilodiscartroza) cervicalaNn: Radiculare: colana cervicala cervicobrahialgie; f. rar disfagie (compresia unor osteofite gigante anterioare); rar compresia medulara progresiva prin modificari degenerative artrozice pate sta la baza unei mielopatii progresiveAa: insuficienta vertebrobazilara cefaleea, sindrom vertiginos (varstnici)Coloana toracala spondiloza dorsala-DORSAGO, DORSALGIE; durerile se resimt posterior si iradiaza in corset la niv cutiei toracice (dg dif. angine, zona zoster, durere pleuritica, neo loc vb sau de vecinatate, colecistite etc)Coloana lombara Spondiloza lombara-durerea este adesea LSF (lombosacrofesira): lombosacralgie- iradiaza descendent pe mb. Inf pe traseu radicular L3, L4: Lombocruralgie, sau L5, S1 Sciatalgie, mai rar poate aparea un sdr. de coada de cal (tulb sfincteriene, parapareza, anestezie).

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Evaluarea clinico functionala a coloanei vertebraleExamenul fizic:1. Sindrom Vertebral - Static: Modificari de statica verdebrala: atitudinea scoliotica, diminuarea/accentuarea curburilor fiziologiceSindrom Vertebral - Dinamic: Afectarea mobilitatii coloanei vertebrale: dureri/ redoare2. Sindrom Musculo Ligamentar: Contractura musculara paravertebrala3. Sindrom Neuro Radicular: RadiculagiiTulburari de sensibilitate Deficite motoriiDiminuarea/ abenta unor reflexe specifice in teritoriul afectat4. Sindrom Dural5. Sindrom Neuro-Psihic

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza coloanei vertebraleRadiografie: Incidenta standard ant-post (fata): scolioze, boli inflamatorii ale CVIncideta laterala (profil): modificari degenerative, osteoporoza,Incidenta oblica (3/4) osteofitele din gaurile de conjugare

    *Nota: degenerarea cartilajului articular insotita de excedent reparator cu formarea de osteofite gigante constituind adevarate punti osoase intervertebrale + calcicari ligamentare constituie: Spondiloza hiperostozanta sau boala Forestier ( Rothes-Querol)*Nota: Asocierea intre herniile discale intraspongioase, deformarea cuneiforma a corpilor vertebrali toracali si cifoza dorsala definesc boala Scheurman, frecventa la adolescentii de sex masculinDg dif: Sdr de canal vertebral ingust (congenital sau prin osteofitoza la varstnici), tumori, arahnoidita s.a. necesita mielografia sau CT, dar m.a. RMN care vizualizeaza atat leziunile osoase cat si ale tesuturilor moi.Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTPlanul de tratament sau programul de recuperare:Va fi individualizat in functie de patologia asociataVa fi centrat pe statusul functional articularPresupune necesitatea colaborarii interdiscilinareOBIECTIVELE:1. Ameliorarea fenomenului dureros (si inflamator, inerent).2. Ameliorarea functionala: obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate, ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand unghiurile functionale),Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (echilibrarea balantei agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate).3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive etc) asociate.4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/teriara adaptat pacientului in cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii pacientului 5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare cu familia acestuia)Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENT- MijloaceRegim igienodieteticTerapie medicamentoasaTerapie specifica de recuperare: electroterapie, masaj, kinetoterapie, terapie ocupationala, terapie balneara

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTSchimbarea stilului de viata;Program zilnic de ex fixice usoare; alergare, ex la bicicleta ergometrica, innot; scad pragul de perceptie dureroasa/ combaterea sedentarismului; Schimbarea locului de muncaScaderea in greutate (coboratul scarilor incarca genunchii cu 3-5 ori greutatea corpului)

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTDIETA:Extract soia, avocado (incetineste degradarea articulara senescenta) PIASCLEDINProduse de peste oceanic, ac grasi w3: efect antiaterogen dar si antiinflamatorVit A, D (400 UI/zi adult, 600UI/zi, varstnic), Vit C (1 g/zi) Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Terapia medicamentoasaATAC/ ACUTAINS, antialgice 10 zile + FIZIOTERAPIEAntialgice 1-2 cp/zi, 5-7 zile la durerinon-opioide: paracetamol (hepatotoxicitate+alcool, IR la utilizare prelungita)Opioide: detripropoxifen, codeina, tramadol Topice (gel)AINS- aspirina1.Derivati pirazolati: Ketofenilbutazona (toxic digestiv)2.Derivatii acidului indol-acetic: INDOMETACINUL3.Derivatii acidului aril-acetic: DICLOFENACUL4.Derivatii acidului propionic: KETOFROFEN, IBUBROFEN, FLURBIBROFEN

    5.Oxicamii: PIROXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM

    6.Inhibitori de COX-2: CELECOXIB, ETORICOXIB, ROFECOXIB, PARECOXIB, LUMIRACOXIB7. Alte AINS: Nimensulide, Meloxicam, KETOROLACCSDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTSUBCRONIC - CRONICSUPLIMENTE PG (medicamente antiartrozice simptomatice cu actiune lenta in cure prelungite) 3 luni cu pauza de 1-2 luni repetate de 2 ori pe an

    pt efectele condro-protectoare si condro-reparatorii.

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTFLEXODONClorhidrat de glucozamina - 400 mg ; Sulfat sodic de condroitina - 200 mgDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTARTROSTOP PLUS CGlucozamin hidroclorit 500,0 mg (greutate/tableta) 47393,4 mg/100g;MSM (metilsulfonilmetan) 100,0 mg (greutate/tableta) 9478,7 mg/100g;Boswellia (Boswellia serrata) 8,3 mg (greutate/tableta) 789,6 mg/100g;Mangan 325,0 mcg (greutate/tableta) 30,8 mg/100g.Vit CDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTACID HIALURONIC p.o. cps 300 mg cps 100 mgDs int 3- 6 cps / ziDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • Combinatii p.o

    condroidinaGlucozaminaAcid hialuronicColagenGheara draculuiRheuma flex, Jointace, Proglycan, Joint protex, Artronorm, etc.Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTVASCOSUPLIMENTAREAACID HIALURONIC7-10 f1f/saptamna75%Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • TRATAMENTCHIRURGICAL Chirurgia ARTROSCOPICAPROTEZAREA: GENUNCHI, SOLDDr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

  • ARTROZA

    VA MULTUMESC!

    Dr. Cristina Daia

    Dr. Cristina Daia

    *Dr. Cristina DaiaDr. Cristina DaiaDr. Cristina Daia*Dr. Cristina Daia*Dr. Cristina DaiaDr. Cristina DaiaDr. Cristina Daia*Dr. Cristina Daia