Boli Infecţioase

TematicaNr.crt. Titlul cursului

1 Agenti patogeni-clasificare. Procesul infectios: putere patogena, capacitatea de aparare a gazdei

2 Diagnosticul de laborator in bolile infectioase. Tratamentul bolilor infectioase (profilactic, curativ, nonetiologic)

3 Antibiotice: principiile tratamentului antibiotic, familii de antibiotice,

4 Antibiotice: principiile tratamentului antibiotic, familii de antibiotice (continuare). Antifungice, antivirale.

5 Infectia cu HIV

6 Infectia cu HIV, SIDA (continuare)

7 Sepsis

8 Varicela. Herpes zoster. Rujeola. Rubeola.

9 Infectii streptococice. Angine. Scarlatina. Erizipel

10 Mononucleoza infectioasa. Difteria. Oreion

11 Infectii respiratorii. Pneumonii. Gripa. Tuse convulsiva

12 Meningite

13 Meningite, Encefalite (continuare)

14 Poliomielita. Febra tifoida

15 Hepatite acute virale

16 Leptospiroza. Rickettsioze (febra butonoasa mediteraneana). Rabie

17 Tetanos. Antrax (Carbune)

18 Patogenia diareilor acute infectioase. Dizenteria. Toxinfectia alimentara. Infectia cu Clostridium difficile

19 Botulism. Holera

20 Endocarditele infecțioase

20 Boli Tropicale (Malaria)

Bibliografia

• Cursurile prezentate• Boli Infecțioase: Prof Dr Ileana Rebedea• Boli Infecțioase: Prof Dr Mircea Chiotan

• Mandell, Douglas, and Bennett's Principles and Practice of Infectious Diseases, 7(8)th Edition

• Maladie Infectieuses et Tropicales, ECN. PILLY, 2012, 2-eme edition

• Orice material de bună calitate...

Ce așteptări aveți?

Cazul din garda de vineri...

CT cerebral nativ

PF, bărbat, 52 ani

Frotiu gram LCR

Frotiu Gram LCR: CGP, alungiţi, in diplo, unii capsulaţi, dispuşi predominant extraleucocitari

Frotiu Gram LCR: CGP, alungiţi, in diplo, unii capsulaţi, dispuşi predominant extraleucocitari

Latex aglutinare LCR: Streptococcus pneumoniae

Cultură pozitivă la 10 h 1/2

Cultură pozitivă la 10 h 1/2

Introducere în Bolile Infecțioase

• Cum suntem alcatuiti?

• Lumea vie

• Universul microorganismelor

Macroorganismul uman si microorganismele “conlocuitoare”

Din ce/ din “cine” suntem formati?

10% celule eucariote versus 90% celule bacteriene

http://www.ted.com/talks/bonnie_bassler_on_how_bacteria_communicate.html

Macroorganismul uman si microorganismele “conlocuitoare”

1% genom uman versus 99% genom bacterian suntem constituiti majoritar din bacterii!

Bonnie Bassler Princeton

ACTGAA

ACCTGA

CTGACT

GCGCA

AATTGC

ATGACT

GAAAC

GTGTG

CGACC

GTGTAA

AAAACT

GACTG

Geneza

•Mitocondria: consumă oxigen pentru a extrage eficient energie din hidrocarbonate (ex din glucoza), producând bioxid de carbon și apa

•Cloroplastul: consuma bioxid de carbon si apa transformandu-le, in prezenta luminii (condiție obligatorie), în glucoza și eliberând oxigen în acest proces

http://highered.mcgraw-hill.com/sites/9834092339/student_view0/chapter4/animation_-_endosymbiosis.html

Teoria endosimbiozei Endosimbioți: mitocondria și cloroplastul

Procariote si Eucariote

• Clasificarea veche, pe baza prezentei sau absentei membranei nucleare, impartea lumea vie in 2 domenii:

Procariote si Eucariote

• Procariotele: pre-karios (pre-nucleate, “fara nucleu”), nu poseda membrana nucleara pentru a-si delimita materialul genetic

• Eucariotele: eu-karios (cu nucleu propriu), poseda membrane prin care-si delimiteaza materialul genetic

Procariote versus Eucariote

Azi, pe baza ARN ribozomal, lumea vie se imparte in 3 domenii: Bacteria - Archaea – Eucarya

Bacteria, Archaea si Eucarya

Bacteria si Archaea formeaza impreuna procariotele din clasificarea veche . Celulele umane se afla in domeniul eucariot in regatul “animals” (”animalia”) (incercuite cu galben)

Lumea vie – nomenclatura: domenii, regate…

• 3 Domeniile: Archaea, Bacteria, Eukarya• 6 Regatele (kingdoms) sunt incluse in domenii:

1. Archaebacteria (bacteriile ancestrale) 2. Eubacteria (bacteriile propriu-zise) 3. Protista 4. Fungi 5. Plantae 6. Animalia

• Impartirea apoi in interiorul regatelor - formula mnemotehnica: “King Phillip came over from great Spain”

K ingdomP hylumC lassO rderF amilyG enusS pecies

François Jacob (1973): “It is perfectly possible to imagine a rather boring Universe without sex, without hormones and without nervous systems peopled only by individual cells reproducing ad infinitum. This Universe in fact exists. It is the one formed by a culture of bacteria.”

•Au viata sociala bogata!•Comunica prin limbaj specific (quorum sensing)!•Isi construiesc orase (protejate in biofilm) si•Participa la viata polisului (fac politica!)•Presteaza munca in folosul comunitatii!

(inclusiv al macroorganismului)•Se pot imbolnavi!•Leaga prietenii si au adversitati•Au viata… romantica si …sexuala !

Universul microorganismelor

Formarea biofilmului

Bacteriile: fac politica!

Bacteriile: se pot imbolnavi!

• Bacteriofagii = virusuri care infecteaza bacteriile

Fig 1 Fig 2 Fig 3• In fig1: pe una dintre bacterii (albastra) este atasat un bacteriofag (verde); acesta patrunde in interiorul bacteriei unde se replica (fig 2), distruge bacteria (eventual, in procesul de replicare poate incorpora ADN bacterian), apoi infecteaza alte bacterii (fig 3), carora le poate

aduce materialul genetic al primei bacterii infectate. Procesul prin care este astfel transferat (prin intermediul unui bacteriofag) material genetic intre doua bacterii = transductie

Bacteriile: pot avea “viata…sexuala”…pot fi romantice…

• Conjugarea bacteriana = procesul prin care este transferat material genetic de la o bacterie la alta, prin intermediul unui pil; de exemplu, prin conjugare sunt transferate plasmide care contin casete de rezistenta la antibiotice

http://www.sciencephoto.com/media/151993/view

Microbiomul uman

• Microbiom ~ Microbiotă/sumă de microbiote = ansamblul microorganismelor care populează cvasistabil un anumit areal

• Microbiomul uman ~ ansamblul microbiotelor care populează diversele situsuri ale organismul uman:

– Pielea– Tubul digestiv (cavitatea orala, intestinul subtire, colonul)– Vaginul– Căile respiratorii (fosele nazale)

“film”

InfecInfecţţia/ Procesul infecia/ Procesul infecţţios/ ios/ Boala infecțioasăBoala infecțioasă• Infecția: relație particulară între microorganismele patogene/ condiționat

patogene și macroorganismul gazdă– Sunt necesare:

• Pătrunderea microorganismelor patogene/ condiționat patogene în organism• Depășirea sau neutralizarea barierelor de apărare/ mecanismele de apărare ale gazdei• Multiplicare• Transmitere (supraviețuire și formare de rezervoare)

• Procesul infecțios: ansamblul relațiilor intra și postinfecțioase dintre microorganismul agresor și macroorganismul gazdă care reacționează prin mijloace nespecifice/ specifice

– Are ca rezultat:• Distrugerea microorganismului• Îmbolnăvirea macroorganismului

• Boala infecțioasă: consecința pătrunderii microorganismului în interiorul gazdei cu declanșarea mecanismelor de agresiune și apărare (CONFLICT) care determină modificări anatomo-funcționale:

– Tabloul clinico-biologic– Infecție inaparentă: germeni cu patogenitate redusă și rezistență crescută a gazdei

(dacă avem detectabil doar răspunsul imun) – 90% din cazuri

Infecţia şi imunitatea antiinfecţioasă

• Patogen: μorganism capabil să producă o boală infecţioasă (BI)

• Saprofit: μorganism care se dezvoltă fără să determine manifestări patologice (uneori simbioză)

• Oportunist: agent infecţios ce devine patogen când imunitatea este alterată (infecțiile oportuniste la imunodeprimați – HIV/ SIDA)

• Patogenicitatea: capacitatea de a produce boala (nr de persoane care dezvoltă boala clinic / nr de persoane infectate)

• Virulenţa: masura cantitativă a patogenicitatii a bolii produse, gradul de severitate

• Infectivitatea: nr de indivizi infectaţi / nr de indivizi susceptibili (expuşi)

Patogeneza infecțiilor (1)1. Întâlnirea agentului patogen cu gazda:

• pentru prima dată în momentul nașterii (însă este posibilă încă din viața intrauterină)

• ulterior prin contactul gazdei cu microorganisme externe (infecții exogene) sau interne (infecții endogene)

• pătrund în organism odată cu: (apa, alimente, aer, lichid seminal, secreții vaginale, înțepături de insecte, zgârieturi/ mușcături de animale, transfuzii de sânge, transplant de organe contaminate)

2. Atașarea și pătrunderea agentului patogen în organism:• tegumentele și mucoasele sunt principalele bariere fizice (mecanice) de

apărare antiinfecțioasă (IMPERFECTE !!!)• atașarea se face prin intermediul ADEZNELOR (structuri de pe suprafața ag

patogeni):– HEMAGLUTININA: v gripale și rujeolic– HEMAGLUTININA FILAMENTOASĂ: B. pertussis– PILII ŞI FIMBRIILE: meningococ și gonococ– PROTEINELE DE LEGARE DE FIBRONECTINĂ ŞI COLAGEN: CGP (Staf, Str)– INTIMINA: EC-EH, EC-EP– TAGLINA: giardia

• adezinele se leagă de structuri ale matricei extracelulare și membranei bazale sau receptori ai celulelor eucariote (INTEGRINE/ SELECTINE)

3. Multiplicarea și răspândirea agenților patogeni:• Multiplicarea este esențială dezvoltării unei infecții (poate precede sau urma

diseminării ag patogen)• Doza infectantă: numărul de microorg. capabile să producă boala• Diseminare după multiplicare la nivelul porții de intrare (penetrarea mb

bazale și trecerea în tes subepiteliale):– Directă (în tesuturile vecine)– Limfatică (cea mai frecventă)– Hematogenă (directă sau indirectă – via canal toracic)– Nervoasă (rar folosită: centripet – rabie, toxina tetenică, centrifug – HSV, VVZ)

4. Conflictul microorganism – gazdă:• Factorii de agresiune ai agenților patogeni (factorii de virulență):

– Adezinele– Invazivitatea – Mecanisme antifagocitare (factori antifagocitari, structuri de suprafață: capsulă,

fimbrii, factori toxici: leucocidina, inhibarea fuziunii fagolizozomale)– Sideroforii– Exoenzimele (hialuronidaza, streptokinaza, coagulaza, colagenaza)– Toxinogeneza (exotoxine: produse și eliberate în mediul extern / endotoxine: LPZ –

BGN)• Mecanismele de apărare a gazdei (nespecifice – înnăscute / specifice –

dobîndite)

Patogeneza infecțiilor (2)

5. Leziuni tisulare:• prin acțiunea directă a agentului patogen• secundare reacției din partea organismului gazdă

6. Evoluția infecției:• distrugerea agentului patogen• îmbolnavirea gazdei• stabilirea unei coabitări microorganism – gazdă (PORTAJ):

importanță epidemiologică mare

Patogeneza infecțiilor (3)

De unde vin microorganismele care cauzează infecţii?

• Microorganismele care produc infecţii:– Endogene:comensale\saprofite– Exogene: aer, sol, apa, alimente, animale, oameni, vectori

• După locul în care sunt dobândite infecţiile:– Infecţii comunitare– Infectii asociate “asistentei medicale”- recent introdusa– Infecţii nozocomiale

• Transmitere:– Directă:

• Atingere, sarut, contact sexual, picaturi Flugge• Muscatura de animal, contact cu solul• Transplacentar

– Indirectă:• Prin intermediul: apei, hranei, prod.biologice, organe, obiecte, instrumente chirurgicale• Prin vectori: mecanic, biologic• Prin aer (particule 1-5μm)

Apărarea nespecifică a gazdei (1)

• I linie de apărare: – Bariera cutaneo-mucoasă - protecţie mecanică, chimică, biologică– Barierele de organ – hematoencefalica, fetoplacentara, etc– Flora saprofită

• II linie de apărare:– Mecanismele celulare (FAGOCITOZA) și umorale nespecifice: CITOKINELE,

COMPLEMENTUL, LIZOZIMUL, LACTOFERINA, FIBRONECTINA

• Reacţie inflamatorie (vasodilataţie + aflux de celule sanguine şi factori umorali)– Infecţia stimulează monocitele \ macrofagele care sintetizează IL-1 cu acțiune la

următoarele niveluri:• Centrii termoreglării febră• Măduva hematogenă neutrofilie• Stimulează neutrofile fagocitoza• LyB creşte producţia de Ac• LyT sinteza de IL2• Fibroblaşti proliferare fibre de colagen• Ficat sinteza proteinelor de fază acută

Apărare nespecifică a gazdei (2)• Fagocitoza

– 2 tipuri de celule PMN si MN– Etape:

• Chemotactism = mobilizare catre focarul infectios (C3a, C5a + complexul C5b,6,7)

• Opsonizare = recunoastere+pregatire agent patogen pt fagocitoza prin cuplare cu IgG, C3b)

– Necesita opsonizare: pneumococ, H.influenzae, piocianic, Klebsiella, stafilococ auriu

– NU necesita opsonizare: BGN, stafilococ alb

• Ingestie = înglobare în fagozomi

• Distrugere:– Oxigeno-dependentă (producție de radicali liberi de oxigen)– Oxigeno-independentă (enzimatică) = cuplarea fagozomului cu lizozomul – fagolizozom

– eliberare de enzime microbicide: inactivarea si distrugerea intracelulara a agentului patogen; dupa distrugere PMN sunt distruse puroi, MN nu sunt distruse

Apararea nespecifică a gazdei (3)• Imunitatea umorală nespecifică:

1. Complementul

– Complex de 9 proteine (C1-9) activate succesiv în cascada

– Activarea C complexul litic C5-C9 (complex de atac la membrană – formare de pori membranari – pierdere de apă și electroliți – moarte celulară)

• Calea clasica: Ag-Ac• Calea alterna (rapidă – nu necesită prezența de Ac): endotoxine (BGN), polizaharid

bacterian (BGP), agregate de Ig

– Consecintele biologice ale activarii complementului:• C3a: rol chemotactic si în producția de histamina• C3b: se fixează de complexul Ag-Ac, de receptorii de pe suprafata PMN, Mf• Liza celulara prin complexul C5-C9 (Neisseria, BGN)• Opsonizare prin C3b favorizarea fagocitozei• Modularea proliferarii LyB• Cresterea activitatii citotoxice Ac dependenta a celulelor NK• Efect proinflamator prin C3a si C5a

Aparare specifică gazdei (1)

Imunitatea umorală:• Globuline (gamaglobuline) care recunosc si reactioneaza specific cu un Ag

• Secretate de LyB; 5 clase de Ig: G, M, A, D, E

• Functii:– Antitoxica – Bactericida (prin activarea C – Neisseria, BGN)– Citotoxicitate mediata celular, dependenta de Ac (Ac recunosc Ag de pe

mb cel infectate si fixeaza prin Fc celula NK, inducand liza celulei infectate)

– Opsonizare pt bacteriile cu multiplicare extracelulara– Aparare locala (IgA): inhiba aderenta bacteriana + neutralizare

virusuri \ toxine– Neutralizarea unor virusuri extracelulare (varicela, rujeola)

Aparare specifică a gazdei (2)Imunitatea celulară (importanta pt infectiile cu microorganisme cu dezvoltare

intracelulara, este mediata de LyT)• Limfocite T

– LyT helper (CD4) - amplifica RIU\RIC prin stimularea proliferarii LyB\LyT prin intermediul limfokinelor

– LyT supresor (CD8) – diminua RIU\RIC

• Citokine-limfokine– Glicoproteine ce permit cooperarea \ interactiunea celulelor imunitare intre ele

• Interferon– glicoproteine specifice de specie– activități biologice:

• antivirală• imunomodulatoare• anti-tumorală

– 3 tipuri:• alfa IF: produs de monocite• beta-IF: produs de fibroblaste umane• gama-IF: produs de LT sensibilizate (LTH1)

Agresiune microbiană mecanisme celulare, umorale

Citokine pro-inflamatorii Citokine anti-inflamatorii

Inflamatie locala si generala

Cicatrizare, fibroza

-

TNFαIL1, IL8IL6IFNγ

IL4IL10IL1raIL6

Mecanisme implicate în infecţiile bacteriene

Mecanism Exemple

• Infectie cu piogeni Pneumonie pneumococicaAbces stafilococic

• Infectie granulomatoasa Tuberculoza pulmonara, bruceloza, sifilis

• Toxic (modificarea Holerafiziologiei)

• Toxic (distrugere tesuturi) Gangrena gazoasa

• Mediere imunologica Sindrom Guillain Barre dupa infectie cu Campylobacter jejuni

Sindrom Reiter dupa shigelloza

• Neoplazie Carcinom de stomac dupa persistenta infectiei cu H.pylori

Imunitatea antibacterianăAPĂRAREA NESPECIFICĂ: opsonizare / fagocitoza = rol primordial pt bacteriile cu parazitism

extracelular

APĂRAREA SPECIFICĂ UMORALĂ :Bacterii care induc sinteza de Ac:

bacterii toxigene (tetanos, difterie)bacterii cu multiplicare extracelulară

Funcțiile Ac antibacterieni:antitoxică = protectori (botulism / tetanos / difterie)neutralizare enzime bacteriene (staf, strept)opsonizare = favorizează fagocitoza bacteriilor extracelulare (pneumococ, H.influenzae,

piocianic, Klebsiella, stafilococ auriu)liză bacteriană nespecifică (prin activarea C5-9): H.influenzae, Neisserii, Enterobacteriiimunitate locală: IgA secretorii ( împiedică aderarea la mucoase)

APĂRAREA SPECIFICĂ CELULARĂ: bacterii cu dezvoltare intracelulară Se multiplică / persistă în macrofage, la adăpost de AcSunt vulnerabile la acțiunea LT citotoxice\NKInduc apariția de hipersensibilitate întârziată (granuloame cronice TBC etc)

Stadii în interacțiunea virusurilor cu gazda

1. Intrarea în organismul gazdă

2. Replicare primară

3. Răspândire (viremie primară)

4. Tropism celular și tisular

5. Replicare secundară (viremie secundara)

6. Afectare celulară sau persistență

7. Răspuns imun al gazdei

Imunitatea antivirală (1)Virusuri = multiplicare strict intracelulară = imunitatea celulară (rol primordial)

IMUNITATEA CELULARĂ : fenomene citotoxice mediate celular care distrug celula infectată

1. Citotoxicitate antivirală specifică· LT citotoxice CD8+· specifică de Ag· nu necesită prezența Ac specifici· ag viral este prezentat LyTc de o celulă care posedă Ag CMH cls I

· (toate celulele organismului)· mecanism intim: eliberare de perforine – liza celulei infectate, activarea apoptozei

2. Citotoxicitate celulară dependentă de anticorpi· celulele NK· nespecifică de Ag· cel NK recunosc / lizează celula infectată numai în prezența Ac fixați în prealabil pe cel K · mecanism intim: perforine / apoptoză

Imunitatea antivirală (2)

IMUNITATEA UMORALĂ: virusurile sunt sensibile la Ac numai în timpul viremiilor

Funcțiile Ac în infecțiile virale :· neutralizanţi:

o suprimă viremiao blochează receptorii celulari pentru viruso împiedică penetrarea celularăo apar prea târziu pentru a avea efect neutralizat în RI primar o au rol important în RI secundar (reinfecție) = asigură imunitatea

· liza virusurilor cu anvelopă / celulelor cu Ag virale la suprafaţă

imunitate locală (IgA): împiedică aderarea virusurilor la mucoasă

Imunitatea antivirală (3)

IMUNITATEA NESPECIFICĂ : INTERFERONII• glicoproteine secretate de toate celulele infectate viral• specifice pentru fiecare specie de animal• nespecifice pentru un virus

actiune antivirală:• celula devine refractară la multiplicarea virală prin inhibarea inițierii

traducerii proteinelor virale• acționează prin intermediul unor enzime: proteinkinaza, 2-5 oligonucleotid-

sintetaza

actiune imuno-modulatoare:• crește citotoxicitatea celulelor NK, LTC, macrofage• activarea macrofagelor (IF gamma)• crește expresia Ag HLA cls I (IF beta) și cls II (IF gamma)

Imunitatea antifungică

APĂRAREA NESPECIFICĂ· pielea / mucoasele = barieră mecanică și fizico-chimică· fagocitoza:

neutrofile / macrofagerol important în infecțiile cu: Candida, Aspergillus, Criptococcus, Histoplasma

bolnavii cu anomalii ale neutrofilelor: infecții fungice sistemice

IMUNITATEA CELULARĂ : cea mai importantă !· LyT : rol esențial în infecțiile sistemice cu : Criptococcus, Histoplasma· macrofagele activate au un rol important· imunitatea locală (piele / mucoase) : importantă pt Candida· bolnavii cu deficit de LT fac infecții candidozice severe, cronice

Imunitatea antiparazitară

Protozoaremajoritatea infecțiilor au o evoluție cronicărăspunsul imun nu permite eliminarea completă a parazitului

• Imunitatea celulară: – esențială pentru: P. carinii / T. gondii / Leishmania– citotoxicitatea Ac-dependentă: -mecanismul cel mai important-– prin intermediul eozinofilelor, în prezența IgE– bolnavii cu ID celulară (HIV) : infecții frecvente și severe cu protozoare

• Imunitatea umorală: rol modest = Ac au putere protectoare redusă

Metazoare: rol important imunitatea celulară

Deficite imunitare

• Imunitate umorală– Hipo/agamaglobulinemia congenitală (infecții cu bacterii cu multiplicare extracelulară)– Deficit de IgA (infecții respiratorii/digestive repetate)

• Deficit de complement (infecții cu bacterii cu multiplicare extracelulară, Neisseria C6-9)

• Splenectomia (pneumococ H.influenzae, E.coli)

• Neutropenii

• Anomalii funcționale ale granulocitelor (granulomatoza cronică familială, deficit de G6PDH

• Deficit de LT (infecții cu germeni cu dezvoltare intracelulară)– Congenital: sd Di George– Dobândit: hemopatii maligne, transplante, trat imunosupresoare, denutriție, malnutriție, infecție HIV)

• Alte deficite imune:– Diabet zaharat (afectează chemotactismul, fagocitoza, bactericidia PN)– Ciroza hepatică, etilism (pneumococ, infectarea spontană a lichidului de ascită)

Clasificarea germenilor

Colorația GRAM

Structura peretelui bacterian: gram pozitiv/negativ

Bacterii

Coci Gram pozitiv aerobi• Staphylococcus spp

– Stafilococ auriu (coagulazo pozitiv)– Stafilococ alb (epidermidis, saprophyticus…)

(coagulazo negativ)• Streptococcus spp

– S.pyogenes (grup A beta hemolitic)– S.agalactiae (grup B)– Streptococi “orali” salivarius, mutans,

sanguis (viridans)– S. pneumoniae– S.bovis (grup D)

• Enterococcus spp (faecalis, faecium, durans, avium)

Coci Gram pozitiv anaerobi– Peptococcus– Peptostreptococcus

Coci Gram negativ aerobi– Branhamella (Moraxella) catarrhalis ?– Neisseria meningitidis– Neiserria gonorrhoeae

Coci Gram pozitiv anaerobi– Veionella parvum

BacteriiBacili Gram pozitiv aerobi• Bacillus anthracis• Bacillus cereus• Corynebacterium diphteriae• Erysipelothrix rhusiopathiae• Listeria monocytogenes• NocardiaBacili Gram pozitiv anaerobi• Actinomyces israelii• Clostridium perfringens• Clostridium tetani• Clostridium botulinum• Clostridium difficile• Lactobacillus• Propionibacterium acnes

Bacterii

Bacili Gram negativ aerobiFermentativi

• Escherichia coli• Proteus mirabilis• Salmonella spp (typhi, paratyphi)• Shigella (dysenteriae, flexneri, boydii, sonnei)• Klebsiella• Enterobacter sp• Citrobacter sp• Serratia sp• Providencia, Morganella morganii• Yersinia• Aeromonas sp• Vibrio sp (cholerae parahemolyticus)

BacteriiBacili Gram negativ aerobi

Nefermentativi• Pseudomonas aeruginosa (piocianic)• Burkolderia cepacia• Stenotrophomonas maltophila• Acinetobacter• Moraxella

Alti BGNBrucella, Pasteurella,Bordetella pertussis, Legionella, Campylobacter,

Helicobacter, Gardnerella vaginalisFermentativi cu crestere dificila

Haemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Capnocytophaga, Eikenella, Kingella (HACEK)

Bacili Gram negativ anaerobi• Bacteroides• Prevotella• Fusobacterium

Bacterii

Alte bacterii• Mycoplasmataceae

– M.pneumoniae, hominis, Ureaplasma urealyticum• Chlamydiaceae

– C.trachomatis, psittaci, pneumoniae• Rickettsiaceae

– R.conorii, typhi, prowazekii…Coxiella burnetii, Ehrlichia, Bartonella henselae, quintana

• Spirochaetaceae– Treponema, Borrelia, Leptospira

• Mycobacteriaceae– Complexul tuberculosis (BK, bovis, africanum)– M.leprae– Micobacterii atipice (M.avium intracellulare, kansasii, marinum,

xenopi)

VirusuriARNFamilia VirusuriPicornaviridae Poliovirus, Coxsackie,

Echovirus, v.hepatitei A, rinovirus

Astroviridae AstrovirusCaliciviridae v.NorwalkTogaviridae v.rubeolicFlaviviridae v.febrei galbene

v.hepatitei C, GCoronaviridae coronavirusRhabdoviridae v. rabieiParamyxoviridae v.rujeolei, v.urlian,

VRS, v.paragripalFiloviridae v. febrelor Ebola,

MarburgArenaviridae v.coriomeningitei

limfocitareOrthomyxoviridae v. gripeiReoviridae rotavirusRetroviridae HIV, HTLV

ADNFamilia VirusuriHepatnaviridae v.hepatitei BParvoviridae Parvovirus B19Polyomaviridae v.JCPapovaviridae papilomaAdenoviridae AdenovirusHerpesviridae HHS1,2, EBV, CMV

VZV, HHV6,7,8Poxviridae v.vaccinal,

v.variolei, poxvirusuri (molluscum)

Bacterii implicate frecvent în infecţii comunitare

• Respiratorii: Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumoniae,

Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, Mycoplasma pneumoniae

• Urinare: E.coli

• Cutanate: Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus

• Genitale: N. gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis

• Intestinale: Salmonella, Shigella

Bacterii implicate în infecţiile nozocomiale

Stafilococ-MR

• Infectii mai frecvent nozocomiale, deci mai grave• Prognosticul - mai putin bun. • Posibilitatile terapeutice (antibiotice) -considerabil reduse

(antibiograma este indispensabila)• Costurile tratamentului - mai mari

Orice Stafilococ “de spital” este a priori MR

în absenta probei contrare.

Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale

Enterococ

• enterococii - locul doi sau trei ca frecvență în infecțiile nozocomiale în SUA.

• flora intestinală normală a oamenilor, (majoritatea infecțiilor enterococice sunt endogene?)

• cele mai multe infecții apar la pacienți spitalizați, (dializă peritoneală, hemodializă, iar microorganismele pot fi dobândite exogen)

Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale

Enterococ

• rareori infecții respiratorii joase• pot produce endocardite, infectii urinare inalte • nu au factori clasici de virulență, dar rezistența lor la

antibiotice le permite să supraviețuiască și să prolifereze la pacienți aflați sub chimioterapie

• frecvent implicați în infecții pelvine și intra-abdominale • acționeaza sinergic cu alte bacterii, ca Bacteroides fragilis în

creșterea morbidității și mortalității.

Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale

Bacili Gram negativi

• Enterobacterii (E.coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus, Citrobacter, mai rar Salmonella si Yersinia

• Alti BGN: Acinetobacter, Pseudomonas

• Cea mai frecventa cauza de IN, mortalitate 10-15%

Germeni implicaţi în infecţiile nozocomiale

Bacilii Gram negativi (cu exceptia Yersinia si Salmonella)

• Se comporta ca oportunisti

• Contamineaza, colonizeaza si infecteaza o leziune preexistenta (plaga, tesut sau cavitate in amonte de un obstacol –sonda, cateter)

• Puterea patogena: invazie bacteriana/eliberare de toxine

• !Yersinia si Serratia cresc la 4°C (accidente transfuzionale)

Germenii “problemă”

• E – enterococcus

• S – staphylococcus (MRSA/ MRSE)

• K/C – Klebsiella / Clostridium difficile

• A – acinetobacter

• P – pseudomonas

• E – enterobacter / enterobacterii !!!

ESKAPE