Curs Politici Publice Publice Dec

7/22/2019 Curs Politici Publice Publice Dec

http://slidepdf.com/reader/full/curs-politici-publice-publice-dec 1/87

Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus

Tema 1

Politici publice. Concept. Tipologii de politici publice.

Politica publică – concept. Politica publică este un concept care desemnează :

- orientarea principală şi respectiv obiectivele ce se urmăresc a se realiza !n sfera socială petermen lun" mediu şi scurt#

- mi$loacele instrumentele şi măsurile concrete de realizare a obiectivelor propuse. %şa cum rezultă din e&perien'a interna'ională obiectivele politicii sociale apar pe termen lun"ca fiind subsumate unor principii. Cel mai frecvent invocat este principiul “$usti'iei sociale” cumultiplele sale interpretări derivate din concep'ia despre societate. (biectivele e&primă de re"ulă

atin"erea unui nivel de bunăstare pentru !ntrea"a popula'ie şi)sau pentru anumite "rupuri ale acesteia.*n plus obiectivele politicii sociale sunt delimitate şi de raporturile dintre $usti'ia socială şi eficien'aeconomică. +e aici diversitatea şi diferen'ele importante ce se pot constata !n ceea ce priveşte

politicile sociale ale diferitelor 'ări sau "rupuri de 'ări tipolo"ia acestora.+incolo de fundamentele de natură ideolo"ică ce conferă politicii sociale o anumită

particularitate politica socială se defineşte prin măsuri ce vizează bunăstarea socială şi individualătermeni care au !n "eneral o semnifica'ie pozitivă.

*n ultimele decenii se observă conturarea unor tendin'e spre un consens !n ceea ce priveşteobiectivele sociale definite principial. %ceasta se !nt,mplă datorită:

a- manifestările evidente a unor obstacole de natură economică riscuri- !n satisfacerea unornevoi sociale de aici a necesită'ii interven'iei puterii publice#

b- recunoaşterii şi conştientizării !ntr/o măsură cresc,ndă a unită'ii proceselor economice şisociale şi din acest motiv a unei tendin'e de corelare mai bună de inte"rare a politiciloreconomice şi a politicilor sociale#

c- faptului că se manifestă preocuparea de a le"a procesul dezvoltării economice desatisfacerea nevoilor umane.

*n plan practic politica socială se concretizează !n “seturi de măsuri orientate spre:- obiective sociale “"lobale” eradicarea sărăciei etc.-#- realizarea unor obiective pe domenii sociale sănătatea !nvă'ăm,ntul locuin'ele securitatea

socială etc.-#- realizarea unor pro"rame sociale ce vizează se"mente ale sferei sociale e&.: pro"rame de

sus'inere a unor cate"orii defavorizate ale popula'iei 0 bătr,ni tineri copii handicapa'i 0 pro"rame de ocupare şi protec'ie a şomerilor pro"rame de sus'inere a familiilor şi de protec'ie a copiilor etc.-.

1lementul de referin'ă !l constituie problemele sociale reale ce se manifestă !n planul na'ional!n anumite perioade. (dată ce se conturează un acord asupra obiectivelor politicii sociale ale"ereami$loacelor a metodelor de ac'iune devine o problemă tehnică. *n acest fel politica socială poate ficaracterizată prin totalitatea presta'iilor orientate spre "ospodării sau persoane. +in ra'iuni de analizăacestea pot fi "rupate !n:

- presta'ii venituri - sociale !n bani: pensii a$utor de şoma$ etc.#- presta'ii venituri- sociale !n natură: servicii de sănătate de asisten'ă socială !nvă'ăm,nt

etc.#

- subven'ii pentru bunuri şi servicii de consum#- presta'ii fiscale: reduceri sau scutiri de impozite şi ta&e.

2



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus Pentru o c,t mai corectă !n'ele"ere a confi"ura'iei politicii sociale considerăm utileurmătoarele precizări:

- politicile sociale !n fiecare 'ară se particularizează !n func'ie de concep'iile ce domină"uvernarea şi de problematica socială e&istentă !ntr/o perioadă dată#

- politicile sociale sunt şi rezultatul $onc'iunii !ntre obiectivele de realizare a echilibrelormacroeconomice şi a eficien'ei pe de o parte cu cele care se referă la bunăstarea

individuală pe de altă parte.3tiin'a economică poate spri$ini !n'ele"erea acestui concept prin analize referitoare la:- efectele pe care măsurile de politică socială le au !n realizarea obiectivelor fi&ate şi

sesizarea modificărilor !nre"istrate !n nivelul de trai sau !n alte se"mente ale vie'ii umane#- confruntarea dintre problemele de func'ionare pie'ei şi implicarea statului !n special !n

problemele de re-distribuire#- concordan'a corela'iilor dintre parametrii şi componentele economice ale dezvoltării !n

scopul sesizării unor dezechilibre sau a unor surse pentru posibile dezechilibre e&.: aspectele"ate de finan'are-.

Tipologii de politici publice

*ntr/un plan concret şi din perspectivă temporală politica socială a evoluat diferen'iat pe 'ăridiferen'ieri ce se pot vedea reproduse şi astăzi. *ncep,nd cu ultima parte a secolului 454 şi p,nă spreanii 2678 ai secolului nostru se pot distin"e două modele contrastante de politică socială:

2- primul !n re"imurile liberale se re"ăseşte !n 'ările an"lo/sa&one. 9nul dintre cei mai maricreatori a fost illiam ;enr< =everid"e şef al serviciului de şoma$ şi ocupare economistşi administrator britanic-. Politicile sociale din această cate"orie au fost orientate spresisteme tradi'ionale de combatere a sărăciei şi de !ncura$are a solu'iilor private de asi"urărisociale. %ceastă abordare a fost conformă cu ideile economiei politice liberale clasice

politicile sociale av,nd ca principale instrumente sisteme de verificare a mi$loacelor detrai şi presta'ii publice orientate numai spre nevoi care pot fi dovedite a fi !n mod realneacoperite şi care nu "revează esen'ial bu"etul public.

>- cel de/al doilea model este re"ăsit !n 1uropa continentală. 1l s/a bazat pe asi"urarea socială 0 lansată de (tto von =ismarc? !n anii 2@@8/ ini'ial privată şi voluntară devenită ulteriorobli"atorie. %cest model s/a construit !n ideea unui rol puternic şi direct al statului !nspecial prin stipularea participării obli"atorii a popula'iei şi prin stabilirea unor standarde cetrebuie atinse. %ceasta a favorizat dezvoltarea de pro"rame de asi"urări sociale pe principiiocupa'ionale cu statut distinct şi administrare autonomă.

Politicile sociale !n evolu'ia lor au !nre"istrat o “e&plozie” !n special după cel de/al doilearăzboi mondial anii AB8 şi A8 reprezent,nd perioada cea mai fertilă. %ceastă dezvoltare !ndeosebi !n

'ările occidentale a fost sus'inută de creşterea economică puternică !nre"istrată !n respectiva perioadă.1a a permis elaborarea şi punerea !n practică a unor pro"rame sociale importante care au a$uns astăzisă acopere !n !ntre"ime problematica socială evident cu particularită'i şi accente de la o 'ară la alta.

Chiar dacă au avut la baza construc'iei şi func'ionării lor concep'ii politice diferite de nuan'ăliberală sau social/democrată politicile sociale !n 'ările occidentale nu s/au dezvoltat !n forme pureacestea model,ndu/se !n timp !n func'ie de o multitudine de factori.

Pe de altă parte se constată deosebiri semnificative !ntre 'ări sau "rupuri de 'ări privind unelecaracteristici ma$ore ale politicilor sociale deosebiri derivate !n special din percep'ia şi respectiv dinconcep'ia privind solu'ionarea diferitelor probleme sociale. +e e&emplu !n unele 'ări ale 1uropeioccidentale ca Dran'a ori Euedia pro"ramele de protec'ie a familiilor cu copii au căpătat o amploaredeosebită !n timp ce altele ca E9% acest "en de pro"rame nu e&istă sau nu sunt semnificative.

%stăzi “statele bunăstării” sunt departe de cele două modele ini'iale. Potrivit e&perien'elor!nre"istrate !n 'ările occidentale se pot distin"e c,teva cate"orii de re"imuri de politici sociale:a-Un prim grup este alcătuit din 'ări care au reformat numai mar"inal model de asisten'ă

socială de tradi'ie liberală denumit uneori şi “statul bunăstării reziduale”. 1&ponentul cel mai radical !l

>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusconstituie E9% unde se urmăreşte cu prioritate combaterea sărăciei interven'ia statului !n domeniulsocial fiind mult redusă caracterizată ca reziduală !n compara'ie cu modelul european !n special cu celnord/european.

Modelul E9% se circumscrie !n linii mari la pro"rame centrate pe asisten'ă socială pe presta'ii acordate !n special săracilor pe baza unei verificări drastice a veniturilor. 1l nu cuprinde pro"rame publice de !n"ri$ire medicală a$utoare de boală şi pro"rame pentru familii cu copii. %ceastaeste o abordare !n care "uvernul se ab'ine !n "eneral de la politici active de ocupare a for'ei de muncăde e&. nu au fost or"anizate sisteme publice de reorientare ocupa'ională a for'ei de muncă-.

Criteriul de accesibilitate la presta'ii sociale este definit !n principal de nevoi sau decapacitatea de plată. Rezultatul este un proces de redistribuire redus şi o ine"alitate mare !n distribu'iaveniturilor comparativ cu modelele vest/europene. +in 2667 administra'ia americană a !nceput ocompanie puternică !n favoarea promovării unor pro"rame de anver"ură !n domeniul sănătă'ii şi alocupării for'ei de muncă.

b- Un al doilea grup !l constituie 'ările scandinave cu e&emplul cel mai des citat şi cel maimult admirat p,nă nu demult: Euedia. *n acest caz !nceputul l/a constituit o bună şi e&tinsă tradi'ie deasisten'ă socială evolu'ia statului bunăstării fiind sub influen'a concep'iilor social/democrate care audominat "uvernarea aproape patru decenii. Elo"anul “casa oamenilor” a e&primat ideea principiul- de

a include !ntrea"a popula'ie !n principalele domenii ale politicii sociale indiferent dacă nevoia era saunu manifestă.Dilozofia care a stat la baza acestui model a fost aceea că o na'iune mică pentru a fi

competitivă pe plan interna'ional trebuie să se bazeze pe propriile resurse umane şi că productivitateaoptimă este cel mai bine realizată dacă indivizii şi familiile au "arantată o bunăstare adecvată.

Principalele obiective le/au constituit:- eradicarea sărăciei#- realizarea solidarită'ii sociale#- echitatea prin politică socială.*n această concep'ie se promovează o politică de venituri de bază "arantate !ntr/o "amă lar"ă

de presta'ii sociale dintre care cele mai importante sunt: aloca'iile universale pentru copii pensiile de

bază !n"ri$irea sănătă'ii etc. (biectivele se realizează preponderent pe căi redistributive printransferuri şi prin sistemul de impozitare şi ta&e.

c-*n zona vest/europeană se particularizează 0 prin anumite trăsături / ţările ale căror politicisociale sunt de inspira'ie bismarc?iană reprezentate de Fermania şi %ustria. %cest "rup este denumitadesea ca fiind de tip “conservator” situ,ndu/se din punct de vedere al doctrinei care/l defineşte!ntre cel liberal şi cel social/democrat. %cest "rup s/a constituit prin reformarea schemei tradi'ionale deasi"urări sociale şi prin stabilirea unui sistem puternic de protec'ie pentru "rupuri care nu se pot prote$asin"ure.

Modelul vest- "erman de politică socială este astăzi cunoscut ca fiind bine inte"rat !n cerin'eleeconomiei de pia'ă iar instrumentele politicii sociale sunt concepute astfel !nc,t să fie conforme cu

principiile de func'ionare eficientă a pie'ei.Giteratura de specialitate utilizează pentru economia "ermană termenul de “economie socială

de pia'ă”. %cest calificativ este motivat de faptul că se urmăreşte ca func'ionarea pie'ei să nu fiest,n$enită de dezvoltarea pro"ramelor sociale fără ca aceasta să !nsemne limitarea dezvoltării

politicilor sociale.d- *n cadrul ţărilor dezvoltate cu economie de pia'ă se particularizează de asemenea modelul

$aponez de tip paternalist !ndepărtat !n multe privin'e de modelele vest/europene şi de cel american.1ste un model care se bazează pe $onc'iunea elementelor tradi'ionale de !ntra$utorare !n mediul familialcu interven'ia statului şi antrenarea substan'ială a patronatului !n solu'ionarea problemelor sociale.

Giteratura de specialitate oferă o dezbatere lar"ă referitoare la diferitele modele de politicăsocială şi !n acest conte&t la rolul statului !n procesele de redistribuire a veniturilor. *ntr/o anumită

măsură astfel de dezbateri au fost stimulate de nevoia fostelor 'ări socialiste de a se “inspira” dinmodelele occidentale admirate pentru performan'ele lor inclusiv !n domeniul social.Pe de altă parte dezbaterile au fost impulsionate de !nseşi cerin'ele de reformare a politicilor

sociale din 'ările dezvoltate de re",ndire a rolului diferi'ilor actori sociali !n acest domeniu precum şi

7



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusde modelul !n care politica socială a statelor dezvoltate se cuplează cu economia şi cu cerin'ele defunc'ionare eficientă a acesteia cu sistemul de valori na'ionale sau re"ionale.

Michel %lbert !n lucrarea sa “Capitalism contra capitalism” propune o analiză comparativă amodelului american şi vest- european renan !n special-. +e altfel !n 'ările dezvoltate preocupareama$oră de reformare a politicilor lor sociale este impusă cu prioritate de modificările importante alemediului economico/social ostil !n "eneral e&pansiunii pro"ramelor sociale şi deopotrivă detendin'ele de armonizare a politicilor sociale# acesta din urmă este cazul 'ărilor vest/europene

preocupate de realizarea 9niunii 1conomice şi Monetare.*n acelaşi timp se simte nevoia ini'ierii unor pro"rame sociale !n scopul ameliorării unor

tensiuni acumulate !n anumite se"mente ale sferei sociale# un e&emplu este reforma !n domeniulasi"urărilor de sănătate !n E9%.

*n spa'iul est/european fostele 'ări socialiste constituie un "rup !n care politica socială a fostmarcată de ideolo"ia care a determinat modul de func'ionare a !ntre"ului sistem. *ntr/un anumit sens

politica socială din această cate"orie de 'ări s/a constituit !ntr/o componentă inseparabilă de sistemulsocial !n "eneral de cel economic !n special fiind o zonă !n care fundamentul său ideolo"ic a avutconsecin'e benefice.

Colapsul sistemului socialist şi criza pe care o traversează !n prezent fostele 'ări socialiste au

scos !n eviden'ă limitele “de sistem” ale politicii sociale şi trăsăturile comune !n acest domeniu caredistin" 'ările foste socialiste de 'ările dezvoltate cu economie de pia'ă.*n această cate"orie de 'ări politica socială promovată s/a bazat pe principii e"alitariste

“echitatea socialistă” fiind un principiu declarat !n toate domeniile sociale inclusiv !n cel alreparti'iilor veniturilor. Etatul a fost superpatron sin"urul de'inător al resurselor pentru politicasocială individul fiind !n "eneral e&clus de la responsabilitatea !n acest domeniu !nlăturat de la dreptulde a lua decizii viabile privind propria sa e&isten'ă deciziile politice discre'ionale au condus ladiluarea coeziunii sociale au adus pre$udicii conştiin'ei sociale şi comportamentului popula'iei.

Politicile sociale din sistemul socialist au avut o confi"ura'ie diferită de cele din 'ărileoccidentale !n special europene. Caracterul particular al politicilor sociale din fostele 'ări socialiste ar

putea fi rezumat de următoarele trăsături:

- o dezvoltare a politicilor sociale bazată preponderent pe le"isla'ia muncii drepturi preferen'iale celor cu statut de salariat-#

- un sistem de asi"urări sociale suprasolicitat din punct de vedere func'ional şi !n condi'iileabsen'ei sau ale subestimării prote$ării oamenilor şi prin alte mi$loace cum ar fi asisten'asocială#

- e&ercitarea directă de către stat a func'iei sale sociale.

H




Tema 2*

Bunăstarea socială şi rolul statului în producerea bunăstării.

Modele ale statului bunăstării : statul bunăstării fundat pe economia socialistă.Statul bunăstării fundat pe economia de piaţă. Protecţia socială şi statul bunăstării n societatea

contemporană.

Confi"urat la sf,rşitul secolului al 454/lea !n societă'ile industriale intrate !ntr/un proces rapid dedezvoltare statul bunăstării a cunoscut !n secolul al 44/lea două forme ma$ore de e&isten'ă : statulcapitalist bazat pe economia de pia'ă- şi statul socialist. Cu c,teva e&cep'ii minore Cuba şi Coreea de

Nord- statul socialist al bunăstării a dispărut istoric.%-. Etatul bunăstării fundat pe economia de pia'ă are ca bază a bunăstării individuale veniturile

primare ob'inute !n mod liber din surse salariale din profit şi din proprietate.Prin sistemul fiscal politica fiscală- statul e&tra"e din veniturile primare un anumit procent pe care !lva folosi pentru finan'area activită'ilor sale de sus'inere directă sau indirectă a bunăstării colective.

Etatul realizează o redistribu'ie a veniturilor prin diferitele sale sisteme: asi"urări sociale pensiiasi"urări de boală de accident etc.- spri$in social universal familiile cu copii educa'ie sănătate-asisten'ă socială / spri$in social focalizat !n raport cu testarea mi$loacelor. Etatul bunăstării arată ca ore'ea comple&ă de protec'ie socială cu func'ia de a asi"ura un nivel de dezvoltare colectivă acceptabil.*n principal putem distin"e din mai multe straturi ale protec'iei sociale apud 1.Iamfir 266B HH/HB- :a. =unuri şi servicii oferite "ratuit colectivită'ii : educa'ie sănătate etc. %cest nivel produce oanumită echilibrare a bunăstării !n anumite privin'e. 1duca'ia devine un bun la care are acces !ntrea"acomunitate indiferent de resursele individuale disponibile asi"ur,ndu/se !n acest fel o anumităe"alitate a şanselor.

b. Eistemul de asi"urări sociale oferă un nivel de trai satisfăcător celor care din diferite motive şi/au pierdut sau diminuat capacitatea de muncă şi deci de ob'inere de venituri. Pensiile de bătr,ne'e de

urmaş de boală oferă un nivel de bunăstare satisfăcător unui se"ment foarte important al popula'iei.c. Epri$inul universal acordat unor cate"orii de oameni cu nevoi speciale : familii cu copiihandicapa'i etc.d. %sisten'a socială fundată pe testarea mi$loacelor financiare / reţeaua de securitate socială cumeste denumită adesea 0 oferă ultimul nivel de protec'ie. J*n măsura !n care mai e&istă persoane care nu

primesc suficient suport din nivelurile superioare de protec'ie socială scăp,nd prin “ochiurile”acestora vor primi un spri$in ultim prin această re'ea de asisten'ă socială pe baza determinării nevoilorindividuale şi a resurselor de care ele dispun” ibidem-.1lena Iamfir atra"e aten'ia asupra faptului că diferen'ele care e&istă !ntre confi"ura'iile statului

bunăstării din diferite 'ari bazate pe economia de pia'ă nu sunt diferen'e de structură. 1le provin maide"rabă din ponderea diferitelor elemente ale sistemului.

=- Etatul bunăstării fundat pe economia socialistă nu este sinonim aşa cum ar părea la prima vederecu economia de tip socialist. Kermenul de stat socialist al bunăstării poate să ne inducă !n eroare. *nunele 'ări occidentale s/a dezvoltat sub influen'a unei ideolo"ii socialiste un amplu stat al bunăstăriifundat pe economia de pia'ă cu unele componente de tip socialist. Euedia este e&emplul cel maievident. Ceea ce este !nsă specific statului din fostele 'ări socialiste este faptul că pe l,n"ă op'iunea sasocialistă !n ceea ce priveşte bunăstarea colectivă el este !ntemeiat pe o economie de tip socialist. 1lementele caracteristice ale statului bunăstării !n fostele 'ări socialiste pot fi schematizate astfelapud. 1. Iamfir 266B HB/HL- :2- Eursa cea mai importantă a bunăstării individuale o constituie veniturile primare. 1&istă !nsă

deosebiri fa'ă de statul bunăstării fundat pe economia de pia'ă : sursa salarială a fost "eneralizatăveniturile din profit au fost complet eliminate iar veniturile din proprietate au devenit mar"inale.

*n Rom,nia ca şi !n cazul altor 'ări socialiste a e&istat obli"ativitatea muncii pentru toate persoanele apte. Primeau pensie de invaliditate !n mod universal doar cei care nu erau ap'i de

B



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusmuncă. Politica salarială era orientată puternic spre promovarea e"alită'ii. Gimitarea ine"alită'ilorera realizată direct prin politica salarială şi mai pu'in prin redistribuire.

>- Feneralizarea sistemul de asi"urări sociale. ările socialiste au dezvoltat un sistem de asi"urărisociale foarte amplu. Politica folosirii complete a for'ei de muncă a e&clus total nevoia a$utoruluide şoma$. Kotodată prin faptul că marea ma$oritate a popula'iei era salariată se asi"ura uasi/universal o pensie e&cep'ie făc,nd doar femeile care !ntrea"a lor via'ă au fost casnice. +ardatorită nivelului scăzut al salariilor la care s/au adău"at şi ra'iuni ideolo"ice a e&istat o puternică

presiune asupra femeilor de a se an"a$a !n muncă beneficiind şi ele !n consecin'ă !ntr/o lar"ămăsură de dreptul la pensie.

7- Redistribuirea veniturilor după nevoi este o componentă esen'ială a pro"ramului socialist al bunăstării. Ee realiza prin aloca'ii "eneroase pentru copii acestea echilibr,nd veniturile familiilorcu copii !n raport cu ale celor fără copii. *n plus !n Rom,nia a e&istat o aloca'ie pe via'ă pentrumamele cu 7 sau mai mul'i copii.

H- Eistemul fiscal similar cu cel al 'ărilor cu economie de pia'ă. Etatul se funda pe resursele salefinanciare pe impozite directe pe veniturile salariale- şi indirecte pe consum / impozitul pecircula'ia mărfurilor-. *n plus statul beneficia şi de profitul activită'ii economice !n calitate de

proprietar al !ntre"ii economii. *n Rom,nia impozitul individual pe salariu a fost !nlocuit cu

impozitul pe fondul "eneral de salariu dispăr,nd !n acest fel diferen'a dintre salariul brut şi celnet.B- 1duca'ie şi asisten'ă medicală "ratuite pentru to'i la care se adău"au şi alte "ratuită'i şi forma de

spri$in: burse pentru elevi tabere manuale "ratuite etc.*n concluzie Jsistemul statului bunăstării !n varianta sa din 'ările socialiste nu diferă structural

de cel din 'ările cu economie de pia'ă # e&istau !nsă o serie de particularită'i !n mod special trebuiemen'ionată preferin'a pentru forme universale de protec'ie socială datorată !n mare măsură faptuluică veniturile erau 'inute scăzute realizarea e"alită'ii trebuind să fie ob'inută nu numai prin politicasalarială dar şi prin sistemul de redistribu'ie. ( societate mai e"ală poate fi realizată prin corectareaine"alită'ilor "enerate de veniturile primare prin sistemul de redistribu'ie. % e&istat mereu o preferin'ăridicată pentru sporirea păr'ii bunăstării colective ob'inute prin cheltuieli sociale iar nu individuale.

%ceasta se realiza inclusiv prin sistemul de subven'ii pentru bunurile de bază şi de impozitaresuperioară a bunurilor de lu&. Ceea ce este specific societă'ilor moderne este subliniază 1lena Iamfiretatizarea protec'iei sociale. “Etatul şi/a asumat func'ii tot mai e&tinse !n asi"urarea protec'iei sociale”.1.Iamfir ed.cit. H6-. *n societatea contemporană s/au produs o serie de modificări importantesubsumate toate procesului de modernizare şi care sunt responsabile de acest nou fenomen social. *nconsecin'ă bunăstarea devine un obiectiv prioritar al politicii sociale !n secolul al 44/lea. +intr/oactivitate informală nestructurată diri$ată mai de"rabă de or"aniza'ii nestatale biserică sau or"aniza'iide caritate- securitatea socială devine un sistem statal. 1.Iamfir 266B B>- subliniază principaleledirec'ii de schimbare a sistemului de securitate socială :

2. 1tatizarea suportului social. Etatul este !n principal instan'a care oferă spri$incelor !n nevoie.

>. %$utorul este acordat nu prin bunăvoin'a unei persoane sau institu'ii ci ca undrept re"lementat de le"e.7. %$utorul este lăr"it prin includerea unui comple& sistem de asi"urări.H. %si"urările sociale şi a$utorul social sunt acordate din fonduri de stat care !n

"eneral sunt colectate obli"atoriu pe diferite căi de la popula'ie.B. Nu sunt e&cluse nici ini'iativele private şi comunitare. *n fapt !n ultimii ani s/au dezvoltat

rapid o serie de or"aniza'ii ne"uvernamentale de asisten'ă socială. %cest lucru s/a !nt,mplat !n modspecial !n Etatele 9nite probabil ca o compensare a rolului mai scăzut al statului !n asisten'a socială.=unăstarea răm,ne !nsă fundamental un atribut al statului obiectivul central al politicilor sociale.




Tema !*

Bunăstarea – obiectiv al politicii sociale. Economia de piaţă şi producerea bunăstării. Criza economică est-

europeană.

Conceptul de politică socială se referă la Jo sferă lar"ă de activită'i ale statului care au ca obiectivmodificarea !ntr/un sens specificat a caracteristicilor vie'ii sociale a unei colectivită'i. Cu alte cuvinte

politica socială reprezintă interven'ia statului !n confi"ura'ia proceselor sociale caracteristice uneianumite colectivită'i !n scopul modificării lor !ntr/o direc'ie considerată de către actorii politici a fidezirabilă. %stfel prin mecanisme proprii de distribuire şi redistribuire a resurselor e&istente !ncomunitate la un moment dat se !ncearcă realizarea unei bunăstări colective. Etatul dezvoltă o serie de activită'i !n variate sfere: economică culturală educa'ională desănătate a popula'iei şi familiei a copilului a persoanelor cu nevoi speciale a minorită'ilor na'ionalea se&elor a mediului !ncon$urător etc. *n acest mod se urmăreşte rezolvarea unor probleme socialecre,ndu/se condi'ii de dezvoltare a indivizilor la nivelul unui mod decent de via'ă acceptat de cătrecomunitate la un moment dat. 1. Iamfir 266B p.>>/>7- eviden'iază următoarele tipuri de obiective ale

politicii sociale.2. Promovarea unor bunuri publice: apărarea securitatea infrastructură

urbanistică sănătate educa'ie cultură ştiin'ă.>. Protec'ia sau securitatea socială a se"mentelor popula'iei care dintr/un

motiv sau altul sunt !n dificultate. %ceasta are !n vedere două componente relativ distincte: sistemulasi"urărilor sociale şi sistemul asisten'ei sociale.7. +ezvoltarea socială. Ga acest nivel politica socială formulează obiective de

asi"urare a unor condi'ii sociale care sunt considerate a fi importante "lobal pentru colectivitate !n procesul de dezvoltare a ştiin'ei şi culturii a sistemului de educa'ie de difuzare a culturii de promovare a familiei şi a !n"ri$irii copilului de creştere a solidarită'ii sociale şi a spiritului decolaborare interna'ional a responsabilită'ii umane. *n 26L8 K.;.Marshal sublinia că Jobiectivul declarat e&plicit al politicii sociale a secolului al44/lea este bunăstarea”. +eşi orice stat are o politică socială proprie / cu obiective specifice / ceea ceapare comun !n politica socială a societă'ilor dezvoltate !n ultimele @ decenii este punerea bunăstăriica obiectiv central.

( nouă ideolo"ie se lansează !n perioada postbelică: 1GD%R1 EK%K1 statul bunăstării-.%cest concept presupune !n primul r,nd o transformare radicală a func'iilor statului care !şi asumă dinacest moment responsabilitatea asi"urării bunăstării colective. %cest ultim concept se defineşte astfel!n complementaritate cu statul bunăstării. Dundată pe termenul de standard de via'ă normal decent lanivelul colectivită'ii respective- conceptul de bunăstare colectivă se referă la asi"urarea !ntre"iicolectivită'i cu bunurile şi serviciile necesare asi"urării acestui standard. Etandardul de via'ă al unei colectivită'i se referă la Jo stare a aspira'iilor respectivei colectivită'imodelate !n mod special de disponibilită'i interne dar şi de cele e&terne de sistemul de valori alacesteia” ibidem-. +oi factori dihotomici ac'ionează asupra standardului de via'ă considerat dezirabilde o comunitate : pe de o parte noile bunuri şi servicii inventate care chiar dacă nu sunt disponibile lanivel de masă "enerează aspira'ii# pe de altă parte ine&isten'a resurselor ac'ionează invers !n sensul

moderării aspira'iilor apropiindu/le de posibilită'ile e&istente. =unăstarea colectivă derivă astfel ovaloare centrală dezirabilă care orientează !ntrea"a activitate a colectivită'ilor actuale. 1a implică unanumit tip de e"alitate ce presupune ca to'i membrii colectivită'ii să dispună de un stoc minim de

bunuri sau servicii considerat a fi decent normal minimal apud. 1. Iamfirescu ed.cit.>H-.L



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus %m prezentat de$a cele două modele distincte de producere a bunăstării colective: statulcapitalist al bunăstării dezvoltat !n (ccident pe baza unei economii de pia'ă şi statul socialist al

bunăstării fundat pe o economie de tip socialist. %mbele modele ale statului bunăstării au reprezentato reac'ie la limitele impuse de economia de pia'ă !n realizarea unei bunăstări colective acceptabile.

*n producerea bunăstării economia de pia'ă se caracterizează prin următoarele mecanisme:a- %locarea optimă a resurselor şi orientarea produc'iei: producătorii independen'i vor fiinteresa'i spre ob'inerea de profit prin vinderea produselor lor iar consumatorii vor fi stimula'i sprecumpărarea de pe pia'ă a produselor. %pare pe pia'ă $ocul cererii şi ofertei ca mecanism eficace dere"lare a produc'iei. Pia'a devine re"latorul perfect: aici cumpărătorul !şi e&primă preferin'ele iar

producătorul !şi va orienta efortul său !n scopul satisfacerii acestora. b- 1conomia de pia'ă este 0 prin competi'ie şi prin c,şti"ul individual / cel mai !nsemnatmotivator al muncii şi al investirii. Competi'ia stimulează performan'a !ntreprinderilor re"l,nd

pre'urile şi calitatea produselor. Competi'ia ac'ionează bidirec'ional : pe de o parte spre scăderea pre'urilor şi la stabilirea lor la un nivel c,t mai scăzut cu putin'ă şi pe de altă parte la creştereacalită'ii spre nivelul ma&im posibil !n condi'iile tehnolo"ice date.c- Mobilizarea resurselor reprezintă un alt element definitoriu pentru economia de pia'ă: nevoia de

produse şi bunuri care pot fi cumpărate prin bani creează la r,ndul ei o nevoie de bani. J%ceastă

nevoie universală asi"ură mobilizare resurselor pentru produc'ie: oamenii caută locuri de muncăcei care dispun de capital !l vor investi” 1. Iamfir 266B >B-.d- *n sf,rşit un ultim element definitoriu al economiei de pia'ă !l reprezintă distribu'ia veniturilor

şi a bunurilor. Ealariile şi profiturile din capital sau proprietate asi"ură veniturile popula'iei.Produsele se distribuie !n func'ie de veniturile de care dispune fiecare persoană. %ccesul la

bunuri se face numai prin intermediul pie'ei prin actul v,nzării/cumpărării.*n societă'ile capitaliste bunăstarea colectivă este produsă printr/un comple& de mecanisme dintre caredouă se distin": un mecanism primar prin intermediul economiei de pia'ă şi un mecanism secundar

prin mecanismele politicii sociale.a- +istribu'ia primară a bunăstării presupune ob'inerea veniturilor prin eforturi personale !n sfera

activită'ii economice. Oeniturile primare sunt ob'inute prin două mecanisme: venituri din

muncă cel mai important venit este salariul dar e&istă şi venituri nesalariale din muncă /veniturile din munca proprie- şi venituri din proprietate. *n acest ultim caz ne referim la profituri dob,nda pentru capitalurile !mprumutate reprezintă o parte a profitului- şi chiriilevenituri din !nchirierea unei locuin'e- sau arenda venitul din !nchirierea păm,ntului !nvederea utilizării sale a"ricole-.

b- Redistribuirea secundară a bunăstării presupune ca ac'iunile sociale corective să ia două forme:cea de politică socială propriu/zisă include mecanismele statale la nivel na'ional sau local- şiforma activită'ilor voluntare non/"uvernamentale ce pot fi or"anizate la nivel local na'ionalsau interna'ional-.

Ceea ce caracterizează !nsă ambele forme este faptul că nu sunt activită'i de tip economicorientate spre profit ci se or"anizează !n $urul unor obiective sociale. Pentru aceasta ele utilizează

resurse secundare provenite din redistribuirea resurselor primare.Redistribuirea bunăstării !n J elfare state” se realizează !n mai multe forme:2. Dinan'area de către stat dar şi de către colectivitate !n formele sale specifice- a bunurilor publice saude interes public: cheltuieli urbanistice de protec'ie a naturii de poluare- infrastructura vie'ii urbaneşi economice şosele sisteme de comunica'ii- ştiin'ă cultură sănătate educa'ie. Ee desprind trei modalită'i de spri$inire a consumului individual de bunuri de interes social apud.1. Iamfir 266B 7L-.

a. Fratuitatea: sunt bunuri de care indivizii !n nevoie pot beneficia "ratuit 0 educa'ie sănătatemese pentru şcolari tabere etc. b. Eubven'ia: statul sau alte instan'e acoperă o parte din costul respectivelor bunuri.Consumatorul va trebui să plătească !n consecin'ă doar o parte din pre' fapt care duce la creştereaconsumului.

@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus c. %lte forme de !ncura$are a consumului : reducerea de ta&e)impozite pentru consumulrespectivului bun este cazul reducerii de impozite !n cazul construirii de locuin'e sau de cumpărareade asi"urări private de bătr,ne'e-.>. Kransferurile financiare de la cei cu resurse mai multe la cei cu resurse mai pu'ine !n nevoie-.Oeniturile secundare sunt rezultatul transferului : statul preia o parte din veniturile primare aleindivizilor şi le redistribuie celor care sunt !n nevoie. Ee distin" două tipuri de transferuri şi treimecanisme distincte de transfer financiar.

a. Kransferuri financiare : indivizii primesc o sumă de bani pe care o pot utiliza aşacum doresc: pensii a$utor de şoma$ a$utor de boală aloca'ii familiale asisten'ă socială.

b. Kransferuri !n natură: bunuri şi servicii pe care le primesc !n mod "ratuit:educa'ie !n"ri$ire medicală alimente bonuri de alimente pentru cei săraci !n E.9.%.- tabere etc. *naceastă cate"orie intră sfera lar"ă a asisten'ei sociale : serviciile sociale oferite "ratuit sau !n maremăsură "ratuit- persoanelor !n situa'ii de dificultate.Cele 7 mecanisme distincte de transfer financiar sunt:

a- asi"urările sociale transfer financiar contributoriu-# b- transferuri universale cate"oriale non/contribuitorii-# şic- asisten'a socială financiară transfer financiar non/contributoriu bazat pe testarea mi$loacelor

financiare-a-/Cea mai importantă formă de asi"urare socială o reprezintă pensiile. b-/ Ee adau"ă alte transferuri universale care nu sunt determinate !n "eneral de situa'ia financiară a primitorului-: aloca'iile familiale aloca'ii pentru copii aloca'ii pentru mamele cu mai mul'i copii etc.-#aloca'ii pentru persoanele handicapate aloca'ii pentru invalizii de război bursele pentru elevistuden'i !n"ri$irea medicală. *n plus !n multe 'ări o serie de servicii universale sunt "ratuite:!nvă'ăm,ntul sănătatea anumite forme de participare la cultură etc.c-/ *n ceea ce priveşte asisten'a socială financiară prin acest mecanism se asi"ură celor !n nevoie 0 !nfunc'ie de dimensiunile nevoii e&istente şi pe baza testării resurselor financiare ale familiei de

provenien'ă / resursele necesare. Epri$inul este !n raport cu nevoia şi are drept sursă bu"etul de stat.%sisten'ă socială include la r,ndul său 7 mari tipuri de activită'i :

2. %$utor !n bani sau !n natură. 9n asemenea a$utor se acordă familiilor sărace plasate sub unanumit nivel de via'ă# burse pentru copiii familiilor cu venituri scăzute !n"ri$ire sanitară "ratuită !n'ările !n care ea nu este "ratuită- pentru persoanele cu venituri scăzute aloca'ii pentru copii mese"ratuite pentru cei săraci mese "ratuite pentru copiii săraci etc.

>. Dinan'area unor institu'ii care se ocupă de persoane care au nevoie de !n"ri$ire specială permanentă : orfelinate pentru copii institu'ii pentru copiii maturi handicapa'i institu'ii pentru bătr,nietc.

7. Durnizarea de servicii specializate celor !n nevoie : suport social şi psiholo"ic spri$interapeutic plasamentul familial sau adop'ia pentru copii spri$inirea tinerelor mame sin"ure !n situa'iidificile furnizarea de locuin'e pentru familiile sărace !n nevoie diferite tipuri de consulta'iieduca'ionale maritale etc.-.

“(rice spri$in social are semnifica'ia unei redistribu'ii a veniturilor a unui transfer de veniturirealizate prin mecanismele statului . Cu alte cuvinte statul produce un transfer de venituri de la

persoanele active spre persoanele inactive de la persoanele cu venituri primare mari la persoanele cuvenituri reduse de la persoanele cu necesită'i mai restr,nse la persoanele cu necesită'i mai mari !nasisten'ă medicală !n"ri$ire copii etc.-.” 1.Iamfir 266B 76-

1liminarea dictaturilor şi a re"imurilor totalitare din 'ările 1uropei de 1st a deschis posibilitateamodificării istoriei !n vederea evolu'iei lor spre o societate social/democrată. +ar trecerea de laeconomia etatizată la economia de pia'ă este realizată !n cele mai multe cazuri JCa un proces deimplementare for'ată a economiei capitaliste de proliferare a unor forme de acumulare primitivă acapitalului pe seama avu'iei publice. Privatizarea politică ce desemnează at,t restructurarea

proprietă'ii de stat !n forme de or"anizare economică eficiente dar şi constituirea proprietă'iicapitaliste le"itimează adesea o adevărată !nstrăinare ilicită a avu'iei publice”. Radu Dlorian 266H>L-

6



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus1ste limpede că !n Rom,nia ca şi !n celelalte 'ări est/europene reforma economică 0 a cărei

necesitate nu poate fi pusă sub semnul !ntrebării 0 este terenul unei confruntări !ntre două tendin'e :cea a restaura'iei !ntr/o formă sau alta a unui capitalism vetust şi cea a re!nnoirii economico/socialecare s/ar !nscrie !ntr/o direc'ie social/democrată. Prima tendin'ă identifică economia de pia'ă cu unafunciarmente capitalistă !n care !ntreprinderile publice să aibă o pondere unică şi orice formă deinterven'ie a statului să fie !nlăturată. % doua cale !nsă !şi propune să construiască o economie mi&tăde pia'ă care să implice o diversitate de p,r"hii de re"lare economică şi !n final care să conducă lainstaurarea Jelfare Etate”.

Ciocnirea acestor două tendin'e reprezintă principala contradic'ie a procesului de re!nnoiredemocratică a societă'ilor din Eud/estul 1uropei proces care se dezvăluie !ntr/o mare varietate de acteşi evenimente politice şi economice. *n >88> Jrezultatele acestei confruntări sunt !ncă incerteQQ$ocurile nu sunt !ncă făcute deoarece raportul for'elor social/politice de care depinde evolu'ia sa!n plină mişcare implică numeroase variabile ce ne pot oferi multe surprize”. ibidem p.>@-

Tema "

imensiuni economice ale politicii sociale în !om"nia

#onte$tul economic:

Diind constituită !ntr/un a"re"at cu o autonomie relativă politica socială este puternic marcatăde caracteristicile şi evolu'iile mediului economic după cum volumul şi modul de utilizare a resurseloreconomiei na'ionale sunt ordonate de confi"ura'ia politicii sociale.

+escifrarea raporturilor dintre politica socială şi economie presupune !ntre altele clarificările"ate de implicarea puterii publice prin:

- re"lementări şi responsabilită'i financiare şi or"anizatorice !n le"ătură cu accesul la!nsuşirea de presta'ii sociale#

- dimensiunea şi structura produc'iei de servicii sociale publice care influen'ează oferta#- transferurile monetare şi fle&urile acestora prin intermediul presta'iilor băneşti al

sistemului de contribu'ii impozite şi ta&e care determină cererea.%şadar politica socială nu constituie o entitate izolată de mecanismele de pia'ă ale cererii şi

ofertei. Pe un alt plan politica socială absoarbe resurse capital fi& capital uman cheltuieli curente- şidă rezultate !n sfera social/umană la r,ndul lor cu impact asupra economiei.

%locarea de resurse politicii sociale !nseamnă totodată implicarea a"en'ilor economicipersoane firme stat- !n formarea veniturilor bu"etare sau a altor fonduri cu voca'ie socială.%ntrenarea a"en'ilor economici !n acest proces are un impact direct asupra costurilor şi pre'urilor de

produc'ie şi implicit asupra mişcării pre'urilor bunurilor şi serviciilor ob'inute !n economie asupraevolu'iei puterii de cumpărare a veniturilor popula'iei.

*n consecin'ă modul şi măsura implicării diferi'ilor a"en'i economici !n finan'area cheltuielilorsociale constituie un factor important al func'ionalită'ii pie'ei al echilibrului bu"etar al puterii de

cumpărare a veniturilor. *n acest fel cheltuielile sociale şi finan'area acestora devin dimensiunieconomice fundamentale ale politicii sociale.Cunoaşterea conte&tului economic este !nsă indispensabilă pentru aprecieri c,t mai corecte

le"ate de formarea şi alocarea resurselor necesare promovării politicii sociale de nevoile şi direc'iile

28



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusde schimbare !n politica socială precum şi de racordarea instrumentelor politicii sociale lamecanismele specifice sistemului economic.

Principalele caracteristici ale mediului economic cu impact deosebit asupra stării sociale şi politice sunt:

- dificultă'ile bu"etare 0 constituie unul din principalii factori care au condus şi impus“inovări” şi adaptări !n politica socială mai ales !n le"ătură cu finan'area cu implicarea

a"en'ilor economici şi a indivizilor precum şi !n le"ătură cu or"anizarea sistemuluiinstitu'ional responsabil#- şoma$ 0 se traduce pe de o parte !n mai pu'ină for'ă de muncă şi pe de altă parte !n nevoi

mai mari de protec'ie socială deci e&tinderea sferei politicii sociale ceea ce !nseamnă nunumai costuri tot mai mari cu presta'iile ci şi pierderi substan'iale !n veniturile bu"etaresau ale unor fonduri cu voca'ie socială !n condi'iile scăderii numărului contribuabililor#

- creşterea puternică a costului vie'ii 0 necesită luarea unor măsuri de inde&are şi de corelarea nivelului veniturilor inclusiv a celor care provin din redistribuire.

Koate acestea sunt elemente care conduc la creşterea puternică a costurilor şi respectiv acheltuielilor pe care le presupune promovarea politicii sociale.

*n consecin'ă una din problemele critice ale politicii sociale devine finan'area modificarea

mecanismelor acesteia astfel !nc,t acestea să contribuie eficient la satisfacerea nevoilor sociale şi să $oace un rol stimulativ !n procesul creşterii economice.

%inanţarea

Dinan'area cheltuielilor sociale poate su"era corela'ii ce se impun a fi urmărite !n conte&tulreformei economice şi sociale.

%ceastă finan'are a cheltuielilor sociale se realizează din:- veniturile bu"etului public ale bu"etului de stat şi ale bu"etelor locale-#- fonduri create pe principii de asi"urări sociale de e&.: cele care sus'in financiar sistemul

asi"urărilor sociale de stat asi"urarea pentru şoma$-#

- fonduri speciale e&trabu"etare de e&.: fondul de risc şi accident- ale căror venituri seformează !ntr/un sistem mi&t de participare a unor contribuabili a firmelor şi eventual astatului#

- !mprumuturi sau surse e&terne !n restituirea cărora este implicat statul respectiv bu"etul#- veniturile proprii ale unor institu'ii cu caracter socio/cultural şi fonduri proprii ale a"en'ilor

economici !ntreprinderi or"aniza'ii-.+e asemenea un loc aparte !n finan'area cheltuielilor sociale !l ocupă fondurile create !n cadrul

unor sisteme de asi"urare socială de tip clasic.Cel mai important este fondul asi"urărilor sociale de stat din care se plătesc pensii toate

tipurile- indemniza'ii pentru incapacitate de muncă şi !n"ri$irea copilului alte a$utoare !n bani şi !n

natură. %cest fond !şi colectează veniturile din contribu'ii plătite de !ntreprinderi şi institu'iireprezent,nd un procent aplicat la c,şti"ul brut realizat de salaria'i. %ceste cote cuprind şi un procentdin care se formează veniturile fondului special pentru sănătate creat pentru acoperirea diferen'elor de

pre' !n cazul unor medicamente necesare !n tratament ambulatoriu.*n cadrul asi"urărilor sociale de stat se constituie 7 tipuri de fonduri:/ un fond separat pentru pensia suplimentară format dintr/o contribu'ie obli"atorie plătită

de salaria'i#- un alt fond este cel pentru asi"urarea de şoma$ din care se plătesc: a$utorul de şoma$

aloca'ia de spri$in care are un caracter de presta'ie de asisten'ă socială- şi se efectueazăcheltuieli pentru pre"ătirea profesională a şomerilor. Oeniturile acestui fond se formeazădin contribu'ii obli"atorii aplicate la fondul de salarii plătite de !ntreprinderi şi institu'ii

BS- şi de salaria'i 2S-#- o a treia cate"orie ar putea cuprinde unele fonduri speciale e&trabu"etare ale căror venituri

provin din diverse surse de e&.: fondul de risc şi accident creat pentru protec'ia specială a

22



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus persoanelor cu handicap# fondul de asi"urări sociale pentru a"ricultori# fondul special pentru sănătate# etc.-.

%şadar !ncep,nd cu 2668 politica socială s/a derulat !ntr/un climat economic ostil. %u fost!nre"istrate evolu'ii nefavorabile !n economie care au restric'ionat alocarea de resurse pentru politicasocială !n condi'iile !n care volumul de protec'ie socială a popula'iei a crescut deosebit de mult subinfluen'a unor factori obiectivi şi subiectivi.

*n le"ătură cu aceasta se fac următoarele precizări:- criza economică de care economia rom,nească era de$a marcată şi p,nă !n 26@6 s/a

accentuat#- efortul investi'ional a scăzut permanent#- !n primii ani de reformă evolu'iile !n plan social n/au fost concordante cu cele din

domeniul economic. %stfel !n timp ce rezultatele din economie au fost !n scădere permanentă !n plan social fie s/au promovat unele măsuri sociale populiste fie din cauza presiunilor nevoilor sociale nesatisfăcute a rezultat o scădere mai lentă a cheltuielilorsociale#

- procesul de destructurare/restructurare din economie alăturat lipsei de preocupare pentruinvesti'ii şi liberalizării principalelor p,r"hii economice pre'uri la bunuri şi servicii

dob,nda eliminarea subven'iilor trecerea la convertibilitatea limitată a monedei na'ionaleetc.- ne!nso'ită de măsuri preventive pentru de"radarea vie'ii sociale au condus lacreşterea !ncep,nd cu 2662 a infla'iei şi şoma$ului#

- !n scopul sus'inerii unor măsuri absolut necesare de protec'ie socială a$utor de şoma$compensare/inde&are- !n condi'iile scăderii resurselor la nivel na'ional solu'ia la care s/aapelat a fost aceea de creştere a "radului de fiscalitate a salariilor. %ceastă afirma'ie estesus'inută de ridicarea !n această perioadă a mărimii cotelor procentuale aplicate la salariicote ce reprezintă contribu'iile plătite de !ntreprinderi şi institu'ii şi d salaria'i pentruasi"urări sociale pentru şoma$ pentru formarea altor fonduri precum şi impozitul pesalarii.

Koate cele de mai sus relevă faptul că măsurile din domeniul social !n ultima perioadă au fostluate sub imperiul necesită'ii. Pe de o parte din cauza resurselor !n scădere datoratedisfunc'ionalită'ilor "rave din economie şi pe de altă parte presiunii nevoilor sociale cresc,nde. +eaici importan'a ce revine mana"ementului şi utilizării eficiente a resurselor economiei na'ionaleinclusiv a celor alocate domeniilor sociale !nsemnătatea preocupării pentru o mai bună inte"rare adimensiunilor economice ale politicii sociale !n mecanismele de ansamblu ale sistemului economic.

Tema &

#specte ale politicii sociale în !om"nia.Caracterizare generală.

*n "eneral cauzele care au dus la evolu'ia şi structurarea presta'iilor băneşti din sistemulsecurită'ii sociale.

%- +ezvoltarea evolu'iile politicii sociale !n ansamblul său !n Rom,nia au avut ca a& centralconceptul ocupării depline. +in motive ideolo"ice şoma$ul n/a fost considerat o problemă socială.

( creştere spectaculoasă a !nre"istrat rata de ocupare a femeii !n ramurile nea"ricole. *ntr/oanumită măsură această atra"ere a femeii !n produc'ie a fost şi rezultatul promovării drepturilor e"ale!ntre bărba'i şi femei cu privire la accesul şi ocuparea unui loc de muncă al impulsurilor date de

nivelul de trai foarte scăzut !n perioada postbelică fiind insuficient un salariu ca mi$loc de e&isten'ă.+e asemenea accesibilitatea lar"ă la !nvă'ătură a condus la atra"erea masivă a femeii !n

produc'ie. Demeile au reprezentat apro&imativ HBS din totalul for'ei de muncă. 9na din consecin'e a

2>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusfost scăderea semnificativă !n ultimele decenii a natalită'ii fenomen care a atras după sine anumitemăsuri at,t de natură administrativă c,t şi de natură economică viz,nd sporirea numărului de copii.

( caracteristică a ocupării a fost permanentizarea locurilor de muncă şi !ntr/un anumit senssi"uran'a acestuia. Nu era o problemă ma$oră ocuparea unui loc de muncă de aceea obişnuin'a de acăuta un loc de muncă a lipsit aproape complet. %bsolven'ii !nvă'ăm,ntului secundar prefesionalizat-şi ai !nvă'ăm,ntului superior aveau asi"urată repartizarea unui loc de muncă evident planificatăcentralizat. +e aici şi ri"iditatea pie'ei for'ei de muncă şoma$ul produs de procesul de restructurare. *naceste condi'ii le"ătura dintre performan'a economică şi salariu n/a constituit o preocupare a factorilorde decizie.

+upă 2668 ocuparea for'ei de muncă a fost unul din domeniile cele mai puternic afectate.Modificările au fost de amploare ridic,nd numeroase probleme politicii sociale at,t din perspectivaocupării a pie'ei muncii c,t şi din aceea a protec'iei sociale 0 asi"urarea !n caz de şoma$. Problemaşoma$ului afectează !n primul r,nd tineretul. %ceasta este principala problemă a ocupării din carederivă o multitudine de alte tensiuni sociale !n le"ătură cu locuin'ele formarea şi disolu'ia familiilorfenomenul infrac'ional etc. Cea de/a doua problemă este şoma$ul !n r,ndul femeilor. *n fine le"at denecesitatea protec'iei sociale a şomerilor !n 2662 s/a adoptat o le"e referitoare la acest subiect care asuferit unele modificări ulterioare. %$utorul de şoma$ a apărut ca o componentă nouă a sistemului

securită'ii sociale. % fost creat un fond independent e&trabu"etar privind asi"urarea de şoma$ finan'atdin contribu'ii ale !ntreprinderilor şi salaria'ilor fond din care se plătesc: a$utorul de şoma$ aloca'ia despri$in cheltuielile cu pre"ătirea profesională a şomerilor etc.

=- Politica fundamentată pe ocuparea deplină a for'ei de muncă a constituit unul din principaliisupor'i ai politicii sociale. 1ste vorba de faptul că statutul ocupa'ional a constituit baza dezvoltăriisistemului securită'ii sociale. +in acest sistem fac parte:

2- Sistemul pensiilor . Nivelul pensiei este func'ie de c,şti"ul mediu din perioada dinaintea pensionării şi vechimea !n muncă. %ceasta a făcut ca !n ultima perioadă marcată de o puternică infla'ie raportul !ntre pensii şi salarii să se deterioreze. +acă !n perioada de p,nă!n 2668 pensia reprezenta pentru cea mai mare parte a pensionarilor o resursă si"ură pentrue&isten'ă !ncep,nd cu 2662 pensiile ca şi salariile au suferit o puternică eroziune datorită

infla'iei astfel că cea mai mare parte a pensionarilor se află !n fa'a unei insecurită'iamenin'ătoare.>- Alocaţiile familiale. +in această cate"orie aloca'ia pentru copii este cea mai importantă

presta'ie. *n acest sens !ncep,nd cu octombrie 2667 a intrat !n vi"oare o le"e care prevedeacă aloca'ia de stat pentru copii este universală# au dreptul la aloca'ie to'i copiii !n v,rstă de

p,nă la 2 ani sau 2@ ani dacă urmează o formă de !nvă'ăm,nt prevăzută de le"e sau sunthandicapa'i. Nivelul de aloca'ie de stat pentru copii este func'ie de venit şi ran"ul copilului.*n prezent aceasta este fi&ată la o sumă plătită lunar indiferent de venit şi ran"ul copilului.*n le"ătură cu aceasta se consideră că !n condi'iile unei perioade de criză şi austeritate

bu"etară ar fi fost mai economicoasă şi eficientă din punct de vedere social acordarea dealoca'ii potrivit unui criteriu de selectivitate !n func'ie de nivelul veniturilor pe o persoană

din familie. *n condi'iile adoptării unui criteriu de selectivitate aloca'ia pentru copii ar putea !ndeplini o func'ie de sus'inere a veniturilor familiilor cu copii.

7- Asistenţa socială. %ceasta a ocupat un loc minor !n politica socială din Rom,nia. Eărăcia n/a fost recunoscută ca fenomen real motiv pentru care cheltuielile cu asisten'a socială aude'inut o pondere nesemnificativă. %ccesul la presta'ii de asisten'ă socială a fost p,nă !n26@6 e&trem de limitat iar nivelul presta'iilor foarte scăzut. +upă 26@6 a e&istat un val decereri pentru presta'ii de asisten'ă socială motivate de nevoia mare de protec'ie a unorcate"orii de popula'ie defavorizate. Ge"isla'ia adoptată !n această perioadă a stabilit o seriede drepturi !n special de natură financiară şi "ratuită'i pentru unele servicii. Maisemnificative sunt cele sub forma serviciilor institu'ionalizate: lea"ăne şcoli specialecentre de plasament cămine/spital pentru copii centre/primire minori cămine/spital pentruadul'i cămine pentru pensionari cămine pentru bolnavi cronici etc. *n ceea ce priveşte

presta'iile !n bani !n cadrul asisten'ei sociale acestea vizează a$utorul social care reprezintădreptul familiilor cu venituri reduse de a beneficia de un a$utor social ce constă !n diferen'a

27



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus!ntre sumele stabilite de le"e şi venitul net lunar al familiei. ( altă problemă este le"ată decriteriul de delimitare a sferei presta'iilor de asisten'ă socială. +e re"ulă !n "rupa “asisten'ăsocială” ar trebui incluse presta'iile sociale care !ndeplinesc concomitent > criterii: a- suntacordate persoanelor sărace pe baza unui criteriu de verificare a venitului sau persoaneloraflate !n situa'ii speciale copii şi v,rstnici fără sus'inători bolnavi cronici handicapa'ietc.-# b- finan'area se face de la bu"etul public central sau local-. *n consecin'ă !n această"rupă sunt incluse: presta'iile pentru săraci pentru cei amenin'a'i de sărăcie sau care se află!n situa'ii speciale. %lături de problematica resurselor care răm,ne fundamentală una dincondi'iile indispensabile pentru promovarea unor măsuri de asisten'ă socială este aceea deadoptare a unui instrument opera'ional şi anume: un minim de trai oficial şi a unui sistemde verificare a veniturilor. Dără un astfel de instrument măsurile din acest domeniu fie"enerează un anumit tip de risipă de resurse fie nu/şi atin" scopul fie apar ambele efecte.

C- ( semnifica'ie aparte a avut/o faptul că sistemele de protec'ie prin venituri din muncă şi dinsistemul securită'ii sociale au fost !nso'ite de o politică de sus'inere a pre'urilor de consum prinsubven'ii. %cest sistem a condus la un imobilism al pre'urilor la o reflectare distorsionată afenomenelor reale din economie !n sfera socială !n nivelul de trai al popula'iei.

Giberalizarea pre'urilor şi eliminarea subven'iilor au avut repercursiuni dramatice asupra puterii

de cumpărare a veniturilor şi economiilor popula'iei. %ceasta arată o concertare slabă a politicilor !ndomeniul pre'urilor şi al veniturilor popula'iei. +ovadă este că rezultatul nesatisfăcător al inde&ăriisalariilor şi presta'iilor de securitate socială "enerează multe tensiuni.

1liminarea completă a subven'iilor la bunurile şi serviciile de consum a fost probabil o reac'iede respin"ere a tot ceea ce ar fi părut o continuare a unor metode utilizate de vechiul re"im. Elo"anulcă orice lucru are un pre' care trebuie plătit de utilizator nu este practicat !n formă pură nici !neconomiile de pia'ă dezvoltate. 1&istă e&emple bine cunoscute le"ate de subven'ionarea a"riculturii atransportului public şi locuin'elor. (dată făcută această liberalizare se ridică problema re",ndiriisistemului de sus'inere a veniturilor prin sistemul securită'ii sociale a unei reforme !n acest domeniu.

'eforma politicii sociale.

Procesul de reformă !n domeniul social are c,teva restric'ii şi anume:- restric'ii de ordin economic dată fiind scăderea puternică !n ultimii ani a rezultatelor

economice şi respectiv a resurselor politicii sociale#- restric'ii de natură politică voin'a politică fiind absolut necesară pentru reforma !n

domeniul social ca şi !n economie#- e&istă dileme de ordin social şi comportamental. *n le"ătură cu acest aspect s/a dovedit că

oamenii !n mod firesc doresc să/şi conserve drepturile sociale c,şti"ate. Conflictul deinterese este astfel o restric'ie !n remodelarea politicilor sociale.

A A)Politica socială pe termen lung – principii:2-Kranzac'ia !ntre echitate şi eficien'ă.Pentru Rom,nia an"a$ată !n construc'ia economiei de pia'ă aceşti termeni trebuie să capete o

altă confi"ura'ie dec,t p,nă !n prezent. %ceasta !nseamnă ca ideal pe termen lun" prin politicasocială să se tindă spre un set de obiective care să se asi"ure concomitent:

- e"alitatea şanselor tuturor cetă'enilor de a se inte"ra !n cerin'ele pie'ii de a face fa'ăriscurilor ei. 1a se realizează prin urmărirea satisfacerii la un nivel adecvat a nevoilorumane recunoscute ca fiind fundamentale: instruire sănătate locuin'ă etc. Realizarea unuiastfel de obiectiv permite individului să fie bine pre"ătit pentru pia'ă să se autoprote$eze şisă facă fa'ă e&i"en'elor şi riscurilor pie'ei.

- compatibilitatea instrumentelor politicii sociale cu caracter preponderent economic- cu principiile de func'ionare eficientă a pie'ei.

%rticularea principiului teoretic mai sus men'ionat cu ac'iunile practice vizează pe de o parte!ntrea"a problematică de formare şi utilizare a capitalului uman şi pe de altă parte pe cea a bunăstăriiindividuale.

2( Raportul dintre partenerii sociali.

2H



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus Ko'i membrii societă'ii şi a"en'ii economici trebuie să participe la realizarea politicii sociale. *nacest cadru este importantă stabilirea sarcinilor a responsabilită'ilor ce revin indivizilor!ntreprinderilor institu'iilor- şi statului ca şi a limitelor interven'iei statului.

Etructurarea acestor responsabilită'i trebuie realizată pe 7 paliere:a- cel al responsabilită'ii fiecărui individ pentru propria sa e&isten'ă autoprotec'ia-. +e aici

derivă importan'a pe care o are ocuparea unui loc de muncă şi asi"urarea de c,şti"uri dinaceastă sursă.

b- cel al parteneriatului !ntre cetă'eni !ntreprinderi institu'ii- şi stat: op'iunea şiresponsabilitatea privind "radul de participare sunt ale individului şi pentru unele riscuriale !ntreprinderii cazul sistemelor de asi"urare- iar responsabilitatea pentru creareacadrului favorabil func'ionării şi "estionării resurselor revine statului.

c- cel al responsabilită'ii statului !n le"ătură cu crearea posibilită'ilor de acces al tuturorcetă'enilor la servicii de !nvă'ăm,nt sănătate locuin'ă etc. precum şi cu alte măsuri de"arantare a asi"urării pentru to'i cetă'enii a unui nivel de trai decent.

!( Cea de/a treia "rupă de principii ar putea consta !n:a- noi deschideri pentru ini'iative particulare şi a$utor voluntar ce

B se pot concretiza !n permisivitatea ini'iativelor private !n servicii

C sociale !n special !n e&tinderea serviciilor de asisten'ă socială b-punerea !n valoare a tradi'iilor de !ntra$utorare familială de tip paternalist 0 trăsătură caracteristică poporului rom,n.

"( 9ltima "rupă de principii se referă la descentralizarea serviciilor şi bu"etelor la lăr"ireaautonomiei locale !n !ntre'inerea finan'area şi administrarea serviciilor sociale.

B) Ajustări n politica socială pe termen lung !i scurt:Punctul de plecare !n a$ustările politicii sociale pe termen mediu şi scurt !l constituie starea

actuală din societatea rom,nească.Principalele preocupări pe termen mediu şi scurt ar trebui să fie următoarele:- men'inerea standardului actual#- a$ustarea !n continuare a politicilor sociale !n func'iune.

Tema )

$ndicatori sociali. #specte teoretico-metodologice. Clasi%icări. &uncţii.

Necesitatea indicatorilor sociali. Realitatea social/economică din 'ările dezvoltate şi chiar din

'ările mai pu'in dezvoltate a demonstrat că e&istă !n mod cert probleme specifice sferei sociale caretrebuie bine cunoscute. 1volu'iile din perioada de tranzi'ie !n Rom,nia confirmă cu prisosin'ă nevoiaunei mai bune cunoaşteri a problematicii sferei sociale# aceasta şi pentru că s/a dovedit că apari'ia şievolu'ia unor procese fenomene şi tensiuni sociale au un impact economic şi politic ce nu poate fine"li$at iar măsuri luate !n absen'a unor informa'ii adecvate şi prompte "enerează efecte imprevizibileuneori contradictorii celor scontate.

Pentru a fi cunoscute şi diri$ate fenomenele şi procesele sociale purtătoare a numeroasecaracteristici cantitative şi calitative trebuie să fie transpuse !n mărimi numerice care poartădenumirea "enerică de indicatori sociali. *n ultimele două decenii s/au !nre"istrat preocupări constantela nivel na'ional şi interna'ional cu rezultate remarcabile pe linia elaborării de indicatori sociali destatistici sociale !n "eneral. *n favoarea “mişcării” orientate spre dezvoltarea indicatorilor sociali

pledează c,teva ar"umente:

2B




- Necesitatea aprecierii rezultatelor şi respectiv a eforturilor pentru dezvoltarea nu numai prin prisma indicatorilor pur economici ci şi prin aceea a consecin'elor pe care creştereaeconomică le are asupra bunăstării popula'iei#

- Necesitatea cunoaşterii eficien'ei cheltuielilor tot mai mari pe care statele le efectuează pentru realizarea unor pro"rame sociale pentru atin"erea unor obiective de politică socială!n "eneral#

-

Caracterizarea cu a$utorul unor indicatori nu numai a fenomenelor şi proceselor "lobale cişi a unor aspecte secven'iale ale condi'iilor de via'ă ale popula'iei şi ale factorilor lor deinfluen'ă#

- Făsirea unor metode adecvate de măsurare iar luarea lor !n considerare !n procesuldecizional presupune ca pentru fiecare domeniu aspect problemă să e&iste un set deindicatori care să permită cunoaşterea stării şi evolu'iei sale#

- Capacitatea poten'ială de a permite identificarea unor probleme şi disparită'i sociale#- Necesitatea efectuării de compara'ii interna'ionale utile pentru aprecierea nivelului de

dezvoltare economico/socială pentru elaborarea şi coordonarea strate"iilor de dezvoltare"lobală sau la nivelul unor "rupuri de 'ări.

*n consecin'ă este important de men'ionat faptul că !n procesul de perfec'ionare a indicatorilor

sociali se tinde spre ob'inerea unui sistem de indicatori care să facă $onc'iunea pe de o parte !ntrerezultatele !n plan social şi cauze iar pe de altă parte !ntre diferitele aspecte corelate ale vie'ii sociale#de e&emplu !ntre venituri şi consum# !ntre morbiditate condi'iile "enerale de trai "radul de dezvoltarea infrastructurii sanitare şi accesul la serviciile sanitare.

+eşi la prima vedere definirea indicatorilor sociali pare simplă şi chiar inutilă ea s/a dovedit o problemă dificilă şi totodată de mare importan'ă practică. +ificultatea provine din următoarelemotive:

- fenomenele şi procesele sociale au un caracter multidimensional economic politiccultural psiholo"ic etc.- e&prim,nd simultan raporturi !ntre oameni raportul oamenilor cunatura raportul cu sisteme de reprezentare a realită'ii#

-

!n'ele"erea interpretarea şi !n consecin'ă evaluarea şi măsurarea proceselor sociale suntcondi'ionate de criterii sau puncte de referin'ă foarte diferite la nivel societal şi individualce au motiva'ii de rezonan'ă economică ideolo"ică morală etc.#

- caracterul etero"en al fenomenelor şi proceselor sociale nu permite cu uşurin'ă evaluări"lobale bazate pe adoptarea unei sin"ure unită'i de măsură aşa cum s/a convenit pentru

procesele din economie moneda- motiv pentru care nu pot fi realizate dec,t măsurări şia"re"ări par'iale pentru diferite aspecte ale vie'ii sociale#

- domeniul social nu dispune !ncă de o bază teoretică suficient de elaborată pentru a permitetratarea unei probleme fără a porni de la o analiză prealabilă care să motiveze abordarearespectivă.

Ca atare indiferent de accep'iunea 0 mai lar"ă sau mai restr,nsă 0 dată indicatorilor sociali de

perspectiva 0 societală sau individuală economică sau sociolo"ică 0 din care privim problema şi fărăinten'ia de a contribui la mărirea numărului şi varietă'ii defini'iilor date indicatorilor sociali e&istă unacord cvasi"eneral !n a considera indicatorii sociali o măsură respectiv o mărime statistică ce e&primăstarea şi evolu'ia condi'iilor de via'ă şi circumstan'ele ei.

Pentru o mai bună circumscriere a no'iunii de indicator social sunt necesare unele precizări:- un indicator social are !ntotdeauna ca element principal de referin'ă fiin'a umană privită fie

ca individ fie !n cadrul unei colectivită'i mai restr,nse familie "ospodărie cate"oriesocio/economică $ude' zonă urbană sau rurală etc.- fie la nivelul !ntre"ii popula'ii#

- un indicator social este o măsură concretă. 1l este de natură să e&prime statistic un aspectcantitativ sau calitativ specific unui domeniu identificat a răspunde unei nevoi sociale

pentru !ntrea"a popula'ie sau pentru anumite cate"orii ale acesteia#- un indicator social reflectă un sin"ur aspect o stare o distribu'ie o evolu'ie etc.- al unui

fenomen proces sau domeniu social#

2




- elaborarea de indicatori sociali specifici unui domeniu nu e&clude ci dimpotrivăfavorizează construirea unor indicatori mai a"re"a'i cu o putere de e&presie mai sintetică#

- caracterizarea unui domeniu social poate fi realizată !n bune condi'ii ale",nd indicatorii ceimai semnificativi cu o supra!ncărcare cu indicatori poate difuza informa'ia.

%şadar sfera de cuprindere a indicatorilor sociali este dependentă de:- ceea ce se consideră la un moment dat că este important pentru e&isten'ă şi se conturează a

fi sau a deveni un domeniu social#- pro"resele realizate !n măsurarea fenomenelor sociale#- capacitatea de !nre"istrare prelucrare şi or"anizare a informa'iei primare posibilitatea

punerii rapide !n circula'ie a indicatorilor.5ndicatorii sociali trebuie să răspundă unor nevoi practice. +e aceea este necesar ca !n procesul

de elaborare a acestora să se 'ină seama de două cate"orii de cerin'e care circumscriu !n bună măsurăsfera indicatorilor sociali.

Prima cate"orie se referă la procesul de transpunere – n e"presie numerică – a unor concepte !tiinţifice ce reflectă viaţa socială. *n acest proces este necesar să se urmărească dacă şi c,t de binerăspunde indicatorul propus caracterizării domeniului social căruia !i este asociat care este puterea sade e&presie.

Cea de/a doua cate"orie de cerin'e vizează unele aspecte mai apropiate de metodolo"iastatistică şi se referă la e"actitatea #acurateţea)$ posi%ilitatea formării cu ajutorul lor a unor serii detimp sau longitudinale culegerea de date etc.

1(%spectele conceptuale şi tehnice ale construc'iei indicatorilor sociali se circumscriu dere"ulă unui domeniu social precis indicatorii fiind baza unor analize profunde multilaterale a tuturoraspectelor care caracterizează domeniu respectiv a rela'iilor sale cu alte subsisteme. +in acest punctde vedere indicatorii sociali construi'i trebuie să !ndeplinească anumite condi'ii:

a-Eă fie relevant pentru un domeniu dat# aceasta !nsemnă ca el să “corespundă” con'inutuluidomeniului social respectiv şi să furnizeze informa'ii care să desemneze caracteristicile principale aleacestuia. 9n indicator social este relevant dacă:

- este adecvat scopului pentru care a fost creat adică răspunde func'iei pe care trebuie s/o!ndeplinească#

- dacă sin"ur sau !mpreună cu al'i indicatori oferă informa'ii pertinente despre rela'iile dintrerezultatele ob'inute !n planul bunăstării şi cauzele care au determinat astfel de rezultate.

b-+in multitudinea de indicatori să fie selectat un număr relativ mic de indicatori care să!ncorporeze c,t mai multă informa'ie. %ceştia sunt de re"ulă indicatori care e&primă media. *nsăindicatorii medii s/au dovedit a fi insuficien'i pentru cunoaşterea !n profunzime a unui fenomen social.+ar acompaniind acest indicator cu al'ii care eviden'iază o creştere mai rapidă a veniturilor pentruunele cate"orii de popula'ie şi o scădere pentru altele informa'ia se !mbo"ă'eşte prin dezagregare.

*n procesul de deza"re"are a indicatorilor sociali este important pe de o parte să se evite o

făr,mi'are e&cesivă care pulverizează informa'ia şi pe de altă parte să se ob'ină un anumit echilibru!ntre ceea ce este practic posibil de realizat cu informa'ia disponibilă şi ceea ce este !n mod idealdezirabil şi poate deveni un impuls pentru dezvoltări viitoare ale indicatorilor sociali. ( men'iunespecială trebuie făcută !n le"ătură cu deza"re"ările standard după: v,rstă se& tipul "ospodăriei utile

pentru determinarea indicatorilor corespunzători e&i"en'elor compara'iilor interna'ionale.c-9n indicator social trebuie conceput ca un element al unui sistem. %ceasta !nseamnă pe de o

parte ca un indicator să corespundă unui domeniu social şi pe de altă parte ca activitatea deconstruc'ie şi de perfec'ionare a acestuia să se realizeze ntr&un cadru de integrare a statisticii socialeca un tot !i de integrare a acesteia cu statisticile demografice !i alte statistici nrudite. *n acest sensfiecare indicator trebuie să !ndeplinească o dublă cerin'ă:

- de specificitate adică să se poată crea cu a$utorul său serii de date corespunzătoare unui

anumit domeniu social#

2L




- de integrare !n setul de indicatori care caracterizează domeniul respectiv precum şi !nansamblul sistemului indicatorilor sociali put,ndu/se eviden'ia pe această bază

principalele raporturi dintre diferitele domenii sociale.(ri"inalitatea conceptului de indicator social inte"rat !ntr/un sistem derivă din faptul că

permite o abordare inte"ratoare a cuantificării unei "ame lar"i de fenomene sociale. 9tilizat izolat unindicator sau un set de indicatori poate eviden'ia apari'ia unei probleme sociale dar nu şi cauzele sale.

9n indicator sin"ur nu este purtător al unor cunoştin'e care să conducă la măsuri de politică economicăsau socială dar poate tra"e un semnal de alarmă le"at de necesitatea unei investi"a'ii atente.d-( cerin'ă de ordin secundar dar de mare importan'ă !n plan metodolo"ic şi practic este

aceea le"ată de posibilitatea efectuării cu a$utorul indicatorilor sociali a unor comparaţiiinternaţionale. Pentru a răspunde acestei cerin'e indicatorii corespunzători unor domenii socialetrebuie să !ndeplinească o serie de condi'ii prealabile:

- să fie racorda'i la o schemă conceptuală unitară#- să se raporteze la un domeniu social cu o sferă comparabilă#- să corespundă unor defini'ii normalizate#- să fie calcula'i pe baza unor metode şi formule "eneral acceptate.

2(Cea de/a doua cate"orie de cerin'e se referă la aspectele de ordin metodologic şi anume:- frecvenţa cerin'ă care rezultă din faptul că fiecare fenomen social !şi are propriul său ritm

propria sa evolu'ie# este necesar un anumit interval de timp ca să fie sesizată o evolu'iesemnificativă şi un altul pentru ca aceasta să fie !nre"istrată statistic. Perioada diferă de laun indicator la altul.

- claritatea adică să fie uşor de interpretat.

+in nevoia practică de utilizare corectă şi cu mai multă uşurin'ă indicatorii sociali pot fi"rupa'i !n mai multe cate"orii.

( cate"orie frecvent !nt,lnită !n literatură este aceea care are la bază perspectiva 0 societală sauindividuală 0 dinspre care se analizează starea şi evolu'ia unui fenomen sau proces social. Conformacestui criteriu indicatorii sociali sunt "rupa'i !n:

a- 'ndicatori o%iectivi care se referă la cei care e&primă aprecieri cu privire la starea şi evolu'iaunui domeniu social la factorii lor determinan'i. 1i pun de re"ulă accentul pe aspectul economic al

problemelor sociale. 5ndicatorii obiectivi constituie un punct principal de spri$in !n procesul de luare adeciziilor !n plan social şi economic av,nd astăzi răsp,ndirea cea mai lar"ă şi constituindu/se caobiect al activită'ii numeroaselor institu'ii specializate "uvernamentale inter"uvernamentale şiinterna'ionale.

b- 'ndicatori su%iectivi sau de percepţie care oferă informa'ii cu privire la percep'ia apreciereala nivel de individ sau "rup social a unui fenomen sau proces social. Percep'ia de către indivizi saucate"orii de persoane este un aspect fundamental al bunăstării şi o componentă necesară şi importantă

a unui pro"ram de indicatori sociali. %cest tip de informa'ii oferă o nouă dimensiune asupra realită'ii şi poate de asemenea să scoată !n eviden'ă anumi'i factori obiectivi care n/au fost sesiza'i anterior cafiind semnificativi. %stfel de indicatori sunt utili !n cazul !n care cercetările statistice nu pot fi realizatesau datele pot fi disponibile doar cu foarte mare !nt,rziere.

5ndicatorii sociali mai pot fi clasifica'i !n func'ie de fenomenul sau procesul pe care !lcaracterizează:

a-indicatori de rezultat sau de obiectiv- 0 estimează eficacitatea unor măsuri de politică promovată !ntr/un domeniu şi informează asupra "radului de realizare a obiectivului #

b-indicatori de factor sau mi$loc de realizare- 0 sunt considera'i ca indicatori referitori lami$loace de realizare a obiectivelor respective.

%ceastă clasificare este de re"ulă utilizată !n le"ătură directă cu formularea şi urmărirearealizării unor obiective precise !n plan social.

2@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus%şa cum su"erează şi denumirea lor indicatorii sociali au fost “inventa'i” pentru caracterizarea

c,t mai corectă şi completă a bunăstării individuale. 5ndicatorii sociali !ndeplinesc sau pot !ndeplinidouă func'ii ma$ore:

2- func'ia de măsură a nivelului şi distribu'iei bunăstării individuale. Conceptul de “bunăstare”trebuie să fie transpus !n plan opera'ional. +eşi e&istă !n plan teoretic şi practic o e&perien'ărelativ bo"ată !n delimitarea componentelor bunăstării ale nivelului de trai şi calită'ii vie'iise poate aprecia că nu s/a reuşit pe deplin surprinderea !n indicatori relevan'i a tuturorfa'etelor şi circumstan'elor condi'iilor de via'ă ale unei colectivită'i umane.

>- func'ia de instrumente de orientare socială şi control al realizării obiectivelor stabilite.%ceastă func'ie este pusă !n eviden'ă pe deH o parte de faptul că indicatorii sociali pot fiutiliza'i ca “normative” !n cadrul unor pro"rame de politică socială posibil sau necesar a fiatinse !ntr/un anumit interval de timp. Pe de altă parte unii indicatori sociali !ndeosebi ceicare reflectă factorii de influen'ă a condi'iilor de via'ă pot şi sunt utiliza'i ca elemente defundamentare a unor orientări !n plan economic.

*n concluzie am putea afirma că o politică socială consistentă presupune cuprindereafenomenelor şi proceselor sociale !ntr/o concep'ie care să ofere un tablou al ansamblului aspectelor

vie'ii umane din care să se poată desprinde principalele elemente ce caracterizează rezultatele şifactorii care influen'ează aceste rezultate. *ntr/o astfel de viziune abordările sectoriale şi deseori sube"ida unor institu'ii administrative foarte disparate devin insuficiente datorită faptului că !ntrediferitele componente ale vie'ii sociale e&istă multiple raporturi pe care o astfel de abordare nu le poatesurprinde. +e aceea cuprinderea şi dezvoltarea indicatorilor sociali !ntr/un cadru inte"rat bazat !n

primul r,nd pe selectarea unor domenii care corespund fenomenelor şi proceselor sociale reale şi !n aldoilea r,nd pe caracterizarea aspectelor cantitative şi calitative ale acestora este o necesitateimperioasă.

Tema +

'istemul indicatorilor sociali.

*n alcătuirea unui sistem de indicatori sociali s/au avut !n vedere două premise de bază:- prima premisă se referă la pro"resele realizate !n 'ara noastră !n măsurarea fenomenelor şi

proceselor sociale a nivelului de trai şi calită'ii vie'i. +inamica vie'ii sociale şi cerin'acunoaşterii atente a evolu'iilor din această sferă a factorilor care determină !n specialfenomene ne"ative obli"ă la !mbo"ă'irea permanentă a informa'iei statistice at,t asupra

domeniilor pentru care e&istă o bună acoperire cu indicatori !n scopul surprinderii unoraspecte noi c,t şi asupra altor se"mente ale vie'ii sociale acoperite insuficient sau !ncăneacoperite cu indicatori.

- Cea de a doua premisă se referă la posibilitatea ca sistemul indicatorilor sociali să sealinieze cadrului metodolo"ic orientativ de inte"rare a statisticii sociale şi demo"rafice custatistica economică şi alte statistici !nrudite fiind bazat pe standarde şi orientări acceptatela nivel interna'ional. 9n astfel de cadru este oferit de institu'iile specializate ale (N9.%cesta constituie un element de referin'ă fundamental !n selectarea domeniilor sociale şi asetului de indicatori care caracterizează fiecare domeniu !n raport cu problematica socialăspecifică diferitelor 'ări favoriz,nd elaborarea unui sistem de indicatori care să permită şefectuarea de compara'ii interna'ionale privind dezvoltarea socială.

Referindu/ne la domeniile sociale subliniem că !n principiu toateaspectele vie'ii sociale trebuie acoperite cu indicatori. *n practică !nsă realizările sunt mult maimodeste datorită unor cauze care 'in !n special de comple&itatea vie'ii sociale de posibilită'ilelimitate de cuantificare a fenomenelor şi proceselor sociale. *n selectarea domeniilor sociale pentru

26



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Ruscare este indispensabilă elaborarea de indicatori se bazează pe analiza principalelor aspecte ale vie'iisociale su"erate de problematica "enerală a nivelului de trai şi de semnalele date de realitate.

Gista alcătuită referitoare la domenii şi indicatori sociali are un evident caracter deschis. 1a se poate modifica şi ) sau !mbo"ă'i !n func'ie de evolu'ia fenomenelor şi proceselor din sfera socială decerin'ele de informare !n cadrul fiecărei perioade de necesitatea ad,ncirii analizei pentru un domeniusau altul de pro"resele !n cunoaşterea şi măsurarea fenomenelor din sfera socială.

,ndicatori sociali pe domenii. Semnificaţii. 'ele-anţă. #orelaţii.

Populaţie.+omeniul popula'iei este tratat cel mai adesea de sine stătător pentru că starea şi evolu'iile

fenomenelor şi proceselor demo"rafice sunt de multă vreme cunoscute drept subiect distinct de preocupare !n sistemul ştiin'elor sociale. Popula'ia !n totalitatea sau numai se"mente ale acesteiaconstituie subiectul ansamblului preocupărilor din sfera socială şi economică fiind a&ul de le"ătură lacare este racordată !ntrea"a activitate economico/socială. Popula'ia reprezintă prin urmare principalul

punct de plecare pentru orice evaluare a domeniului social. +e aceea toate statisticile socialedebutează cu indicatori referitori la popula'ie. Mai mult se constată o tendin'ă cu lar"i rezonan'e !n

r,ndul specialiştilor promovată de mai mult timp de către or"anismele specializate ale (N9 deinte"rare a statisticii sociale cu statistica demo"rafică şi cu alte statistici !nrudite !n ideeastandardizării unor indicatori şi alcătuirii unor serii de date posibil de utilizat şi !n lucrări de compara'iiinterna'ionale.

a- Mărimea structura şi flu&urile popula'iei 5ndicatorii referitori la mărimea şi structura popula'iei pe se&e "rupe de v,rstă na'ionalită'i sau"rupuri etnice şi la ritmurile modificărilor acestora sunt esen'iali pentru !n'ele"erea 0 !n sine 0 atrendurilor pe care le !nre"istrează popula'ia# de asemenea pentru !n'ele"erea impactului lor asupracondi'iilor şi problemelor economice şi sociale asupra cererii şi utilizării bunurilor şi serviciilor

pentru e&plicarea ratelor şi modalită'ilor de participare la via'a economică şi socială.9n se"ment important al indicatorilor demo"rafici pentru conturarea

politicilor sociale !l reprezintă cei referitori la structura pe "rupe de v,rstă şi la trendul acestei structuri.( aten'ie specială capătă "rupa de v,rstă p,nă la 2B ani# tinerii !n v,rstă de 2B/>H ani şi v,rstnicii de peste 8/B ani# de asemenea structura după se& !n cadrul "rupelor de v,rstă. 1i sunt indicatori cu osemnifica'ie deosebită pentru relevarea procesului de !mbătr,nire a popula'iei caracteristic 'ăriloreuropene. Mărimile acestor indicatori !n special proiec'iile acestora constituie e7lementele dereferin'ă pentru politica !n domeniul ocupări şi al veniturilor. +eosebit de semnificativă din perspectiva

politicii sociale este rata de dependen'ă e&presie indirectă a capacită'ii economice de sus'inere a politicii sociale a sarcinilor sociale ce revin unei persoane !n v,rstă aptă de muncă.

5ndicatorii referitori la flu&urile popula'iei e&primate de : naşteri decese mi"ra'ie- e&plicătendin'ele !n componentele popula'iei na'ionale !n modificarea numărului şi structurii popula'iei.%stfel clasificările după se& v,rstă cate"orie socio/profesională na'ionalitate sau "rup etnic $ude'e

etc. permit identificarea unor "rupuri de popula'ie cu un comportament demo"rafic specific iar ritmulde creştere a popula'ie din astfel de "rupuri asociat cu diferite componente ale bunăstării furnizeazăinforma'ii utile pentru fundamentarea unor măsuri de politică socială. +e mare importan'ă suntindicatorii privind natalitatea şi fertilitatea factori esen'iali ai modificărilor demo"rafice cu implica'ii

pe termen lun" sociale şi economice aceşti indicatori făc,nd le"ătura !n principal cu politicafamilială# de asemenea indicatorii de mortalitate "enerală şi !ndeosebi infantilă- care fac trimitere cudeosebire la politica !n domeniul sănătă'ii la ansamblul condi'iilor de e&isten'ă.

b- +istribu'ia "eo"rafică a popula'ieiCreşterea rapidă a popula'iei !n zonele urbane "enerează probleme sociale noi le"ate de:

a"lomerări urbane alimentare cu ener"ie electrică şi apă transport ofertă de bunuri şi servicii!n"ri$ire medicală şi chiar un anumit tip de sărăcie. Cunoaşterea unor asemenea probleme presupuneinforma'ii şi respectiv indicatori le"a'i !n primul r,nd de distribu'ie "eo"rafică şi densitatea

popula'iei.

>8



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus*n str,nsă le"ătură cu distribu'ia "eo"rafică a popula'iei o importan'ă aparte prezintă gradul de

satisfacere a nevoilor de locuinţe care !n sine este o problemă ce solicită o informa'ie adecvată prinfaptul că reprezintă o componentă ma$oră a nivelului de trai.

Ge"at de locuin'e o primă "rupă de indicatori se referă le stocul de locuin'e caracteristicilelocuin'elor şi distribu'ia acestora pentru diferite cate"orii ale popula'iei. 1i oferă informa'ii care permitidentificarea cate"oriilor de popula'ie cu spa'iu de locuit necorespunzător. %stfel de informa'ii oferă şiindicatorii referitori la "radul de a"lomerare a locuin'elor e&primat de ponderea care ocupă locuin'e !ncare densitatea standard pe o cameră este depăşită de e&.: o persoană pe o cameră-# aceşti indicatorisunt o e&presie a aspectelor calitative ale locuirii.

Calitatea locuirii este influen'ată depinde- de:- accesibilitatea fizică la elemente de confort !n'eleasă !n sensul e&isten'ei infrastructurii de

tip urban: racordarea la re'eaua de distribuire a ener"iei electrice termice a apei "radul dedotare a locuin'ei cu baie telefon etc.#

- accesibilitatea economică de disponibilitatea resurselor financiare 0 la nivelul familiei 0 pentru cumpărarea de locuin'e şi ) sau pentru utilizarea de servicii care conferă locuin'elorconfortul confortul necesar. %cest aspect poate fi relevat de indicatori care se referă lacheltuielile pe care le absoarbe satisfacerea nevoii de locuin'ă. Ponderea cheltuielilor le"ate

de locuin'ă !n totalul cheltuielilor de consum ale diferitelor cate"orii de familii şi structuracheltuielilor cu locuin'a pe principalele lor componente chirie consum de ener"ieelectrică termică etc.- constituie un important punct de reper pentru factorii de decizie dinsfera socială.

%v,nd !n vedere că problemele condi'iilor de locuit trebuie privite şi analizate nu !n sine ci !nraport cu caracteristicile economice şi sociale ale spa'iului !n care se află amplasată locuin'a acesteafiind diferite !n mediul urban şi !n mediul rural şi chiar !n localită'i de acelaşi tip- se contureazănecesitatea studierii şi !nre"istrării proceselor şi fenomenelor le"ate de caracteristicile mediuluie&terior locuin'ei de e&.: calitatea mediului !ncon$urător- care influen'ează direct modul şi condi'iilede via'ă activitatea economică sănătatea rela'iile sociale etc.

c- Damilii şi "ospodării

Etr,ns le"at de fenomenele demo"rafice şi situa'ia locuin'elor şi a "ospodăriilor un interesaparte !l prezintă problemele le"ate de formarea familiilor dimensiunea şi componen'a "ospodăriilorfactori fundamentali care influen'ează condi'iile de via'ă ale popula'iei.

5ndicatorii le"a'i de formarea şi disolu'ia familiilor de structurarea "ospodăriilor suntimportan'i şi !n le"ătură cu cererea viitoare de bunuri şi servicii !n special cea le"ată de locuin'ă şi dealte bunuri de uz casnic.

+e asemenea clasificările pe medii urban ) rural- !n func'ie de anumite caracteristicidemo"rafice şi alcătuirea pe această bază de serii de date oferă informa'ii asupra modificărilor ce auloc !n modelul familiei tradi'ionale utile pentru cunoaşterea direc'iei !n care se structurează !n

perspectivă.

SănătateEtarea de sănătate a popula'iei resursele utilizate pentru serviciile de sănătate accesibilitatea

popula'iei la aceste servicii sunt subiecte sociale de interes ma$or pentru orice societate# aceastadeoarece sănătatea fizică şi mentală reprezintă condi'ia indispensabilă a participării fiecărei persoane lavia'a economică şi socială a bucuriei de a trăi determin,nd !nsăşi durata vie'ii. *n altă ordine de idei

persoanele bolnave constituie o cate"orie care trebuie ocrotită !n mod deosebit pentru care esteimportantă mobilizarea de resurse şi o orientare adecvată a utilizării lor.

+atorită numeroaselor dificultă'i le"ate de conceptualizarea no'iunii de sănătate s/au conturat

mai multe cate"orii de indicatori referitori la:a- Starea de sănătate reflectată de indicatorii ce urmăresc !n principal mortalitatea şimorbiditatea# !n această cate"orie se pot include şi indicatori referitori la persoanele cu handicap.5ndicatorii referitori la mortalitate pe cauze v,rstă se& eviden'iază situa'iile şi circumstan'ele cele

>2



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusmai importante ce conduc la deces şi desemnează cate"oriile de popula'ie vulnerabile din acest punctde vedere. ( aten'ie specială este acordată mortalită'ii perinatale neonatale şi postneonatale- indicatorasociat deceselor ce survin !nainte de naştere şi !n prima lună a vie'ii. 5ndicatorii privind ratelemortalită'ii perinatale şi infantile sunt utili nu numai pentru evaluarea stării de sănătate ci şi pentru

previzionarea creşterii demo"rafice pentru politicile ce se promovează !n domeniul educa'ieilocuin'elor etc.

Rata mortalită'ii pe v,rste este utilă şi pentru determinarea seriilor de indicatori care e&primăsperan'a de via'ă la naştere şi la anumite v,rste indicatori care pot constitui elemente de referin'ă

pentru măsurile ce vizează practic toate domeniile politicii sociale: venituri şi consum asi"urărisociale !nvă'ăm,nt familie etc. 5ndicatorul cel mai cunoscut şi familiar 0 speran'a de via'ă la naştere

0 este considerat mai de"rabă un indicator de sinteză al nivelului de trai cumul,nd şi influen'a unorfactori cum sunt cei "enetici condi'iile "enerale de e&isten'ă etc.

5ndicatorii referitori la morbiditate dau informa'ii asupra numărului şi propor'iei persoanelorsuferinde respectiv asupra numărului şi ponderii persoanelor afectate de diferite boli persoanelor cudeficien'e fizice sau care suferă de boli cronice etc. %ceşti indicatori permit delimitarea "rupelor de

popula'ie la care morbiditatea este cea mai ridicată iar !n cadrul acesteia identificarea principalelorcauze ale morbidită'ii.

+eosebit de utili sunt şi indicatorii privind durata bolii restric'ionarea activită'ii aceasta dinurmă put,nd fi concretizată prin numărul de zile de concediu pentru incapacitate temporară de muncă.Prin deza"re"are se pot ob'ine indicatori ce permit corela'ii cu domeniul asi"urărilor sociale cu cel

privind ocuparea şi condi'iile de muncă fiind utili pentru estimarea necesarului de resurse !n vedereasus'inerii materiale a persoanelor cu incapacitate de muncă pentru aprecierea timpului de muncă

pierdut !n diferite ramuri de activitate profesii etc. b- Servicii de sănătate !i resurse( 5ndicatorii privind disponibilitatea utilizarea şi performan'ele

serviciilor de sănătate descriu mi$loacele de prevenire a !mbolnăvirilor eficien'a ac'iunilor demedicină preventivă şi curativă. %ceşti indicatori permit evaluări ale cerin'elor dezvoltării re'eleisanitare !n profil teritorial ale necesarului de cadre medicale pe profile mari de specializare aledistribuirii sau redistribuirii lor !n teritoriu.

5ndicatorii referitori la utilizarea serviciilor de sănătate oferă informa'ii asupra "radului !n care popula'ia utilizează astfel de servicii de e&.: numărul şi propor'ia naşterilor asistate de medici sau decadre medicale pre"ătite numărul şi propor'ia popula'iei spitalizate propor'ia persoanelor care

beneficiază de consulta'ii medicale.+eosebit de utili sunt şi indicatorii referitori la cheltuielile pe care familiile le fac pentru

procurarea de medicamente şi pentru servicii de sănătate plătite. 1i sunt esen'iali pentru aprecierea puterii de cumpărare a veniturilor cunosc,ndu/se de e&. că !n cazul anumitor cate"orii de familii de pensionari familii u mul'i copii etc.- cheltuielile pentru !n"ri$irea sănătă'ii ocupă un loc important !nstructura cheltuielilor de consum.

n-ăţăm/nt.

Nivelul de cunoştin'e educa'ie şi pre"ătire profesională constituie o condi'ie esen'ială a participării individului la via'a economică şi socială a ob'inerii de venituri şi condi'ii de e&isten'ăsatisfăcătoare.

5ndicatorii sociali referitori la !nvă'ăm,nt permit eviden'ierea raporturilor cu:- domeniul demo"rafic popula'ie- prin intermediul fiin'ei umane din diferite "rupe de v,rstă

antrenată !n procesul educa'ional#- alte domenii precum: sănătate cultură utilizarea timpului liber acestea av,nd ac'iune

directă asupra dezvoltării personalită'ii umane.*n consecin'ă indicatorii referitori la !nvă'ăm,nt se pot "rupa !n trei cate"orii. %cestea se referă

la:

a- ivelul de instruire a populaţiei 0 indicatorii din această cate"orie se referă la rezultatelefinale ale procesului de !nvă'ăm,nt e&istente !n formă de stoc. 1le sunt măsurate prinindicatori referitori la stocul de !nvă'ăm,nt e&primat sintetic de numărul mediu de ani deşcoală pe locuitor. Rezultatele finale ale sistemului de !nvă'ăm,nt pot fi măsurate prin

>>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusindicatori privind structura popula'iei pe nivele de şcolarizare. %ceşti din urmă indicatorisunt o măsură indirectă a capacită'ii şi calificării indivizilor indicatori utiliza'i !n

proiectarea serviciilor de !nvă'ăm,nt sau a nevoii de servicii educa'ionale. *n acest scopsunt importante clasificările după criteriul v,rstei şi se&ului !ndeosebi pentru popula'ia din"rupele de v,rstă tinere.

b- Servicii de nvăţăm*nt 0 5ndicatorii privind utilizarea serviciilor de !nvă'ăm,nt şi distribu'iaacestora se concentrează asupra descrierii modului !n care diferitele cate"orii de popula'ieutilizează !n fapt serviciile de !nvă'ăm,nt. 5ndicatorii referitori la utilizarea de către

popula'ia şcolară a serviciilor de !nvă'ăm,nt concretiza'i !n numărul şi structura popula'ieişcolare nu oferă !nsă informa'ii asupra aspectelor calitative ale pre"ătirii şcolare. 9n locdistinct !n cadrul sistemului de pre"ătire !l ocupă pre"ătirea profesională şi educa'ia !ncazul adul'ilor. 5nforma'iile referitoare la acest se"ment detaliate pe se&e şi "rupe de v,rstăale popula'iei incluse !n sistemul de pre"ătire au relevan'ă pentru le"ăturile ce se pot face!n special cu şoma$ul şi posibilită'ile de reinser'ie profesională a şomerilor precum şi cucondi'iile "enerale de e&isten'ă.

c- +esurse 0 cel mai sintetic indicator ce ar reflecta acest aspect al problemei l/ar constituicostul total al !nvă'ăm,ntului !n medie pe un elev student. %cest indicator reflectă un

aspect important: acela al adecvabilită'ii şi eficien'ei costurilor serviciilor de !nvă'ăm,nt.+eterminarea lui pe nivele de !nvă'ăm,nt oferă informa'ii asupra necesarului de cadredidactice pe nivele şi specialită'i iar clasificarea pe $ude'e asi"ură informa'ii asupradiferen'elor !n teritoriu şi respectiv asupra distribu'iei acestor resurse !n func'ie de necesar.5ndicatorii privind cheltuielile publice pentru !nvă'ăm,nt ce revin pe un elev student penivele de !nvă'ăm,nt dau măsura efortului statului pentru educa'ia pentru şcoală. ( altăcate"orie de cheltuieli pentru !nvă'ăm,nt este aceea le"ată de investi'iile efectuate !n acestdomeniu. 5ndicatorii privind investi'iile pot constitui elemente de referin'ă pentrudeterminarea necesarului investi'ional !n !nvă'ăm,nt. 9n indicator important pentru o mai

bună cunoaştere a bu"etului familiilor cu copii a puterii de cumpărare a venituriloracestora !l reprezintă un indicator care să reflecte cheltuielile pe care familiile le fac cu

educa'ia copiilor rechizite medita'ii etc.-.

0cuparea forţei de muncă şi condiţii de muncă.Etudierea acestui domeniu este necesar pentru a da răspunsuri ini'ial unor aspecte cu caracter

preponderent economic şi ulterior şi unora cu caracter social.Punctul de reper !n ale"erea indicatorilor care să permită relevarea principalelor aspecte cu

caracter social ale ocupării !l reprezintă semnifica'ia ocupării unui loc de muncă de către persoane aptede muncă. 1&ercitarea dreptului de muncă ocuparea unui loc de muncă de către toate persoanele apteşi ob'inerea pe această bază a unui c,şti" ce permite satisfacerea nevoilor de trai calitatea condi'iilorde muncă şi satisfac'ia individului !n via'a de muncă sunt aspecte deosebit de importante ale bunăstării.

*n cadrul acestui domeniu se pot distin"e patru "rupe de indicatori:

a- ,radul de participare a forţei de muncă la producţia socială 0 indicatorii din această "rupăreflectă modalitatea de !n'ele"ere şi ac'iune privind e&ercitarea dreptului la muncă drept fundamentalal omului. %stfel ei sunt o e&presie a măsurii !n care popula'ia !n v,rstă aptă de muncă este !ncadrată!n procesul produc'iei sociale. +etalierile pe "rupe de v,rstă se&e medii ramuri $ude'e forme de

proprietate etc. permit analiza comparativă cu numărul for'ei de muncă disponibile caracteristicile principale ale ocupării rezervele de creştere a "radului de ocupare cate"oriile de popula'ie care ridică probleme !n această privin'ă. %naliza acestor date poate su"era direc'iile de ac'iune pentru asi"urareaunui "rad !nalt de ocupare a for'ei de muncă disponibile utiliz,nd instrumente economice şi sociale

pentru fle&ibilizarea procesului de ocupare astfel !nc,t să fie satisfăcute concomitent cerin'eleutilizării eficiente a for'ei de muncă.

5ndicatorii referitori la ocupare permit:- eviden'ierea acelor cate"orii de popula'ie la care se manifestă fenomenul de şoma$ sau

ocupare par'ială !n profil de ramură teritorial etc. su"er,nd direc'ii de ac'iune pentrusolu'ionarea acestei probleme#

>7




- calcularea ratei de dependen'ă !ntr/o formulă mai rafinată foarte utilă pentru elaborareaunor măsuri de politică socială !n domeniul securită'ii sociale al !nvă'ăm,ntului etc.

5ndicatorii referitori la for'a de muncă intrată pentru prima dată pe pia'a muncii şi cei carereflectă părăsirea definitivă a locului de muncă prin pensionare sau deces oferă informa'ii privind

principalele flu&uri spre şi dinspre for'a de muncă iar le"ătura cu noii absolven'i pe diferitele trepte de!nvă'ăm,nt permite compara'ii !ntre necesarul şi disponibilitatea de locuri de muncă element

important !n realizarea unui echilibru pe acest plan.5ndicatorii privind speran'a vie'ii de muncă constituie o măsură utilă pentru conturareamodelului de ocupare pentru caracterizarea posibilită'ilor de c,şti" şi de "arantare a resurselor pentrue&isten'ă.

b- -omajul 0 indicatorii cuprinşi !n această "rupă pot semnala prezen'a sau absen'a posibilită'ilor de ocupare pentru anumite cate"orii de for'ă de muncă unele caracteristici alecate"oriilor de popula'ie ocupată la care se manifestă un fenomen de şoma$ pronun'at. Pot indica deasemenea ramurile de activitate profesiile care se confruntă cu o lipsă sau cu un surplus de locuri demuncă. Corela'i cu indicatorii referitori la calificare remunerare v,rstă se& condi'ii de muncă etc.

c- +emunerare. Pentru a furniza indica'ii asupra veniturilor din muncă şi asupra le"ăturii lor cu bunăstarea este necesară elaborarea de indicatori care să reflecte mărimea veniturilor din remunerare !n

pre'urile curente şi constante pentru diferite cate"orii de popula'ie ocupată clasificate pe ramuri deactivitate se&e profesie etc. Nivelul realizat al c,şti"ului poate să difere foarte mult. +e aceea construirea unor indicatori

care să reflecte diferen'ele !n ceea ce priveşte nivelul c,şti"ului pentru diferitele cate"orii de popula'ieocupată este foarte importantă pentru formularea unor măsuri de politică a veniturilor care să vină !nspri$inul realizării obiectivelor at,t !n domeniul ocupării c,t şi !n cel al nivelului de trai.

%naliza veniturilor din muncă !n conte&tul mai "eneral al formării veniturilor la nivelulfamiliilor al "ospodăriilor oferă puncte de spri$in pentru elaborarea unor măsuri !n domeniul mai vastal veniturilor popula'iei.

d- Condiţii de muncă 0 indicatorii din această "rupă definesc calitatea vie'ii de muncă.5ndicatorii privind timpul consacrat muncii se referă la numărul mediu de ore efectuate săptăm,nal de

persoanele ocupate. %ceştia se referă la:- cate"oriile de popula'ie ocupată care beneficiază de durate mai mici ale săptăm,nii de lucru

sau care lucrează un număr mai mare de ore dec,t durata normală a săptăm,nii de lucru#- rela'ia ce se formează !ntre timpul lucrat de diferitele cate"orii de popula'ie şi nivelul

salariului sau al veniturilor totale din muncă#- situa'iile care duc la reducerea timpului de muncă şi concomitent la reducerea venitului din

acest motiv# sunt esen'iale informa'iile privind cauzele care au condus la diminuareatimpului de muncă pentru diferitele cate"orii de persoane ocupate.

( cauză a neutilizării timpului de muncă este absenteismul. 1viden'ierea sa permite constatării privind cauzele acestuia şi posibilită'ile de diminuare a lui prin măsuri de politică economică şi ) sausocială.

+in re"lementările le"ale se pot ob'ine date privind numărul de zile de concediu de odihnă pentru salaria'i precum şi numărul total de zile libere. 1&tinderea calculului indicatorului asupra!ntre"ii popula'ii ocupate ar oferi informa'ii referitoare la timpul total de muncă şi de odihnă al

popula'iei ocupate aspecte importante ce influen'ează bunăstarea calitatea vie'ii.

eniturile şi consumul populaţiei.Mărimea veniturilor nivelul şi caracteristicile consumului diferitelor cate"orii ale popula'iei

constituie !n sine un subiect de preocupare socială dar reprezintă şi o zonă de le"ătură cu altedomenii sociale şi economice.

a- .eniturile reprezintă unul din factorii/cheie care influen'ează nivelul de trai# distribu'ia

veniturilor determină diferen'e !n satisfacerea trebuin'elor e&plic,nd "radul de asi"urare a e&isten'eidiferitelor cate"orii de popula'ie. Nivelul evolu'ia şi distribu'ia veniturilor popula'iei pot fi reflectate de indicatori care rezumă

posibilită'ile respectiv resursele de care dispune popula'ia pentru satisfacerea nevoilor sale.

>H



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus5ndicatorii din acest domeniu sunt:- sursele de formare a veniturilor popula'iei respectiv veniturilor din muncă şi elementelor

de redistribuire. %cestea permit ob'inerea de date asupra veniturilor totale !ncasate de popula'ie precum şi asupra veniturilor sale disponibile ce dă măsura reală a capacită'ii"ospodăriilor familiilor- de a/şi satisface nevoile lor de consum şi de economisire.

- distribu'ia "ospodăriilor după nivelul veniturilor distribu'ie construită nu numai pentru

!ntrea"a popula'ie ci şi pentru principalele sale cate"orii. 5ndicatorii referitori la distribu'ia"ospodăriilor sau a indivizilor după nivelul veniturilor dau posibilitatea evaluării "raduluide ine"alitate !n ceea ce priveşte nivelul veniturilor ob'inute de diferitele cate"orii de

popula'ie.+eosebit de important pentru evaluări !n domeniul nivelului de trai este calculul veniturilor

reale salarii pensii etc.- 0 aceasta !n scopul determinării efectului cumulat al evolu'iei veniturilornominale şi a pre'urilor de consum asupra satisfacerii nevoilor popula'iei.

b- Consumul . Pentru caracterizarea acestui domeniu se practică două cate"orii de indicatori:- !n e&presie bănească atunci c,nd se referă la ansamblul consumului popula'iei#- !n e&presie naturală atunci c,nd se referă la alimente bunuri de folosin'ă !ndelun"ată sau

unele servicii.

5ndicatorii privind v,nzările cu amănuntul către popula'ie reflectă aspectele mecanismului desatisfacere a nevoilor.

9n tablou de ansamblu asupra consumului popula'iei poate fi oferit de următorii indicatori:- consumul final al popula'ie dă măsura cea mai completă asupra nivelului de trai. Calculat

pe un locuitor şi pe componente privat public- el permite efectuarea unor corela'ii la nivelmacroeconomic.

- cheltuielile de consum ale "ospodăriilor indicator util !n formularea unor măsuri menite sămen'ină echilibrul dinamic !ntre cererea şi oferta de pe pia'a bunurilor şi serviciilor deconsum. Etructura cheltuielilor de consum favorizează şi aprecierea stadiului atins !nsatisfacerea principalelor cate"orii de nevoi ale popula'iei.

Securitate socială.Eecuritatea socială constituie o preocupare de mare importan'ă at,t din punctul de vedere al"uvernelor c,t şi al indivizilor.

+in perspectiva preocupărilor privind alcătuirea unui sistem de indicatori sociali securitateasocială o circumscriem la presta'ii băneşti pentru: pensii a$utor de şoma$ aloca'ii familialeindemniza'ii pentru incapacitate temporară de muncă a$utoare sociale precum şi la servicii deasisten'ă socială.

5ndicatorii specifici acestui domeniu !nre"istrează şi caracterizează "radul de cuprindere !nsistemele de asi"urări şi asisten'ă socială !n cazul !n care popula'ia se află !n situa'ii de via'ă ce conducla pierderea de venit din muncă sau !n alte situa'ii nefavorabile precum şi adecvabilitatea diferitelor

forme de protec'ie pensii a$utoare familiale indemniza'ii de boală etc.-.a- ,radul de cuprindere. 5ndicatorii referitori la "radul de cuprindere e&primă numărul şi propor'ia persoanelor care au dreptul la pensii de bătr,ne'e de invaliditate etc.- la asi"urare !n caz deincapacitate temporară de muncă etc. 9tiliz,nd clasificări cum sunt cate"oria socio/economicăurban ) rural pot fi ob'inu'i indicatori ce dau informa'ii privind numărul şi propor'ia persoaneloracoperite prin diferite sisteme sau pro"rame de asi"urare care primesc pensii aloca'ii a$utoare. %cestedate pot releva cate"oriile de popula'ie necuprinse !n sistemele de asi"urări şi asisten'ă.

b- ,radul de asigurare pe forme de protecţie. 5ndicatorii se referă la pensii aloca'iiindemniza'ii etc. şi sunt utili pentru promovarea unei politici sociale dinamice echitabile. 5ndicatoriiob'inu'i pe baza clasificărilor: cate"orie socio/economică urban ) rural sistem de asi"urare public

privat- sunt necesari pentru fundamentarea politicii !n domeniul veniturilor popula'iei. 5ndicatorii ce

e&primă evolu'ia pensiei reale oferă informa'ii cu privire la evolu'ia puterii de cumpărare a pensiei iarcei referitori la distribu'ia pensionarilor după nivelul pensiei permit relevarea "radului de ine"alitate !nnivelul pensiilor su"er,nd direc'ii de ac'iune le"ate de perfec'ionarea sistemului de pensii. +easemenea !n cazul aloca'iilor şi a$utoarelor familiale indicatorii referitori la mărimea acestora permit

>B



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusevaluări ale nivelului de trai al familiilor monoparentale comparativ cu familiile cu copii# pot fi făcuteaprecieri le"ate de contribu'ia aloca'iilor la acoperirea cheltuielilor necesare creşterii unui copil.

1&istă şi alte zone ale socialului pentru care se elaborează indicatori: de e&emplu indicatoriireferitori la timp liber cultură şi comunica'ii criminalitate şi delincven'ă etc. Cursul de fa'ă se referă!n principal la acele domenii sociale care au şi o mare determinare economică.

( aten'ie specială merită cele aflate la confluen'a cu alte aspecte ale dezvoltării sociale şieconomice. %cestea impun !n continuare preocupări !n plan teoretic metodolo"ic al măsurării şianalizelor concrete utile deopotrivă cunoaşterii şi practicii social/economice.

Tema

$ndicatorii sociali( repere pentru politica socială în !om"nia.

Problemele şi subiectele de preocupare pentru politica socială !n Rom,nia reprezintă obiectivulacestui curs. %ceasta presupune o informa'ie adecvată şi analize de anver"ură. +ar sistemulinforma'ional disponibil pe probleme sociale este limitat fra"mentar acoperind neuniform diferitelese"mente ale vie'ii sociale. ( altă problemă este calitatea informa'iei. Cei mai mul'i dintre indicatoriisociali disponibili reflectă media. 5ndicatorii medii au o anumită semnifica'ie# ei ascund !nsă maridiscrepan'e !n interiorul sistemului social. +eza"re"ările sunt pu'ine iar rezultatele calculelor devindisponibile cu mare !nt,rziere astfel !nc,t fenomene evidente nu pot fi analizate din lipsă deinforma'ie. +e aici necesitatea lansării unui pro"ram tehnic de indicatori sociali care să finalizeze cu

un compendium de indicatori.*n selec'ia indicatorilor s/au avut !n vedere următoarele:- racordarea indicatorilor la problemele sociale ma$ore ale Rom,niei !n această perioadă#- disponibilitatea datelor#- relevan'a lor pentru politica socială !n special cei care reflectă o stare precară a unui

fenomen sau proces social şi ) sau o de"radare semnificativă !n ultima perioadă.Eelec'ia şi "ruparea indicatorilor s/au făcut !n ideea caracterizării fenomenelor şi proceselor

sociale specifice pe domenii după cum urmează:

Populaţie.

a- Populaţie !i fenomene demografice( Pentru domeniul “popula'ie” Rom,nia dispune de ostatistică elaborată. Eursa de date cea mai recentă şi cuprinzătoare este recensăm,ntul popula'iei şilocuin'elor din L ianuarie 266>. Conform acestuia popula'ia Rom,niei este de >>[email protected] locuitori.

Ga !nceputul anilor A68 se semnalează unele evolu'ii demo"rafice cu caracter ne"ativ şi cuimpact ma$or pentru politica socială !n perspectivă. Cauzele principale ale acestei evolu'ii au fost:

- scăderea drastică a natalită'ii#- nivelul !nalt al mortalită'ii "enerale#- emi"rarea#- multe familii tinere nu doresc să aibă copii sau doresc doar 2/> copii.

1volu'iile !n structura pe v,rste a popula'iei arată:

- instalarea unui proces de !mbătr,nire# o consecin'ă a acestui proces este creşterea ratei dedependen'ă care este un factor de !mpovărare a popula'iei active !n special al salaria'ilor#

>




- creşterea presiunilor economice e&ercitate de cerin'ele tot mai !nalte determinate pe de o parte de rata !naltă a şoma$ului iar pe de altă parte de v,rsta scăzută de pensionare.

5ndicatorii referitori la structura popula'iei pe familii şi "ospodării permit relevarea unor probleme "rave ale nivelului de trai al unor familii. *n acest sens indicatorii referitori la numărul şidistribu'ia popula'iei după: mărimea familiilor monoparentale şi a familiilor cu mul'i copii !n urban şirural caracteristicile locuin'elor etc.

b- A!ezări umane !i condiţii de locuit( Principala problemă socială le"ată de modificareastructurii popula'iei pe medii şi de distribu'ia popula'iei urbane pe oraşe este aceea a accesului la olocuin'ă şi a confortului locuin'ei.

Problema accesului la o locuin'ă s/a acutizat. Resursele scăzute ale popula'iei !n special aletinerilor aten'ionează asupra necesită'ii lansării unui pro"ram de construc'ii de locuin'e sociale şi desus'inere financiară a unor cate"orii de popula'ie !n scopul solu'ionării adecvate a accesului la olocuin'ă.

Probleme foarte mari e&istă şi !n le"ătură cu dezvoltarea infrastructurii de tip urban străzi şidrumuri asfaltate servicii de transport de călători servicii de canalizare salubritate etc.

Sănătate.

%naliza evolu'iei indicatorilor disponibili privind starea de sănătate a popula'iei !n Rom,nia !nultima perioadă su"erează următoarele aspecte:- rata mortalită'ii infantile se men'ine la un nivel foarte !nalt#- nivelul !nalt al mortalită'ii la "rupa de v,rstă HB/B6 ani#- rata mortalită'ii bărba'ilor din această cate"orie de v,rstă- de peste două ori mai mare dec,t

!n cazul femeilor.Mortalitatea pe cauze semnalează creşterea alarmantă a deceselor din cauza tuberculozei a

aparatului circulator a tumorilor etc.5ndicatorii referitori la serviciile de sănătate şi resursele de care dispune sectorul sanitar pun !n

eviden'ă unele aspecte le"ate de nevoia de perfec'ionare a activită'ii !n interiorul sectorului sanitar şide o mai bună $onc'iune a acesteia cu factorii e&teriori sistemului sanitar. ( scădere continuă şi

dramatică a !nre"istrat asisten'a medicală de ur"en'ă. 9na din cauzele declinului !n acest se"ment alasisten'ei medicale ar putea fi le"ată de scăderea numărului de ambulan'e.

( altă "rupă de indicatori este aceea care se referă la nutri'ie după cum urmează:- disponibilul de calorii şi proteine pe locuitor şi zi ca procent din cerin'ele minime per

capita#- ponderea popula'iei care !nre"istrează un consum per capita sub nivelul cerin'elor pe "rupe

de v,rstă şi se& medii#- importul net de alimente ca procent din consumul alimentar#- ponderea copiilor nou/născu'i#- ponderea persoanelor sub/ şi supraponderale !n totalul popula'iei#

- consumul de tutun şi alcool pe locuitor.

n-ăţăm/nt.Etatistica !nvă'ăm,ntului din 'ara noastră oferă o bază informa'ională bo"ată privind diferitele

aspecte ce caracterizează acest domeniu. Pentru o bună or"anizare a informa'iei este necesar mai !nt,isă se facă distinc'ie !ntre educa'ia tineretului şi educa'ia adul'ilor. 1duca'ia şcolară este !ntrea"a filierăde educa'ie !n timpul copilăriei şi adolescen'ei. 1duca'ia adul'ilor este le"ată direct de persoaneleocupate. Ponderea cea mai mare o de'ine !nsă activitatea şcolară a tineretului şi ca atare indicatoriistatistici ai !nvă'ăm,ntului se concentrează asupra acestei păr'i.

9n fapt ce atra"e aten'ia este acela al abandonului şcolar fapt ce atra"e după sine un fenomendureros: creşterea analfabetismului. 9n alt fenomen este scăderea drastică a numărului de elevi !n

!nvă'ăm,ntul secundar !n cel liceal !n special. *n schimb după 2668 a luat amploare !nvă'ăm,ntulsuperior.

>L



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela RusCele două tendin'e contrare ale ratei de !nrolare şcolară !n primele trepte ale !nvă'ăm,ntului

primar "imnazial şi liceal- pe de o parte şi !n cel superior pe de altă parte aten'ionează asupra"ermenilor unor diferen'ieri şi respectiv stratificări ale popula'iei din punctul de vedere alaccesibilită'ii la pre"ătirea "enerală şi profesională a popula'iei tinere şi al posibilită'ilor de adaptare lacerin'ele pie'ei de muncă şi al posibilită'ilor de a ob'ine resurse rezonabile pentru satisfacerea nevoilorde trai.

( a două "rupă de probleme se referă la cele su"erate de indicatorii cu privire la resurselealocate !nvă'ăm,ntului şi utilizarea lor. *n condi'iile concrete de evolu'ie a !ntre"ului comple&economico/social se constată o anumită “rela&are” !n ceea ce priveşte alocarea şi mai ales utilizarearesurselor disponibile. Numărul de elevi ce revin !n medie la un cadru didactic !n !nvă'ăm,ntul primar"imnazial şi liceal a scăzut substan'ial iar !n !nvă'ăm,ntul superior s/a !nre"istrat aceeaşi tendin'ă darmai pu'in accentuată.

enituri.Eub impactul infla'iei şi al măsurilor de control al creşterii veniturilor nominale realizat prin

politica salarială şi formulele de inde&are veniturile reale au scăzut pentru toate cate"oriile de popula'ie. %stfel salariul mediu şi pensia medie de asi"urări sociale au a$uns !n 2667 !n termeni reali

la mai pu'in de două treimi din valoarea realizată !n 26@6.*n decembrie 2667 salariul mediu a a$uns la aproape $umătate din valoarea reală a luniioctombrie 2668. Mult mai rapid a scăzut puterea de cumpărare a veniturilor mici. Ealariul minim peeconomie avea !n decembrie 2667 o valoare reală de apro&imativ o treime din cea !nre"istrată !noctombrie 2668# aloca'iile pentru doi copii reprezentau o pătrime# aloca'iile pentru trei copii ocincime.

#onsumul populaţiei.5ndicatorii disponibili pentru relevarea evolu'iilor !n acest domeniu al consumului popula'iei

pun !n eviden'ă o serie de aspecte importante pentru caracterizarea stării şi evolu'iei sociale după 26@6

consumul popula'iei cumul,nd multe din consecin'ele evolu'iilor din domeniul economic alemăsurilor de natură socială ale iner'iilor comportamentale etc.*n condi'iile declinului economic accentuat din această perioadă inclusiv !n ramurile

producătoare de bunuri şi servicii de consum ale căderii puterii de cumpărare a veniturilor !ncep,ndcu 2662 a avut loc o scădere a volumului fizic şi o deteriorare a structurii consumului popula'iei.

*n anul 2668 consumul principalelor produse alimentare !n e&presie naturală a !nre"istrat ocreştere comparativ cu 26@6# !n 2662 şi 266> a urmat !nsă o scădere substan'ială comparativ cu 2668la toate "rupele de alimente valoroase din punct de vedere nutritiv. Consecin'a a fost scădereaconsumului zilnic de calorii şi proteine.

5ndicatorii referitori la !nzestrarea popula'iei cu bunuri de folosin'ă !ndelun"ată arată o sta"naresau o creştere uşoară a !nzestrării cu unele bunuri: aparate radio televizoare autoturisme. Modificările

pozitive !n acest se"ment al consumului pot fi o rezultantă a unui cumul de factori: o creştere aveniturilor popula'iei !n anul 2668 o !mbunătă'ire a ofertei cu astfel de bunuri “fu"a de bani” !ncondi'iile infla'iei şi orientarea spre cumpărarea de bunuri cu durată mare de folosin'ă etc.

9n indicator cu o semnifica'ie aparte este cel referitor la ponderea cheltuielilor alimentare !ntotalul cheltuielilor de consum ale familiilor. *n prezent !n Rom,nia consumul alimentar absoarbe !nmedie mai mult de $umătate din totalul cheltuielilor de consum. %ceasta !n condi'iile !n care nivelulconsumului alimentar este departe de valorile care caracterizează zona de satura'ie ceea ce aratăvolumul mare al nevoilor de consum nesatisfăcute at,t de bunuri alimentare c,t şi de bunurinealimentare şi servicii. Ponderea mare a cheltuielilor pentru consumul alimentar reflectă şi faptul cădin resursele disponibile familiilor le răm,ne foarte pu'in pentru cumpărarea produselor nealimentareşi pentru plata serviciilor# din aceste ultime cate"orii se cumpără !n principal cele care suntindispensabile !n consum ener"ie electrică termică "aze transport etc.- cumpărarea altor produsefiind am,nată.

>@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus( remarcă trebuie făcută şi !n le"ătură cu faptul că a crescut ponderea autoconsumului !n

totalul cheltuielilor de consum alimentar ceea ce semnifică două lucruri:- faptul că nevoile alimentare nu sunt satisfăcute la un nivel apropiat zonei de satura'ie face

ca popula'ia să/şi orienteze prioritar resursele sale de consum spre alimenta'ie#- !n condi'iile infla'iei accentuate s/a constatat o !ntoarcere spre consumul de produse

ob'inute !n "ospodăria personală e&prim,nd practicarea unei a"riculturi de subzisten'ă şi

constr,n"eri !n formarea rela'iilor de pia'ă.5ndicatorii sociali prezenta'i arată o de"radare puternică !n ultimii ani a parametrilor care

caracterizează nivelul de trai al popula'iei starea socială !n "eneral. 1i pun !n eviden'ă principalele probleme sociale unele moştenite şi accentuate !n ultima perioadă altele nou apărute.

*ntre cele mai "rave cu implica'ii asupra traiului curent al ma$orită'ii popula'iei sunt cele care privesc:

a- "radul relativ scăzut de satisfacere a nevoilor fundamentale le"ate de alimenta'ie locuin'ădotare cu bunuri cu durată medie şi !ndelun"ată de utilizare#

b- scăderea continuă a puterii de cumpărare a veniturilor băneşti una din cauzele principalecare conduc la !nrăută'irea condi'iilor de trai#

c- o !nrăută'ire a indicatorilor care condi'ionează calitatea capitalului uman !n perspectivă.

Tema 3415

Con%iguraţia politicii de suport pentru %emei.

Politica de suport pentru femei a cunoscut at,t !n re"imul socialist c,t şi !n perioada tranzi'ieitendin'e profund contradictorii. Poate că !n acest domeniu putem "ăsi discrepan'ele cele mai mari !ntredrepturile formal promovate şi acoperirea lor reală. 1ste foarte clar că politica actuală !n acest domeniuse află !n fa'a unor op'iuni ce urmează a fi luate de care !nsă actorii sociali nu sunt conştien'i !ntr/omăsură suficientă. Politica !n domeniul drepturilor femeii presupune anumite ba6e legale ale luptei mpotri-adiscriminării femeii n participarea la muncă. +in punct de vedere le"islativ participarea femeii !ncondi'ii nediscriminatorii la muncă şi la via'a socială este acoperită !n linii "enerale. %ceastă acoperire

este realizată mai mult la nivel de principii şi mai pu'in !n detaliu. 1volu'ia ulterioară a le"isla'iei aşacum este ea ilustrată de actualele proiecte le"islative se prefi"urează a fi rapidă concentr,ndu/se pere"lementări cu un "rad ridicat de specificitate prin asimilarea conven'iilor interna'ionale şi ae&perien'ei din statele occidentale.

*n concluzie nivelul le"iferării este relativ avansat# ritmul le"iferării este relativ alert# !n perspectivă procesul le"islativ se va desfăşura se pare fără probleme ma$ore. 9nele răm,neri !n urmăe&istă !nsă ca de e&emplu !n domeniul violen'ei !n familie abuzul asupra copilului delicvent-.Principala problema este compensarea scăderii contribu'iei mecanismelor politice şi administrative dea promova femeile !n mediul muncii şi de a dezvolta noi proceduri administrative pentru lupta!mpotriva discriminării !n func'ie de se&.

7e6-oltări legale. Re"lementările referitoare la statutul femeii !n "eneral şi pe pia'a muncii !nspecial precum şi pe cele le"ate de !n"ri$irea copilului sunt numeroase put,nd fi !ncadrate !n douacate"orii :

>6



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus 2- *ntr/o primă cate"orie putem include re"lementările interna'ionale la care Rom,nia estesemnatară :

- +eclara'ia universală a drepturilor omului#- Conven'ia nr.287)26B> privind protec'ia maternită'ii (5M-#- Conven'ia nr.2>>)26H privind politica de ocupare a for'ei de muncă (5M-#- Conven'ia nr.2B)26@7 privind şansele e"ale şi tratamentul e"al pentru lucrătorii bărba'i şi

femei lucrători cu responsabilită'i familiale (5M-#- +eclara'ia cu privire la e"alitatea dintre femei şi bărba'i Consiliul 1uropei-.

>- % doua cate"orie este reprezentată de le"isla'ia internă: Codul Muncii Codul DamilieiConstitu'ia Rom,niei diferite alte le"i. Codul Muncii adoptat prin Ge"ea 28 ) 26L> şi modificat prin +ecretul Ge"e H ) 2668 con'ine

prevederi speciale referitoare la munca femeilor şi !n"ri$irea copilului printre care men'ionăm:a- Ee acordă o !naltă pre'uire muncii femeii asi"ur,ndu/se dreptul de a ocupa orice func'ie

sau loc de muncă !n raport cu pre"ătirea şi capacitatea sa. b- Demeile !ncadrate !n muncă beneficiază de măsuri speciale de ocrotire a sănătă'ii şi de

condi'iile necesare !n"ri$irii şi educării copiilor.c- Demeile "ravide şi cele care alăptează nu pot fi folosite la locuri de muncă !n condi'ii

vătămătoare "rele sau periculoase ori contraindicate medical.d- Munca femeilor !n timpul nop'ii este admisă numai !n anumite condi'ii restrictive e&pres

stabilite prin le"e.e- Demeile au dreptul la concediu de maternitate plătit prenatal B> zile şi p,nă la !mplinirea

v,rstei de > ani a copilului- reducerea sau !ntreruperea pro"ramului zilnic cu > ore pentrualimentarea şi !n"ri$irea copilului bolnav !n v,rstă de p,nă la 7 ani fără ca acestea să fieincluse !n concediul le"al de odihnă.

( direc'ie de dezvoltare este includerea !n le"isla'ia rom,nească folosind e&perien'a le"islativ ) $uridică a 'ărilor occidentale a mai multor prevederi specifice !mpotriva discriminării femeilor şiadoptarea unor sanc'iuni le"ale !n acest sens. %cest pas este absolut necesar reflect,nd creşterearolului $uridic !n re"lementarea rela'iilor sociale care să compenseze scăderea rolului factorului politicşi administrativ.

( nouă măsură importantă de politică socială pentru promovarea drepturilor femeii o constituie8egea egalităţii de şanse ntre femei şi bărbaţi. %ceastă le"e constituie o e&primare modernă !nle"isla'ia rom,nească a principiului nediscriminării av,nd o importantă semnifica'ie deontolo"ică

privitor la rela'ia dintre femei şi bărba'i !n toate domeniile vie'ii sociale cu precădere !n cel al muncii.Chiar dacă formal con'inutul le"ii este destinat activită'ii administra'iei şi partenerilor sociali elcreează obli"a'ii morale şi politice pentru multe structuri din sfera publică şi privată.

Ge"ea "arantează e"alitatea de şanse !ntre femei şi bărba'i !n toate domeniile vie'ii sociale şistabileşte obli"a'ia autorită'ilor publice de a ac'iona pentru realizarea acesteia !n fapt. 7iscriminarea

directă şi indirectă n funcţie de se$ este definită după cum urmează: #rt.) /iscriminarea directă !i indirectă$ pe criteriul se"ului$ este interzisă(0( 1n sensul prezentei legi$ prin discriminare directă se nţelege orice diferenţiere$ e"cludere

sau restricţie care se face fără temei legal !i care lezează e"ercitarea drepturilor !i li%ertăţilor fundamentale ale omului(

2( Constituie discriminare indirectă$ diferenţierea$ e"cluderea sau restricţia ce decurge dinreglementări$ dispoziţii sau practici uzuale !i care prin efectele pe care le generează$ favorizează sauafectează persoane de un se" sau altul( Ge"ea interzice discriminarea directă şi indirectă !n func'ie de se& !n le"ătură cu raporturile demuncă referitoare la: a- !ncheierea suspendarea modificarea şi !ncetarea raporturilor de muncă# b-stabilirea şi modificarea salariului# c- acordarea drepturilor sociale altele dec,t cele ce reprezintă

salariul# d- formarea perfec'ionarea şi reconversia profesională# e- promovarea profesională# f- oricealte condi'ii de e&ercitare a muncii.Ge"ea re"lementează de asemenea două aspecte ce afectează profund situa'ia socio/

profesională a salaria'ilor:

78




• scoaterea la concurs a posturilor vacante şi)sau anun'ul pentru ocuparea unui loc demuncă care trebuie să se realizeze de pe pozi'ii neutre !n ceea ce priveşte se&ul statutul marital saumatrimonial al persoanei#

• hăr'uirea se&uală la locul de muncă sau !n orice alt loc !n care persoana desfăşoară oactivitate profesională precum şi formele de manifestare ale hăr'uirii se&uale e&presie a unorcomportamente care !ncalcă demnitatea personală.

9n loc important !n această le"e este ocupat de despă"ubirile care se acordă persoanelor care seconstată că sunt discriminate la formarea perfec'ionarea şi reconversia profesională promovarea !nmuncă hăr'uirea se&uală la locul de muncă şi salarizarea pentru munca prestată. +e asemenea sunt

prevăzute sanc'iuni !n cazul suspendării modificării şi !ncetării !nainte de termen a contractului demuncă pe motive le"ate de se&ul salariatului al hăr'uirii se&uale !n cadrul raporturilor de muncă al!ncălcării prevederii le"ale de afişare a te&tului acestei le"i !n locuri adecvate uşor accesibilesalaria'ilor din interiorul unită'ilor ce fac obiectul prevederilor acesteia.

Ee poate observa că după 26@6 s/au !nre"istrat unele pro"rese !n respectarea drepturilorfemeii dar s/au eviden'iat şi c,teva tendin'e contradictorii:

2. Kradi'ionala diviziune a muncii !n familie este !ntr/un rapid proces de modificare. +upă cum

se va vedea !n continuare participarea femeii pe pia'a muncii este ridicată şi chiar !n creştere. +incauza stres/ului economic o mare parte a femeilor este an"a$ată de asemenea !n activită'i adi'ionalsecundar- aducătoare de venit. Kradi'ionala diviziune a muncii bărbatul aduce bani iar femeia are"ri$ă de "ospodărie / este !ntr/o măsură semnificativ depăşită.

+iferen'ierea rolurilor !n familie a rămas dar situa'ia este !ntr/o schimbare structurală. Putemcaracteriza această diferen'iere de rol astfel:

• mult mai mare fle&ibilitate din partea celor două păr'i !n concordantă cu situa'iaconcretă-#

• a"rearea unor aran$amente !n func'ie de situa'ie ceea ce "enerează fle&ibilizareaimportantă a structurii tradi'ionale: femeile au !n principiu "ri$ă de copii şi de "ospodărie iar bărba'iiau responsabilitatea realizării treburilor mai "rele cu a"rearea schimbării distribu'ieiresponsabilită'ilor !n raport cu condi'iile concrete#

• femeile au un venit !n creştere inclusiv din activită'i adi'ionale.

>. *n ciuda faptului că femeile au o pozi'ie relativ bună pe pia'a muncii putem sus'ine ipoteza potrivit căreia se produce o creştere a polarizării !n cadrul popula'iei feminine an"a$ate: a- propor'iafemeilor specialişti cu !naltă calificare şi mediu / superioară se men'ine la nivele ridicate şi chiar cuuşoare tendin'e de creştere# b- !n acelaşi timp propor'ia femeilor fără nici o calificare sau cu una foartescăzută cu locuri de muncă temporare şi nesi"ure prost plătite este !n creştere.

7. 9n neaşteptat fenomen de scădere a numărului femeilor !n func'ii ) pozi'ii de !naltă

responsabilitate: !n Parlament !n conducerea partidelor politice !n pozi'ii mana"eriale semnificative.Denomenul este foarte şocant chiar şi pentru opinia publică. 9nii factori pot fi invoca'i:• ca o reac'ie ne"ativă la politica socialistă incluz,nd şi politica for'at pro/feministă#• rela&area acestei politici pro/feministe şi eliminarea sistemului Tde coteT obli"ativitatea

de a acorda un procent fi& de reprezentare a femeilor !n anumite structuri administrative şi de decizie-oferă un Tspa'iuT pentru manifestarea stereotipurilor tradi'ionale latente#

• posibil o Tretra"ere a femeilorT din via'a publică după o promovare for'ată şi mai multTde pozăT.

Probabil to'i aceşti factori e&plică acest fenomen ciudat. *n ultimul timp s/a făcut sim'ită !nsă ooarecare presiune din partea femeilor şi a or"aniza'iilor feministe de a promova o reprezentare maiechitabilă.

H. +ispari'ia presiunii politice !mpotriva discriminării femeilor la locul de muncă cumulată cuun insuficient control din partea sindicatelor sau ine&isten'a acestora- !n !ntreprinderile mici şi

72



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusmi$locii deficitul)insuficien'a re"lementărilor le"ale pe fondul unor stresuri şi tensiuni sociale latente

par să ducă la creşterea cazurilor de tratament inadecvat al femeilor la locul de muncă.

Participarea %emeii pe piaţa muncii.

Participarea %emeii pe piaţa muncii după *+,+ %actori pozitivi şi

negativi

+upă 26@6 participarea economică a femeii a rămas ridicată. 1&istă mai mul'i factori caree&plică acest lucru:

a( 9ecesitatea celui deal doilea salariu n familie. Ecăderea valorii salariului real şide"radarea sistemului de suport pentru familiile cu copii sunt cei mai importan'i factori care preseazăasupra participării economice a femeii pe pia'a muncii.

*n ultimii ani a crescut mai accentuat şoma$ul !n r,ndul femeilor şi !n mod special la cate"oriilede v,rstă fertilă: mai ales !n primele două "rupe fertile de v,rstă 2B/>H ani şi >B/7H ani-.

b( #ele mai multe beneficii sociale pentru mamele cu copii sunt condiţionate departiciparea femeii pe piaţa muncii. %n"a$area sau ne/an"a$area femeii pe pia'a muncii "enerează odiferen'iere clară !n accesul la diferite beneficii sociale. Mamele care nu sunt an"a$ate pe pia'a muncii!nainte de naştere nu se pot califica pentru o serie de beneficii sociale cum ar fi: concediu de naştere

plătit concediu plătit pentru !n"ri$irea copilului concediu plătit pentru copilul bolnav.c( 9e-oia de asigurări sociale este un alt motiv determinant pentru necesitatea şi dorin'a de

participare a femeii pe pia'a muncii.Eunt mai mul'i %actori care au afectat pozitiv sau negativ participarea femeii pe pia'a muncii:1. Pozitiv( *mbunătă'irea unor condi'ii de muncă: introducerea !n 2668 a săptăm,nii de lucru cu

durata de B zile# concedii de odihnă mai lun"i# concedii de naştere mai lun"i / un an p,nă !n 266L şi!ncep,nd cu 266@ > ani de concediu plătit pentru !n"ri$irea copilului mic.

2. Pozitiv. 9n nivel ridicat de educa'ie şi calificare profesională a femeilor foarte apropiat decel al bărba'ilor.!. Pozitiv. %titudinea colectivă: femeile sunt !n "eneral !ncura$ate să muncească. Munca este o

parte importantă a planurilor de viitor ale tinerelor femei.". Pozitiv( Echimbări !n politica demo"rafică: liberalizarea avorturilor creşterea

disponibilită'ilor şi diversificarea tehnicilor de planificare familială. +rept consecin'ă schimbărilerapide !n natalitate rata naşterilor- şi posibilitatea planificării familiale au oferit multor femei

posibilitatea de a participa pe pia'a muncii.&. egativ( Ecăderea salariului real ceea ce a făcut ca al doilea salariu !n familie să devină

imperativ.). egativ( Echimbări rapide !n oportunită'ile de muncă complementar cu creşterea ratei

şoma$ului.+. egativ( *nrăută'irea unor condi'ii de muncă şi a rela'iilor de muncă !n special pentru femei.Gocuri de muncă disponibile !n special !n ramurile economice cu for'ă de muncă predominant femininăindustria te&tilă ) a confec'iilor comer'- oferă salarii mici. Elaba protec'ie !n economia subterană şichiar !n !ntreprinderile mai mici !n care controlul sindical şi alte tipuri de control sunt scăzute.

. 1rodarea rapidă a suportului institu'ional pentru femeile an"a$ate pe pia'a muncii !n special pentru femeile cu copii mici. Eerviciile pentru activită'ile casnice sunt de departe subdezvoltate. *nspecial serviciile pentru femeile cu copii mici !n !n"ri$ire sunt subdezvoltate şi !ntr/o stare de confuzieor"aniza'ională.

inamica participării %emeilor pe piaţa muncii

!ata de activitate Prin rata de activitate a femeilor se !n'ele"e propor'ia femeilor ocupate şi a femeilor şomere din!ntrea"a popula'ie economic activă.

7>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela RusRata de activitate a femeilor este ceva mai scăzută dec,t a bărba'ilor dar !ncă ridicată şi

apropiată de a acestora din urmă. +acă luăm !n considerare că v,rsta de pensionare este mai scăzută lafemei dec,t la bărba'i rata efectivă de activitate a femeilor devine foarte apropiată de cea a bărba'ilor.Demeile tinere 2B/>H de ani- !nre"istrează chiar o uşoară creştere a participării.

+eşi participarea economică efectivă a femeilor a scăzut semnificativ cu 27S- !n anicomparativ cu bărba'ii rata de ocupare !n popula'ia feminină este relativ stabilă !ntr/o perioadă cuuriaşe probleme !n domeniul muncii.

*n raport cu v,rsta nu apar diferen'e importante !n rata de ocupare !ntre femei şi bărba'i: doar ouşoară scădere a participării femeilor sub >H de ani şi o participare crescută !n perioada post/fertilă7B/H6 ani- şi interesant# la popula'ia feminină de peste B de ani.

+atele su"erează că femeile care au depăşit perioada de creştere a copilului probabil cele de peste H8 de ani- au un "rad de ocupare sporit şi chiar şi/au sporit participarea pe pia'a muncii. Fradulde ocupare !n se"mentul t,năr al popula'iei feminine a scăzut ceea ce va crea numeroase probleme

pentru viitor.Ealaria'ii sunt doar cu pu'in mai mul'i !n popula'ia masculină. precum şi patronii şi cei care

lucrează pe cont propriu. ( mai mare propor'ie a femeilor !n raport cu bărba'ii fac parte din cate"orialucrătorilor familiali neremunera'i !n special !n a"ricultură-.

(bserv,nd această dinamică ocupa'ională putem remarca un trend interesant: o semnificativăcreştere a propor'iei femeilor !n se"mentul ocupa'iilor de mi$loc / superioare.

Participarea %emeilor în sistemul salarial +acă privim evolu'ia şi participarea !n sistemul salarial putem nota o clară creştere !natractivitatea muncii pentru femei: propor'ia femeilor salariate a crescut !n timp ce propor'ia celoraflate !n şoma$ !n totalul popula'iei şomere a scăzut.

+eşi comparativ cu 2668 numărul femeilor salariate a scăzut dramatic cu >27S !n 266-scăderea numărului de salaria'i !n popula'ia masculină a fost uşor mai accentuată. *n 266 propor'iafemeilor an"a$ate !n totalul popula'iei an"a$ate a crescut la HH2S fa'ă de H2LS !n 2668.

Rata şoma$ului !n popula'ia feminină s/a dublat !n ultimii ani: 266L !n compara'ie cu 2662

primul an de reforme economice caracterizat de o creştere semnificativă a şoma$ului. Propor'iafemeilor !n totalul şomerilor a scăzut !nsă de la 2@S !n 2662 la H@S !n 266L. +eci dacă primul şocal şoma$ului a afectat !n special popula'ia feminină foarte cur,nd femeile au părut a fi mult maimotivate de a "ăsi un loc de muncă dec,t bărba'ii.

Rata şoma$ului feminin după defini'ia dată de =iroul 5nterna'ional al Muncii este foarteapropiată de cea a bărba'ilor. +oar pentru femeile de v,rstă fertilă şoma$ul este semnificativ mairidicat.

Tipurile de angaare ale %emeilor

Ca rezultat al unui nivel ridicat de educa'ie şi al unei tradi'ii dconsolidate !n participarea economică femeile ocupă pozi'ii profesionale importante la toate nivelele. Ga anumite nivele profesionale şi !n unele sectoare ele tind să devină ma$oritare:

• Epecialişti cu !naltă calificare cu diplomă universitarăincluz,nd cercetătorii B2 7S

• Epecialişti cu calificare mediu/!naltă 8>S•

%n"a$a'i !n administra'ie LBBS U• Gucrători !n servicii şi comer' L8HS

77




*n pozi'iile !nalte mana"eri şi an"a$a'i cu func'ii superioarerăspundere !n administra'ia publică şi economie- bărba'ii depăşescfemeile de aproape trei ori.

&emeile şi activitatea economică secundară

*n ciuda faptului că familia rom,nească se caracterizează printr/o anumită diviziune a rolurilor!n familie se presupune că femeile muncesc mult pentru activită'ile casnice iar bărba'ii mai mult !nafara "ospodăriei pentru a suplimenta veniturile- propor'ia femeilor care au o activitate economicăsecundară este foarte !naltă: !n semestrul patru al anului 266L 78>S din totalul celor care desfăşurauo activitate economică secundară erau femei.

+upă cum putem observa per total femeile sunt mai pu'in active dec,t bărba'ii !n activită'isuplimentare aducătoare de venit. +acă luăm !n considerare v,rsta diferen'ele sunt relativ mici:femeile tinere 2B/>H ani- sunt relativ active# !n "rupa de v,rstă cu fertilitate ma&imă >B/7H ani elesunt mai pu'in active# după perioada de fertilitate ma&imă ele sunt foarte active "rupa de v,rstă 7B/H6ani-# !n fine după B8 de ani ele sunt mai pu'in active.

'ub-ocuparea şi muncile cu timp parţial Eistemul muncilor cu timp par'ial part/time- nu este foarte răsp,ndit !n Rom,nia. 1&plica'iaconstă !n nivelul scăzut al salariilor pentru timp inte"ral de lucru. Pentru că nu e&istă re"lementărispeciale care să stimuleze sistemul part/time venitul rezultat dintr/un asemenea pro"ram de muncăincomplet nu este atractiv. +e fapt sistemul part/time este aproape o e&cep'ie printre salaria'i: 2HS !n

primul trimestru al anului 266@. Cea mai mare parte a celor afla'i !ntr/o astfel de situa'ie se "ăsesc !nuna din următoarele cate"orii: membri !n asocia'ii a"ricole şi cooperative >6>S- pe cont propriu7LS- şi lucrători familiali neremunera'i 7@S-.

+iferen'a dintre femei şi bărba'i probabil nu este e&plicată de situa'ie specială a femeilormame- ci mai mult de faptul că aceeaşi cate"orie !n care e&istă o lar"ă propor'ie de activită'i part/time sunt ocupate mai mult de femei.

( asemenea ra'iune e&plică probabil de ce sub/ocuparea conform defini'iei CNE- este deasemenea foarte limitată: >6S din total persoanelor ocupate. Daptul interesant este că doar 7>S dintotal persoanelor sub/ocupate sunt femei.

Tendinţe contradictorii în participarea economică a %emeilor ( analiză atentă a participării economice a femeii su"erează tendin'e contradictorii pe fondul

unei situa'ii relativ instabile: pe de o parte o creştere !n participarea economică a femeii precum şicreşterea statutului profesional dar pe de altă parte sunt unele semne de de"radare !n calitatea

participării femeilor.• Nivelul de calificare şi complementar de venit al slu$belor

accesibile femeilor par a fi !n scădere. %cest proces pare a fi !nsă destul lent. C,nd comparăm salariile pe care le au femeile cu cele ale bărba'i putem surprinde o uşoară creştere a disparită'ii dar nu foartemare.

• Kendin'a de creştere a participării femeilor la activită'i cu timp par'ial de lucru prostremunerate necalificate adesea !n economia subterană.

• 9n proces de re/discriminare a femeilor pe pia'a muncii. (portunită'ile femeilor de a participa !n sistemul economic !n compara'ie cu bărba'ii sunt !ntr/un proces de diminuare datorităunei serii de factori socio/economici şi mai pu'in datorită unui fundal atitudinal. %di'ional liberane"ociere a salariilor are aparent un neaşteptat efect lateral: discriminarea salarială !ntre femei şi

bărba'i. Eistemul socialist avea un ri"id sistem le"islativ al salarizării. +in această cauză discriminareasalarială individuală nu era !n principiu posibilă. Noul sistem al ne"ocierii individuale a salariului adeschis posibilitatea proiectării vechilor stereotipuri se&iste care au supravie'uit.

7H




• *n particular starea de maternitate a"ravează inser'ia pe pia'a muncii. Demeile tinerecare decid să aibă un copil !n viitorul apropiat şi !n particular tinerele mame !nt,mpină dificultă'icrescute !n participarea la muncă !n forme or"anizate ) le"ale.

Pentru a putea beneficia de anumite forme de securitate socială este imperios necesar cafemeile/mame să fie inte"rate !n sistemul salarial formal. %ctualmente şansele de a fi incluse !nsistemul salarial sunt destul de reduse pentru acest se"ment de popula'ie feminină ceea ce "enerează

am,nare semnificativă ca timp) durată- a re-inte"rării pe pia'a muncii. această am,nare este laori"inea enormelor dificultă'i financiare ale familiilor cu copii mici !n care mama nu poate beneficiaadesea de suport social.

+ezinte"rarea sistemului de suport social pentru !n"ri$irea copiilor prezintă o altă sursă dediminuare a şanselor de participare a femeilor pe pia'a muncii.

3ansele scăzute de participare pe pia'a muncii a femeilor cu copii mici !n !n"ri$ire vor avea probabil un puternic efect ne"ativ !n re-inte"rarea lor !n produc'ie. Elu$bele accesibile pentru ele tindsă solicite un nivel scăzut de instruire şi !n consecin'ă determină ob'inerea unor venituri mici.

Ca o concluzie maternitatea !n condi'iile actuale poate conduce la discriminare structurală pe pia'a muncii. 1ste vital să fie e&plorate posibile politici de suport pentru a inte"ra femeile cu copii mici!n sistemul muncii.

• +ificultă'ile de reinte"rare a femeilor !n muncă !n condi'iile unui standard de via'ă scăzutreprezintă un important factor inhibator !n restabilirea unei rate normale a natalită'ii mai ales la clasade mi$loc. (rice politică ce va stimula creşterea ratei natalită'ii !n acest se"ment trebuie să includă un

pachet de suport pentru: participarea pe pia'a muncii a femeilor cu copii mici# reinte"rarea !n muncă amamelor după terminarea concediului postnatal de !n"ri$ire a copilului.

Participarea şcolară a %emeilor şi cali%icarea a- %emeile au un nalt grad de educaţie4calificare şi o rată crescută de participare şcolară .Ga "enera'ia t,nără şi adultă nu e&istă discrepan'e !ntre femei şi bărba'i !n ceea ce priveşte nivelul deeduca'ie. %cest fapt indică at,t o !naltă capacitate de participare pe pia'a muncii c,t şi o motivareridicată a unei astfel de participări.Pe ansamblu femeile prezintă o rată !naltă de participare şcolară.

b- Polari6area educaţională. *n !ntrea"a popula'ie se produce o creştere a polarizăriieduca'ionale: pe de o parte creşte participarea la formele superioare de !nvă'ăm,nt sistemuniversitar- pe de altă parte scade participarea la formele educa'ionale intermediare. %bandonul !nsistemul şcolar obli"atoriu a crescut !n"ri$orător. Dormele post/"imnaziale pre"ătire profesională s/audeza"re"at !ntr/o mare măsură. 1&istă chiar o propor'ie de copii care fie nu sunt !nrola'i deloc !n!nvă'ăm,ntul primar fie nu !l termină nici pe acesta. %ceastă polarizare pare a se accentua !n popula'iafeminină. +acă participarea la !nvă'ăm,ntul superior este !n creştere abandonul şcolar la nivelul!nvă'ăm,ntului primar şi "imnazial este şi el !n creştere.

c( Polari6area profesională. +upă 26@6 s/a produs o polarizare profesională !n !ntrea"a popula'ie. +atele par'iale su"erează tendin'e contradictorii: o creştere a propor'iei locurilor de muncăce necesită pre"ătire superioară complementar cu scăderea locurilor de muncă cu calificare medie şicreşterea propor'iei locurilor de muncă cu calificare scăzută. 9nele date par a su"era că !n popula'iafeminină polarizarea profesională este mai accentuată.

Se poate estima n conclu6ie că se ntre-ede o scădere a participării femeilor pe piaţamuncii cu perspecti-a nregistrării n -iitor n acest segment a unei foarte scă6ute rate aparticipării.

d( Polari6area şi marginali6area socială. Contrar proiectului socialist de omo"enizare asocietă'ii de la sf,rşitul anilor VL8 societatea rom,nească tinde să devină tot mai polarizată. 9nse"ment !n creştere al popula'iei este mar"inalizat. %ceasta s/a !nt,mplat cu comunită'i izolate"eo"rafic dar !n special cu "rupuri izolate social rromii de e&emplu-. *n aceste "rupuri !n specialşansele femeilor de a putea munci au dispărut dramatic. 9n proces specific a avut loc !n aceste

comunită'i: deficit de oportunită'i de a munci)natalitate necontrolată datorită politicii a"resiv pronatalistă a re"imului socialist promovat !ncep,nd cu 26)sărăcia sau lipsa locurilor de muncă pentru femei datorită prezen'ei copiilor- şi chiar şi pentru bărba'i)dezor"anizarea socială şi familială

7B



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Russub ac'iunea multiplelor presiuni)scăderea participării şcolare a copiilor şi ca o consecin'ă oportunită'ireduse de muncă pentru t,năra "enera'ie.

%emeile din populaţia de rromi prezintă o participare foarte scăzută !n sisteme or"anizate demuncă. +upă o creştere a participării !n muncă !n anii V8/VL8 !ncep,nd cu 26@8 şi mult mai accentuatdupă 2668 datele indică o scădere semnificativă a participării acestui se"ment de femei !n sistemulmuncii. Demeia din familia de rromi contribuie la creşterea veniturilor familiei dar mai mult prinactivită'i mar"inale unele dintre ele accentu,nd mar"inalitatea socială a acestora.

*ntr/un studiu recent asupra popula'iei de rromi din $ude'ul =uzău realizat de 5CCO !n iulie 266Ltendin'ele detectate !n 266> se reconfirmă:

• familiile rromilor cu copii !n !ntre'inere sunt mult mai sărace dec,t la nivelul popula'iei !nansamblu#

• nivelul de educa'ie al acestei popula'ii este mai redus comparativ cu popula'ia !n ansamblu#• "radul de ocupare !n sistemul formal salariat şi patron- este de apro&imativ 27S din totalul

popula'iei ocupate pentru femei numai BS-#U casnicele reprezintă @>S din popula'ia inactivă#

U cele mai multe naşteri >HS- se !ncadrează !n intervalul de v,rstă 2H/26 ani#• natalitatea este ridicată numărul mediu de copii născut de o femeie este 77B fa'ă de

2B pentru !ntrea"a popula'ie-. Natalitatea ridicată şi v,rsta scăzută la prima naştere au implica'ii at,t !n participarea femeii pe

pia'a muncii c,t mai ales !n !n"ri$irea copilului: propor'ia copiilor de rromi afla'i !n sărăcie e&tremăeste foarte ridicată / cu mult mai mare dec,t la nivelul familiilor cu copii al popula'iei !n ansamblu.%v,nd copii foarte devreme femeile răm,n să/i !n"ri$ească fără să lucreze. %ceastă situa'ie are efectene"ative multiple:

/ neinte"rarea pe pia'a muncii a unei propor'ii !nsemnate de femei şi deci nebeneficierea defacilită'ile acordate de Ge"ea 2>8)266L pentru !n"ri$irea copilului concediu de maternitate plătit-#

/ diminuarea drastică a posibilită'ilor de procurare a veniturilor necesare !n"ri$irii copiilor !ncondi'ii satisfăcătoare#

/ scăderea şanselor de inte"rare socială şi profesională a tinerei "enera'ii#/ precaritatea stării de sănătate şi deficit educa'ional ridicat pentru copii.

1fectele sărăciei !n această zonă vor fi e&trem de "reu de resorbit mai ales pentru "enera'iileviitoare.

Euportul pentru copiii şi mamele din popula'ia de rromi ridică o serie de probleme specialecare actualmente nu !şi "ăsesc rezolvare !ntruc,t nu e&istă nici o strate"ie la nivel na'ional !n această

privin'ă. 1ste nevoie să fie dezvoltat totodată un lar" pachet de strate"ii sociale active pentru adetermina creşterea şanselor de participare pe pia'a muncii a acestui se"ment. 9na din cele mai

importante măsuri a acestui pachet trebuie să fie asi"urarea unui minimum de şcolaritate şi calificare profesională schimbarea sistemului de valori !n termeni de !ncura$are a participării la muncă şi !nfine creşterea oportunită'ilor de a "ăsi slu$be pentru această cate"orie.

Politica faţă de mama !i copil după 0343 +upă 26@6 strate"iile de suport social pentru femeile cu copii au devenit confuze şi prezintăuriaşe dispari'ii.

a- Noua politică de planificare familială. *ncep,nd cu 2 ianuarie 2668 a intrat !n vi"uare+ecretul 8B emis !n >L decembrie 26@6 care autoriza avortul la cerere !n primul trimestru de sarcinăcu condi'ia ca acesta să fie efectuat de către un obstretician/"inecolo". *n aceste condi'ii a scăzut at,tnatalitatea c,t 'i mortalitatea maternă de la 2L8 de decese la 288.888 de naşteri !n 26@6 la @H de

decese !n 266>-.+eşi liberalizarea avorturilor după 26@6 a fost o măsură c,t se poate de necesară ea a adus cusine şi scăderea dramatică a natalită'ii. +e fapt scăderea natalită'ii devine dramatică prin faptul că eaeste alarmant de diferen'iată: natalitatea este foarte scăzută la clasa mi$locie şi superioară / care ar

7



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus putea oferi condi'ii bune de dezvoltare a copilului / şi unde rata şoma$ului feminin este mai scăzutădatorită unui "rad de instruc'ie mai ridicat şi al unei calificări mai !nalte men'in,ndu/se relativ ridicată!n mediile sărace şi !n cele mar"inale / unde rata şoma$ului feminin este mai ridicată !n care copiii auoportunită'i scăzute de dezvoltare normală. Pentru a stimula natalitatea este nevoie de a compensa cel pu'in par'ial efortul de creştere acopiilor. %ceastă stimulare trebuie să se facă !nsă complementar cu stimularea responsabilită'ii pentrucalitatea dezvoltării copilului. Compensarea efortului de creştere a copiilor poate fi făcută şi prin

prote$area locurilor de muncă ale femeilor salariate !n perioada postnatală precum şi prin asi"urareaunor facilită'i de creştere a copilului mic !n"ri$ire institu'ionalizată !n creşe de e&emplu- !nconcordan'ă cu posibilită'ile familiilor. Kotuşi un asemenea suport social comportă anumite riscuri. Popula'ia cu standard mediu devia'ă actualmente !ncă scăzut !n raport cu aspira'iile pentru o perioadă relativ lun"ă de timp- nu va fi!ncura$ată să crească natalitatea# unele se"mente sărace sau mar"inale vor fi !ncura$ate să men'ină onatalitate ridicată datorită suportului social care de altfel este absolut necesar. 1fectele sociale de lun"termen ale acestei polarizări ar putea prinde Rom,nia !n condi'iile unei creşteri economice modeste-!ntr/un proces descendent: se"mentele sărace care nu oferă condi'ii minime pentru dezvoltareacopiilor datorită natalită'ii ridicate se vor reproduce lăr"it# se"mentele mi$locii şi superioare care au

condi'ii bune de via'ă pentru copiii lor se reproduc !ntr/o manieră diminuată.

b- Suportul financiar pentru familiile cu copii: a cunoscut evolu'ii e&trem de contradictorii.• %locatia pentru copii. +upă 26@6 aloca'ia pentru copii a fost beneficiul social care s/a

erodat cel mai mult. *n 266H valoarea reală a acesteia a fost >BS din valoarea ei din 26@6. Noul Fuvern de după ale"erile "enerale din 266 a produs o schimbare a politicii. *n ianuarie

266L cuantumul aloca'iei pentru copii a fost crescut substan'ial dar !ncă departe de valoarea acesteiadin 26@6. 5nfla'ia crescută din 266L a erodat din nou masiv aloca'ia pentru copii. *n acelaşi an a fostacordată o aloca'ie suplimentară pentru familiile cu > şi mai mul'i copii Ge"ea nr. 226)266L-: H8.888lei pentru > copii @8.888 lei pentru 7 copii 288.888 lei pentru H şi mai mul'i copii.

%loca'ia specială acordată mamelor cu 7 şi mai mul'i copii a fost lăsată !ncă de la !nceput să fie

erodată de infla'ie iar !n final !n 266B ea a fost eliminată fiind preluată de sistemul a$utorului social.*n conte&tul e&ploziei sărăciei erodarea suportului social acordat familiilor cu copii a

determinat creşterea dramatică a riscului acestora de a intra)răm,ne !n sărăcie. +upă 26@6 au fost acordate prin le"e multe beneficii pentru mamele cu copii.

• +ecretul Ge"e nr.72)2668 privind concediul plătit pentru !n"ri$irea copiilor !n v,rstă de p,nă la 2 an. Conform acestuia femeile salariate au dreptul !n afara concediului plătit pentru sarcină şilehuzie de 22> zile de concediu p,nă la !mplinirea de către copil a v,rstei de 2 an. 5ndemniza'ia plătităera de BS din salariul tarifar lunar.

• Demeile pot fi pensionate cu o reducere de v,rstă şi de vechime !n muncă de B ani !nraport cu bărba'ii. +e asemenea femeile cu o vechime !n muncă de >B ani care au născut cel pu'in 7

copii şi i/au crescut p,nă la v,rsta de 28 ani pot cere pensionarea !naintea v,rstei prevăzute de le"edupă cum urmează: cu 2 an pentru 7 copii > ani pentru H copii 7 ani pentru mai mul'i copii.Perioadele !n care o femeie a fost !ncadrată cu pro"ram redus pentru !n"ri$irea copilului !n v,rstă de

p,nă la ani se iau !n considerare la stabilirea vechimii !n muncă pentru pensionare ca timp inte"rallucrat.

• Ge"ea 2>8)266L privind concediul plătit pentru !n"ri$irea copiilor !n v,rstă de p,nă la >ani. *n afara celor 22> zile de concediu plătit pentru sarcină şi lehuzie femeile asi"urate !n cadrulsistemului asi"urărilor sociale de stat sistemului de asi"urări sociale pentru a"ricultori şi femeilorcadre militare !n activitate au dreptul la un concediu plătit p,nă la !mplinirea de către copil a v,rstei de> ani. Cuantumul indemniza'iei este de @BS din venitul pe baza căruia se stabileşte contribu'ia deasi"urări sociale. Demeile asi"urate !n cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asi"urări sociale

ale a"ricultorilor beneficiază de o indemniza'ie reprezent,nd @8S din media lunară a venitului asi"uratdin ultimele luni pentru care a fost achitată contribu'ia prevăzută de re"lementările !n vi"oare.Ga articolul apare şi o prevedere inedită şi anume: de prevederile le"ii poate beneficia oricare

dintre părin'ii copiilor !n func'ie de modul !n care aceştia optează.

7L



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus*n completarea Ge"ii 2>8)266L vine Ge"ea concediului paternal aflată !n procedură

parlamentară discutată de$a !n Comisia de Muncă şi Protec'ie Eocială a Eenatului. %ceastă le"e promovează principiul participării cuplului la via'a de familie şi !mpăr'irea !ntre cei doi părin'i asarcinilor le"ate de creşterea şi educarea copiilor. %ceastă le"e constituie o măsură necesară pentru adetermina tatăl să !şi asume !n"ri$irea copilului şi să de"reveze astfel mama de o parte din treburile din"ospodărie care prin tradi'ie !i revin. (biectivul le"ii este acela de a determina tatăl să participeefectiv la !n"ri$irea noului născut !n scopul concilierii dintre via'a de familie şi cea profesională. Prinacest proiect de le"e fiecărui tată i se acordă la naşterea copilului un concediu plătit de B zile şisuplimentar 28 zile. !n cazul naşterii primului născut şi cu condi'ia ca tatăl să urmeze un curs de

puericultură şi să ob'ină pe această bază Certificatul de Participare la Cursul de Puericultură.

c- ;<utoare substanţiale pentru mamele care lucrea6ă.+e toate aceste avanta$e beneficiază !nsă doar mamele an"a$ate. +e acest suport beneficiază

mai pu'in femeile cu mul'i copii a căror prezen'ă !n sistemul salarial este redusă# şi de asemenea multefemei tinere care nu au reuşit să lucreze !nainte de a avea copii.

*n ultima perioadă multe femei par să renun'e la beneficierea de concediu post/natal > ani- pentru creşterea copilului şi continuă să aibă activită'i economice formale "eneratoare de venit / de

obicei la ultimul loc de muncă. Motivul pare a fi teama de pierdere a locului de muncă după terminareaconcediului. *n special femeile care lucrează pentru firme) societă'i private renun'ă la beneficiilele"ale acestea neput,nd compensa pierderea locului de muncă. +e asemenea activitatea economică

poate aduce mai multe beneficii)avanta$e dec,t acceptarea a$utorului furnizat de Ge"ea 2>8)266L.%cesta este şi motivul pentru care deşi durata concediului post/natal a fost e&tinsă la > ani numărul defapt al acestor concedii s/a diminuat efectiv. +iminuarea cheltuielilor pentru concediile de maternitateeste o dovadă !n acest sens. ( asemenea scădere nu poate fi e&plicată numai prin scăderea natalită'ii şia numărului femeilor salariate care se bucură de un asemenea beneficiu ci !ntr/o măsurăsemnificativă şi prin renun'area la acest drept.

d- Ser-iciile de suport pentru mame= n special mame care lucrea6ă= sunt ntro continuăstare de erodare. Eitua'ia din prezent poate fi estimată astfel:

/ prioritate scăzută chiar periferică !n a"enda politică#- un sistem or"aniza'ional confuz mai de"rabă !n dezor"anizare# / sus'inere mar"inală din

fonduri publice#/ costuri ridicate acoperite de familie.Ee resimte o nevoie ur"entă pentru o concep'ie)strate"ie a dezvoltării sistemului de suport

pentru !n"ri$irea copilului.Krebuie să subliniem totuşi că !n ciuda prevederilor le"ale destul de numeroase şi a

institu'iilor de suport pentru familiile cu copii rezultatele sunt !ncă nesatisfăcătoare. %desea lipsescinstitu'iile corespunzătoare re"lementărilor le"ale resursele financiare sunt e&trem de limitateserviciile oferite sunt de slabă calitate şi)sau nu reuşesc să a$un"ă la persoanele care au nevoie de ele.

Tendinţe ale participării %emeilor la muncă2. Demeile au !n prezent un nivel relativ ridicat de participare economică dar !n această

privin'ă e&istă diferen'e mari !n accentuare !ntre diferitele se"mente sociale.>. Demeile par să aibă o motiva'ie crescută de participare !n activită'i economice. *n acelaşi

timp e&istă un nivel semnificativ de sub/ocupare şi de descura$are ocupa'ională.7. %parent e&istă o creştere a participării femeilor !n economia subterană !n activită'i

ocazionale. Doarte frecvent acest tip de participare la muncă este asociat cu lipsa de contracte le"alelipsa asi"urărilor sociale sub/ocupare insecuritate crescută un mediu de muncă uman şi socialne"ativ abuzuri hăr'uire se&uală.

H. Eistemele de suport pentru !n"ri$irea copiilor sunt un factor important !n dorin'a femeilor dea participa la muncă. +isponibilitatea şi accesibilitatea lor a scăzut !nsă semnificativ din 2668.

B. %parent e&istă o polarizare mai mare !n ceea ce priveşte educa'ia şi mai ales calificarea !ncazul popula'iei feminine dec,t !n cazul celei masculine. +acă e&istă un "rup mare de femei !naltcalificate e&istă şi un "rup cresc,nd de femei fără calificare.

7@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus. 1&istă o creştere a sub/ocupării a descura$ării de a participa la muncă a şoma$ului !n

special a şoma$ului de lun" termen !n cazul femeilor. %ceste tendin'e variază !n func'ie de mediul dereziden'ă urban)rural mărimea oraşului izolarea "eo"rafică şi socială- educa'ie e&cluziune şimar"inalizare socială.

L. 1&istă tendin'e noi de sărăcie e&tremă e&cluziune şi mar"inalizare socială femeile fiind !nmod special afectate de aceste procese.

@. Munca cu timp par'ial este un mi$loc important de creştere a bunăstării şi pozi'iei sociale afemeilor mai ales a celor cu copii. %ceastă formă de muncă este !nsă mai de"rabă e&cep'ională !nRom,nia de astăzi ea apăr,nd foarte rar !n sistemul de salarizare. 1ste probabil mai folosită !neconomia non/formală.

&acilităţi de suport pentru îngriirea copiilor Calitatea facilită'ilor e&istente s/a de"radat continuu: condi'iile materiale au devenit din ce !nce mai sărace# facilită'ile de transport lipseau cu desăv,rşire# frecvent condi'iile de i"ienă eraunesatisfăcătoare ca şi suprave"herea şi educa'ia# contribu'ia financiară a familiei s/a mărit !n timp cenumărul acestor facilită'i s/a micşorat astfel !nc,t accesul a devenit din ce !n ce mai dificil. Pentruelevi nu e&istau sisteme de !n"ri$ire după orele de şcoală.

Ca rezultat al acestei tendin'e !ncrederea !n aceste sisteme a scăzut continuu. Damiliile au

!ncercat alternative tradi'ionale dacă erau disponibile: instituţia bunicilor. >#opiii cu c?eia de g/t>au de-enit simbolul acestei negli<ări.+upă 26@6 situa'ia s/a !nrăută'it. % apărut un cerc vicios: datorită condi'iilor relativ

nesatisfăcătoare şi a ne!ncrederii multor familii !n acest sistem la care se adau"ă şi costul !n creşterecererea publică a scăzut# !n consecin'ă multe dintre aceste facilită'i au dispărut. *n loc să fie reformateau fost mai cur,nd ne"li$ate politic şi social.

/oi tendinţe ale natalităţii*n ultimii 6 ani s/a produs o scădere dramatică a natalită'ii. *n prezent !n Rom,nia se poartă

multe discu'ii asupra unei posibile politici demo"rafice.Multe studii au documentat rela'ia str,nsă dintre numărul de copii şi sărăcie. Participarea la

muncă a femeii cu copii este o modalitate esen'ială de a depăşi starea de sărăcie. 1a poate fi şi un modde a re"la natalitatea.9na dintre cele mai disputate probleme cu privire la politicile sociale !n domeniul copilului este

dilema: pe de/o parte necesitatea suportului social pentru copii şi familiile cu copii pe de altă parteteama de a nu !ncura$a dependen'a socială şi lipsa de responsabilitate pentru dezvoltarea copilului.Participarea la muncă a femeii este un mi$loc important de a solu'iona această dilemă.

( problemă e&trem. de dificilă este aceea a modului de a stimula natalitatea la clasa mi$locieunde s/a produs cea mai dramatică scădere a natalită'ii. Euportul femeilor cu copii este unul dintreinstrumentele cele mai eficace ale unei asemenea politici.

Criza politicilor în domeniul %amiliei si copilului

1ste unanim acceptat că politicile !n domeniul familiei şi copilului necesită serioase revizuiri.Principalele puncte slabe !n această direc'ie sunt:

• 7eficit global de reformă. %mploarea şi comple&itatea problemelor cu care seconfruntă familiile cu copii versus lipsa de resurse şi deficitul de reformă a actualelor mecanisme desuport social pentru familiile cu copii.

• 7eficit de concepţie strategică. Nu e&istă o concep'ie clară şi cu at,t mai pu'in un pro"ram de ac'iune pe termen scurt mediu şi lun" !n le"ătură cu formele de suport pentru familiile cucopii mici şi !n mod special de rezolvare a numeroaselor probleme care apar !n rela'ia participareamamei pe pia'a muncii / !n"ri$irea copilului mic.

• 7eficit de finanţare publică. Politica de spri$in a femeii şi copilului a fost p,nă !n

prezent cronic subfinan'ată !n raport cu alte sectoare sociale. *n raport cu 26@6 finan'area acestuisector cu unele e&cep'ii- a fost sacrificată pentru alte priorită'i.• 7eficit de suport instituţional. 5nstitu'iile care sus'in !n"ri$irea copilului mic creşe

"rădini'e- au continuat procesul de de"radare !nceput cu două decenii !n urmă accelerat !nsă după

76



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus26@6. %ten'ia factorului politic a fost orientată mai mult spre institu'iile pentru copii abandona'i dar !nfoarte mic# măsură spre cele de suport pentru familiile cu copii mici.

• 7eficit de ser-icii de asistentă socială. E/a făcut e&trem de pu'in pentru dezvoltareaunor servicii de asistentă socială profesională pentru familiile cu copii. +oar pentru cazurile cu riscridicat de abandon s/au dezvoltat unele servicii dar ele sunt !ncă !ntr/o fază incipientă lipsite de cadrude or"anizare sistem de standarde şi proceduri şi !n special de resurse.

•

7ecala<e de suport: mamele cu o istorie de muncă beneficiază de importante forme deasi"urare: concediu plătit prenatal şi pentru primii doi ani pentru creşterea copilului. Mamele care nuerau !ncadrate !n muncă !nainte de naştere nu beneficiază de nici un suport material.

• 7eficit de suport instituţional pentru drepturile acordate <uridic. +acă le"eaasi"ură re!ntoarcerea !n muncă a mamelor după terminare concediului de !n"ri$ire a copilului şanselereale sunt mai de"rabă !nt,mplătoare. Nu e&istă nici o formă de suport pentru a spori oportunită'ile dereinte"rare profesională după concediul de !n"ri$ire a copilului.

• 7eficit legislati- şi instituţional de oferire pentru mamele cu copii mici deoportunităţi de muncă cu program redus şi de reintegrare n muncă. Ge"iferarea este prea"enerală pentru a oferi un suport real. Dorme de or"anizare care să favorizeze participarea par'ială !nmuncă sunt mai de"rabă !nt,mplătoare. Ealariile foarte mici pentru posturile cu calificare redusă cele

mai accesibile mamelor cu copii mici nu stimulează aceste forme de re!ncadrare. Nu e&istă nici omodalitate e&presă de suport pentru reinte"rare.

Multiple deficite de politică sectorială de suport:a( Gipsa unei politici coerente de suport pentru familiile monoparentale care cumulează cele

mai multe probleme.b( Dormele de suport pentru familiile cu copii aflate !n sărăcie e&tremă asi"ură eventual simpla

supravie'uire biolo"ică dar nicidecum creşterea condi'ii minimale a copiilor. Eunt familii care dindiferite motive lipsa de locuin'ă lipsa certificatelor de naştere pentru copii lipsa fondurilor pentrua$utorul social !n respectiva localitate- nu beneficiază practic de nici o formă de suport. Mamele !nsitua'ii disperate nu "ăsesc dec,t accidental un suport social.

c( Nu e&istă un mecanism $uridic satisfăcător pentru protec'ia copilului !mpotriva abuzului şiviolen'ei !n familie.

Tema 11

Politica socială în domeniul prevenirii şicombaterii criminalităţii. Programe şi strategii de prevenire.

Consideraţii preliminare.

Echimbările profunde care au avut loc !n societatea rom,nească a ultimilor ani presupunmodificări substan'iale şi !n concep'ia de abordare a criminalită'ii ca fenomen social comple&susceptibil de a fi influen'at şi chiar schimbat !n acord cu aspira'iile de mai bine ale comunită'ii.

Re",ndirea modului de ac'iune şi interven'ie a or"anismelor investite cu atribu'ii !n lupta cucriminalitatea şi administrarea $usti'iei nu poate ocoli e&perien'a acumulată şi rezultatele ob'inute !ntrecutul apropiat @/28 ani- marcat !n opinia noastră de echilibrul fra"il al comportamentului

H8



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusdemocratic al ma$orită'ii membrilor societă'ii dar şi al autorită'ilor publice care !ncă se mai zbat !nlimitele unui al"oritm al deznăde$dii şi speran'ei lipsit de coeren'ă şi consisten'ă.

*n absen'a unor concluzii rezultate din cercetări şi studii de profunzime privind starea şi maiales dinamica criminalită'ii !n Rom,nia postdecembristă vom !ncerca să fundamentăm demersulnostru de analiză şi interpretare pe datele !nma"azinate şi situa'iile statistice !ntocmite la nivelul5nspectoratul Feneral al Poli'iei şi !n măsura posibilului cele e&istente la alte institu'ii implicate !n

profila&ia şi combaterea criminalită'ii.%bsen'a !n 'ara noastră a unei institu'ii specializate de cercetare a cauzelor criminalită'ii şi

fundamentare a măsurilor de prevenire şi combatere a acesteia 0 situa'ie sin"ulară după ştiin'a noastră!n statele central şi est/europene care au păşit pe calea democra'iei la finele deceniului trecut 0constituie un serios obstacol !n calea abordării din perspectiva ştiin'ifică a unuia dintre cele mai activefenomene care fr,nează dezvoltarea societă'ii rom,neşti !n etapa actuală şi mai mult ca si"ur şi !nviitor. *n condi'iile unui sistem $uridic aflat !ncă !n faza căutărilor de solu'ii consisten'a unor concluzii

pe termen lun" este pusă !n mare măsură sub semnul hazardului şi relativită'ii iar pe termen scurt şimediu deciziile sunt marcate de sti"matul provizoratului adopt,ndu/se frecvent solu'ii de moment

pentru probleme de perspectivă ceea ce afectează constant şi structural ima"inea de ansamblu asupra politicii sociale !n acest domeniu.

5nterven'ia statului pentru reducerea criminalită'ii a fost intens monitorizată şi spri$inită din partea a numeroase or"aniza'ii şi structuri interna'ionale dar şi de or"anisme na'ionalene"uvernamentale care au contribuit !n mare măsură la cristalizarea concep'iei de ac'iune !n condi'iileconfuze ale tranzi'iei spre coordonatele care definesc o societate democratică.

Doarte important at,t pentru analiza evolu'iei fenomenului criminalită'ii c,t mai ales pentrufundamentarea politicii sociale de urmat a strate"iei şi tacticii specifice institu'iilor abilitate esteabordarea acesteia dintr/o dubă perspectivă respectiv cea a prevenirii şi cea a combaterii solu'ie carede altfel transpare cu claritate şi din con'inutul opusului de fa'ă.

1&plicarea şi !n'ele"erea evolu'iei stării dinamicii şi mai ales a limitelor ac'iunilor !ntreprinse pentru prevenirea şi combaterea infrac'iunilor este indisolubil le"ată de precizia termenilor cu careoperăm con'inutul semantic al acestora precum şi de metodolo"ia utilizată !n dia"noza şi evaluarea

muta'iilor de ordin cantitativ şi calitativ opuse.Problema de fond a analizei criminalită'ii !n conte&t social rezidă !n principal !n determinareae&tinderii acesteia. ( semnifica'ie particulară o are evaluarea permanentă a zonei de impact acriminalită'ii chiar !naintea abordării cauzalită'ii difuziunii evolu'iilor atitudinilor şi măsurilor

preventive ce pot fi preliminate.*n analiza e&tensiei infrac'ionalită'ii se remarcă necesitatea abordării a cel pu'in trei aspecte de

importan'ă deosebită pentru formularea unei defini'ii e&haustive şi fundamentarea deciziei preliminare.5 primă pro%lemă se referă la modul !n care sunt !n'elese no'iunile “infrac'iune” şi Jautor al

infrac'iunii” şi ce cate"orii de acte infrac'ionale şi de delicven'i ar trebui luate !n considerare !nestimarea e&tinderii impactului comportamentului crimino"en !n societate. %precierea capătăconsisten'ă dacă avem !n vedere interesul unor institu'ii !n eviden'ierea fenomenului infrac'ional dar şi

!n faptul obiectiv !n care se săv,rşesc unele infrac'iuni ori !n care anumite persoane participă lacomiterea acestora.

Relevant n al doilea r*nd este criteriul de evaluare a e&tinderii criminalită'ii care constituiede altfel punctul de referin'ă al estimării şi considera'iilor formulate pe această bază. +ouă elementesunt mai mult dec,t relevante !n această direc'ie astfel:

a- amenin'area reprezentată de comportamentul crimino"en pentru le"ea şi ordinea din'ară#

b- nivelul satura'iei societă'ii ci infractori cu alte cuvinte determinarea propor'ieiindivizilor care comit infrac'iuni.

Eub primul aspect ar trebui eviden'iată răsp,ndirea mare a criminalită'ii dacă aceasta a cauzatdezor"anizarea anumitor sfere ale vie'ii economico/sociale sau dacă au "enerat numai un anumitsentiment de nesi"uran'ă 'i teamă printre anumite cate"orii de cetă'eni. %semenea situa'ii ar putea şi au

putut lua naştere ca rezultat al creşterilor importante !n corup'ie birocra'ie a furtului proprietă'ii publice sau private a spar"erilor t,lhăriilor !nşelăciunilor consecin'e ce determină teama popula'iei

H2



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusde a se deplasa după lăsarea !ntunericului sau de a frecventa anumite locuri ori medii cu risc ma$or devictimizare.

Eub cel de/al doilea aspect o importan'ă aparte o reprezintă numărul de indivizi care comitinfrac'iuni din cate"oria celor considerate ca fiind "rave fie sub aspectul consecin'elor fie sub cel almetodelor rafinate utilizate.

Nu este lipsită de semnifica'ie din acest punct de vedere nici dimensiunea micii criminalită'ide vecinătate intrafamilială etc.- precum şi cazurile de acum cunoscute şi catalo"ate ca făc,nd partedin criminalitatea de !naltă violen'ă crima or"anizată ca de e&emplu terorismul traficul de dro"uritraficul de carne vie al celui de materiale radioactive afacerile destabilizatoare de natură economico/financiară.

A treia pro%lemă necesară pentru luarea unei decizii preliminare adecvate este “ale"ereasistemului de indicatori” pentru măsurarea e&tinderii comportamentului deviant crimino"en.

*n Rom,nia ca !n multe alte 'ări analiza criminalită'ii sub aspectul muta'iilor structurale aformelor manifestării şi e&tinderii acesteia este realizată !n statisticile poli'iei parchetului careinformează despre infrac'iunile !nre"istrate persoanele suspecte sau inculpate precum şi !n statisticile

$usti'iei care oferă informa'ii despre sentin'ele rămase definitive. 9neori dar numai pentru anumitemotive speciale statisticile $usti'iei sunt utilizate pentru cule"erea informa'iilor privind persoanele

private de libertate. 1ste foarte clar că nimeni nu poate echivala amploarea criminalită'ii cunoscute deautorită'i cu cea a criminalită'ii reale nee&ist,nd nici o bază pentru ipoteza că informa'iile privindfiecare infrac'iune comisă a$un" automat la or"anismele de aplicare a le"ii.

Mai mult se observă că !n realitate situa'ia este complet diferită numai o parte dininfrac'iunile comise şi numai unii autori sunt descoperi'i. *n concluzie are valoare de adevăr a&iomaticfaptul că volumul criminalită'ii din Rom,nia ca şi !n alte 'ări este mult mai mare dec,t volumulcriminalită'ii cunoscute.

*n "eneral e&tinderea criminalită'ii cunoscute este influen'ată 0 independent de cea acriminalită'ii reale/ de factori de ordin politic şi economic de ac'iunile or"anismelor de aplicare ale"ii la fel ca şi opiniile şi atitudinile cetă'enilor care pot arăta un zel mai mare sau mai mic pentru ase adresa acestor or"ane !n situa'ia ob'inerii de informa'ii privind producerea actelor infrac'ionale.

Diecare dintre factorii men'iona'i mai sus pot ac'iona independent efectul con$u"ării lor reflect,nde&tinderea criminalită'ii cunoscute de către autorită'i. Creşterea actuală a numărului infrac'iunilor deun anumit tip poate conduce la o sporire a toleran'ei fa'ă de autori dacă aceasta este !nso'ită deschimbări !n sistemul de valori al cetă'enilor- precum şi la intensificare a descoperirii lor .

&ormele de mani%estare şi tendinţele criminalităţii la nivel global Ga momentul actual omenirea este marcată de un vast proces de mondializare determinat de

creşterea spectaculoasă a pie'elor de capital de libertatea şi amplitudinea fără precedent !n operareatransferurilor financiar/bancare de circula'ie nest,n$enită a persoanelor şi mărfurilor toate acesteaav,nd drept consecin'ă interna'ionalizarea criminalită'ii e&tensia acesteia la o dimensiune alarmantă.

Kranzi'ia la economia de pia'ă şi criza de autoritate a institu'iilor statului din fostele 'ări

comuniste au favorizat diversificarea şi proliferarea criminalită'ii precum şi crearea unei economiisubterane paralele perverse care subminează puterea statului şi zdruncină !ncrederea popula'iei !nactivitatea or"anelor $udiciare.

Frupurile de infractori cu articula'ii de tip mafiot din ce !n ce mai or"anizate au prosperatcontinuu prin activită'i de contrabandă evaziune fiscală plasare de monedă falsă etc.

Comunitatea interna'ională este confruntată la acest sf,rşit de secol şi mileniu cu dezvoltareaalarmantă a unor amenin'ări la adresa securită'ii şi ordinii "enerale a statelor precum crima or"anizatătraficul de dro"uri de arme şi de materiale radioactive ac'iuni de spălare a banilor şi fraude financiar/

bancare terorism criminalitatea informatică trafic de carne vieW.Ga nivel planetar toate componentele crimei or"anizate au devenit afaceri transna'ionale al

căror produs financiar depăşeşte anual B88 miliarde de dolari. %naliştii fenomenului criminalită'iiapreciază că aceasta dispune de o uriaşă for'ă de a se infiltra şi corupe sistemele politice şi $uridicea$un",nd foarte rapid la stadiul de a influen'a actul de decizie in materie economică politică şi socială.

H>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus1a e&ploatează cu măiestrie fisurile şi contradic'iile e&istente la un moment dat !n societatecompromite binele social şi dezvoltarea armonioasă a economiei anumitor 'ări.

Ee vorbeşte astăzi şi nu fără temei de o veritabilă industrie a prostitu'iei de un !nfloritorturism se&ual de dimensiunea !n creştere a porno"rafiei şi ta&ei de protec'ie de asasinate la comandărăpiri şanta$e trafic de or"ane vii.

%proape !n toate 'ările s/au comis numeroase atentate asupra unor bancheri şi oameni dinlumea afacerilor s/a dezvoltat pia'a trafican'ilor şi consumatorilor de dro"uri s/au furat mii deautoturisme de !naltă performan'ă industria prostitu'iei produc,nd sume de ordinul milioanelor dedolari !n multe state economia subterană depăşind !n medie cu peste 78S P5= al acestor 'ări.

*ntr/un asemenea vast teritoriu al crimei Rom,nia reprezintă !n opinia noastră un element derelativă stabilitate unde ma$oritatea aspectelor la care ne/am referit se află !n mare măsură subcontrolul autorită'ilor cu mici e&cep'ii !n care amplitudinea de derulare a unor evenimente au reuşit săaccentueze sentimentul de teamă şi ne!ncredere a cetă'eanului de r,nd.

*n tabloul "eneral al criminalită'ii corespunzătoare deceniului actual se distin" c,teva trăsăturicare dovedesc că fenomenul s/a interna'ionalizat !ntr/o asemenea măsură !nc,t ac'iunea autorită'ilorabilitate !n limitele stricte ale "rani'elor na'ionale răm,ne total depăşită şi ineficientă.

Ee remarcă !n acelaşi timp că după 2668 criminalitatea !nre"istrează o tendin'ă de creştere

permanentă relativ constantă at,t sub aspectul frecven'ei numărului şi "ravită'ii unor fapteantisociale c,t şi cu privire la consecin'ele ne"ative din ce !n ce mai nefavorabile comunită'ii.Eubliniem totodată a"resivitatea fără precedent a unor "rupări criminale care au reuşit să se

infiltreze p,nă !n v,rful ierarhiei sociale pun,nd !n pericol !nsăşi stabilitatea statelor !n cauză.5mensele acumulări de bunuri şi valori constituie !n aceste cazuri un suport lo"istic de invidiat

care !n multe cazuri depăşeşte posibilită'ile de reac'ie ale autorită'ilor publice fapt ce influen'ează !nlimite mai mult dec,t rezonabile !nsăşi decizia politică a unor state.

Conflictele zonale ori !n interiorul unor state !ndeosebi !ntre diferite "rupuri minoritare aucreat premisele unui intens trafic de arme ultrasofisticate s/au tradi'ionale fapt ce conduce laconsolidarea nucleelor de crimă or"anizată şi la slăbirea interven'iei for$elor de ordine abilitate.

Re"imul de frontieră institu'ionalizat după prăbuşirea sistemului comunist !ntr/o serie de state

sau "rupuri de state a accentuat mi"ra'ia clandestină a unui important număr de cetă'eni pe direc'iaest/vest fapt ce produce "rave perturbări statelor de tranzit !ntre care se află şi Rom,nia dar şi celorde destina'ie finală.

+ată fiind slaba capacitate de reac'ie a autorită'ilor publice fa'ă de acest fenomen cu toatemăsurile şi acordurile de readmisie semnate numărul celor care răm,n ori revin ile"al !n statelecivilizate ale 1uropei precum Fermania Dran'a 5talia =el"ia (landa etc. este !n continuă crestere.

Mi"ra'ia unui se"ment important al popula'iei către aceste state ce e&primă belşu" şi bunăstareeste favorizată şi de ac'iunile interesate a unora dintre aceste state care permit tolerează periodic şiselectiv acest fenomen cu "rave consecin'e at,t asupra cetă'enilor !n cauză c,t şi a statelor implicate.

*n acest moment şi !n Rom,nia sunt crea'i factorii socio/economici şi crimino"eni carestimulează crima or"anizată din interior pentru racordarea rapidă la procesul de "lobalizare şi

interna'ionalizare a or"aniza'iilor criminale !ncep,nd cu triadele chinezeşti şi $acuza $aponeză p,nă lastructurile clasice ale mafiei de acum bine cunoscute din E9% şi Eicilia dar şi cele din RusiaCecenia 9craina 9zbe?istan sau Fruzia.

*n lipsa unor le"isla'ii ferme a mi$loacelor materiale şi financiare modeste şi e&perien'ei reduse!n lupta cu "rupurile criminale autorită'ile publice investite cu atribu'ii de apărare a societă'ii!mpotriva infrac'iunilor constituie !ncă obstacole uşor de trecut pentru infractori.

*n concluzie la nivel "lobal se constată o creştere accentuată a crimei or"anizate şi a număruluiinfrac'iunilor considerate drept obişnuite furturi violen'e de vecinătate ori intrafamiliale etc.-concomitent cu ad,ncirea cooperării autorită'ilor statale şi crearea unor or"anisme interna'ionale deluptă !mpotriva re'elelor criminale.

H7



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus Coordonatele generale şi dimensiunea criminalităţii in !om"nia

Echimbarea re"imului politic !n urma evenimentelor din decembrie 26@6 a produs muta'ii profunde şi la nivelul structurilor chemate să contribuie la apărarea societă'ii !mpotriva infrac'iunilor şiadministrarea $usti'iei !n cauzele penale.

%stfel după adoptarea Constitu'iei !n decembrie 2662 sistemul $udiciar a suferit modificări deesen'ă !ndeosebi !n ceea ce priveşte aplicarea principiului prezum'iei de nevinovă'ie asi"urarea

apărării pe timpul procesului penal administrarea probelor fapt ce a condus la reaşezareacompeten'elor !n baza adoptării unor le"i de or"anizare şi func'ionare a autorită'ilor publice dintrecare amintim Ge"ea 6>2266> cu modificările ulterioare privind or"anizarea şi func'ionarea $usti'iei.Ge"ea >)266H privind or"anizarea şi func'ionarea Poli'iei etc.

*n acelaşi timp a fost perfec'ionat cadrul $uridic e&istent prin modificarea succesivă şi repetatăa Codului penal şi a Codului de Procedură Penală şi adoptarea unor le"i speciale !ndeosebi !n sferaeconomico/financiară şi bancară dintre care re'inem: Ge"ea nr. @L2266H privind combaterea evaziuniifiscale Ge"ea nr. @>22662 a Contabilită'ii Ge"ea 2222662 privind combaterea concuren'ei neloialeGe"ea 7252668 privind societă'ile comerciale etc.

E/a trecut totodată la semnarea ori ratificarea unor tratate ori conven'ii interna'ionale dintrecare amintim: Conven'ia !mpotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau

de"radante ratificată de Rom,nia !n anul 2668 Conven'ia privind statutul refu"ia'ilor ratificată !nanului 2662 Conven'ia 1uropeană in materia adop'iei de copii ratificată !n anul 2667 Conven'ia1uropeană de e&trădare ratificată !n anul 266L etc.

E/au !nre"istrat de asemenea muta'ii semnificative !n ce priveşte structura or"anelor $udiciare!ndeosebi prin crearea la eşaloanele de v,rf ale acestora a unor nuclee de prevenire şi combatere acrimei or"anizate şi corup'iei. constituirea unor or"ane proprii de control asupra modului de!ndeplinire a sarcinilor or"anizarea de structuri interdeparlamentale pentru asi"urarea cooperării

$udiciare etc.Cu toate măsurile luate !nsă modul de !ndeplinire a sarcinilor nu satisface societatea

rom,nească actiunile !ntreprinse fiind marcate frecvent de formalism şi lipsa de eficien'ă cuconsecin'e ne"ative !n planul rela'iilor interumane. %şa spre e&emplu nu au putut fi anticipate şi pe

această bază contracarate aspectele le"ate de cele peste B8 de conflicte interetnice unele dintre acesteasold,ndu/se chiar cu pierderi de vie'i omeneşti nu se pot rezolva la nivelul standardelor interna'ionale

problemele le"ate de situa'ia persoanelor care solicită statutul de refu"iat pe diferite temeiuri dinstatele de ori"ine numărul celor care trec fraudulos frontiera de stat spre 'ările din centrul şi vestul1uropei fiind din ce !n ce mai mare.

Kotodată se constată o creştere substan'ială a criminalitătii !n "eneral sporirea sentimentuluide teamă şi insecuritate al cetă'enilor proliferarea fără precedent a fraudelor fiscale şi bancareconsolidarea şi profesionalizarea nucleelor de crimă or"anizată sincope serioase şi ac'iuni uneoricontradictorii !n procesul de cooperare ale autorită'ilor statului edificatoare sub acest acut aspect fiindderularea instruc'iei penale !n cauzele mai intens mediatizate referitoare la =anca +acia/Deli& Credit=an? şi Columna i"areta > etc.-.

Concluziile de sinteză la care ne/am referit sunt sus'inute de forta ar"umentelor concretizate indatele statistice unde se poate constata printre altele că !n numai @ ani rata criminalită'ii a crescut de

peste H ori aşa cum sub aspect cantitativ a crescut şi numărul total de infrac'iuni constatate.*n Raportul Na'ional al +ezvoltării 9mane ini'iat de Pro"ramul Na'iunilor 9nite pentru

+ezvoltare PN9+- şi realizat de %cademia Rom,n, se eviden'iază că: sărăcia !n 'ara noastră a atinscote alarmante !nre"istr,ndu/se o adevărată prăbuşire a nivelului de trai rata mortalită'ii a depăşit/ocu c,teva procente pe cea a natalită'ii# s/au !nmul'it !mbolnăvirile "rave: criminalitatea a crescut !nritm aceelerat# !nvă'ăm,ntul şi serviciile medicale se prezintă din ce !n ce mai rău afl,ndu/se !ntr/ostare deplorabilă: popula'ia a !nceput să mi"reze de la oraş spre sat din lipsa perspectivelor economice!n mediul urban şi a şoma$ului prelun"it.

Krăsăturile sumbre ale societă'ii rom,neşti determinate de criza profundă de tranzi'ie la statulde drept şi economia de pia'ă se constituie !n tot at,tea surse ale etiolo"iei criminalită'ii !n planstructural şi e&plică !n bună măsură !n"ri$orarea popula'iei şi accentuarea sentimentului de teamă fa'ăde proliferarea violen'ei insecurită'ii şi a"resiunea infractorilor.

HH



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus%naliza corelativă a datelor statistice anuale cuprinse !n eviden'ele poli'iei şi cele !n care

instan'ele au pronun'at hotăr,ri definitive evidentiază o dispropor'ie vădită uneori diferen'e de peste 7ori- !ntre numărul persoanelor pentru care se declanşeaz, procesul penal şi cele care !n final sunt trasela răspundere de societate prin or"anele $udiciare.

5nterpretarea evolu'iei criminalită'ii !n Rom,nia !n baza celor mai sintetici indicatori dereferin'ă. rezulta'i din hotăr,rile $udecătoreşti rămase definitive !n perioada 2668 /V6L. conduce laurmătoarele concluzii:

a- Cu privire la făptuitori: participan'ii la comiterea de infrac'iuni cresc de la B.>@>)2668 la>22.27@)266L:

U numărul persoanelor condamnate. deci al infractorilor a crescut de 7 ori respectiv de la7L.22> la 222.6> persoane#

U peste L8S din infractori provin din r,ndul persoanelor de se& masculin#U participarea femeilor la infrac'iuni !nre"istrează o scădere uşoară de la 22B infractori!n anul 2668 la suta de mii de persoane la 286)266L. in timp ce participarea minorilorşi a celor care au mai săv,rşit infrac'iuni recidiviştii / se dublează#U numărul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate aflate !ncarcerate la

penitenciar se men'ine relativ constant >7.888 >L.888-.

b- Cu privire la fapte: numărul infrac'iunilor constatate creşte de la. 6L.@>@)2668 la72.82)266L:. furturile şi t,lhăriile reprezintă cele mai frecvente infrac'iuni săv,rşite peste @8S-#. infrac'iunile cu violen'ă "rave cresc de la B.L22668 la @.L>8 )2 66# .. infrac'iunile in pa"uba avutului public cresc de la 28.862)2668 la 77.6H@)2 66#. infrac'iunile la re"imul circula'iei cresc de la L.L222668 la 22 .L6L)266L#. numărul sinuciderilor creşte de la 6 la 2> la 288.888 locuitori. %naliz,nd structura

participan'ilor la comiterea de infrac'iuni prin prisma eviden'elor e&istente la 5nspectoratulFeneral al Poli'iei nu putem să nu constatăm numărul mare de minori atraşi la asemenea fapteantisociale respectiv B.H68 !n anul 2668 care au avut calitatea de autor. insti"ator saucomplice la 6.>HB de infrac'iuni şi >L.B8 participan'i !n anul 266L cu 77.2B6 de infrac'iuni.

&orme de agresiune a criminalităţii economico-%inanciarea- Numărul infrac'iunilor de natură economică creşte de peste B ori de la [email protected]@ la 28>.L77.

b- Cauzele comple&e cu pre$udicii de peste B8 milioane lei !ntre 266H şi 266L cresc de la B8 la262@ de peste >6 de ori-. situa'ia fiind influen'ată şi de căderea monedei na'ionale !n raport cu dolarul.

c- %buzurile şi ne"li$en'a ăn serviciu !nre"istrează creşteri de 27 şi respectiv 7 ori.d- 5nfrac'iunile de corup'ie cresc de aproape >8 de ori iar numărul participan'ilor de circa 2B

ori.e- 5nfrac'iunile prevăzute !n le"i speciale G.7222668 a societă'ilor comerciale G.@L)266H a

combaterii evaziunii fiscale. G.2>)2668 pentru combaterea activită'ii ilicite etc.- cresc !n perioada dereferin'ă !ntre 7 şi 22B ori.

f- Pre$udiciul cauzat prin infrac'iuni a$un"e la 228 miliarde lei fa'ă de B>H milioane lei !n 2668iar recuperarea acestora scade de la 7S la 7LX)o.

"- Eunt !ncriminate şi se constată infrac'iuni noi precum bancruta frauduloasă evaziuneafiscală deturnarea de fonduri etc.

h- %par infrac'iuni comple&e specifice crimei or"anizate trafic. "rupuri mari de persoane etc.-i- Ee constată fraude fiscale şi bancare de mari propor'ii Caritas. +acia Deli& Columna. Credit

=an? =ancore&. Eafi etc.-. $- Participarea la săv,rşirea infrac'iunilor din ce !n ce mai mare a cetă'enilor străini.?- Ee intensifică traficul ilicit cu alcool 'i"ări cafea materii prime petrol lemn materialele

refolosibile etc.- !ndeosebi cu firme din alte state.5- %par infrac'iuni specifice !n procesul de privatizare al licita'iilor burselor de valori

falsificarea instrurnentelor de plată sistemele de asi"urări şi reasi"urări etc.

HB



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus&orme de mani%estare a crimei organizate

a- %pare traficul şi consumul de dro"uri constatările !nre"istrează o creştere rapidă de la H !n2662 la 28 !n 266 iar cantită'ile de substan'e stupefiante confiscate de la 8> ?" la B.888 ?" !naceeaşi perioadă de referin'ă. Ee consolidează ruta balcanică de tranzit pe teritoriul Rom,niei.

b- Ee constituie primele re'ele or"anizate de procurare şi plasare a valutei false !ndeosebidolari E9% mărci "ermane şi lire italiene. %şa de e&emplu !n urma măsurilor !ntreprinse confiscărilede astfel de valută cresc la dolari E9% de la >@8.888)266> la >.86.B68 !n anul 266.

c- Pe baza tehnolo"iilor moderne se falsifică cantită'i importante de lei rom,neşti !ndeosebi bancnote de B.888 şi 28.888 lei valoarea totală a sumelor introduse !n circuitul le"al fiind estimată la peste >H miliarde lei din care 28.B2B.888 s/au scos din circula'ie numai !n anul 266.

d- Ee constituie bande !narmate de cetă'eni străini TRac?e'iT care folosesc armament pentru a/ideposeda de bunuri !ndeosebi pe compatrio'ii lor afla'i in Rorn,nia cu afaceri sau ca turişti persoane

provenind din 'ările e&/sovietice-. Numai !n anul 266 au fost descoperite şi anihilate "rupuri provenind din statele CE5.

e- Ee interna'ionalizează traficul de carne vie şi apar prostituate şi pro&ene'i care !şi stabilescteritoriul de ac'iune !n state precum Kurcia Frecia Cipru %ustria 9n"aria Fermania etc.

f- Capătă o dimensiune aparte traficul de armament şi materiale radioactive fiind introduse

ile"al !n 'ară inclusiv focoase pentru rachete sol/aer combustibil nuclear importante cantită'i demateriale radioactive."- Ee pun bazele re'elelor interna'ionale care tranzitează Rom,nia cu autovehicule de lu&

furate. %utoturismele furate din Fermania Dranta 5talia =el"ia (landa etc. a$un" !n statele CE5 sau!n 'ările arabe din (rientul Mi$lociu.

h- %u loc primele omoruri la comandă şi e&ecutări silite de bunuri prin violen'ă şi se constituie"rupuri de presiune care pretind ta&e de protec'ie.

i- Ee or"anizează şi se e&ecută mari ac'iuni de spălare a banilor murdari. $- Ee intensifică ac'iunile de emi"rare clandestină la care participă din ce !n ce mai frecvent şi

cetă'eni străini !ndeosebi din 'ările blocului CE5 %sia şi %frica vezi ane&a 2@.>-.

&orme de mani%estare a criminalităţii împotriva persoanei si a bunurilor acesteia.a- Creşte at,t numărul c,t şi "ravitatea infrac'iunilor comise !n "rupuri la care participă şi

recidivişti. b- Numărul infrac'iunilor cu violen'ă t,lh,rii violuri omoruri- se men'in la un nivel relativ

ridicat !ntre B.88 şi 6.888 de infrac'iuni cu violen'ă şi !ntre 2.@88 şi H.888 de t,lh,rii-.c- %"resivitatea unor infrac'iuni cu un pericol social redus precum cerşetorii va"abonda$ul

prostitu'ia etc. cunosc o creştere făr, precedent !n plan practic dar fără o ac'iune adecvată !n planac'ional $uridic de tra"ere la răspundere a celor vinova'i.

d- Cauzele penale cu autori neidentifica'i !nre"istrează o creştere substan'ială atin",nd cifra de peste 2>8.888 !n anul 266L.

e- Ee intensifică şi sustra"erile persoanelor de la urmărire penală sau e&ecutarea pedepsei

numărul celor da'i !n urmărire "enerală depăşind B.888 de persoane.

&orme de mani%estare a in%racţiunilor la regimul armelor( materialelor e0plozive şi substanţelorto0ice.

a- Numărul de'inătorilor de arme de foc a crescut de peste 2@ ori a$un",nd la L.@8 de persoane.

b- E/au !nmul'it numărul de'inătorilor ile"ali de arme confec'ionate !n mod artizanal.c- % crescut numărul cazurilor de sustra"ere sau abandonare a materialelor e&plozive.d- Numărul interven'iilor la evenimente !n care s/au folosit dispozitive improvizate a !nre"istrat

creşteri fiind semnalate primele cazuri de autoturisme capcană .

H



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus &orme de mani%estare a criminalităţii în domeniul circulaţiei rutiere

a- Cu toate că parcul de autovehicule !nmatriculate a cunoscut o creştere accentuată numărulde accidente mortale sau cu răni'i "rav a scăzut de la 6.L8@ !n anul 2668 la @.L6B !n anul 266Lmen'in,ndu/se relativ constante in limitele arătate

b- %ceeaşi tendin'ă de scădere se !nre"istrează şi !n ce priveşte persoanele "rav rănite !naccidente respectiv de la @.27H)2668 la L.H2)266L sau decedate de la 7.L@>)2668 la >.@H)266L.

c- Creşte numărul persoanelor care conduc !n stare de ebrietate sau a acelor ce folosescautovehicule ne!nmatriculate sau cu număr fals de!nmatriculare.d- Numărul minorilor care conduc autovehicule fără permis de conducere creşte de la.787 !n anul 2668la @82 !n 266L

%spectele cooperării interna'ionale au vizat:a- Participarea la activită'ile or"anismelor specifice de lucru ale Consiliului 1uropei şi 9niunii

1uropene pentru punerea !n practică a strate"iei de aderare a or"anelor $udiciare din Rom,nia.*n perioada 2668/V6L. după natura obiectivelor urmărite rela'iile e&terne au vizat: ac'iuni de

pre"ătire ne"ociere şi semnare de documente de colaborare: participarea la reuniuni con"reseconferin'e şi simpozioane interna'ionale# !nt,lniri de lucru pentru schimburi de e&perien'ă şi

documentare acordare şi primire de spri$in# participări la cursuri de pre"ătire şi specializare activită'i profesionale concrete "en cercetări !n cazurile aflate !n lucru şi e&trădării concursuri profesionale şiactivită'i sportive.

b- Preocupări privind or"anizarea cadrului le"islativ intern cu cel interna'ional.Pe baza măsurilor !ntreprinse s/au elaborat acte normative noi de or"anizare şi func'ionare a

or"anelor $udiciare care includ prevederi din conven'iile interna'ionale la care Rom,nia a devenit parte prin ratificare şi semnare.

1locvent !n acest sens este Pro"ramul Ministerului de 5nterne pentru prevenirea criminalită'iicare poate constitui parte a unui pro"ram "uvernamental mai vast. Pro"ramul a fost fundamentatlu,ndu/se !n considerare cu prioritate. următoarele recomandări sau rezolu'ii ale Consiliului 1uropei:Recomandarea nr. R@L-26 referitoare la or"anizarea prevenirii criminalită'ii Recomandarea nr.

R@7-L privind participarea cetă'enilor la politica referitoare la criminalitate Recomandarea nr.R@2-2> asupra criminalită'ii !n afaceri Rezolu'ia nr. L@-> asupra delicven'ei $uvenileRecomandarea @B-22 asupra pozi'iei victimei !n dreptul penal şi procedura penală Rezolu'ia L7->Basupra metodelor de studiu previzional a criminalită'ii şi altele.

c- E/au !ncheiat acorduri de cooperare cu institu'iile de profil din toate statele vecine / =ul"aria9n"aria 9craina Moldova Polonia etc. şi cu ma$oritatea statelor europene. Pentru prevenirea şicombaterea unor infrac'iuni "rave precum terorismul şi traficul de dro"uri s/au !ncheiat acorduri decooperare şi cu unită'i de profil din state aflate pe alte continente.

d- %u fost optimizate unele structuri or"anizatorice pentru a face fa'ă e&i"en'elor unei mai bunecooperări crimă or"anizată cercetarea infrac'iunilor săv,rşite de minori etc.-.

e- E/a ad,ncit cooperarea !n cadrul a (5P5C / 5NK1RP(G pentru for'ele de poli'ie şi celelalte

structuri $udiciare ale statului.%ctivitatea de cooperare cu celelalte structuri afiliate la 5NK1RP(G a urmărit cu prioritate

folosirea cu ma&imă eficien'ă a avanta$elor ce decur" din calitatea de membru al acestei or"aniza'ii.Etabilirea ac'iunilor şi măsurilor !ntreprinse !n perioada 2668/V6L arată după cum urmează:Cele mai frecvente infrac'iuni sunt cu privire la re"imul circula'iei pe drumurile publice

urmate de trecerea ile"ală a frontierei contrabandă !nşelăciune şi afaceri economico/financiare ilicite.

'tarea si dinamica activităţilor de prevenire a criminalităţii Pe fondul crizei economice infla'iei şoma$ului coroborate cu ne!n'ele"erea pozitivă a

libertă'ilor c,şti"ate după revolu'ie a promovării liberei concuren'e şi a spiritului competitiv a apăruto disonan'ă accentuată !ntre diversele cate"orii sociale. sub aspectul asi"urării unei puteri decumpărare reale ce a determinat manifestarea unor sentimente de nesi"uran'ă şi frustrare. *n acestecondi'ii asistăm !n prezent la comiterea unor infrac'iuni cu "rad ridicat de violen'ă şi mod deor"anizare la dezvoltarea fenomenelor ne"ative cu impact puternic asupra stabilită'ii şi securită'ii

HL



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Russociale. Cauzalitatea tot mai comple&ă a acestor fapte antisociale !şi are ori"inea at,t la nivelulmacrosocialului c,t şi la nivelurile microsocialului şi individului.

*n prima parte a actualului deceniu prevenirea criminalită'ii s/a situat !n limita vechilor tiparecomuniste fiind lăsată la latitudinea factorilor de decizie din institu'iile statului chemate să contribuiela administrarea $usti'iei şi apărarea ordinii de drept. %ceastă perioadă marchează o scădere accentuatăa rolului familiei şcolii şi responsabililor de la locul de muncă pe linia prevenirii şi contracarăriicriminalită'ii.

%c'iunile stereotipe cu caracter festivist ale autorită'ilor publice şi ale unor funda'ii şi societă'idemonetizează con'inutul no'iunii de preven'ie şi deturnează interven'ia !n sfera unor preocupări

periferice lipsite de coeren'ă şi clarviziune. Gipsa fondurilor reduce activită'ile de preven'ie din perspectiva factorului economic iar frecventele reor"anizării şi reaşezări de competen'e diminueazăefectul ac'iunilor !n planul celorlalte componente ale societă'ii care trebuie antrenate !n activitatea de

prevenire a criminalită'ii at,t la nivel na'ional c,t şi a celui local sau sectorial ori chiar individual.Krebuie luată !n considerare şi varietatea abordărilor posibile pentru identificarea acelor măsuri

care şă influen'eze factorii sociali le"a'i de comportamentul infrac'ional preven'ia socială- precum şimăsurile viz,nd reducerea ocaziilor de a comite infrac'iuni şi sporirea riscului de descoperire adelincven'ilor preven'ia situa'ională-.

Ca atare Comitetul Miniştrilor Consiliului 1uropei recomandă:a- Fuvernele statelor membre şi asociate să includă preven'ia ca misiune permanentă !n pro"ramele "uvernamentale de luptă !mpotriva criminalită'ii# să stipuleze !n cadrul lor obli"a'iiconcrete de ac'iune să prevadă fondurile necesare !n acest scop şi să se asi"ure că e&istăresponsabilită'i precise !n cadrul instan'elor "uvernamentale pentru or"anizarea şi dezvoltarea

prevenirii criminalită'ii# b- Fuvernele statelor membre şi asociate să creeze. să !ncura$eze şi să sus'ină pe plan na'ional

sau pe plan re"ional şi local or"anisme de prevenire a criminalită'ii.Problema preven'iei trebuie pusă pe aceleaşi coordonate cu problema educa'iei. ( campanie

izolată de prevenire a faptelor ile"ale este cu desăv,rşire ineficace şi inoportună.*n acelaşi timpcolaborarea tuturor structurilor sociale cu atribu'ii incidente sau tan"en'iale pe linia men'inerii ordinii

şi stabilită'ii societă'ii reprezintă pilonul esen'ial al muncii de prevenire. Preven'ia inte"rată localăaduce !n prim/planul activită'ii preventive no'iunile de colaborare concertare inte"rare şi coeren'ăabsolut indispensabile !n:

. formarea şi dezvoltarea unei atitudini civice#

. creşterea "radului de adresabilitate a cetă'enilor către structurile statale cu atribu'ii pe liniamen'inerii ordinii şi liniştii publice#

. !nlăturarea pre$udecă'ilor şi a unor resentimente ale cetă'enilor cu privire la rolul or"anelorstatale !n !nfăptuirea actului de $usti'ie

. sensibilizarea publicului asupra unor probleme cu care se confruntă for'ele de ordine !n lupta!mpotriva "rupurilor de delincven'i#

. informarea corectă şi operativă a popula'iei asupra modificărilor de ordin le"islativ precum şi

formarea deprinderilor şi obişnuin'elor acestora de a respecta le"ea.+in aceste considerente or"anizarea preven'iei inte"rate locale de către autorită'ile

administrative teritoriale şi specialişti va trebui concretizată !n proiecte centrate pe se"mente particularizate şi bine delimitate familia. şcoala mediul conte&tul economico/social al poten'ialilordelincven'i-. %nalizele şi disputele asupra "enului de preven'ie sunt !n momentul de fa'ă foarte

pasionante mer",nd de la ideea unei transformări profunde a conceptului considerată necesară şi posibilă p,nă la teze care contestă preven'iei posibilitatea de a evolua !n ritm satisfăcător şi a răspunde!ntr/o modalitate promptă şi adecvată e&i"en'elor prioritare ale viitorului apropiat sau !ndepărtat.

Programe şi strategii de prevenire a criminalităţii Remodelarea conceptuală şi practică a sistemului actual de preven'ie se impune cu necesitate#

ideea este sus'inută de următoarele ar"umente:a- posibilitatea de a ob'ine !ntr/un timp relativ scurt o cantitate mare de informa'ii cu privire la

o situa'ie care ar putea avea efecte ne"ative asupra stabilită'ii sociale.

H@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus b- posibilitatea individualizării reale a activită'ii de preven'ie şi# prin aceasta asi"urarea

succesului actiunii#c- se pot cori$a "reşelile şi elimina lacunele !n munca de preven'ie pe parcursul efectuării

acesteia#d- sporirea eficien'ei şi a caracterului ofensiv al preven'iei !n sensul ac'iunii asupra cauzelor

celor mai profunde ale faptelor antisociale#e- asi"urarea unor evaluări corecte prin folosirea indicatorilor şi criteriilor ştiin'ifice de selec'ie

şi or"anizare#f- transformarea muncii de prevenire !ntr/o reală activitate educativă cu finalită'i bine

conturate#"- creşterea "radului de coeziune şi de cunoaştere reciprocă a structurilor sociale an"a$ate !ntr/o

activitate de preven'ie locală#h- creşterea "radului de !ncredere a popula'iei !n structurile !nsărcinate cu ordinea socială şi

statală.Dără !ndoială că noua concep'ie va trebui să reflecte obiectiv cerin'ele conceptului de prevenire

prin prisma problematicii deosebit de comple&e cu care se confruntă societatea rom,nească.*n ultimii ani Ministerul de 5nterne a depus eforturi pentru crearea !n Rom,nia a unui or"anism

na'ional capabil să adopte pro"rame unice de preven'ie. Cu toate că !n şedin'a Consiliului Euprem de%părare s/a aprobat infiin'area Consiliului de Prevenire a Criminalită'ii acest demers unilateral nu s/afinalizat printr/o ;otăr,re de Fuvern fapt care face ca prevenirea să se realizeze secven'ial. !n forme şidupă conven'ii diferite la nivelul fiecărei structuri. Poli'ia de e&emplu este abilitată să previnăcriminalitatea aceasta ne!nsemn,nd că este atributul ei in e&clusivitate.

Concomitent cu aceasta forma'iunile operative ale poli'iei realizează o prevenire TspecializatăT pe domeniul lor de activitate a&ată !n special pe mi$loacele tehnice de !mpiedicare a comiterii deinfrac'iuni. Etrate"ia adoptată de specialiştii din domeniul prevenirii criminalită'ii la nivelul poli'ieieste concepută ca o trecere de la metodele poli'ieneşti tradi'ionale la abordarea sociopreventivă acriminalită'ii. %ceastă strate"ie include !n principal următoarele puncte:

a- aten'ionarea publică asupra problemelor criminalită'ii şi a serviciilor disponibile pentrusi"uran'a cetă'enilor# b- recornandări privind administrarea riscului infrac'ional#c- proiecte de "rup prin care or"aniza'iile sunt a$utate să/şi dezvolte eficient activită'ile de

preven'ie antiinfrac'ională#d- plannin" ambiental prin modificarea unor factori de mediu care să descura$eze activitatea

infrac'ională:e- !ncura$area cetă'enilor să depisteze activită'ile infrac'ionale şi să le aducă la cunoştin'ă

or"anismele $udiciare.%ctivitatea specifică de prevenire a criminalită'ii este din ce !n ce mai bine receptată şi

apreciată de membrii comunită'ii prin intermediul mi$loacelor de comunicare !n masă. Pe această cale

se are !n vedere in principal: !n'ele"erea rolului ac'iunilor de prevenire a criminalită'ii# formarea şidezvoltarea unei atitudini civice !n vederea pre!nt,mpinării comiterii de fapte antisociale# creşterea"radului de adresabilitate a cetă'enilor către poli'ie !n faza !n care riscul infrac'ional este redus#!nlăturarea pre$udecă'ilor şi a eventualelor resentimente ale cetă'enilor privind participareareprezentan'ilor poli'iei la !nfăptuirea actului de $usti'ie# sensibilizarea membrilor comunită'ii. cu

privire la unele probleme cu care se confruntă poli'ia şi dificultă'ile create de apari'ia unor noi "enuride infrac'iuni !n anumite zone criminolo"ice şi nu !n ultimul r,nd reducerea sentimentului denesi"uran'ă civică a popula'iei.

Concepţia cu privire la prevenţia integrată la nivel local si central 1valuarea muncii de preven'ie / realizată !n Rom,nia / stă sub semnul unor concluzii care s/au

impus !n ultimul tirnp cu din ce !n ce rnai multă for'ă astfel:a- *n producerea şi men'inerea stărilor tensionale antisociale nivelul educa'ional are un rol

hotăr,tor.

H6



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus b- Prevenirea nu mai poate face obiectul doar unei structuri sau alteia interdependen'a muncii

de prevenire devenind o realitate obiectivă.c- Eatisfacerea actului mana"erial impune celor cu sarcini incidente actului de prevenire un

"rad din ce !n ce mai mare de profesionalism o abordare strict ştiin'ifică a problemelor puse !n cauză. precurn şi o sporită capacitate interpretativă !n condi'ii de respectare a normativită'ii rnetodolo"iceconsacrate.

%ceste idei de"a$ate din e&perien'a acumulată !n timp la nivel intern şi interna'ional pun problematica prevenirii !ntr/o lumină nouă diferită de cea cu care ne/am obişnuit de/a lun"ul vremii.

a- Conceptul de preven'ie inte"rată comparat cu cel de prevenire !n sens clasic presupune !n plus o ac'iune concertat! a diferi'ilor participan'i la activitatea de prevenire. +imensiunea termenuluiTinte"ratT vizează caracterul de "lobalitate al preven'iei lu,ndu/se !n calcul !n acelaşi timp. toateelementele faptului antisocial vizat delictul autorii. victimele rnediul social şi rolul autorită'ilor-tipurile de preven'ie posibile şi ansamblul instan'elor sociale cu roluri specifice pe se"mentul lor deac'iune. Preven'ia inte"rată reprezintă nu numai simpla combinare a celor două strate"ii clasice /

preven'ia socială şi preven'ia situa'ională / ci !n primul r,nd o ac'iune coerentă şi conducere unitară adiferi'ilor participan'i sociali.

Prin preven'ie inte"rată la nivel central şi social in'eleern descentralizarea activită'ilorac'iunilor şi măsurilor de prevenire !n paralel cu asi"urarea coordonării lor la nivel "uvernamental şilocal. 1a !şi propune !ntreprinderea demersurilor specifice pentru atra"erea participării active a

popula'iei !n probleme de prevenire şi coordonarea acestor activită'i !mpreună cu alte subsistemesociale de către o echipă investită cu putere decizională locală.

Prevenirea nu se improvizează deci trebuie să se analizeze toate posibilită'ile şi să se decidăasupra celor mai adecvate printr/o e&aminare a situa'iei la diferite nivele. ( cercetare meticuloasă a!mpre$urărilor care !ncadrează evenimentul favorizează !n'ele"erea cauzelor materiale şi umane asupracărora urmează să se ac'ioneze. %ceastă analiză permite de asemenea !n func'ie de inventarulresurselor umane şi materiale să se determine mi$loacele care trebuie mobilizate ce mi$loace au fostutilizate şi cu ce amploare# cu ce rezultate şi de ce alte mi$loace se dispune# care va fi costulY

Kermenul Tinte"rareT are destule semnifica'ii.*n "eneral el invocă ideea unui TtotT compus din păr'i bine articulate !ntre ele. % inte"ra oac'iune !nseamnă a pozitiva diversitatea ei. %ceastă punere in comun a competentelor şi mi$loacelorspecifice asi"ură cele două caracteristici ale ac'iunii: "lobalitatea şi coeren'a.

@lobalitatea presupune a se 'ine cont de: factorii pertinen'i ai conte&tului social al delictului#toate metodele prevăzute tipurile de ac'iune previzibile- şi to'i factorii şi resursele mobilizate.

Coeren'a vizează la r,ndul său două coordona'e ma$ore:/ coeren'a orizontală care presupune 'intele factorii şi metodele şi/ coeren'a verticală care are !n vedere scopurile obiectivele opera'ionale şi mi$loacele.

b- %bordarea sistemică permite tuturor celor care ac'ionează !ntr/o situa'ie comple&ă să perceapă disfunc'iile şi să ia !n considerare diferitele niveluri ale realită'ii sociale şi institutionale.

%bordarea sistemică a preven'iei inte"rate asi"ură varietatea şi echilibrul metodelor şi al mi$loacelorfolosite favorizează articularea diferitelor tipuri de preven'ie conduce la o evaluarea ri"uroasă arezultatelor ob'inute !n cadrul unei activită'ii de preven'ie.

1odelul teoretic al prevenţiei integrate%c'iunea socială viz,nd !nainte de toate ameliorarea bunăstării popula'iei prezintă pentru

activitatea despre care vorbim un beneficiu secundar care constă !n impactul său poten'ial asupradiminuării delincven'ei. %ceste politici sociale se adresează !n special celor mai vulnerabile "rupuri de

popula'ii: tinerilor centrelor publice de a$utor social politicilor referitoare la for'a de muncă sau !ndomeniul locuin'elor. Kotodată este vorba şi de politici care se adresează !ntre"ii popula'ii:invă'ăm,nt educare permanentă sănătate sport petrecerea timpului liber.

Potrivit concep'iei care se impune preven'ia inte"rată la nivel de comună oraş prezintăavanta$ul că permite la scară mică o mai bună cunoaştere a nevoilor şi resurselor locale. Prinintermediul nivelului local se pot realiza şi inte"ra pe verticală ac'iunile de preven'ie inte"rată

B8



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusac'iunile pot fi desfăşurate asupra unei TzoneT relativ restr,nse iar cunoaşterea reciprocă a

participan'ilor induce o colaborare mult mai eficientă.

+in perspectiva temporală. preven'ia poate fi clasificată !n preven'ie primară secundară şiter'iară:

a- pre-enţia primară sau generală vizează ansamblul popula'iei şi ac'ionează la nivelulfactorilor sociali "enerali ac'iuni asupra conte&tului social cultural şi economic-# V

b- pre-enţia secundară sau specifică !ncearcă reducerea frecven'ei ori evitarea comiteriifaptelor antisociale: ea se adresează "rupurilor considerate ca fiind vulnerabile şi defineşte factorii derisc#

c- preven'ia ter'iară sau curativă vizează modificarea comportamentelor subiec'ilor de$aidentifica'i ca fiind delincven'i# ea are ca scop !mpiedicarea comiterii recidivelor.

+in perspectiva con'inutului sau a nivelului preven'ia poate fi situa'ională sau socială:a- preven'ia socială implică ac'iunea asupra factorilor sociali care sunt an"rena'i !n comiterea

faptelor ile"ale pentru orientarea şi influen'area lor !n sensul dorit# b- preven'ia situa'ională presupune luarea !n considerare a măsurilor care au ca scop reducerea

ocaziilor care favorizează comiterea faptelor ile"ale şi sporirea riscului autorilor acestor fapte de a fidescoperi'i şi traşi la răspundere cu operativitate.

+in punct de vedere al strate"iei ac'ionale preven'ia poate fi defensivă sau ofensivă.a- *n cazul preven'iei defensive problema este de$a manifestă# colectivită'ile "rupurile Tse

apărăT c,t mai rapid posibil !mpotriva acestor probleme şi a consecin'elor lor lupta se duce asuprasimptomelor şi deci asupra indivizilor strate"iile fac apel !n mod necesar la for'ă la persuasiune saula descura$are verificarea şi suprave"herea autorilor delictelor şi protec'iei victimelor-.

b- *n cazul preven'iei ofensive problemele sunt prevăzute şi sunt atacate cauzele lor cele mai profunde# ea se bazează pe resursele de personal şi pe această cale se e&aminează structurile# dintr/un punct de vedere radical am putea spune că acest tip de preven'ie ac'ionează atac,nd răul de la rădăcină

prin ac'iune directă asupra tuturor factorilor favorabili delincventei.Etructura de !ncadrare a preven'iei inte"rate locale trebuie să 'ină cont de formele specifice de!ncadrare ale proiectelor de situa'ia locală de natura proiectului de preven'ie de caracteristicilesociale ale zonei numărul actorilor an"a$a'i !n proiect şi nu !n ultimul r,nd de scopul proiectului.

*n cadrul modelului teoretic de preven'ie inte"rată se consideră ca necesare !ncadrareaurmătoarelor trei structuri:

U echipa de preven'ie care ac'ionează continuu pe !ntre"ul parcurs al derulării proiectului de preven'ie inte"rată locală#

U echipa de concertare constituie motorul factorul fundamental şi or"anic de decizie al oricărui proiect de preven'ie inte"rată locală# "rupul de parteneri elaborează proiectele coordonează e&ecu'ia şiurmăreşte evolu'ia sa# mărimea modul de or"anizare şi componen'a acestei structuri vor depinde de

particularită'ile locale#U "rupul de coordonare este compus din persoane mandatate de "rupul de concertare pentru a

urmări zilnic derularea proiectului# această structură este facultativă iar prezen'a ei nu este necesară pe!ntrea"a perioadă de derulare a proiectelor.

Modelul teoretic "eneral cuprinde !n principiu şase faze complementare perfect armonizateastfel:

/ Daza 5: determinarea situa'iei problematice prioritare#/ Daza 55: stabilirea obiectivului "eneral şi a criteriilor de evaluare finală#/ Daza 555: definirea problemei şi a importan'ei ei !n conte&tul problematicii "enerale a faptelor

antisociale#/ Daza 5O: determinarea nivelului de interven'ie#/ Daza O: identificarea şi stabilirea mi$loacelor de ac'iune#/ Daza O5: definitivarea şi stabilirea pro"ramului de ac'iune.

B2



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus*n cea mai mare parte a cazurilor proiectul nu poate ataca din start şi identifica o sin"ură

situa'ie problematică. Cum ale"erea proiectului de ac'iune este !n str,nsă concordan'ă cu lo"ica internăa preven'iei inte"rate este necesar a se stabili datele pertinente ale situa'iei locale şi modul de ac'iuneal "rupului de concertare in func'ie de ur"en'ele identificate. Metodolo"ia procesului preven'ieiinte"rate stabileşte ansamblul metodelor al mi$loacelor al modurilor de or"anizare a preven'iei alstructurilor !ncadrate şi selec'ionează elementele necesare proiectării desfăşurării şi evaluării

proiectelor aplicative !n func'ie de obiectivele stabilite de natura con'inutului preven'iei inte"rate şi desitua'iile concrete. Modelul teoretic este aşadar o paradi"mă o concep'ie asupra preven'iei şi un modal ac'iunii o teorie şi o atitudine a autorită'ilor publice fa'ă de propria lor activitate de preven'ie.

%ceastă paradi"mă se cere a fi !mpărtăşită şi de celelalte subsisteme sociale cu atribu'ii pe linia preven'iei. Numai un astfel de acord metodolo"ic !ntre modurile de or"anizare a preven'iei face posibilă instituirea a celui continuum preven'ial at,t de necesar astăzi !n !ncadrarea proiectului care s/ar putea compune din:

2. 1chipa de preven'ie formată din "rupa de concertare şi "rupa de coordonare constituită dinminimum > persoane care să combine:

a- nivelul 2 / reprezentant al ministerului sociolo" psiholo" $urist asistent social- b- nivelul > / specialist in domeniu pe plan local.

>. %utorită'ile comunale orăşeneşti sau municipale locale:U participă la !ncadrarea proiectului la "rupul de concertare şi eventual la "rupul de coordonare#U primarul !n persoană sau o persoană mandatată de acesta- sau preşedintele Consiliului

Zude'ean#U consilieri comunali orăşeneşti municipali sau $ude'eni care au le"ătură cu problema.7. Eerviciile specializate ale autorită'ilor publice centrale Ministerul de 5nterne Parchetul

Feneral Ministerul Zusti'iei-:U participă la !ncadrarea "rupului de concertare şi eventual a "rupului de coordonare#U una sau mai multe persoane cu suficientă putere de decizie disponibile pentru activitatea de

preven'ie.H. Eectorul social:

U participă la !ncadrarea proiectului făc,nd parte din "rupul de concertare şi eventual din"rupul de coordonare#U reprezentan'i ai serviciilor sociale direc'iilor şi lucrători de teren.B. %ctori parteneri- locali:U participan'i la !ncadrarea proiectului# pot participa la elaborarea proiectului persoane din

serviciile de asisten'ă socială ale popula'iei din şcoli spitale cercuri sportive asocia'ii ale tinerilor saulocuitorilor ale comercian'ilor etc.

. %ctori e&tra/locali:U acompaniază proiectul cu Tprivirea din e&teriorT şi !n mod special pentru a realiza evaluarea

proiectului#U specialişti !n diverse domenii. oameni de ştiin'ă cercetători cadre didactice.

Pentru !ndeplinirea obiectivelor politicii de prevenire a criminalită'ii. apreciem !n concluzie căse impun următoarele măsuri or"anizatorice:

/ +elimitarea cu mai multă competen'ă a atribu'iilor şi structurilor investite cu sarcini peaceastă linie la nivelul tuturor se"mentelor societă'ii.

/ Crearea sau perfec'ionarea după caz a structurilor de prevenire adecvate şi !mbunătă'ireacooperării dintre acestea !n proiecte de tip inte"rat.

/ Creşterea numărului de specialişti !n cadrul tuturor structurilor de prevenire !ndeosebi dinr,ndul $uriştilor sociolo"ilor psiholo"ilor şi asisten'ilor sociali.

/ 5nstruirea sau perfec'ionarea sistemului de selec'ionare şi pre"ătire a personalului !n scopulsporirii performan'elor.

/ *nfiin'area unui institut de cercetare a fenomenului criminalită'ii şi elaborarea unor pro"ramede ac'iune pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen antisocial.

/ Crearea şi dezvoltarea cadrului institu'ional pentru cooperare interna'ională !n materie de prevenire a criminalită'ii.

B>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus/ 1ducarea cetă'enilor !n spiritul respectării le"ii./ 5ni'ierea unor pro"rame pentru prote$area victimelor infrac'iunilor. a martorilor şi pentru

reinser'ia socială a persoanelor care au suferit condamnări.Multe din măsurile preconizate reclamă ac'iuni la nivelul puterii le"islative a celei e&ecutive

precum şi a celei $udiciare.

Tema 12

'istemul serviciilor de asistenţă socială din !om"nia.

Ser-iciile de asistenţă socială n conte$tul sistemului de protecţie socială

*n cadrul sistemului de protec'ie socială serviciile de asisten'ă socială ocupă un loc aparte. Eistemul de protec'ie socială are ca obiectiv sus'inerea persoanelor "rupurilor sau comunită'iloraflate !n situa'ie de dificultate şi care nu pot să desfăşoare prin resurse proprii o via'ă la standardeminime considerate a fi normale.Protec'ia socială se realizează prin mai multe mi$loace. ( primă mare diviziune a mi$loacelor de

protec'ie socială este cea !ntre beneficii sociale financiare şi servicii sociale. a( Aeneficiile sociale financiare cuprind transferurile !n bani sau !n bunuri către persoanelecare prezintă un important deficit de surse financiare. Cu alte cuvinte ele nu de'in capacitatea de aob'ine prin efort propriu minimul de resurse financiare necesare unei vie'i decente. =eneficiile socialefinanciare sunt şi ele de mai multe tipuri:

Aeneficiile sociale contributorii din sistemul de asi"urări sociale- reprezintă un !nlocuitor

al veniturilor ob'inute prin activitatea proprie !n condi'iile !n care acest lucru nu mai este posibil datorită unor !mpre$urări ale vie'ii: v,rstă !mbolnăvire pierdere a locului de muncă.=eneficiile de asi"urări sociale iau forma pensiilor a$utorului de boală a$utorului de şoma$.%ceste beneficii sunt oferite cu stricta condi'ie a participării la un fond comun de asi"urărisociale !n perioadele active ale vie'ii fiind propor'ionale cu mărimea acestor contribu'ii lafondul comun.

Aeneficii sociale noncontributorii sunt acordate celor afla'i !n nevoie !n func'ie demărimea acestei nevoi fără obli"a'ia vreunei contribu'ii prealabile. %semenea beneficiisunt: a$utorul social aloca'iile pentru copii bursele de studiu alte compensa'ii cum sunt"ratuită'ile sau reducerile)subven'iile de pre'urilocuin'e sociale transport bilete lamanifestări culturale subven'ii pentru chirii pentru !ntre'inerea locuin'ei etc.-. Eistemul

beneficiilor sociale non/contributorii sunt desemnate prin termenul "eneral de asistenţăsocială spre deosebire de sistemul beneficiilor contributorii care sunt desemnate printermenul de asigurări sociale.

b( Ser-iciile sociale cuprind o lar"ă "amă de servicii oferite de colectivitate !n mare măsură !nafara sistemului economic. 1&istă trei mari cate"orii de servicii sociale: !nvă'ăm,nt sănătate şiasisten'ă socială. Eerviciile de asisten'ă socială reprezintă deci cel de/al treilea mare pilon al serviciilorsociale.+acă beneficiile financiare suplinesc un deficit de resurse financiare ale persoanei serviciile seadresează unui deficit de capacităţi. 1le au ca obiect dezvoltarea corectarea refacerea capacită'ilorindividuale şi colective pentru o via'a normală şi autosuficientă. *nvă'ăm,ntul dezvoltă capacită'ileintelectuale sociale şi tehnice de ac'iune. Eănătatea asi"ură inte"ritatea capacită'ilor fizice de via'ă

prevenirea şi recuperarea deteriorării acestor capacită'i. Eerviciile de asisten'ă socială corecteazădezvoltă şi consolidează capacită'ile personale şi sociale de func'ionare normală şi eficientă !ntr/unmediu social dat. 1le spri$ină persoanele şi comunită'ile să rezolve problemele comple&e şi dificile

B7



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Ruscare intervin !n cursul vie'ii şi pentru care capacită'ile e&istente nu sunt suficiente# sus'in refacereacapacită'ilor deteriorate sus'in func'ionarea acceptabilă acestora !n condi'ii de via'ă dificile.

Euportul social al persoanelor aflate !n dificultate nu se face numai prin transferul de resursefinanciarebani sau bunuri- ci şi prin servicii de asisten'ă socială. Eitua'ia de dificultate inclusiv ceade sărăcie nu se datorează e&clusiv lipsei de resurse financiare ci şi lipsei de capacită'i personale şicolective de a face fa'ă problemelor vie'ii. Eerviciile de asisten'ă socială au ca obiectiv refacerea şidezvoltarea capacită'ilor persoanelor familiilor colectivită'ii de a !n'ele"e natura problemelor cu carese confruntă de a identifica solu'iile constructive şi de a/şi dezvolta capacită'ile personale şi colectivede a rezolva aceste probleme. *ntr/un anume fel asisten'a socială reprezintă !ntr/o mare măsură un tipspecific de terapie socială. Eerviciile de asisten'ă socială iau două forme relativ distincte: servicii de asisten'ă !n mediulnatural de via'ă!n familie acasă la şcoală la locul de muncă- şi servicii !n institu'ii de asisten'ăsocială oferind !n cazuri e&treme un loc special prote$at pentru persoanle care nu pot temporar sau

permanent să trăiască !ntr/un mediu social natural. 5nstitu'iile de asisten'ă socială sunt case pentruv,rstnici case pentru copiii abandona'i institu'ii pentru copiii sau persoanele cu dizabilită'i severeinstitu'ii de resocializare a copiilor şi adolescen'ilor cu devia'ii comportamentale etc.. +intr/o altă perspectivă serviciile de asisten'ă socială !mpreună cu sistemul de beneficii sociale

non/contributorii formează sistemul global al asistenţei sociale. *n sens lar" asisten'a socialăreprezintă totalitatea mi$loacelor utilizate de o colectivitatetransferuri financiare şi servicii- de suport pentru persoanele "rupurile şi comunită'ile aflate !n situa'ie de dificultate şi care nu pot să depăşeascăaceastă situa'ie prin resurse proprii. *n acest sens "eneral asisten'a socială se referă la ansamblulinstitu'iilor pro"ramelor măsurilor activită'ilor profesionalizate de prote$are a persoanelor"rupurilor comunită'ilor cu probleme speciale aflate temporar !n dificultate şi care datorită unorcauze de natură economică socio/culturală biolo"ică sau psiholo"ică nu au posibilitatea de a realiza

prin mi$loace şi eforturi proprii un mod normal decent de via'ă. (biectivul central al interven'ieiasisten'ei sociale este de spri$ini pe cei afla'i !n nevoie să ob'ină condi'iile necesare unei vie'i decenteautosuficiente a$ut,ndu/i să/şi dezvolte propriile capacită'i şi competen'e pentru o func'ionare socialăcorespunzătoare.

*n termen "eneral se poate spune că asisten'a socială intervine pentru a corecta deficitul deresurse fie că este vorba de resurse financiare sau de resurse de capacită'i de ac'iune.9rmătoarele cate"orii sunt de re"ulă beneficiarii asisten'ei sociale: Damiliile sărace# Persoanele lipsite de locuin'ă !n incapacitate de a o ob'ine# Copiii care trăiesc !ntr/un mediu familial)social advers abandona'i şi institu'ionaliza'i# Minorii delicven'i# Kinerii neinte"ra'i social# Persoanele dependente de dro" alcool# Persoanele abuzate fizic se&ual# Persoanele cu handicap fizic sau mintal#

Persoanele cu boli cronice fără sus'inători le"ali# Persoanele bătr,ne nea$utorate# Persoanele care au suferit !n urma unor calamită'i naturale sociale persecu'ii şi

discriminări de orice tip. %ceste cate"orii de persoane pe o perioadă mai scurtă sau mai lun"ă nu pot duce o via'ăactivă independentă fără un a$utor din e&terior. %sisten'a socială reprezintă un mod operativ de

punere !n aplicare a pro"ramelor de protec'ie socială pentru persoanele)"rupurile men'ionate mai sus.1a asi"ură astfel prin serviciile specializate atenuarea par'ială a dezechilibrelor "rave dintre nevoi şiresurse depăşirea perioadelor de criză posibilitatea de refacere a for'elor proprii pentru inte"rareanormală !n via'a socială.Eistemul asisten'ei sociale are la bază următoarele caracteristici structurale: din fondurile bu"etare destat sau din cele ob'inute voluntar de la indivizi)comunitate sunt spri$inite persoanele !n nevoie !nraport cu necesită'ile lor.

BH



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus *n acest caz presta'ia se face !n func'ie de nevoile e&istente conform principiului solidarită'iinefiind condi'ionată sau dimensionată !n raport cu vreo contribu'ie personală anterioară ca !n cazulasi"urărilor sociale. Epri$inul acordat persoanelor !n nevoie prin sistemul asisten'ei sociale de re"ulănu este precizat dec,t !n limite "enerale prin le"e urm,nd a fi specificat prin analiza de la caz la caz asitua'iilor concrete prin anchete sociale efectuate de specialişti sau prin proceduri de testare aresurselor de venituri. 1&cep'ie fac beneficiile sociale cate"oriale cum sunt de e&emplu aloca'iile

pentru copii. %sisten'a socială se poate plasa la diferite niveluri: la ni-elul indi-idului asisten'ă

personalizată asisten'ă economică morală psiholo"ică pentru persoanele !n nevoie: săraci şomeri ceidependen'i de dro" alcool cei cu probleme de inte"rare !n muncă victime ale abuzurilor de orice felale discriminărilor sociale rasiale etc.-# la ni-el interpersonal şi de grup consiliere şi terapii defamilie ale cuplului ale "rupurilor mar"inalizate# la ni-el comunitar mobilizarea ener"iilorindividuale şi colective pentru rezolvarea problemelor comunită'ii rezolvarea conflictelor etnice"rupale. Kransferul de beneficii sociale financiare adesea distinct de serviciile de asisten'ă socială

poate fi şi adesea şi este sus'inut şi chiar !mpletit cu acestea din urmă. Eerviciile de asisten'ă socială pot oferi un suport social mult mai focalizat pe nevoile afective ale persoanei şi mai orientat spre

satisfacerea acestora. *n locul testării administrativ/birocratice a nevoilor pe care se bazează sistemulde a$utor social asistentul social poate promova o testare !nalt personalizată a nevoii prin considerareacomponentelor individuale sociale familiale. Eerviciile de asisten'ă socială completează transferul deresurse cu recuperarea şi dezvoltarea capacită'ilor de via'ă activă# poate mobiliza o pluralitate deresurse personale şi colective asi"ură o utilizare mai eficientă a resurselor.Eerviciile de asisten'ă socială reprezintă un component e&trem de important al abordării de tip activ a

problemelor sociale. 1le restaurează capacitatea de via'ă autonomă depăşirea sau evitarea situa'iilor dedependen'ă reinser'ia socială. *n această perspectivă asisten'a socială contribuie la dezvoltareacapacită'ilor individuale şi colective de solu'ionare pozitivă a problemelor socio/umane. Eerviciile de asisten'ă socială intervin !n două tipuri distincte de situa'ii: a( Situaţii e$cepţionale= de urgenţă copii abandona'i sau abuza'i victime ale actelor

criminale# femei abuzate victime ale violen'ei sau violate# copii şi adolescen'i antrena'i !n ac'iunicriminale# dispari'ia bruscă a condi'iilor elementare de via'ă persoane [aruncate !n stradăA mai alesfemei cu copii victime ale dezastrelor naturale sau sociale ale părin'ilor cu probleme de creştere acopiilor# copii cu dificultă'i de inte"rare socială sau şcolară etc.. !n aceste momente de dificultatee&tremă !n care persoanele sau comunită'ile se află fiind lipsite de resursele elementare de via'ăasisten'a socială intervine cu un suport !nalt focalizat şi personalizat. %sisten'a socială combină astfel resursele financiare de ur"en'ă cu resursele institu'ionale şicele de suport profesionalizat. b( Situaţii de dificultate cronică= dublate de deficitul de capacităţi proprii de depăşire adificultăţilor deficit cronic de resurse !n mod special situa'iile de sărăcie copii lipsi'i de familie

persoane dependente de dro" persoane eliberate din !nchisoare mame sin"ure bătr,ni care s/au izolat

pro"resiv cu capacită'i deteriorate de a duce o via'ă independentă.

*n ultimele B/ decenii asisten'a socială a devenit obiectul unei profesiuni cu un !nalt "rad decomple&itate similară profesiunilor din celelalte două sisteme de servicii sociale: doctorul şi

profesorul. %sistentul social format printr/un sistem de !nvă'ăm,nt superior de tip universitartot mairar de nivel post/liceal sau cole"iu- a devenit !n societă'ile moderne unul dintre profesioniştii cei maiimportan'i !n procesul de men'inere consolidare şi dezvoltare a 'esăturii comple&e a societă'iimoderne. *n "ama lar"ă a serviciilor sociale serviciile de asisten'ă socială au crescut ca importan'ă !nconte&tul societă'ilor moderne. Etresul !n creştere provocat de riscul multiplu devenit parametrudefinitoriu al unei lumi tot mai dinamice şi "lobalizate rapida nuclearizare a familiei !nso'ită dedispari'ia re'elei suportive a familiei lăr"ite pe de o parte dar şi multiplicarea resurselor sociale şisporirea valorii asi"urării unei vie'i demne bazate pe o bunăstare minimă pe de altă parte sunt factoricare ac'ionează con$u"at la dezvoltarea spectaculoasă a sistemului de asisten'ă socială. Eocietatea

BB



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusmodernă caracterizată de posibilită'i de prosperitate de masă fără precedent !n istorie se confruntă!nsă cu procese tot mai !n"ri$orătoare: e&cluziunea socială "enerată de sărăcia severă cronicizată decriminalitate şi de variate discriminări sociale dar şi autoe&cluziunea determinată de eşecul individualcronic de dependen'a de dro"uri sau chiar de auto"hetoizarea cultural/etnică şi reli"ioasă. *n

prevenirea şi combaterea acestor patolo"ii sociale şi personale profesia de asistent social a devenit totat,t de vitală ca şi cea a medicului. Costul plătit pentru creşterea rapidă a eficien'ei tuturor activită'ilor sociale este multiplicareasitua'iilor de risc individual şi colectiv. Reinser'ia !ntr/o societate e&trem de dinamică unde eşecul esteaspru penalizat !n care bunăstarea personală depinde tot mai mult de efortul individual actual este unobiectiv care a e&plodat !n comple&itate şi care nu poate fi realizat dec,t printr/o tehnolo"ie deinterven'ie !nalt performantă.

Tradiţia asistenţei sociale n 'om/nia

Conte0t general

Oariatele forme de spri$in a persoanelor !n nevoie prin acte de caritate şi care se re"ăsesc !ntoate comunită'ile umane pot fi considerate forme primare !n practica asisten'ei sociale. Eocietă'ile moderne au făcut !nsă un pas decisiv spre dezvoltarea şi institu'ionalizarea asisten'eisociale. Ga !nceputul secolului 4O55 !n %n"lia se instituie o le"e su"estiv intitulată 1lisabethan PoorGa care impune o ta&ă pentru sărăcie şi care ar putea fi considerată ca debut institu'ional al asisten'eisociale. +in ta&a plătită de cei care de'ineau păm,nt se ob'ineau fonduri pentru a$utorul celor săraci şidezavanta$a'i: bătr,ni bolnavi handicapa'i copii abandona'ii orfani etc. Mai t,rziu !n secolul 454 !n%n"lia Dranta Fermania. E9% apar primele sisteme de protec'ie socială !n sfera asi"urărilor socialein special cele centrate pe sănătate pe bătr,ne'e orfani accidente de muncă-. +e o dezvoltare !nsă a profesiei ca atare se poate vorbi la !nceputul acestui secol c,nd !nconte&tul sporirii serviciilor publice şi sociale se produce o lar"ă diversificare a activită'ilor de

asisten'ă socială a celor !n dificultate. %sisten'a socială se transformă !ntr/o activitate tot mai profesionalistă. 1a !şi conturează treptat o arie problematică proprie relativ autonomă un profil profesional distinct spri$inită pe metode şi tehnici specifice de dia"noză de terapie şi spri$in pentru ceivulnerabili. %sisten'a socială privită ca sistem implică alături de profilul profesional şi aspectulinstitu'ional propriu/zis. *n 'ările care au depăşit un "rad anumit de modernizare serviciile de asisten'ă socialăreprezintă o parte importantă a sistemului "eneral de protec'ie socială.

#sistenţa socială în !om"nia avansul spectaculos dintre cele două războaie mondiale.

*n ceea ce priveşte serviciile moderne de asisten'ă socială Rom,nia are o tradi'ie de e&cep'ie

plas,ndu/se !n anumite perioade de timp la nivelul celor mai avansate 'ări. 9na dintre caracteristicile eidefinitorii este str,nsa le"ătură a ei cu sociolo"ia. %sisten'a socială modernă a fost ini'iată şi spri$inităcontinuu de şcoala sociolo"ică de la =ucureşti. +upă război o perioadă destul de !ndelun"ată a rezistatşi chiar a !nceput să se consolideze prin activitatea eroică şi dedicată a c,torva supravie'uitori ai şcoliisociolo"ice "ustiene. *n 2668 după revolu'ie ea a fost re!nviată prin ac'iunea ener"ică a comunită'iisociolo"ice şi a unora dintre asisten'ii sociali forma'i p,nă !n 266. Primele !nceputuri ale asisten'ei sociale !n Rom,nia sunt semnalate ca de altfel !n toatecelelalte 'ări ale lumii sub forma unor ac'iuni caritabile filantropice cu un pronun'at caracter reli"ios.%ceste activită'i cel mai adesea coordonate de biserică aveau drept scop a$utorarea ocazională a celorcare se plasau la mar"inea societă'ii: bătr,ni şi bolnavi săraci şi lipsi'i de a$utorul familiei orfani a$unşicerşetori săraci afla'i !n situa'ii de mizerie severă. %ceste ac'iuni au a$utat la formarea unui spirit desolidaritate umană at,t de necesar dezvoltării serviciilor moderne de asisten'ă socială. Kreptat activită'ile de ocrotire socială cu caracter civic/reli"ios s/au structurat sub forma unormăsuri re"lementate prin acte $uridice/normative finan'ate din bu"etul public !n cadrul unor institu'ii

B



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Russpecializate. Pentru Rom,nia actul de naştere al asisten'ei sociale moderne poate fi plasat !ncă din2LLB odată cu apari'ia primei le"i de protec'ie pentru copil şi a !nfiin'ării unor institu'ii specializate deocrotire pentru persoane !n dificultate: fete/mame săraci bolnavi persoane v,rstnice fără spri$in

persoane handicapate fizic şi psihic. Cu toate acestea despre un sistem de asisten'ă socială c,t de c,tstructurat spri$init de măsuri le"islative sus'inut şi de institu'ii corespunzătoare se poate vorbi de abia!n 2@72 odată cu apari'ia Re"ulamentului (r"anic. +upă 9nirea Principatelor Rom,ne din 2@B6 aparacte normative care fi&ează chiar atribu'ii concrete pentru serviciile de asisten'ă socială la nivelulcomunelor şi $ude'elor !ncura$,nd spiritul de !ntra$utorare şi solidaritate la nivel comunitar. Rom,nia afost una dintre primele 'ări europene care a elaborat un sistem de securitate socială at,t !n domeniulasi"urărilor sociale prima le"e a pensiilor datează din 262>- c,t şi !n cel al asisten'ei sociale prinacordarea de a$utoare orfanilor văduvelor de război etc. Kot atunci se creează primele institu'ii publiceşi private cu caracter de ocrotire socială specializate. Ge"ea sanitară şi de ocrotire socială din 2H iulie2678 răm,ne un moment de referin'ă pentru asisten'a socială modernă din 'ara noastră. *n Rom,nia interven'ia sistematică a statului !n activitatea de asisten'ă socială !ncepe odată cucrearea Ministerului Muncii Eănătă'ii şi (crotirilor Eociale !n 26>8. *n cadrul acestui ministerfunctiona +irec'ia %sisten'ei. Ga nivel local s/a constituit o infrastructură diversificată: or"anele localecare aveau func'ia de a oferi efectiv asisten'ă socială erau =irourile $ude'ene şi comunale iar ca or"an

local consultativ de aviz şi coordonare era Comitetul $ude'ean. *n 2678 este adoptată Ge"ea sanitară şide ocrotire socială care oferă un cadru le"al foarte modern pentru perioada respectivă de func'ionarea !ntre"ului sistem de asisten'ă socială şi de coordonare a sa la nivel na'ional. *n municipii şi oraşelereşedin'ă de $ude' sunt !nfiin'ate (ficii de ocrotire. *n mediul rural sunt !nfiin'ate Casele de ocrotire. Earcina de coordonare na'ională metodolo"ică şi profesională a !ntre"ii activită'i de asisten'ăsocială revenea Ministerului Muncii Eănătă'ii şi (crotirilor Eociale: toate serviciile de ocrotiredepinz,nd de alte ministere de re"ii precum şi institu'iile şi or"aniza'iile private de ocrotirefunc'ionau conform !ndrumărilor de ordin tehnic ale Ministerului Muncii. Eănătă'ii şi (crotirilorEociale şi sunt supuse controlului de acelaşi ordin al acestui minister. ( caracteristică distinctivă a asisten'ei sociale rom,neşti moderne este faptul că ea reprezintăun produs direct al preocupărilor şcolii sociolo"ice a lui +imitrie Fusti. %pari'ia şi dezvoltarea şcolii

rom,ne de asisten'ă socială a fost ini'iată şi sus'inută de un puternic "rup de sociolo"i precum:+imitire Fusti. ;.;. Etahl Oeturia Manuilă 4enia Costa/Doru care a fost un timp şi directoareaşcolii- dr. luliu Moldovan. %simil,nd e&perien'a de v,rf a E9% şi 1uropei ei au imprimat o orientare

puternic ori"inală posibilă datorită efortului uriaş de cercetare sociolo"ică dezvoltat !n Rom,nia.(p'iunea forte de principiu a asisten'ei sociale dezvoltate !n Rom,nia acelei perioade a fost pe de o

parte spri$inirea ei masivă pe cercetarea sociolo"ică a problemelor sociale care urmau a fi abordate iar pe de altă parte implicarea activă !n activitatea unită'ilor de ocrotire socială creşe cămine de ziorfelinate azile de bătr,ni colonii de reeducare etc.-. Cercetările de sociolo"ie urbană ale şcolii sociolo"ice de la =ucureşti au fost realizate in cadrul5nstitutului Eocial Rom,n care a $ucat un rol !nsemnat pentru dezvoltarea asisten'ei sociale !nRom,nia. %cest institut transformat mai t,rziu !n 5nstitutul de Cercetări Eociale al Rom,niei şi/a

constituit filiale !n diferite re"iuni av,nd astfel posibilitatea unor cercetări comparative pe !ntre"teritoriul 'ării fapt care a condus at,t la o mai bună cunoaştere a problemelor specifice comunită'ilor'ării sate şi oraşe- c,t şi la ac'iuni de solu'ionare a lor bazate pe o cunoaştere amănun'ită a realită'iisociale. Rapid echipele institutului s/au mobilizat pentru anchete sociale in acele cartiere cu problemema$ore de inte"rare socială. av,nd ca obiectiv identificarea de solu'ii specifice fiecărui caz !n parte.Ceea ce este cu totul remarcabil in această abordare este depăşirea !n'ele"erii asisten'ei sociale caTfilantropieT sau milă creştină act caritabil. %sisten'a socială a fost de la !nceput orientată spre ac'iunisistematice bazate pe tehnici de interven'ie socială eficientă sus'inute in plan le"islativ capabile săreaducă la o stare socială normală nu numai indivizi dar şi "rupuri şi comunită'i aflate !n dificultate:familii dezor"anizate persoane ce trăiau din prostitu'ie cerşetori va"abonzi infractori bande deminori delincven'i săraci etc. Prin Ge"ea serviciului social din 2678 s/au pus bazele unei re'eleteritoriale de servicii sociale comunitare. capabile să ofere un răspuns prompt problemelor "eneraledar şi celor specifice pentru cei in nevoie. %u fost create multiple centre de demonstra'ie practică

pentru diferite tipuri de interven'ie socială.

BL



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus *n 26>6 mul'i dintre sociolo"ii şcolii mono"rafice de la =ucureşti sub directa conducere a lui+. Fusti şoca'i de efectele distructive ale urbanizării asupra indivizilor şi comunită'ilor !ncep săacorde o aten'ie sporită oraşului. +eşi mul'i analişti consideră că şcoala mono"rafică a lui +. Fusti afost cantonată aproape e&clusiv in cercetări rurale +. Fusti este cel care prin teoria sa sociolo"ică arealizat o deschidere ma$oră către problematica at,t de comple&ă a procesului urbanizării cu toateconsecin'ele lui sociale şi umane ne"ative va"abonda$ prostitu'ie alcoolism delincven'ă sărăciemar"inalizare inadaptare socială etc.- accentul fiind pus pe problemele speciale ale familiilordezor"anizate 0 concubina$ şi divor'uri / ale copiilor abandona'i ne"li$a'i sau abuza'i. Eociolo"iaurbană a reprezentat astfel debutul asisten'ei sociale ca profesie !mbin,nd cercetarea sociolo"icăconcretă cu ac'iunea de terapie şi protec'ie socială pentru indivizii şi "rupurile in dificultate.

%şa cum afirma 4enia Costa/Doru %ndreescu Tin conceptia profesorului + Fusti era necesarăcrearea unor tehnicieni şi a unei asisten'e sociale ştiin'ifice av,nd două misiuni: a( cunoaşterea tuturorsitua'iilor in"ri$orătoare ale vie'ii sociale prin folosirea metodelor şi tehnicilor investi"a'ieisociolo"ice adică prin cercetări de mono"rafie interdisciplinară pe cadre şi manifestări- cercetareafiind necesară nu numai pentru cunoaşterea satelor şi oraşelor ci şi pentru depistarea şi !n'ele"ereatuturor fenomenelor individuale anomice# b( elaborarea unor tehnici de interven'ie directă prinmi$loace de asisten'ă socială inchisă prin unită'i şi institu'ii specializate- dar mai ales prin asisten'ă

socială deschisă adică individualizată-T. Necesitatea formării unor specialişti !n asisten'ă socială a condus la !nfiin'area !n toamna anului26>6 a şcolii Euperioare de %sisten'ă Eocială din =ucureşti / Principesa 5leana sub e"ida şi !ndrumareadirectă a 5nstitutului Eocial Rom,n cu aprobarea Ministerului Eănătă'ii şi al (crotirilor Eociale.5nstitutul Eocial Rom,n !ndruma şi or"aniza pro"ramul de studii precum şi practica de specialitate.Profesorul +. Fusti in colaborare cu +r. luliu Moldovan ministrul Eănătă'ii şi al (crotirilor EocialeEabin Manuilă directorul 5nstitutului de Etatistică şi Oeturia Manuilă directoarea şcolii a elaborat

pro"rama analitică şi planul de !nvă'ăm,nt. (biectivele ma$ore ale pro"ramei analitice erau:a- TCunoaşterea marilor probleme ale vie'ii sociale urbane at,t teoretic prin infă'işarea critică

a literaturii de specialitate c,t şi prin analiza situa'iilor specifice 'ării noastre. Cuprindeacursuri de biosociolo"ia familiei normale dezor"anizate concubine divor'ate- de

sociolo"ia colectivită'ilor şi a "rupurilor sociale dependente social a delincven'ei deinadaptare socială probleme ale femeilor şi ale copiilor. b- 5nforma'ii "enerale necesare oricărui activist social privind le"isla'ia 'ării economia

politică sociolo"ia psiholo"ia "enerală şi diferen'ială i"iena şi sănătatea publică etc.c- Metodolo"ia şi tehnica investi"a'iilor sociale "enerale şi de cazuistică# statistica vitală şi

socială contabilitatea.d- Kehnicile de ac'iune socială pe colectivită'i şi "rupe sau privind cazuistica socială

individuală# or"anizarea unită'ilor şi institu'iilor de ocrotire socială. Corespunzător acestor cursuri era or"anizată practica de specialitate in centre e&perimentalestructurate astfel:

2. Pentru asisten'a familiei / Centrul de demonstra'ie din cartierul Kei !n care s/a !ncercat

alcătuirea unei mono"rafii de cartier !ncepută ini'ial !n 2678 prin preluarea sarcinii de aor"aniza aici recensăm,ntul de stat.

>. Pentru serviciile sociale de spital / Centrul de demonstra'ie de pe l,n"ă Epitalul Col'ea.7. Pentru practica !n asisten'a industrială / or"aniza'ia %.C.D.R.H. %poi centrele de practică au fost multiplicate adău",ndu/se institu'ii de stat ca Kribunalul

de minori din =ucureşti şi !nchisoarea Oăcăreşti. Epitalul Colentina / sec'ia de bolinervoase şi altul la sec'ia de boli venerice pentru asisten'a individualizată a prostituatelor şila Epitalul Central de boli mintale şi nervoase pentru asistenta psihiatrică# la EpitalulDilantropia pentru boli de cord şi maternitate. Eec'ii specializate au fost de asemeneaor"anizate 5a spitalele Pantelimon =r,ncovenesc dr. Cantacuzino etc.

B. Pentru asisten'a copiilor/ centre la Eocietatea Gea"ănul Ef. 1caterina Eocietatea PrincipeleMircea şi la Epitalul de copii. %ctivită'ile au fost e&tinse !n 'ări# cre,ndu/se sec'ii deasisten'ă socială la oficiile de ocrotire de pe l,n"ă municipiile =raşov Clu$ Eibiu CraiovaPloieşti Kimişoara.T

B@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus Pentru a promova şi difuza abordarea teoretică a asisten'ei sociale dezvoltate !n cadrul şcoliisociolo"ice de la =ucureşti c,t şi modalitatea de desfăşurare a practicii şcoala Euperioară de %sisten'ăEocială a publicat revista %sisten'a socială sub forma unui buletin periodic care a apărut din 26>6

p,nă !n 267. +in acest an se !nfiin'ează sub conducerea lui +. Fusti %socia'ia pentru Pro"resul%sisten'ei Eociale care preia revista de specialitate şi o coordonează p,nă !n 26HH. Revista publica pel,n"ă informa'iile "enerale privind activitatea şcolii de asisten'ă socială recenzii studii de sociolo"ie

bazate pe cercetări de teren materiale cu valoare documentară şi ştiin'ifică. Kot !n 267 este !nfiin'ată din ini'iativa lui +. Fusti o sec'ie de statistică social, la 5nstitutul deEtatistică sec'ie care a efectuat un recensăm,nt "eneral al unită'ilor şi ac'iunilor de asisten'ă şi ocrotiresocială. Rezultatele acestuia fiind publicate !n volumul 'nstitutiile de asistenţă socială !i de ocrotire.Kot +. Fusti este cel care a or"anizat in 267@ primul Con"res al asisten'elor sociale din Rom,nia. Eub coordonarea directă a şcolii sociolo"ice de la =ucureşti !nainte de război Rom,nia senumăra printre pu'inele 'ări din lume care ini'iase dezvoltarea rapidă şi !nalt calificată a unui sistem

profesionist de asisten'ă socială. Eistemul de formare a specialiştilor era bine pus la punct. ( re'ea deasisten'ă socială comunitară se dezvoltase !n mediul urban urm,nd să fie "eneralizată.

#sistenţa socială după *+,+

Revolu'ia din decembrie 26@6 a "enerat !nalte aşteptări !n ceea ce priveşte reluarea tradi'iei bo"ate a asisten'ei sociale pe care 'ara noastră o avea. 1stimarea problemelor sociale şi economicedificile ale tranzi'iei care urmau să apară a accentuat ur"en'a dezvoltării sistemului de asisten'ă socială. Moştenirea re"imului socialist era deosebit de precară. *n ma$oritatea 'ărilor foste socialistesistemul serviciilor de asisten'ă socială a fost !n mod dramatic subdezvoltat. Ein"urele elemente alesistemului de asisten'ă socială erau institu'iile de asisten'ă socială pentru persoane cu handicap sever

pentru copii orfani abandona'i pentru bătr,nii sin"uri şi nea$utora'i- care la limita decen'ei şi uneorichiar cu mult sub aceasta ofereau persoanelor !n dificultate servicii de calitate slabă neprofesioniste.5mediat după revolu'ie ima"inea televizată a acestor institu'ii mai ales a celor pentru persoane cuhandicap a fost de natură a !n"rozi deopotrivă pe străini şi pe rom,ni. 9nele institu'ii multe chiar

pentru copii- aşezate !n locuri izolate "reu accesibile cu un personal necalificat apăreau ca insule demizerie şi de"radare umană oferind ima"ini de coşmar. Eerviciile comunitare de asisten'ă socială chiar!ntr/o 'ară cu importante tradi'ii in domeniu cum este Rom,nia fuseseră complet eliminate iarasisten'ii sociali profesionişti lipsi'i chiar de recunoaşterea formală a profesiei lor erau 'inu'i !n

posturi administrative mar"inale. 9n rol e&trem de activ !n relansarea asisten'ei sociale l/a avut din nou comunitatea sociolo"ilor.*ncă din primele luni ale anului 2668 s/a cristalizat un lar" consens in comunitatea sociolo"ilor asupranecesită'ii reconstruc'iei profesiei de asistent social şi a refacerii sistemului de servicii !n asisten'asocială. 9n asemenea "est părea să reprezinte un oma"iu adus şcolii sociolo"ice a lui +. Fusti acontribu'iei !nsemnate aduse de sociolo"i cu presti"iu cum era ;.;. Etahl şi 5on Matei pentrudezvoltarea asisten'ei sociale rom,neşti. *n plus alături de asisten'ii sociali sociolo"ii au trăit şi ei

e&perien'a tristă a desfiin'ării invă'ăm,ntului sociolo"ic !ncep,nd cu anul 26L@. Ga această ac'iune s/aualăturat şi o parte din asisten'ii sociali forma'i p,nă !n 266 şi care au reuşit să păstreze voca'ia

profesiei lor. %cest "rup de specialişti veneau din re"imul socialist !nsă cu un imens handicap: studiilelor de tip post/liceal !ntr/un sistem de administra'ie publică suprasaturat de diploma'i universitari nule permitea să reocupe pozi'ii c,t de c,t semnificative. *n consecin'ă ei au fost for'a'i să ocupe pozi'iimar"inale !n sistemul administra'iei publice cu o putere de influen'ă redusă. 5n 2668 s/a re!nfiin'at !nvă'ăm,ntul de asisten'ă socială inten'ia fiind ca paralel cu apari'ianoilor "enera'ii de asisten'i sociali să se dezvolte rapid şi re'eaua de asisten'ă socială. Ministerul Muncii şi Protec'iei Eociale a luat !n vara lui 2668 ini'iativa ener"ică a re!nfiin'ăriiinvă'ăm,ntului de asisten'ă socială. %cesta a debutat !ncă din anul universitar 2668/V62 ini'ial subforma de cole"iu !n cadrul celor mai importante trei universită'i =ucureşti 5aşi şi Clu$- transformat !n266> !n sec'ie universitară oferind absolven'ilor diplomă universitară. *n 266H apare prima promo'iede asisten'i sociali cu diplomă universitară. *ntre timp !nvă'ăm,ntul de asisten'ă socială se e&tinde.%lte universită'i Kimişoara (radea %lba lulia Piteşti K,r"ovişte- introduc sec'ii de asisten'ă socială.

B6



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela RusKotodată sec'iile de teolo"ie ortodo&ă catolică baptistă- din toate universită'ile introduc asisten'asocială ca o dublă specializare. +in 266H !n fiecare an sistemul universitar produce !n $ur de 788 deasisten'i sociali. Ga refacerea !nvă'ăm,ntului de asisten'ă socială şi/au adus contribu'ii importante şi uneleor"aniza'ii interna'ionale şi specialişti din c,teva universită'i din 1uropa şi E9%. 9n rol cu totul aparte!n sus'inerea dezvoltării asisten'ei sociale !n 'ara noastră l/a avut Reprezentan'a 9N5C1D !n Rom,niacare s/a implicat activ !ncă din anul 2668 at,t in sus'inerea dezvoltării !nvă'ăm,ntului c,t şi !n creareaşi difuzarea unor servicii moderne pentru copiii !n dificultate din Rom,nia asi"ur,nd baze de practicămodel centre pilot de asisten'ă socială. *n semn de recunoaştere a acestei contribu'ii directoriiReprezentan'ei 9N5C1D in Rom,nia !ntre 2668 şi 266L RoseMar< MacCrier< şi Maie %<oub von\ohl au primit titlul de profesori de onoare ai 9niversită'ii =ucureşti. %stfel şcoala rom,nească de asisten'ă socială a beneficiat de la !nceput de avanta$ele re",ndirii

profesiei !n condi'iile unui mediu universitar total nou fără balastul unor discipline demodate. Planulde !nvătăm,nt a fost ",ndit !n conte&tul modern al necesită'ii noii profesii al ancorării lui puternice !nrealitatea socială practică a păstrării unui echilibru !ntre formarea teoretică de specialitate şideprinderile practice. Kotodată !nvă'ăm,ntul universitar de asisten'ă socială a $ucat un rol importantchiar !n constituirea unor servicii de asisten'ă socială !nalt profesionalizate.

*n momentul de fa'ă e&istă de$a un contin"ent apreciabil de tineri specialişti. *n ceea ce priveşte!nsă sistemul de asisten'ă socială dezvoltarea sa este enorm de !nt,rziată. %vansul pe care l/a avutRom,nia prin introducerea rapidă a !nvă'ămăntului de asisten'ă socială !n 2668 nu a fost fructificat pedeplin datorită lipsei unei strate"ii na'ionale !n dezvoltarea re'elei de asisten'ă socială. Nici p,nă !n

prezent "uvernul nu are o strate"ie coerentă de reconstruc'ie a sistemului de asisten'ă socială. %cesta s/a dezvoltat timid puternic fra"mentat fără o concep'ie unitară mai de"rabă la !nt,mplare adeseorihaotic.

Con%iguraţia sistemului de servicii de asistentă socială 6uncţiile serviciilor de asistentă socială Eerviciile de asisten'ă socială se adresează tuturor persoanelor ) familiilor şi chiar comunită'ilor

care se află !ntr/o situa'ie de nevoie de dificultate. Eitua'ia de nevoie se caracterizează prin faptul că persoana ) familia ) comunitatea respectivă nu de'ine mi$loacele resurse capacită'i informa'ii- pentrusolu'ionarea problemelor cu care se confruntă. *ntr/o asemenea situa'ie colectivitatea trebuie să acordeun suport special. Euportul interpersonal şi comunitar spontan trebuie completat cu un suportsistematic şi profesional care !n termeni "enerali este definit ca asisten'ă socială. Eistemul serviciilor de asisten'ă socială are de !ndeplinit următoarele funcţii:

1( 7e6-oltarea capacităţilor proprii. Epri$ină dezvoltarea capacită'ilor indivizilor ) familiilor) comunită'ilor de solu'ionare prin efort propriu inclusiv prin mobilizarea resurselordisponibile- a problemelor dificile de natură personală familială sau social/institu'ională cucare se confruntă. %utosuficien'a capacitatea de a solu'iona prin propriile eforturi şi resurse

problemele vie'ii este obiectivul ultim al asisten'ei sociale.

2( Suport profesional. Euport bazat pe cunoştin'e şi tehnici profesionale pentru solu'ionarea problemelor personale ) familiale ) comunitare care depăşesc capacitatea naturală a persoanelor ) familiilor ) comunită'ilor.

!( %acilitarea absorbţiei suportului social. Dacilitarea absorb'iei ) beneficierii de către cei !nnevoie de servicii şi resurse care sunt puse la dispozi'ie de sistemul public sau de cel

privat ) comunitar: !nvă'ăm,ntul asisten'a medicală plannin"/ul familial a$utor social etc.Multe persoane ) familii !n dificultate nu cunosc sau au dificultă'i !n a beneficia de formelede suport financiar ) institu'ional disponibile la care au dreptul.

"( %ocali6area şi eficienti6area suportului social. %sisten'a socială reprezintă un instrumente&trem de puternic pentru utilizarea focalizată şi !nalt selectivă a diferitelor forme de suportsocial in mod special a celui financiar- pentru persoanele ) familiile !n situa'ie dedificultate precum şi asi"urarea utilizării efective a resurselor alocate pentru nevoia avută!n vedere.

8



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus&( ;părarea intereselor şi drepturilor persoanelor aflate n ne-oie 4 dificultate. %sisten'a

socială asi"ură in mod sistematic suportul pentru drepturile persoanelor aflate in dificultatecopil v,rstnic handicapat sărac- !n cazul !n care acestea sunt amenin'ate iar victima nueste capabilă să ac'ioneze ea !nsăşi eficace pentru asi"urarea respectării acestor drepturi.

Eerviciile de asisten'ă socială reprezintă un fel de catalizator al rela'iei dintre persoană ) familie) comunitatea locală ) institu'iile publice. 1le sunt esen'iale !n constituirea unei societă'i or"anicsuportive şi prietenoase fa'ă de fiecare membru al ei.

Principiile de organizare a serviciilor de asistenţă socială 9rmătoarele principii "enerale pot fi identificate !n aproape toate 'ările cu sisteme dezvoltatede asisten'ă socială. 1( mbinarea asistenţei sociale generale cu asistenţa sociala speciali6ată. Eerviciile deasisten'ă socială sunt dezvoltate pe două nivele:

a) Eervicii de asisten'ă socială "enerale dezvoltate la nivel teritorial ) comunitar şi care oferăun prim suport social celor !n dificultate. %ceste servicii tratează persoanele !ninte"ralitatea situa'iei lor de via'ă căut,nd modul cel mai adecvat de suport in mediul lornatural. 1le asi"ură o rnonitorizare continuă a problemelor dintr/o comunitate urmăresc

modul in care persoanele !n dificultate se reinte"rează intr/o via'ă normală autonomă. +oar!n anumite situa'ii asistentul social comunitar poate an"a$a servicii mai specializate poateinforma ) !ndruma pe cei in dificultate spre sistemele care pot să/i spri$ine pentrusolu'ionarea unor probleme mai speciale. Eimilitudinea cu serviciile "enerale medicale deşicorectă doar p,nă la un punct oferă o ima"ine intuitivă mai clară profilului acestor servicii.

%) Eervicii de asisten'ă socială specializate care se adresează unor anumite tipuri de problemecu mi$loace mai specializate. 1le sunt de re"ulă plasate pe l,n"ă şcoli se ocupă de

problemele le"ate de participarea şcolară- spitale maternită'i !nchisori ) tribunaleor"anele de poli'ie# in cadrul institu'iilor de asisten'ă socială ca de e&emplu lea"ăne casede copii case pentru v,rstnici institu'ii pentru persoane handicapate etc.# sau !n $urul unor

probleme speciale / adop'ii copiii străzii dependen'ii de alcool sau dro"uri.

2( ;sistenţa socială are un caracter global= abord/nd persoana umană ?olistic. Persoanaumană ca subiect al asisten'ei sociale nu poate şi nu trebuie să fie fra"mentată nici metodolo"ic şinici or"anizatoric. Pot e&ista priorită'i in ceea ce priveşte orientarea resurselor e&istente sau anumitespecializări !n cadrul serviciilor comunitare / prevenirea abandonului copiilor sau reinte"rarea copiilorinstitu'ionaliza'i in familiile lor. %bordarea "lobală este !nsă o tendin'ă structurantă pentru or"anizareaserviciilor sociale comunitare. Eerviciile sociale publice se ocupă de toate problemele sociale ale persoanei ) familiei.1&perien'a dezvoltării unor servicii comunitare strict specializate pe problemele copiilor ) bătr,niloretc. par să fi dat rezultate mai de"rabă discutabile. 1ste cazul Marii =ritanii care după o asemeneae&perien'ă a revenit la servicii de asisten'ă socială "enerale cele specializate dezvolt,ndu/se pe bazaacestora.

!( 7reptul de a primi asistenţă socială n situaţii de necesitate este un drept uni-ersal altuturor membrilor colecti-ităţii. Eerviciile de asisten'ă socială nu sunt destinate numai celor săraci.3i cei care au un standard satisfăcător de via'ă pot avea de !nfruntat situa'ii de dificultate pe care nu le

pot solu'iona cu mi$loacele şi capacită'ile disponibile. "( ;sistenţa socială are un caracter profesional. Epre deosebire de spri$inul interpersonal şicaritabil tradi'ional asisten'a socială modernă reprezintă o profesie !nalt calificată care absoarbecunoştin'e specializate din toate ştiin'ele social/umane: sociolo"ie psiholo"ie socială psiholo"ie

psihoterapie medicină economie ştiin'e $uridice antropolo"ie etc. 1a presupune in acelaşi timpdeprinderi abilită'i practice !ndem,nare de a comunica şi a lucra cu persoane şi "rupuri in dificultate-şi nu !n ultimul r,nd un set de valori principii norme re"uli morale care compun codul deontolo"ical profesiei. Codul deontolo"ic asi"ură !n mod special respectarea drepturilor omului e&cluz,nd oricediscriminare de etnie se& reli"ie sau v,rstă. &( 0pţiune fundamental umanistă. Profesia de asistent social prin specificul său implică ofilozofie proprie centrată umanist. Persoana umană reprezintă valoarea supremă a actului de asisten'ă

2



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Russocială orice manipulare fiind principial e&clusă chiar dacă ea s/ar face !n numele vreunui interescolectiv. )( Aa6a organi6ării ser-iciilor de asistenţă socială este comunitatea locală. Coordonarea şi!ndrumarea la nivel na'ional are de re"ulă un profil politic "eneral şi de suport tehnic/profesional.Responsabilită'ile şi deciziile de or"anizare sunt ale comunită'ilor locale.

'ituaţia actuală a sistemului serviciilor de asistenţă socială *n 26@6 Rom,nia nu dispunea de un sistem de servicii sociale. 9nele activită'i de asisten'ăsocială erau realizate fără mi$loace profesionale necesare şi in mod strict punctual de către autorită'ilelocale !ntreprinderi sau or"anisme politice. *n Rom,nia !ntre"ul sistem al protec'iei sociale secaracteriza !n re"imul trecut printr/o op'iune cvasi/universalistă şi automată. Politica de utilizare afor'ei de muncă şi caracterul aproape universal al asi"urărilor de boală de pensii creau cvasiautomatcelei mai mari păr'i a popula'iei resurse de via'ă deşi minime dar relativ si"ure: salarii pensii de

bătr,ne'e sau de boală aloca'ii pentru copii !n"ri$ire sanitară şi educa'ie "ratuite bunuri de bazăinclusiv locuin'e subven'ionate. *n schimb asisten'a socială calitativă personalizată orientată sprerezolvarea problemelor umane ur"ente practic a fost desfiin'ată. Ee considera că mecanismeleeconomiei socialiste dublate de mecanismele politico/administrative sunt capabile să rezolve automat

toate problemele individului. Prin aceasta s/a creat !n timp un sistem de dependen'ă accentuată aindividului de stat. +e spri$in din partea statului beneficiau !nsă doar cei cu probleme speciale careerau an"a$a'i la stat. 1 drept că aceştia constituiau marea ma$oritate a popula'iei. Cei ne!ncadra'i !ntr/un asemenea sistem inclusiv şomerii nerecunoscu'i riscau să răm,nă !n afara sistemului de protec'iesocială. %sisten'a socială propriu/zisă viza doar a$utorul institu'ionalizat pentru bătr,ni handicapa'i

bolnavi cronici somatici sau neuropsihici copii !n situa'ii speciale. Doarte adesea !nsă aceste institu'iinu reuşeau să asi"ure standardele minime de via'ă. +e re"ulă ele erau !n centre izolate !nchise plasatein zone "reu accesibile dispun,nd de un personal !n ma$oritatea sa necalificat. +e aceea sistemul

presta'iilor sociale in institu'iile de asisten'ă socială era cu mult sub cerin'ele şi aşteptările celorasista'i. *ncep,nd cu partea a doua a anilor VL8 se observă o de"radare vizibilă a acestuia ca urmare a

reducerii treptate a fondurilor. Ga asisten'a socială institu'ionalizată se mai adău"au a$utoareocazionale băneşti sau !n natură pentru persoanele cu incapacitate de muncă datorată unor bolicronice sau invaliditate fără venituri proprii sau sus'inători le"ali.

Eitua'ia actuală a serviciilor sociale ar putea fi caracterizată prin următoarele: a( ,ne$istenţa unui sistem naţional de ser-icii de asistenţă socială. B$istă doar de6-oltăripunctuale ale unor ser-icii de asistenţă socială. 9nele servicii !n mod special pentru copii pentru

persoane cu handicap v,rstnici copii bolnavi ;5O/E5+% şi familiile lor- s/au dezvoltat in formeembrionare !n cadrul sau pe l,n"ă institu'iile publice cu obiective mai "enerale spitale de e&emplu-.%ltele s/au dezvoltat !n $urul unor probleme speciale: evitarea abandonului copiilor adop'iereinte"rarea !n familie a copiilor din institu'ii copiii străzii familii fără locuin'ă. Cea maisemnificativă dezvoltare au reprezentat/o centrele de protec'ie a copiilor şi familiilor cu mul'i copii

dezvoltate e&perimental !n L $ude'e prin cooperarea cu or"aniza'ia non"uvernamentală rom,nească“Pentru copiii noştri” cu spri$inul specialiştilor britanici- cu actualul +epartament pentru protec'iaCopilului şi Consiliile $ude'ene. %ceste centre au fost dezvoltate !n afara structurilor publice urm,nd afi preluate de către Consiliile $ude'ene şi transformate !n servicii $ude'ene. b( 8ipsa unei concepţii strategice de de6-oltare a unui sistem de ser-icii de asistenţăsocială. Gipsite de o viziune strate"ică asupra cadrului !n care ele vor func'iona cele mai multee&perimente !ntreprinse prezintă pe l,n"ă multiplele lor contribu'ii c,teva limite structurale:

Nu con'in componenta de posi%ilă e"tindere 7 difuziune$ cumulare intr&un sistem glo%al(1le sunt dezvoltate mai mult ca abordări punctuale şi nu deschid perspectiva dezvoltăriiunui sistem de servicii sociale din care sunt o parte.

Nu răspund la intrebarea: cum se poate asigura continuitatea !i sustena%ilitatea funcţionării lor . Cele mai multe dintre ele sunt dezvoltate fie din entuziasmul donatorilor şi participan'ilor fie ca răspuns la apari'ia unei surse importante de finan'are. Nu este delocclar cum se vor transforma ele !n sisteme cu func'ionare permanentă.

>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus 1&istă practica in politica publică de a dele"a ) !ncredin'a unele responsabilită'i fără a fi

asi"urate structurile şi instrumentele necesare. 1ste cazul atribuirii responsabilită'iifinan'ării institu'iilor de asisten'ă socială autorită'ilor $ude'ene fără o stabilire clară aresurselor bu"etare.

Nu iau in considerare costurile activităţilor dezvoltate. Multe dintre aceste pro"rame sunte&trem de scumpe pentru Rom,nia dar posibil şi pentru 'ări cu resurse mai mari. +in acestmotiv structural ele nu sunt capabile de a inlocui resursele e&terne pe care s/au clădit cusursele interne pe care comunitatea este capabilă să le ofere. Nici comunitatea şi nici statulnu pot oferi volumul de resurse presupus de e&tinderea multor pro"rame e&perimentate.+in acest motiv odată cu epuizarea suportului ini'ial este de aşteptat ca cele mai multedintre aceste sisteme să dispară.

c- Cn proces de de6-oltare ?aotică= fără nici o concepţie. *nceputul dezvoltării serviciilorsociale este inclus !n c,teva documente care consfin'esc doar posibilitatea or"anizării unor asemeneaservicii fără să indice suficient ce vor fi ele şi cum va arăta sistemul na'ional de servicii de asisten'ăsocială !n special pentru copii !n dificultate. d( Sa acumulat multă competenţă= adesea sectorială= la ni-elul unor organisme restr/nse

n cadrul instituţiilor gu-ernamentale= dar e$istă un bloca< al oricărei incercări de găndire a

unui sistem coerent. Cu spri$inul unor or"anisme interna'ionale o men'iune specială trebuie făcută !nle"ătură cu activitatea Reprezentan'ei 9N5C1D !n Rom,nia- persoanele din diferite or"anisme şise"mente ale sistemului "uvernamental au avut posibilitatea de a/şi dezvolta capacitatea de !n'ele"erea modului de or"anizare la nivelul e&perien'ei mondiale a diferitelor tipuri de activită'i de asisten'ăsocială. %ceastă competen'ă acumulată este mai de"rabă concret/sectorială. Kot mai mul'i specialiştiştiu ceea ce ar trebui să fie făcut in le"ătură cu o problemă sau alta. +atorită sentimentului neputin'eide schimbare a struciurilor le"ale şi institu$ionale "enerat de bloca$ul de ima"inaie a reformei!ntre"ului sistem se poate detecta un fel de incompeten'ă or"aniza'ională dob,ndită. Mul'i specialiştisunt bloca'i de lipsa voin'ei "uvernamentale de a dezvolta o strate"ie "lobală de dezvoltare aserviciilor sociale şi paraliza'i de !nc,lceala le"isla'iei actuale neput,nd ",ndi solu'ii !n perspectiva

unor schimbări mai profunde.*n condi'iile !n care nu e&istă un cadru pentru func'ionarea serviciilor de asisten'ă socialăe&perien'ele punctuale devin tot mai costisitoare şi eficien'a lor este !n scădere. Dunc'ia dee&emplaritate şi de formare a unor capacită$i are o valoare tot mai locală mai limitată. Punctul critic al dezvoltării serviciilor sociale !n momentul de fată il reprezintă ine&isten'aunei structuri publice pe care serviciile non"uvernamenale să le complementeze. Preluarea unore&perien'e pozitive !n sistemul non"uvernamental de către sistemul public s/a dovedit neaşteptat dedificilă datorită lipsei unor structuri or"aniza'ionale adecvate. %similarea unor servicii create oarecumintr/un mediu izolat !n cadrul structurilor publice nepre"ătite cu moduri de or"anizare nespecificeeste de natură mai de"rabă de a de"rada rapid şi a alinia noile patternuri create !n afară la practicileadministrativ nereformate.

2 strategie de dezvoltare a sistemului serviciilor sociale Eerviciile dezvoltate p,nă acum in cadrul sistemului public sunt mai de"rabă embrionare şi cuun "rad de profesionalism scăzut. (biectivul actual este deci de a proiecta practic de la zero un !ntre"sistem na'ional. Oa fi necesară o perioadă de probabil @/28 ani p,nă c,nd aceste servicii vor a$un"e ladeplina lor maturitate. 1ste vital de aceea a se adopta c,t mai rapid cu putin'ă o strate"ie de dezvoltare. Patru principii %undamentale pentru construc'ia sistemului serviciilor de asistentă socială:

1( Ser-icii nalt profesionali6ate – utilizează specialişti cu !naltă calificare asisten'i sociali-dob,ndită prin forme de pre"ătire !nalt elaborate de re"ulă la nivel universitar. %sisten'iisociali sunt deosebi'i de voluntarii care ac'ionează !n or"aniza'ii non/"uvernamentale.Eerviciile !nalt profesionalizate au o altă lo"ică dec,t serviciile profesional medii !naltstandardizate şi uşor de difuzat ) asimilat.

2( Ser-icii desc?ise la re-ederea procedurilor şi la ncorporarea noilor proceduri şicunoştinţe. Ca orice profesiune cu un "rad ridicat de !ncorporare a cunoştin'elor ştiin'ifice

7



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusasisten'a socială se află !ntr/un proces rapid de dezvoltare. 1a presupune deschiderea la

perfec'ionare ) schimbare rapidă şi capacitatea de asimilare de noi tehnici. +isponibilitateala perfec'ionarea profesională este condi'ionată de tipul de pre"ătire ini'ială: o profesie cu o

bază ştiin'ifică solidă şi cu capacitate de reflec'ie critică şi de autodezvoltare const,nd dinnoi cunoştin'e şi tehnici de formare profesională continuă.

!( 5nterna'ional ) na'ional ) local !n dinamica serviciilor sociale. Profesia de asistent socialtrebuie considerată ca o paradi"mă tehnico/şliin'ifică mondializată stoc de cunoştin'eutilizat tehnici de tratare a problemelor sistem de valori- care se transmite continuu !nmod special prin canale profesionale şi mai putin prin cele administrative. 1ste vital decisă e&iste pentru men'inerea standardelor profesioniştilor la nivelele dezvoltării actuale unmecanism de contact profesional cu e&perien'a mondială.

"( #ombinarea ntre priorităţi stabilite la ni-el naţional cu priorităţi stabilite la ni-ellocal= pe fondul unei mondiali6ări 4 regionali6ări tot mai accentuate a sistemului de-alori= a problemelor de soluţionat şi a priorităţilor. %ctivitatea de asisten'ă socială sefundează pe an"a$amente $uridice politice şi morale at,t ale 'ării !ntr/un conte&t mai lar"mondial: conven'ii (N9 de e&emplu- re"ional re"lementările europene- pe an"a$amente

$uridice politice şi morale ale 'ării ca un !ntre" prin le"ile şi op'iunile sale politice prin

sistemul de valori promovat na'ional c,t şi pe an"a$amentele locale şi responsabilitatea fa'ăde comunitatea locală.

Probleme ale %ormării resurselor umane ale sistemului de servicii sociale în !om"nia Epecialiştii !n asisten'ă socială cu pre"ătire superioară sunt forma'i !ntr/un număr suficient

pentru primele faze de dezvoltare a serviciilor sociale. Ee poate estima că tinerii asisten'i sociali au putut primi o pre"ătire satisfăcătoare put,ndu/se inte"ra cu succes !n procesul de constituire asistemului de servicii sociale.

5n momentul actual ne confruntăm cu trei tipuri de dificultă'i in ceea ce priveşte specialiştiidisponibili:

2. +istribu'ia !n teritoriu a asisten'ilor sociali. *n multe $ude'e ) oraşe nu e&istă asisten'i sociali

profesionişti disponibili.>. Marea ma$oritate a asisten'ilor sociali sunt !ncă foarte tineri produşi ai unor sisteme deformare ele !nsele !n primele stadii de cristalizare destul de ine"ale din punct de vederecalitativ. +ezvoltarea lor profesională urmează a se desăv,rşi rapid !n viitorul apropiat.

7. 1&istă !n sistemul institu'iilor actuale şi an"a$a'i care nu au parcurs un ciclu adecvat deformare profesională. 9nii dintre ei au acumulat o e&perien'ă apreciabilă şi sunt motiva'i săse dezvolte profesional. 1ste important de aceea să se dezvolte o strate"ie na'ională bine",ndită cu privire la profesionalizarea an"a$a'ilor care lucrează in sistemul de asisten'ăsocială care s/au dovedit ap'i şi motiva'i să lucreze in continuare aici c,t şi la asi"urareaocupării !n timp a posturilor din serviciile sociale cu specialişti.

2rganizarea sistemului de servicii de asistenţă socială +in e&perien'a mondială şi de asemenea din cea na'ională trecută şi prezentă rezultă căserviciile sociale pentru a fi eficiente trebuie să se dezvolte pe un mi& de structuri şi responsabilită'ilocale ) na'ionale. (r"anizarea la nivel local !nalt descentralizat trebuie să se !mbine cu !ncadrarea!ntr/o strate"ie politică institu'ională şi profesională na'ională. Principiul teritorialită'ii considerăm că trebuie să stea !n centrul or"anizării sistemului deservicii de asisten'ă socială. Eerviciile au ca bază teritoriul mai precis comunitatea locală. %ici se"ăsesc parametrii conte&tului social/economic !n care oamenii trăiesc problemele cu care se confruntădar şi !n mare măsură solu'iile şi resursele. Mobilizarea resurselor colective este o problemă vitală.+in acest motiv serviciile de asisten'ă socială trebuie să fie dezvoltate la nivelul de bază al localită'ii. +iferen'ierea functională pe a&a local ) na'ional ar urma să ia următoarea confi"ura'ie:

1( Ga nivel local ) comunitar: servicii de bază completate cu servicii de asisten'ă socialăspecializate pe l,n"ă unită'ile locale sub autoritatea locală.

H



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus2( Ga nivel na'ional: politica na'ională !n domeniul social şi al dezvoltării serviciilor de

asisten'ă socială# producerea şi furnizarea resurselor profesionale# elaborarea şi controlulstandardelor minime de calitate# finan'area par'ială a acestor servicii complementar curesursele locale.

0) 5rganizarea la nivel local: +ezvoltarea serviciilor sociale de asisten'ă socială la nivel teritorial trebuie să aibă loc in

conte&tul unei reforme radicale a administra'iei publice locale şi na'ionale. %utorită'ile locale trebuiesă dezvolte planuri de dezvoltare socială locală. %ceste planuri trebuie să cuprindă dia"noza

problemelor sociale ale comunită'ii locale şi modalită'ile de ac'iune pentru solu'ionarea lor. Planurispeciale pot fi dezvoltate ca răspuns la identificarea unor probleme sociale prioritare.

=u"etul local oferă baza financiară a activită'ii or"anismelor locale %cesta se constituie dintr/un transfer din bu"etul na'ional şi o parte constituită din resursele locale. %ici se va avea !n vederedoar partea de bu"et destinată activită'ilor sociale bu"etul social-. *n constituirea acestuia surselelocale trebuie completate printr/un transfer de la bu"etul na'ional. 5ndiferent cum se constituie rela'ia

bu"et na'ional ) bu"ete locale bu"etarea trebuie să aibă la bază o metodolo"ie unitară e&plicită:a- Dinan'area standard "enerală minimă de bază-(

b- Dinan'area suplimentară !n raport cu problemele pe care diferite $ude'e ) localită'i le au.

c- 5nstitu'iile de asisten'ă socială plasate sub autoritatea locală nu vor primi de la bu"etulna'ional o finan'are specială !n calitatea lor de institu'ii.d- Donduri direc'ionate spre solu'ionarea unor probleme considerate a fi foarte importante dar

specifice comunită'ii respective.e- 9n fond bu"etar na'ional care să sus'ină inova'ia socială.

Eerviciile sociale locale trebuie să aibă un fond financiar pentru spri$inul determinat pe bazadia"nozei mai fine a situa'iei. +ouă tipuri de spri$in financiar pot fi acordate de aceste servicii:

a- Epri$in de ur"en'ă. Eume relativ modeste pentru rezolvarea unor probleme care nu suportăam,nare hrană !mbrăcăminte medicamente ur"ente transport la spital sau la altă institu'ie) cazare pe scurtă durată-. %cest spri$in trebuie să fie dintr/un fond discre'ionar al

asistentului social pe care acesta !l poate acorda fără aprobare prealabilă dar cu evaluare posterioară. b- Epri$in material ocazional ) punctual pentru rezolvarea unor probleme critice ale unei

familii. %cest a$utor trebuie aprobat pe baza anchetei sociale de către conducerea Centruluide asisten$ă socială pe baza raportului făcut de asistentul social.

2) ivelul national al sistemului serviciilor de asistenţă socială / func'ii Pentru a asi"ura un "rad ridicat de eficien'ă func'ionării or"anismelor locale !n condi'iiledescentralizării este vitală redefinirea func'iilor or"anismelor na'ionale şi !ntărirea acestor func'iiastfel redefinite:

a- Etabilirea politicii sociale na'ionale: stabilirea priorită'ilor na'ionale at,t !n ceea ce priveşte

obiectivele ) problemele de rezolvat c,t şi modalitatea lor "enerală de abordare. (feră oorientare politică "enerală !n acord cu an"a$amentele politice $uridice şi morale na'ionaleşi interna'ionale.

b- +ezvoltarea le"isla'iei !n domeniul asisten'ei sociale: cadrul le"islativ reprezintă oresponsabilitate a forurilor na'ionale "uvernamentale. Ge"isla'ia promovează at,t cadrul deor"anizare responsabilită'ile resursele necesare şi standardele obli"atorii de calitate.

c- =u"etarea. =u"etarea pro"ramelor şi activită'ilor sociale reprezintă un instrument esen'ialal realizării unei politici sociale na'ionale coerente dar şi a autonomiei locale.

d- Etabilirea de structuri or"anizatorice na'ionale minimale. Chiar dacă o anumitădiscre'ionalitate este acceptată dincolo de aceasta este nevoie de structuri unitare. %cesteaau ca func'ie asi"urarea unui cadru minimal pentru activită'ile considerate a fi necesare lanivel na'ional.

e- %si"urarea procedurilor şi standardelor profesionale difuzarea lor inclusiv prin mecanismede formare permanentă.

B



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusf- 1valuarea şi monitorizarea activită'ilor de asisten'ă socială trebuie făcută de instan'e

profesionale independente pe baza fi&ării unor standarde minimale de calitate şi princontrolul realizării acestora. Ga nivel national o asemenea func'ie poate fi realizată at,t deor"anismele publice special constituite de evaluare şi acreditare c,t şi de or"anisme

profesionale asocia'ii profesionale-."- Etabileşte standarde de calitate minimale condi'ii şi proceduri de evaluare şi acreditare a

or"aniza'iilor non"uvernamentale cu activită'i de protec'ie socială.

+ezvoltarea unui sistem coerent de servicii de asisten'ă socială reprezintă un component vitalal procesului de reluare a modernizării societă'ii rom,neşti. 1l poate fi considerat alături de sistemulde asi"urări sociale obiectivul principal al reformei sociale.

*n fapt Rom,nia dintre cele două războaie mondiale deşi cu resurse economice sever limitatea cutezat să se an"a$eze !ntr/un pro"ram e&trem de ambi'ios !n această sferă plas,ndu/se la nivelulcelor mai avansate 'ări ale vremii. %sisten'a socială prin voca'ia ei de a reface dezvolta şi consolida capacită'ile individuale şicolective de a face fa'ă problemelor vie'ii reprezintă un instrument crucial al dezvoltării sociale.

Tema 1!

Calitatea vieţii – politici sociale şi căi de creştere a calităţii vieţii.

#alitatea -ieţii obiect al cercetării ştiinţelor sociale.

+ouă au fost motivele care au dus la apari'ia unei direc'ii de cercetare !n domeniul calită'iivie'ii. *n primul r,nd constatarea că !n ciuda pro"resului economic al societă'ii o bună parte a

popula'iei continuă să trăiască !n sărăcie !n condi'ii de via'ă precare. %l doilea impuls vine din direc'iaecolo"iei : Jperturbările suferite de mediul ambiant ca efect al industrializării şi urbanizăriinecontrolate are consecin'e dramatice !n planul calită'ii vie'ii”. 9N1EC( J]ualit< of Gife” !nJEocio/1conomic Etudies” nr.B 26@B-

Calitatea vie'ii este un concept evaluativ ce are semnifica'ie pentru via'a fiecărui om ce rezultatal evaluării sale "lobale. Calitatea vie'ii este Jrezultanta raportării condi'iilor de via'ă şi a activită'ilorce compun via'a umană la necesită'ile valorile aspira'iile umane”. C.Iamfir şi colab. coord. 2667L6-

Calitatea vie'ii se referă at,t la evaluarea "lobală a vie'ii 0 c,t de bună de satisfăcătoare estevia'a pe care diferitele persoane "rupuri sociale colectivită'i o duc 0 c,t şi la evaluarea diferitelorsfere ale vie'ii. *n acest ultim caz avem !n vedere calitatea mediului ambiant calitatea vie'ii de muncăsau calitatea umană a muncii- calitatea rela'iilor interpersonale şi calitatea vie'ii de familie. %şa cum

am precizat sărăcia şi poluarea sunt motivul apari'iei noului domeniu al calită'ii vie'ii. Ponderea lor!nsă este diferită : dacă de sărăcie suferă doar un fra"ment al societă'ii poluarea !n schimbde"radează calitatea vie'ii tuturor fără e&cep'ie. Eărăcia este un concept ce capătă confi"ura'ia numai

prin raportare la un anumit conte&t social/economic afect,nd doar un procent al popula'iei. Mai mult



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Russociolo"ii contemporani consideră sărăcia ca formă de patolo"ie socială cosubstan'ială societă'iiasemenea delicven'ei şi criminalită'ii. Poluarea !nsă este un !nso'itor permanent al societă'ii.

*n condi'iile unei societă'i superdezvoltate şi determinate de persisten'a poluării şi sărăcieicercetările sistematice referitoare la calitatea vie'ii debutează !n E.9.%. la !nceputul deceniul alşaptelea al secolului al 44/lea. Oiz,nd !ntr/o primă instan'ă cu precădere aspectele economice şiobiective ale calită'ii vie'ii cur,nd acestei dimensiuni avea să/i se adau"e componenta subiectivărespectiv modul cum apreciază oamenii via'a pe care o trăiesc. *n acest sens calitatea vie'ii reprezintăo reluare 0 dar dintr/o altă perspectivă 0 a conceptului de fericire. +ar dacă fericirea se referă la stareasubiectivă rezultată din trăirea propriei vie'i calitatea vie'ii se referă at,t la condi'iile obiective !n carevia'a umană se constituie c,t şi la modul subiectiv !n care fiecare !şi evaluează propria sa via'ă starede satisfac'ie !mplinire fericire-. +acă fericirea este asociată cu o perspectivă predominant etică cestrate"ii trebuie să adopte individul pentru a ma&imiza fericirea sa- calitatea vie'ii este asociată maimult cu o perspectivă sociolo"ico/politică. 5nteresul cade !n primul r,nd pe determinarea factorilorobiectivi care sunt responsabili de varia'ia calită'ii vie'ii şi pe elaborarea strate"iilor social/politice deac'iune !n vederea sporirii acesteia.*n cadrul tematicii calită'ii vie'ii se desprind trei mari func'ii :

2-/ Dunc'ia de definire opera'ională a obiectivelor dezvoltării social/economice #

>-/ Dunc'ia de feed/bac? al activită'ii social/economice : eficien'a umană ultimă a activită'iisocial/economice este dată de efectul ei asupra calită'ii vie'ii #7-/ Dunc'ia de instrument de evaluare opera'ională a pro"resului social : putem vorbi despre un

pro"res efectiv doar !n măsura !n care s/a !nre"istrat o creştere a calită'ii vie'ii.Kematica calită'ii vie'ii subliniază C.Iamfir se !nscrie !n prezent pe următoarele aliniamente mari :

2-/ Constituirea unui sistem comple& de indicatori ai calită'ii vie'ii.J+e$a !n anii A8 s/a produs o trecere de la setul de indicatori strict economici la o "amă mai lar"ă deindicatori care să caracterizeze via'a colectivită'ii 0 indicatorii sociali. Pe la !nceputul anilor AL8 s/aufăcut eforturi intense de dezvoltare mai departe a indicatorilor pe care colectivitatea !i utilizează spreindicatorii calită'ii vie'ii. %ceşti indicatori preiau indicatorii economici şi sociali !i reinterpretează şichiar remodelează !n aşa fel !nc,t să fie semnificativi pentru estimarea calită'ii vie'ii.” ibidem >2-

>-/ 5dentificarea efectelor ne"ative ale proceselor sociale caracteristice societă'ii contemporaneasupra calită'ii vie'ii.J%mbi'ia este e&trem de ridicată : să ofere un set ultim de criterii de evaluare a stării societă'ii 0 criteriiumane 0 care să depăşească evaluarea e&clusiv economică care este o evaluare sectorială iar nu"lobală. 1fortul este orientat spre oferirea unei formulări opera'ionale a acestor criterii. 1ste o tentativăce poate fi considerată intrarea !ntr/o nouă fază istorică : opera'ionalizarea idealurilor ca precondi'ie atransformării lor din deziderate abstracte !n obiective pra"matice ale ac'iunii”. ibidem >>-

7-/ 1laborarea unui pro"ram reformist de schimbare socială.5deolo"iile calită'ii vie'ii promovează o strate"ie de perfec'ionare a or"anizării e&istenteimplement,nd mecanisme de orientare a sistemelor e&istente spre realizarea obiectivului creşteriicalită'ii vie'ii. J+ouă mari aliniamente sunt cuprinse !n această strate"ie :

a-/ 5mplementarea !n sistemul economic e&istent a orientării "lobale spre creşterea calită'ii vie'ii # b-/ Promovarea de activită'i specific orientate spre acest obiectiv.” p.>>-*n acest conte&t se pot !nscrie pro"rame !n premieră istorică plasate !n sfere şi la niveluri diferite alesocietă'ii : de la promovarea unui tip nou de responsabilitate a !ntreprinderilor pentru calitatea vie'ii demuncă şi umanizare a muncii salaria'ilor pentru calitatea vie'ii colectivită'ii !n care func'ionează p,năla proiectarea unor noi stiluri de via'ă capabile să ofere o via'ă de calitate. 9manizarea mediuluinatural urban socio/cultural şi interpersonal devine obiect al unor pro"rame speciale a cărortehnolo"ie este !n curs de elaborare.

H-/ *n str,nsă le"ătură cu preocupările pentru calitatea vie'ii s/a dezvoltat problematica politiciisociale subsumată orientării sociale active a colectivită'ii bazată pe ideea de elfare 0 stat al

bunăstării.(rientarea curativă adevărate cruciade !mpotriva sărăciei criminalită'ii mar"inalizării şi

izolării pre$udecă'ilor şi intoleran'elor de tot felul- se !mpleteşte cu orientarea constructivăpromovarea unui mediu uman de calitate-. J%ş putea spune !n rezumat că ideea de calitate a vie'ii a

L



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusfost a&ul ideolo"iei perfec'ionării societă'ii moderne a$unsă !ntr/un !nalt stadiu de eficien'ă economicăşi tehnolo"ică”. p.>7- Mitul unei societă'i care se re"lează spontan este depăşit. Etudiile de calitateavie'ii pot contribui la "hidarea şi evaluarea !ntre"ului proces social.

,ndicatori ai calităţii -ieţii. #ăi de creştere a calităţii -ieţii.7e6-oltarea umană şi calitatea -ieţii.

Cea mai spectaculoasă dezvoltare a tematicii calită'ii vie'ii s/a produs !n sfera indicatorilor de calitateavie'ii. Ee distin" două direc'ii de cercetare : prima se concentrează asupra analizei indicatorilor social/economici e&isten'i cu scopul descoperirii semnifica'iei acestora şi deci a "radului de utilizare a lor

pentru analiza calită'ii vie'ii. % doua direc'ie se dezvoltă prin construirea de indicatori specifici aicalită'ii vie'ii.

*n JCalitatea vie'ii 0 teorie şi practică socială” 0 C.Iamfir defineşte indicatorul de calitateavie'ii ca Jrezultat al combinării unui indicator de stare starea mediului ambiant a rela'iilorinterpersonale a tipurilor de muncă oferite etc.- şi unui indicator al criteriului de evaluare alnecesită'ilor aspira'iilor umane-”. 2662 >2/>L- *n plus calitatea vie'ii implică o teorie asupra naturiiumane a sistemului de necesită'i umane a factorilor ce "uvernează dinamica acestora.

*n practica cercetării sociale sunt utilizate frecvent şase tipuri de indicatori ai calită'ii vie'ii :2-/ indicatori ai stării diferitelor componente ale vie'ii umane indicatori ai mediului natural aicondi'iilor de muncă de educa'ie etc.- #>-/ indicatori ai necesită'ilor ) aspira'iilor ce tipuri de muncă doresc oamenii ce tipuri de locuin'ă etc.-#7-/ indicatori complecşi rezulta'i din raportarea stării la necesită'i #H-/ indicatori ai calită'ii percepute a vie'ii 0 determinarea modului !n care membrii unei colectivită'ievaluează ei !nşişi calitatea diferitelor componente ale vie'ii lor #B-/ indicatori de satisfac'ie cu via'a 0 "radul estimat de satisfac'ie cu via'a ca indice sintetic alefectului subiectiv al calită'ii vie'ii #-/ indicatori ai unor simptome critice ale calită'ii vie'ii indicatori de sinucidere boli mentale

optimism sau pesimism alienare-.*n ceea ce priveşte căile prin care se poate realiza creşterea calită'ii vie'ii sociolo"iicontemporani distin" două posibilită'i : pe de o parte perfec'ionarea condi'iilor obiective de via'ă !n

perspectiva necesită'ilor umane şi pe de altă parte perfec'ionarea stilurilor şi modurilor de via'ă faptde natură a ma&imiza calitatea vie'ii !n condi'iile e&istente la un moment dat.

(mul prin construc'ia sa internă şi prin !ntre"ul său sistem de necesită'i format de/a lun"ul amilenii de e&isten'ă este o fiin'ă socială. 1l a creat societatea iar societatea !l modelează pe el. 3i

pentru ca societatea să poată e&ista ea trebuie să asi"ure individului o dezvoltare o evolu'ie optimă.*n'ele"em prin dezvoltare umană Jprocesul de lăr"ire a evantaiului de posibilită'i oferite indivizilor : sătrăiască mult şi !n sănătate să fie instrui'i şi să dispună de resursele necesare unei vie'i convenabile”.=.5atan !n JCalitatea vie'ii 0 teorie şi practică socială” 2662 8- %cestor e&i"en'e fundamentale li se

adau"ă libertatea politică respectarea drepturilor omului respectul de sine şi fa'ă de ceilal'i.%ristotel !nsuşi spunea că structurile sociale nu trebuie $udecate prin prisma banilor şi a

bo"ă'iei ci !n func'ie de măsura !n care acestea mul'umesc oamenii. Eimpla e&isten'ă a veniturilor nuoferă "aran'ia că sunt utilizate !n scopuri pozitive. =unăstarea unei societă'i depinde !ntr/o mai maremăsură de "radul de cuprindere a veniturilor de destina'ia lor dec,t de nivelul acestora. *n multecazuri un nivel modest al veniturilor poate fi !nso'it de un sensibil pro"res !n domeniul dezvoltăriiumane sau invers. +eterminarea unui anumit nivel al calită'ii vie'ii permite stabilirea "radului dedezvoltare umană acesta fiind at,t o componentă a calită'ii vie'ii c,t şi o consecin'ă a creşterii ei.

Pentru a/şi diminua insatisfac'ia de via'ă indivizii !şi schimbă fie condi'iile de via'ă fie nivelule&i"en'elor. *n plus reprezentările oamenilor despre fericirea de fiecare zi se deosebesc de perspectivateoretică referitoare la satisfacerea a absolut tuturor dorin'elor umane. Dericirea depinde de e&perien'eşi criterii personale şi poate surveni !n situa'ii de via'ă dificile. Mai mult nivelul de fericire semodifică cu timpul şi diferă de la un individ la altul. Etabilitatea fericirii este mai fra"ilă dec,t cea asatisfac'iei de via'ă. %ceastă teză poate fi uşor demonstrată prin introducerea şi la !nceputul şi la

@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Russf,rşitul chestionarului de interviu a !ntrebărilor : JC,t de mul'umit sunte'i de via'ăY” şi JC,t deferici'i sunte'iY”

Calitatea percepută a vie'ii este marcată de contradic'ii : "radul !nalt de satisfac'ie de via'ă şi defericire al unei popula'ii nu e&clude lar"a răsp,ndire a simptomelor de nelinişte "rad mare derevendicabilitate an&ietate nervozitate etc.- şi de anomie sentimente de neputin'ă apatiesin"urătate-. Caracterul contradictoriu al ima"inii "enerale se e&plică prin faptul că la mul'i indivizi

bunăstarea este ambivalentă sentimentele pozitive coe&ist,nd cu cele ne"ative.Eatisfac'ia din diferitele domenii ale vie'ii are o influen'ă ma$oră asupra satisfac'iei "enerale de

via'ă. Numeroase cercetări au demonstrat că profesiunea nu este nu numai o scară de satisfac'ie sauinsatisfac'ie ci modifică şi ponderea satisfac'iilor !n celelalte domenii ale vie'ii sociale. Cit,nd studiulrealizat de .Flatzer şi .Iapf !n 26@H !n fosta R.D.F. M.Neder a$un"e la concluzia că cel mai mareinteres pentru individ !l prezintă domeniile sănătate căsnicie venit domenii ce !nre"istrează cele maimari niveluri de satisfac'ie. +atorită faptului că individul se preocupă mai mult de satisfacereatrebuin'elor sale !n domenii pe care le consideră ca cele mai importante satisfac'ia este mai mare !ndomeniile private dec,t !n cele publice ale vie'ii. +e aceea influen'area calită'ii vie'ii individuale prinmăsuri sociale este mai eficace dacă se face nu direct prin presta'ii sociale ci indirect prin măsuriasupra standardului de via'ă şi asupra sănătă'ii care au un impact mai puternic asupra satisfac'iei

"enerale de via'ă. op.cit. B8-*n afara condi'iilor da via'ă obiective "radul de satisfac'ie a vie'ii este determinat şi decaracteristicile socio/demo"rafice şi socio/economice. 1l creşte odată cu nivelul veniturilor şi variază!n func'ie de "en v,rstă stare civilă presti"iu şi independen'ă profesională. Cercetările efectuate !n1uropa (ccidentală şi !n %merica de Nord au demonstrat că odată cu !naintarea !n v,rstă scadenivelul fericirii şi creşte cel al satisfac'iei de via'ă. %nomia an&ietatea ma&imă se constată la !ntrunireacaracteristicilor : v,rstă !naintată se& feminin venit scăzut nivel redus de instruire. Keza crizei v,rsteimi$locii este confirmată de "radul redus de satisfac'ie !nre"istrat de această "rupă de v,rstă mai ales !nceea ce priveşte standardul de via'ă venitul timpul liber şi profesiunea. Eăracii sunt mai nemul'umi'idec,t bo"a'ii !n circa $umătate din domeniile vie'ii domenii influen'ate de fapt de nivelul venitului şide puterea de cumpărare. Eatisfac'ia de via'ă este influen'ată şi de apartenen'a de clasă pătura socială-.

Mai mult indivizii care e&ercită profesii cu presti"iu social inferior celor ale părin'ilor tind să fie mainemul'umi'i de via'ă dec,t cei cu profesiuni mai presti"ioase dec,t cele ale părin'ilor.P.%tteslander 26@2- eviden'iază un aspect mai pu'in perceput : Jmunca salariată este !n

"eneral considerată o nefericire şi orice reducere a timpului de muncă un pro"res”. apud M.Nederop.cit. B2- +e aici pe de o parte săptăm,na redusă de muncă concedii din ce !n ce mai mari

protec'ia femeilor şi a tinerilor sub o anumită v,rstă şi alte avanta$e pentru oamenii muncii salaria'i iar pe de altă parte e&cluderea liber/profesioniştilor şi a cadrelor de conducere de la re"lementările"enerale privind timpul de muncă.

Nivelul de instruire influen'ează pozitiv satisfac'ia de via'ă dar numai !n domeniile : educa'ie profesiune venit standard de via'ă. *n acest conte&t se resimte !nsă tot influen'a venitului mai ridicatcorespunzător nivelului superior de instruire căci satisfac'ia scade de !ndată ce nivelul de instruire nu

mai constituie un mi$loc de ob'inere de posturi bine plătite. Demeile sunt de obicei mai nemul'umitedec,t bărba'ii de toate domeniile vie'ii cu e&cep'ia bisericii cea mai mare diferen'ă de satisfac'ie!nre"istr,ndu/se !n ceea ce priveşte educa'ia urmată de profesiune participare social/politică căsnicie.+iferen'a de satisfac'ie dintre se&e se estompează !n multe domenii ale vie'ii la v,rsta senectu'ii.ibidem-

Nivelul mai redus al aşteptărilor la v,rsta senectu'ii se poate e&plica pe de o parte prin faptulcă v,rstnicii au suportat !n tinere'e perioade de penurie men'in,ndu/şi aşteptările reduse deodinioară. Pe de altă parte !nsă el poate fi şi un efect al v,rstei : cu creşterea e&perien'ei de via'ăindividul a$un"e la bătr,ne'e să/şi adapteze aşteptările la orice situa'ie. +eficitele de satisfac'ieconstituie poten'iale surse de tensiune socială şi pot fi percepute de indivizi drept conflicte sociale detipul conflictelor de clasă ale celor dintre "enera'ii ale celor dintre "enuri care stau la baza mişcărilorde emancipare a femeilor- etc.Cercetările efectuate de Flatzer !n Fermania au confirmat că cele mai intens percepute conflicte se!nre"istrează !n via'a politică !n special !ntre partidele de dreapta şi cele de st,n"a. 1le sunt urmate de

6



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusconflictele de clasă dintre muncă şi capital respectiv dintre bo"a'i şi săraci- de conflictele dintretineri şi bătr,ni şi cele dintre muncitorii autohtoni şi cei imi"ra'i. Conflictele reli"ioase şi cele dintresat şi oraş şi/au pierdut mult din importan'a de altă dată.

Eociolo"ul finlandez 1.%llardt @26LB- a demonstrat că percep'ia conflictelor socialeinfluen'ează numai !ntr/o mică măsură bunăstarea individuală calitatea vie'ii- o reducerenesemnificativă a satisfac'iei de via'ă !nre"istr,ndu/se numai la indivizii ce percep foarte multeconflicte sociale. ( influen'ă mult mai puternică asupra calită'ii vie'ii o au conflictele personale ceafectează practic peste două treimi din popula'ia "lobului. Principalul focar de conflicte personaleeste familia. Cercetările efectuate de Flatzer !n Fermania au relevat că o cincime din indiviziicăsători'i sunt afecta'i de conflictele cu partenerii de via'ă aproape o treime din indivizii cu copii deconflictele cu copiii dar numai 27S din !ncadra'ii !n muncă de conflictele cu cole"ii. Certurile şidiscu'iile care afectează cel mai mult calitatea percepută a vie'ii sunt cele dintre so'i iar cele care oafectează cel mai pu'in cele dintre vecini. apud M.Neder op.cit. B>- Eocietatea satisfăcută este outopie subliniază M.Neder şi ar"umentează astfel :2-/ chiar dacă s/ar putea realiza o !mpăr'ire perfect echitabilă a bunurilor serviciilor şi şanselor !ntreto'i membrii societă'ii ine"alitatea ar continua să e&iste ca urmare a capacită'ii diferite de sesizare şide valorificare a posibilită'ilor oferite #

>-/ nivelul ma&im al satisfac'iei de via'ă este dificil de realizat pentru to'i membrii societă'ii !ntruc,t principalul său determinant este posibilitatea de comparare favorabilă cu alte "rupuri ale popula'iei.%ceasta presupune !nsă ca !n permanen'ă să e&iste indivizi cu o calitate a vie'ii relativ inferioară şi

probabil şi percepută ca atare. Eatisfac'ia ma&imă a celor mai bine situa'i presupune o satisfac'ie maimică a celor mai pu'in bine situa'i căci nu to'i !şi pot ma&imiza concomitent satisfac'ia #7-/ satisfac'ia creşte numai atunci c,nd condi'iile de via'ă se !mbunătă'esc pentru individ mai mult camedia. *mbunătă'irea situa'iei sale presupune o !nrăută'ire fie chiar numai percepută a situa'iei altoraceea ce duce la scăderea satisfac'iei acestora făc,nd imposibilă ma&imizarea creşterii satisfac'iei

pentru to'i membrii societă'ii #H-/ dinamica aşteptărilor proprii e&clude e&isten'a continuă a unui !nalt nivel de satisfac'ie căciaşteptările se schimbă necontenit !n func'ie de condi'iile de via'ă atinse #

B-/ deosebirile dintre sistemele de valori precum şi conflictele permanente e&istente !n interioruldiferitelor comunită'i sociale sporesc sursele de insatisfac'ie #-/ contribu'ia politicii sociale la creşterea "radului de satisfac'ie este şi ea limitată. +oar ea poatedetermina un spor de satisfac'ie mai mare atunci c,nd nu urmăreşte !mbunătă'irea condi'iilor de via'ă

pentru to'i ci numai pentru anumi'i indivizi şi anumite "rupuri sociale #L-/ nivelarea diferen'elor nu trebuie să constituie nici principiul de bază şi nici obiectivul democra'ieicăci ele stau la baza conflictelor sociale condi'ie a pluralismului şi a tendin'ei de creştere a bunăstării.+acă to'i oamenii ar fi mul'umi'i de via'ă societatea n/ar mai evolua căci n/armai e&ista nici omotiva'ie pentru schimbare. ibidem B7/BH-

*n concluzie calitatea vie'ii depinde nu numai de situa'ia !n care se află indivizii ci şi de modul!n care ei percep această situa'ie. Dolosirea indicatorilor de percep'ie subiectivi este mai pu'in

problematică !n cazul investi"ării unor coordonate obiective ale vie'ii cum ar fi veniturile locuin'asitua'ia profesională etc. C,nd este vorba !nsă despre percep'ia stării psihice a "radului de fericire dee&emplu indicatorii subiectivi devin mai operan'i numai !n con$unc'ie cu indicatorii obiectivi.*n prezent cercetările privind calitatea vie'ii reprezintă un domeniul preferen'ial de activitate care !ireuneşte pe sociolo"i şi pe al'i specialişti din sfera ştiin'elor sociale !ntr/un $ustificat efortinterdiscipinar. 1&plica'ia acestei pozi'ii trebuie căutată Jnu numai !n interesul practic/politic al acestei

pozi'ii ci şi !n statutul ontolo"ic şi epistemolo"ic sui/"eneris al calită'ii vie'ii şi al conceptuluicorespunzător !n cadrul realită'ii sociale şi al ştiin'elor acesteia pentru că Jrostul !ntre"ii activită'isociale al societă'ii !nsăşi este de a asi"ura e&isten'a oamenilor”. F.Eocol JCalitatea vie'ii 0 teorie şi

practică socială” 2662 >@-*n Rom,nia studierea calită'ii vie'ii Jare un caracter ur"ent”. 1ste imperativ fundamentarea

unei politici sociale de anver"ură care Jstopeze procesul de de"radare biolo"ică şi spirituală la care afost supus poporul nostru de către re"imul totalitar din perioada 26HB/26@- iar apoi să "răbeascăalinierea calită'ii vie'ii din Rom,nia la standardele vie'ii civilizate”. ibidem >6-

L8



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus*n ultimă instan'ă cheia politicii de ridicare a calită'ii vie'ii la cota optimă este restructurarea

economiei pe bazele principiile pie'ei libere iar cheia succesului acestei reforme este renaştereaomului ca homo economicus şi homo moralis. Numai restructur,nd astfel economia şi numai red,ndu/iomului adevărata sa condi'ie putem reveni !n lumea civilizată. 1conomia de comandă nu poate ducedec,t la sărăcie. %vortonul numit Jom nou” ne !ntoarce !n mod inevitabil spre barbarie.

Tema 1"

Tendinţe ale politicilor de dezvoltare

regională în !om"nia. 1ăsuri legislative.

*n "eneral elementele componente ale corpului politicilor sociale pot fi văzute ca răspunsuri

sectoriale la probleme economice şi sociale care apar !ntr/o oarecare măsură !n orice societatemodernă. *nsă abordările de tip sectorial nu reuşesc !ntotdeauna să facă fa'ă unor aspecte cum ar ficoncentrarea anumitor tipuri de probleme !n diverse zone sau arii "eo"rafice şi nici să dea răspunsuri la

problema discrepan'elor re"ionale e&primate !n termeni de dezvoltare economică şi socială. Politicilede dezvoltare re"ională apar tocmai din necesitatea de a corecta aceste decala$e teritoriale din punct devedere al nivelului de dezvoltare. Ca defini'ie "eneral acceptată cel pu'in la nivelul or"anismeloreuropene politica de dezvoltare re"ională reprezintă Tansam%lul de măsuri pe care autorităţile

guvernamentale centrale le iau n favoarea dezvoltării socio&economice a regiunilor defavorizateTC1M%K Etrasbour" 2662-.

+in punct de vedere istoric politicile re"ionale au fost introduse !n ma$oritatea 'ărilor vest/europene !n perioada 26H@/V8 după perioada de reconstruc'ie postbelică cunosc,nd mai apoi !n aniiVL8 o perioadă de v,rf !n care bu"etele nivelurile subven'iilor e&tinderea zonelor cărora li se acordă

asisten'ă numărul şi diversitatea instrumentelor de politică au atins apo"eul. +eclinul ratelor decreştere economică de la sf,rşitul anilor VL8 şi criza finan'elor statelor au determinat o reevaluare at,t aeficien'ei instrumentelor tradi'ionale de politică re"ională de tipul stimulentelor pentru localizareacapitalului- c,t şi a costurilor politicilor re"ionale !n "eneral. *n consecin'ă !ncep,nd cu $umătatea

L2



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusanilor V@8 s/a făcut sim'ită o reorientare !n ce priveşte obiectivele acestora de la reducereadezechilibrelor re"ionale şi redistribuirea veniturilor şi for'ei de muncă obiective tradi'ionale ale

politicilor re"ionale !nspre promovarea restructurării !ncura$area măsurilor de schimbare structuralăca. urmare a declinului resim'it !n unele zone industriale- stimularea competitivită'ii şi mărireacontribu'iei re"iunilor la creşterea economiilor na'ionale. +e asemenea importan'a unor instrumentede politică re"ională cum ar fi stimulentele ne"ative fa'ă de localizarea firmelor !n zone prospere şiTrelocalizarea activită'ii economice !n teritoriul na'ionalT s/au diminuat accentul pun,ndu/se peinstrumente de tipul asisten'ei pe scară lar"ă pentru dezvoltarea mediului "eneral de afaceri !nre"iunile problemă construirea infrastructurii fizice dezvoltarea sistemelor informa'ionale deconsultan'ă de cercetare ştiin'ifică şi dezvoltare tehnolo"ică de educa'ie şi formare profesională etc.-Carta Oerde 266L-. *n ma$oritatea statelor membre ale 9niunii 1uropene se observă de asemeneatendin'a de reducere a importan'ei măsurilor fiscale de tipul reducerilor şi scutirilor de impozite sau alsubven'iilor pentru firmele care se localizează sau investesc !n re"iunile/problemă- !n favoareaasisten'ei financiare de tipul "ranturilor care prezintă avanta$ul unei mai mari fle&ibilită'i !nadministrare şi sunt mai simplu de controlat Carta Oerde 266L-. *n ceea ce priveşte structurileinstitu'ionale implicate !n politica de dezvoltare re"ională este important de subliniat tendin'a din ce !nce mai puternică spre aplicarea principiului subsidiarită'ii i.e. transferul deciziei la un nivel c,t mai

apropiat de cel al colectivită'ii asupra căreia se răsfr,n"e efectul deciziei respective- !nt,lnită !n multe'ări ale 1uropei (ccidentale deodată cu intensificarea cooperării !ntre sectorul privat sectorul publicşi sectorul nonprofit.

Problemele re"ionale cunosc o varietate de forme de manifestare de la 'ară la 'ară ele fiind produsul unor condi'ii şi factori specifici fiecărui stat. *n consecin'ă la nivelul politicilor de dezvoltarere"ională apar diferen'e de con'inut at,t !n ce priveşte obiectivele urmărite şi instrumentele utilizatec,t şi zonarea sau re"ionalizarea teritoriului na'ional. Metodolo"iile folosite !n delimitarea re"iunilorsunt multiple datorită marii varietă'i de criterii utilizate administrative economice culturale"eo"rafice sociale etc.- iar ale"erea depinde !n mare măsură de obiectivele urmărite. *n "eneral se

poate vorbi de următoarele sisteme de diviziune teritorială:2 2.re"iuni normative "rani'e trasate pe criterii administrative-#

>.re"iuni analitice: a-func'ionale a"re"ări ale unor zone complementare ca resurse activită'i economice etc.-# b-omo"ene a"re"ări ale unor zone cu caracteristici similare-. *n plus pe l,n"ă no'iunea de Tre"iuneT politicile re"ionale se referă şi la no'iunile de TarieT şiTzonăT definite din nou !n func'ie de politica specifică fiecărui stat şi care reprezintă !n principiudecupa$e teritoriale !n vederea aplicării de măsuri cu adresabilitate directă la problemele specificerespectivelor arii sau zone. Kendin'ele de inte"rare şi "lobalizare care afectează din ce !n ce mai mult aspectele dedezvoltare re"ională au condus către necesitatea "ăsirii unor clasificări relativ omo"ene !n ce priveştestructurarea re"iunilor apar'in,nd diferitelor 'ări. 9n e&emplu !n acest sens este TNomenclatoruunită'ilor teritoriale pentru statisticăT N9KE- elaborat de (ficiul de statistică al 9niunii 1uropene

care utilizează o structură ierarhică pe trei niveluri re"iuni N9KEl N9KE> şi respectiv N9KE7-facilit,nd astfel armonizarea statisticilor re"ionale ale 'ărilor membre şi elaborarea politicilor re"ionalecomunitare. Pentru ra'iuni practice care 'in de disponibilitatea datelor statistice şi de implementarea

politicilor re"ionale clasificarea N9KE are la bază diviziunile institu'ionale e&istente !n statelemembre ale 9niunii.

Premise ale politicii de de6-oltare regională n 'om/niaGa fel ca !n cazul oricărui alt element de politică socio/economică elaborarea unei politici

re"ionale suportă Tconstr,n"erileT trecutului prezentului şi viitorului. +eşi !n r,ndul specialiştilor cu preocupări !n domeniul politicilor re"ionale din Rom,nia e&istă o controversă cu privire la e&isten'aunei politici de dezvoltare re"ională !n perioada de dinainte de 26@6 F. Pascariu 266L- cert este că

politicile de Tsistematizare a teritoriuluiT av,nd ca obiectiv declarat atenuarea diferen'elor dintre sat şioraş- Tindustrializarea socialistăT şi principiul Tdezvoltării armonioase a for'elor de produc'ie pe

L>



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusteritoriul 'ăriiT au "enerat efecte pe termen lun" asupra dezvoltării economice şi sociale a $ude'elor'ării. 9nul dintre cele mai importante efecte ale acestor politici a fost rapida industrializare a $ude'elormai pu'in dezvoltate !n detrimentul celor mai dezvoltate prin orientarea investi'iilor !n industrie şiinfrastructură către toate zonele 'ării Tindiferent dacă aceste investi'ii erau $ustificate din punct devedere economicT Carta Oerde 266L-.

+upă 26@6 odată cu renun'area la economia planificată disparită'ile inter/$ude'ene cunosc ocreştere chiar dacă nu spectaculoasă !n special !n ce priveşte indicatorii relativi la infrastructurasocială şi fizică- şi cei economici pia'a for'ei de muncă produc'ia industrială-. %naliza comparativă aindicatorilor pentru anii 2668B şi 266 scoate !n evidentă trei tipuri de situa'ii :

2. *n cazul indicatorilor economici produc'ie industrială număr mediu de salaria'i-: creştereadisparită'ilor re"ionale !nso'ită de o relativă men'inere a ierarhiei $ude'elor !n condi'iile unei scăderi avalorilor indicatorilor la nivel na'ional.

>. *n cazul indicatorilor de infrastructură fizică densitatea liniilor electrificate de cale ferată şia drumurilor publice modernizate-: creşterea disparită'ilor re"ionale !nso'ită de o relativă men'inere aierarhiei $ude'elor !n condi'iile unei creşteri a valorilor indicatorilor la nivel na'ional.

7. *n cazul indicatorilor de infrastructură socială număr de elevi la un profesor respectivnumăr de locuitori la un medic-: creşterea disparită'ilor re"ionale !nso'ită de modificarea ran"urilor

$ude'elor !n ierarhie.Relativa păstrare a ierarhiilor !mpreună cu accentuarea disparită'ilor !n cazul indicatoriloreconomici şi de infrastructură fizică conduc la ima"inea unei dinamici re"ionale care favorizează

$ude'ele cu valori ridicate şi defavorizează $ude'ele cu valori scăzute ale indicatorilor !n 2668.+acă politica de industrializare din perioada de dinainte de 26@6 avut un efect de relativă

reducere a ine"alită'ii inter/$ude'ene odată ci tranzi'ia de la economia planificată la economia de pia'ăar fi fost de aşteptat ca disparită'ile re"ionale cel pu'in !n raport cu indicatori economici să cunoască ocreştere semnificativă. %cest lucru nu s/a !nt,mplat !nsă ca urmare a op'iunii "uvernelor din perioada2668/V6 pentru o viteză scăzută de implementare a reformei !n special !n ce priveşte procesele de

privatizare şi restructurare a !ntreprinderilor. *n schimb creştere relativ mai mare a disparită'ilor seremarcă !n ceea ce priveşte un domeniu mai pu'in TinertT şi anume acela al infrastructurii sociale

concomitent cu o TreaşezareT a ierarhiei $ude'elor !n func'ie de numărul d locuitori ce revin la unmedic respectiv numărul de elevi ce revin un cadru didactic.9n aspect relevant pentru dinamica disparită'ilor re"ionale este scăderea ine"alită'ii veniturilor

la bu"etele locale at,t pre/transfer venituri totale e&clusiv subven'iile de la bu"etul de stat- c,t şi post/transfer venituri totale inclusiv subven'iile de la bu"etul de stat- !n 266 fa'ă de 2662. Parado&aleste !nsă faptul că dacă !n 2662 transferurile subven'iilede la bu"etul de stat au avut ca efect o uşoarăreducere a ine"alită'ii !n 266 efectul subven'iilor este mai de"rabă unul de accentuare a ine"alită'iiveniturilor la bu"etele locale. +atele disponibile indică două consecin'e ma$ore ale politicii de acordare a subven'iilor:

a-tendin'a de conservare a ierarhiei e&istente !n 2662 a $ude'elor !n func'ie de veniturile totalela bu"etele locale#

b-tendin'a de acordare a unor subven'ii mai mari $ude'elor cu o infrastructură fizică maidezvoltată !n defavoarea celor cu infrastructură mai pu'in dezvoltată ceea ce are ca efect !ntărireadisparită'ilor de$a e&istente.

Pe l,n"ă situa'ia actuală a disparită'ilor şi a nivelelor de dezvoltare re"ională un alt elementimportant care TmodeleazăT tendin'ele actuale ale politicii re"ionale !n Rom,nia !l constituie setul de

principii şi mecanisme ale politicii de dezvoltare re"ională promovate de 9niunea 1uropeană aspectrelevant at,t din perspectiva inte"rării 'ării noastre !n 91 c,t şi din perspectiva eli"ibilită'ii !n vedereaob'inerii de suport financiar din partea fondurilor de dezvoltare re"ională ale 9niunii.

Ca re"ulă "enerală finan'area 91 nu !nlocuieşte finan'area statului !n cauză ci estecomplementară acesteia conform principiului adi'ionalită'ii. Ponderea asistentei Comunitare variazăde la >BS la @BS din costul total al proiectului !n func'ie de circumstan'e fiind mai mare !n cazulstatelor sau re"iunilor al căror sector public nu reuşeşte să sus'ină măsurile de dezvoltare prin resurse

proprii. Principalele instrumente financiare ale 91 sunt Dondurile Etructurale şi Dondul de Coeziunecare oferă "ranturi la care se adau"ă =anca 1uropeană de 5nvesti'ii care oferă !mprumuturi pentru

L7



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus proiecte de dezvoltare. +intre toate aceste instrumente financiare ale 91 Dondurile Etructurale suntcele mai relevante pentru aspectele de dezvoltare re"ională. %ceste fonduri sunt !n număr de patruorientate către !ndeplinirea a şase obiective prioritare. +intre cele patru Donduri Etucturale unulvizează !n mod special dezvoltarea re"ională şi este destinat !n principiu celor mai defavorizate re"iuni/ Dondul 1uropean de +ezvoltare Re"ională D1+R-. %cest fond acoperă patru dintre cele şaseobiective ale Dondurilor Etructurale respectiv patru tipuri de re"iuni:

5%iectivul 0 / vizează spri$inirea re"iunilor cu dezvoltare redusă al căror P5= per capita estesub LBS din media 91 din ultimii trei ani. %ceste re"iuni sunt cele mai sărace re"iuni ale 9niunii şi !nconsecin'ă primesc cel mai mare procent de subsidii Re"iunile eli"ibile pentru (biectivul 2 potacoperi state !ntre"i e&: Frecia Portu"alia 5rlanda etc.- iar !n cazul aderării la 9niune a 'ărilorasociate din 1uropa Centrala şi de 1st toate re"iunile acestora ar deveni beneficiare de a$utor financiarconform (biectivului 2.

5%iectivul 2 / 222 S din bu"et- acoperă ariile cu pronun'at declin industrial !n specialindustria siderur"ică şi cea a cărbunelui- şi alte centre industriale cu probleme severe de reconversiesectoare industriale cum ar fi industria de armament industria te&tilă etc.-.

5%iectivul 8% / H6S din bu"et- vizează adaptarea structurală şi diversificarea economică aariilor vulnerabile apar'in,nd re"iunilor rurale cu P5= redus densitate scăzută şi tendin'a de

depopulare care nu sunt eli"ibile pentru (biectivul 2.5%iectvul 9 / 8BS din bu"et- vizează ariile cu densitate redusă a popula'iei şi a fost introdusrecent odată cu aderarea la 9niune a Dinlandei şi Euediei.

Mai !n detaliu asisten'a D+1R este centrată !ndeosebi pe finan'area investi'iilor productiveinfrastructura şi dezvoltarea !ntreprinderilor mici şi mi$locii:

• investi'ii productive care permit crearea sau men'inerea de locuri de muncă permanente#• investi'ii !n infrastructură de dimensiuni variabile !n func'ie de obiectiv inclusiv re'ele trans/

europene pentru re"iunile eli"ibile !n cadrul (biectivului 2#• investi'ii !n educa'ie şi sănătate !n re"iunile eli"ibile !n cadrul (biectivului 2#• dezvoltarea poten'ialului indi"en: dezvoltare locală şi dezvoltarea !ntreprinderilor mici şi

mi$locii#• pro"rame de cercetare/dezvoltare#• investi'ii !n domeniul mediului.

*n ceea ce priveşte 'ările 1uropei Centrale şi de 1st instrumentul financiar al 91 pentruasisten'a acestora !n domeniul politicilor structurale !n perioada de pre/aderare 5EP%- vizează !nspecial politicile !n domeniile mediului şi infrastructurii transporturi- iar alocarea fondurilor estefăcută !n func'ie de popula'ia suprafa'a şi P5=) locuitor ale 'ărilor !n cauză.

%ccesul la asisten'a acordată de 91 prin intermediul Dondurilor Etructurale este condi'ionată bine!n'eles de aderarea la 9niune şi implicit at,t de crearea unor structuri institu'ionale compatibilecu cele comunitare c,t şi de crearea unui cadru le"islativ care să permită implementarea acestora.

Tendinţe a1e politicii de de6-oltare regională n 'om/nia Propuneri de politică regională & Carta .erde

Primii paşi către o strate"ie na'ională coerentă !n domeniul politicilor re"ionale !n Rom,nia au!nceput să fie făcu'i practic !ncep,nd din 266 odată cu lansarea TPro"ramului P;%R1 pentrudezvoltarea re"ionalăT care !şi propunea ca principal obiectiv elaborarea unui set de principiifundamentale care să orienteze !ntrea"a politică re"ională a 'ării. Pro"ramul a fost implementat prin+epartamentul de %dministra'ie Publică Gocală al Fuvernului Rom,niei asistat de o echipă deconsilieri e&terni iar activită'ile sale s/au desfăşurat sub coordonarea unui Frup de Gucru5nterministerial incluz,nd reprezentan'i din ministerele cheie şi autorită'i re"ionale. *n cadrul

pro"ramului a fost elaborată TCarta OerdeT document care sintetizează problemele actuale aledezvoltării re"ionale şi propune un sistem institu'ional !n domeniul politicilor re"ionale ale Rom,niei.

Principalele obiective ale politicii re"ionale propuse !n Carta Oerde sunt:2. pre"ătirea Rom,niei pentru inte"rarea !n 9niunea 1uropeană şi pentru a deveni eli"ibilă !n

vederea acordării unor a$utoare din fondurile structurale ale acesteia#

LH



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus>. reducerea disparită'ilor re"ionale !ntre diferitele re"iuni ale Rom,niei#7. inte"rarea activită'ilor din sectorul public educa'ie !nvă'ăm,nt infrastructură calitatea

mediului etc.- pentru a realiza un nivel superior de dezvoltare a re"iunilor.

*n vederea atin"erii acestor obiective !n Carta Oerde sunt abordate două aspecte semnificative pentru politica re"ională:

a- definirea regiunilor de de6-oltare prin re"ruparea $ude'elor cu niveluri ) profiluricomplementare de dezvoltare recursul la re"rupare fiind $ustificat de creşterea eficien'ei implementării

politicilor de dezvoltare re"ională. Principalele ar"umente pentru reducerea numărului de re"iuni de laH> numărul de $ude'e- la @ numărul de re"iuni de dezvoltare propus !n Carta Oerde- sunt 2. evitareadivizării resurselor disponibile !ntre un număr mare de arii 'intă pentru dezvoltare şi >. evitarea risculuiineficien'ei "enerat de aplicarea politicii de dezvoltare re"ională pe To structură teritorială fra"mentatăcu unită'i mici şi insuficient de puternice pentru a putea atra"e şi derula pro"rame comple&e dedezvoltareT F. Pascariu 266@-.

Procesul de definire a re"iunilor de dezvoltare propuse !n Carta Oerde cuprinde Carta Oerde266L-:

• identificarea $ude'elor vecine cu profiluri economice şi sociale similare 2B "rupări de

$ude'e-#• re"ruparea re"iunilor de similaritate !n re"iuni de dezvoltare definite prin relaţii

funcţionale s.n.(= de tipul infrastructurii de comunicare sau al sistemelor de interac'iune umană @re"iuni de dezvoltare-. Eubre"iunile cu probleme specifice de dezvoltare a"ricole industriale. demediu etc.- sunt definite ca tipuri de arii problemă.

( arie prioritară este o "rupare de oraşe comune sau $ude'e continue sub aspect teritorialcaracterizate prin profiluri asemănătoare de probleme rezolvabile prin politici re"ionale. +iversitatea

problemelor re"ionale impune o diversitate corespunzătoare a unită'ilor de politică re"ională 9PR-.Dunc'ie de aria de cuprindere şi de criteriul de structurare. 9PR ar putea fi:

• subre"iuni de dezvoltare ca $ude'e sau "rupări de $ude'e din cadrul aceleiaşi re"iunicaracterizate prin probleme severe cu caracter "lobal sau specific e&emplu: Keleorman/Fiur"iu/Călăraşi/lalomi'a din Re"iunea de Eud Maramureş/Eăla$/=istri'a/Năsăud din Re"iunea de Nord/Oest-#

• "rupări de comune sau oraşe !nvecinate cu probleme similare specifice din cadrulaceluiaşi $ude' sau din $ude'e !nvecinate e&emplu: arii miniere cu sol de"radat cu declin industrial cu"rad ridicat de poluare etc.-#

• "rupări de comune sau oraşe !nvecinate cu probleme similare comple&e din cadrulaceleiaşi re"iuni sau din $ude'e !nvecinate.

Reducerea disparită'ilor !n rezolvarea problemelor re"ionale implică o politică re"ională cumultiple ac'iuni şi unită'i teritoriale 'intă. +enumirile de unită'i pentru politica re"ională anteriormen'ionate specifică aceste unită'i/'intă. Diecare dintre acestea ar putea avea o func'ie re"ională

distinctă:• regiunile de dezvoltare pentru a orienta politica regională a guvernului$ n sensul

reducerii dezecili%relor teritoriale majore de dezvoltare ntre ariile cele mai dezvoltate !i cele mai puţin dezvoltate; n acela!i timp$ regiunile de dezvoltare sunt cel mai %un cadru de implementare !ievaluare a politicii de dezvoltare regională;

• ariile prioritare pentru a permite structurarea unor programe specifice de dezvoltare ndomeniile industrie( agricultură$ !omaj$ mediu nconjurător etc($ av*nd ca actori nu numai guvernul$ci !i autorităţile la nivel de judeţ$ comună sau ora!( Ariile prioritare$ definite ca su%regiuni sau

grupări de 'ocalităţi$ sunt n mod deose%it utile pentru reducerea disparităţilor intraregionale( Gocalizarea spatială a subdezvoltării şi sărăciei se concentrează !n două arii principale: nord/

estul re"iunea istorică a Moldovei- şi sudul / cea mai e&tinsă zonă a"ricolă a 'ării C,mpia Rom,nă-spre deosebire de vestul şi centrul 'ării care constituie zone mai bo"ate şi mai puternic dezvoltatesitua'ie confirmată de altfel de valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivelul re"iunilor dedezvoltare pentru 266.

LB



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela RusKrebuie !nsă subliniat faptul că re"iunile de dezvoltare nu constituie re"iuni teritorial /

administrative ele neav,nd alt scop dec,t acela de a focaliza resursele !n direc'ia dezvoltării de proiecte inter/sectoriale şi inter/$ude'ene. Prin op'iunea pentru acest tip de definire a re"iuniloreficientă politicilor de dezvoltare re"ională este condi'ionată !n primul r,nd de cooperarea voluntară are"iunilor administrative $ude'ele- cooperare care nu poate fi rezultatul unei decizii coercitive a"uvernului central. Fuvernul !nsă poate stimula cooperarea prin utilizarea pro"ramelor de investi'iicare devin opera'ionale numai atunci c,nd re"iunile administrative au decis să coopereze.

Propunerea de definire a re"iunilor din Carta Oerde are la bază criteriul inte"rării func'ionale poten'iale prin or"anizarea celor opt re"iuni !n $urul unor centre polarizatoare e&emplu laşi pentruRe"iunea Nord/1st Kimişoara pentru Re"iunea Oest Craiova pentru Re"iunea Eud/Oest etc.-. Epredeosebire de criteriul omo"enită'ii acest criteriu de definire presupune e&isten'a uneicomplementarită'i a resurselor activită'ilor economice etc. coeziunea fiind mai de"rabă rezultatulflu&urilor interne re'elelor rela'iilor şi interdependen'elor dintre sub/re"iunile componente localită'izone-. +acă cele @ re"iuni sunt definite !n principal !n func'ie de criteriul func'ionalită'ii cele 2B sub/re"iuni satisfac mai de"rabă criteriul omo"enită'ii !n cadrul fiecărei re"iuni şi implicit al similitudiniidin perspectiva problemelor care le caracterizează.

*n ceea ce priveşte ariile prioritare desemnarea acestora este subiect de redefinire !n func'ie de

evolu'ia !ntre"ului sistem de dezechilibre re"ionale şi de strate"iile de politică re"ională considerate afi prioritare.Cele @ re"iuni de dezvoltare sunt caracterizate printr/o suprafa'ă medie de 78.888 ?mp şi o

mărime medie de >@ milioane locuitori ceea ce duce la o apropiere de media re"iunilor de tip N9KE>27.888 ?mp respectiv > milioane locuitori- !ntr/o măsură mai mare comparativ cu $ude'ele B.88?mp respectiv BH8.888 locuitori- F. Pascariu 266@-.

b( #adrul instituţional necesar pentru implementarea politicilor regionale. Carta Oerde propune două niveluri ale structurii institu'ionale responsabile de elaborarea şi implementareamăsurilor de politică re"ională: 0( un nivel central care presupune un or"anism compus din reprezentan'ii ministerelora"en'iilor centrale %"en'ia Na'ională pentru Privatizare Dondul Proprietă'ii de Etat- şi

asocia'iilor)or"aniza'iilor Dedera'ia (raşelor din Rom,nia sindicate- relevante pentru dezvoltareare"ională Consiliul Na'ional pentru +ezvoltare Re"ională / CN+R- cu rol !n elaborarea strate"ieina'ionale subordonat Fuvernului Rom,niei# 2( un nivel re"ional care presupune constituirea unor unită'i specializate %"en'iile pentru+ezvoltare Re"ională / %+R- ca or"aniza'ii non/"uvernamentale independente cu rol de coordonareintra/re"ională a pro"ramelor de dezvoltare conduse de un Consiliu care să includă reprezentan'iiconsiliilor $ude'ene prefecturilor asocia'iilor inter/comunale asocia'iile fermierilor etc.

Conform propunerii sarcinile CN+R ar urma să fie Carta Oerde 266L-:• ela%orarea Programului aţional de /ezvoltare +egională;• formularea propunerilor adresate guvernului pentru sta%ilirea 6ondului aţional de

/ezvoltare +egională #6/+) !i a surselor de asigurarea acestui fond;• luarea deciziilor de alocare a 6/+ pentru diferite fonduri de dezvoltare regională

#conform principiilor de %ază ale 6ondurilor Structurale n(a();• ela%orarea unor propuneri legislative !i de noi reglementări n domeniul dezvoltării

regionale;• stimularea cooperării ntre regiuni !i su%regiuni$ judeţe sau municipalităţi similare sau

diferite$ din punct de vedere al nivelului sau al profilului de dezvoltare( Această cooperare ar conducela diminuarea sau ciar eliminarea pro%lemelor specifice prezente n unele arii&pro%lemă;

• administrarea 6/+$ c*t !i monitorizarea 6ondurilor de /ezvoltare +egionale #6/+)(CN+R s/ar constitui !ntr/o interfa'ă !ntre Fuvernul Rom,niei şi %"en'iile de +ezvoltare

Re"ională. Ee pro"nozează că sarcinile sale să fie !ndeplinite prin ne"ocieri cu re"iunile direct

implicate ne"ocierile ar avea !n vedere con'inutul pro"ramelor de dezvoltare re"ională care le vizează!n mod direct dar şi ministerele şi or"aniza'iile non/"uvernamentale irnplicate. Ga un nivel mai

L



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusopera'ional CN+R ar avea autoritatea de a decide distribuirea DN+R către fondurile re"ionale D+R şi%+R %"en'iile de +ezvoltare Re"ională-.

*n ce priveşte %"en'iile de +ezvoltare Re"ională acestea sunt responsabile de punerea !n practică a politicii de dezvoltare re"ională !n ariile teritoriale respective. Ecopul principal va fi promovarea dezvoltării socio/economice a re"iunii respective !n acord cu principiile definite la nivelna'ional prin politica de dezvoltare re"ională.

%+R vor fi responsabile de ne"ocierea cu CN+R a fondurilor Pro"ramului de +ezvoltareRe"ională P+R- inclusiv a clauzelor prevăzute !n contractele de finan'are.

%+R sunt responsabile at,t de rela'iile cu administra'ia centrală CN+R- c,t şi de cele cuadministra'ia locală $ude'e şi comunită'i locale-:

2. Responsabilită'i le"ate de rela'ia cu CN+R:• aplicarea pro"ramelor de dezvoltare re"ională !n concordan'ă cu prevederile

Pro"ramului Na'ional pentru +ezvoltare Re"ională#• "estionarea resurselor acordate de către CN+R pentru implementarea pro"ramului de

dezvoltare re"ională #• informarea CN+R cu privire la problemele specifice re"iunii.

>. Responsabilită'i fa'ă de re"iune:• definirea şi aplicarea pro"ramului de dezvoltare re"ională#• ob'inerea din partea CN+R a fondurilor necesare#• administrarea Dondului pentru +ezvoltare Re"ională !n cazul sarcinilor care pot fi

rezolvate !n mod optim la nivel local.

Dunc'ia principală a %+R va fi elaborarea şi implementarea strate"iei de dezvoltare re"ională şia planului de "estionare a fondului aferent. Consiliul %+R va func'iona !n baza propriului or"anisme&ecutiv şi opera'ional. Dunc'iile sale vor fi pe de o parte le"ate de activită'ile de secretariat iar pe dealtă parte de implementarea politicii de dezvoltare re"ională cu sau fără cooperarea cu alte institu'ii-.

*n ce priveşte finan'area cel mai important instrument al %+R va fi Dondul de +ezvoltarea

Re"ională D+R- care va permite realizarea pro"ramelor re"ionale. %"en'iile de +ezvoltare Re"ionalăurmează să fie create pe bază de cofinan'are utiliz,nd fonduri publice private şi interna'ionale. +inacest punct de vedere sursele de finan'are pentru %+R ar putea fi:

• Dondul Na'ional de +ezvoltare Re"ională#• bu"etele locale ale oraşelor şi comunelor din diferite re"iuni# sectorul privat#• a"en'iile interna'ionale de finan'are.

*n cazul !n care Fuvernul va aloca fonduri pentru pro"ramele de dezvoltare re"ională şi vadele"a autoritatea la nivel re"ional pentru alocarea fondurilor unor proiecte individuale va fi necesarăstabilirea criteriilor pentru distribuirea de fonduri. %ceste criterii vor include re"uli pentru tipurile decosturi pentru autofinan'are pentru tipurile de contribu'ii care pot fi implicate etc.

Cadrul institu'ional propus este unul care evită solu'ia !nalt centralizată a proiectării şiadministrării politicii re"ionale de către departamentele administra'iei centrale de stat la nivelulministerelor- prin crearea unei institu'ii relativ independente func'ional CN+R-. Kotodată.responsabilitatea implementării politicilor re"ionale este dele"ata re"iunilor !n spe'ă %"en'iilor de+ezvoltare Re"ională.

,niţiati-e regionaleCa urmare a propunerilor făcute !n Carta Oerde şi a dezbaterilor acestora din cadrul Conferin'ei

cu tema TPolitica de dezvoltare re"ională !n Rom,niaT din 2>/27 mai 266L deşi !n absen'a unui suportle"islativ şi a institu'iilor necesare la nivel central respectiv CN+R DN+R- !n iunie respectivseptembrie 266L luaseră de$a fiin'ă două a"en'ii de dezvoltare la nivelul re"iunilor Eud %+R Eud

Muntenia- respectiv Eud/Oest %+R EudOest (ltenia-. *n aprilie 266@ alte două a"en'ii %+R Eud/1st respectiv %+R Nord/Oest- trecuseră de faza de or"anizare şi se aflau !n faze avansate !n ceea ce priveşte formalită'ile de !nfiin'are. Ca urmare a ine&isten'ei unui cadru formal care să re"lementeze !nmod specific structurile institu'ionale implicate !n politicile re"ionale toate cele patru a"en'ii au fost

LL



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus!nfiin'ate ca asocia'ii %+R Eud/Oest %+R Eud/1st- sau funda'ii %+R Eud %+R Nord/1st- pe bazaGe"ii >2)26>H. 9n studiu realizat !n aprilie 266@ O. Platon 266@ nepublicat- eviden'ia ca principalesurse de motiva'ie ale acestei rapide Tdezvoltări institu'ionaleT următorii factori:

• 1&perien'a dob,ndită !n cadrul diverselor pro"rame P;%R1 P%1M D5+1G etc.- dinultimii >/7 ani.

• 5dentificarea de către autorită'ile locale de noi posibilită'i de a rezolva unele probleme

e&istente cu a$utorul a"en'iei.• (cuparea unei pozi'ii c,t mai favorabile pe lista "ranturilor pentru dezvoltare.

*n cazul tuturor celor patru a"en'ii poate fi identificat un set de trăsături problemă comune:• 5mplicarea lor !n proiecte care vizează mai de"rabă dimensiunea dezvoltării locale şi

mai pu'in dezvoltarea re"ională.• +ependen'a ridicată de prefecturi cu e&cep'ia a"en'iei Eud/1st- acestea dovedindu/se

!n cele mai multe cazuri semnificativ mai active dec,t consiliile $ude'ene prin punerea la dispozi'ie aunor resurse minimale sediu. echipament- necesare func'ionării a"en'iei.

• Gipsa unei le"ături !ntre obiectivele percepute ca necesit,nd finan'are şi o strate"ie dedezvoltare re"ională coerentă. +e altfel nu e&istă o !n'ele"ere clară asupra necesită'ii de elaborare aunei strate"ii de dezvoltare re"ională şi asupra modului !n care ar putea fi pusă !n practică aceastadator,ndu/se fără !ndoială faptului ca membrii a"en'iei au mai de"rabă e&perien'a proiectelor locale.

• Gipsa clarită'ii !n ce priveşte procedurile de co/finan'are inter$ude'eană a unor proiecte.• Cooperare relativ redusă cu al'i actori locali relevan'i.• %ltă problemă deşi nu simptomatică este cea a cooperării inter$ude'ene concretizată !n

ezitarea sau chiar refuzul unor $ude'e de a participa la constituirea macrore"iunilor aşa cum au fost ele propuse !n Carta Oerde pe motive de afinită'i politice sau datorită dorin'ei de a fi inte"rate !n re"iunicu $ude'e mai dezvoltate.

Măsuri legislati-e

$3- 4egea privind dezvoltarea regională în !om"nia

*ncep,nd cu luna ianuarie 266@ !n cadrul +epartamentului de %dministra'ie Publică Gocală afost constituită 9nitatea de Politică Re"ională alcătuită din reprezentan'ii a 28 ministere şidepartamente. %ceasta urma să devină nucleul viitoarei %"en'ii Na'ionale pentru +ezvoltareRe"ională institu'ie aflată !n subordinea primului ministru şi av,nd ca atribu'ii principale elaborarea

proiectului unei strate"ii na'ionale de dezvoltare re"ională mana"eriatul financiar şi tehnic al Dondului Na'ional de +ezvoltare Re"ională evaluarea tehnică şi financiară a proiectelor finan'ate din acest fondcare vor fi supuse aprobării Consiliului Na'ional de +ezvoltare Re"ională şi coordonarea şi inte"rarea

politicilor sectoriale !n cadrul re"iunilor de dezvoltare. *n iulie 266@ apare Ge"ea privind dezvoltareare"ională !n Rom,nia care stabileşte cadrul institu'ional şi obiectivele politicii de dezvoltare.Principalele diferen'e fa'ă de propunerile efectuate !n Carta Oerde constau !n:

1. *nfiin'area unei noi institu'ii la nivel central pe l,n"ă CN+R. şi anume %"en'ia Na'ională de+ezvoltare Re"ională cu competen'e mai de"rabă e&ecutive asi"ură mana"ementul DN+R"estionează fondurile alocate de 91 at,t !n perioada de preaderare c,t şi după aderare acordă asisten'ade specialitate %+R/urilor etc.- !n timp ce competen'ele CN+R sunt definite !n principal la nivelul

proceselor decizionale şi monitorizării utilizării fondurilor alocate.2. Gibertatea totală de asociere a consiliilor $ude'ene pentru a forma re"iuni de dezvoltare.

Ge"ea nu men'ionează re"iunile care ar urma să se !nfiin'eze şi nici numărul de re"iuni posibile ceeace implică posibilitatea asocierilor pe diverse criterii nu numai de inte"rare func'ională sau

omo"enitate. 9nul din criteriile probabile este aşa cum o arată e&perien'a de p,nă acum cel bazat peafinită'i politice. Ein"urul factor restrictiv !l constituie condi'ionarea de avizul "uvernului.!. Etructura or"anizatorică a Consiliilor de +ezvoltare Re"ională şi a Consiliului Na'ional de

+ezvoltare Re"ională. *n ceea ce priveşte Consiliile re"ionale s/a renun'at la propunerea relativă la o

L@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Ruslar"ă reprezentare a diverselor or"aniza'ii şi asocia'ii C+R/urile fiind alcătuite din preşedin'iiconsiliilor $ude'ene şi c,te un reprezentant al consiliilor locale municipale orăşeneşti şi comunaledesemna'i de fiecare $ude' pe durata mandatului. +eşi mai pu'in TparticipativăT această formulă estefără !ndoială mai eficientă din punct de vedere or"aniza'ional. *n le"e se specifică !nsă posibilitatea de

participare ca invita'i a reprezentan'ilor altor institu'ii şi or"aniza'ii relevante. *n ceea ce priveşteCN+R acesta are in componen'a sa pe preşedin'ii şi vicepreşedin'ii consiliilor pentru dezvoltarere"ională şi la paritate cu numărul acestora s.n.- reprezentan'i ai "uvernului desemna'i prin hotăr,rede Fuvern ceea ce asi"ură o putere de ne"ociere relativ e"ală a reprezentan'ilor celor două nivele:central şi re"ional. +e asemenea această formulă reduce !n mare măsură unul din posibilele riscurisemnalate de e&per'i 5. 5anoş 266@- şi anume acela de direc'ionare a fondurilor de dezvoltarere"ională spre rezolvarea unor aspecte sectoriale punctuale sub presiunea momentului care cad !nsarcina unor ministere.

$$3- !egimul zonelor de%avorizate9nul din elementele importante ale politicii de dezvoltare re"ională !l constituie fără !ndoială

criteriile de definire a zonelor defavorizate precum şi măsurile de stimulare a dezvoltării acestor zone.*n ce priveşte criteriile (rdonan'a de 9r"en'ă a Fuvernului Rom,niei privind Re"imul Ionelor

+efavorizate le defineşte pe acestea din urmă ca fiind Tarii "eo"rafice strict delimitate teritorial care!ndeplinesc una din următoarele condi'ii:a( au structuri productive monoindustriale care !n activitatea zonei mobilizează mai mult de

B8S din popula'ia salariată#b( sunt zone miniere unde personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective !n urma

aplicării pro"ramelor de restructurare#c( !n urma lichidării restructurării sau privatizării unui) unor a"en'i economici apar concedieri

colective care afectează mai mult de >BS din numărul an"a$a'ilor cu domiciliul stabil !n respectivazonă#

d( rata şoma$ului depăşeşte cu >BS rata şoma$ului la nivel na'ional#e( sunt lipsite de mi$loace de comunica'ii şi infrastructura este slab dezvoltată.T

Ionele defavorizate se !nfiin'ează la propunerea consiliilor locale sau $ude'ene cu avizulConsiliilor de +ezvoltare Re"ională şi pe baza documenta'iei %+R cu aprobarea Consiliului Na'ionalde +ezvoltare Re"ională. Perioada !n care o arie "eo"rafică poate fi declarată Ionă +efavorizatăvariază !ntre cel pu'in trei ani şi ma&imum zece. Principalele măsuri prevăzute pentru suportul Ionelor+efavorizate vizează stimularea investi'iilor !n Ionă prin acordarea de facilită'i fiscale scutirea deta&e impozite- "arantarea creditelor e&terne finan'area proiectelor de investi'ii prin coparticipare lacapitalul social etc. pentru a"en'ii economici care au sediul şi !şi desfăşoară activitatea !n Ionă cucondi'ia ca prin investi'ia realizată să fie create noi locuri de muncă pentru for'a de muncă neocupatăsau pentru membrii familiilor acestora care domiciliază !n Ionă.

*n plus !n cazul Ionelor cu o rată a şoma$ului care depăşeşte cu B8S media na'ională pot fistabilite facilită'i suplimentare pentru persoanele fizice cu domiciliul şi locul de muncă !n Ionă şi cu

venitul sub venitul mediu pe economie: facilită'i de natură fiscală viz,nd impozitul pe venit- şi)sautarife reduse pentru transport. *n ce priveşte administrarea şi monitorizarea măsurilor luate !n Ionăacestea revin !n principal %"en'iei de +ezvoltare Re"ională.

Conform criteriilor de declarare a zonelor defavorizate este de aşteptat ca e&cept,nd zoneleminiere re"iunea Nord/1st să prezinte cele mai multe propuneri eli"ibile av,nd !n vedere chiar şinumai faptul că patru din cele şase $ude'e care constituie aveau !n mai 266@ rate ale şoma$ului caredepăşeau cu mai mult de >BS din media na'ională =otoşani / 2>6 Neam' / 2H@ Euceava / 2>>Oaslui / 27 media na'ională / 68- şi lăs,nd la o parte celelalte criterii.

Principala problemă pe care o ridică setul de criterii prezentat mai sus este centrarea !ndeosebi pe zonele cu probleme specific industriale şi neacoperirea zonelor a"ricole cu popula'ie !mbătr,nităvenituri reduse şi a"ricultură de eficien'ă relativ redusă cum ar fi zonele cuprinse !n $ude'eleKeleorman Călăraşi Fiur"iu 5alomi'a zone care nu se pot califica drept eli"ibile dec,t eventualconform criteriului e- / lipsa mi$loacelor de comunica'ii şi infrastructura slab dezvoltată.

L6



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus+eşi situa'ia disparită'ilor re"ionale e&istente la ora aceasta !n Rom,nia nu indică un decala$

mai mare !ntre re"iuni $ude'e- dec,t !n cazul Marii =ritanii (landei sau Freciei este de aşteptat ca odată cu o abordare mai Thotăr,tăT a reformei economice acest decala$ să crească !n defavoareare"iunilor mai slab dezvoltate. %bsen'a unor strate"ii coerente de dezvoltare re"ională !nseamnă

practic a lăsa eforturile de reducere a disparită'ilor re"ionale !n seama politicilor sectoriale sau a unorabordări ad/hoc punctuale. %cest tip de abordare este !nsă pu'in eficace !n situa'ia !n care !n Rom,niae&istă zone industriale tradi'ionale bazine carbonifere şi siderur"ice etc.- caracterizate printr/o foarteslabă diversificare a activita'ilor economice şi zone rurale cu suprafe'e a"rare !ntinse şi o lipsă acută de

popula'ie activă !n a"ricultură. 5mplementarea unei politici de dezvoltare coerente şi implicit a unui cadru institu'ional adecvat

este relevantă at,t din perspectiva evolu'iei interne a disparită'ilor re"ionale c,t şi din perspectiva"lobalizării şi inte"rării !n structuri trans/na'ionale respectiv 91-. 9n element important !n procesulde implementare a unei astfel de politici este şi capacitatea de monitorizare şi evaluare at,t arealită'ilor re"ionale c,t şi a strate"iilor aplicate capacitate care se concretizează prin elaborarea unuisistem de indicatori relevan'i pentru dezvoltarea economică şi socială la nivel re"ional. +e altfelacesta este un punct e&trem de sensibil la ora actuală deoarece implică !n primul r,nd definirea unorre"iuni statistice care să poată oferi informa'ie relevantă.

9nul din efectele propunerilor făcute !n Carta Oerde a fost preluarea celor @ re"iuni de cătreComisia Na'ională de Etatistică şi utilizarea lor ca re"iuni statistice compatibile cu normele 1urostatnomenclatura N9KE-. %ceasta ridică !nsă două tipuri de probleme: 2. re"iunile de dezvoltare potsuporta un proces de redefinire ca urmare a noului cadru le"islativ şi >. macrore"iunile definite !nCarta Oerde sunt relativ etero"ene !n interior şi !n consecin'ă informa'ia a"re"ată pe @ re"iuni estedificil de utilizat !n scopul elaborării unor măsuri de dezvoltare re"ională. Propunerile alternativevizează definirea re"iunilor statistice !n func'ie de cele 2B subre"iuni propuse !n Carta Oerde +.Eandu 266@- care prezintă un "rad de omo"enitate mai ridicat şi permit o analiză mai detaliată aevolu'iei realită'ilor re"ionale.

( problemă rămasă oarecum deschisă este cea a constituirii viitoarelor re"iuni de dezvoltare.Cooperarea voluntară se numără desi"ur printre cele mai importante şi dezirabile criterii de definire a

re"iunilor. Krebuie !nsă subliniat că Tistoria conteazăT ceea ce !nseamnă că viitoarea confi"ura'ie are"iunilor va deveni cadrul de elaborare şi implementare a strate"iilor de politica re"ională pe termenlun". ( cooperare bazată pe criterii relative la prezent cum ar fi afinită'ile politice) etnice !ntremembrii consiliilor $ude'ene ai diferitelor $ude'e prezintă riscul unei viitoare chestionări şi contestări acomponentei unei re"iuni constituite pe astfel de criterii. +acă zonele defavorizate şi ariile prioritaresunt !n mod firesc supuse unor ac'iuni de redefinire !n cazul re"iunilor de dezvoltare. care implică un

proces relativ comple& de Tconstruc'ie institu'ionalăT. !ncercările de redefinire nu pot avea dec,t unimpact ne"ativ asupra eficien'ei strate"iilor re"ionale de dezvoltare.

9n aspect deocamdată nedefinit al politicii re"ionale este cel al criteriilor şi metodolo"ieifolosite pentru acordarea finan'ării)"ranturilor şi alocarea fondurilor. %cest aspect corespunde de altfelunei mai vechi dileme a politicilor re"ionale: a$utorul acordat de stat trebuie diri$at cu prioritate către

re"iunile mai dezvoltate !n ideea că ele se vor transforma !n Tre"iuni locomotivăT 5. 5anoş 266@- !n privin'a creşterii economice sau spre re"iunile slab dezvoltate deşi !n acest caz efectul a$utoareloracordate nu va fi vizibil dec,t pe termen lun"Y

(p'iunea pentru prima variantă !n cazul Rom,niei ar !nsemna pe de o parte o ad,nciresemnificativă a disparită'ilor pe termen scurt şi mediu cu riscul ca ea să se reproducă şi pe termenlun"- iar pe de altă parte ar "aranta probabil un efect imediat !n ce priveşte atra"erea de investi'iistrăine şi implicit dezvoltarea economică. Modalitatea de definire a celor opt re"iuni de dezvoltare pe

baza criteriului de inte"rare func'ională propusă !n Carta Oerde scoate !n eviden'ă o a treiaalternativă care pune accent pe alocarea preferen'ială a fondurilor către centrele de dezvoltare dinre"iunile sărace centre care să func'ioneze ca poli de creştere pentru respectiva zonă +. Eandu 266@-.

+incolo de op'iunea pentru una sau alta dintre aceste alternative procesul de alocare afondurilor ridică o altă problemă deosebit de importantă şi anume pe cea a competi'iei. +eşi nu aparee&plicit nici !n Carta Oerde nici !n Ge"ea privind dezvoltarea re"ională acest aspect decur"e firesc dinmodalitatea de elaborare a cadrului institu'ional prin care principalul instrument financiar al

@8



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus%"en'iilor de +ezvoltare Re"ională respectiv Dondul de +ezvoltare Re"ională- are ca principală sursăde constituire Dondul Na'ional de +ezvoltare Re"ională care !n cele din urmă este o resursă limitată.Consecin'a firească a acestui fapt nu poate fi dec,t competi'ia !ntre a"en'ii respectiv proiectele şi

pro"ramele propuse de acestea- pentru a atra"e o c,t mai mare finan'are din acest fond . Problemacompeti'iei !n ce priveşte ob'inerea "ranturilor este unul din Tpunctele fierbin'iT ale oricărei strate"iicare implica un astfel de aspect datorită puternicei le"ături !ntre competi'ie şi performan'ainstitu'ională.

*n "eneral competi'ia produce stimulente şi impune o disciplină care are ca rezultat un nivelmai !nalt de performan'ă. +acă !n domeniul economicului lucrurile sunt relativ clare rela'ia dintrecompeti'ie şi performan'ă fiind !n cele mai multe cazuri una de determinare directă şi pozitivă !ndomenii precum cel care face obiectul acestui capitol rela'ia dintre competi'ie şi performan'ăinstitu'ională este condi'ionată de "radul de specificitate al activită'ilor institu'iilor i.e. "radul !n care e

posibilă specificarea obiectivelor unei activită'i particulare a metodelor pentru atin"erea acestorobiective şi a căilor de a controla atin"erea obiectivelor- %. 5srael 266H-.

*n cazul actorilor institu'ionali relevan'i pentru politica de dezvoltare re"ională !n spe'ă %+R-se poate vorbi !n "eneral de un "rad de specificitate mai de"rabă redus dezavanta$ care poate ficompensat a- la nivelul a"en'iilor prin accent pus pe formarea şi profesionalizarea personalului b-

printr/o c,t mai mare transparen'ă !n ceea ce priveşte criteriile de alocare a resurselor de la nivelcentral c- de o coeren'ă ridicată a TfilozofieiT)principiilor care fundamentează strate"ia na'ională şi bine!n'eles de o c,t mai clară e&plicitare a acesteia )acestora.

Tema 1&

#specte ale politicii sociale în lume. Perspectivele politicii sociale din !om"nia în conte0tul europenizării şi

globalizării.

Etrate"ia Comunită'ii 1conomice 1uropene !n domeniul politicii sociale are ca principalobiectiv !mbunătă'irea condi'iilor de via'ă şi de muncă crearea de posibilită'i privind satisfacereanevoilor !n materie de folosirea for'ei de muncă prote$area mediului natural şi favorizarea dezvoltăriiculturii. %d,ncirea procesului de inte"rare implică o mai mare libertate de circula'ie a persoanelor !ntre'ările membre intensificarea contactelor sociale valorificarea la ma&imum a rezervelor europene dem,nă de lucru la cel mai !nalt nivel de calificare.

9n deziderat de primă intensitate al Comunită'ii 1conomice 1uropene !l reprezintă

intensificarea eforturilor !n direc'ia creşterii nivelului de trai. C.1.1. comportă şi o importantădimensiune socială. (biectivele sale sunt deopotrivă sociale şi economice tot mai frecvente&prim,ndu/se păreri !n direc'ia creării unei “zone sociale europene”.

Necesitatea ameliorării competitivită'ii industriei europene transformarea Pie'ei Comune1uropene !ntr/o veritabilă pia'ă internă fără frontiere introducerea de noi tehnolo"ii avansate reclamăo politică socială mai dinamică viz,nd !ntrea"a "amă a problemelor le"ate de ocuparea for'ei demuncă tineret "rupuri sociale defavorizate ameliorarea condi'iilor de muncă şi altele.

( politică activă !n favoarea ocupării for'ei de muncă va fi !ntotdeauna necesară pentru adiminua impactul schimbărilor structurale din economie.

9rmare a creşterii numărului şomerilor !n C.1.1. s/a elaborat o strate"ie comună de luptă!mpotriva şoma$ului. %stfel s/a avut !n vedere ca restructurarea ramurilor de activitate confruntate cudificultă'i economice să nu se realizeze !n detrimentul celor ce muncesc reducerea locurilor de muncăfăc,ndu/se !n paralel cu o reorientare profesională a acestora.

@2



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela RusKotodată C.1.1. se pronun'ă !n favoarea unei politici europene a pie'ei de muncă fundată pe o

mai bună cunoaştere a problemelor muncii şi pentru o mai intensă cooperare !ntre serviciile na'ionalede plasare a for'ei de muncă !n vederea reducerii dezechilibrului !ntre ofertă şi cererea de muncă.

( aten'ie deosebită trebuie acordată cate"oriilor de popula'ie cu o rată ridicată a şoma$ului 0tineri şi femei 0 precum şi celor fără locuri de muncă pe lun"i perioade de timp cu at,t mai mult cu c,taceştia din urmă sunt foarte numeroşi.

+atorită creşterii mai accentuate a şoma$ului !n r,ndul tinerilor C.1.1. a luat o serie deini'iative viz,nd:

- e&aminarea dificultă'ilor inclusiv a celor le"ate de salarizare de recrutare a tinerilor#- !ncadrarea !n muncă a tinerilor defavoriza'i prin identificarea problemelor lor şi e&tinderea

contactelor !ntre serviciile şi or"anismele competente#- spri$inirea tinerilor cu ini'iativă activitatea lor necesit,nd o mai mare recunoaştere.Pentru formarea profesională şi o mai bună adaptare la necesită'ile economice şi sociale actuale

şi de perspectivă ac'iunea comunitară a beneficiat de asisten'a Centrului 1uropean pentru +ezvoltareaDormării Profesionale cu sediul la =erlin. Consiliul ministerial al C.1.1. a adoptat mai multe rezolu'iireferitoare la:

- pre"ătirea socială şi profesională a tinerilor pentru via'ă#

- realizarea unor pro"rame de pre"ătire profesională asi"ur,nd o mai mare e"alitate de şanse pentru femei#

- or"anizarea formării profesionale la nivel re"ional şi local#- controlul şi recunoaşterea studiilor şi diplomelor#- protec'ia socială şi concediile de studii.*n articolul 226 al Kratatului de la Roma se prevede e&pres e"alitatea !ntre bărba'i şi femei !n

domeniul salarizării. %cest principiu a fost concretizat !ntr/o directivă aplicată din 26L. *n 26L@ o altădirectivă eviden'iază e"alitatea de tratament !n ceea ce priveşte !ncadrarea !n muncă formarea şi

promovarea profesională condi'iile de muncă iar din 26@H toate discriminările le"ate de re"imul le"alal securită'ii sociale au fost interzise. *n vederea realizării acestui deziderat ac'iunile comunitare au

urmărit două aspecte:- modificarea atitudinii tradi'ionale privind rolul bărba'ilor şi femeilor !n societate#- !ncura$area participării femeilor şi !n sectoarele de activitate ce implică un nivel superior de

responsabilitate.*n ceea ce priveşte "rupurile sociale defavorizate politica socială comunitară s/a orientat !n

direc'ia e&aminării mi$loacelor de asi"urare a unui sistem de protec'ie şi securitate socială pentrucate"orii cum ar fi handicapa'ii săracii persoanele !n v,rstă etc.

*ntruc,t handicapa'ii reprezintă circa 28S din popula'ie Comunitatea acordă o aten'iedeosebită !ncadrării !n muncă şi mai bunei inte"rări !n societate a acestora. +intre ini'iativele adoptate!n această problemă sunt de re'inut:

- pro"ramul de ac'iune din 26LH cu privire la !ncadrarea !n muncă a handicapa'ilor#

- spri$inirea participării handicapa'ilor la via'a socială precum şi creşterea importan'eiserviciilor specializate#

- diverse ac'iuni ale Comisiei viz,nd ameliorarea condi'iilor de via'ă ale handicapa'ilor şifavorizarea deplasării lor prin adaptarea corespunzătoare a locuin'elor şi a accesului !ninstitu'ii.

Problemele securită'ii şi sănătă'ii la locul de muncă ocupă un loc central mai ales av,nd !nvedere faptul că !n C.1.1. accidentele la locul de muncă cauzează moartea a 288888 persoane anual şirănirea altor milioane. *n acest sens au fost alocate importante mi$loace financiare urmărindu/se at,t

prevenirea accidentelor c,t şi securitatea şi protec'ia locului de muncă.+e asemenea C.1.1. şi/a intensificat eforturile !n direc'ia realizării unor proiecte menite să

a$ute la desăv,rşirea procesului de inte"rare. %ceasta este menită să asi"ure totala libertate de mişcare!ntre 'ările membre pentru persoane mărfuri servicii şi capital. 5nstrumentele financiare comunitarevor urmări cinci obiective ma$ore:

- dezvoltarea re"iunilor rămase !n urmă#

@>




- revitalizarea zonelor cu industrie !n declin#- lupta !mpotriva şoma$ului#- asisten'ă pentru !ncadrarea tinerilor !n muncă#- adaptarea structurilor a"ricole.9rmărind definirea unor drepturi sociale fundamentale !n februarie 26@@ a fost !ntocmit un

document privind dezvoltarea politicii sociale comunitare enun',ndu/se ca obiective prioritare:

- !mbunătă'irea condi'iilor de via'ă şi de muncă. +ouă probleme sunt !n prim planul aten'iei:implementarea noului pro"ram de ac'iune pentru sănătate şi securitate !n domeniul munciişi luarea !n considerare a problemelor sociale ridicate de ac'iunea de standardizare şiarmonizare tehnică#

- asi"urarea condi'iilor pentru libera circula'ie şi tratamentul e"al al celor ce muncesc lupta!mpotriva discriminării trebuind continuată şi eforturi ma$ore răm,n,nd necesare pentruasi"urarea aplicării le"ilor comunitare#

- pre"ătirea pentru o adaptare eficientă la pia'a lăr"ită o importan'ă deosebită av,ndschimbul de informa'ii şi totodată accesul la informare a tuturor utilizatorilor poten'iali:a"en'i economici sociali şi politici#

- !ntărirea coeziunii economice şi sociale#

- dezvoltarea dialo"ului la toate nivelurile. %ceasta va !nsemna nu numai e&aminareamodalită'ilor căilor de dialo" !ntre reprezentan'ii la diferite niveluri 0 european şi na'ional"eneral şi sectorial 0 dar şi transpunerea treptată a rezultatelor dialo"ului !n le"icomunitare.

!elaţia om-mediu în politica socială a Comunităţii Economice Europene constă !n aceea căobiectivul ma$or al le"isla'iei Pie'ei Comune privind mediul !ncon$urător este acela de a prote$a via'a şisănătatea omului şi de a asi"ura !n acelaşi timp păstrarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturaleapă aer sol faună floră- at,t de importante pentru e&isten'a şi calitatea vie'ii umane.

9n alt obiectiv al comunită'ii !l constituie şi !mbunătă'irea nivelului de trai a condi'iilor de

muncă şi locuit ceea ce implică şi o !mbunătă'ire a calită'ii mediului !ncon$urător şi stipulează faptulcă 'ările membre vor contribui !mpreună la o dezvoltare armonioasă a activită'ii economice.Pro"ramele C.1.1. promovate !n domeniul protec'iei mediului !ncon$urător au fost a&ate pe

"ăsirea unor solu'ii imediate la "ravele probleme ale poluării opt,ndu/se !n urma rezultatelor ob'inutespre o politică a&ată pe prevenire. %ceastă strate"ie preventivă a făcut ca să se considere mediul!ncon$urător ca un element esen'ial al !ntre"ii politici sociale şi economice a Comunită'ii 1conomice1uropene fapt ce implică o inser'ie mai activă a politicii din această sferă !n celelalte politicicomunitare a"rară industrială ener"etică socială-.

Pentru ameliorarea calită'ii şi cadrului vie'ii a mediului ambiant !n condi'iile preveniriireducerii şi suprimării poluării de orice "en pro"ramele comunitare con'in directive viz,nd protec'iaapelor de suprafa'ă şi submarine dulci şi marine fi&ează obiectivele de calitate şi limitele poluării

aerului cu plumb bio&id de azot şi alte substan'e nocive proiect,ndu/se o strate"ie "lobală !n ce priveşte reducerea poluării atmosferice. +e asemenea re"lementările C.1.1./ului determină metodelede măsurare a z"omotului şi stabilesc nivelurile poluării sonore pentru automobile camioanetractoare avioane iar mai nou s/au fi&at asemenea limite şi pentru aparatele electrice de uz casnicelicoptere şi mi$loace de transport pe cale ferată.

Koate aceste realizări !n protec'ia mediului !ncon$urător ale Pie'ei Comune au avut la bază şi odinamică activitate de cercetare ştiin'ifică. Printre temele abordate re'in aten'ia c,teva: efectele sanitareşi ecolo"ice ale poluan'ilor# impactul produselor chimice asupra calită'ii apei aerului şi solului#reciclarea deşeurilor# tehnolo"iile cele pu'in poluante mici consumatoare de materii prime şi mici

producătoare de deşeuri.

Bunăstarea individuală condiţiile de viaţă şi modul de percepere a calităţii vieţii.

@7



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus=unăstarea individuală calitatea vie'ii- este rezultatul at,t al condi'iilor de via'ă obiectiv observate c,tşi al evaluărilor subiective ale membrilor societă'ii. Con'inutul no'iunilor de “bunăstare "enerală”“stat al bunăstării "enerale” “calitatea vie'ii” relevă următoarele:

- “bunăstarea "enerală” este uneori echivalentă cu: “asi"urarea unui anumit standard devia'ă” “condi'ii de via'ă satisfăcătoare” “binele tuturor” “prosperitate”. Cel mai adesea!nsă cei intero"a'i fac referiri la a$utorarea de către societate a celor mai lipsi'i de mi$loace

asimil,nd bunăstarea cu: “a$utor pentru handicapa'i” “prevederi sociale pentru to'i”“si"uran'ă !n perioadele dificile ale vie'ii” “institu'ii de asisten'ă socială de stat”“acordarea de a$utor celor săraci”.

- “statul bunăstării "enerale” este o no'iune asociată uneori cu “subven'ii nesatisfăcute”“!ntre'inerea leneşilor de către stat”. Kotuşi şi !n acest caz predomină răspunsurile pozitivereferitoare at,t la presta'ii sociale pentru cei lipsi'i de mi$loace c,t şi la securitate socială şila nivel de via'ă ridicat pentru to'i cetă'enii.

- “calitatea vie'ii” este no'iunea !n le"ătură cu care s/au făcut asocia'iile cele mai pozitive:“dezvoltarea personalită'ii umane conform !nclina'iilor individuale combinată cu e"alitateaşanselor !n toate domeniile” “via'ă !mbelşu"ată” “bunăstare” “libertatea deciziei” “sumacondi'iilor de via'ă ideale” “mul'umire” “si"uran'ă” “prosperitate individuală”.

Problema principală a cercetării calită'ii vie'ii este !n prezent identificarea celor mai bunecriterii de apreciere tipuri de observa'ie şi puncte de referin'ă ale bunăstării individuale. *n această problemă se confruntă două curente:

a- 5%iectivismul 0 obiectiviştii pornesc de la consemnarea condi'iilor de via'ă de cătreobservatori neutri care le califică conform unor standarde ştiin'ifice sau ) şi morale drept optime

bune medii minime substandard etc. premisa teoretică a cercetării fiind posibilitatea practică aidentificării unor nevoi fundamentale a căror satisfacere să ducă la bunăstare. +eci obiectiviştii pleacăde la necesită'i nu de la dorin'e.

%bordarea obiectivistă este caracteristică “Pro"ramului de indicatori sociali” care defineşte bunăstarea ca func'ie a realizării unui număr de nevoi fundamentale comune tuturor 'ărilor membrenevoi măsurabile prin “indicatori sociali”.

b- Su%iectivismul 0 subiectiviştii pornesc de la psiholo"ia socială potrivit căreia ceea ceoamenii consideră real are pentru ei şi consecin'e reale ceea ce !nseamnă că “la urma urmei

bunăstarea trebuie percepută de individ” Campbell-. Potrivit abordării subiectiviste nivelurilee&i"en'elor individuale şi de "rup se constituie !n procese de comparare din care rezultă stări co"nitiveşi afective dar şi ac'iuni pe termen lun". *n consecin'ă deficitele de e&i"en'e pot fi reduse fie princobor,rea nivelului e&i"en'elor fie prin ac'iuni de !mbunătă'ire a situa'iei reale.

*n cercetarea actuală a calită'ii vie'ii cele > moduri de abordare conver": o%iectivi!tii lea"ăresursele şi condi'iile de via'ă cu bunăstarea prin nivelul e&i"en'elor individuale# su%iectivi!tii admite&isten'a unor procese de comparare şi sus'in că satisfac'iile reac'ionează asupra condi'iilor de via'ă

prin ac'iuni specifice resursele individuale de ac'iune permi',nd o influen'are activă Etrumpel-.+acă bunăstarea subiectivă ar fi independentă de condi'iile de via'ă obiective aceasta ar avea

consecin'e social/politice catastrofale căci măsurile sociale ar fi sortite eşecului. *n acest sens au fostidentifica'i următorii factori de influenţare directă a %unăstării individuale de către condiţiile de viaţă:

- nivelul satisfac'iei de via'ă este direct propor'ional cu nivelul absolut al veniturilor"ospodăriilor căci acesta din urmă determină mărimea "ospodăriei şi deci nivelulnecesită'ilor#

- nivelul satisfac'iei privind condi'iile de locuit depinde !n primul r,nd de calitatea locuin'eide dotările acesteia de spa'iul ce revine unei persoane şi !n al doilea r,nd de tipulconstruc'iei şi de felul proprietă'ii#

- nivelul satisfac'iei privind munca este direct le"at de c,şti" şi de posibilitatea de or"anizareindependentă la locul de muncă#

- căsnicia familia şi "ospodăria sunt evaluate foarte pozitiv cu toată e&isten'a conflictelor.%ceasta !nseamnă că sunt satisfăcute necesită'ile umane de afec'iune şi ataşament.

- satisfac'ia de via'ă este puternic afectată de starea de sănătate care se !nrăută'eşte cu v,rsta.*n starea de boală rela'iile sociale dob,ndesc o importan'ă deosebită !n men'inerea unui

@H



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rusnivel minim de bunăstarea individuală. *n cazul persoanelor sin"ure un rol importantrevine !n acest sens contactelor cu prietenii.

#specte ale %enomenelor sociale patologice în lume(dată cu dezvoltarea economică !ntr/o serie de 'ări ca: %merica %n"lia (landa 5talia s/au

accentuat şi unele fenomene sociale patolo"ice. %cestea se referă la: teama de război# criza ener"etică#infla'ia# insecuritatea socială# şoma$# nedreptă'i sociale# crimă# pericol nuclear# abuzuri"uvernamentale# ineficien'a conducerii politice.

Cercetările 5nterpolului din 26LH arătau că !n Epania se !nre"istrează mai pu'in de o crimă sautentativă de omor la suta de mii de locuitori comparativ cu Marea =ritanie > 2)> Fermania H 2)> .D.=.5. arăta că !n E.9.%. se !nre"istrau aproape 28 crime sau tentative de omor la suta de mii delocuitori !n Epania se !nre"istrau 2> violuri la suta de mii de locuitori !n Marea =ritanie B8 !nFermania LL. Crimele săv,rşite de delincven'ii $uvenili au luat de asemenea o amploare fără precedent.1şantioane de tineri !ntre 2@ şi >H de ani din E.9.%. Marea =ritanie =razilia Dran'a Euedia şiDilipine au fost chestiona'i !n le"ătură cu următoarele cauze care stau la baza crimei $uvenile: lipsaunei suprave"heri din partea părin'ilor# influen'a prietenilor# influen'a mass/media# lipsaautocontrolului !n copilărie# influen'a societă'ii# educa'ia !n şcoală.

9n alt fenomen social cu tentă patolo"ică prezent !n %merica este şi homose&ualitatea. >8Sdin americanii bărba'i sunt homose&uali şi cam !n aceeaşi propor'ie femei 0 lesbiene. *n %mericainfidelitatea so'ilor este considerată mai "ravă dec,t homose&ualitatea la r,ndul ei homose&ualitateaeste mai pu'in "ravă dec,t prostitu'ia şi porno"rafia.

Nu mai pu'in "rav este considerat alcoolismul. 9n american din cinci afirmă că alcoolulconstituie una din cauzele dezbinării familiei a sinuciderilor a accidentelor de circula'ie a crimelorviolente a mor'ii premature.

%cestea sunt doar c,teva din aspectele deviante ale societă'ii !n special cea americană darlumea se confruntă azi cu probleme mult mai "rave care amenin'ă liniştea şi pacea omenirii.

'tudii şi cercetării privind tineretul

Condi'ia umană a tineretului de azi pozi'ia lui socială cultura sa stilul său de via'ă valorile şiaspira'iile sale se cer e&plicate şi !n'elese !n conte&tul mai lar" al nesi"uran'ei economice şi aldeteriorării mediului de muncă şi fizic.

%bordarea şi studierea problemelor specifice v,rstei tinere au un impact particular asupracalită'ii vie'ii. Ca atare problemele şoma$ului ale mar"inalizării raporturile cu lumea munciiconsumul de dro"uri şi alcool slăbirea le"ăturilor familiale dintre "enera'ii violen'a minorilor sunt

probleme care confruntă toate statele de pe suprafa'a planetei.a- fetele !i munca#strategii !i rute ocupaţionale) 0 reconstruirea ansamblului de factori culturali

şi sociali care continuă să orienteze fetele spre direc'ii şcolare şi sectoare ocupa'ionale tradi'ionalfeminine.

b- andicap grav !i !coala #e"perienţe !i propuneri pentru integrare) 0 pre'ioasă !n acest sens

este mărturia cu privire la e&perien'ele pozitive de inte"rare şcolară indic,nd metode instrumente şistructuri. %ceste e&perien'e confirmă că inte"rarea este posibilă şi pozitivă chiar !n prezen'a unorhandicapuri "rave şi deseori !n situa'ii de lipsă a mi$loacelor. Ee e&plică !n mod analitic cum se

pre"ăteşte inte"rarea şcolară cum se "arantează continuitatea educativă !n trecerea de la un nivelşcolar la altul.

c- !omajul juvenil n Canada 0 criza petrolului !n anii AL8 concentra/ rea bo"ă'iei proliferareasocietă'ilor transna'ionale şi transferul de capital !n 'ări unde for'a de muncă are un pre' redusdezvoltarea tehnolo"iei şi a informaticii ca şi reducerea cererii de m,nă de lucru reprezintă numaic,'iva din factorii economici care au contribuit la eviden'ierea dramatică a problemei ocupa'iei

$uvenile !n Canada. ( analiză atentă a datelor relevă că rata şoma$ului este mai ridicată la bărba'i dec,tla femei şi creşte pentru tinerii !ntre >8/>H de ani.

d- forţa de muncă imigrantă n Canada 0 deşi odată cu anii diferen'a ocupa'ională sediminuează !n favoarea imi"ran'ilor decala$ul !n venit nu numai că s/a diminuat ci dimpotrivă tindesă se ad,ncească dezavanta$,nd !n special pe imi"ran'ii de culoare.

@B



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Ruse- femeia n lumea muncii 0 se pune problema dificultă'ilor !n a concilia pasiunea pentru

carieră cu responsabilită'ile domestice. *n societatea canadiană persistă o stereotipie referitoare ladeosebirea de comportament dintre bărba'i şi femei. *ntr/adevăr at,t băie'ii c,t şi fetele interesate sedeclară convinşi că dau o valoare şi o semnifica'ie diferită sim'ului de responsabilitate de abilitatemanuală sau terminării studiilor superioare. Kotuşi odată atinsă maturitatea bărba'ii şi femeile auaceleaşi posibilită'i profesionale.

f- tinerii !i consumul de alcool 0 comportamentul canadienilor !n privin'a consumului de băuturi alcoolice relevă scăderea v,rstei !n ce priveşte consumul de alcool şi creşterea numărului defemei !n r,ndul băutorilor. *n timp ce !nainte femeile !ncepeau să bea spre 2@/>2 de ani astăzi femeileconsumă alcool de$a de la 2H sau 2B ani. +iferen'a de consum pe se& foarte marcantă !n clasa dev,rstă de peste >B de ani descresc,nd o dată cu v,rsta p,nă la a deveni ne"li$abilă.

"- pro%lema populaţiei ncarcerată 0 popula'ia !ncarcerată din Canada s/a dublat. *n unelere"iuni ale 'ării de'inu'ii sunt !n număr mult mai mare dec,t capacitatea reală a !nchisorilor. Pentrureducerea popula'iei !ntemni'ate va fi mai oportun să se ac'ioneze asupra duratei reale a deten'iilorlun"i: !n Canada de'inu'ii condamna'i la 2B ani sau la mai mult reprezintă numai 2BS din amnistiileanuale dar constituie mai mult de 2BS din popula'ia !ntemni'ată.

Bunăstarea socială în 1area BritanieEistemul britanic al bunăstării sociale cuprinde serviciul na'ional de sănătate serviciile sociale personale şi securitatea socială.

Serviciul sănătăţii furnizează un set complet de presta'ii medicale disponibile tuturorreziden'ilor indiferent de mi$loacele de care dispun. 1l se bazează pe principiul de a fi cuprinzător

pentru a a$uta individul să se men'ină sănătos să furnizeze tratament şi !n"ri$ire adecvate şi la timp prin cea mai bună utilizare a resurselor. Ko'i cei care plătesc ta&e an"a$a'ii şi patronii contribuie laconstituirea fondurilor cei care nu necesită !n"ri$ire medicală plătesc pentru cei care au nevoie deaceasta-. 9nele forme de tratament cum ar fi !n"ri$irea !n spital sunt "ratuite altele se plătesc.

*n cadrul serviciului de sănătate britanic un loc important este acordat ac'iunilor educative şi preventive. Eunt avute !n vedere domenii cum ar fi: asi"urarea sănătă'ii "ravidelor# asisten'ă pentru

mamă şi copil# probleme de fertilitate umană şi embriolo"ie planificare familială# pre!nt,mpinarea şitratarea abuzului de medicamente dro"uri şi solven'i# infec'iile# E5+%# cancerul# fumatul# alcoolul#alimenta'ia# cercetarea medicală# statutul profesiilor medicale# acorduri cu alte 'ări.

Serviciile sociale personale ale autorită'ii locale şi ale or"aniza'iilor voluntare furnizează a$utorşi sfaturi celor mai vulnerabile persoane din colectivitate: bătr,ni bolnavi şi copii care necesită!n"ri$ire. %ceste servicii sunt administrate de autorită'ile locale din %n"lia Eco'ia ara Falilor şi5rlanda de Nord. 1le se adresează persoanelor !n v,rstă copiilor şi tinerilor familiilor oamenilor cu

boli mintale handicapa'ilor fizic sau psihic tinerilor delincven'i sau altor cate"orii de persoane şi!n"ri$itorilor lor. Principalele servicii include !n"ri$ire la domiciliu şi ambulatoriu servicii la domiciliuşi diferite forme de asisten'ă socială.

Cerin'ele pentru servicii sociale personale vor creşte !n viitor ca urmare a creşterii numărului

persoanelor !n v,rstă şi a schimbării modelului de !n"ri$ire a bolnavilor psihici a handicapa'ilormintali şi a bolnavilor cronici d,ndu/se prioritate a$utorării celor !n nevoie la domiciliul lor ceea ce vaasi"ura un serviciu mai prompt şi cu o mai bună folosire a resurselor.

Sistemul de securitate socială este proiectat pentru a asi"ura un standard de via'ă de bază pentru oamenii cu nevoi financiare prin asi"urarea de venit !n perioadele c,nd nu pot c,şti"a inclusiv perioada de şoma$- a$utor pentru familie şi !n caz de !mbolnăvire. Eecuritatea socială are drept scop"eneral constituirea unui sistem eficient şi prompt de a$utor financiar pentru persoane !n v,rstă

bolnave handicapate şomere văduve sau "ravide.%numite prestări constau !n furnizarea de a$utoare băneşti pentru persoanele care au venituri

insuficiente sau deloc deoarece s/au retras din muncă sunt şomere sau bolnave. %ltele furnizeazăasisten'ă pentru cheltuieli suplimentare le"ate de invaliditate compensa'ii pentru accidente sau!mbolnăviri !n muncă sau !n for'ele armate- costul creşterii copiilor pentru oameni cu insuficientemi$loace de subsisten'ă.

@



Note de curs “Politici publice” Conf. univ.dr. Mihaela Rus Protecţia socială a v"rstnicilor în 'uedia.

Preluarea de către societate a securită'ii v,rstnicilor s/a făcut !n Euedia !ncă !n perioadaemi"ra'iilor masive din această 'ară care au determinat şi intrarea pe scară lar"ă a femeii !n via'a

productivă. *n prezent se !nre"istrează o tendin'ă spre autoasisten'ă a indivizilor !n v,rstă cu spri$inulvecinilor şi al rudelor şi prietenilor.

Ga baza protec'iei sociale a v,rstnicilor stau următoarele principii:-

principiul normalită'ii: asi"urarea unor condi'ii de via'ă şi a unui mediu c,t mai apropiat decel obişnuit la v,rsta activă#- principiul concep'iei "lobale asupra individului: corelarea necesită'ilor psihice fizice şi

sociale#- principiul libertă'ii de decizie le"at de respectarea inte"rită'ii personale#- principiul participării şi colaborării la via'a socială#- principiul activizării asistate.(biectivul protec'iei sociale a v,rstnicilor este oferirea securită'ii economice a unor condi'ii de

locuit adecvate cu posibilită'i de asisten'ă şi servicii ocuparea timpului liber şi facilitarea contactelorsociale.

Documents

Curs Politici Publice Publice Dec