Curs Plansee

  • View
    522

  • Download
    52

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs plansee

Text of Curs Plansee

  • Plansee

    GeneralitatiPlanseele sunt elemente de constructii plane, orizontale (inclinate), ce

    compartimenteaza cladirea pe verticala si fac parte din structura de rezistenta impreuna cuelementele portante verticale (stalpi, pereti).

    Planseele indeplinesc rolul de diafragma orizontala prin preluarea fortelor orizontalesi transmiterea acestora la elementele verticale din structura de rezistenta.

    Planseul este alcatuit din tri parti principale: pardoseala, structura de rezistenta(placa) si tavanul. Structura de rezistenta a planseului poate fi realizata din:

    elemente principale de rezistenta (grinzi) si elemente de umplutura (ceramice,beton armat);

    elemente prefabricate sub forma de fasii; panouri mari; beton armat monolit alcatuit dintr-o placa continua ce reazema direct pe elemente

    portante verticale sau prin intermediul unor grinzi ori capitelui executate in acelasitimp cu placa.Structura portanta trebuie sa reziste la incarcarile verticale din greutatea proprie a

    planseului, la incarcari utile (oameni, mobilier, materiale depozitate) si la incarcariprovenite din greutatea peretilor de compartimentare (despartitori).

    Exigentele planseelorEfectul de saiba este in crestere de la structura de rezistenta a planseului, alcatuita

    din elemente principale si de umplutura, la fasii, la panouri mari, avand valoarea maximala cea din beton armat monolit.

    In stadiul limita de exploatare se vor evita deformatiile verticale excesive. Deexemplu, la planseele din lemn cu deschidere mare, dimensionarea grinzilor esteinfluentata de limitarea sagetii reale, astfel incat sa nu apara fisuri in tavanul prins degrinzile de lemn.

    Exigenta de siguranta la foc se refera la asigurarea de catre planseu a durateinecesare sigurantei ocupantilor cladirii, corespunzatoare unei anumite rezistente la foc.

    Exigenta de durabilitate se refera la durata de viata a planseelor din lemn saumetal, prin mentinerea in timp a caracteristicilor la valorile prescrise. Aceasta se realizeazaprin masuri de protectie la umezeala a elementelor de lemn sau metal sau la agentibiologici la elementele de lemn.

    Plansee cu grinzi din lemnLemnul folosit din cele mai vechi timpuri ca material de constructie este si astazi

    competitiv in raport cu alte materiale (cu betonul de exemplu) datorita proprietatilor fizico mecanice precum si calitatilor sale care pot fi sensibil ameliorate:

    eforturile unitare admisibile ale lemnului au valori aproximativ egale la intindere sicompresiune;

    densitatea redusa a lemnului face ca greutatea la sectiune egala sa fie de 4 5 orimai mica decat a unui element din beton armat. Aceasta proprietate asiguramaleabilitate la punerea in opera si permite industrializarea pe scara larga astructurilor executate din lemn fara sa necesite utilaje grele pentru transport simontaj;

    eforturile unitare admisibile sunt in functie de gradul de umiditate al materialuluilemnos care trebuie sa fie constant intre 12 15 %. Tratamentele fungicide,antiparazitare, hidrofuga, la care este supus lemnul au ca efect reducerea influenteivariatiilor umiditatii ambinate. Lemnul nu este rezistent la unele actiuni chimice si la

  • actiunea temperaturilor ridicate. Prin tratarea ignifuga, pericolul propagarii ficuluieste practic inlaturat, iar structurile din lemn devin usor de intretinut, estetice sirelativ durabile.Ansamblul acestor caracteristici la care se mai poate adauga consumul redus de

    manopera si energie, costul scazut precum si avantajele pe care le aduce tehnicamoderna a imbinarilor incleiate, realizarea unor legaturi omogene a elementelor imbinate,justifica folosirea lemnului ca material de constructie. Rezervele limitate si posibilitateavalorificarii pe plan superior prin prelucrare industriala, au limitat insa aria utilizarii lemnuluiin constructii. Astazi se executa plansee din lemn la unele cladiri de locuit situate in regiuniunde lemnul este materialul traditional de constructie, la cladirile din mediul rural, sau laconstructii cu caracter provizoriu. Nu se recomanda folosirea planseelor din incaperi ude(spalatorii, bai), in incaperi in care exista pericol de incendiu (depozite de marfuriinflamabile sau de combustibil), peste subsoluri sau la plansee cu incarcari mari statice sidinamice.

    Planseele din lemn sunt alcatuite din urmatoarele elemente componente: grinzi , care preiau si transmit reazemelor incarcarile din greutatea proprie si din

    greutatea celorlalte elemente componente ale planseului precum si incarcarile utile. elemente de umplutura (elemente secundare de rezistenta) care realizeaza rolul

    functional al planseului de compartimentare pe verticala a cladirii in niveluri.Distributia grinzilor la planseele de lemn se poate face :

    dupa o singura directie, paralel cu latura scurta a incaperii rezemand pe zidurilelungi ale acestuia (fig.1a);Pentru deschideri mici (1 2 m) si incarcari reduse, cand se folosesc ca elementeportante dulapi de lemn asezati pe lat, acestia se pot aseza alaturat, fara elementede umplutura.

    Dupa doua directii cu grinzi principale asezate la distante de 3...5 m pe carereazema apoi grinzile secundare (fig.1b). Pantru a limita deschiderile grinzilorprincipale la circa 6 m se prevad in lungul acestora stalpi (fig.1c).Grinzile planseului (grinzile secundare) se aseaza la distante de 70 90 cm in

    functie de incarcarile utile, de deschidere, de tipul elementelor de umplutura etc.; ele seconfectioneaza de regula din lemn de rasinoase si mai rar din lemn de fosioase.

    Fig.1

    Rezemarea grinzilor se face in mod obisnuit pe 15 20 cm in nise prevazute inzidarie, direct sau prin intermediul unui dulap din lemn cu lungimea de circa 2 ori latimeagrinzii; deoarece capetele grinzilor pe zidul exterior sunt expuse pericolului umezirii serecomanda urmatoarele masuri constructive (fig.2):

  • Fig.2

    intre fetele grinzii si zidarie se lasa un spatiu de aerisire de 3 5 cm; izolarea termica a peretelui nisei cu material termo izolant pentru a impiedica

    condensarea vaporilor de apa pe peretii nisei; tratarea capetelor grinzilor pe circa 40 50 cm lungime cu antiseptice sau

    infasurarea cu carton bitumat; taierea oblica a capetelor grinzilor pentru a mari suprafata de evaporare; aceasta

    suprafata se antiseptizeaza dar nu se infasoara in carton bitumat pentru a nuimpiedica evaporarea apei din grinda;

    in timpul executiei nisele se lasa deschise spre exterior pana la executia tencuieliiexterioare pentru a favoriza uscarea rapida a grinzilor.

  • Pentru a spori stabilitatea zidurilor portante ale cladirii precum si pentru asigurarearigiditatii spatiale a constructiei, capetele grinzilor principale si secundare (din 2 in 2) seancoreaza in zidurile pe care reazema. Ancorele se confectioneaza din otel lat 50 x 6 mmsi se prind de grinzi cu 2 3 suruburi sau cuie. In zidarie, ancorarea se face prin indoireaancorei in unghi drept, intr-un rost vertical al zidariei sau prin indoire la 180 si trecereaprin aceasta indoitura a unei bare din otel beton 20.

    La cladirile cu plansee din lemn amplasate in regiuni seismice in planul derezemare al grinzilor se prevad centuri din beton armat si in acest caz ancorarea grinzilorse face in aceste centuri cu bare din otel beton.

    Plansee turnate monolite din beton armatSe realizeaza prin turnarea concomitenta la fata locului a tuturor elementelor

    planseului. Au in prezent o foarte larga utilizare datorita multiplelor avantaje: planseelesunt capabile de a prelua incarcari importante statice si dinamice, au o durabilitate ridicatain exploatare, sunt incombustibile, sunt igienice, se pot intretine usor. Datorita caracteruluimonolit asigura o buna legatura intre peretii portanti ai structurilor, creand diafragmeorizontale de rigidizare spatiala. Acesta este tipul ideal de planseu pentru cladirile plasatein regiuni seismice. Planseele de beton armat monolit pot fi folosite la orice forma de planorizontal sau la o dispunere variata a peretilor portanti.

    Este cunoscut faptul ca din beton armat monolit se pot realiza forme variate alestructurii, se obtin efecte arhitectonice deosebite. Consumul ridicat de manopera pesantier si material lemnos necesar pentru confectionare, face ca sa se treaza la folosireape scara mai larga a betonului armat prefabricat in tehnica planseelor. Utilizarea betonuluiarmat monolit este justificata numai la cladiri inalte, cu incarcari importante, la planuriorizontale variate unde nu poate fi aplicata tipizarea elementelor prefabricate de planseusau in cazul planseelor cu goluri multe si mari.

    Planseele monolite folosite la cladiri se clasifica astfel: plansee cu placi, nervuri si grinzi principale; plansee cu placi rezemate pe contur (armate crucis); plansee cu nervuri dese si plansee casetate; plansee ciuperca si plansee dala.

    Planseele cu placi, nervuri si grinzi, dau tavane care nu sunt netede, grinzile fiindaparente. In cele mai multe cazuri insa, in constructii de cladiri se cer tavane plane,netede, mai ales la cladirile de locuit cu inaltimi reduse (de 255 260 cm). Este necesarsa se prevada un tavan suspendat de tip rabit (fig.3). In cazuri similare se folosescplansee cu placi rezemate pe contur care permit deschideri mai mari, elementele desustinere fiind plasate chiar la limita incaperilor. Planseul rezemat pe contur este folositfrecvent datorita grosimii reduse. Astfel cu o placa de 8 12 cm grosime, pardoseala de 7cm si tencuiala de 1 cm se pot obtine in mod curent solutii avantajoase de plansee, cuinaltime redusa de 16 20 cm.

  • Placile. Aceste elemente de constructie au doua dimensiuni (latime, lungime), mult maimari fata de a treia, care este grosimea placii. Placa plana rezemata pe contur, incarcatacu sarcini verticale, capata deformatii elastice si plastice, functie de eforturile unitareproduse in b