Nervii cranieni

Paraliziile de n oculomotori

• Oculomotor comun III

• Trohlear IV

• Abducens VI

Nervul oculomotor comun III

• Componenta motorie somatica: controlul musculaturii extrinseci a globului ocular:

• Ridicatorul pleoapei superioare,

• Drept intern,

• Drept superior si inferior,

• Oblic inferior.

• Componenta motorie viscerala implicata in controlul musculaturii pupilare (reflex fotomotor si de acomodare)

• Inerveaza muschii constrictori ai pupilei si muschii ciliari.

Traseu intracranian

• Paraseste trunchiul cerebral pe fata anterioara fiind in strins contact cu stanca temporala.

• Are un traseu de-a lungul sinusului cavernos superior de nervul trohlear si abducens; patrunde in orbita prin partea superioara a fisurii orbitale.

Clinic

• Ptoza palpebrala

• Strabism divergent

• Limitarea miscarii globului ocular

• Diplopie

• Modificari pupilare: midriaza

Trohlear IV

• Inerveaza muschiul oblic superior.

• Determina rotatia interna si partial abductia globului ocular.

Clinic

• Rotatia externa a globului ocular.

• Diplopie verticala.

• Dificultate in mentinerea privirii in jos si in interior (frecvent raportata ca dificultate la coboritul scarilor).

Nervul abducens VI

• Inerveaza muschiul drept extern al globului ocular.

• Strabism convergent.

• Diplopie in privirea laterala.

Paraliziile supranucleare• Sindroamele Foville:

– Leziuni de arie frontala 8;– Paralizii ale miscarii conjugate orizontale– Paralizia ipsilaterala a privirii laterale si hemiplegie

controlaterala.

• Sindromul Parinaud– Leziune mezencefalica– paralizia conjugata a miscarii pe verticala

• Sindromul Balint: – Leziune occipito-parietala bilaterala– Paralixia “psihica” a privirii

Paralizia internucleara

• Paralizia adductiei cu pastrarea reflexului de convergenta;

• Nistagmus monocular controlateral;

• Pozitionarea in abductie a globului ocular controlateral.

• Poate fi prezenta in scleroza multipla.

Nervul trigemen

• Fibrele senzitive au originea in ganglionul Gasser.

• Se distribuie sub forma a trei brate:– Oftalmica– Maxilara– Mandibulara.

• Componenta senzitiva asigura inervatia fetei, mucoasa jugala, limba (termo-algezic), dintii, pielea scalpului si meningele in 2/3 anterioare.

• Componenta motorie asigura inervatia muschilor masticatori, milohioidieni si burta anterioara a digastricului.

Nevralgia esentiala de trigemen

• Ticul dureros al fetei• Durere paroxistica, unilaterala, severa,

recurenta care intereseaza de obicei un ram, rareori mai multe ramuri ale trigemenului.

• Debut brusc; intre crize asimptomatic.• Durata scurta, repetate de mai multe ori pe zi. • Zona “trigger” care declanseaza durerea la

stimuli mecanici, termici, etc.

Nevralgia esentiala de trigemen

• Mecanismul inca necunoscut poate fi datorat prezentei unor sinapse anormale (efapse), ce determina un scurt circuit electric, posibil secundar demielinizarii, sau unor modificari la nivelul vasa nervorum.

• Tratament: antiepileptice. – Interventii chirurgicale

Nevralgia secundara de trigemen

• Meningioame, tumori primare sau metastatice care intereseaza baza craniului, leziuni ale sinususului cavernos, schwanoame te nerv trigemen, etc.

• Prezenta de paroxisme dureroase pe un fond dureros continuu.

• Modificari ale examenului clinic cu diminuarea reflexului de clipire.

Paralizia de trigemen

• Frecvent unilaterala.

• Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor maseteri si temporali.

• La inchiderea gurii mandibula deviaza de partea afectata.

Nervul facial

1. Motor

2. Senzitiv

3. parasimpatic

Paralizia faciala periferica• Semne statice:

– Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului– Comisura bucala mai coborata– Sant nazo-genian mai sters– Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

• Semne dinamice:– Accentuarea asimetriei faciale– Imposibilitatea ocluziei palpebrale– Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (“m”, “b”,

“p”)– Absenta contractiei pielosului gatului.

Etiologia paraliziei faciale periferice

• Traumatisme

• Inflamatorie

• Tumoral

• Metabolic

• Vasculite

• Idiopatic (paralizia Bell)

Complicatiile paraliziei faciale

• Sindromul lacrimilor de crocodil

• Hemispasmul facial

Tratament

• Corticoterapie

• Masaj facial

• Fizioterapie

• In anumite conditii poate necesita interventii chirurgicale: – Decompresii– neurorafie

Paralizia faciala periferica• Afectarea la nivelul conductului auditiv intern

se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare n VIII).

• Leziunea la nivelul ganglionului geniculat: dureri in teritoriul senzitiv (zona Ramsay-Hunt).

• Hiperacuzie prin afectarea muschiului stapedius.

• Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n coarda timpanului).

Migrena

Cefaleele primare

• Migrena

• Cefaleea de tensiune

• Cefaleea in ciorchine

• Alte tipuri de cefalee

Migrena• Crize repetate de cefalee;

• Caracter familiar / ereditar;

• Mai frecvent la sexul feminin

• Debut frecvent in perioada adolescentei

• Aspect in general normal la explorarile imagistice

Caracteristicele cefaleei in migrena• In general sub forma de hemicranie

• Durata (netratata) intre 4 – 72 ore

• Caracter pulsatil

• Intensitate medie / severa

• Insotita de fono- / foto- / osmofobie

• Frecvent greata sau/si varsaturi

• Accentuata de efortul fizic

• Prezenta a 3-5 astfel de episoade in antecedente

Clasificare1.1 Migrena fără aură1.2 Migrena cu aură

1.2.1 Migrena cu aură tipică1.2.2 Aura tipică dar fără cefalee de tip migrenos1.2.3 Aură tipică dar fără cefalee1.2.4 Migrena hemiplegică familiala1.2.5 Migrrena hemiplegică sporadică1.2.6 Migrena basilară

1.3. Sindroame paroxistice prezente in copilărie care constitue în general precursori ai migrenei

1.3.1 Episoade repetate de voma 1.3.2 Migrena abdominală1.3.3 Vertijul paroxistic benign al copilului

1.4 Migrena oftalmică1.5. Complicaţii ale migrenei

1.5.1 Migrena cronică1.5.2 Statusul migrenos1.5.3 Aură prelungită dar fără infarct1.5.4 Infarctul migrenos1.5.5 Crize epileptice declanşate de migrenă

Teoria vasculara

– Stadiul de vasoconstricţie se pare că însoţeşte aura migrenoasă.

– După faza de vasoconstricţie urmează o fază de vasodilataţie atât a vaselor intra- cât şi extracraniene.

– Vasele meningeale prezintă o inervaţie senzitiva extrem de bogată.

– Astfel dilatarea acestor vase activează sistemul trigeminal ceea ce declanşează durerea.

Teoria depresiei corticale

• Depresia corticală reprezintă o undă de depolarizare care difuzează la suprafaţa creierului dinspre regiunea occipitală cu o viteză de 3-5 mm/minut.

• Debutul este printr-o undă de excitaţie urmată de o perioadă prelungită de depresie neuronală asociată cu disfuncţii ale metabolismului neuronal şi reducerea regională a fluxului sanguin.

Teoria neurovasculară • Este focalizată pe disfuncţia sistemului trigemino-

vascular.

• Activarea terminatiile nervoase ale nervului trigeminal cu eliberarea consecutive de neruopeptide (neurokinina A, substanta P si calcitonin G repated peptide) la nivelul terminatţiilor axonale din vecinatatea menigelui sau a vaselor cerebrale.

• Neuropeptidele eliberate de terminatiile nervoase, determina vasodilataţie care favorizeză plasmexodia.

• Modificari induse sunt similare inflamaţiei motiv pentru care reacţia a fost denumita inflamatie perivasculara neurogena sterile.

Teoria modificărilor sistemului serotoninergic

• Modificările nivelului plasmatic şi trombocitar al serotoninei în timpul crizei migrenoase au sugerat că aceasta ar putea fi implicată în patologia migrenei.

• Creşterea nivelului plasmatic de serotonină determină vasoconstricţie, în timp ce scăderea acesteia va genera vasodilataţie.

• Serotonina plachetară scade brusc în timpul crizei migrenoase.

• Excreţia urinară de serotonină şi metaboliţii acesteia creşte în timpul cefaleei ceea ce araţă eliberarea de cantităţi importante de serotonină în timpul crizei dureroase.

• Medicamentele care determină eliberarea de reserpină pot precipita o criză migrenoasă.

Teoria integrativă

• Teoria integrativă încearcă să reunească variatele teorii într-un mecanism fiziopatologic unitar care să explice apariţia crizelor migrenoase.

• Astfel factori ca stresul, lumina puternică, zgomotul, dilataţia arterei carotide pot active structuri specifice de la nivelul trunchiului cerebral

Tratament - acut

• Triptani: s.c., oral, spray nazal

• Aspirina, paracetamol in doze mari

• Antiinflamatorii

• Antiemetice

• Derivati de ergot

• Somn

Tratament de fond• Daca exista peste 2 crize pe luna

• Beta-blocantele

• Antiepileptice: acidul valproic, topamax

• Antaganiştii de Ca2+,

• Medicaţia antiserotoninergică sau antidepresantele triciclice