1.

Clasificarea ocupatiilor in Romania

În practica economică se utilizează SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICĂRI, care constituie componentele de bază ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stocării, prelucrării si analizei datelor.

Ansamblul acestora reprezintă SISTEMUL UNITAR DE CLASIFICĂRI SI NOMENCLATOARE, care functionează la nivel macroeconomic.

Elaborarea noii clasificări a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea Europeană (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utilizării fortei de muncă.

Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de bază pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia românească, cu asigurarea integrării în standardele internationale.

La elaborarea clasificării s-au avut în vedere următoarele principii si criterii: – Principiul grupării unitătilor de clasificat după criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a făcut în concordantă cu diviziunea socială a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practică.– Principiul omogenitătii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmpărtire reflectând aspecte din ce în ce mai amănuntite ale criteriului aplicat la subîmpărtirile precedente, ca de exemplu:- gradul de instruire (nivelul scolii absolvite);- nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activitătilor care definesc ocupatiile;- gradul de specializare în cadrul aceleiasi activităti;- felul materiilor prime si utilajelor folosite, proceselor tehno-logice utilizate.- Principiul univocitătii grupării unitătilor, care presupune si impune repartizarea fiecărei unităti de clasificat, numai într-o singură grupă sau subgrupă, numai într-un singur loc, indiferent de numărul locurilor si unitătilor de clasificat.– Principiul actualitătii, al luării în considerare a celor mai noi ocupatii, a celor mai noi tehnici de construire a clasificărilor, inclusiv optimizării si economicitătii folosirii codurilor.– Principiul stabilitătii pe o perioadă mai îndelungată de timp, prin crearea unui sistem elastic care să permită adaptarea permanentă la noile conditii de dezvoltare economico-socială.– Principiul multilateralitătii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activităti (strategii guvernamentale, statistică etc.). Posibilitatea utilizării clasificării în comparatiile internationale.

În baza acestor principii, CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active, în care o ocupatie este clasificată o singură dată.

1

PROFESIILE LIBERALE

OCUPATIA este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfăsoară o persoană în mod obisnuit, într-o unitate economico-socială si care constituie pentru aceasta sursă de existentă. Ocupatia este, deci, proprie persoanelor active, care practică o activitate recunoscută de societate ca utilă pentru sine si semenii săi. Ocupatia unei persoane poate fi exprimată prin: functia sau meseria exercitată de aceasta.

FUNCTIA este activitatea desfăsurată de o persoană într-o ierarhie functională de conducere sau executie. În clasificarea de fată, functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5.

MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practică, necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru prestarea anumitor servicii. Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8.

Pentru definirea corectă a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei, este necesar să se definească si notiunea de PROFESIE, care, în unele cazuri, poate fi si ocupatie, iar în altele nu.

Deci, PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinută prin studii, iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitată efectiv la locul de muncă.

De exemplu:

Clasificarea ocupatiilor este concepută pe patru niveluri de clasificare, astfel:

- nivelul I - Grupe majore;

- nivelul II - Subgrupe majore;

- nivelul III - Grupe minore;

- nivelul IV - Grupe de baza.

Structurarea clasificării ocupatiilor pe cele patru nivele s-a făcut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare.

Grupa de bază fiind ultimul nivel de clasificare, include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate, din punct de vedere al activitătii desfăsurate de persoanele cu astfel de ocupatii.

Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE, constituindu-se grupări conform sistemului, astfel:

– 10 grupe majore, fiecare grupă majoră dezagregându-se în 9 subgrupe minore;

– fiecare subgrupă majoră se dezagregă în 9 grupe minore;

– fiecare grupă minora se dezagregă în 9 grupe de bază.2

CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre:

– prima cifră va reprezenta grupa majoră;

– a doua cifră va reprezenta subgrupa majoră;

– a treia cifră va reprezenta grupa minoră;

– a patra cifră va reprezenta grupa de bază.

Deci, unei grupe de bază îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre, în care se cuprind toate ocupatiile corespunzătoare numai acesteia. Fiecare ocupatie va fi codificată cu codul grupei din care face parte, căruia i se adaugă încă două caractere.

În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992, cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în conceptia generală a informatizării în România", Ministerului Muncii si Protectiei Sociale - în colaborare cu Comisia Natională pentru Statistică, Ministerul Învătământului si Ministerul Industriilor - îi revine responsabilitatea realizării si întretinerii "la zi" a clasificării ocupatiilor (functii - meserii) din România.

Pentru facilitarea comparatiilor internationale, dar si a reflectării restructurărilor ce tin de trecerea la economia de piată, factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasificării ocupatiilor din România cu cea a tărilor din Comunitatea Economică Europeană.

In acest scop, la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasificării Ocupatiilor din România (COR), care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistică. Pe parcursul elaborării acestei prime variante a lucrării, colectivul a beneficiat de consultantă tehnică, din partea unei echipe de experti britanici, în cadrul unui contract de asistentă tehnică finantat de Banca Mondială.

Actuala editie a Clasificării Ocupatiilor din România (COR) are la bază principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomandările corpului de experti britanici ai Comunitătii Economice Europene si O.N.U.

Pentru realizarea clasificării si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere următoarele lucrări:

- clasificarea internatională standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM);

- clasificarea internatională standard a ocupatiilor ISCO (88);

- nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recensământul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992;

- nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964, completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi";

- dictionnaire des professions – “Ofice National de l'emploi” - Bruxelles;

- legislatia în vigoare privind denumirea functiilor, meseriilor si stabilirea salariilor;

- informatiile culese de la diferiti agenti economici, privind lista ocupatiilor specifice acestora.

3

Comparativ cu clasificările internationale, varianta românească (COR) prezintă următoarele grupări:

Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a făcut în functie de criteriile de clasificare, astfel:

1. Nivelul de instruire (scoala absolvită), care se aplică în constituirea celor 10 grupe majore.

2. Nivelul de competentă si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actionează la formarea subgrupelor majore, grupelor minore si grupelor de bază din cadrul grupei majore 1.

3. Gradul de specializare se manifestă în constituirea subgrupelor majore, grupelor minore si grupelor de bază ce compun grupele majore 2 si 8.

4. Procesele tehnologice, materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucrează sunt criterii de alcătuire a subgrupelor majore, grupelor minore si grupelor de bază ce compun grupele majore 3, 7 si 8.

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a efectuat o revizuire a Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor (ISCO-88) cu scopul de a pune la dispoziţie o clasificare mai eficientă care să poată fi folosită de toate ţările la următoarea rundă de recensăminte ale populaţiei, precum şi în cadrul serviciilor naţionale de ocupare a forţei de muncă şi al altor aplicaţii orientate către clienţi.

OIM a definitivat structura Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor - ISCO 08 şi prin Rezoluţia din 6 decembrie 2007 a aprobat ISCO 08 potrivit propunerii formulate la Întâlnirea de lucru a Experţilor în Statistica Muncii.

În vederea asigurării relevanţei, coerenţei şi comparabilităţii datelor statistice structurate la nivel de ocupaţie, EUROSTAT a propus reglementarea de către Comisia Europeană a utilizării ISCO 08, concretizată prin Regulamentul nr.1022/29.10.2009 care impune atât implementarea ISCO 08 în clasificările naţionale pentru ocupaţii, cât şi adaptarea anchetelor statistice conform structurii ISCO 08.

Implementarea Regulamentului nr.1022/29.10.2009 a fost făcută în două etape şi anume:

Etapa I: Aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a Structurii Clasificării Ocupaţiilor din România potrivit Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor – ISCO 08, până la nivelul grupelor de bază. Menţionăm că proiectul Hotărârii Guvernului de aprobare a acestei structuri urmează să fie adoptat de Guvernul României.

Etapa II: Elaborarea unei noi structuri a Clasificării Ocupaţiilor din România - la nivel de ocupaţie (şase caractere), care a implicat un proces de translatare a ocupaţiilor în noua versiune a Structurii COR.

Astfel, prima etapă a fost finalizată prin Hotărârea Guvernului nr.1.352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România –nivel grupă de bază, conform Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor –ISCO 08, publicată în M.O. nr.894/30.12.2010, iar a doua etapă s-a încheiat prin Ordinul nr.1.832 al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi nr.856 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică

4

privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România –nivel de ocupaţie (şase caractere), publicat în M.O. nr. 561/2011.

HG nr.1.352/2010

Ordin nr.1.832/856/2011

2. Multiple acceptiuni ale expresiei “Profesie Liberala”

Definirea profesiei liberale

Profesia liberala este acea profesie in baza unui talent/ aptitudini sau in baza unei pregatiri profesionale specifice sau corespunzatoare, oferind servicii intelectuale sau conceptuale in beneficiul clientului sau al societatii.

Profesia liberala este prestata independent din punct de vedere profesional, responsabil, profesionist si etic.

Independenta exprima faptul ca profesionistul liberal detine libertatea exercitarii impartiale a serviciilor sale in relatia cu beneficiarul, indiferent de mondul de organizare juridica a acctivitatii acestuia.

Responsabilitatea exprima faptul ca profesionistul liberal isi asuma in mod explicit rapsunderea asupra efectelor sale si presteaza serviciile cu titlu personal.

Profesionalismul exprima faptul ca prestatorul a absolvit pregatirea profesionala specifica sau corespunzatoare exercitarii profesiei respective, respecta prevederile existente cu privire la dezvoltarea profesionala continua si isi exercita activitatea in baza cunostintelor si competentelor acumulate si cu respectarea restrictiilor de confidentialitate si de calitate a serviciilor.

Etica exprma faptul ca prestatorul recunoaste(in scris) codul deontologic/ etic al profesiei respective si isi organizeaa activitatea in functie de prevederile acestui cod.

Profesia liberala este, rde regula, stric si clar reglementata de catre un corp profesional, cu rol si in imbunatatirea profesinalismului, a calitatii serviciilor prestate si care poate initia inclusiv elemente de legislatie specifice profesiei respective.

Profesia liberala este prestata in mod personal sau sub o forma societara.

Elemente cheie ce caracterizeaza o profesie liberala:

- Existenta unui co etic/ cod deontologic- Existenta unui nivel specific sau corespunzator de pregatire pentru practicarea profesiei sau a unui

talent/ aptitudini speciale- Existenta unui corp profesional cu rol de reprezentare, indrumare, reglementare si supraveghere a

profesiei.

Diferite acceptiuni europene

5

Varianta EU, din Directiva 2005/36/EC (privind recunoasterea calificarilor profesionale)

Orice profesie exercitata pe baza unor calificari profesionale corespunzatoare, cu titlu personal, pe propria raspundere si independent din punct de vedere profesional, oferind servicii intelectuale si conceptuale in interesul clientului si al publicului. Exercitarea profesiei poate, in statele membre, in conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligatii juridice specifice, bazate pe legislatia nationala si reglementarile stabilite, in mod autonom, in acest cadru, de castre organismul profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor si confidentialitatea relatiilor cu clientul.

Varianta Franta

UNAPL(2002) – definitia profesiei liberale: “Profesionistul liberal este acea persoana a carei functie sociala este aceeas de a presta, catre persoane fizice sau morale care l-au ales prin vointa proprie, servicii non-comerciale independente din punct de vedere juridic, economic si politic, si este, de asemenea, persoana care isi asuma responsabilitatea deplina si personala a actelor sale in cadrul unei deontologii ce garanteaza respectarea secretului profesional si a competentei recunoscute.”

Comisia Nationala a Tuturor Profesiilor Liberale (CNCPL) a propus o noua definitie(2005): “Se considera ca fiind liberala, orice persoana fizica sau morala care exercita, de o maniera independenta, in nume personal sau sub o forma sociala, o activitate civila prin natura ei care se concretizeaza in prestarea de servicii cu caracter intelectual, solicitand un nivel ridicat de cunostinte de specialitete si care implica, de asemenea, ca persoana fizica sau morala sa isi exercite arta sau stiinta respectand regulile de etica, de confidentialitate si de responsabilitate profesionala.

Varianta Germania

Asociatia Federala a Profesiilor Liberale:

- Din punct de vedere juridic- profesiile liberale au in general la baza o calificare specifica sau o aptitudine/un talent creator si sunt prestate in mod personal, responsabil, profesional si independent, in interesul clientului.

- Din punct de vedere fiscal- in conformitate cu punctul de vedere legal al Curtii federale a Finantelor din Germania, este necesara inregistrarea unei ocupatii independente, in domeniul economic, literar, juridic sau in baza unui talent special, in una din ocupatiile existente in catalogul de ocupatii, pentru a fi recunoscute ca si profesie liberala.

Varianta Austria

Comitetul Federal al Profesiilor Liberale din Austria a adoptat urmatoarea definitie a notiunii de profesii liberale:” …Membrii profesiilor liberale presteaza cu titlu personal, pe proprie raspundere si in mod independent, din punct de vedere profesional, servicii intelectuale in interesul clientului si publicului, in baza unei calificari profesionale speciale. Exercitarea profesiei lor face obiectul unor obligatii juridice specifice in conformitate cu legislatia nationala si reglementarile stabilite autonom de organismul profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc profesionalismul, calitatea si confidentialitatea relatiei cu clientul…”

6

In adoptarea definitiei de mai sus, Comitetul Federal al Profesiilor Liberale din Austria a avut in vedere si un document al Conventiei privint Viitorul Europei, care prevede:”Profesiile liberale realizeaza servicii specifice care privesc nemijlocit drepturile fundamentale si aspectele esentiale ale societatii cum sunt sanatatea, justitia si siguranta publica, fiind tocmai de aceeas de interes public” – ca urmare, profesiilor liberale le revine un rol de intermediere intre stat si societate.

Potrivit documentului de mai sus, “asigurarea unui intalt standard de calitate al serviciilor prestate de catre membrii profesiilor liberale este, in mod indiscutabil, un scop legitim de interes public”.

Serviciile prestate de membrii profesiilor liberale presupun un nivel intalt de cunostinte stiintifice specifice si nu generale, iar prin aplicarea acestor cunostinte specializate este legitimata activitatea mebrilor profesiilor liberale.

Astfel, spre deosebire de alti intreprinzatori care organizeaza procesul de productie, profesionitul liberal este un knowledge worker(muncitor care dispune de cunostinte specializate).

Drept urmare, activitatea sa nu depinde de indicatii, ci respecta principii si reglui etice, fapt ce constituie o primisa importanta pentru oferirea de servicii in domeniul atat de sensibil al drepturilor fundamentale cum sunt: sanatatea, justitia si protectia mediului.

Mentinerea unui intalt nivel de calificare si expertiza si prmovarea valorilor etice si deontologice reprezinta lucruri in comun pe care le au diferitele profesii liberale si care le fac sa fie tat de strans unite intre ele.

Curtea Europeana de Justitie(cazul 267/99- Adam)

“Profesiile liberale mentionate in Anexa F (2) la cea de a sasea Directiva (este vorba de cea de a sasea Directiva a Consiliului (77/388/EEC) din 17 mai 1977 cu privire la armonizarea legislatiei statelor membre referitor la taxa pe cifra de afaceri) sunt activitati care presupun un caracter intelectual pronuntat, reclama un nivel intalt de calificare si sunt, de regula, subiect de clara si stracita reglementare profesionala. In exercitarea unor astfel de activitati, elementul personal este de o importanta speciala si o asemenea exercitare implica intotdeauna un grad mare de independenta in realizarea activitatilor profesionale”.

Directia nr. 2005/36/CE a Parlamentului European si a Consiliului,

din 7 septembrie 2005 cu privire la Recunoasterea Reciproca a Calificarilor profesionale

“In maura in care sunt reglementate, prezenta directiva are ca obiect, de asemenea, profesiilor liberale, si anume, in sensul prezentei directive, orice profesie exercitata pe baza unor calificari prefesionale corespunzatoare, cu titlu personale, pe propria raspundere si independent din punct de vedere profesional, oferind servicii intelectuale si conceptuale in interesul clientului si al publicului. Exercitarea profesiei poate, in statele membre, in conformitate cu tratatul, face obiectul unor obligatii juridice specifice, bazate pe legislatia nationala si reglemantarile stabilite, in mod autonom, in acest cadru, de catre organismul profesional reprezentativ competent, care garanteaza si imbunatatesc gradul de profesionalism, calitatea serviciilor si confidentialitatea relatiilor cu clientul.”

Comitetul Federal al Profesiilor Liberale din Germania- Adunarea Generala, 19957

“Membrii profesiilor liberale furnizeaza servicii cu caracter intelectual si ideational, bazate pe calificarea lor profesionala specifica si in acord cu abilitatile lor personale, de responsabilitate si independenta profesionala in interesul clientilor lor, precum si pentru realizarea binelui public. Ocupatia profesionala supusa, in general, relgementarii profesionale specifice bazata pe legile adoptate de stat sau pe reglementarea autonoma a propriului sau corp profesional, care garanteaza si asigura un profesionalism contnuu, calitate si increderea clientului”.

3. Cele mai importante entitati implicate in activitatea prestatorilor de profesii liberale

ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMÂNIA - Ordinul Arhitectilor din România (OAR), organizatie profesionala, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget propriu, autonoma si independenta, înfiintata în baza Legii nr.184/2001 si promulgata prin Decretul nr.243/2001, are scopul de a reprezenta si ocroti, la nivel national si international, interesele profesiei de arhitect.

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA (CAFR) - Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) organizatie profesionala de utilitate publica, fara scop lucrativ, înfiintata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.75/1999, aprobata prin Legea nr. 133/2002, care transpune în legislatia românesca prevederile Directivei a opta a Uniunii Europene privind realizarea auditului statutar al documentelor financiar-contabile ale entitatilor economice si nonprofit, cu modificarile si completarile ulterioare, organizeaza si coordoneaza activitatea de audit financiar la nivel national.

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA (UNBR) - Uniunea Nationala a Barourilor din România (UNBR) institutie autonoma si independenta , formata din toti avocatii cu drept de exercitare a profesiei, reînfiintata în baza Decretului Lege nr.90/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, apara interesele profesionale ale membrilor sai si actioneaza permanent pentru afirmarea prestigiului si pentru asigurarea autoritatii profesiei de avocat.

ASOCIATIA NATIONALA A EVALUATORILOR DIN ROMÂNIA (ANEVAR) - Asociatia Nationala a Evaluatorilor din România (ANEVAR), organizatie profesional-stiintifica, neguvernamentala, independenta, nonprofit, cu personalitate juridica, înfiintata în baza Sentintei Civile nr.32/1992, gestioneaza profesia de evaluator în România.

COLEGIUL FARMACISTILOR DIN ROMÂNIA (CFR) - Colegiul Farmacistilor din România (CFR), organizatie profesionala, neguvernamentala, cu personalitate juridica, apolitica si fara scop patrimonial, înfiintat în baza Legii nr.81/1997, exercita un control de specialitate asupra activitatii ce se desfasoara în unitatile farmaceutice, monitorizeaza si apara prestigiul corpului farmaceutic. In prezent, activitatea Colegiului Farmacistilor din România este reglementata prin Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

UNIUNEA NATIONALA A PRACTICIENILOR ÎN INSOLVENTA DIN ROMANIA (UNPIR) - Uniunea Nationala a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare (UNPRL), persoana juridica de utilitate publica, autonoma si fara scop lucrativ, înfiintata în baza Ordonantei Guvernului nr.79/1999, cu modificarile si

8

completarile ulterioare, gestioneaza activitatea profesiei de practician în reorganizare si lichidare din România.

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA (CMR) - Colegiul Medicilor din România (CMR), organizatie profesionala, cu personalitate juridica, apolitica si fara scop patrimonial, înfiintata în baza Legii nr.74/1995, actioneaza pentru dezvoltarea profesiunii de medic si a prestigiului ei în cadrul vietii sociale.

COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA (CMVR) - Colegiul Medicilor Veterinari din România este o organizatie profesionala autonoma, independenta cu organizare autonoma reglementata. Colegiul Medicilor Veterinari functioneaza în baza Legii nr. 106/1998, republicata.

UNIUNEA NATIONALA A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA (UNNPR) - Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România (UNNPR), organizatie profesionala a notarilor publici la nivel national, cu personalitate juridica, fara scop patrimonial, înfiintata în temeiul Legii notarilor publici si activitatii notariale nr.36/1995, gestioneaza activitatea de notar public în România, care are statutul unei functii autonome.

ORDINUL GEODEZILOR DIN ROMÂNIA (OGR) - Ordinul Geodezilor din România este o organizatie profesionala, nonprofit, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, autonoma si independenta, care a luat fiinta prin legea nr. 16 / 2007 privind organizarea si exercitarea profesiei de geodez.

ORDINUL TEHNICIENILOR DENTARI DIN ROMÂNIA (OTDR) - OTDR este o organizatie profesionala nonprofit, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, autonoma, independenta, cu patrimoniu si buget proprii, înfiintat în baza prevederilor legii nr. 96 / 2007, completata si modificata prin legea 269 / 2008.

ASOCIATIA CONSULTANTILOR ÎN MANAGEMENT DIN ROMÂNIA (AMCOR) - AMCOR este o organizatie profesionala neguvernamentala, independenta, nepatrimoniala, non - profit, cu personalitate juridica, constituita pe termen nelimitat, având ca principal obiect de activitate promovarea si dezvoltarea consultantei în management.

ASOCIATIA ROMÂNA A AGENTIILOR IMOBILIARE (ARAI) - ARAI este o organizatie neguvernamentala înfiintata în anul 2005, apolitica si non profit, ce reuneste persoane juridice care activeaza în domeniul imobiliar si este menita sa apere interesele membrilor sai în raport cu organele de stat, precum si sprijinirea lor în desfasurarea activitatilor curente.

CAMERA CONSULTANTILOR FISCALI (CCF) - Camera Consultantilor Fiscali este o organizatie profesionala de utilitate publica, persoana juridica fara scop lucrativ, cu patrimoniu si buget propriu, care asigura accesul la profesia de consultant fiscal, autorizarea activitatii de consultanta fiscala, precum si organizarea si conducerea acesteia.

CONSILIUL DE MEDIERE - Consiliul de Mediere este un organism autonom de interes public, autoritate nationala de reglementare in domeniul medierii, infiintata prin Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

9

Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali (CNAS) - Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, organizaţie profesională nonguvernamentală, de interes public, apolitică, non profit, cu personalitate juridică, autonomă şi independentă s - a constituit în baza Legii nr. 466 din 04.11.2004 şi are ca scop apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor membrilor la nivel local, naţional şi internaţional.

4. Uniunea Profesiilor Liberale din România

1. Uniunea Profesiilor Liberale din România este persoana juridica româna, fara scop lucrativ, cu functionare autonoma.

2. Uniunea Profesiilor Liberale din România este o organizatie neguvernamentala, apolitica, înfiintata la data de 11 iunie 2001, în baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 dobândind personalitate juridica prin înscrierea sa în Registrul Asociatiilor si Fundatiilor tinut la Judecatorie.

3. Uniunea Profesiilor Liberale din România este formata din asociatii de profesii liberale si este deschisa aderarii tuturor organizatiilor profesionale, persoane juridice care îndeplinesc conditiile prevazute în Statutul sau. UPLR reprezinta aproximativ 140.000 membri ai organizatiilor profesionale. Uniunea Profesiilor Liberale din România este membru cu Statut de observator al Consiliului European al Profesiilor Liberale - CEPLIS si al Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale – UMPL. UPLR participa activ la dialogul social organizat în cadrul Consiliului Economic si Social din România, având Statutul de membru observator al acestui organism.

Cele 16 asociatii membre ale UPLR sunt urmatoarele:

- Ordinul Arhitectilor din România; - Camera Auditorilor Financiari din România; - Uniunea Nationala a Barourilor din România; - Uniunea Nationala a Evaluatorilor din România – ANEVAR; - Colegiul Farmacistilor din România; - Uniunea Nationala a Practicienilor în Insolventa din România; - Colegiul Medicilor din România; - Colegiul Medicilor Veterinari din România; - Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România; - Ordinul Geodezilor din Romania; - Ordinul Tehnicienilor Dentari din România; - Asociatia Consultantilor în Management din România - AMCOR; - Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare - ARAI; - Camera Consultantilor Fiscali; - Consiliul de Mediere; - Colegiul National al Asistentilor Sociali.

OBIECTIVELE UPLR

Uniunea Profesiilor Liberale din România îsi desfasoara activitatea în directia realizarii urmatoarelor obiective:

10

- apararea, în forme organizate, a intereselor fundamentale ale membrilor profesiilor liberale; - crearea unui cadru juridic corespunzator dezvoltarii profesiilor liberale prin organizarea lor

independenta sau autonoma, în raport cu statul si autoritatile publice; - asigurarea conditiilor pentru exercitarea profesiilor pe baza liberei initiative si în conditii de concurenta,

în conformitate cu dispozitiile legale, cu regulile statutare si cu principiile deontologice; - promovarea solidaritatii profesiilor liberale; - adaptarea legislatiei privind profesiile liberale din România la standardele europene; - participarea activa a profesiilor liberale la dialogul social organizat în România; - stabilirea de relatii de cooperare si întrajutorare cu alte organizatii de profesii liberale pe plan

international.

CONDUCEREA UPLR

Functionarea Uniunii Profesiilor Liberale din România este asigurata de:

- Adunarea Generala - Biroul Executiv - Presedintele - Cenzorii - Comisii

ADUNAREA GENERALA

Adunarea Generala este organul suprem de conducere al Uniunii Profesiilor Liberale din România si este alcatuita din toti membrii acesteia. Fiecare membru are dreptul la un vot.

Adunarea Generala se întruneste anual si ori de câte ori este convocata de catre Biroul Executiv.

Principalele atributii ale Adunarii Generale sunt:

- adopta Statutul Uniunii si orice amendament adus acestuia; - aproba bugetul de venituri si cheltuieli, precum si bilantul contabil anual al Uniunii; - elaboreaza, modifica si completeaza strategia, obiectivele generale si scopul UPLR; - stabileste cotizatiile membrilor; - alege si revoca din functie membrii Biroului Executiv si Cenzorul;

BIROUL EXECUTIV

Biroul Executiv este organul executiv al Uniunii si este format din 3 membrii care îndeplinesc functiile de Presedinte, Prim - Vicepresedinte si Vicepresedinte. Ei sunt reprezentantii asociatiilor membre care au obtinut în Adunarea Generala, prin vot secret, în ordine descrescatoare, cel mai mare numar de voturi.

Fiecare membru al Biroului Executiv are dreptul la un vot.

Biroul Executiv se întruneste trimestrial si ori de câte ori este convocat de catre Presedinte.

Membrii Biroului Executiv sunt alesi pentru un mandat de 2 ani.11

Biroul Executiv are urmatoarele atributii principale:

- pregateste sedintele ordinare si extraordinare ale Adunarii Generale si urmareste aplicarea hotarârilor adoptate de catre aceasta;

- adopta masuri în legatura cu activitatea curenta a Uniunii; - dezbate si adopta decizii cu privire la cererile pentru dobândirea calitatii de membru al Uniunii; - aproba înfiintarea Comisiilor de specialitate cu activitate permanenta sau temporara pentru solutionarea

unor probleme de interes pentru membrii Uniunii. Aceste comisii studiaza probleme specifice domeniilor lor de activitate si prezinta propunerile lor spre analiza si aprobare Biroului Executiv al Uniunii;

- numeste Secretarul General al Uniunii.

PRESEDINTELE

Presedintele este reprezentantul asociatiei membre care a obtinut, în Adunarea Generala, prin vot secret, cel mai mare numar de voturi.

Durata mandatului Presedintelui este de 2 ani.

Presedintele trebuie sa detina, de regula, functia de Presedinte al asociatiei membre pe care o reprezinta.

Presedintele Uniunii are urmatoarele atributii principale:

- reprezinta Uniunea în raporturile cu tertii; - convoaca si conduce sedintele Adunarii Generale si ale Biroului Executiv; - asigura promovarea solidaritatii, colaborarii si comunicarii permanente între membri UPLR. Primii

presedinti ai UPLR au fost Avocat Andrei Zamfirescu, reprezentantul Uniunii Nationale a Barourilor din România si Notar Public Dumitru Viorel Manescu, reprezentantul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România si Domnul Avocat Arin Octav Stanescu, reprezentând Uniunea Nationala a Practicienilor în Insolventa din România.

CENZORUL

Cenzorul este ales si revocat de catre Adunarea Generala a UPLR pentru un mandat de 3 ani.

Cenzorul asigura controlul financiar al UPLR.

SECRETARIATUL GENERAL

În structura Uniunii Profesiilor Liberale din România functioneaza un Secretariat general, care reprezinta aparatul de specialitate si tehnico-administrativ al acesteia.

Secretariatul General este condus de un Secretar General.

COMISIILE UPLR

În structura Uniunii Profesiilor Liberale din România functioneaza Comisii de specialitate cu activitate permanenta sau temporara. Comisiile de specialitate cu activitate permanenta sunt urmatoarele:

12

- Comisia pentru activitatea financiara, logistica si de investitii; - Comisia pentru legislatie; - Comisia pentru promovarea imaginii Uniunii, relatia cu mass-media si editarea unor publicatii si

materiale de presa; - Comisia de organizare a unor reuniuni cu caracter profesional si stiintific, de coordonare a activitatii de

elaborare de programe, studii si materiale documentare privind profesiile liberale, de formare si perfectionare profesionala;

- Comisia de elaborare a strategiei Uniunii pe termen mediu si lung; - Comisia de arbitraj; - Comisia pentru promovarea relatiilor internationale;

Comisiile de specialitate studiaza probleme specifice domeniilor lor de activitate si prezinta propunerile lor spre analiza si aprobare Consiliului de conducere al Uniunii.

5. Definirea profesiei de evaluator. Anevar

Un expert evaluator este persoana care are pregătirea profesională necesară, capacitatea şi experienţa de a

efectua o evaluare. În unele ţări, se impune obţinerea unei autorizaţii înainte ca evaluatorul să îşi desfăşoare

activitatea în acest sens.

Evaluatorul este o persoană, cu o bună reputaţie, care:

- a obţinut o pregătire profesională adecvată, în cadrul unui centru de pregătire recunoscut, sau o

calificare universitară echivalentă;

- are experienţa adecvată şi este competent în evaluarea unuia din cele patru tipuri de proprietate

( întreprinderi, bunuri mobile, proprietate imobiliară şi active financiare) şi pe piaţa locală în care

acestea se tranzacţionează;

- cunoaşte, înţelege şi poate pune în aplicare în mod corect acele metode şi tehnici recunoscute care

sunt necesare pentru efectuarea unei evaluări credibile;

- este membru al unui organism naţional profesional de evaluare recunoscut;

- respectă toate cerinţele Codului Deontologic.

În cazul în care, într-o ţară, nu există calificări universitare adecvate, evaluatorul trebuie să aibă un nivel de

pregătire suficient şi experienţă în evaluare şi să fie membru al unui organism naţional profesional de evaluare

recunoscut, sau să obţină o autorizaţie din partea Guvernului sau o numire din partea Justiţiei sau unei autorităţi

cu un statut echivalent.

În unele ţări, prin lege, evaluatorul are nevoie de o autorizaţie sau de un certificat, din partea unui organism

independent, pentru a putea profesa în această calitate.

13

Sectiunile privind delimitarea domeniului evaluari,cuprind 4 categorii,fiind delimitate in functie de sarcinile

si atributiunile specifice ale fiecarei categorii in parte:

Evaluarea proprietăţilor imobiliare >constructii,terenuri,imobile in general.

Evaluarea bunurilor mobile >totalitatea bunurilor imobile cu mici exceptii.

Evaluarea întreprinderilor >activele unei intreprinderi per ansamblu sau a afecerii.

Evaluarea activelor financiare >totalitatea activelor financiare aprobate CNVM.

Un expert evaluator general este considerat,acel expert care a absolvit toate cursurile de formare profesionala

find un evaluator general.In limbajul economic expresia de evaluator general mai poate fi intalnita sub diferite

aspecte.

Evaluatorul independent este acea persoana fizica autorizata sau juridica -in functie de constituire - care

detine o parafa valabila ANEVAR cu experienta semnificativa in domeniu, competenta in evaluare pe piata,

care cunoaste, intelege si poate pune in aplicare in mod corect acele metode si tehnici recunoscute care sunt

necesare pentru efectuarea unei evaluari credibile in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, si

care este membru al unei asociatii nationale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publica

având calitatea de evaluator independent.

In general toti evaluatorii sunt independenti prin natura profesiei,dependenta acestora fiind considerata

apartenenta lor la un grup de interese sau angajarea lor in institutii ale statului sau private care reprezinta de cele

mai multe ori incompatibilitati de angajare intr-o evaluare in care sa prezinte o opinie obiectiva si

nepartinitoare.

Evaluator Independent este in general considerat acel expert evaluator care are calitatea de evaluator extern

si în plus nu a avut în ultimele 24 de luni nici o relatie financiara cu clientul sau vreo implicare legata de

proprietatea evaluata sau cu partile interesate de respectiva proprietate.

Profesia de expert tehnic evaluator a fost implementata pe piata economico-financiara din Romania de catre

CECCAR –Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania,unde existau experti contabili

care in urma unui examen primeau parafa de experti evaluatori intreprinderi.Acesti experti tehnici evaluatori

exista si in prezent multi , dintre acestia revendicandu-si experienta si renegand existenta ANEVAR.

Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România – ANEVAR

Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România - ANEVAR - a luat fiinţă în anul 1992, ca o asociaţie profesională, non-profit, neguvernamentală, independentă, care acţionează în interes public (fapt susţinut de recunoaşterea sa ca fiind de utilitate publică prin HG 1447/09.09.2004) şi care promovează metodele şi tehnicile de evaluare prin mijloace specifice.

14

În prezent, Asociaţia cuprinde circa 4.300 de membri titulari şi peste 280 de membri corporativi. Activitatea acesteia se desfăşoară în 40 de centre teritoriale în judeţe şi 11 centre în Municipiul Bucureşti.

ANEVAR se structurează matriceal în patru secţiuni:- evaluarea întreprinderilor - evaluarea proprietăţilor imobiliare - evaluarea bunurilor mobile - evaluarea instrumentelor financiare

Printre principalele activităţi derulate de asociaţie se remarcă:

- organizarea de cursuri de formare în domeniul evaluării de proprietăţi imobiliare, afaceri, maşini şi echipamente şi instrumente financiare.

- traducerea şi publicarea unor cărţi de specialitate: Evaluarea Proprietăţii Imobiliare (editată în 2003 de Appraisal Institute, cu sediul în Chicago); Evaluarea Maşinilor şi Echipamentelor (editată de American Society of Appraisers)

- organizarea, în colaborare cu ASA (American Society of Appraisers) a unui curs de evaluare a maşinilor şi echipamentelor (structurat pe 6 module şi derulat în două etape, în septembrie 2003 şi octombrie 2004)

- organizarea de conferinţe şi simpozioane pentru dezbaterea şi soluţionarea problemelor majore ale practicării profesiei de evaluator în România.

- formarea unui corp de lectori profesionişti prin cursuri de formare organizate de: Coopers&Lybrand - Franţa în perioada 1-25 martie 1993 cu tema „Evaluarea întreprinderii" unde

au participat 11 membri ANEVAR; International Real Property Foundation/USAID - SUA în februarie 1997 cu tema „Pregătirea

materialelor de curs" la care au participat 24 lectori ANEVAR;

International Real Property Foundation/USAID - SUA în aprilie 1997 cu tema „Prezentarea cursurilor" la care au participat 24 lectori ANEVAR;· CERC la Buşteni februarie 2000;

SIRTEC/SECOR Inc. Canada şi Fondul Român de Garantare (FRG) în colaborare cu Institutul Bancar Român (IBR) şi ANEVAR, în cadrul proiectului „Mortgage Loan Guarantee System", finanţat de Agenţia Canadiană Internaţională de Dezvoltare, în perioada 20-24.01.2003, curs cu tema „Evaluarea şi documentarea pentru credite ipotecare" şi unde ANEVAR a participat cu un număr de 8 lectori.

CODECS la Tuşnad în perioada 01- 09 septembrie 2002 şi la Predeal în perioada 02-05 decembrie 2003;

15

ANEVAR în colaborare cu ASA - American Society of Appraisers - în perioada 02-16 noiembrie 2003 şi , curs de Evaluarea Bunurilor Mobile, unde alături de lectori au participat şi alţi membri ANEVAR;

- participarea la elaborarea unor acte normative: Ordinul 288/1998 al Ministerului Privatizării privind unificarea şi reglementarea activităţii de

elaborare a rapoartelor de evaluare pentru societăţile comerciale supuse procesului de privatizare;

Normele metodologice nr. 3 din 17 aprilie 2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare emise de BNR şi de CNVM;

Regulamentul nr. 5 din 2003 a CNVM privind oferta publică de valori mobiliare şi alte instrumente financiare.

ANEVAR este asociat unic la institutul de cercetări în evaluare - IROVAL care are preocupări în domeniul evaluărilor, deţine o editură şi o vastă bibliotecă de specialitate.

Membrii ANEVAR îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardele de evaluare, încă din 1995 iar din anul 2003 acestea au fost înlocuite cu Standardele Internaţionale de Evaluare (elaborate de IVSC - International Valuation Standard Council, organism al ONU).

Începând cu data de 1 ianuarie 2004, Standardele Internaţionale de Evaluare elaborate de IVSC au fost adoptate ca standarde obligatorii pentru membrii ANEVAR.

Ca o consecinţă a sistemului de perfecţionare profesională a membrilor săi, precum şi datorită promovării standardelor naţionale, europene şi internaţionale şi a Codului deontologic, activitatea ANEVAR este recunoscută de multe organizaţii româneşti (asociaţii guvernamentale, neguvernamentale de profil) care solicită ca rapoartele de evaluare să fie în concordanţă cu standardele ANEVAR şi recomandările sale.

ANEVAR este membru al Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Evaluare (IVSC), al Grupului European de Asociaţiilor de Evaluatori (TEGoVA) şi al Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori (WAVO).

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Evaluare (IVSC) este o asociaţie non profit, formată din organizaţii profesionale în domeniul evaluării, la nivel mondial, care sunt unite printr-un singur act constitutiv. IVSC este o organizaţie non-guvernamentală, membră a Naţiunilor Unite ale cărei principale obiective sunt de a elabora si publica, în interesul public, standarde pentru evaluarea proprietăţii, de a promova adoptarea lor la nivel global, de a armoniza standardele de evaluare existente in diverse ţări ale lumii etc. IVSC publică Standarde de Practică în Evaluare, referitoare la tratarea anumitor probleme specifice evaluării, precum şi Standarde de Aplicaţii în situaţii specifice, care apar în acordarea de consultanţă în diferite domenii de afaceri. IVSC a urmărit, în mod deosebit, ca Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS) să fie recunoscute în standardele de contabilitate precum şi în alte standarde de raportare, astfel încât evaluatorii să cunoască ce li se solicită din partea standardelor altor discipline.

TEGoVA (Grupul European al Asociaţiilor de Evaluatori) este un organism paneuropean non profit, compus din 43 de asociaţii din 27 de ţări, reprezentând aproape 100.000 de evaluatori din Europa. Principalele sale preocupări constau în elaborarea de standarde şi asigurarea calităţii şi a eticii în cadrul pieţei serviciilor de evaluare a proprietăţilor imobiliare.

16

WAVO (Asociaţia Mondială a Organizaţiilor de Evaluatori) are ca misiune dezvoltarea şi îmbunătăţirea pe plan mondial a serviciilor de evaluare a proprietăţilor şi a profesiei de consultant, precum şi promovarea celor mai bune practici în domeniul evaluării.

ANEVAR a realizat recunoaşterea sa internaţională în domeniul evaluării, stabilind relaţii de cooperare cu asociaţii profesionale din Statele Unite ale Americii, din Marea Britanie şi multe alte asociaţii europene de profil. În anii anteriori, un reprezentant al ANEVAR a acordat consultanţă pentru elaborarea legislaţiei referitoare la evaluare din Republica Georgia. Au existat şi alte solicitări referitoare la schimburi de experienţă, din partea unor asociaţii de profil din Europa de est, interesate de practica românească din domeniul evaluării.

6. CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE EXPERT EVALUATOR

Codul Deontologic al profesiei de evaluator se referă la:

A. comportamentul etic; şi

B. competenţa şi experienţa necesară

A. Cerinţe pentru comportamentul etic:

(a) integritate:

- nu trebuie să acţioneze în mod fraudulos sau înşelător;

- nu trebuie să comunice opinii false sau părtinitoare asupra valorii;

- să respecte legile şi reglementările ţării în care-şi desfăşoară activitatea sau în care îşi

îndeplineşte o misiune;

- să nu-şi prezinte în mod deformat calificarea profesională în scopul atragerii clienţilor.

(b) conflicte de interese:

- nu poate fi în mod simultan evaluator pentru mai mulţi clienţi, fără un acord anterior scris al

celor implicaţi;

- nu evaluează o proprietate asupra căreia are un interes.

(c) confidenţialitate:

- tratarea problemelor clientului cu discreţia necesară;

- nu trebuie să divulge informaţiile primite de la client;

- nu trebuie să divulge altor persoane concluziile asupra valorii, cu excepţia celor autorizate de

client.

(d) imparţialitate:

- nu va accepta raportarea unei valori impuse de client;

- onorariul pentru o evaluare nu se calculează în funcţie de mărimea valorii estimate;

- informaţiile primite de la client trebuie să fie verificate;

- nu va efectua o evaluare bazată pe ipoteze nerezonabile;17

- la verificarea raportului de evaluare, întocmit de al evaluator, evaluatorul verificator va raţiona

în mod imparţial.

B. Cerinţe pentru competenţa şi experienţa necesară :

- acceptarea misiunilor în funcţie de pregătirea şi experienţa necesară;

- recurgerea la un colaborator, cu acceptul clientului, şi cu menţionarea aportului acestuia;

- refuzarea misiunilor în cazul imposibilităţii inspectării proprietăţii sau impunerii de către

client a unui termen prea scurt pentru efectuarea evaluării;

- verificări şi investigaţii laborioase asupra informaţiilor;

Codul deontologic al profesiei de evaluator anexa la Statutul ANEVAR cuprinde principiile etice care stau la baza serviciilor profesionale ale evaluatorilor si exemple de practici lipsite de etica. ANEVAR este autorizat sa numeasca organisme care sa vegheze respectarea principiilor etice prin aplicarea Regulamentului Comisiei de etica.Respectarea codului deontologic al profesiei (constituit in standard etic), ca si a standardelor profesionale, depinde in primul rand de intelegerea membrilor, de actiunile lor voluntare si in ultimul rand,atunci cand sunt necesare, de procedurile disciplinare, indreptate impotriva celor care se abat de la aceste principii.

Inscrierea in ANEVAR este voluntara. Acceptand statutul de membru, un evaluator isi asuma prin respectarea acestor principii etice, o obligatie de autodisciplina, dincolo de cerintele legilor si regulamentelor.

Principiile etice ale Codului Deontologic al ANEVAR exprima recunoasterea de catre evaluator a propriilor responsabilitati fata de opinia publica, clienti si colegi. Aceste principii ii ghideaza pe membriiANEVAR in indeplinirea responsabilitatilor lor profesionale pe baza conditiei etice si necesita un angajament ferm pentru un comportament exemplar, chiar daca acest lucru este contrar avantajului personal.

2. Responsabilitati

Pe parcursul indeplinirii responsabilitatilor profesionale ale determinarii valorii reale a proprietatilor, evaluatorul trebuie sa puna in aplicare judecati profesionale si morale rezonabile, in toateactivitatile pe care le intreprinde.

Valoarea determinata trebuie sa fie obiectiva si nu trebuie influentata de factori subiectivi ca vointa, dorinta sau nevoia clientului sau altor persoane.

Evaluatorii ANEVAR au responsabilitati fata de toti cei care beneficiaza de serviciile lor profesionale. Membrii mai au si responsabilitatea continua de a coopera unii cu altii pentru a imbunatati arta evaluarii, pentru a pastra increderea publicului si pentru a duce la indeplinire cerintele speciale de auto−guvernare ale profesiunii. Eforturile colective ale evaluatorilor sunt necesare pentru a mentine si intari traditiile profesiunii.

3. Interesul public

Evaluatorii trebuie sa accepte obligatia de a actiona intr-un mod care va servi interesului public, va onora increderea publicului si va demonstra atasamentul fata de profesionalism.

Ca semn distinct al unei profesii este acceptarea acesteia de catre public. Publicul evaluatorilor este format din clienti, guvern, intreprinzatori, manageri, comunitatea financiara si de afaceri si toti cei care se bazeaza pe

18

obiectivitatea si integritatea evaluatorilor pentru a mentine functionarea normala a societatii. Aceasta incredere impune o responsabilitate a interesului public asupra evaluatorului. Interesul public este definite drept bunastarea colectiva a comunitatii oamenilor si a institutiilor pe care profesia o serveste.

In aplicarea responsabilitatilor profesionale, evaluatorii se pot intalni cu presiuni conflictuale din partea fiecaruia din aceste grupuri. In rezolvarea acestor conflicte, evaluatorii trebuie sa actioneze cu integritate, ghidati dupa perceptul conform caruia, atunci cand membrii ANEVAR isi indeplinesc responsabilitatile lor catre public, interesul clientilor este servit in cel mai bun mod cu putinta.

Cei care se bazeaza pe rapoartele de evaluare ale evaluatorilor se asteapta ca acestia sa se achite de responsabilitatile profesionale cu integritate, obiectivitate, cu grija profesionala cuvenita si cu un interes autentic in a servi publicul. Se asteapta ca acestia sa furnizeze servicii de calitate, sa stabileasca relatii contractuale si sa ofere o gama de servicii intr-o maniera care sa demonstreze un nivel de profesionalism conform standardelor profesionale si codului deontologic.

Toti cei care accepta calitatea de membru ANEVAR se angajeaza sa onoreze increderea publica. In schimbul increderii pe care publicul si-o pune in ei, membrii trebuie sa caute continuu sa demonstreze dedicarea lor in atingerea excelentei profesionale.

4. Integritatea

Pentru a mentine si a raspandi increderea publica, membrii trebuie sa-si indeplineasca toate indatoririle profesionale in spiritul celei mai inalte integritati.Integritatea este un element fundamental pentru recunoasterea profesionala. Integritatea pretinde ca un membru sa fie onest, sincer in limitele confidentialitatii clientului. Evaluatorul nu trebuie sa fie subordonat castigului si avantajelor personale.Evaluatorul are obligatia de a evita furnizarea unor rezultate false ale evaluarii, care s-ar putea datora fie abordarii gresite, fie estimarii facute cu o aproximatie foarte larga.Evaluatorul are obligatia sa explice si sa descrie corespunzator ce intelege prin evaluare in cazul unui contract specific pentru care este angajat, pentru a evita neintelegerile si greselile voite sau intamplatoare ulterioare.Nu este corect ca un evaluator sa accepte un contract de evaluare pentru un domeniu in afara calificarii sale profesionale cu exceptia cazurilor in care:• a adus inainte la cunostinta clientului limitele competentei sale; • se asociaza cu un alt evaluator care are calificarea necesara in domeniul-specific.Cand doi sau mai multi clienti potentiali solicita serviciile aceluiasi evaluator relativ la aceeasi evaluare, evaluatorul nu poate accepta decat pe unul, cu exceptia cazului cand exista consensul partilor implicate.Integritatea este masurata in termeni de ce este drept si just. Evaluatorul trebuie sa-si testeze deciziile si actiunile, sa urmareasca atat forma cat si spiritul standardelor tehnice si etice, principiile obiectivitatii, ale independentei si ale rigurozitatii.5. Obiectivitatea si independentaUn membru trebuie sa-si mentina independenta si sa nu se afle in conflict de interese atunci cand isi exercita responsabilitatile profesionale. Evaluatorul trebuie sa fie independent in fapte si aparente atunci cand ofera servicii de evaluare sau consultanta.Principiul obiectivitatii impune obligatia de a fi impartial, onest din punct de vedere intelectual si in afara conflictelor de interese.

19

Independenta exclude relatiile care ar putea parea ca micsoreaza obiectivitatea membrilor in oferirea serviciilor. Membrii servesc de multe ori interese multiple, dar trebuie sa protejeze integritatea muncii lor, sa mentina obiectivitatea si sa evite orice subordonare a judecatii lor.Obligatia evaluatorului fata de client este de a prezenta acestuia concluziile obiectiv, rezultatele precise si reale asupra evaluarii cerute, indiferent de dorinta si indicatiile clientului. Incertitudinile trebuie, de asemenea, facute cunoscute.6. RigurozitateaMembrii trebuie sa se ghideze dupa standardele etice si profesionale, sa se straduiasca continuu sa imbunatateasca competenta si calitatea serviciilor lor si sa-si exercite responsabilitatile profesionale la capacitatea maxima.Rigurozitatea solicita membrilor sa-si exercite responsabilitatile profesionale cu competenta si sarguinta. Ea impune obligatia de a indeplini sarcinile profesionale la capacitatea maxima, avandu-se mereu in vedere interesul clientului pentru care sunt indeplinite aceste servicii si in concordanta cu responsabilitatea profesionala fata de interesul public.Competenta deriva din sintetizarea pregatirii si a experientei. Ea incepe cu stapanirea cunostintelor cerute pentru a deveni evaluator.Mentinerea competentei solicita un angajament de instruire si de perfectionare profesionala, care trebuie sa continue pe tot timpul vietii profesionale a membrilor. Competenta este o responsabilitate individuala a fiecarui membru, care trebuie sa ia toate masurile pentru a atinge un nivel de competenta care va asigura faptul ca valoarea din rapoartele de evaluare va respecta un inalt grad de profesionalism cerut de codul deontologic si statutul ANEVAR.Fiecare membru este responsabil de stabilirea competentei sale, evaluand daca pregatirea, experienta si judecata sa sunt adecvate pentru responsabilitatile care trebuie asumate.Evaluatorul trebuie sa execute constiincios si cu competenta contractele ce ii sunt incredintate. Loialitatea, impartialitatea si dorinta de a fi util clientului trebuie sa inspire si sa ghideze lucrarile lui.7. ConfidentialitateEvaluatorul angajat intr-o actiune de evaluare are obligatia de a nu dezvalui angajarea sa de catre client unor terte persoane, precum si obligatia de a nu dezvalui rezultatele evaluarii fara permisiunea scrisa si prealabila a clientului sau, sau fara sa fie obligat de o procedura judiciara.In cazul in care raportul de evaluare este pus de catre client la dispozitia unor terte persoane, cu acordul scris al evaluatorului, acestea au acelasi drept de a se baza pe validitatea si obiectivitatea raportului evaluatorului ca si clientul initial.8. Practici lipsite de etica si de profesionalism in munca de evaluareSe considera ca exemplele prezentate nu acopera toate aspectele.• Poate fi suspectat rezultatul unei evaluari si deci considerat lipsit de valabilitate, daca evaluatorul a acceptat un contract a carui plata este conditionata de:a) o decizie judecatoreasca favorabila clientului referitoare la proprietatea evaluata; b) o reducere de impozit obtinuta de client pentru acea proprietate; c) pretul vanzarii acelei proprietati; d) orice indicatii sau concluzii furnizate apriori de client.

• Este lipsit de etica si profesionalism acceptarea unor contracte a caror plata reprezinta procente din valoarea la care se ajunge in urma operatiunii de evaluare.

20

• Se considera lipsita de etica si profesionalism acceptarea de catre un evaluator a unui contract care priveste o proprietate pentru care el are un interes actual sau de perspectiva. Interesele pe care un evaluator le-ar putea avea fata de o proprietate evaluata includ:a) dobandirea respectivei proprietati; b) functionarea ca agent de vanzare-cumparare sau finantare a respectivei proprietati; c) administrarea respectivei proprietati.• Este lipsita de etica si profesionalism:a) utilizarea semnaturii unei persoane care nu a lucrat efectiv la evaluare sau nu a supravegheat efectiv evaluarea; b) in cazul unui raport comun lipsa unei semnaturi sau orice opinie divergenta; c) in cazul colaborarii intre doi sau mai multi evaluatori, prezentarea de rapoarte separate; d) in cazul unor evaluari independente pentru aceeasi proprietate, colaborarea in orice fel a evaluatorilor angajati independent.• Nu este etic si profesional ca un evaluator sa emita asupra valorii unei proprietati o opinie fara a face investigatii complete si fara a analiza toate datele.• Reclama nu este incompatibila cu etica, dar este lipsita de etica utilizarea in cadrul reclamei a informatiilor false cum ar fi:- prezentarea gresita a experientei si calificarii profesionale; - prezentarea falsa a serviciilor ce pot fi oferite conform calificarii sau prezentarea pentru reclama a unor contracte anterioare fara permisiunea expresa a clientului; - afirmarea, garantarea sau insinuarea faptului ca evaluarea ar putea fi efectuata conform intereselor clientului.• In cazul in care unui evaluator i se cere o apreciere asupra unui raport de evaluare elaborat de alti evaluatori, este lipsit de etica ca acesta sa denigreze munca desfasurata.Parerile exprimate nu se vor referi la valoarea obtinuta, ci la respectarea standardelor si procedurilor recunoscute de evaluare, adecvarea metodelor alese si a judecatii evaluatorului.• Este o practica lipsita de etica exprimarea publica a unor opinii despre profesionalismul, experienta, calitatea rapoartelor de evaluare a unor membrii ai ANEVAR, precum si defaimarea organizatiei.

21