Curs de ini iere în scrim pentru încep tori i avansa i anul I-III de scrim

CAPITOLUL I

1.1 SCURT ISTORIC AL SCRIMEI

Înc de la începutul lumii, omul a fost pus în situa ia de a compensainferioritatea sa fizic , inventând armele pentru a se ap ra împotrivaanimalelor sau pentru a le ataca. Pe rând, aceste arme au fost din lemn, dinpiatr i apoi din metal.

Originea armelor albe poate fi cu greu de determinat in timp silocalizata într-o anumit parte a lumii sau legat de fenomene izolate. Dupapari ia fierului si înv area me te ugului prelucr rii lui, armele albe auînceput s fie cunoscute la majoritatea popoarelor. Ele erau folosite in luptapentru câ tigarea existen ei i sau pentru ap rare.

Data apari iei armelor albe i a artei mânuirii lor este greu deprecizat. Unii cercet tori sus in ca armele albe erau cunoscute de chinezi cumai bine de 27 de secole î. Hr. Natural, inven ia acestor arme a dus peoameni la c utarea p ii celei mai eficace fie datorit unei mai mari for e,fie datorit unei mai mari dexterit i.

La toate popoarele, studiul mânuirii judicioase a armelor, studiulscrimei, a ocupat un loc important. În legendele indiene se spune ca zeulBrahama este întemeietorul „ tiin ei” mânuirii armelor. Una din c ile sfintedin India, co inea principiilor exerci iilor cu arma. Brahmanii au fost primiiprofesori, care au dat lec ii de mânuire a armelor în pie ele publice. Maitârziu, tiin a (cunoa terea) armelor a fost rezervat r zboinicilor.

În Evul Mediu, romanii datoreaz cuceririle lor, mânuirii armelor,practic rii scrimei. ”Doctors armarum” înv au solda ii s mânuiasc armele.Ace ti mae trii se bucurau de mult considera ie i erau adeseori obiectulunei mari distinc ii. Armele romanilor, erau: pentru defensiv –scutul ;pentru ofensiv –lancea, pilum (suli a) i spada. colile speciale de scrim ,din acea vreme, permit organizarea jocurilor de circ i a luptelor degladiatori (duelul între retieri i mirmiloni). Ace tia au cunoscut o marefaim în timpul imperiului.

Francii aveau, mai ales, ca arme ofensive: o spad scurt i t ioas ,suli a, francisca (o bard cu dou t uri), m ciuca i scarmasaxa (un fel decu it mai mare). Ca arm defensiv , ei foloseau scutul, f a se servi decasc i nici de plato .

Odat cu consolidarea orânduirii feudale, perfec ionarea armeloralbe si a procedurilor de mânuire a lor cunosc o dezvoltare i mai mare inrândurile cavaleriei. Numeroasele r zboaie de cotropire purtate în aceastperioad au creat condi ii, ca lupta cu armele albe s evolueze mereu. Artamânuirii lor este bine cunoscut i de lupt torii români : palo ul, lancea ibuzduganul fiind armele cu care erau înzestra i osta ii din Tarile Române.

Multe secole de-a rândul, duelul a fost r spândit in majoritatearilor. În Fran a, Italia duelurile au devenit instrumente „ale drept ii” a a-

numitele dueluri judiciare fiind sus inute de c tre biseric , a tot puternic inaceasta perioad .

Odat cu trecerea vremii, în afar de nobilime i burghezime tot maimul i oameni din popor au început s practice mânuirea armelor albe. Duelulprivat si exerci iile din scrim , au continuat i dup apari ia armelor de foc.În colile speciale, care stau la îndemâna tuturor celor curajo i i puternici seînva arta armelor. Când obiceiurile cavalere ti au disp rut, gentilomulîncepe s ia lec ii de la plebeu. Odat cu perfec ionarea armelor, a tehniciiscrimei, apar i mae trii profesori de scrim , care î i fac cunoscute ideile,metodele lor, înfiin ând scoli de scrim i editând c i de scrim .

Pentru prima dat , sub Filip cel Frumos, sunt aminti i mae trii dearme din Paris (”numele, domiciliul i taxa pl tit pentru fiecare 7 scrimeri –1292”). ”Arhivele mae trilor de scrim din Paris ”de Henri Darassy.

Se pare c prima carte de scrim ar fi a lui Fiora dei Liberi, ”Flosduellatorum” scris in 1410 la Floren a, cuprinzând i 500 de ilustra ii.

Se pare c scrima modern î i are punctul s u de plecare în Spania.Sigur e c ea a r mas aici sta ionar în ceea ce prive te teoria. Pân însecolul al XVI-lea, colile de scrim spaniole se bucur de un foarte marerenume. Doi mae trii, Pons de Perpignan i Pedros de Torre i-au editatlucr rile de scrim în 1474. Tot în aceast epoc , existau deja în Germaniacorpora ii de mae trii de scrim (Marxbruder i Fechbruder).

În Anglia, de asemenea, au fost fondate asocia ii de scrimeri. Dartrebuie s recunoa tem, c cei ce au pus ordine în principiile scrimei au fostitalienii. Ei au codificat i reglat acest exerci iu, abandonat pân laoriginalitate de fiecare. Mae trii speciali ti au creat adev rate cursuri, tratatedidactice, au fixat o teorie.

Mae trii italieni cei mai renumi i in aceast epoc au fost: Caizo(profesorul lui Jarnac), Pompeé (profesorul lui Carol al IX-lea), Silvie(profesorul lui Henri al III-lea), Fabiani, Vigiani, Fabris, Cavalcabo,Patenostrier, Giganti, Capo-Ferro.

Înfiin area primei academii a armelor a avut loc în anul 1547 când”mae trii mânuitori i scrimeri” ai ora ului Paris primesc în scris din partea

lui Carol al IX-lea, autoriza ia de a se grupa în asocia ii: ”Academiamae trilor în fapte de arme” i ”Academia regelui”.

Privilegia ii acestei academii au fost confirma i de Henri al III-lea,Henri al IV-lea, Ludovic al III-lea i Ludovic al IV-lea.

Academia num ra atunci 20 membri, dintre care 6 erau nobili dedrept i decora i cu ordine regale.

Evolu ia tehnic a scrimei, pentru prima dat , o g sim în tratatul descrim publicat în Fran a, de Henri de Saint-Didier, gentilom provansal, din1573. Autorul recomand numai spada, atât pentru atac, cât i pentru ap rarei suprim daga. Teoria sa este just i ea a triumfat. Dar cea mai mare parte

a lucr rilor în aceast epoc , apar ine italienilor.Agripa, în 1553, sf tuie te s se dea lovituri la fa , alte p i ale

corpului r mânând protejate de zale.Grassi (1570) men ioneaz liniile (sus, jos, înainte, înapoi). Tot el d

primele indica ii asupra celui de al 6-lea sim în scrim ”sim ul fierului”.Vigiani, în 1575, recomand lovitura cu vârful, cu o mic fandare a

piciorului drept.Fabris adaug schimbarea locului, retragerea corpului, parad cu

mâna stâng (mâna neînarmat ), derobarea loviturilor, studiul distan elor.Cavalcabo i Patenostrier (1610), precizeaz liniile exterioare i

interioare, indica ia loviturilor de ter , quart . Cavalcabo insist asupradegajamentului i a b ii de lama iar Patenostrier asupra alunec rii pe lamaadversarului în atac.

Giganti (1606), recomand fandarea în toate atacurile i vorbe te defente în liniile de sus i jos.

În secolul al XVIII–lea accentul se pune pe armele de împungere iap rare. Apare floreta, arm conven ionala care permite dezvoltarea scrimeisportive, duelul de alt dat transformându–se în lupta sportiv .

Apari ia m tii favorizeaz i mai mult dezvoltarea scrimei sportive,eliminând pericolul accidentelor cât i posibilitatea îmbog irii gameiprocedeelor de atac i de ap rare. Încep de asemenea s se foloseascloviturile de oprire ( Coup darret ) par zile i ripostele date in viteza. Însecolul al XIX – lea in Germania si Austria se practic o scrim numai prinmi rile de rota ie a pumnului, folosindu–se o arm cu t de 60 – 70 cm.

Scrimerii nu purtau masca, numai ochii erau proteja i cu ochelari,iar mi carea picioarelor nu era permisa.

Trebuie men ionat c acest gen de scrim urmarea în primul rânddezvoltarea spiritului r zboinic al tineretului.

Acela i secol marcheaz i organizarea primelor concursuriinterna ionale ; la început între scrimerii din Fran a i Italia, ri în carescrima era mai dezvoltat .

În anul 1896 se organizeaz primele Jocuri Olimpice Moderne dinprogramul c rora fac parte i întrecerile de scrim . Tot de atunci seorganizeaz anual campionate mondiale de scrim , la început numaiindividuale, apoi pe, echipe, de b rba i iar mai târziu pentru femei,contribuind la schimbul de experien a dintre colile na ionale i ladezvoltarea acestui sport.

O dat cu primii ani ai secolului nostru, contactele interna ionale seextind, turneele de scrim se multiplic , facilit ile mijloacelor moderne dedeplasare contribuind la r spândirea acestui sport în lume, nu numai pe

trânul continent. Astfel, în 1903 se desf oar la Paris ”prima marept mân a armelor de lupt ”. Cu aceast ocazie, în premier , intr în

competi ie echipele na ionale de spad . Înmul irea turneelor scotea în relieflipsa total a unor reguli de organizare i desf urare a concursurilor,transformând un sezon interna ional de scrim într-un adev rat turn al luiBabel: nimeni nu se în elegea cu nimeni! Iat de ce competi iile organizateîn Fran a, Belgia ,Anglia, Olanda, Italia au adus la ordinea zilei necesitateaunei formule unanim acceptate. Motivele de divergen erau multe. Nuexistau reguli precise privind lungimea i inerea armelor, folosirea sau nu avârfului de lovire (umezirea acestuia într-o solu ie colorant pentru a marcalocul lovit), num rul tu elor, suprafa a valabil , dimensiunile terenului,compozi ia juriului de arbitrii .a. Fiecare aspect suscit discu ii aprinse întreconduc tori i tr tori, toate demonstrând necesitatea elabor rii unorregulamente tehnice interna ionale recunoscute i atestate de forurilecompetente.

În anul 1913, la cererea Fran ei principiul înfiin rii unei Federa iiInterna ionale a fost admis la Congresul de la Gand. La 29 noiembrie 1913 afost consolidat funda ia F.I.E. (Fédération Internationale d’escrime), organcare coordoneaz întreaga activitate a scrimei pe plan mondial.

Sub egida acestei înalte direc ii, se organizeaz probe interna ionalede mare r sunet: Campionatul Europei, Campionatul Mondial, CampionateleOlimpice i mai aproape de noi, la ini iativa comandantului Bontemps,Criteriile Mondiale ale tinerilor pân la vârsta de 20 de ani.

Atât timp cât marile întreceri interna ionale au fost lipsite deprezenta sportivilor din fostele ari socialiste, scrimerii din Fran a, Italia iUngaria i–au disputat întâietatea cucerind majoritatea titlurilor. În prezentscrima a cunoscut o ampl dezvoltare pe întreg mapamondul, eviden iindu-

se sportivi din ari ca Rusia, Bulgaria, China, Germania, Cuba, Polonia,Coreea, România, Moldova.

Scrima moderna-sportiva este cunoscuta pe teritoriul arii noastredin a doua jum tate a secolului al XIX-lea. Înainte de aceasta data erapracticat scrima utilitar folosit in armat pentru preg tirea de lupt .

În anul 1831, pastorul luteran Aurel Serai din Bucure ti, a avutprima ini iativ , cerând generalului Kiseleff autoriza ia necesar înfiin riiunei scoli particulare, care trebuia s se numeasc ”Institutul de educa iefizic i de studii pentru tinerii din neant”! Aceast coal urma s cuprindcinci grupe de materii, printre care i scrima. Dar autoriza ia nu i-a fostacordat .

Trebuie s subliniem îns , cu acest prilej, c scrima a fost – al turide gimnastica – printre primele discipline sportive cunoscute în ara noastr .Ca dovad c scrima nu a fost ”importat ” la noi era faptul c se cuno teadeja – în special de c tre ofi erii în armat .

În anul de înv mânt 1840/1841, Gheorghe Asachi, în calitatea sade referent al colii na ionale din Moldova, a introdus la AcademiaMih ilean din Ia i exerci ii de gimnastic , scrim i înot.

Replica Bucure tiului n-a întârziat: în 1849 a luat fiin ” coalamilitar de ofi eri”. În programa de înv mânt, un rol distinct l-a avutscrima, predat de un maestru de origine francez, Anatoine Paré, apoi deNicolae Velescu.

Dup anul 1850 apar i primele s li de arme (Ia i, Bucure ti)frecventate de tinerii din clasele înst rite.

Primii mae tri de scrim sunt adu i din str in tate, dar cu timpulapar i se afirma mae trii români ca : A. Nicolau, V. Badescu, I.Teodoreanu, S. Anastasiu, e.t.c.

În anul 1882 , apare primul regulament tehnic ”Regulament deScrim ”, vorbind despre asalt autorul spunea: Asaltul fiind un joc decalcul, instructorul, înainte de a pune pe oameni în gard spre a- i dalovituri cum vor putea, va lua câte unul i punându-l în gard în fa a sa, îiva arata cum trebuie sa profite de mi rile adversarului, cum s -i facfente, paradele i ripostele. Ceea ce se nume te în scrim asalt ra ional.

Primele emo ii în lumea scrimei române ti au avut loc în anul 1910,când pentru prima oar , câ iva scrimeri români concurau al competi iioficiale organizate peste hotare. Au ap ru i primele rezultate pe planinterna ional, concursul de la Uriage-des-Banis (Fran a) fiind câ tigat deMihai Savu, dup un ”maraton” de 13 ore de concurs.

Primul concurs interna ional desf urat în România, organizat deGrigore Filipescu s-a desf urat la Bucure ti între 7 – 11 decembrie 1911.

Ca urmare a stadiului de dezvoltare la care ajunsese activitateasportiv în ace ti ani, la 1 decembrie 1912 ia fiin ”Federa ia societ ilor dinRomânia”. Ini ial a fost o manifestare a ini iativei particulare. La înfiin areexistau 12 comisii printre care i comisia de scrim .

În 1923, se organizeaz primul ”Campionat na ional” organizat laBucure ti desemnând campionii anului: M. Savu(floret ), C. H. Rosetti(spad ) i Denis de Dolescko (juniori).

Prima întâlnire interna ionala a scrimerilor no tri a fost cu sportiviidin Polonia în anul 1927, întâlnirea (bilateral ) terminat la egalitate (2-2),Polonezi câ tigând probele de sabie b ie i si floret fete iar scrimerii romaniproba de spad b ie i si floret b ie i.

În 1932 la 9 septembrie ia fiin Federa ia Român de scrim . Primano iune de calendar sportiv dateaz din anul 1935, fire te, nu în accep iuneade ast zi. Un mijloc timid de a ezare a activit ii competi ionale.

De întâlnirea România – Cehoslovacia din 1937 este legat un faptinedit ce a intrat în analele scrimei. Cu prilejul întrecerii, F.R.S. a folositprimul aparat electric de marcare a loviturilor în proba de spad .

Spre sfâr itul anului 1948 scrima la noi in ara începe s seconsolideze din punct de vedere organizatoric.

În anul 1950 se organizeaz pentru prima dat CampionateleRepublicane de Juniori.

În anul 1956, România, prin Olga Orban-Szabo, ob ine primamedalie olimpic la Jocurile Olimpice de la Melbourne, cucerind medalia deargint. În acela i an, la Campionatul Mondial de Tineret de la Luxemburgscrimerii no tri ocupa locurile II, V si VI. Ca rezultat direct al prestigiuluidobândit de scrima noastr , Federa ia Interna ional încredin eaz riinoastre organizarea Campionatului Mondial al Tineretului din anul 1958,unde T nase Mure an ocupa locul III, la floret b ie i i Olga Orban-Szabolocul IV, la floret fete.

Ceea ce nu reu ise în anul 1956, Olga Orban-Szabo la Melbourne –adic primul titlu olimpic la scrim (ratat atât de incredibil de Olga Orban-Szabo) – s-a realizat în anul 1968, la Jocurile Olimpice de la Ciudad deMexico prin Ionel Drâmb , ob inând titlul la floret masculin.

În acela i an, echipa de floret Steaua Bucure ti, câ tig primul locîn ”Cupa Europei”, un nou prilej de subliniere a valorii scrimei române tidin acea vreme.

De-a lungul timpului scrima româneasc î i impune valoarea atât peplan european cât si pe cel mondial, cucerind numeroase medalii i trofeeprin participarea la competi iile interna ionale.

În rezultatele deosebite ale scrimei române ti întâlnim performan aatât la Campionatele Mondiale de juniori i seniori, cât i la JocurileOlimpice, la toate cele trei arme: floret , sabie, spad , masculin i feminin.

1.2 ÎNSEMN TATEA SCRIMEI

O defini ie, clasic apar inând lui Moliere consider c ”scrima estearta de a lovi f s fii lovit”. În trecut, scrima era, dup cum am mai ar tat,un mijloc de realizare a duelurilor, iar ast zi ea devine pur conven ionalconcretizat în asaltul dintre doi sportivi, folosind una dintre cele trei arme:floreta, sabia sau spada, dup reguli bine stabilite.

Scrima este o disciplin sportiv care solicit complex organismulsportivului având efecte importante asupra dezvolt rii îndemân rii, vitezei,for ei, rezisten ei orient rii rapide, hot rârii, sim ul ritmului i al timpului,pune la încercare voin a i fantezia scrimerului, înt re te spiritul de lupt ,capacitatea de concentrare i reac ionare în situa iile diferite din concursuri.

Antrenamentul scrimerului const în îmbinarea preg tirii fizice,tehnico-tactice i moral volative, o astfel de preg tire multilateral fortific

tatea, c le te fizic i moral, dezvolt for a sistemelor func ionale aleorganismului i influen eaz dobândirea celor mai bune rezultate sportive.

Cu toate acestea, multilateralitatea preg tirii sportive a scrimeruluinu estompeaz influen a specific a actului de baz al scrimei - ASALTUL -asupra omului, în acest sens, scrimei revenindu-i sarcina de a dezvoltadeprinderile de atac i ap rare, curaj, mare precizie a mi rii bazat pecoordonare neuromotorie deosebit de fin i pe o mare rapiditate în execu iadeprinderilor motrice specifice.

Gama variat de mi ri specifice (fandarea, pa i repezi de atac saude retragere în ap rare), loviturile i împingerile rapide efectuate din pozi iade gard sunt desf urate pe un spa iu limitat (lungimea plan ei fiind de 14mi l imea de 1,80-2m).

Aceasta impune o aten ie deosebit , sporit i permanent din parteascrimerului, nu numai asupra pozi iei i ac iunilor adversarului, ci i aîncadr rii, în limitele acestui spa iu, ini ierea i valabilitatea unui atacdepinzând de parametrul spa ial.

Scrima este unul din sporturile de sal , care necesit un echipamentspecific, antrenori specializa i i o munc intens . Prin specificul ei luptadirect cu adversarul are un profund caracter psihologic, cu atât mai mult cucât victoria nu revine celui care posed o musculatur mai dezvoltat , avândun pronun at caracter intelectual.

De aceea, scrima nu poate fi practicat la vârst mic fiind necesaro dezvoltare fizic bun , sistem nervos dezvoltat, capacitate mare deconcentrare.

Modificarea continu i restructurarea permanent a situa iei în luptsolicit , în cea mai mare m sur , sistemul nervos central, succesiunea rapida paradelor i ripostelor cere o utilizare permanent a aparatului locomotor,durata relativ lung a asalturilor echilibrate i repetarea lor multipl în cadrulunei competi ii desf urate, de multe ori, de diminea pân seara târziu,impune, o solicitare important i de mare volum a organelor vegetative.

Dintre calit ile motrice se pune un accent deosebit pe dezvoltareaîndemân rii i a vitezei sub mai multe aspecte (de reac ie, de deplasare i deexecu ie).

Rezisten a i for a trebuiesc i ele dezvoltate la un nivelcorespunz tor. Efortul de tip static din timpul asalturilor necesare scrimei,necesit o bun preg tire fizic general i specific a musculaturiimembrelor, mai ales sub aspectul for ei, iar durata lung a concursuluipresupune o rezisten fizic i neuropsihic ridicat .

Efortul în scrim este maximal i se manifest cu întreruperi.Calit ile predominante ale bra ului înarmat, din punct de vedere fizic, suntîndemânarea i viteza (de reac ie i de execu ie) cu grad înalt decomplexitate.

Calit ile predominante ale mi rilor de picioare pe plan e suntfor a i viteza în regim de rezisten i mobilitatea. A adar caracteristicileefortului specific în scrim sunt îndemânarea i viteza, dublate de aten iaconcentrat , de gândirea tactic , precizia, oportunitatea i spontaneitatea.

Cât prive te scrima, asupra sferei somatice a organismului, putemaminti c , dintre organele, aparatele i sistemele la solicitarea cât mai intensi permanent , sunt supuse îndeosebi sistemul nervos central i analizatorii.

Calit ile motrice ale sistemului nervos, for a, echilibrul imobilitatea proceselor corticale fundamentale, sunt hot râtoare nu numai întimpul însu irii corecte i rapide a deprinderilor motrice specifice, dar ipentru participarea activ la un nivel ridicat, în toate fazele atacurilor imanevrelor de ap rare (parad , ripost ).

Capacitatea de coordonare natural a scrimerului trebuie s fiecompletat cu aspectele specifice ale coordon rii impuse de scrim , în careun loc de frunte va fi acordat educ rii poten ialului de coordonareasimetric , ceea ce permite efectuarea unor mi ri fine i rapide amembrelor inferioare, indiferent de cele tot atât de fine i de rapide alebra ului de execu ie.

Dintre analizatorii care particip cel mai mult la formarea acestui

sim specific i, în general, la buna desf urare a efortului din scrim ,subliniem rolul analizatorului vizual care recep ioneaz , transmite iprelucreaz informa iile necesare din timp a ac iunilor adversarului.

Analizatorul mioartrokinetic recep ioneaz i prelucreazinforma iile privind pozi ia i dinamica diferitelor segmente corporaleangrenate în efort, atât în timpul men inerii pozi iei fundamentale de gardcât i în atac sau ap rare, succesiunea fazelor fiind foarte rapid .

Aparatul locomotor joac de asemenea un rol preponderent înexec iile tehnice variate din cadrul asalturilor, talia înalt i foarte înaltreprezentând avantaje greu de anihilat mai ales atunci când sunt dublate de oanvergur mare a bra elor i de o mare deshidratare a picioarelor, ceea cefavorizeaz atacul fulger tor, prin fand ri profunde.

Fa de organele vegetative, cerin ele efortului specific în scrimsunt relativ reduse, cele mai spectaculoase modific ri circulatorii irespiratorii, datorându-se mai ales bloc rii toracelui.

Momentele de oprire sunt compensate de pauze scurte, în care seasigur lichidarea datoriei de oxigen i revenirea par ial a circula iei irespira iei.

Consumul de oxigen i cheltuielile energetice nu sunt prea ridicate,în schimb termoreglarea este foarte solicitat datorit condi iilor demicroclimat i echipamentului ce determin o sudora ie intens .

Pe plan psihologic, educarea scrimerului urm re te formarea unui“battant”, caracterizat de un spirit de dominare a adversarului, întotdeaunagata de atac i contraatac, toate acestea devenind o a doua natur .

Dat fiind specificul concursurilor de scrim , desf urate cu multeîntreruperi inegale ca durat , este necesar ca fiecare sportiv s - i creeze unsistem propriu de relaxare i totodat de men inerea tonusului neurovegetativoptim necesar redobândirii rapide a poten ialului psihofizic maxim pân laurm toarele asalturi.

Autocunoa terea perfect îl ajut pe tr tor s g seasc c ile celemai eficiente în vederea reconfort rii psihologice rapide garantândprezentarea la debutul fiec rui asalt într-o stare optim de start.

Permanenta r sturnare a situa iei de lupt , solicit într-o maresur sistemul nervos central al scrimerului, spa iul relativ mic în care se

desf oar lupte, viteza fulger toare a unor ac iuni de atac, îl oblig petr tor la p strarea unei st ri de vigilen deosebit de ridicat i la o aten iebidirec ional , orientat spre recunoa terea inten iilor adversarului, avândtotodat grij de a nu se descoperii i de a nu fi surprins.

Gândirea clar , gândirea creativ , prompt , capacitatea de a ficombativ i de a decide foarte repede, toate contribuie la formarea unui

scrimer de performan , calit i ce nu pot lipsi din ansamblul de lupt al unuisportiv frunta .

Practicarea scrimei duce la dezvoltarea unor calit i psihice f decare sportivul de performan nu se poate prezenta în marile maratonuricompeti ionale de ast zi.

Toate marile competi ii solicit intens scrimerul, acestuia trebuindu-io rezisten psihic foarte mare, particularit ile psihice i tr turi alepersonalit ii precis definite.

Pentru ca un sportiv scrimer s se poat prezenta într-un concurs demare anvergur are neap rat nevoie de principalele calit i psihice aledisciplinei: hot râre, tenacitate, ini iativ în ac iune, perseveren , aten iecontinu , st pânire de sine, voin a i dorin a de a învinge adversarul prinluciditate, claritatea ac iunilor gândite, bine chibzuite, independen aac iunilor, modul de a lucra cugetat, planificat, capacitatea de a decide.

Dezorientarea în ac iuni, lipsa de concentrare necesar realiz rii uneilovituri, lipsa clarit ii scopului urm rit, lipsa mobiliz rii de a lua hot râri,lipsa de perseveren , de ini iativ , lipsa st pânirii de sine, absen a dorin eide a învinge i a voin ei, va duce la e ecul scrimerului, la cotarea lui ca unelement slab preg tit, plafonat.

Pentru toate acestea intervine m iestria antrenorului de scrim , celcare trebuie s in pasul cu cele mai noi metode de preg tire psihologic ,cultivând la elevii s i adev ratele calit i psihice necesare sportivului demare performan .

La încheierea acestui capitol, putem concluziona principalele calit icare îi sunt absolut necesare unui bun scrimer:

• capacitatea de a alege în mod rapid, într-o situa ie creat de el saude adversar, cel mai just procedeu de atac, de contraatac sau deap rare;

• obi nuin a da a ti s aleag i s creeze momentul cel maipotrivit pentru a lovi adversarul – sim ul timpului;

• viteza de execu ie a ac iunilor care cer for ;• precizie în atac, contraatac i ap rare, siguran i încredere în

ac iunile proprii, care pretind o cunoa tere temeinic a tehnicii;• rezisten a specific ;• sim ul distan ei – obi nuin a de a aprecia exact distan a fa de

adversar;

• calmul, care d posibilitate scrimerului s studieze atent ac iuneaadversarului, s - i mascheze propriile inten ii i s ac ioneze atâtîn atac i ap rare, la timpul potrivit folosind procedee adecvate;

• aprecierea situa iilor create în timpul luptei, care va servi lamodificarea planului de ac iune ini ial, la interven iile cele maiinspirate în conducerea luptei;

• bdare i voin , sportivul trebuie s urm reasc perseverentrealizarea planului s u de lupt .

CAPITOLUL IIFUNDAMENTARE TEORETIC

2.1 PROCEDEE SIMPLE DE ATAC SI AP RARE

• CLASIFICAREA SCHEMATIC A POZI IILOR DE BAZI A PROCEDEELOR DE DEPLASARE

- pozi ia stând- pozi ia ini ial- salutul

POZI IIPREG TITOARE

- pozi ia de gard- pozi ia bra ului înarmat

- neutru- propriu- pozi ia de angajament- al adversarului

POZI II DE LUPT

- bra în linie- schimbarea pozi iilor- luarea angajamentului

- simplu

PROCEDEETEHNICE ALE

BRA ULUIÎNARMAT - schimbarea angajamentului - dublu

- pas – înainte – înapoi- pas – încruci at – ad ugat – lateral (înainte-înapoi)- salt - înainte-înapoi

- revenire în gard- reluarea fand rii- fandare- reluarea g rzii

- fandare – pas-ad ugat-fandare- salt-fandare – salt- înapoi din fandare

PROCEDEETEHNICE DEDEPLASARE

- fle

• CLASIFICAREA SCHEMATIC A AC IUNILORTACTICE ÎN SCRIM ATAC – CONTRA-ATAC –

AP RARE

Deplas riAngajamenteTransportul lamei

- drepte- cu degajament

Fent

e

- derobare-în elare- cu cupé- b taie, r spuns la b taie, contra-b taie- presiune, contra-presiune- alunecare (for are)- legare

Ac

iuni

pre

gtit

oare

Ac

iuni

pe

fier

- înv luire- direct- cu degajament- cupéA

tacu

lsi

mpl

u

- atac la flanc- fent dreapt lovitur cu degajament- fent cu degajament lovitur cu degajament(unu-doi)- dou fente lovitur cu degajament (unu-doi-trei)- fent dreapt în eal contra- fent cu degajament în eal contra (dublé)

cu fe

nte

- dublé degajament- b taie- presiune- alunecare- legare

Ata

cul c

ompu

s

cu a

ciu

ni p

efie

r

- înv luirecu fente + ac iuni pe fierAtacul

combinat ac iuni pe fier + cu fenteremiza - cu opozi ie i cu cavareredublarea

Ac

iuni

ofe

nsiv

e(A

tacu

l)

Atacul repetatreluarea

Direct -cu opozi ie i f opozi ie (lovitura de oprire)Indirect - derobarea i cupéul (lovituri în timp)

Ac iunicontra-

ofensive Cu eschiv - lateral , joas i prin retragere (ie irea în timp)

Simple

- drepte - prin împungere, cu opoz ie,cu b taie (de fier ) ”tac”- semicirculare- circulare (contre)

Par zicontra-par zi

Compuse- o mi care de parad + o parad final- dou mi ri de par zi + o paradfinal- combinarea câtorva mi ri de par zi +

o parad final

Simple- directe –cu opozi ie i b taie (de fier )”tac”- indirecte –cu degajament i cu cupé

- cufente

- drepte (unu–doi)- circulare (dublé)

Ac

iuni

def

ensi

v-of

ensi

ve(A

pra

re)

Ripostecontra-riposte Compuse

- cu ac iune pe lam – cu leg ri

2.1.2 ATACUL

Atacul, în scrim , este o ac iune ofensiv prin care adversarul estelovit. Atacul poate fi: simplu, compus, combinat i repetat.

Atacul simplu, prin defini ie i prin regulament, este o ac iuneofensiv care este executat intr-un singur‚ ”timp”. Timpul în scrim esteunitatea de m sur a ac iunilor executate pe plan . Atacul simplu constîntr-o singur ac iune a bra ului înarmat, corect executata în vitez cufandare sau cu fle .

În tehnica actual a floretistului, atacurile simple sunt ac iuniofensive cel mai mult folosite. Dac momentul declan rii atacului este binerealizat, atacul este imparabil pentru c începe înainte cu o frac iune de timpînaintea ap rii. Pe de alt parte, dac adversarul reac ioneaz la timpîmpotriva atacului simplu, corect executat, cu o lovitur de oprire (conta-atac), conform cu regulamentul i dac ambele ac iuni lovesc în acela i timp,

lovitura atacului are prioritate, deci tu a este acordat celui ce a executatatacul.

Din punct de vedere al procedeelor de împungere (de lovire), ataculsimplu se împarte în: atac direct, atac cu degajament, atac cu cupé i atac laflanc.

Împungerea direct este acel procedeu tehnic care se execut dinangajament propriu, neutru sau absen a fierului, lovind adversarul în linia pecare o deschide, vârful armei proprii mergând linear drept spre int .

Situa ia din care se poate realiza o împungere direct estecondi ionat de pozi ia armei adversarului în raport cu cea proprie. Acestesitua ii sunt: a) din angajament propriu, în una dintre pozi iile bra uluiînarmat (indiferent de linia superioar sau inferioar ), vârful armei propriiare drum liber în linie direct spre o anumit zon a spa iului valabil advers;b) din angajament neutru când o parte a zonei în care se dore te lovitura estedeschis ; c) din lips de angajament, deci în absen a fierului, i zona în carese dore te lovitura este deschis .

Împungerea indirect este acel procedeu tehnic, care permitelovitura s se fac prin ocolirea lamei adversarului. Vârful armei proprii vadescrie în înaintarea spre int un început de spiral , pe dedesubt, în jurulcochiliei adverse sau o ocolire pe deasupra, sus-jos, peste vârful advers. Dindefini ie reies dou procedee care la rândul lor au o serie de variante:împungerea prin degajament (ocolind lama advers pe dedesubt);împungerea prin cupé (ocolind lama pe deasupra)

Împungerea direct : este acel procedeu tehnic prin care avândangajament propriu, neutru sau absen a fierului, lovim adversarul în linia pecare o are deschis , vârful lamei proprii având o traiectorie linear-drept spreint .

Din pozi ie de gard ,într-una din pozi iile bra ului înarmat (laînceput din sixt ), degetele directoare conduc vârful armei direct spre int .La nivelul celorlalte trei degete se produce o strângere a mânerului,men inând arma pe direc ie. Pumnul se men ine cu unghiile orientate în sus.Înaintarea vârful armei spre int este realizat concomitent cu ac iuneadegetelor prin întinderea articula iei cotului. Deci bra ul va fi întins lanivelul um rului, f ca acesta s fie contractat sau ridicat. În înaintarea savârful va atinge pieptul adversarului înainte ca bra ul s fie întins complet.

Prin întinderea complet a bra ului, în lovitur , lama se va curba însus, într-un plan care trebuie s fie totdeauna oblig spre partea bra uluipropriu înarmat, datorit r sucirii pumnului cu unghiile în sus (supina ie).

Dup terminarea împungerii în momentul imediat urm tor, degetelei bra ul se relaxeaz i revin în pozi ie de gard normal . De re inut cele trei

faze principale: conducerea vârfului cu degetele directoare; întindereabra ului din cot la nivelul um rului; supina ia se accentueaz în finalulîmpungerii; relaxarea bra ului dup lovitur .

Gre eli frecvent întâlnite în execu ia loviturii de împungere directeContractarea excesiv a musculaturii um rului i ai spatelui.

Mi carea este început cu întinderea cotului i abia apoi ac ioneaz degeteleasupra mânerului. Lovitura va ajunge „f vârf”, placat , pentru c dacvârful nu este coborât pe direc ia loviturii de la început, când bra ul esteîntins lucru nu se mai poate face. Lama se va a eza de sus în jos pe pieptuladversarului i vârful nu mai poate avea în înaintare o direc ieperpendicular pe int .

Mi carea se execut f a accentua sau chiar a men ine supina iaini ial a antebra ului, i chiar unghiul sub care vârful armei va atingesuprafa a de lovire nu m re te ansa ca lovitura s treac pa lâng adversar.

Strângerea excesiv a mânerului cu degetele de sus inere, legat decontractura puternic a um rului, va face de asemenea ca precizia s scadconsiderabil, pentru c vârful scap de controlul degetelor directoare.

O gre eal destul de mare i destul de frecvent este neîntindereacomplet a articula iei cotului, ceea ce scurteaz foarte mult împungerea. Îngeneral se apreciaz ca împungere neterminat .

Împungerea prin degajament: este acel procedeu tehnic, carepermite lovitura s se fac prin ocolirea lamei adversarului, ini iat din unadintre liniile superioar -exterioar ; superioar -interioar ; inferioar -exterioar sau inferioar -interioar i finalizând prin lovitur intr-o alt liniedecât cea ini ial .

Ocolirea lamei se face pe dedesubt sau pe deasupra (în func ie liniaîn care se execut : superioar sau inferioar ), vârful propriu urmând o linieîn spiral spre înainte în jurul cochiliei adverse dep ind-o în drumul spreint . Momentul începerii mi rii este dat de urm toare situa ii: în prim

faz a execu iei degetele de sus inere sl besc strângerea mânerului; vârfularmei coboar sau urc sub nivelul cochiliei adverse sau deasupra, înimediata ei apropiere. La acest nivel degetele directoare conduc vârfulpropriu pe partea cealalt a lamei adverse. Degetele de sus inere se strâng pemâner, de data aceasta mai energic, în timp ce degetul ar tor execut o

oar presiune de jos în sus asupra mânerului. Aceast presiune va ridicavârful armei la în imea normal de partea cealalt a lamei adversarului.

Odat cu ac iunea degetele are loc i întinderea bra ului dinarticula ia cotului, asigurând înaintarea vârfului spre int pe tot parcursulac iunii degetelor. Vârful armei atinge pieptul adversarului înainte ca bra ul

fie întins complet. În împungere, cochilia armei proprii se ridic la nivelulum rului al bra ului îndemânatic. Dup lovitur , în momentul imediaturm tor degetele se relaxeaz i arma revine în pozi ia de gard .

Gre eli frecvent întâlnite în execu ia împungerii prin degajamentOcolire lamei adverse prin retragerea bra ului înarmat i nu prin

ac iunea degetelor.Execu ia degajamentului prin ocolirea lamei adverse cu tot bra ul i

nu din degete rezultând o mi care larg , greoaie i care nu are precizie.Contractarea mu chilor um rului i ridicarea lui, ceea ce are ca

rezultat scurtarea loviturii i impreciziei ei.Întârzierea ocolirii (ac iunea degetelor) lamei adverse, fa de

întinderea bra ului din articula ia cotului face ca execu ia s devinimposibil .

Împungerea prin coupé: este acel procedeu tehnic asem tor dinpunct de vedere al execu iei cu împungerea prin degajament, ocolirea cuvârful lamei proprii lama advers , printr-o mi care flexie a antebra ului pebra urmat de extensie (mi care de înapoi sus i înainte jos a vârfuluipropriu). Împungerea prin coupé se poate executa i în alte planuri (în liniileinferioare) decât cel verificat, dar se obi nuie te foarte rar i în situa iispeciale.

În execu ia tehnic deosebim dou faze: În prim faz , vârful lameiproprii ajunge deasupra vârfului advers i faza a doua în care vârful coboarspre int odat cu întinderea bra ului de partea cealalt a lamei adverse.

În prim faz a mi rii, se ridic rapid vârful armei proprii pe lânglama advers pân când ajunge deasupra vârfului ei. Mi carea se execut înmare m sur din cot ajutat de participarea pumnului i de ac iuneadegetului ar tor asupra mânerului ap sare de jos în sus). Mi carea trebuieexecutat din cot f a-l apropia de trunchi. Degetele directoare trec vârfularmei în partea cealalt a lamei adverse de unde începe faza a doua ami rii.

În faza a doua a mi rii, vârful coboar spre int condus dedegetele directoare, ac iunea predominant fiind aceea a degetului mare,precum i a întinderii bra ului din cot. Degetele de sus inere strâng pu inmânerul pentru a ajuta degetele directoare i a da fermitate împungerii înfaza de finalizare.

Vârful va atinge inta perpendicular, înainte ca bra ul s fie întinscomplet. Odat cu terminarea întinderii cotului, pumnul trece în supina ie. Înînaintare garda s-a adus la nivelul um rului i închis linia.

Gre eli frecvent întâlnite în execu ia împungerii prin coupéRetragerea cotului apropiindu-l de trunchi, pân ajunge lipit de el în

faza I a mi rii. Încep torul este tentat s execute mi carea prin apropiereacotului de trunchi i nu prin ridicarea vârful armei prin ac iunea combinat apumnului cu antebra ul. El va fi expus contraac inilor adversarului.

Blocarea excesiv a articula iei um rului, ridicarea lui, ceea ce drigiditate în mi care i imprecizie în lovitur .

Ridicarea excesiv a vârfului în prim faza a mi rii.În faza a II a mi rii, elevul are tendin a de a coborî toat mâna sub

nivelul um rului ceea ce face ca lovitura s nu ajung cu vârful pe suprafa avalabil de lovit (lovitur placat ).

• Atacul direct - este identic, din punct de vedere tehnic, cu procedeul”lovitur dreapt ” sau ”împungerea direct ”, dar condi iile variate ale lupteiîl transform într-o ac iune ofensiv , care trebuie s in seama de alegereaoportun a distan ei, momentului i a vitezei de execu ie.

Din punct de vedere al liniilor din care se execut atacul simplu isuprafa a de lovire, deosebim urm toarele variante ale atacului direct: ataculdin sixt , quart , septim , octav ; atac la flanc, atac la um r sau pe spate,atac cu opozi ie, atac cu accelerarea vitezei.

De i este o ac iune simpl , atacul direct este greu de realizat întimpul asaltului de concurs , motiv pentru care este întâlnit rar. Simplitateasa permite adversarului s -si aleag foarte u or ac iunea defensiv .

• Atacul cu degajament: - este un atac simplu, efectuat in linia opusangajamentului. Se folose te în cazul în care arma i bra ul adversaruluiînchid drumul execut rii unui atac direct sau în momentul în care acestaîncepe s pareze o fenta ori s r spund la o ac iune pe fier. Ca i ataculdirect se execut cu o singura mi care a bra ului înarmat. Degajamentele sepot executa din i în urm toarele linii:

a) din linia superioar în linia inferioar - din linia exterioar înlinia interioar i invers. De exemplu: din angajament sau fent în sixt –degajament în linia de quart

b) din linia inferioar în linia superioar intern (extern ) în liniainferioar la flanc sau (intern ) în abdomen.

c) din linia inferioar în linia inferioar – se execut dinangajamente de septim sau de octav , trecând propria lam peste lamaadvers i lovind la flanc sau în abdomen.

d) din linia inferioar în linia superioar – se execut dinangajament de septim , octav sau secund , trecând propria lam peste lamai bra ul adversarului i lovind într-o linie superioar . Mi carea bra ului

adversarului are o vitez accelerat i descrie fie o linie dreapt , fie unadiagonal (din septim în sixt ).

• Atacul cu coupé: - de i este un atac simplu este recomandat a fi predatmai târziu, când elevul are deja format depinderea de a ataca cu bra ulîntins; acest atac având ca faz strângerea bra ului înarmat.

Din punct de vedere tehnic, coupé-ul este un degajament care trecepe deasupra vârfului lamei adverse în loc s treac pe dedesubt, în liniilesuperioare; i pe sub lama în loc s treac pe deasupra în liniile joase.

Coupé-ul prezint fa de degajament, urm toarele avantaje: a) înlinie superioar , permite evitarea obstacolului pe care-l constituie uneoribra ul adversarului, la avansarea vârfului; b) în eal tot atât de bine paradadirect ca i parada circular , în timp ce degajamentul nu în eal decâtparada dreapta; c) este dificil de îndep rtat cu o parad dreapt pentru faptul

el cade pe suprafa a valabil de sus în jos i este de asemenea, destul degreu de opus rezisten prin partea puternic a lamei (partea lamei apropiatcochiliei, groas prima treime), p ii slabe (a tria treime, partea dinsprevârf) a celui ce atac .

Parada cea mai eficace contra coupé-ului este parada transversal ,septim înalt ; ea opune coupé-ului o perpendicularitate orizontal . Par zilecirculare care‚”adun ” lama advers din toate liniile (executate foarte larg)pot de asemenea, s fie folosite cu succes împotriva atacului cu coupé.

Coupé-ul are totodat asupra degajamentului urm torulinconvenient : nu poate fi folosit decât atunci când lamele sunt atât deaproape încât s limiteze riscurile loviturilor de oprire sau de remize, în timpce atacul cu degajament este un atac ”lung” care poate lovii din distanmare.

2.1.2 AP RARE PRIN PARADA – RIPOSTA

q PARADA

În scrim , ac iunea defensiv – parada – reprezint totalitateami rilor tehnico-tactice executate cu scopul de a îndep rta sau evitalovitura adversarului, de pe direc ia suprafe ei valabile proprii.

Parada de execut cu partea tare a lamei proprii (prima treime delâng cochilie) asupra p ii slabe (a treia treime) a lamei adversarului.

În tehnica execu iei par zilor vom g sii: procedeu prin lovire(b taie); procedeu prin opozi ie; procedeu prin cedare.

Când ac iunea defensiv (parada) este urmat de o riposta (ac iuneofensiv ), parad -ripost devine ac iune defensiv-ofensiv ; în caz contrar

mâne o ac iune defensiv-pasiv . În descrierea i analiza par zilor trebuieinem seama c parada este legat de ripost care îi urmeaz întotdeauna.

Dup num rul mi rilor efectuate pe lam , par zile se împart însimple i compuse. Par zile simple sunt însu ite de c tre încep tori. Pozi iafinala a acestor mi ri corespunde pozi iilor clasice ale bra ului înarmat:

a) în linia superioar -interioar- pozi ie de sixt – parad de sixt (6)- pozi ie de ter – parad de ter (3)

b) în linia superioar -exterioar ,- pozi ie de quart – parad de quart (4)- pozi ie de prim – parad de prim (1)

c) în linia inferioar -interioar ,- pozi ie de octav – parad de octav (8)- pozi ie de secund – parad de secund (2)

d) în linia inferioar -exterioar , pozi ie de septim – parad de septim(7)

g) în linia superioar -median ,pozi ie qint – parad de qint (5)Dup traiectoria descris de vârful lamei, par zile simple sunt:

drepte (cele la care vârful lamei se deplaseaz drept în aceea i linie),semicirculare (cele la care vârful trece dintr-o linie superioar într-o linieinferioar i invers, executând un semicerc) si circulare (cele la care vârfulexecut o mi care circular de înv luire a lamei adversarului ajungând înpozi ia bra ului de unde a plecat (contr ).

• Parad dreapt

Par zile drepte înl tur atacul prin deplasarea lamei in liniiledreapt -orizontal . Se execut din linia de sus în linia de sus i din linia dejos în linia de jos (de exemplu: sixt - quart , septim - octav ).

a) parada de quart: se executa sin pozi ie de sixt , angajament neutrusau ter a în liniile superioare, prin pronarea u oara a antebra ului i

întoarcerea palmei spre stânga. Cotul se deplaseaz foarte pu in iarcochilia armei ajunge în pozi ia de quart unde se fixeazînchizând linia. În pozi ie final , la parada de quart vârful armei seridic ceva mai mult ca de obicei pentru a permite luareacontactului cu lama adversarului, cu partea tare a lamei proprii.

b) parada de sixt: se poate executa din pozi ie de quart sauangajament neutru, în liniile superioare, prin supina ia pronun at aantebra ului, cu deplasarea pumnului cu unghiile orientate în susspre dreapta, pân în pozi ia de sixt .

c) parada de octav: se execut din pozi ie de septim sau angajamentneutru, în liniile inferioare, contra atacurilor se deplaseaz spredreapta, pumnul cu cochilia oprindu-se în pozi ia de octav .Supina ia este accentuat , unghiile orientate în sus. De regul seexecut prin opozi ie pentru acela i motiv ca la parada de sixt.

d) parada de septim: se executa din pozi ia de octav sau angajamentneutru, prin lovire cu opozi ie sau din secund , prin acelea iprocedee. Supina ia se men ine. La execu ia din pozi ia se secund ,antebra ul va trebui s treac din prona ie în supina ie, odat cudeplasarea pumnului.

e) parada de secund : se execut din pozi ia septim , din angajamentneutru i foarte rar din pozi ia de prim , în liniile inferioare. Dinpozi ie de prim , parada prin lovire sau prin opozi ie , se executprin deplasarea pumnului, din cot spre dreapta, pân în pozi ia desecund , men inând prona ia antebra ului. Din septima, mi careaeste asem toare, numai c antebra ul va trece din supina ie înprona ie.

În afa de aceste par zi drepte, utilizate în lupta pe plan e, semai cunosc în tehnica floretei i alte par zi: parad de prim , de ter înliniile superioare, care se utilizeaz foarte rar i numai în situa ii specialedeterminate de situa ia tactic intr-un moment dat.

• Parad semicircular

Când vârful lamei descrie un semicerc dintr-o linie superioar intr-olinie inferioar (si invers) pe o traiectorie dreapt -vertical , parada senume te semicircular .

Par zile semicirculare se execut cel mai frecvent din quart înseptim i din sixt în octav . Traiectoria vârfului este determinat de pozi iaini ial i final a pumnului. Aceste par zi sunt considerate bune

”culeg toare” ale atacurilor compuse sau a celor a c ror destina ie estenesigur . Cele mai utilizate par zi sunt:

a) parada semicircular de octav: se executa din pozi ie de sixta sauter i diagonal din pozi ie de quart împotriva atacurilor care setermin la flanc. Din sixta mi care are loc la nivelul pumnului cu o

oar coborâre a acestuia sau chiar r mânând pe loc. Vârfularmei execut o semi-rota ie pe direc ia stânga-jos-dreapta, fiindcondus de ac iunea degetelor directoare pe mâner. Plicele apasmânerul deasupra, apoi împreun cu indexul dirijeaz vârful lameispre dreapta pân în pozi ia de octav . În acela i mod se execut simi carea din pozi ia de quart , numai c pumnul se deplaseazspre exterior condu din cot. Pe parcursul ambelor par zi se men inesupina ia antebra ului, pumnul fiind cu unghiile orientate în sus. Laexecu ia din te , antebra ul va trebui, pe parcursul mi rii, streac din prona ie în supina ie. În lucrul practic, pe plan aceastultim parad de octav nu se utilizeaz .

b) parada semicircular de secund : este parada întrebuin at celmai des pentru pararea atacurilor la flanc, fiind foarte puternic . Seexecut din toate liniile superioare. Dac mi carea se începe dinpozi ia de sixt , ea se reduce la trecerea antebra ului din supina ieîn prona ie cu o u oar coborâre a pumnului. Vârful armei descrieo mi care de stânga-jos-dreapta, terminându-se în pozi ia desecund . În cazul execu iei din pozi ia de quart sau dintre doulinii, mi carea descris se va face i cu deplasarea pumnului spredreapta.

c) parada semicircular de septim: se execut din toate pozi iilesuperioare contra atacurilor care se termina în linia inferioar -interioar , dup acela i mecanism ca i celor dinainte. Drumulurmat de vârful armei va fi de jos-stânga

d) parada semicircular de sixt: se execut din toate liniile interioarecontra atacurilor care se termina în linia superioar -exterioar .Mi care se execut din pumn, cu participarea activ a degetelordirectoare, imprimând vârfului armei direc ia sus-dreapta, pân înpozi ia de sixt . Unghiile se men in în sus pe tot parcursul mi rii,indexul are ac iunea principal în ridicarea vârfului, ap sând pemâner de jos în sus. Parada executat din pozi ia de septimpresupune i deplasarea pumnului.

e) parada semicirculara de quart: se folose te contra atacurilor carese termin în linia superioar -interioar atunci când cel care seap ra într-una din pozi iile inferioare. Se execut din pozi ie de

septim sau diagonal din pozi ie de octav . Sensul mi riivârfului este sus-stânga. Mi carea se execut prin relaxarea apoistrângerea brusc a degetelor de sus inere pe mâner, în paralel cuap sarea de jos a idex-ului pe mâner. În final se executa o u oarpronare a antebra ului pân în pozi ia de quart .

f) parada semicirculara de mezocerchio: se folose te împotrivaatacului cu coupé i în general împotriva atacurilor care se terminîn linia superioar -interioar , putând s înlocuiasc uneori paradade quart. Este o parad caracteristic floretei. Se executa dinpozi ia de octav , pumnul ridicându-se aproape de nivelulum rului, cochilia se men ine la exterior, supina ia antebra ului sereduce pân când palma ajunge orientat spre stânga. Paralel cuaceast ac iune, degetele directoare conduc vârful pe direc ia sus-stânga, pân când acesta va ajunge pu in mai sus decât cochiliaîns în partea opus .

Mai exista i alte par zi semicirculare i pentru alte pozi ii alebra ului înarmat, ter i prim dar ele se folosesc mai pu in în lupta peplan , deoarece sunt greoaie, în general apar in tehnicii vechi.

• Parad circular

Parada circular este o ac iune defensiv prin care atacul advers esteînl turat cu propria lam , dup ce a descris o eclips în jurul lamei adverse.Lama ajunge astfel în acela i loc din care a plecat. Parada circular seexecut în cazul în care tr torul se afla într-un angajament oarecare i esteatacat în linie opus angajamentului, împotriva atacurilor care se termin înliniile superioare când bra ul înarmat, propriu, se afla în linie superioar sauîn linii inferioare, când atacul se termin în aceste linii iar bra ul înarmat alap torului se afl tot acolo. Deci, putem spune c par zile circulare seexecuta contra acelora i atacuri ca i par zile drepte. Diferen ele de nuanîntre folosirea unor par zi drepte sau circulare sunt doar din punct de vederetactic. Aceste diferen e le vom vedea la metodica înv rii par ziilor.

Parada circular este cunoscut la noi în ar prin termenul italian de”contro”.

Parada circular este preferat în situa ia în care lama adversaruluise afl în apropierea propriei lame, iar vârful a lamei adverse a ajuns la omic distan de suprafa a valabil de lovit.

Corelarea par zii circulare cu viteza, ritmul, amplitudinea i distan aatacului constituie calitatea de baz a par zilor circulare.

Par zile circulare apar acelea i linii pe care le apar i par ziledrepte. Combina ia format din par zi drepte i circulare (sau invers) estemult mai eficient decât folosirea lor separat .

Mecanismul execu iei par zilor circulare liniile superioare esteurm torul: f a mi ca bra ul si antebra ul degetele de sus inere sedep rteaz de mâner sl bind strânsoarea. Vârful armei începe s cad , ajutati de ap sarea police-lui deasupra pe mâner, pân când ajunge sub lama

advers . Degetele de sus inere strâng brusc mânerul iar idexul preseazmânerul de jos ridicând vârful armei. În acela i timp prin ac iune comun adegetele directoare, vârful a fost trecut de partea cealalt parte alameiadverse. Prin ac iunea complex descrisa de vârful lamei atacatoare a fostdeviat în afara liniei în care el a fost dirijat, prin lovire sau prin opozi ie.

Fiec rui pozi ii de baz îi corespunde o parad dreapt i unacircular . De exemplu: pentru pozi ia de sixt - parada dreapt de sixt -parad circular de sixt (contro de sixt); pentru pozi ia de quart - paraddreapt de quart - parad circular de quart (contro de quart); pentru pozi iade octav -parad dreapt de octav - parad circular de octav (contro deoctav); pentru pozi ia de septim - parada dreapt de septim - paradcircular de septim (contro de septim).

q RIPOSTA

Ac iunea ofensiv care urmeaz dup o parad , este riposta, a c reicalitate este determinat chiar de parad : dac aceasta a fost executat latimpul potrivit i de la distanta corespunz toare, atunci i riposta beneficiazde un drum scurt i sigur.

Riposta const într-o lovitur de r spuns dat prin orice procedeu deîmpungere, dup ce atacul adversarului a fost parat. Ea este foarte multlegat de parad încât terminologia scrimei i în practica antrenorilor sevorbe te de ac iunea parad -ripost ca termen unic. Deoarece expunereaprocedeelor ar fi foarte grea dac s-ar face global, ele trebuie legate.

Ca regul general la efectuarea ripostei, degetele care au strânsmânerul în timpul par zii î i sl besc strânsoarea i dirijeaz vârful armei.

Tot ca regula, riposta trebuie sa se execute imediat dup parad ,astfel tr torul risc s fie lovit cu o reluare de atac. Din acest punct devedere, ripostele se pot clasifica i dup ”timpul” în care ele se dau, în:imediate (de tac-au-tac, judecat împreun cu parada, din punct de vedere alregulamentului) i întârziate (cu ”timp pierdut”).

Ripostele imediate se executa imediat dup efectuare par zii, fnici o pauz , deci în fraza de arme nu exist nici o întrerupere, mi rilefiind legate (ac iune continu ).

Ripostele întârziate sunt acelea care se declan eaz dup un timp(relativ scurt, timp de scrim sau mai scurt) de la terminarea par zii.Mi carea celui care a parat i riposteaz , are un moment de întrerupere.

Din punct de vedere tehnic, ripostele se împart în dou mari grupe:simple i compuse.

• Ripostele simple

Sunt acele riposte care se executa într-un singur timp de scrimaprintr-unul din procedeele cunoscute de împungere (direct sau indirect)

Se execut cu o întindere mai mult sau mai pu in completa a bra uluii conducând lama cu degetele în aceea i linie în care s-a efectuat parada.

Riposta simpl se executa fie continuând contactul cu lama advers(de la parada pân la lovitur ) i atunci se nume te ripost cu opozi ie, fie

sind imediat lama advers dup o parad cu b taie i, în acest caz senume te ripost dreapt , i poate fi imediata sau cu timp pierdut.

Pentru a surprinde adversarul, este bine ca aceste riposte s seexecute de pe loc, f fandare, spre a nu-i da timp s revin din fandare.

Trebuie avut în vedere c nici un adversar nu a teapt lini tit riposta,ci din potriv , face tot posibilul s închid drumul. Ca atare, este necesarcunoa terea numeroaselor unghiuri din care ripostele s se îndrepte spresuprafa a valabil , ca s ge ile unui arca spre int (pe calea cea mai scurt icu precizie).

Riposta dreapt (direct ) se execut dup orice parad cu b taie.Succesul ei este condi ionat de cele trei ac iuni care o preced: parada scurtsi energic (ca s îndep rteze lama advers ), r sucirea mâinii în supina ie,întinderea bra ului (respectând cu exactitate distan a, alegând drumul cel maiscurt i mai rapid).

De obicei, se execut pe partea final a atacului advers, pentru a seevita degajamentele.

Riposta indirect este lovitura care se d în linia opus par zii i seexecut fie cu degajament, fie cu un coupé (exemplu: parada de quart-ripostcu degajament în sixt ).

Caracteristic pentru aceast ripost este conjugare proprie mi ri ia vitezei de execu ie cu ce a adversarului. Altfel exista riscul de a g si o liniedeja închis sau de a intra în cochilia adversarului. De aceea, la lec ii, elevul

trebuie obi nuit ca, dup ce a parat, s nu plece cu piciorul de atac înainte dea degaja.

• Ripostele compuseSunt construite din mai multe mi ri ale bra ului înarmat, având ca

scop dejucare par zilor adversarului. Deci se vor executa una sau mai multemi ri în el toare înainte de a finaliza ac iunea. Ripostele compuse seexecuta în mai mul i timpi de scrima. Cele mai utilizate riposte compusesunt:

a) riposte de unu-doi: în el dou par zi drepte executate deadversar. Ele se compun din dou degajamente de sens contrar,legate. Primul degajament constituie fenta, iar cel de al doileafinalizeaz ac iunea. Riposta necesita doi timpi de execu ie i sefolose te contra adversarilor care obi nuiesc s se retrag i spareze.

b) riposte de unu-doi-trei: în eal trei par zi drepte, necesitând treitimpi de scrim . Se folosesc în potriva adversarilor care pareazinstinctiv par zi drepte legate. Riposta const în trei degajamenteîn sens contrar.

c) ripost dublé: este un degajament continuat cu declan area par ziicirculare a adversarului. Mi care începe cu un degajament formal,continu , în acela i sens ocolind complet lama adversarului. Vârfularmei descrie o mi care în spiral spre înainte i în jurul lameiadverse. Mi carea se efectueaz continuu vârful lamei fiind condusde c tre degetele directoare.

2.2 METODICA ÎNV RII PROCEDEELOR SIMPLE DE ATACI AP RARE

2.2.1 Metodica înv rii împungerii directeDin pozi ie de gard , într-una din pozi iile bra ului înarmat, la

început de sixt , degetele directoare conduc vârful armei direct spre int . Lanivelul celorlalte trei degete se produce o strângere a mânerului, men inândarma pe direc ie. Pumnul se men ine cu unghiile orientate în sus. Înaintareavârfului armei spre int este realizat concomitent cu ac iunea degetelorprin întinderea articula iei cotului. Unii tr tori realizeaz chiar o

hiperextensie la nivelul articula iei cotului în împingere. Deci bra ul va fiîntins la nivelul um rului, f ca acesta s fie contractat sau ridicat. Vârfulva atinge pieptul adversarului înainte ca bra ul s fie întins complet.

Prin întinderea sa complet , lama se va curba în sus, într-un plancare trebuie s fie întotdeauna oblig spre dreapta, datorit r sucirii puternicea pumnului cu unghiile orientate în sus (supina ie). Cochilia armei înlovitur se va g si deplasat u or în direc ia în care se afl arma adversînchizând astfel linia în împungere (opozi ie). Acest lucru se face ca oeventual conta-ac iune a adversarului în aceast linie s nu reu easc . Dupterminarea împungerii, în momentului imediat urm tor, degetele i bra ulînarmat se relaxeaz i revine în pozi ia de gar normal .

De re inut sunt fazele principale ale împungerii: conducerea vârfuluicu degetele directoare; întinderea bra ului din cot la nivelul um rului;supina ia se accentueaz în finalul împungerii; relaxarea bra ului duplovitur .

Gre elile frecvente în împungerea direct :Contracararea excesiv a um rului i a mu chilor spatelui.

Aceast contractare ce se exteriorizeaz prin ridicarea um rului fa depozi ia sa normal , d rigiditate mi rii, face ca vârful armei s devieze depe direc ie i scurteaz lungimea împungerii, întrucât bra ul este re inut. Esteo gre eal caracteristic încep torilor.

Mi carea este început cu întinderea cotului i abia apoi ac ioneazdegetele asupra armei. Lovitura va ajunge f vârf ca s loveasc , placat(f când ca contactul electric s nu se închid iar aparatul electric s nuvalideze lovitura), deoarece vârful nu este coborât pe direc ia loviturii de laînceput, când bra ul este întins, lucru ce nu mai poate fi realizat. Lama se va

eza de sus în jos pe pieptul adversarului i vârful nu mai poate avea înînaintare o direc ie perpendicular pe int .

Pumnul în lovitur se ridic mult deasupra um rului (veche tehnic afloretei neelectrice). În condi iile floretei electrice, vârful nu mai cadeperpendicular pe suprafa a valabil de lovire i la fel ca mai înainte, lovituraeste placat . Pe de alt parte, liniile inferioare r mân complet descoperite inici linia în care se execut lovitura nu este închis suficient.

Cochilia armei nu închide linia în care se execut împungerea iadversarul are posibilitatea de a executa o contra-ac iune cu anse mari dereu it .

Mi carea se executa f a accentua sau chiar f a men inesupina ia ini ial a antebra ului i atunci unghiul sub care vârful armei vaatinge suprafa a de lovire, m re te ansa ca lovitura s treac pe lângadversar.

Strângerea excesiv a mânerului cu degetele de sus inere, legat decontractura puternic a um rului, va face de asemenea ca precizia sa scadconsiderabil, pentru c vârful scap de sub controlul degetelor directoare.

Execu ia împungerii directe dintr-o linie închis a adversaruluiconstituie o gre eal tactic , iar elevul trebuie obi nuit de la început s nu ofac , ea neavând sor i de reu it .

În sfâr it, o mare gre eal i destul de frecvent este neîntindereacomplet a articula iei cotului, ceea ce scurteaz foarte mult împungerea.

Indica ii metodice pentru înv area împungerilor directe i a perfec ionarelor

Împungerea direct este primul procedeu tehnic, pe care încep torulîl înva înc din prima lec ie cu arma. Întotdeauna se începe cu împungereadin sixt , pozi ia de baz a bra ului înarmat. Din punct de vedere metodic,este indicat ca înv area s înceap la floret , împungerea cu fandare, deci,teoretic cu un atac.

La începutul instruc iei, împungerea nu se execut dintr-o sigurmi care ci descompus în dou faze: întinderea corect a bra ului însupina ie i apoi finalizarea, împungerea propriu-zis în care bra ul semen ine pe direc ie iar deplasarea armei spre int este cut de ac iuneapicioarelor. În cazul împungerii de pe loc, tocmai faza de finalizare este greai d na tere la gre eli, pentru c vârful trebuie sa ating imediat suprafa a de

lovire. Deci elevul va avea probleme multe de rezolvat într-o singura ac iunei nu se poate concentra asupra tuturor.

Pentru început este indicat s se înve e temeinic numai împungereadirec ia de sixta i quart . Se va trece la celelalte moduri de a executa dincelelalte pozi ii ale bra ului înainte ca ac iunea picioarelor sa înceap efectiv,deoarece încep torul are tendin a de a contracta excesiv întreagamusculatur a membrelor, în special celor superioare.

Este bine s se fac corect ri la fiecare execu ie. Astfeldescompunând mi carea trebuie s se in seama de: întinderea articula ieicotului, supina ia antebra ului, modul cum degetele in arma, de pozi ia

rzii i mai apoi de finalizarea împungerii cu fandare. În momentulfinaliz rii împungerii, fand rii, elevul este dino oprit i corectat: contractareaum rului, pozi ia fand rii, i la modul în care a fost dat lovitura ( unghiulsub care vârful a atins inta, modul în care degetele in floreta). De notat cnu trebuie s se lucreze prea mut timp descompus, pentru ca depinderea snu se instaleze astfel, ac iunea devenind sacadat (cu întreruperi) i nucursiv .

Împungerea direct , pentru ca sa devin un stereotip dinamic seînva la început, numai sub controlul atent al antrenorului în lec iaindividual dar acest lucru nu este suficient, elevul trebuie se repete atât cuun partener mai avansat cât i la aparate ajut toare (perna de lovit pentruformarea preciziei). În acest fel formarea sereotipului dinamic al procedeuluieste asigurat .

2.2.2 Metodica împungerilor indirecteDin punct de vedere tehnic aceste împungeri se execut fie prin

degajament fie prin cupèDin punct de vedere tactic, situa iile din care se pot executa

împungerile indirecte sunt foarte variate, dar se pot concentra în trei grupe,ce trebuie cunoscute de încep tor:

a) adversarul are angajament propriu: el este lovit prin unul dincele dou procedee în linia opus .

b) adversarul încearc s angajeze atunci când lamele nu sunt încontact: el este lovit cu o împungere indirect în linia pe care a descoperit-o.

c) adversarul se afl în angajament propriu sau ne afl m înangajament neutru – la încercarea sa de a schimba angajamentul, exact laînceputul mi rii sale, se execut o lovitur indirect în sensul mi riilamei adverse, lovind în linia pe care a descoperit-o.

2.2.3 Metodica împungerii prin degajamentOcolirea lamei adverse se face pe dedesubt, vârful propriu urmând o

linie în spiral spre înainte în jurul cochiliei adverse dep ind-o în drumulspre int . Momentul începerii mi rii este dat de una din situa iile amintite.În prim faz a execu iei degetele de sus inere sl besc pu in strângereamânerului; vârful coboar sub nivelul cochiliei adverse în imediataapropiere. La acest nivel degetele directoare conduc vârful propriu pe parteacealalt a lamei adverse. Degetele de sus inere se strâng din nou pe mâner,de data aceasta mai energic, în timp ce degetul ar tor execut o u oarpresiune de jos în sus asupra mânerului. Aceast presiune va ridica vârfularmei la în imea normal de partea cealalt a lamei adversarului.

Odat cu ac iunea degetelor are loc i întinderea bra ului dinarticula ia cotului, asigurând înaintarea vârfului spre int pe tot parcursulac iunii degetelor. Vârful armei atinge pieptul adversarului înainte ca bra ul

fie întins complet. În împungere, cochilia armei proprii se ridic la nivelulum rului (al bra ului înarmat) dac degajamentul s-a executat în liniisuperioare i se dirijeaz spre arma adversarului pentru ai închide linia. Înfinal, degetele se vor afla cu unghiile orientate în sus (în supina ie). Dup

lovitur , în momentul imediat urm tor degetele se relaxeaz i arma revineîn pozi ia normal de gard .

Degajamentul în liniile inferioare urmeaz acela i mecanism cudeosebirea c ocolirea armei adverse se produce pa deasupra cochiliei, deciac iunea începe cu ridicarea vârfului armei proprii.

Degajamentul la flanc sub bra ul înarmat al adversarului sedeosebe te de cel descris prin faptul c în mi carea de ocolire i înaintare,pumnul se r suce te cu unghiile orientate în jos (în prona ie) i se deplaseazspre stânga. Vârful atinge inta, iar lama se curbeaz de data aceasta într-unplan orizontal cu s geata spre stânga. Acest mod de a executa este necesarpentru ca lovitura s nu paseze i pentru a evita cotul adversarului pe subcare trebuie s treac vârful armei proprii.

Gre elile cele mai frecvente în executare împungerii prindegajament sunt: ocolirea lamei adverse prin retragerea bra ului înarmat inu prin ac iunea degetelor; executarea degajamentului prin ocolirea lameiadverse cu tot bra ul i nu din degete; contractarea excesiv a um rului iridicarea lui; întârzierea ocolirii lamei (ac iunea degetelor) fa a de întindereabra ului (din articula ia cotului) face ca lovitura s devin imposibil (deregul împungerea executat va ajunge la bra ul sau piciorul adversarului -lovitur nevalabil ); neînchiderea liniei în lovitur (permi ând contraac iuneaadversarului); începerea degajamentului într-un moment nepotrivit.

2.3.4 Metodica împungerii prin cupéSe executa prin ocolirea vârful lamei adverse, printr-o mi care de

înapoi-sus i înainte jos a vârfului propriu. Coupé-ul se poate executa cutrecerea vârful lamei proprii atât pe deasupra lamei adverse cât i padedesubtul acesteia.

Executarea împungerii indirecte prin acest procedeu este indicatatunci când vârful armei adverse se afl mai jos decât ca de obicei, înlimitele superioare. În execu ia tehnic deosebim dou faze: faza I în carevârful lamei ajunge deasupra vârfului advers i faza a II-a în care vârfulcoboar spre int odat cu întinderea bra ului de partea cealalt a lameiadverse.

În faza I a mi rii, vârful armei proprii se ridic rapid pe lâng lamaadvers pân când ajunge deasupra vârfului ei. Mi carea se executa în mare

sura din cot ajutata de participarea pumnului i de ac iunea degetuluiar tor asupra mânerului (ap sare de sus în jos).

Din cauza particularit ilor prizei mânerului, acesta împiedicândexecu ia numai din degete i atunci mi carea va fi executata din cot îns f

al apropia de trunchi. Degetele directoare trec vârful armei în partea cealalta lamei adverse i începe faza a II-a a mi rii.

În faza a II-a a mi rii, vârful armei proprii coboar spre int ,condus de degetele directoare, ac iunea predominant fiind aceea a degetuluimare, precum i a întinderii bra ului din cot. Degetele de sus inere strângpu in mânerul pentru a ajuta degetele directoare i a da fermitate împungeriiîn faza de finalizare.

Vârful va atinge inta perpendicular, înainte ca bra ul s se fi întinscomplet. Odat cu terminarea întinderii cotului, pumnul trece în supina ie. Înînaintare cochilia s-a adus la nivelul um rului i a închis linia.

Gre elile în executarea împungerii prin cupè sunt: apropierea cotuluide trunchi în prima faz a mi rii; blocarea excesiv a articula iei um ruluidând rigiditate în mi care; în cea de a doua faza a mi rii, la coborâreavârfului spre inta, elevul are tendin a de a coborî mâna sub nivelul um ruluicea ce face ca lovitura s nu ajung cu vârful pe suprafa a de lovire (lovituraplacat ).

Indica ii metodice pentru înv area împungerilor indirecte i aperfec ionare lor

Aceste împungeri se vor înv a din distan medie (de fandare). De ila mi carea bra ului se adaug un element în plus, mi carea picioarelor, estede preferat acest mod de a înv a pentru c astfel se elimin gre eli mari ifrecvente din faza de finalizare. Elevul va executa mi carea corect abra ului înarmat pân la întinderea lui complect cu vârful armei spre int .Vârful este apoi dus înainte de ac iunea picioarelor, deci se va înv adescompus, se va lega mi carea în momentul în care elevul i-a însu itprocedeul. Important este s nu se întârzie aceast legare a mi rilor înexecu ia global pentru c astfel de depindere se instaleaz frac ionat.

Înv area împungerilor indirecte se va face întâi din angajamentulantrenorului i f a prinde tempou. Treptat se va trece la execu ia la semnal(tempou) obi nuind elevul s execute la momentul oportun i cu vitez dince în ce mai mare. În sfâr it se va trece la execu ia din mi care, adic ,antrenorul va da semnalul de atac (schimb ri de angajament, presiuni pelam etc.) dup o serie de deplas ri pe plan . În acest fel, elevul se vaobi nui cu execu ia în condi ii de asalt.

Este necesar s se lucreze degajamentul în toate fazele de mai sus,din când în când mai multe situa ii posibile, la cât mai multe semnale, pentru

în asalt situa iile care impun efectuarea unui degajament vor fi foartediferite i elevul trebuie s fie preg tit pentru toate.

Corect rile se vor face pe loc pentru fiecare exec ie, frac ionândac iunea.

Se va insista mult asupra necesit ii de a executa ocolirea lameiadverse simultan cu întinderea articula iei cotului (tendin a orc rui încep toreste de a executa mai întâi ocolirea lamei i apoi de a întinde – creândadversarului timpul necesar de a se ap ra).

Loviturile înv ate în lec ia individual , se vor perfec iona prinexerci ii la aparate ajut toare i în special prin exerci ii conven ionale.

De asemenea, elevul trebuie s fie trecut prin lec ii asalt în care spun în aplicare procedeele înv ate.

Procedeele descrise intr în componen a tuturor ac iunilor prin carescrimerul va lovi adversarul. Ele nu pot fi înv ate a a cum au fost descrise,ci trebuie încadrate în ac iunea ce se execut pa plan a a c se vor înv a:atacuri simple i compuse, contraatacuri, riposte etc. Deci, procedeele vor fipuse în leg tur cu mi rile de picioare i cu situa ia tactic .

În aceste forme, ele vor constitui bagajul tehnic al scrimerului, caac iuni ofensive.

2.3.5 Metodica înv rii atacului directAtacul direct este primul procedeu pe care-l înva elevul din toat

gama pe care o cuprinde tehnica scrimei. Pe m sur ce execu ia tehnic aloviturii drepte nu mai constituie o problem , în prima faz a înv rii sepune baz pe corectitudinea execu iei f a cere vitez i tempou.

Înv area se face de pe loc. Se va trece dup mult timp la execu iadin deplasare, cea ce presupune executarea câtorva pa i înainte-înapoi, dupcum o cere situa ia creat de antrenor înainte de a declan a atacul. În fazaurm toare elevul va trebui ca din deplasare s observe singur care estemomentul pentru a executa atacul direct, deci va trece la a antrenaexecutarea în timp i din distan a potrivit . Acest mod de a executa, cerândi vitez , este cel care va fi perfec ionat de-a lungul întregii activit i a

scrimerului. Este in acela i timp si un bun mijloc de a dezvolta la scrimersim ul de timp si al distan ei.

În cadrul exerci iilor cu partener i in lec iile individuale, elevului ise creeaz situa ii din ce in ce mai dificile, ca atacul s întruneascurm toarele calit i: s ajung la inta pe drumul cel mai scurt, s aib vitezmaxim integral , s ini ieze i s ajung la int in momentul în careadversarul nu mai poate ac iona eficient, pozi ia de garda s fie relativrelaxanta dar dinamic , bra ul s se întind lin nu smucit, mi carea bra ului

fie in concordan a cu în imea mâinii adversarului (pentru o mai mareprecizie a loviturii i pentru a contracara ac iunile ulterioare ale

adversarului), lovitura s ajung înaintea ateriz rii piciorului in fandare,trunchiul se poate deplasa înainte dar centrul de greutate s fie repartizat peambele picioare, declan area atacului s nu fie tr data de mi ripreg titoare (arcuirea picioarelor, mi carea-oprirea lamei, etc.) deoareceanihileaz surprinderea adversarului .

Pe lâng aceste calit i este necesar un bun sim de observa ie,pentru a anticipa inten iile i mi rile adversarului, spirit a c rei educareeste strâns legat de experien a. Execu ia atacului direct mai comport si unsupliment de cuno tin e tehnico-tactice.

De exemplu, dac în drumul s u spre suprafa a valabil ataculporne te din pozi ie sau angajament de quart , lama armei nu trebuie scaute contactul cu lama adversarului. Deplasarea exagerata a pumnului sprelinia stâng a trunchiului, deviaz mult vârful lamei atacantului, deasemenea elevul trebui s tie c atacurile cu opozi ie sunt mult mai eficienteîn linia de sixt sau la flanc decât în alte linii.

De aceea la antrenament, partenerul sau antrenorul trebuie s opuno mai mare rezistent lamei sportivului cu propria lam . Deoarece ataculdirect, i in general, atacurile simple solicit un dezvoltat sim al distan ei ial ritmului; în exerci iile cu partener se va acorda o aten ie deosebit aacestor calit i.

De exemplu atacantul execut deplasare cu pa i ritmici înainte-înapoi, schimbând concomitent pozi iile bra ului. Partenerul are sarcina smen in distan a constant , în timp ce atacantul încearc s o reduc prin

rirea pa ilor înainte i mic orarea lor înapoi, accelerând ritmul. Momentulcel mai potrivit pentru declan are atacului va fi acela când adversarul ridicpiciorul din atac pentru a executa pasul înainte; pentru a mari efectulsurprinderii, atacul trebuie declan at dup efectuarea propriului pas înainte iînceperea pasului înapoi (f s -l termine).

Lovitura trebuie s ajung în momentul în care piciorul coboar spresol sau când c lcâiul (piciorului de atac) atinge solul, moment în careadversarul se afl in dezechilibru. Viteza este astfel maxim .

Situa iile din care se pot executa atacurile directe se complictreptat prin: par zi (cu arma sau ruperea distantei), schimb ri deangajamente, accelerarea vitezei, opozi ia lamei, etc.

În afara atacului direct la corp in liniile de sixt sau de quart(înv ate la începutul instruirii) sportivul trebuie s mai cunoasc i altevariante ale atacului direct: atacul la flanc, atacul cu opozi ie, atacul pe spatesau pe um r, atacul cu accelerarea vitezei.

Metodica înv rii atacului direct la flanc: se executa din lipsaangajamentului sau din angajament de secund sau octav , cu o mi care de

prona ie a pumnului, îndreptând vârful armei spre flancul adversarului ifandând in momentul in care bra ul este aproape întins. Se executa cu, si fopozi ia lamei.

Metodica înv rii atacului direct cu opozi ie: se execut din situa iaangajamentului de sixt sau octav , alunecând (cu primele doua treimi apropriei lame partea in care scrimerul are for ), pe lama adversarului (a treitreime) i deplasând pumnul (in supina ie) în direc ia angajamentului, înfelul acesta tr torul opune lama sa eventualei rezisten e a lameiadversarului.

Metodica înv rii atacului direct pe spate sau pe um r: se folose tefrecvent în lupta apropiat , când adversarii sunt angaja i in linii superioare.Se executa când adversarul încearc s for eze apropierea sau când r mânein fandare.

În func ie de distan , articula ia pumnului sau cea a cotuluiformeaz un unghi (lama-antebra ) în a a fel încât vârful lamei s ”cad ”perpendicular pe suprafa a valabil .

Metodica înv rii atacului direct cu accelerarea vitezei: se executîn orice linie, cu sau f opozitei. Începe cu o mi care lent i relaxant abra ului înarmat, asociat cu o oar aplecare a trunchiului înainte, urmatimediat de o fandare rapid . Schimbarea ritmului asigur efectul surpriza.

Ac iuni care înlesnesc executarea atacurilor directeAtacul direct de i constituie cea mai simpl expresie a atacului

simplu, necesit ac iuni care s -i u ureze executarea. Aceste ac iuni, nutrebuie confundate cu ac iunile preg titoare ale atacurilor compuse, deoarecemi carea bra ului înarmat este continu i în linie dreapt , iar întreagaac iune se execut într-un singur timp; ele favorizeaz numai declan areaatacului direct.

Pentru a diferen ia mai bine acest gen de atacuri le vom denumiidup ac iunile care înlesnesc efectuarea lor.

Atacul direct cu semi-fandare începe prin întindere bra ului, înso itde o fandare scurta (semi-fandare) cu scopul de a provoca adversarului oreac ie; fandarea se va termina deplasând numai piciorul de atac. Mi careabra ului înarmat este continu .

Atacul direct cu ”amenin are” se execut întinzând bra ul înarmat,executând doi sau mai mul i pa i înainte. În momentul în care distan a esteoptim se finalizeaz atacul cu o fandare (pas-fandare, salt-fandare, fle ).

Atacul direct pe pasul înainte al adversarului începe prin întindereabra ului înarmat i finalizat prin fandare (pas-fandare, salt-fandare, fle )

utându-se momentul în care adversarul execut un pas înainte , momentul

ridic rii piciorului de atac al adversarului. Se execut cu vitez accelerat .Acest atac se folose te frecvent când adversarul abuzeaz de jocul ritmic alpicioarelor.

2.2.6 Metodica înv rii atacului cu degajamentDegajamentul cel mai frecvent utilizat se efectueaz din linia de sus

în linia de jos, motiv pentru care i înv area degajamentului începe tot dinaceast linie. Partenerul se afl în angajament de sixt i preseaz u or lamaexecutantului; acesta coboar vârful lamei (printr-o mi care de sl bire astrângerii degetelor, cel mare i cel ar tor) i ocole te lama i cotulpartenerului, avansând cu vârful spre pieptul acestuia. Acest atac se executla început din distan mica (de pe loc), apoi din deplasare pe pa ii înainte-înapoi ai partenerului, i mai târziu se trece la execu ia din distanta medie(cu fandare) i distan mare (cu pas-fandare).

La început, mi carea de degajament se execut cu o amplitudine maimare i în doi timpi (descompunerea mi rii): trecerea lamei pe dedesubt iîntinderea bra ului.

Treptat, execu ia degajamentului va fi controlat numai din degete idin articula ia pumnului (vârful lamei ocolind la o distant cât mai miclama adversarului circa 5-6 cm.) iar mi carea bra ului va fi continu iprogresiv spre int .

Atacul cu degajament este eficient dac îndepline te urm toarelecondi ii: se execut într-un singur timp, bra ul avanseaz cu o mi careaccelerat c tre inta, se execut în momentul în care lama adversarului seapropie de propria lam , mi care bra ului este coordonat cu mi careapicioarelor, dup execu ia degajamentului lama proprie intr în opozi ieastfel închizându-se linia de atac.

Principalele gre eli în execu ia atacului cu degajament sunt: execu ialarg a degajamentului (din distant medie ) întârzie atacul, deviaz vârfullamei proprii, paseaz lovitura; execu ia degajamentului din tot bra ul i dinum r (nu din articula ia pumnului i din degete) duce la imprecizia loviturii;strângerea bra ului în timpul execut rii degajamentului favorizeazimprecizia atacului sau chiar primirea contra-atacului advers (lovitura deoprire); necoordonare membrelor superioare cu cele inferioare duce deasemenea la pasarea loviturii.

2.2.7 Metodica înv rii atacului cu cupéPrimul atac prin coupé care se înv este cel executat din linia de

sus în cealalt linie de sus. Atacul trebuie demonstrat la început in vitez ,

apoi încet i descompus, dând indica ii despre cum, când i unde se poatelovi prin coupé.

Din angajament de sixt , antrenorul preseaz u or lama elevului,apoi coboar vârful lamei. Pe aceasta coborâre a lamei, elevul va executaatacul cu fandare.

La început este permis strângerea cotului (din care rezult omi care larg ), treptat se va urm ri ca amploarea mi rii de trecere pestevârful lamei adversarului s scad , reducându-se numai la articula iapumnului i la ac iunea degetelor

În practic , se observa doua feluri de atacuri cu coupé : coupé culam i coupé f lam .

Coupé-ul f lam , se executa când lamele sunt angajate în quart ,se ridica vârful armei retr gând pumnul spre um rul bra ului îndemânatic,strângând bra ul, sl bind priza ultimilor degete pe mâner i ducând vârfullamei mult înapoia pumnului. Apoi, se las rapid mâna întoarsa spre quart ,cu degetele relaxate dup care întindem bra ul cu vitez i for strângândpriza mânerului i blocând mi carea pentru ca, prin biciuirea lamei produsde mi carea bra ului, vârful armei s loveasc în partea de sus exterioar acorpului advers.

Coupé-ul cu lam este numit i ”coupé-ul la musca”, musc fiind a acum tim cu to ii, micu ul ghemule protector din fir smolit care acopereaodinioar vârful floretei. ”Coupé-ul la musca”, se execut la fel ca i cel flam prin deosebire c alunec de-a lungul lamei adverse pe care nu o

se te decât atunci, când a dep it vârful.La execu ia atacului cu coupé trebuie s se in seama de tipul de

mâner folosit ; la distant , de pozi ia de plecare a bra ului i de în imeavârfului lamei adverse. Mi carea trebuie s fie continu , s se execute într-un singur timp, accelerând viteza pe final.

Diferen ierea între cele trei arme (floreta i sabia sunt armeconven ionale iar spada arma de lupta, neexistând nici o conven ie) înesecutarea coupé-ului este c , la spad , coupé-ul trebuie folosit cu pruden ;la floret din contr i se ofer un teren i o distan a ideal .

Gre eli frecvent întâlnite în executarea atacului simplu

Frac ionarea mi rii, adic se întinde complect bra ul i abia peurm începe ac iunea picioarelor. Aceasta este o faz a înv rii dar ea nutrebuie prelungit prea mult c ci depinderea se formeaz a a i mi carea vaavea doi timpi în loc de unul singur. Adversarul pareaz foarte u or un astfelde atac.

Începerea atacului cu ac iunea picioarelor înaintea vârfului armei.Viteza atacului scade considerabil (tr torul aterizeaz mai întâi cu piciorulde atac i abia pe urm ajunge bra ul la int , de cele mai multe ori el esteîndoit în atac ceea ce scurteaz considerabil atacul)

Execu ia se face smucit, în rate, în loc s se fac lin i relaxat.Adversarul are posibilitatea s pareze atacul dac mi carea este rigid .

Îndoirea bra ului înarmat pe parcursul execu iei. Foarte frecventtr torul începe ac iunea corect, dar pe parcursl execu iei strânge bra ulpentru al întinde din nou pe final. Vârful armei, astfel, atinge inta târziu iadversarul are posibilitatea de a reac iona.

Orice strângere a bra ului în atac (determin sfâr itul atacului), posibilitatea execut rii unei lovituri de oprire (contraatac), pentru c

îndoirea i întinderea lui înseamn doi timpi de scrim sau în orice caz oîntârziere a finalului.

Ini ierea unui atac simplu din distan prea mare sau f un momentfavorabil (tempoul), face ca adversarul s pareze foarte u or.

Atacurile simple se pot executa i cu fles dar în tehnica floretei sefolose te mai pu in (forurile mondiale tind s elimine din regulament, acestprocedeu de finalizare a atacului la proba de floret ).

Considera ii tactico-metodice privind atacurile simple

În condi iile aparaturii electrice, atacurile simple au devenit foartefrecvente, deoarece intele s-au ”extins”.

Tr torii au acum curaj s p trund i în acele linii care alt daterau greu de v zut i riscau fie calificate ”nevalabile”. Un atac de calitatetrebuie s fie oportun i în concordan cu mi rile adversarului.

Atacul direct este cea mai frumoas ac iune ofensiv când are vitezi precizia necesar ; se execut frecvent în urm toarele situa ii: când drumul

spre suprafa a valabil este liber (adversarul îl neglijeaz , este lipsit deexperien a, este neatent), în momentul în care adversarul încearc s ia undegajament sau s -l schimbe (plecarea se face când lama adversarului începe

p seasc fierul tr torului, altfel atacul risc s fie parat), pe o invit aadversarului (în momentul în care acesta începe s o execute), pe începereapasului înainte al adversarului, în situa ii critice de echilibru (revenirea dinfandare), pe jocul lamei adversarului, pe o fenta executat cu vârful înexterior.

Atacul cu degajament se execut de obicei pe ac iunile preg titoareale adversarului (presiuni b i etc.), pe schimbarea sau luareaangajamentului, când lama adversarului s-a stabilit în (prealabil) într-o

anumita linie ocazionând astfel efectuarea unor ac iuni cu presiune-degajament, b taie-degajament,…., când adversarul reia garda întinzând culama sa pe lama tr torului, pe strângerea bra ului adversarului (când acestaînainteaz ).

Atacul coupé se recomand a fi folosit cu pruden i economie înasalturi, astfel efectul de surpriz care îl caracterizeaz dispare. Acest atac seînva mai târziu când sportivul i-a însu it depinderile de baza.

Trebuie subliniat c atacurile simple stau la baza tuturor celorlalteatacuri. De aceea, înv area lor corect contribuie la formarea încrederiiscrimerului în calit ile sale ofensive. Tr torul trebuie convins c , inscrim , atacul constituie într-adev r cea mai bun ap rare.

2.2.8 Metodica înv rii par zilor dreptePar zile drepte se înva concomitent cu atacurile directe, dup ce

elevul tie s execute b i de lam i presiuni pe lama, schimb ri deangajament,…. Pentru început se demonstreaz c pozi ia final a par zilorare acelea i caracteristici cu pozi iile bra ului înarmat, pe care elevul lecunoa te înc de la primele lec ii. Totodat se explic scopul urm rit prinexecutarea unei par zi i a continu rii sale, riposta. Se atrage de asemeneaelevilor aten ia asupra importan ei pozi iei corecte de gard , care fiindmodificat atrage dup ea devia ia lamei i a vârfului.

Parada prin împungere se înva prima, deoarece elevii tiu i potpresa cu u urin a lama. Din distan a medie, antrenorul atac direct în linia dequart a elevului, executând un mic pas înainte. Elevul ia pozi ia de quart(pe care o cunoa te) i preseaz , lama antrenorului, energic i rapid cudegetele strânse pe mâner. Aceast ac iune va deplasa lama antrenorului cucâ iva centimetri lateral spre stânga, elevul c utând s închid complet culama sa linia amenin at .

Odat corect înl turat lama, se înva imediat i riposta dreapt . Înlec iile urm toare se înva i parada de sixt. Parada se execut împingândenergic, dar f bruscare , spre exterior lama partenerului. În acest timpbra ul este semi-fixat, pumnul cavat se deplaseaz spre dreapta i pu inînainte, iar vârful lamei este orientat spre ochiul stâng al partenerului. Laînceputul înv rii par zilor, execu ia larg este fireasc i trebuie acceptatun timp. Pe m sura repet rii lor in cadrul antrenamentelor, prinperfec ionare, amplitudinea se reduce treptat, atr gând dup ea siguran apar zilor i precizia ripostelor.

Parada cu b taie înl tur atacul advers cu o b taie scurt , energic irapid , executat cu partea puternic a propriei lame pe partea slab a lameiadversarului. Eficienta acestei par zi este dependent de: b taia scurt i

energic pe lam , ac ionarea armei numai din degete, f angrenareaîntregului bra , desprinderea rapid de lama adversarului (dup b taie).Înl turarea spontan a lamei adverse favorizeaz ripostele imediate.

Parada cu opozi ie este foarte eficient atât la floret cât i la spad ,deoarece prelungirea contactului cu lama advers , permite închidereaermetic a liniei în care adversarul ar putea eventual lovii (remiza).

Se execut , de regul , când atacantul insist s loveasc în linia încare si-a ini iat atacul chiar dac aceast linie a început s se închid , intretimp. Riposta par zii cu opozi ie se d cu mana în supina ie.

2.2.9 Metodica invatarii par zilor circulareElevii vor executa independent la început exerci ii preg titoare

pentru formarea dexterit ii.Antrenorul explic i demonstreaz cu arma mi rile circulare: la

sl birea strângerii mânerului – vârful coboar ; la strângerea lui energic inpodul palmei – vârful revine în locul ini ial de plecare.

Trebuie corectat ca în timpul execu iei, mâna s nu coboare,mi carea de rota ie fiind executat numai din pumn.

Pentru înv area par zilor semicirculare trebuie exersate uneleexerci ii preg titoare, în mod independent. La comanda antrenorului, eleviiefectueaz , treceri cu lama dintr-o linie superioar într-o linie inferioar ( iinvers). Apoi trec la exerci ii pe perechi.

2.2.10 Metodica invatarii ripostelorRipostele sunt justificarea par zilor; f ripost parada efectuat nu-

i are rostul. Dar pentru ca riposta s - i ating scopul, elevul trebuie spareze corect. O parad bun condi ioneaz o ripost eficient . În lec ia încare se pred sau se perfec ioneaz ripostele, antrenorul trebuie s inseama de urm toarele considerente: s se evite ac iunile mecanice, (insistândchiar de la începutul instruirii asupra educ rii sim ului de timp, distanta,ritm), s se dezvolte viteza de orientare tactic în timpul ac iunilor prinanaliza detaliilor unor procedee i ac iuni.

adar, riposta se pred paralel cu parada. Incorecta execu ie aripostelor în asalturi este o consecin a a depinderilor gre ite dobândite lalec ii. În cadrul lec iilor, pentru a forma depinderi multiple i corecte,antrenorul î i va îndrepta atacurile în toate liniile vulnerabile, cerândelevului s pareze variat i s riposteze din diferite unghiuri.

În ceea ce prive te distribuirea vitezei între parad i ripost , existdou p reri deosebite: unii recomand execu ie cu vitez mare atât paradacât i riposta, al ii, consider c viteza par zii trebuie s fie în concordancu atacul, iar viteza ripostei s fie maxim .

Atacul ca i riposta, trebuiesc executate în momentul în careadversarul se afl în situa ia cea mai criti .

Important este de re inut faptul c orice ripost trebuie executat cucea mai mare vitez , pe drumul cel mai scurt i cu ac iunea cea mai potrivit .

2.3 LEC IA DE ANTRENAMENT ÎN SCRIMORGANIZAREA I CON INUTUL PROCESULUI DE

ANTRENAMENT

No iunea de ”antrenament” are dou sensuri: ca proces de instruire,formare i perfec ionare a procedeelor de lupt i a calit ilor fizice ipsihice ale scrimerilor, organizat în edin e; în sens mai larg, prin”antrenament” se consider adaptarea biologic a organismului la efortuluidin concurs.

Instruirea în scrim devine cu adev rat eficient dac permanentatinge cele dou aspecte: formeaz calit ile fizice, depinderile tehnico-tactice de lupt i le perfec ioneaz mereu; educ calit ile psihice i gradatformeaz personalitatea sportivului. Aceste dou aspecte principale trebuieavute în vedere la fiecare edin de antrenament atunci când instructorul sauantrenorul î i fixeaz scopul i sarcinile antrenamentului i alege exerci iileprin care se realizeaz aceste scopuri.

edin a de antrenament reprezint o ”verig ” dintr-un ”lan ”continuu de alte antrenamente, conform unor cicluri s pt mânale, lunare ianuale.

În cadrul edin elor de antrenament, rolul de ”leader” îl areantrenorul. El este acela care stabile te i organizeaz tema (scopul) edin eide antrenament, principalele mijloace - exerci ii de antrenament i durata lor.Cel mai bine este ca într-o singur edin de antrenament s existe un grupformat din minimum 8 – 10 sportivi de vârst apropiat pentru a existaposibilitatea schimb rii frecvente a partenerilor, a organiz rii unorconcursuri numite de ”cas ” i, de ce nu, a unor jocuri sportive saudinamice.

În func ie de perioada de antrenament i de nivelul de preg tiresportiv a scrimerilor, sarcinile de antrenament vor fi e alonate i rezolvatepe rând. Aceasta este ra iunea de a fi organizate antrenamente preponderent

”fizice”, ”tehnice”, ”tactice” sau ”psihologice” dup scopul urm rit înfiecare edin de antrenament i conform unui plan de pregatire.

La copii, forma de baza a desf ur rii edin ei de antrenament cutineri scrimeri este lec ia practic în grup. Organizarea lec iilor în grup estefoarte indicat i pentru educarea calit ilor morale al viitorilor sportivi. Înactivitatea sporti se încheag repede colectivul de copii i, chiar dinprimele edin e, se na te sentimentul prieteniei, ajutorare reciproc , semanifest o disciplin liber consim ita, valabil pentru to i.

Copiii primesc arma în mân înc din prima lun de antrenament.Sfera procedeelor i ac iunilor de lupta pe care le înva în primul an descrim este înc limitat . Mai întâi se înva ”foarte corect” inerea armei ipozi iilor de baz cu arma, pozi iile de gard , deplas rile, tehnica lovituriidirecte cu fandare, pas-fandare. Important este c , la începutul ini ierii întehnic , s li se educe copiilor interesul pentru gândirea tactic aprocedeelor, s fie îndemna i s manifeste curaj, ini iativa, s descopere”secretele” partenerilor de asalt.

2.3.1 Structura unei edin e de antrenamentedin a de antrenament trebuie s înceap cu exerci ii u oare

(preg tirea organismului pentru efort) i se va termina cu exerci iile derevenire la normal a organismului, rezultând c o edin de antrenamenteste alc tuit din: partea introductiv sau preparatorie; partea fundamental ipartea final .

Durata unei edin e de antrenament difer de la o situa ia la alta, înfunc ie de nivelul de preg tire, de perioada de preg tire sau de tipul edin eide antrenament. Durata medie a edi ei de antrenament în scrim este de120 minute ajungând pân la 180 minute la sportivii de înalt performan .Durata unei lec ii in grup cu copiii este de aproximativ 11/2-2 ore.

Partea introductiv – este destinat exerci iilor fizice care preg tesci angreneaz progresiv organismul în efort. Timpul rezervat înc lzirii

organismului este de 20-30 minute i reprezint 20% din volumul total aledin ei de antrenament.

Înc lzirea organismului are loc în dou faze: prin exerci ii generale(înc lzire general ) i prin exerci ii speciale, de scrim (înc lzire specific ).

Partea fundamental – denumit în mod egal de baz , dureaz 65-80minute i are ca scop rezolvarea temei principale propuse anterior. Acesteteme pot fi: formare i perfec ionerea calit ilor i depinderilor motrice

generale i specifice scrimei; înv are i perfec ionarea diferitelor procedeetehnice (atac, ap rare, etc.); formare i perfec ionarea diferitelor ac iunitactice i a sim ului de lupt ; educare unor procese i calit i psihice, aaptitudinilor speciale pentru scrim i în general a personalit ilorsportivilor; dezvoltarea capacit ii de efort a organismului.

De regul , o edin de antrenament are o tem principal i una-dou sarcini secundare.

Partea final – este ”postludiul” al unei edin e de antrenament. Eaare ca scop revenirea gradat a organismului de la efort la odihn , adicreluarea activit ii normale a func iilor respiratorii, de circula ie sanguin ia sistemului nervos.

În plus, partea final a edin ei de antrenament are i aspect”psihologic”: prin discu iile purtate de antrenor cu sportivii – analizaantrenamentului, recomand ri, laude, repro uri – se stimuleaz interesultr torului de a participa la antrenamentul urm tor.

Structura pe cele trei p i ale unei edin e de antrenament serespect i în cazul lec iilor individuale cu antrenorul, dar sub o form maiscurt ca durat de timp.

Desf urarea edin elor de antrenament in grup, a c ror durat seîntinde pe mai mul i ani, impune nu numai învingerea dificult ilor ap rute,ba chiar folosirea lor în interesul întregii grupe. Principala dificultate oconstituie inegala însu ire, care necesit o interven ie diferen iat fa de uniielevi.

Totdeauna exist elevi cu nivel de preg tire peste mediu iresta ieri. Cei care au progresat în mod deosebit trebuie s beneficieze deunele privilegii ca, de pild , un num r mai mare de lec ii individuale cuantrenorul. Dar si restan ierilor trebuie s li se acorde o aten ie deosebit , însensul explic rii cauzelor mânerii lor în urm , în a a fel în cât to icomponen ii s primeasc un material didactic diferen iat atât din punct devedere al con inutului cât i al metodicii de instruire.

2.3.2 Tipuri de exerci ii folosite în antrenamentele scrimerilorPrin con inutul edin elor de antrenament se în elege totalitatea

exerci iilor de dezvoltare fizic , de înv are i de perfec ionare tehnico-tactic .

În ceea ce prive te scrima, exist un num r impresionat de mijloace-exerci ii i forme specifice de organizare a procesului de antrenament.Indiferent de con inutul lor, mijloacele de antrenament, la scrim , se divid în

dou mari categorii exerci ii individuale i exerci ii cu caracter colectiv saucu partener.

Exerci ii individuale i pe perechi:1 Exerci ii pentru preg tirea fizic specific2 Exerci ii specifice pentru dezvoltarea for ei mâinii i a

degetelor3 Exerci ii specifice pentru însu irea corect a sim ului

timpului i al distan ei4 Exerci ii specifice pentru dezvoltarea sim ului lamei

(digita ie) i a capacit ii de apreciere a for ei loviturilor5 Exerci ii conven ionale – pe perechi6 Exersarea inerii distan ei7 Exersarea par zilor simple i a par zilor compuse8 Exersarea atacurilor simple i a atacurilor compuse9 Exersarea frazei de arme: atac-parad ripost , de la

distan medie i mare10 Exersarea ripostei cu timp pierdut11 Exersarea frazei de arm : atac-parad ripost -parad -

contraripost12 Exersarea prinderii momentului oportun (tempo)13 Exerarea contraatacurilor14 Exersare atacurilor de inten ia aIIa15 Exersarea contatimpului

Exersarea contraatacului în timp (fenta in tempo)

2.3.3 Forme speciale de organizare a lec iei de scrim

Asalturi libere cu ”arbitraj”Preg tire special pentru asaltAsalt cu accent pe tacticaAsalt tehnico-tacticA

salt

dein

stru

ire-

antre

nare

Asalt cu accent pe tehnicaLec ie asalt cu antrenorulLec ie cu ac iuni surpriz din partea antrenorului (lec ia mut )Lec ie cu ac iuni conven ionale ale antrenoruluiLe

cie

indi

vi-

dual

Lec ie la alegerea antrenoruluiConven ionale - simple

ContrèNeconven ionale - compuseLa liber alegereAc iuni stabilite i la liber alegereJocul ripostelor

Ac iuni stabiliteLec ii reciproceExerci ii la alegereExerci ii de înv are a variantelor deprovocare – mascareExerci ii pentru dezvoltare imagina ieiExerci ii pentru dezvoltare spiritului de observa ieExerci ii pentru ac iunile preg titoare ale asaltuluiExerci ii pentru p strarea distan ei

Exer

ciii

cu p

arte

ner

Exerci ii cupartener

Exerci ii pentru luarea i schimbarea angajamentului

Lupta cu umbra Simul ri ÎntreceriEx. fpartener icu partener

”în torent” InstruiriCu r spunsuri la

ac iunileantrenorului

FOR

ME

SPEC

IALE

DE

OR

GA

NIZ

AR

E A

LE

CIE

I DE

SC

RIM

A

Ex. cuaparate

ajut toareLucru individual La comand - la

semnal In serii combinate