Upload
dorin-bularga
View
211
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
An 4
Citation preview
INFECTII ALE APARATULUI RESPIRATOR LA COPIL
Prof Dr Coriolan ULMEANU
• Rinofaringita acuta
• Anginele acute
• Stomatite acute
• Laringite
• Sinuzite
• Pneumonii
• Bronsiolita acuta
• Criza de astm la copil
INFECTII ALE APARATULUI RESPIRATOR LA COPIL
Angine acute
Anginele sunt un grup de afectiuni, de regula acute, caracterizate prin inflamatia inelului limfatic al istmului faringian (Waldeyer) interesand in special amigdalele palatine.
Etiologie: virala, bacteriana, fungica, micotica (Candida).
Diagnostic clinic:
Asociaza:• Durere faringiana spontana si exacerbata de deglutitie• Stare generala modificata• Febra• Frison• Faringe modificat
•Prezenta exudatului
•Depozite pultacee
•Edem mucoasa
•Febra importanta cu frison, disfagie
•Adenita cervicala dureroasa
•Exantem
•Leucocitoza
•Prezenta de germeni in exudatul faringian
Angina bacterianaAngina bacteriana Angina viralaAngina virala
•Febra fara frison
•Simptome respiratorii asociate: rinita, laringita, bronsita
•Tuse
•Conjunctivita
•Mialgii
•Fara adenopatii
Diagnostic diferential
- inainte de 3 ani
Clasificare clinica:
1. Angine eritematoase = 85% virale sau eritematopultacee = 15-30%
2. Angine pseudomembranoase
3. Angine veziculoase
4. Angine ulceronecrotice
5. Angine din bolile infectioase – fac parte din tabloul bolii
6. Flegmonul amigdalian
Angina eritematoasa (rosie)Etiologie: - in special virala: - Adenovirusuri,
rinovirusuri, mixovirusuri, Candida• Debut gradat• Febra• Amigdale moderat marite, rosii• Durere faringiana• Anorexie
Angina flegmonoasa – coci patogeni• Debut brusc cu febra mare• Inflamatie importanta amigdaliana si a
tesutului limfatic invecinat• Edem important al mucoasei• Dureri puternice, insuportabile, disfagie • Timbru vocal sters, nazal• Respiratie dificila• Evolutie catre supuratie• Prezenta de germeni in exudatul
faringian
Angine albePultaceeCoci piogeni (streptococi, stafilococi, pneumococi), Mycoplasma, HaemophylusFebra importantaAmigdale tumefiate, rosii, dureroaseDisfagie
Foliculara – foliculii limfatici proemina la suprafata amigdalei ca puncte alb-cenusii
Lacunara (criptica) – depozitele albe sunt infipte in criptele amigdaliene ca dopuri de puroi
Angina streptococica
Trebuie suspicionata:•Dupa varsta de 3 ani•Microepidemii in colectivitati scolare•Febra crescuta•Frison•Disfagie•Absenta corizei, tusei•Adenopatii laterocervicale•Hiperleucocitoza cu PMN
Complicatii
Locoregionale: flegmon amigdalian – dupa 3-4 zile•Disfagie•Hipersalivatie•Trismus•Stridor•Adenita cervicala•Tumefierea pilieri anteriori si bombarea amigdalei cu deplasare spre linia medianaGenerale:• glomerulonefrita postinfectioasa si reumatism articular acut: istoric
Angine psudomembranoase
Etiologie: - virusuri: Adenovirusuri, gripal, sincitial respirator, Epstein Barr - bacilul diftericAnginele virale cu adenovirusuri = APC- Eritem difuz local- Culoare purpurica- Tuse- Conjunctivita- Mialgii
Angina difterica• Membrane false, alb-lucioase, aderente, extensive, la indepartare apar
puncte hemoragice
• Agent etiologic: Corynebacterium diphtheriae – izolat din exudat
• Rara azi datorita imunizarii populatiei
• Sindrom toxic
• Tahicardie
• Adenopatii cervicale voluminoase
• Coriza mucopurulenta
• Angina din mononucleoza infectioasa
Produsa de virusul Epstein-Barr
Aspect difteroid
Febra
Faringita
Limfadenopatie dureroasa
Posibil hepato-splenomegalie
Angine veziculare
Etiologie: Coxsackie A – herpangina Herpes virus tip 1Caracteristic:- Faringe rosu viu- Vezicule care erodeaza palatul si pilierii. Pentru herpes apar leziuni gingivale si jugale- ExantemAtentie: anginele din bolile contagioase la debut
• Scarlatina: enantem si exantem• Rujeola• Rubeola• Varicela• Febra tifoida: angina Duguet• Toxoplasmoza
Herpangina
Produsa de virusul Coxackie de tip A
Vezicule bilaterale
Erodeaza si asociaza
si exantem sau
vezicule la extremitati
Sindromul “ pied – main - bouche”Sindromul “ pied – main - bouche”
Anginele ulceronecrotice
Etiologie: Stafilococ Anaerobi Arcanobacterium haemoliticum Fusospirili Levuri Gram negativi Hemopatii maligne: LAL Clinic:- Ulceratii +/- depozite cenusii- Edem local- Halena fetida, sialoree- Adenopatii cervicale- Splenomegalie +/-- Localizare unilaterala: angina fusospirilara Vincent
• Angina ulcero-necrotica HENOCH – insoteste frecvent scarlatina severa
Ulceratii adanci, neregulate, acoperite cu depozite cenusii si false membrane.
• Progreseaza in adancime.• Insotita frecvent de septicemie.• Saliva abundenta, miros fetid• Adenopatie regionala• La 48 h de la debut apar eruptii pe corp
• Angina DUGUET
Ulceratii ovalare indolore pe amigdale sau stalpii amigdalieni. Apare in febra tifoida.
• Angina ulceromembranoasa PAUL-VINCENT
Ulceratii superficiale, de obicei unilaterale, miros fetid al respiratiei.
Se izoleaza in special germeni Gram negativi fuziformi si spirochete.
Tratament
Orientare etiologica- Hemograma cu formula- Exudat faringian si nazal: rezultat in 48 ore- Teste de diagnostic rapid: detectarea polyoside C din peretele bacterian al Streptococului A = 90% pozitiv- Anginele virale – tratament simptomatic
Angine bacteriene
Tratament clasic: penicilina V ( Oraccilina, Ospen) 50-100.000 U/kg, 3 prize, 10 zileVariante:• Amoxicilina 50-75 mg/kg/zi. 3 prize, 7 zile• Claritromicina 15 mg/kg/zi, 2 prize, 5 zile• Azitromicina 15 mg/kg/zi, 2 prize, 5 zile• Eritromicina 50 mg/kg/zi , 3 prize, 5 zileIn rezerva:- Cefuroxim 100mg/kg, 2 prize, 5 zile- Cefpodoxima 100 mg/kg, 2 prize, 5 zile
Portajul faringian de Streptococ β hemolitic grup A
Frecventa 20-40% din populatia pediatrica, in sezonul receSimptomatologie absentaNu se indica monitorizarea secretiei faringiene si ASLO ( risc de streptofobie la parinti)Tratament de eradicare:
• Risc de RAA• Inainte de amigdalectomie• Epidemie de GNAPI in colectivitate• Familie anxioasa
De preferat:- Cefadroxil per os 30 mg/kg/zi priza unica, 10 zile- Clindamicina 30 mg/kg/zi, 3 prize, 10 zile
Indicatiile amigdalectomiei
1. Angine repetate cu streptococ βhemolitic confirmate bacteriologic: 5-6 episoade/an
2. Abces periamigdalian3. Hipertrofie amigdaliana importanta cu
contact pe linia mediana sau detresa respiratorie obstructiva
4. Hipertrofie amigdaliana de tip distrofic cu amigdale asimetrice cu ulceratii
• Laringita acuta striduloasa• Epiglotita flegmonoasa – crupul bacterian• Laringita acuta edemetoasa subglotica – crupul gripal Semne clinice: - tuse latratoare - voce ragusita – disfonie extrema - cianoza perioronazala, a fetei - dispnee de tip inspirator cu tiraj si cornaj - cazurile severe au stridor inspirator si expirator,
tiraj inter si subcostal, batai preinspiratorii de aripi nazale – semne de insuficienta respiratorie acuta
LARINGITELE ACUTE
Criterii de diagnostic:• Debut de obicei cu febra de mica intensitate, rinoree si tuse
iritativa• In evolutie, care dureaza 7-10 zile, tabloul clinic cuprinde: - dispnee cu polipnee de tip expirator si wheezing - tuse spastica, iritativa, emetizanta - cianoza - batai aripi nazale - Varsaturi si meteorism abdominal In forma severa a bolii apar semne de insuficienta respiratorie
severa cu batai preinspiratorii ale aripilor nazale, tiraj, geamat, alterarea senzoriului ce letargie, posibil stop respirator de tip apnee.
BRONSIOLITA ACUTA
Examen clinic obiectiv:• Hipersonoritate pulmonara• Diminuarea murmurului vezicular• Expir prelungit si wheezing• La auscultatie raluri subcrepitante fine si sibilante
generalizate• Zgomote cardiace asurzite datorate hiperinflatiei• Hepato si splenomegalie prin hiperinflatie pulmonara,
datorita coborarii consecutive a diafragmului
BRONSIOLITA ACUTA
PNEUMONII LA COPIL - ETIOLOGIEVARSTA GERMENI BACTERIENI VIRUSURI ALTII
Nou nascuti Streptococ grup B
E. Coli
Klebsiella
Pseudomonas aeroginosa
Listeria
Virus sincitial respirator
Virus varicelo-zosterian
Chlamidia
Sugari mici
1-3 luni
Streptococ grup B
S. pneumoniae
Haemophilus influenzae
S. grup A
Bordetella pertusis
Virus sincitial respirator
Adenovirusuri
Virusuri paragripale
Virusuri gripale
Chlamidia
Sugari si copii mici 3 luni – 5 ani
Str. Pneumoniae
Staf. Aureus
Str. Grup A
Haem. influenzae
Virus sincitial respirator
Adenovirusuri
Virusuri paragripale
Virusuri gripale
Rinovirusuri
Enterovirusuri
Chlamidia
Copii mari peste 5 ani Strp. Pneumoniae
Haem. Influenzae
Strp. Grup A
Virusuri paragripale
Virusuri gripale
Adenovirusuri
Rinovirusuri
V. Rujeolos si varicelo-zosterian
CMV
Micoplasma
BRONHOPNEUMONIA LOBULARA LA SUGAR
- boala caracteristica sugarului si copilului mic, sub varsta de 2-3 ani.
Etiologia: - pneumococ, dupa o infectie virala.
- stafilococ auriu hemolitic
- streptococ β hemolitic
- bacili Gram negativi
Bronhopneumonia stafilococica
BRONHOPNEUMONIA LOBULARA LA SUGAR
Clinica:1.Sindrom de insuficienta respiratorie - dispnee cu polipnee, mai mult de 50/min, geamat - tiraj inter si subcostal - tuse sacadata, moniliforma, spastica - cianoza perioronazala - batai preinspiratorii ale aripilor nasului2. Sindromul cardio-vascular - tahipnee - tahicardie peste 160/min - hepatomegalie - cianoza - edeme
• Stomatita albicans (muguet, margaritarel)
Etiologie:Candida albicans
• Stomatita aftoasa
Etiologie: virala
• Stomatita ulcero-necrotica
Etiologie: flora bacteriana fusospirilara
E insotita de sialoree, adenopatie satelita submandibulara, febra ridicata si stare toxicoseptica
STOMATITELE ACUTE
Pneumonii tipice• 1. Pneumonii tipice – etiologie bacteriana in general
S. pneumoniae, H. influenzae.
Sunt bine definite – lobare, segmentare, lobulare.– Caracteristici comune (sindrom de pneumonie
tipica)• Clinic
– Febra aparuta brusc– Tuse productiva (+- sputa purulenta)– Durere toracica de tip pleural (acuta, vie,
exagerata de tuse, palpare, de obicei submamelonar, instalata dupa febra)
– Facies vultos (aprins, cu pometii rosii – mai sugestiv cand roseata predomina pe unul dintre pometi – semnul JACCOUD- hiperemia este de aceeasi parte cu procesul pneumonic)
– Semne de condensare pulmonara» Matitate intinsa de obicei asupra unui lob» Deasupra matitatii se poate observa o zona
de hipersonoritate, numita Skodism, datorata unei activitati functionale exagerate.
» Accentuarea vibratiilor vocale» Raluri – in special crepiatante
Ralurile crepitante• Sunt raluri alveolare • Fac parte din categoria ralurilor umede• Apar exclusiv in inspir• Se inmultesc dupa tuse• Asemanator cu sunetul produs de
calcarea zapezii proaspete• Apar in general in procese de
condensare pulmonara
• 1. Pneumonii tipice - continuare– Caracteristici comune (sindrom de pneumonie
tipica)• Paraclinic – Leucocitoza (chiar >20.000 /mm3 ) cu
deviere la stanga a formulei leucocitare
- Prot C reactiva >20 mg/dl
- VSH >50 mm/h
Radiografiaopacitate care cuprinde un lob sau segmente ale
unui lob.
intensitate subcostala, marginea cordului de obicei vizibila
plamanul afectat este discret redus de volum
opacitatea (in pneumonia franca) are forma triunghilara cu varful la hil, respecta scizurile.
se resoarbe de la centru spre periferie
RADIOGRAFIA
Pneumonia cu Staphilococus aureus
• Etapele– Stadiu initial de bronhopneumonie
nespecifica– Stadiu abcedat– Stadiu de pleurezie– Stadiu bulos cu pneumatocele
• Stare grava• Bronhopneumonie cu focare
confluente care abcedeaza ramanand dupa evacuarea puroiului cavitati restante – pneumatocele in stadii evolutive diferite
• Unilateral (caracteristic)
Pneumonii atipice• A. VIRALE• B. Mycoplasma Pneumoniae• C. Chlamydia Pneumoniae• D. Pneumocystis Carinii• E. Pneumonii eozinofilice• F. Pneumonii fungice• G. Pneumonia cu CMV• H. Pneumonia la paraquat• I. Pneumonia interstitiala
descuamativa• J. Intoxicatia cu amiodarona
A. PNEUMONII VIRALE• Clinic
• Debut gradat• Tuse seaca• Predominenta simptomelor
extrapulmonare (cefalee, mialgii, oboseala, dureri in gat, diaree, varsaturi)
• Febra poate lipsi• Tulburari de ventilatie• Raluri brosice
• Paraclinic– RADIOGRAFIA
• Ingrosarea desenului bronhovascular cu accentuarea interstitiului si infiltrate difuze.
B. Pneumonia cu Mycoplasma Pneumoniae
• Clinic• Tuse cu striuri sanghinolente• Raluri crepitante / expir prelungit• Asocierea cu RASH ce apare pe
trunchi, brate si membre inf.
• Paraclinic– Radiografia – infiltrat interstitial
bilateral parahilar si in periferia bazalor pulmonare
• Cunoscuta si ca "walking pneumonia“ deoarece pacientul nu se simte destul de bolnav pt a se prezenta la doctor (iar sistemul imunitar poate lupta singur cu infectia )
C. Pneumonia cu Chlamydia Pneumoniae
• Frecv crescuta la copii sub 6 luni
• Clinic• Asemanator cu simptomele din
pneum cu Mycoplasma • Tuse, febra, sputa, inf de cai
aeriene superioare• Se asociaza cu conjunctivita
rebela la tratament la nou-nascuti
• Stare generala buna
• Paraclinic– IgG, IgM ^,
hipereozinofilie– Radiografia – infiltrat interstitial
bilateral parahilar in 1/3 inferioare pulmonare.
D. Pneumonia cu Pneumocystis Carinii
• Caracteristici– Frecvent la pacientii
imunodeprimati (infectati HIV)– Dispnee severa cu cianoza– limfopenie
• Paraclinic– Radiografia
• Aspect caracteristic de GEAM MAT
• Infiltrat inflamator difuz bilateral in special in jumatatile inferioare pulmonare
• Limfadepatia si pleurezia nu sunt intalnite.
ASTMUL BRONSIC
Definitie: obstructie bronsica recurenta cu evolutie cronica
Trigger infectios viralClinic: - febra - polipnee - wheezing - expir prelungit - tiraj - stare de rau astmatic: criza >24 ore
ASTMUL BRONSIC
Tratamentul crizei:
- β adrenergici: salbutamol 0,03ml/kg
Bricanyl
- teofilina: 5-6 mg/kg/zi
- metil prednisolon: 5-20 mg/kg/zi - O2
PLANUL DE TRATAMENT AL CRIZEI DE ASTM
• Recunoaşterea crizei• Recunoaşterea cazurilor de astm cu risc crescut de
evoluţie nefavorabilă• Orientarea bolnavului către spital dacă:
- atacul este sever; - răspuns inadecvat la tratamentul iniţial cu
bronhodilatator; - nu există ameliorare într-un interval de 2-6 ore după glucocorticoizi administraţi oral; - agravare progresivă. - noncomplianta la tratament
Medicaţia exacerbarilor ( “reliever” )
BASD (β-2-agonişti cu durată scurtă de acţiune ) Albuterol (Salbutamol) , Fenoterol , Terbutalin
Corticoterapia sistemică + O2 ( SaO2 > 90 – 95 % )
Anticolinergice Ipratropium bromid, Oxitropium bromid
Teofiline “short – acting”
Adrenalina ( epinefrina )
Mijloace ajutătoare ( “ancillary” ) - Heliox , Mg , Ketamina , Anestezice ( Halotan , Isofluran ,
Enfluran )
- Intubaţie, ventilaţie ( hipercapnie permisiva ;
presiune continua pozitiva )