12
Împrumutul de stat sub raport juridic înţelegerea dintre persoane fizice şi/sau juridice, pe de o parte şi stat, pe de altă parte, prin care prima consimte să pună la dispoziţia statului o sumă de bani, sub formă de împrumut, pe o perioadă determinată, iar aceasta din urmă se angajează să o ramburseze la termenul stabilit şi să achite dobânda şi alte costuri aferente. Imprumuturile de stat sunt reglementate in Romania: Ordonanţă de urgenţă nr. 64 din 27/06/2007 privind datoria publică (IMPRUMUTURILE CONTRACTATE & GARANTATE DE GUVERN) Legea finantelor publice locale nr. 273/2006 (IMPRUMUTURILE CONTRACTATE & GARANTATE DE AUTORITATILE PUBLICE LOCALE)

Curs Imprumuturi

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Imprumuturi

Citation preview

  • mprumutul de stat sub raport juridicnelegerea dintre persoane fizice i/sau juridice, pe de o parte i stat, pe de alt parte, prin care prima consimte s pun la dispoziia statului o sum de bani, sub form de mprumut, pe o perioad determinat, iar aceasta din urm se angajeaz s o ramburseze la termenul stabilit i s achite dobnda i alte costuri aferente.

    Imprumuturile de stat sunt reglementate in Romania:Ordonan de urgen nr. 64 din 27/06/2007 privind datoria public (IMPRUMUTURILE CONTRACTATE & GARANTATE DE GUVERN)Legea finantelor publice locale nr. 273/2006 (IMPRUMUTURILE CONTRACTATE & GARANTATE DE AUTORITATILE PUBLICE LOCALE)

  • Trsturi caracteristice ale mprumuturilor de stat:caracter contractual i voluntarmprumutul exprim acordul de voin al prilor, nimeni nefiind obligat s subscrie la acesta

    caracter rambursabil

    mprumutul de stat asigur deintorilor de nscrisuri publice, pe lng rambursarea sumei mprumutate i o anumit contraprestaie (sub forma dobnzii)

    influena asupra generaiilor viitoare ???

  • Destinaia mprumuturilor de stat:

    acoperirea golurilor de trezorerie (necesar temporar de resurse la nivelul bugetelor publice)

    finantarea deficitului bugetar

    finanarea proiectelor de investiii de interes naional

    alte scopuri

  • Avantajele recurgerii la mprumuturi de stat comparativ cu majorarea impozitelor:

    majorarea impozitelor reprezint o msur nepopular

    mprumuturile de stat ofer un plasament sigur i remunerator pentru disponibilitile lor bneti

    mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare necesare, mai cu seam n cazul n care se solicit acest mprumut bncii centrale

  • Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat

    denumirea mprumutului: poate fi legat de destinaia acestuia (mprumutul stabilizrii) sau poate cuprinde anul contractrii, nivelul dobnzii sau forma pe care o mbrac mprumutul (mprumut de stat 7 %);

    valoarea nominal, cursul;

    Valoarea de emisiune;

    termenul de rambursare, n funcie de care mprumuturile se clasific n :mprumuturi pe termen scurt (pn la un an);mprumuturi pe termen mediu (1-5 ani);mprumuturi pe termen lung (peste 5 ani).Observaie: pentru contractarea mprumuturilor pe termen scurt se emit nscrisuri publice sub forma: certificatelor de trezorerie etc. iar pentru contractarea mprumuturilor pe termen mediu i lung se emit bilete de tezaur, obligaiuni de stat, obligaiuni municipale etc.

  • dobnda: preul pe care statul l pltete creditorilor si pentru folosirea sumei mpumutate i mbrac forma:

    dobnzii: venit fix de care beneficiaz toi deintorii de nscrisuri, proporional cu valoarea nominal;

    ctigurilor: venituri difereniate de care beneficiaz doar anumii deintori ai nscrisurilor publice (tragere la sori);

    form combinat sau alte avantaje (prime de rambursare, privilegii fiscale, plata impozitelor, privilegii juridice, garanii contra variaiilor monetare etc.).

    Observaie:1)rata nominal (rata de emisiune): se calculeaz la valoarea nominal a nscrisurilor de stat;2)rata real: venitul net ce revine creditorului de pe urma unei sute de uniti monetare date cu mprumut, corectat cu modificarea preurilor pe pia. Determinarea ratei reale conform acestei accepiuni are la baz relaia lui Fisher.

  • In functie de modalitatea de contractare/angajare a imprumuturilor de stat:In cazul contractelor/acordurilor de imprumut documentul de baza este contractul/acordul in care sunt indicate toate elementele tehnice ale imprumutului de stat; operatiunile prilejuite de aceste imprumuturi sunt:semnare contract/acord;Primirea sumei imprumutate intr-o singura transa sau mai multe transe sub forma unor trageri;Inregistrarea imprumutului;platile aferente acelui imprumut.

    In cazul imprumuturilor de stat pe baza de titluri de stat documentul de baza este prospectul de emisiune care indica toate elementele; operatiunile prilejuite de aceste imprumuturi sunt:

    1.Plasarea titlurilor are la baz o serie de tehnici diverse:a)prin subscripie public realizat prin grija Ministerului de Finane sau a altor instituii abilitate care pregtesc campania de publicitate privind anunarea datelor de deschidere i de nchidere a mprumutului. Subscrierea are loc fie la ghieele statului (trezorerii publice, administraii financiare), fie la ghieele instituiilor financiare publice sau private. Plasatorii mprumuturilor de stat primesc, pentru efortul depus comisioane calculate ca procent la valoarea nscrisurilor. n funcie de modul de repartizare a titlurilor, mprumuturile de stat pot fi:-cu nivel nelimitat: creditorii pot cumpra attea titluri cte doresc;-cu nivel limitat: guvernul fixeaz un plafon global al mprumutului. n cazul n care acest plafon se depete se procedeaz la limitarea sumei pe care fiecare subscriitor putea s o verse (sistemul repartiiei) proporional cu suma subscris sau se stabilesc de la nceput limite de subscriere pentru fiecare plasator (sistemul contingentelor).

  • b)prin vnzarea prin licitatie (ctre bnci):-consoriul bancar poate prelua n comision obligaiile mprumutului, statul intrnd n posesia sumelor pe msura plasrii titlurilor de ctre consoriu;-banca poate cumpra efectiv titlurile mprumutului de stat, pe care se angajeaz s le plaseze pe pia, ctigul su fiind diferena dintre preul la care vinde nscrisurile ctre populaie i cel la care au fost achiziionate de ctre stat. Titulurile care nu au putut fi plasate pe pia sunt incluse n portofoliul bancii respective.

    c)prin vnzare la burs

  • Ofertele de cumprare sunt competitive i necompetitive i vor cuprinde : -n cazul ofertei de cumprare competitive participantul va indica: valoarea nominal, costul total, rata discontului, preul i randamentul.

    -n cazul ofertelor de cumprare necompetitive participantul indic valoarea pe care dorete s o adjudece fr a indica preul sau randamentul( rata dobnzii). Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive. ORDIN NR 977/08.07.2005privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont i ale obligaiunilor de stat cu dobnd, aferente trimestrului III 2005

    Cod ISINData licitaieiData emisiuniiData scadeneiNr. zileValoare emisiunelei noi RO0505CTN03120 .09. 200522. 09. 200522.12. 20059150.000.000

  • Alte operatiuni prilejuite de imprumuturile de stat:

    2.Modificarea ratei dobnzii. Se procedeaz la o astfel de operaiune n condiiile n care rata dobnzii nregistreaz o scdere apreciabil. n astfel de situaii statul va preschimba titlurile mprumuturilor vechi cu titluri ale unui mprumut nou, emis cu o dobnda mai redus, operaiune cunoscut sub denumirea de conversiune. n practic se cunosc urmtoarele tipuri de conversiune.

    -conversiune forat: singura alternativ este aceea de a preschimba vechile titluri cu cele noi, n decursul unei anumite perioade, n caz contrar nscrisurile pierzndu-i valabilitatea;

    -conversiunea facultativ: creditorii pot opta fie pentru preschimbarea titlurilor aferente mprumutului, fie pentru pstrarea acestora;

    -rambursarea anticipat: creditorii pot opta fie pentru preschimbarea titlurilor vechi, fie pentru rambursarea anticipat a mprumutului. Este modalitatea cel mai des ntlnit n practic.

    Observaie: operaiunea de arozare este inversul celei de conversiune; se urmrete pstrarea interesului publicului fa de mprumuturile de stat.

  • 3.Modificarea termenului de rambursare:

    se procedeaz la o astfel de operaiune cnd cheltuielile aferente rambursrii mprumuturilor scadente depesc resursele financiare ale statului. n acest caz, statul va proceda la consolidarea datoriei sale, adic la preschimbarea nscrisurilor mprumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu titluri ale unor mprumuturi pe termen mediu i lung sau fr termen (obligaiuni, titluri de rent perpetu etc.). avantaje i dezavantaje ale operaiunii:

    -creditorii se pot confrunta cu riscul de depreciere a banilor datorit prelungirii termenului de rambursare, caz n care statul va trebui s accepte majorri ale ratei dobnzii;

    -cheltuielile publice legate de rambursarea mprumuturilor scadente se reduc dar crete efortul statului n ceea ce privete plata dobnzilor aferente;

    -bncile sunt avantajate deoarece astfel de operaiuni sporesc veniturile ncasate de pe urma comisioanelor pltite de stat.

  • 4.Rambursarea mprumuturilor de stat: Rscumprarea tilurilor de la deintorii acestora. Rambursarea se poate realiza dintr-o dat la scaden, sau pe o perioad mai lung de timp, prin ealonare. Exist mai multe modaliti de rambursare a mprumuturilor.-prin anuiti constante, n cote progresive sau regresive. Este utilizat mai ales n cazul n care numrul creditorilor este mic, nefiind agreat de public tocmai datorit faptului c rambursarea are loc n trane ;-prin tragere la sori: se utilizeaz n special n cazul n care numrul deintorilor de titluri este mare; n momentul lansrii mprumutului statul stabilete valoarea obligaiunilor amortizabile n fiecare an; acest sistem se poate combina cu cel al mprumuturilor cu lozuri, primele tiluri ieite fiind rambursate la o valoarea mult superioar preului de emisiune;-rscumprarea la burs;-amortizarea indirect datorit deprecierii monetare, ca urmare a repudierii datoriei sau a incapacitii de plat.

    Rambursarea mprumuturilor se efectueaz pe seama:-fondului special de amortizare (fond cu afectaie special constituit la dispoziia casei de amortizare, din care se efectueaz cheltuielile cu plata dobnzilor i rambursarea mprumutului);-resurselor prevzute n bugetul de stat cu aceast destinaie (venituri bugetare ordinare);-excedentelor bugetare.