Curs Finante Partea i Csie

7/23/2019 Curs Finante Partea i Csie

http://slidepdf.com/reader/full/curs-finante-partea-i-csie 1/24

FINANTENOTE DE CURS

-partea I -

Titular curs : lector univ.dr. Carmen Constantinescu

Facultate : CSIE

ASE ucuresti

CE INSEA!NA "FINANTE#$

ANI

CINE FO%OSESTE ANII$

• &ersoanele 'i(ice

• &ersoanele )uridice *'irmele+

• Statul

CU CE SCO&$

• Satis'acerea nevoilor

-persoanele 'i(ice: ,rana locuinta oiective personale educatie etc/

-persoanele )uridice: pro'itul si de(voltarea lic,iditatile necesare des'asurarii

ciclurilor economice/

-statul: prestarea de servicii pulice cum ar 'i apararea sanatatea educatia etc.

1



CARE SUNT SURSE%E$

• &ersoane 'i(ice-salarii credite dividende venituri din van(area unurilor proprii

c,irii doan(i venituri din )ocuri de noroc pensii diverse a)utoare si

indemni(atii/

• &ersoane )uridice- aportul initial de capital venituri din c,irii din van(area

activelor venituri din van(ari produse proprii sau mar'uri imprumuturi ancare

sau oli0atare emisiunea de actiuni suventii donatii sponsori(ari/

• Statul- impo(ite si ta1e venituri din prestari servicii din van(area proprietatilor

statului amen(i imprumuturi de stat donatii etc.

CARE ESTE DESTINATIA ANI%OR$

• persoane 'i(ice: consumul de unuri si servicii plata impo(itelor si ta1elor economii

ramursarea creditelor/• persoane )uridice: salarii ramursarea imprumuturilor si plata doan(ilor dividende

c,irii impo(ite si ta1e plata 'urni(orilor etc/

• statul: ac,i(itia de unuri si servicii de interes pulic acordarea de imprumuturi

suventii pensii a)utoare sociale etc.

I. CE SUNT FINANTE%E$Termenul de 'inante se re'era atat la sursele anesti cat si la atra0erea si alocarea lor

pe diverse oiective pulice sau private. Asadar 'inantele nu implica numai anii cat si

trans'erul acestora intre diverse entitati in conte1tul plani'icarii si al controlului.

Finantele presupun:

• Un sistem de 'onduri de resurse 'inanciare care se constituire in economie pe diverse paliere

si se utili(ea(a pentru scopuri ine de'inite/

• Un sistem de relatii economice ce e1prima un trans'er de resurse 'inanciare/

• Un sistem de planuri 'inanciare care re'lecta anumite procese previ(ionate pentru un

anumit interval de timp determinat/

•

Un sistem de entitati care participa la or0ani(area relatiilor 'inanciare la constituirea'ondurilor 'inanciare si la distriuirea lor precum si la elaorarea e1ecutarea si controlul

planurilor 'inanciare.

*2Ce sunt planurile 'inanciare$ De e1emplu la nivel pulic se intocmesc u0etele-de stat al

asi0urarilor sociale de stat etc care sunt instrumente cu a)utorul carora se urmareste

asi0urarea ec,ilirului 'inanciar pe parcursul anului. Acestea au un caracter e1ecutoriu. Un

alt e1emplu il constituie pro0ramele de de(voltare ale economiei nationale care au un

caracter orientativ si re'lecta nevoile nationale pe termen lun0 si posiilitatile economiei de a

raspunde acestora in perspectiva. Aceste planuri se numesc u0ete de perspectiva sau

multianuale si urmaresc reali(area ec,ilirului 'inanciar pulic pe parcursul unei perioade

2



mai mari de timp de la 3 la 4 ani. De asemenea la nivelul institutiilor pulice al a0entilor

economici si c,iar al 0ospodariilor se intocmesc u0ete de venituri si c,eltuieli.+

Corecta dimensionare a veniturilor si a c,eltuielilor la nivel pulic ori privat este

'oarte importanta. Supradimensionarea resurselor 'avori(ea(a risipa diminuand e'icienta

activitatii. Invers sudimensionarea lor 'ace imposiila reali(area oiectivelor.

De departe cel mai important element al 'inantelor il repre(inta 'ondurile de resurse

'inanciare care pot 'i 0rupate pe mai multe criterii:

a+dupa nivelul la care se constituie:

-la nivel central sau macroeconomic:'ondurile u0etului de stat ale u0etului pentru

sanatate ale u0etului pentru soma) etc/

-la nivel mediu sau me(oeconomic: u0etele comunelor oraselor )udetelor/

-la nivel microeconomic: 'ondurile proprii ale institutiilor pulice ale intreprinderilor

ancilor 'amiliilor etc.

+ dupa destinatia lor:

-'onduri de consum: sunt orientate catre satis'acerea nevoilor curente ale populatiei statului

si ale intreprinderilor adica vi(ea(a unurile si serviciile necesare acoperirii nevoilor

populatiei reparatiile utilitatile activele circulante etc/

-'onduri de inlocuire si de(voltare: sunt orientate catre 'inantarea inlocuirii mi)loacelor 'i1e

scoase din u( sau pentru crearea de noi intreprinderi ori restructurarea5rete,nolo0i(area

celor e1istente crearea unor elemente de in'rastructura/

-'onduri de re(erva: utili(ate pentru acoperirea unor c,eltuieli nepreva(ute ale a0entilor

economici sau ale persoanelor 'i(ice ori pentru 'inantarea unor actiuni5sarcini ale statului

intervenite pe parcursul anului peste 'ondurile alocate in plani'icarea u0etara/

-'onduri de asi0urare: servesc la acoperirea daunelor 0enerate de producerea unor

evenimente ne'aste si intamplatoatre. Acestea se constituie in 0eneral la nivelul societatilor

de asi0urari care contra unor prime *tari'ul de asi0urare+ preiau responsailitatea de a

acoperi eventualele pa0ue produse de evenimentul asi0urat. E1ista insa si 'onduri de

asi0urare constituite la nivel pulic *re0asite in u0etul de stat+ care servesc la inlaturarea

e'ectelor calamitatilor naturale si acordarea de spri)in 'inanciar persoanelor a'ectate de catre

acestea.

-'onduri de creditare: sume plasate pe piata 'inanciara cu scopul de a 'i 'ructi'icate.

c+ dupa 'orma de proprietate:

-'onduri proprietate pulica- se constituie la nivelul u0etelor pulice la nivelul u0etelor

intreprinderilor cu capital de stat *Oltc,im+ al re0iilor pulice *Romsilva RAT RADET

RomaniaFilm+ societatilor sau companiilor nationale *%oteria Romana Transelectica CFR

Compania Nationala de Autostra(i si Drumuri Nationale+

-'onduri proprietate privata- cele care se 'ormea(a la nivelul ancilor intreprinderilor

societatilor de asi0urari intreprin(atorilor particulari sau al persoanelor 'i(ice.

3



Functie de tipul 'ondurilor de resurse 'inanciare a provenientei lor *sursa+ a scopului

pentru care sunt utili(ate si a canalelor de colectare sistemul 'inanciar are doua componente

interdependente:

• Sistemul 'inanciar pulic cu urmatoarele componente:

a+ u0etele *de stat 'ondul national unic al asi0urarilor sociale de sanatate u0etul

pentru soma) u0etul asi0urarilor sociale de stat u0etele locale u0etele institutiilor

pulice+

+ Institutiile pulice *Academia de Studii Economice ucuresti 0radinite spitale

ilioteca municipala etc+ aparatul de stat * Consiliile 6udetene Consiliile %ocale

&rimariile 7uvernul Senatul &arlamentul !inisterele Camera Deputatilor+ si

autoritatile pulice cu rolul de suprave0,ere si control * anca Nationala A0entia

Nationala pentru Administrare Fiscala Autoritatea pentru Suprave0,ere Financiara

Curtea de Conturi+

c+ Flu1urile a'erente colectarii 'ondurilor pulice si alocarii lor pe oiective5actiuni

diverse *c,eltuieli+.

Obiectivul sistemului financiar public: maximizarea bunastarii sociale

• Sistemul 'inanciar privat

a+ u0etele de venituri si c,eltuieli ale a0entilor economici ancilor societatilor deasi0urari respectiv veniturile si c,eltuielile populatiei

+ Entitatile private:

-institutiile de credit prin intermediul carora a0entii economici si 0ospodariile isi

'inantea(a activitatea si e1istenta. ancile au rolul de a atra0e anii disponiili din

economie si de a-i reorienta catre entitatile carora le lipsesc adica de a realoca

resursele din economie. Creditele se acorda pentru oiective precise pe termene

limitate pe a(a de 0arantii materiale si sunt purtatoare de doan(a. O 'orma speciala

a creditului o repre(inta imprumutul oli0atar care implica emisiunea unor titluri de

valoare numite oli0atiuni emitentul putand 'i atat administratia pulica centrala si

locala dar si intreprinderile.

-societatile de asigurari . Anumite evenimente viitoare si incerte cum ar 'i cutremurele

sau inundatiile pot a'ecta continuitatea activitatii economice starea de sanatate a

persoanei patrimoniul sau averea acesteia sau c,iar viata. In aceste conditii in scopul

prevenirii pierderilor 'inanciare potentiale * 0enerate de avarierea unurilor sau de

c,eltuielile necesare re'acerii starii de sanatate+ se recomanda apelul la serviciile unor

societati speciali(ate in 0estionarea riscului. In sc,imul unui tari' numit prima aceste

societati se an0a)ea(a sa acopere daunele su'erite de unul asi0urat sau sa ac,ite

4



indemni(atii persoanelor a'ectate 'i(ic de un eveniment sau c,iar urmasilor acestora

dupa ca( *daca survine decesul asi0uratului+. Ast'el are loc din nou o realocare a

resurselor din economie. Cei ce dispun de lic,iditati si doresc evitarea pre)udiciilor

potentiale induse de un anumit risc isi aduc aportul la 'ormarea unui 'ond de

asi0urare care va 'i distriuit memrilor comunitatii de risc care au avut de su'erit in

urma producerii evenimentului asi0urat.

-agentii economici producatori si comerciantii.Acestia sunt responsaili de crearea de

&I prin utili(area 'actorilor de productie *munca resursele naturale capital-ani

utila)e pamant+. In acest sens a0entii economici5comerciantii apelea(a la re(ultatele

activitatii lor la re(ervele anterior constituite la credite ancare la emisiunea de

oli0atiuni sau c,iar de actiuni. &rin urmare pentru des'asurarea e1tinderea

activitatii acestea preiau resurse din economie si le redistriuie prin unurile si

serviciile reali(ate creand un plus de valoare *venituri reali(ate 8c,eltuieli e'ectuate+.

Activitatea lor implica relatii cu institutiile de credit societatile de asi0urari alti 0enti

economici persoane 'i(ice dar si cu statul. Importante consumatoare de resurse pe

piata 'inanciara intreprinderile sunt si cel mai important 'urni(or de impo(ite ta1e si

contriutii oli0atorii la u0etele pulice.

- persoanele fizice. &entru 'inanatarea e1istentei 0ospodariilor persoanele 'i(ice au

diverse surse precum salariile doan(ile dividendele veniturile din van(area unor

proprietati sau cele din c,irii credite ancare. Aceste cate0orii de 'onduri sunt

realocate prin ac,i(itia de unuri si servicii prin cumpararea de active *masini case+

prin reali(area de depo(ite ancare sau ac,i(itia unor polite de asi0urare ori investitii

in actiuni sau oli0atiuni. Ast'el si persoanele 'i(ice contriuie din plin la realocarea

'ondurilor 'inanciare in economie.

c+ Flu1urile a'erente colectarii 'ondurilor private si alocarii lor pe oiectie5actiuni 'iverse.

Obiectivul sistemului financiar privat: obtinerea de cash, echilibrul intre incasari si plati,

armonizarea intereselor stake-holderilor (toate acele persoane care au legatura cu firma si care-i

pot influenta activitatea: actionari, salariati, furnizori, statul, clientii, bancile, cumparatorii de

obligatiuni corporative, organizatiile pentru protectia mediului sau a animalelor etc).

In sistemul 'inanciar pulic resursele se procura in cea mai mare parte prin

constran0ere *impo(ite ta1e contriutii oli0atorii amen(i+ si mai putin pe a(a

contractuala *c,irii van(ari de active prestari de servicii imprumuturi+.

In sistemul 'inanciar privat resursele se procura e1clusiv pe a(a contractuala

*van(ari imprumuturi emisiune de titluri 'inanciare salarii doan(i dividende+.

5



Sistemul 'inanciar pulic are un rol e1trem de important in realocarea anilor in

economie. Sumele colectate cu titlu de impo(ite ta1e contriutii oli0atorii venituri din

van(ari de active sau din prestari de servicii doan(ile la imprumuturile pulice toate

acestea sunt reparti(ate ulterior catre a0entii economici si persoanele 'i(ice su 'orma

unurilor si serviciilor cu caracter pulic *in'rastructura servicii de aparare pulica cantine

sociale camine de atrani pensii a)utoare sociale etc+.

II. DE CE A9E! NE9OIE DE FINANTE%E

&U%ICE $

&entru a putea trai omul treuie sa-si satis'aca o serie de nevoi primordiale care au

un caracter individual ceea ce inseamna ca satis'acerea lor reclama unuri sau servicii alese

in mod suiectiv pre'erential. Aceste nevoi depind de varsta se1 ocupatie mediu social (ona

0eo0ra'ica. unurile care vin in intampinarea acestor nevoi denumite private o'erite de

producatori se a'la in cantitati limitate pe piata din cau(a marimii date a 'actorilor de

productie si a cererii limitate a consumatorilor in'luentata de capacitatea de plata redusa a

acestora si de pre'erinte. Orice un privat se otine contra cost asadar posiilitatile de

ac,i(itionare ale unei cantitati nelimitate sunt nule.

unurile private sunt concurentiale si divi(iile. Daca un cumparator ac,i(itionea(a o

anumita cantitate dintr-un un oarecare o'erta pentru unul respectiv se micsorea(a iar la

dispo(itia celorlati cumparatori ramane o cantitate mai mica. &rin urmare un un care

asi0ura satis'acerea unei nevoi individuale poate 'i 'olosit doar de catre o sin0ura persoana

asadar consumul unei persoane intra in concurenta cu consumul altei persoane ceea ce

e1clude posiilitea ca un un sa 'oloseasca consumului paralel al mai multor persoane.

Nevoile oamenilor nu se limitea(a la cele individuale acestia resimt si nevoi precum:

sa 'ie aparati impotriva eventualelor a0resiuni militare e1terne atacurilor unor persoane sau

ale unor or0ani(atii teroriste/ sa 'ie a)utati in ca(ul unor evenimente catastro'ale: ura0ane

seisme inundatii/ sa 'ie asistati atunci cand se a'la intr-o situatie sociala critica careia nu-i

pot 'ace 'ata 'ara spri)inul colectivitatii *or'ani atrani persoane cu ,andicap etc+. &e lan0a

nevoile primare oamenii necesita si satis'acerea unor nevoi superioare cu un pronunatat

caracter social si colectiv care pot 'i satis'acute pe seama unor activitati or0ani(ate de

autoritatile pulice si nu prin mecanismul pietei. De aceste unuri ene'icia(a toti memrii

societatii in mod indivi(iil si neconcurential adica intrea0a cantitate este pusa la dispo(itia

intre0ii societati 'iecare avand acces lier la consum nelimitat.

Ast'el unurile private vin in intampinarea nevoilor speci'ice suiective ale

populatiei contra unui pret stailit prin con'runtarea cererii si o'ertei. Accesul la acestea este

6



limitat de posiilitatile 'inanciare ale persoanelor dar si de limitele cantitative de productie.

In sc,im unurile pulice sunt 0enerate prin intermediul autoritatilor pulice care vin in

intampinarea acelor nevoi ale cetatenilor pe care acestia nu au capacitatea 'inanciara si

or0ani(atorica sa si le procure sau sa le 0enere(e. Sursele 'inanciare pulice *in 0eneral

impo(ite si ta1e+ sunt ast'el orientate pentru o serie de servicii cu caracter social si national

la care populatia are acces nelimitat 'ara o contraprestatie directa si 'ara criterii de

eli0iilitate. *E1: parc armata iluminatul pulic+

O a treia cate0orie de unuri5servicii cele semipulice *educatie ocrotire medicala

protectie sociala cultura+ raspund atat unor nevoi colective cat si unora individuale. De

e1emplu ene'iciarii invatamantului sunt atat copiii si tinerii cat si intreprinderile sau

institutiile pulice in care acestia isi vor des'asura activitatea. In acelasi timp o populatie

instruita 0enerea(a ene'icii viitoare atat economice cat si sociale * 'orta de munca ine

instruita o rata a criminalitatii redusa oameni mai civili(ati+. Deci serviciile de invatamant

aduc atat avanta)e directe personale dar si indirecte colective. Satis'acand o nevoie

individuala acestea ar treui 'urni(ate contra cost insa avand numeroase ene'icii colective

e'ortul 'inanciar va 'i suportat de catre intrea0a societate. In 0eneral optiunea pentru

'inantarea privata sau pulica a acestui serviciu tine de pre'erintele cetatenilor de

disponiilitatea lor 'inanciara dar si de indeplinirea unor anumite conditii de eli0iilitate

cum ar 'i otinerea urselor 'unctie de medie sau a a)utorului pentru incal(irea locuintei

'unctie de venitul mediu pe persoana al unei 'amilii.

Similar ene'iciarii serviciilor medicale sunt atat persoanele cu proleme de sanatate

dar si intrea0a societate *diminuarea mortalitatii cresterea sperantei de viata la nastere o

populatie sanatoasa si activa aduce in mod clar ene'icii pe termen lun0 economiei

nationale+.

Uneori desi anumite nevoi se satis'ac in mod traditional pe a(a unurilor private din

cau(a lipsei posiilitatilor materiale resimtita de mai multe cateorii de populatie *atrani

someri persoane cu ,andicap or'ani veterani de ra(oi pensionari+ este necesara

interventia statului pentru satis'acerea acestora. Ast'el nevoile particulare ale unor indivi(i

devin nevoi colective ale intre0ii societati intrand in 'unctie sistemul protectiei si asistentei

sociale prin internarea si in0ri)irea acestora in case de copii camine de atrani spitale

acordarea de ,rana prin intermediul cantinelor sociale acordarea de pensii de urmas de

invaliditate a)utoare indemni(atii diverse o'erirea unor 0ratuitati *cum ar 'i transportul in

comun pentru pensionari+.

&rin urmare satis'acerea nevoilor memrilor societatii nu se poate reali(a numai prin

intermediul unurilor private prin mecanismul pietei. &opulatia are nevoie si de unuri si

servicii cu carater pulic la care accesul este 'acilitat de catre unitati pulice speciali(ate.

7



Ast'el statul intervine in intampinarea nevoilor colective utili(and 'ondurile pulice

'ara a solicita aportul direct al ene'iciarilor. Fondurile constituite la nivelul comunitatii nu

se a(ea(a pe aportul tuturor memrilor *de e1emplu copiii nu platesc impo(ite dar

ene'ici(a de scolari(are 0ratuita in sistemul pulic de invatamant persoanele private de

liertate nu platesc contriutii oli0atorii de sanatate dar ene'icia(a de servicii medicale

0ratuite+ dar sunt in sc,im orientate catre oiective pulice care servesc tuturor memrilor

societatii neconditionat *de e1emplu o persoana isi ac,ita impo(itele si ta1ele locale. &e a(a

anilor colectati de la cetateni primaria repara stra(ile din oras. De noile conditii de

circulatie * mai une+ ene'icia(a atat locuitorii care s-au ac,itat la timp de oli0atiile 'iscale

dar si cei care nu au e'ectuat aceste plati precum si cetatenii a'lati in tran(it prin orasul

respectiv+.

&rin intermediul 'inantelor pulice statul pune la dispo(itia memrilor societatii o serie

lar0a de unuri si servicii cu caracter colectiv printr-un amplu proces de redistriuire a

veniturilor si averii persoanelor 'i(ice si )uridice dupa criterii stailite de or0anele de deci(ie

politica.

Elemente de'initorii pentru cele doua sectoare 'inanciare:

Sector privat

-unuri5servicii limitate/

-pretul conditionea(a accesul la unuri5servicii/

-accesul este concurential/

-unurile5serviciile sunt divi(iile/-consumul tine de particularitatile persoanei de nevoile acesteia/

-van(are-cumparare optionala conditionata de calitate pret termen de livrare cantitate etc/

-producatorul are posiilitatea sa selecte(e cumparatorii prin pretul practicat iar

consumatorul are posiilitatea de a e1clude producatorul din optiunile sale avand controlul

anilor ac,i(itiilor si pre'erintelor sale * de e1emplu unurile a'late intr-un supermaret+.

Sector pulic

-unuri5servicii cu caracter nelimitat/

-accesul nu presupune o plata directa/

-sunt neconcurentiale/

-sunt indivi(iile/

-autoritatile competente ,otarasc necesitatea aparitiei unui un5serviciu *si caracteristicile

a'erente+ care sa serveasca populatia asadar intervine oli0ativitatea indi'erent de nevoia

reala a unor memrii ai comunitatii *ceea ce impune si impo(ite ta1e suplimentare+/

-individul nu poate 'i e1clus de la consumul unurilor si serviciilor pulice pure iar odata

acestea 'urni(ate cetateanul nu poate re'u(a consumul lor *e1emplu: o statuie un drum

pulic local+.

In ca(ul unurilor si serviciilor semipulice e1ista posiilitatea e1cluderii intrucatene'iciarii sunt alesi dupa anumite criterii *varsta nivel venituri note+. De asemenea se

poate discuta si de optiunea celui care poate ene'icia de ast'el de unuri si de servicii pulice

8



*atrani care pre'era sa stea pe strada saraci care nu se duc la cantina pulica or'ani care

traiesc in canale etc+.

In ma)oritatea tarilor sectorul pulic coe1ista alaturi de cel privat in economii

denumite !I;TE.

III. CU! ACTIONEA<A FINANTE%E &U%ICE

pentru ma1imi(area unastarii sociale$

&rin 'unctiile pe care le au intr-o economie:

=. Functia de repartitie

Functia de repartitie presupune doua 'a(e distincte si anume constituirea 'ondurilor la

nivelul statului si distriuirea acestora.

%a constituirea acestor 'onduri re'lectate in u0ete participa 'irmele populatia

institutiile pulice si persoanele 'i(ice si )uridice nere(idente. &articiparea presupune:

• Impo(ite/

• Ta1e/

• Contriutii la asi0urarile sociale/

• Contriutii la asi0urarile de sanatate/

• Contriutii la 'ondul de soma)/

• Amen(i penalitati/

• 9arsaminte din veniturile institutiilor pulice/

•

C,irii arende/• 9enituri din prestarea unor servicii de catre institutiile pulice * ta1a consulara ta1e pentru

servicii o'erite de laoratoare re0ia de camin contravaloarea ,ranei vanduta prin cantinele

scolare taere mani'estari artistice sau sportive cursuri de cali'icare+/

• 9enituri din valori'icarea unor unuri a'late in proprietatea statului * van(area unor unuri

ale institutiilor pulice van(ari de locuinte contruite din 'onduri pulice evnituri din

privati(are+/

• Imprumuturi de stat *ramursarea imprumuturilor acordate de stat pentru in'iintarea de

intreprinderi mici si mi)locii pentru proiecte in turism pentru a0ricultura+/• Doan(i a'erente imprumuturilor acordate de catre stat/

• Trans'eruri intre u0ete *sume directionate de la un u0et la altul in 0eneral cu destinatie

speci'ica: de e1emplu sunt trans'erate de la u0etul de stat catre u0etele locale sumele

necesare pentru alimentarea cu apa a satelor cele necesare construirii unor aeroporturi de

interes local pentru de(voltarea in'rastructurii in invatamant trans'eruri de la u0etele

locale catre u0etele institutiilor pulice de asistenta sociala trans'eruri de la u0etul de stat

prin !inisterul Sanatatii pentru sustinerea unor investitii locale in sanatate+/

• Donatii a)utoare sume primite de la UE *Fondul european de de(voltare re0ionala Fondul

social european Fondul de coe(iune+.

9



%a 'ormarea 'ondurilor pulice participa toate sectoarele sociale in proportii di'erite

'unctie de capacitatea 'inanciara. Cele mai multe resurse sunt moili(ate cu caracter de'initiv

si 'ara contraprestatie directa.

In plus odata a)unse in proprietate pulica 'ondurile de resurse 'inanciare pulice se

depersonali(ea(a ceea ce inseamna ca orientarea lor pe destinatii nu tine cont de sursa lor.

Alt'el spus anii pulici a)un0 in u0ete iar sumele 0loale sunt supuse reparti(arii. Daca la

'ormarea unui u0et participa trei surse cu 3 cate0orii de venituri u0etare a'erente

'inantarea oiectivului pulic nr. =3> nu va implica e1clusiv sursa < si venitul a'erent ci din

suma 0loala ;?@?< se va aloca suma necesara pentru oiectivul =3>.

Reparti(area acestor 'onduri colectate si depersonali(ate treuie sa respecte o serie de

cerinte de e'icienta e'icacitate si oportunitate deci treuie ca aceasta sa 'ie precedata de

inventarierea nevoilor sociale e1istente in perioada de re'erinta *un an+ cuanti'icarea lor in

ani si ierar,i(area lor. Stailirea prioritatilor este deoseit de importanta datorita limitarii

'ondurilor pulice e1istente la dispo(itia autoritatilor. &rin urmare identi'icarea nevoilor

sociale e1istente si e1primarea costului necesar satis'acerii lor deci a c,eltuielilor pulice

treuie sa se reali(e inaintea identi'icarii resurselor 'inanciare pulice. &osiila insu'icienta a

'ondurilor pulice poate 'i acoperita prin mi)loace de 'inantare e1ceptionala *de tipul

imprumuturilor pulice sau a emisiunii monetare 'ara acoperire+ 'ara ca unastarea

cetatenilor sa 'ie a'ectata. Alt'el daca se procedea(a initial la identi'icarea 'ondurilor si apoi

la reparti(area lor pe destinatii e1ista riscul insu'icientei anului pulic si a a'ectarii

unastarii sociale prin prisma incapacitatii statului de a raspunde nevoilor pulice.

Distriuirea resurselor pulice presupune in 'apt dimensionarea volumului

c,eltuielilor pulice pe destinatii si anume pentru:

• Servicii pulice 0enerale *'unctionarea autoritatilor pulice le0islative si e1ecutive

trans'eruri a'erente serviciilor pulice descentrali(ate cercetare-de(voltare 'ondurile

de interventie 'ondurile de re(erva u0etara la dispo(itia 0uvernului sau a

autoritatilor pulice locale contriutia la u0etul UE c,eltuieli cu ima0inea

Romaniei etc.+/

• Aparare ordine pulica si si0uranta nationala *servicii pulice descentrali(ate

'unctionarea autoritatilor pulice in domeniu penitenciare politie )andarmerie

cercetare-de(voltare sistemul national unic pentru apeluri de ur0enta 'rontiere etc+/

• Invatamant *servicii pulice descentrali(ate 'unctionarea autoritatilor pulice in

domeniu invatamant prescolar primar secundar si superior cercetare-de(voltare in

invatamant servicii au1iliare de educatie de tipul taerelor internatelor cantinelor

caminelor+/

10



• Sanatate *servicii pulice descentrali(ate 'unctionarea autoritatilor pulice in

domeniu servicii medicale de ur0enta tratamente in amulatoriu spitale policlinici

medicamente ec,ipamente cercetare-de(voltare in sanatate transport sanitar+/

• Cultura recreere reli0ie *servicii pulice descentrali(ate autoritati pulice in

domeniu mu(ee case de cultura camine culturale ilioteci pulice intretinereparcuri sali de sport servicii reli0ioase+/

• Asi0urari si protectie sociala *servicii pulice descentrali(ate autoritati pulice pensii

si a)utoare pentru atrani asistenta acordata persoanelor in varsta si celor cu

,andicap cantine de a)utor social+/

• Servicii si de(voltare pulica locuinte mediu si ape *de(voltarea sistemului de

locuinte servicii pulice descentrali(ate autoritati pulice alimentarea cu apa

amena)ari ,idrote,nice iluminat pulic alimentare cu 0a(e naturale controlul

poluarii saluritate si 0estiunea deseurilor protectia mediului natural canali(area si

tratarea apelor re(iduale+/

• Actiuni economice *protectia muncii stimularea intreprinderilor mici si mi)locii

sustinerea e1portului a mediului de a'aceri educatia si protectia consumatorului

comustiili si ener0ie spri)inirea producatorilor a0ricoli transportul in comun

drumuri si poduri transport 'eroviar turism cercetare-de(voltare pe diverse ramuri

economice+.

In cadrul 'iecarei destinatii stailite resursele se de'alca pe ene'iciari oiective si

actiuni luand 'orma c,eltuielilor pentru:

• &lata salariilor si a altor drepturi de personal/

• &rocurari de materiale si plata serviciilor/

• Doan(i a'erente imprumuturilor pulice/

• Suventii acordate

• Trans'eruri catre persoane 'i(ice-pensii alocatii urse a)utoare sau catre u0etele altor

institutii ori nivele ale administratiei pulice/

• Investitii/

• Imprumuturi acordate/

• Ramursari de credite/

• Re(erve etc.

In tarile de(voltate prioritate au actiunile cu caracter social-cultural apoi cele privind

ordinea interna si apararea tarii. In sc,im in tarile in curs de de(voltare prioritate au

actiunile cu caracter economic.

Functia de repartitie a 'inantelor pulice treuie apreciata prin prisma dimensiunii

trans'erurilor de valoare de la persoane 'i(ice si )uridice catre 'ondurile pulice si de la

acestea in continuare catre ene'iciari.

In conditiile unui anumit produs intern rut marimea resurselor prelevate la'ondurile pulice este invers proportionala cu marimea resurselor 'inanciare ramase la

11



dispo(itia persoanelor 'i(ice si )uri'ice dupa plata oli0atiilor datorate statului pentru

satis'acerea propriilor nevoi de de(voltare si consum. Aceasta se intampla deoarece trans'erul

de valoare le restran0e de'initiv patromoniul in ca(ul platilor 'ara contraprestatie si

neramursaile sau le limitea(a temporar dreptul asupra sumelor incredintate statului cu

titlu de imprumut. !inusul de resurse inre0istrat de catre platitorii de impo(ite devine un

plus de resurse pentru ene'iciarii de alocatii u0etare cum ar 'i suventiile pensiile

a)utoarele. Ast'el c,iar daca veniturile sunt e0ale cu c,eltuielile si prelevarile sunt e0ale cu

distriuirile au loc mutatii e'ecte importante intre s'erele de activitate intre ramurile

economice intre sectoarele sociale (onele 0eo0ra'ice si nu in ultimul rand intre memrii

societatii.

9olumul resurselor prelevate la 'ondurile pulice este e0al cu cel al resurselor

distriuite su diverse 'orme *materiala sau 'inanciara+ la ene'iciari si aceasta redistriuire

are un impact social ma)or vi(and unastarea intre0ii societatii. E1plicatia$ &ersoanele care

ene'icia(a direct5indirect de pe urma c,eltuielilor pulice nu sunt intotdeauna aceleasi cu

persoanele care au participat la constituirea 'ondurilor pulice. C,iar daca se identi'ica de

cele mai multe ori platitorul de impo(ite si ta1e cu ene'iciarul de servicii5unuri pulice nu

e1ista o corespondenta intre sumele cedate si contravaloarea ene'iciilor intrucat la nivelul

u0etar are loc depersonali(area 'ondurilor atrase *asadar nu se poate cunoaste e1act daca

impo(itele platite de cetateanul 1 vor 'i 'olosite pentru a 'i reparata strada din 'ata casei lui

1+.

12



Treuie de suliniat 'aptul ca distriurea in'aptuita cu a)utorul impo(itelor ta1elor si

contriutiilor este urmata de redistriuirea care se produce intre cei cu venituri mari-cu

potential economic mai ridicat si cei cu venituri insu'iciente sau 'ara venituri. Formele de

mani'estare sunt diverse si anume: o'erirea de servicii 'ara plata-invatamant ocrotire

medicala protectie sociala suventionarea de la u0et a productiei si distriuirii anumitor

unuri si servicii acordarea de sume de ani celor indreptatiti-a)utoare pensii urse etc

toate acestea a(ate pe e1istenta alocatiilor u0etare a trans'erurilor si a suventiilor. &e

aceasta cale se corectea(a partial disproportiile si inec,itatea e1istenta intre memrii

societatii.Ast'el se conturea(a interventia alocativa a statului in economie 0enerata de:

• &roprietatea comuna asupra resurselor/

• E1istenta unurilor5sericiilor pulice/

• Comportamentul neadecvat si pa0uitor al unor indivi(i.

. Functia de control

Aceasta 'unctie decur0e din 'aptul ca resursele 'inanciare pulice apartin intre0ii

societati care interesata de:

-satis'acerea in une conditii a nevoilor de tip social/

-asi0urarea resurselor 'inanciare necesare si diri)area acestora pe oiective 'unctie de

prioritatile stailite/

STAT

Persoane fizicePersoane juridice

Institutii pu!icePersoane fizice

A"enti econo#ici

$onstituirea fonduri!or

%i#pozite& ta'e& contriutii

o!i"atorii(

)epartizarea fonduri!or

%su*entii& in*estitii pu!ice&

unuri si ser*icii pu!ice&

pensii(

13



-utili(area resurselor 'inanciare in conditii de e'icienta si e'icacitate economica si sociala/

-armoni(area intereselor imediate ale societatii cu cele de perspectiva si dimensionarea

coerenta si oportuna a resurselor 'inanciare puse la dispo(itia autoritatilor pulice locale si

centrale pentru indeplinirea oiectivelor cu interes 0eneral/

Faptul ca resursele 'inanciare pulice materiali(ea(a o mare parte a &I-ului pledea(a

pentru or0ani(area unui control ri0uros asupra modului de constituire reparti(are si

utili(are a acestora asupra pastrarii inte0ritatii si a unei 0estionari a patrimoniului pulic

asupra incasarii inte0rale si la timp a creantelor statului si a onorarii platilor datorate

tertilor. &rin control se impiedica irosirea avutului pulic se previne e'ectuarea c,eltuielilor

ile0ale inoportune sau ine'iciente in conte1tul in care memrii societatii mani'esta o

atitudine nepasatoare 'ata de proprietatea pulica.

Controlul se reali(ea(a la 'iecare nivel al repartitiei si anume la:

-constituirea 'ondurilor pulice/

-reparti(area acestora pe ene'iciari/-utili(area acestora de catre ene'iciari * productie+.

Se urmareste ast'el provenienta resurselor care alimentea(a 'ondurile pulice si

destinatia pe care o capata nivelul de constituire a acestora titlul cu care se moili(ea(a si cel

cu care se reparti(ea(a intre diversi ene'iciari dimensiunea 'ondurilor in raport cu &I

0radul de redistriuire a 'ondurilor intre s'erele de activitate sectoarele sociale memrii

societatii si intre diverse re0iuni modul de asi0urare a ec,ilirului intre nevoia de resurse si

posiilitatile de procurare.

In 'a(a ulterioara de productie sau de 'urni(are5prestare de unuri5servicii pulice se

urmaresc mi)loacele de munca 'orta de munca aprovi(ionarea e1istenta utilitatii sociale a

unurilor5serviciilor 0enerate sau pro'itailitatea activitatii 0radul de valori'icare a

materiilor prime calitatea acestora etc.

Controlul anilor pulici atat in 'a(a de colectare cat si in cea de alocare reparti(are

si c,eltuire se 'ace prin Curtea de Conturi 7arda Financiara !inisterul Economiei si

Finantelor.

I9. INTER9ENTIA STATU%UI IN ECONO!IEReparti(area unei parti din produsul intern rut prin intermediul 'inantelor pulice

0enerea(a e'ecte utile pentru intrea0a societate. &rin trans'erul de putere de cumparare de la

persoanele 'i(ice si )uri'ice la entitatile pulice si de la acestea la diversi ene'iciari are loc o

modi'icare a raporturilor sociale care in'luentea(a nivelul de trai al populatiei si potentialul

economic al intreprinderilor asadar interventia statului in economie are un caracter activ

oiectivele urmarite 'iind:

-sporirea potentialului economic al tarii/-de(coltarea economica a unor re0iuni sude(voltate/

14



-asi0urarea 'ortei de munca necesare intr-o structura corespun(atore nevoilor economiei

nationale/

-mentinerea starii de sanatate a populatiei/

-ridicarea 0radului de cultura/

-imunatatirea conditiilor de trai ale populatiei.

Interventia statului in economie nu se mani'esta doar su 'orma unurilor si serviciilor

pulice puse la dispo(itia memrilor societatii. &rocesele de colectare si de redistriuire a

'ondurilor de resurse 'inanciare pulice prin metodele de prelevare si de plata utili(ate

constituie o sursa de par0,ii economico-'inanciare pe care statul le are. Acestor oiective li se

alatura si unele de natura sociala politica sau demo0ra'ica.

&ar0,iile economico-sociale constituie instrumente cu a)utorul carora statul actionea(a

pentru stimularea interesului economic al unei colectivitati determinate *ramura economica

0rup socio-pro'esional (ona 0eo0ra'ica+ sau al memrilor acesteia luati in mod individual

*producatorisalariati+ pentru reali(area unui anume oiectiv.De e1emplu un impo(it instituit repre(inta atat o sursa de venit u0etar cat si un

mi)loc de stimulare5restran0ere a productiei investitiilor consumului a sc,imurilor

comerciale e1terne de redistriuire sau de re0lare a veniturilor unei cate0orii sociale de

staili(are economica si de inlaturare a de(ec,ilirelor.

Ast'el ta1ele vamale pot 'i utili(ate pentru a incetini sau a creste ritmul sc,imurilor

comerciale cu strainatatea. Reducerea lor la import sau e1port stimulea(a sc,imul. &entru

prote)area producatorilor interni se aplica ta1e vamale la import mari care se re0asesc in

pretul de piata al produselor importate mai mare decat al produselor similare reali(ate la niel

national.

Impunerea veniturilor pe transe asi0ura o re0lare a veniturilor populatiei intrucat cu

cat veniturile sunt mai mari cu atat impo(itele pe venit sunt mai mari in'aptuindu-se

ec,itatea 'iscala.

Impo(itarea suplimentara a consumului prin acci(e pentru alcool tutun ca'ea

urmareste reducerea acestuia cu e'ecte pe termen lun0 asupra starii de sanatate a populatiei.

Acordarea de suventii pentru acoperirea c,eltuielilor de cercetare sau pentru

'inantarea de(voltarii urmareste spri)inirea unor ramuri ale economiei. Tot prin suventii

statul suporta o parte din pretul de productie pentru ca produsele a'erente unei anumite

ramuri economice sa 'ie accesiile pe piata in raport cu cele importate.

Contractarea de imprumuturi de pe piata interna duce la introducerea in circuitul

economic a disponiilitatilor anesti temporare din economie.

Facilitatile 'iscale urmaresc prote)area economica a unor anumite cate0orii de

populatie de'avori(ata *eroii revolutiei vaduvele de ra(oi necasatorite sau persoanele a'late

in (one calamitate ene'icia(a de reduceri si scutiri la impo(itele si ta1ele locale/

indemni(atia pentru cresterea copilului este venit neimpo(ail etc+.

15



Actiunea par0,iilor economico-sociale consta nu numai in tre(irea interesului

economic al participantilor la procesele economice pentru reali(area unor oiective ale

statului dar si in sanctionarea acestora in ca(ul nerespectarii unor oli0atii le0ale sau

contractuale. De e1emplu perceperea de penalitati pentru nevarsarea la termen a sumelor

datorate statului ori amen(ile pentru nerespectarea le0ilor etc.Folosirea par0,iilor economico-'inanciare este completata prin utili(area metodelor

administrative de control ale economiei:

-intocmirea de pro0no(e pro0rame economice si planuri 'inanciare pe termen mediu si lun0

pentru a sti in ce directii cu ce ritm si cu ce e'orturi sau re(ultate se de(volta economia

sectoarele si intreprinderile/

-tinerea evidentei contaile de catre a0entii economici si intocmirea de ilanturi contaile

conturi de pro'it si pierdere u0ete de venituri si c,eltuieli dupa normele stailite de catre

autoritatile competente/-e1ercitarea controlului 'inanciar de catre or0anele ailitate/

-re0lementarea care imraca 'orma le0ilor ,otararilor ordonantelor normelor metodolo0ice

de punere in aplicare a acestora in domenii precum protectia consumatorului concurenta

neloiala protectia si securitatea muncii re0imul de munca salariul minim rut pe economie

asi0urarile sociale protectia mediului re0imul 'iscal si valutar piata monetara sau a

titlurilor de valoare.

Necesitatea interentiei statului in economie treuie anali(ata si prin prisma calitatii

sale de 0estionar al patrimoniului al averii pulice. !a1imi(area intereselor individuale in

detrimentul celor colectie repre(inta un comportament de tip " 'ree rider# care este

descura)at prin norme si re0uli de e1ploatare a resurselor a'late in proprietate comuna.

Asadar statul treuie sa ve0,e(e la pastrarea inte0ritatii unurilor care 'ormea(a

patrimoniul national.

9. U7ETU% 7ENERA% CONSO%IDAT

u0etul 0eneral consolidat re'lecta ansamlul veniturilor si c,eltuielilor pulice pe

cate0orii de u0ete: u0etul de stat u0etele locale u0etul asi0urarilor sociale de stat

u0etul asi0urarilor de soma) 'ondul national unic pentru asi0urari sociale de sanatate

u0etele creditelor e1terne si al 'ondurilor e1terne neramursaile u0etele institutiilor

pulice autonome *se 'inantea(a inte0ral din venituri proprii si nu se a'la in suordinea altei

institutii+ u0etele institutiilor pulice suordonate care pot 'i auto'inantate 'inantate

partial sau inte0ral din 'onduri pulice.

9.=. CBE%TUIE%I%E &U%ICE

16



C,eltuielile pulice e1prima relatii economico-sociale care imraca 'orma aneasca si

se mani'esta intre stat si persoanele 'i(ice si )uridice cu oca(ia reparti(arii si utili(arii

resurselor 'inanciare ale statului in scopul indeplinirii 'unctiilor acestuia.

C,eltuielile pulice se 'inali(ea(a in plati e'ectuate de stat din resurse moili(ate pe

di'erite cai.

Acestea se aproa prin le0e su 'orma creditelor u0etare care e1prima limita

ma1ima a nivelului de 'inantare a unei nevoi colective. Creditele u0etare nu pot 'i depasite

iar utili(area lor se 'ace prin institutii pulice de resort *pe domenii de activitate+ ai caror

conducatori se numesc ordonatori de credite. In 'unctie de suordinea institutiei pulice

conduse ordonatorii de credite se impart in:

a+ &rincipali: ministrii conducatorii institutiilor pulice autonome ai or0anelor de

specialitate ale administratiei pulice centrale- Consiliul Concurentei SRI S&&

Curtea Constitutionala primarii/+ Secundari/

c+ Tertiari * scoli 0radinite spitale crese or'elinate+/

Ordonatorii principali de credite reparti(ea(a creditele u0etare aproate prin u0ete

pentru propriul u0et si pentru u0etele institutiilor pulice in'erioare ai caror conducatori

sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite. Ordonatorii secundari reparti(ea(a creditele

u0etare care le revin intre u0etul propriu si cele ale ordonatorilor tertiari de credite.

C,eltuielile pulice mani'esta in toate tarile o crestere de la o perioada la alta. Factorii

care in'luentea(a cresterea c,eltuielilor pulice sunt:

=+ 'actorul demo0ra'ic 8 cresterea populatiei modi'icarea structurii acesteia pe varste

si cate0orii socio-pro'esionale duce la cresterea c,eltuielilor pentru invatamant

sanatate securitate sociala ordine pulica dar si la sporirea locurilor de munca in

sectorul pulic *'unctionari pulici+/

+ 'actori economici 8 de(voltarea economiei in conte1tul unei moderni(ari continue

reclama resurse suplimentare pentru satis'acerea nevoilor populatiei care cunosc o

diversi'icare si o crestere in comple1itate permanente/

3+ 'actori sociali 8 discrepantele intre s'erele sociale antrenea(a preocuparea statului

pentru armoni(area veniturilor populatiei/+ urani(area - supradimensionarea oraselor aparitia de noi centre urane in

conte1tul cresterii populatiei si al indusstriali(arii reclama utilitati pulice si

in'rastructura suplimentare de la cladiri la spatii de recreere sau la cai de acces /

4+ 'actorii militari - prote)area populatiei prevenirea unor de(astre in conditiile

cresterii interesului la nivel modial in privinta armelor ma)orea(a investitiile in

cercetare stiinti'ica in domeniu precum si ac,i(itiile de armeaparatura speci'ica

etc instruirea armatei/

17



+ 'actorii istorici - este vora de transmiterea de la o perioada la alta a e'ortului

'inanciar pulic reclamat de contractarea unor imprumuturi pulice pentru

'inantarea unor oiective de interes 0eneral

+ politici - c,eltuieli de 'unctionare suplimentare datorate cresterii in comple1itate a

or0ani(arii statale.

Clasi'icarea c,eltuielilor pulice:

E1ista mai multe criterii de clasi'icare a c,eltuielilor pulice necesare pentru a

cunoaste su di'erite un0,iuri continutul acestora si a putea anali(a cu a)utorul sistemului de

indicatori nivelul structura si dinamica lor.

Criterii de clasificare:

=+ Clasi'icarea administrativa - se re'era la institutiile prin care se e'ectuea(a

c,eltuielile pulice. Aceasta clasi'icare pune in evidenta reparti(area c,eltuielilor pulice pe

ordonatorii de credite u0etare.+ Clasi'icarea economica - arata natura c,eltuielilor 'inantate pe seama 'ondurilor de

resurse 'inanciare pulice. Aceasta 0rupea(a c,eltuielile pulice in:

A.CBE%TUIE%I CURENTE *de 'unctionare+. Asi0ura intretinerea si una 'unctionare

a institutiilor pulice 'inantarea actiunilor de interes pulic trans'erarea unor sume de ani

diverselor cate0orii de populatie lipsite de venituri sau cu venituri insu'iciente sau pentru

onorarea unor an0a)amente ale statului de tipul doan(ii la imprumuturi. Acestea repre(inta

un consum de'initv de &I.

-c,eltuieli cu ac,i(itia de unuri si servicii/

-c,eltuieli de personal/

-suventii *acordate altor u0ete pulice sau a0entilor economici sau 0ospodariilor+/

-trans'eruri *catre alte u0ete sau catre persoane 'i(ice+/

-c,eltuieli cu doan(ile la datoria pulica/

-re(erve.

.CBE%TUIE%I DE CA&ITA% *investitii+. Acestea se concreti(ea(a in ac,i(itionarea

de unuri de 'olosinta indelun0ata destinate s'erei productiei material sau nemateriale *scoli

spitale cultura administratie+ sau in plasamente ale statului pe piata 'inanciara nationala sau

international * actiuni oli0atiuni+:

-active 'inanciare/-active ne'inanciare/

C.O&ERATIUNI FINANCIARE- se re'era la imprumuturile pulice si la ramursarea

acestora:

-imprumuturi acordate/

-ramursari de credite contractate.

3+ Clasi'icarea 'unctionala 8 0rupea(a c,eltuielile pulice pe principalele domenii de

activitate si oiectivele politicii u0etare a statului. Ast'el putem discuta despre:

-c,eltuieli pentru servicii pulice 0enerale /

-c,eltuieli pentru aparare ordine pulica si si0uranta nationala/

-c,eltuieli social-culturale/

-c,eltuieli pentru servicii si de(voltare pulica locuinte mediu si ape /

18



-c,eltuieli pentru actiuni economice .

+ Clasi'icarea 'inanciara

a+ dupa modul in care sunt a'ectate resursele 'inanciare pulice:

-c,eltuieli pulice de'initive 8 ma)oritatea c,eltuielilor pulice sunt de'initive si anume

cele destinate activitatilor productive 'unctionarii institutiilor pulice domeniului social

apararii. Acestea presupun plati la scadente certe si atesta lic,idarea completa a an0a)arii

statului cu un consum 'inal de &I/

-c,eltuieli pulice temporare 8 cuprind imprumuturile pulice e'ectuate in anumite

perioade de catre un stat/

+ c,eltuieli virtuale 8 sunt c,eltuieli posiil a 'i e'ectuate de catre stat in anumite

conditii *c,eltuieli destinate 0arantarii de catre stat a unor credite e1terne pentru

a0entii economici 0arantiile acordate de catre stat in pro0ramul "&rima casa#+.

+Dupa 'orma de mani'estare c,eltuielile pulice pot 'i:

- 'ara contraprestatie re'lectand o 'inantare de'initiva 'ara un contraserviciu din

partea comunitatii ene'iciare de resurse pulice *indemni(atii de soma) urse+/

- cu contraprestatie care se re'era la incasarea unor sume de ani de catre stat ca

urmare a reali(arii unor activitati: de e1emplu otinerea de doan(i pentru acordarea de

imprumuturi de stat sau de comisioane in ca(ul 0arantarii unor imprumuturi.

c+ dupa rolul in procesul reproductiei sociale c,eltuielile pulice pot 'i:

-c,eltuieli ne0ative sau reale * sunt cele cu intretinerea aparatului de stat cele

repre(entand plata doan(ilor comisioanelor si a ratelor a'erente imprumuturilor contractate

de la populatie intretinerea si dotarea armatei a politiei etc. Acestea repre(inta un consum

de'initive de &I+/

-po(itive *investitiile e'ectuate de stat pentru in'iintarea de unitati economice cu capital

de stat pentru de(oltarea si moderni(area celor e1istente construirea de drumuri poduri

case de cultura sali de sport etc. Acestea au drept e'ect crearea de valoare adau0ata avand un

aport consistent la 'ormarea produsului intern rut national+.

In Romania in u0ete re0asim c,eltuielile detaliate economic si 'unctional. Redarea

este una incrucisata ast'el ca pe structura 'unctionala se evidentia(a continutul economic al'iecarei sudivi(iuni de c,eltuieli. Clasi'icarea administrativa se 'oloseste la reparti(area

'ondurilor pulice in cadrul clasi'icatiei 'unctionale la nivelul ordonatorilor principali de

credite. Reparti(area creditelor u0etare se 'ace ulterior de catre acestia pe nivele secundar si

tertiar in cadrul aceleiasi clasi'icatii economice si 'unctionale.

9..RESURSE%E FINANCIARE &U%ICE

Resursele 'inanciare pulice repre(inta totalitatea resurselor anesti necesare

reali(arii oiectivelor economice si sociale ale unui stat intr-un interval de timp determinat.

19



Cererea de resurse 'inanciare pulice este determinata de nivelul si evolutia c,eltuielilor

pulice. &osiilitatea acoperirii acestei cereri de resuse este determinata de 'actori:

• Economici: de(voltarea economica duce la cresterea &I ceea ce implica lar0irea a(ei

de impo(itare pentru pro'it venit ta1a pe valoare adau0ata etc/

• !onetari-cresterea economica reclama 'inantarea activitatilor prin credit ceea ce

0enerea(a ma)orarea costurilor de productie deci si a preturilor pe seama doan(ilor.

Ast'el impo(itele pe consum vor aduce ani suplimentari la u0et. In plus

interventiile ancii Centrale in privinta ratei doan(ii de re'erinta de economie pot

duce la restran0erea sau cresterea productiei si consumului prin prisma doan(ilor

practicate de anci cu e'ecte asupra lar0irii sau diminuarii a(elor de calcul a

principalelor impo(ite din economie/

• Sociali-o paleta lar0a de cate0orii sociale necesita dimensionarea atenta si su'icienta a

resurselor 'inanciare pulice in scopul acoperirii nevoilor de educatie sanatate

protectie sociala etc/

• Demo0ra'ici care se re'era la populatia activa deci la numarul contriuaililor/

cresterea populatiei active in raport cu cea care nu munceste *pensionari copii+ duce la

ma)orarea a(ei 0loale de impo(itare prin sporirea veniturilor 0enerate prin munca

sau investitii personale deci o'era potential de crestere a veniturilor pulice/ scaderea

populatiei active in raport cu cea inactiva necesita e'orturi sporite de identi'icare si

colectare de ani pulici in vederea acoperirii necesitatilor de ordin pulic-mai ales

cele de ordin social *prolema acoperirii pensiilor care se a(ea(a pe contriutiile CAS

ale an0a)atilor+.

• &olitici-masurile de politica economica si sociala in'luentea(a volumul resurselor

'inanciare pulice prin sporirea 'iscalitatii sau prin avanta)ele 'iscale o'erite diversilor

a0enti economici sau di'eritelor ramuri economice sau c,iar populatiei cu drept de vot

masuri care sunt luate de cele mai multe ori cu scop electoral sau in cadrul unor

cercuri de interese si mai putin pe criterii de crestere a avutiei nationale si a nivelului

de trai al populatiei.

Care sunt resursele 'inanciare pulice$

=+ &relevarile cu caracter oli0atoriu *impo(ite ta1e contriutii oli0atorii+-sunt venituri

cu caracter 'iscal al caror nivel este de cele mai multe ori limitat si insu'icient.

Incasarile din impo(ite nu pot spori rapid. !iscarile de crestere a resurselor 'iscale se

a(ea(a pe modi'icari ale sistemului 'iscal atat in privinta modi'icarii nivelului cotelor

de impunere 'olosite cat si in privinta introducerii unor noi impo(ite. Alaturi de

impo(ite si ta1e drept prelevari cu caracter oli0atoriu trec si amen(ile si penalitatile

20



pentru intar(ieri care repre(inta o masura de constran0ere a populatiei de a ac,ita la

timp si inte0ral toate oli0atiile 'iscale.

+ Imprumuturi pulice pe termen lun0-repre(inta un mi)loc de 'inantare a de'icitului

u0etar destul de popular in conditiile in care in 0eneral ma)orarea impo(itelor si

ta1elor nu e ine primita de populatie. Nu toate implica emisiunea de titluri de valoare

*cum ar 'i cel de la F!I sau imprumuturile ancare+.

3+ Imprumuturi pulice pe termen scurt pentru acoperirea de'icitelor temporare de

casa-se reali(ea(a si se 0estionea(a prin Tre(oreria statului similar imprumuturilor pe

termen lun0. Atra0erea anilor se 'ace e1clusiv prin van(area de titluri de valoare si

comporta costuri de tipul doan(ii si al celor oca(ionate de punerea si de retra0erea

din circulatie a titlurilor.

+ Emisiunea monetara 'ara acoperire-'inantea(a de'icitul u0etar dar nu poate 'i decat o

masura de ec,ilirare e1trema care 0enerea(a e'ecte economice ne0ative pe termenlun0. Ce inseamna$ &rin emisiunea de ani necesari e'ectuarii unor c,eltuieli pulice

in economie apare un surplus de moneda ast'el ca produselor e1istente le revine o

cantitate mai mare de moneda pe unitate produs. Ast'el preturile cresc arti'icial iar

ma)orarea in'latiei induce proleme de tipul scaderii consumului *salariile nu au

aceeasi vite(a de rotatie cu cea a preturilor+ a investitiilor cresterea c,eltuielilor

u0etare necesare protectiei sociale. Desi aparent se creea(a o a(a mai mare de calcul

pentru impo(itele pe consum si apoi pentru impo(itul pe venit sau pro'it iar doanda

de plata la imprumuturile contractate de stat ramane in urma cresterii preturilor

* deci scade in termeni reali+ statul mai mult pierde prin contrae'ectele ne0ative ale

acestei 'orme de 'inantare.

4+ Alte cate0orii de venituri: din valori'icarea activelor statului prestari servicii donatii

doan(i a'erente imprumuturilor acordate de catre stat etc.

Clasi'icarea resurselor 'inanciare pulice:=+Functie de ritmicitatea incasarii resursele se impart in:

• Resurse ordinare *permanente si oli0atorii+- acelea la care statul apelea(a in mod

oisnuit in conditii considerate normale care se incasea(a la u0et cu o anumita re0ularitate:

venituri 'iscale venituri din van(ari active c,irii/

• Resurse e1traordinare- cele la care statul recur0e in situatii e1ceptionale utili(ate

cand resursele curente si oisnuite nu acopera c,eltuielile pulice: imprumuturile de stat

trans'erurile intre u0ete a)utoarele si donatiile otinute din strainatate emisiunea aneasca

'ara acoperire lic,idarea participatiilor la capitalul unor companii.

+ %uand in considerare provenienta resursele 'inanciare ale statului pot 'i:

21



• Interne: impo(ite ta1e contriutii oli0atorii venituri din prestari servicii la intern

*cantine studentesti taere servicii reli0ioase cali'icare pro'esionala 'urni(are utilitati

transport in comun+ imprumuturi interne emisiune monetara etc/

• E1terne: imprumuturi de la institutii 'inanciare internationale de la anci cu sediul in

alte state de la 0uvernele altor tari trans'eruri e1terne primite su 'orma a)utoarelorneramursaile de la or0anismele internationale sau c,iar din partea altor state van(ari de

active 'inanciare la e1tern * Oltc,im+ sau c,iar van(ari de active materiale la e1tern

* van(area unui teritoriu+.

3+ Clasificarea economica veniturilor pulice-tine cont de natura acestora:

a.9ENITURI CURENTE

=. FISCA%E:

• I!&O<IT &E &ROFIT/

•

I!&O<ITE &E 9ENIT* din salarii c,irii doan(i dividende )ocuri de noroc etc+/• I!&O<ITE &E &RO&RIETATE* teren casa mi)loc de transport+/

• I!&O<ITE SI TA;E &E CIRCU%ATIA !ARFURI%OR* SAU &E CBE%TUIE%I+:

T9A ACCI<E TA;E 9A!A%E/

• CONTRIUTII O%I7ATORII * pentru pensie sanatate si soma)+/

.NEFISCA%E:

• varsaminte din pro'itul net al re0iilor autonome/

• doan(i dividende/

• venituri din inc,irieri concesiuni/

• amen(i penalitati con'iscari/

• donatii si sponsori(ari/

• venituri din van(ari de unuri si prestari servicii/

• ta1e administrative * de e1 pentru elierare uletin sau permis de conducere+.

. 9ENITURI DIN CA&ITA%- valori'icarea unor unuri ale institutiilor pulice * venituri din

van(ari de proprietati sau actiuni oli0atiuni detinute de stat+/

c. O&ERATIUNI FINANCIARE-imprumuturi contractate si incasari din ramursarea

imprumuturilor acordate/

d.SU9ENTII-sume primite de la alte u0ete in 0eneral cu scopuri clar de'inite

e. DONATII si SU!E de la UE.

9.3. CONSO%IDAREA U7ETARA

&entru calcularea c,eltuielilor sau a veniturilor pulice totale ale unei tari se iau in

considerare datele a'erente u0etului 0eneral care cuprinde in'ormatii detaliate pe cate0orii

de u0ete. E1ista insa situatii cand anumite cate0orii de venituri sau c,eltuieli sunt

inre0istrate simultan in mai multe u0ete asadar sunt necesare o serie de corectii pentru a

re'lecta volumul corect al veniturilor sau al c,eltuielilor pulice totale. Aceste corectii se 'ac

la:A+TRANSFERURI si SU9ENTII

22



Trans'erurile si suventiile se re'era la sume de ani care sunt reparti(ate de la un

u0et pentru a 'i c,eltuite la nivelul altui u0et sau care trec de la un u0et pulic la o

persoana 'i(ica sau )uridica. Functie de destinatarul sumei de ani distin0em:

a+trans'eruri consolidaile care presupun 'lu1uri 'inanciare intre diverse nivele ale

administratiei pulice/

+ trans'eruri neconsolidaile care presupun 'lu1uri 'inanciare de la u0ete la populatie si

a0enti economici.

Trans'erurile5suventiile acordate intre u0ete vi(ea(a actiuni de tipul serviciilor

pulice descentrali(ate cum ar 'i protectia copilului asistenta sociala a persoanelor cu

,andicap produsele lactate si de pani'icatie pentru copii acordarea de miere ca supliment

nutritiv pentru copii 'inantarea partiala a invatamantului preuniversitar a institutiilor de

cultura a invatamantului special al creselor serviciile pulice de evidenta a persoanelor

a)utorul pentru incal(irea locuintei asistenta persoanelor cu ,andicap construireaaeroporturilor de interes local pietruirea drumurilor comunale in'rastructura in

invatamant sanatate *cu 'inantare totala sau partiala prin ministerele de resort+. &rin

intermediul serviciior pulice descentrali(ate sarcinile autoritatilor pulice centrale trec in

responsailitatea autoritatilor pulice locale 'iind insotite de resursele 'inanciare complete

sau partiale necesare indeplinirii lor. Deci(ia descentrali(arii unor servicii pulice s-a luat pe

criteriul reducerii costurilor si al 'aptului ca la nivel local nevoile colectivitatii sunt mai usor

identi'icate cuanti'icate si 0estionate. Flu1urile intre u0ete sunt completate si de

trans'erurile de ec,ilirare care vi(ea(a acoperirea de'icitului de resurse locale necesare

indeplinirii oiectivelor caracteristice.

Eliminarea dulei inre0istrari a trans'erurilor5suventiilor se 'ace atat pe venituri cat

si pe c,eltuieli intrucat o suma de ani este trecuta ca venit atat in u0etul sursa cat si in

u0etul de destinatie. Odata trans'erata suma este reparti(ata c,eltuirii in alt u0et insa

inre0istrarea ei se va 'ace la capitolul c,eltuieli atat in u0etul sursa prin care este alocata

cat si in cel la nivelul caruia este e'ectiv c,eltuita.

Desi 'lu1urile 'inanciare cele mai imporatnte privind trans'erurile5suventiile sereali(ea(a intre u0etul de stat si cele locale treuie de suliniat ca acestea nu sunt unice

'iind implicate si u0etele asi0urarilor sociale.

+ I!&RU!UTURI *interne si e1terne+

%a nivel u0etar imprumuturile contractate sunt considerate c,eltuieli *dupa

destinatia lor+ iar cele o'erite de catre stat sunt considerate venituri *dupa provenienta+.

Asadar atat la venituri cat si la c,eltuieli apare o dula inre0istrare a sumelor o data ca

imprumut o'erit tertilor sau contractat de catre stat si o data su 'orma ratelor de incasat sau

de ramursat in contul imprumuturilor reali(ate sau primite. Dula inre0istrare se elimina

prin scaderea ratelor de capital a'erente ramursarilor.

23



In conclu(ie:

9enituri pulice totale consolidatevenituri pulice totale-trans'eruri5suventii consolidaile

-rate de capital a'erente imprumuturilor acordate *nu si doan(ile acestea repre(inta venituri

curente+

C,eltuieli pulice totale consolidatec,eltuieli pulice totale-trans'eruri5suventii

consolidaile-rate de capital a'erente imprumuturilor contractate *nu si doan(ile acestea

sunt c,etuieli curente+

Documents

Curs Finante Partea i Csie