of 39/39
1.Tipuri de somaj Şomajul reprezintă un fenomen contemporan, care include în sfera sa aspecte economice, sociale,politice şi morale. Este un fenomen economic caracteristic societaţii capitaliste care constă în aceea că o parte din salariaţi rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. Noţiunea de şomaj provine de la cuvântul “chomage” din limba franceză, la rândul său preluat din limba greacă “cauma” care înseamnă “căldură mare ” .La origine, noţiunea de şomaj însemna întreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Şomajul a devenit o problemă , odată cu dezvoltarea industrială , începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII – lea , în perioadele de recesiune , când întreprinderile industriale işi micşorau producţia şi, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau şomeri. Somajul este un fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care consta in aceea ca o parte dintre salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Cauzele somajului sunt: ritmul de crestere economica bazat pe productivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure o ocupare deplina a fortei de munca progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj criza economica modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice emigrarea fortei de munca conjunctura economica si politica internationala nefavorabila

Curs Economie

  • View
    219

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Curs Economie

1.Tipuri de somajomajul reprezint un fenomen contemporan, care include n sfera sa aspecte economice, sociale,politice i morale.Este un fenomen economic caracteristic societaii capitaliste care const n aceea c o parte din salariai rmn fr lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea i oferta de for de munc.Noiunea de omaj provine de la cuvntul chomage din limba francez, la rndul su preluat din limba greac cauma care nseamn cldur mare .La origine, noiunea de omaj nsemna ntreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate.omajul a devenit o problem , odat cu dezvoltarea industrial , ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVIII lea , n perioadele de recesiune , cnd ntreprinderile industriale ii micorau producia i, ca urmare, eliberau un numr important de muncitori, care deveneau omeri.Somajul este un fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care consta in aceea ca o parte dintre salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca.Cauzele somajului sunt: ritmul de crestere economica bazat pe productivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure o ocupare deplina a fortei demunca progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj criza economica modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice emigrarea fortei de munca conjunctura economica si politica internationala nefavorabila

In functie de cauzele care il determina, somajul poate fi clasificat in : Somaj frictional Somaj structural Somaj ciclic

Somajul frictionalAcest tip de somaj se refera la faptul ca nu toti cei care cauta activ un loc de munca au gasit sau acceptat unul la un anumit moment dat si, respectiv, nu toti cei care angajeaza mana de lucru isi vor fi completat toate locurile de munca vacante.Procesul de cautare este un element central in cadrul acestui tip de somaj: potentialii angajati cauta cea mai buna oferta, in vreme ce angajatorii incearca sa-si completeze locurile de munca vacante.Imperfectiunea informatiei face ca atat ofertantii de mana de lucru, cat si cei care angajeaza sa doreasca sa obtina ceva mai bun (fapt care cere timp, de unde necesitatea procesului de cautare). Cu cat o persoana cauta mai mult timp, cu atat, probabil, salariile care i se ofera vor fi mai mari.Atunci cand un somer incepe sa caute pentru prima oara de lucru, el se asteapta sa obtina salarii mari; cu cat perioada de somaj este mai lunga, cu atat el va deveni mai nerabdator si, in consecinta, cu atat mai mic va fi salariul pe care este pregatit sa il accepte. Durata medie a somajului va fi determinata de intersectia celor doua curbe; aceasta durata si deci dimensiunea somajului frictional pot sa scada prin imbunatatirea informatiilor existente pe piata cu privire la cererea si oferta de mana de lucru. Aceasta ar face ca So sa isi atinga maximul mai repede, deplasand in acest fel punctul de intersectie spre stanga.

Somajul structural (de ramura)O mare parte a somajului involuntar este data de somajul structural, ale carui caracteristici sunt asemanatoare cu cele ale somajului frictional, dar care se deosebeste de aceasta din urma prin aceea ca este determinat de modificari in compozitia fie a cererii, fie a ofertei de mana de lucru. El are doua dimensiuni. Este vorba mai intai de faptul ca poate proveni dintr-o nepotrivire intre calificarile necesare locurilor de munca vacante si cele de care dispun cei care cauta sa se angajeze. Pe de alta parte, aceasta nepotrivire poate sa fie de natura geografica, in sensul ca locurile de munca vacante se afla intr-o anumita zona, iar cei capabili sa fie angajati, in alta zona geografica. Ca exemple in acest sens ar putea fi: industria siderurgica, a mineritului sau agricultura.Somajul structural este asociat de regula cu niveluri mai scazute de calificare profesionala; astfel absolventii de invatamant superior care isi vor pierde locurile de munca in urma unor modificari ale cererii sau tehnologiei dominante vor avea mai multe optiuni la dispozitie decat absolventii unor forme inferioare de invatamant sau vor asimila cu mai mare usurinta cursurile de recalificare.A fost des intalnita opinia conform careia progresul tehnologic este creator de somaj structural. In contrast cu aceasta opinie, dinamicile de pana in prezent arata ca progresele in tehnologia dominanta sunt creatoare nete de locuri de munca si nu afecteaza in prea mare masura rata somajului structural.

Somajul ciclicSomajul ciclic este datorat evolutiei de ansamblu a economiei - in perioadele de crestere economica, somajul ciclic scade, in perioade de declin reapare somajul ciclic. Somajul ciclic poate aparea de asemenea atunci cand cererea de bunuri si servicii este mai mica decat cantitatea totala de bunuri si servicii pe care o poate produce economia in ansamblul sau.

Alte subtipuri de somaj sunt: somajul conjunctural care reprezinta efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice sub impactul unor factori conjuncturali somajul tehnologic ce reprezinta efectul introducerii noilor tehnologii somajul sezonier este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, avand un caracter ciclic somajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii somajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului somajul deghizat cuprinde acele persoane declarate si inregistrate ca someri dar care presteaza anumite activitati fara contract de munca somajul voluntar reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale.

Fenomenul somajului, isi are premisele in disfunctionalitatile economiei socialiste. In particular in domeniul ocuparii fortei de munca, somajul a fost un insotitor permanent al perioadei de tranzitie la economia de piata, pentru ca, ulterior, acesta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in perioadele recente de crestere economica. Odata cu prima reglementare juridica in materie, respectiv Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile de somaj, pentru ca, incepand cu anul 1994, sa fie evaluat si prin anchete in cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor Biroului International al Muncii, adica persoane care implinesc urmatoarele conditii:- au 15 ani sau peste- nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de venit - sunt in cautarea unui loc de munca si au utilizat in ultimele 4 saptamani metode active pentru a-l gasi - sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca.La 31 iulie 2005 rata somajului inregistrata la nivel national a fost de 5,5%, iar numarul total de someri inregistrati a fost de 489.308 persoane, conform Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca - ANOFM. Din totalul somerilor inregistrati 170.613 au fost someri indemnizati si 318.184 neindemnizati. Ponderea somerilor fara nici un venit a fost de 65,1%.In Bucuresti, la 31 iulie 2005 erau inregistrati 23.203 someri, rata somajului fiind de doar 2,7%, iar judetul Ilfov cu 3401 someri in evidenta si o rata a somajului de 3%. Faptul ca rata somajului la nivel national s-a mentinut la valoarea de 5,5% indica o oarecare stabilizare a fortei de munca din Romania, chiar daca in profil teritorial agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca se confrunta cu situatii specifice fiecarei zone. Potrivit datelor statistice publicate de UE, in iunie 2005 rata medie a somajului din cele 25 de state componente era de 8,8%, in scadere cu 0,2 procente fata de iunie 2004. In urma cu doua luni, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in Irlanda, cu 4,3%, Marea Britanie - 4,7%, Danemarca - 4,8%, Olanda - 4,8%, Austria - 5,1%, Cipru - 5,4%, Luxemburg - 5,4. In Italia rata somajului era de 7,8%, in Spania - 9,8%, in Franta - 9,7%, Germania - 9,5%, Grecia - 9,9%. In schimb, in fostele tari comuniste membre UE somajul este mai ridicat decat in Romania. In Ungaria, rata somajului era in iunie 2005 de 6,3%, in Cehia - 7,8%, Slovacia - 15,4%, Polonia - 17,6%.Ca o concluzie, putem remarca, pe de o parte, imbunatatirea situatiei somajului in Romania de-a lungul celor 15 ani analizati, iar integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va aduce, pe termen mediu si lung, revigorarea si modernizarea economiei, cu efecte favorabile si in plan social.Pe de alta parte, natura somajului in Romania s-a schimbat, componenta structurala devenind preponderent, iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la cea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si modern.

2.Teoria productoruluiProducerea bunurilor n scopul satisfacerii nevoilor de consum este posibil n condiiile n care ntreprinztorii dispun de resurse economice, combin i utilizeaz eficient factorii de producie. =>Abilitatea ntreprinztorilor permite alegerea celei mai favorabile alternative de combinare a factorilor de producie, pe baza principiului raionalitii economice, al obinerii de rezultate maxim posibile cu resursele de care dispun. =>Acestea definesc rolul ntreprinztorului modern i asigur fora concurenial a ntreprinderii.Factorii de productiePentru a produce bunuri destinate consumului, ntreprinztorii i procur factori de producie.=>Resursele economice atrase n circuitul economic, aflate n micare ca fluxuri constituie factori de producie.=>la producerea bunurilor particip trei factori: munca, natura (pmntul) i capitalul.=>Primii doi factori munca i natura - sunt factori primari sau originali, ntruct ei reprezint punctul de plecare a activitii economice. Cellalt factor, capitalul, este factor derivat, care rezult din interaciunea primilor.Munca reprezint o aciune contient, specific uman, ndreptat spre un anumit scop, in cadrul creia sunt puse in micare aptitudinile, experiena i cunotinele ce l definesc pe om, consumul de energie fizic i intelectual. Munca este un factor activ i determinant al produciei, ce antreneaz ceilali factori in vederea obinerii de bunuri i serviciin cadrul factorilor naturali un loc important revine pmntului: El prezint o nsemntate decisiv nu numai pentru agricultur i silvicultur, ci i pentru ntreaga activitate uman, creia i ofer suport de existent i loc de desfurare. n sens restrns, pmntul se identific cu fondul funciar (terenuri arabile, puni, fnee, vii i livezi, terenuri forestiere, luciul apelor interioare etc.). Fondul funciar constituie baza produciei agricole i alimentare i a unei ntregi serii de materii prime de importan vital pentru existena oamenilor i a societii. El are capacitatea de a-i regenera fora productiv dac este folosit raional. De aici i marea nsemntate a aplicrii unor sisteme de exploatare a pmntului care s asigure practicarea unei agriculturi ecologice capabile s produc necesarul de hran pentru populaie i, totodat, s conserve mediul natural.Factorul natural cuprinde resursele de ap : ndeplinesc o serie de funcii vitale pentru viaa biologic, precum i pentru cea economic, social Resursele minerale : au ca rol asigurarea bazei de materii prime i energie necesare ntregii activiti economice.Capitalul reprezint ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activiti anterioare, utilizate in producerea de bunuri materiale i servicii destinate realizrii ca mrfuri pe pia in scopul obinerii unui profit.Capitalul este format din maini, utilaje, echipamente, instalaii, cldiri, construcii, mijloace de transport, animale de munc i de reproducie, materii prime, materiale, semifabricate.In sens juridic, capitalul are o baz mai larg, este constituit din toate elementele pozitive ale patrimoniului ntreprinderii (bunuri, bani, creane etc.); este capital lucrativ, n planul repartizrii veniturilor.Capitalul tehnic folosit n activitatea economic, denumit i capital fizic, productiv sau net, este constituit din dou componente:1. Capitalul fix, acea parte a capitalului care particip la mai multe cicluri de producie, se consum treptat i se nlocuiete la intervale mari de timp.2. Capitalul circulant (materii prime, materiale, combustibil, semifabricate, produse n curs de execuie) :care se consum integral ntr-un singur ciclu de fabricaie i se nlocuiete dup fiecare ciclu de producie.

Procesul de consumare a capitalului fix prezint o anumit specificitate care const n diminuarea treptat a calitilor lui tehnice i economice.Aceasta se manifest prin fenomenul uzurii, care se prezint sub dou forme: Uzura fizic, respectiv deprecierea treptat a mainilor, echipamentelor, instalaiilor ca urmare a folosirii lor n activitatea economic sau a aciunii factorilor naturali Uzura moral, determinat de progresul tehnic, care favorizeaz fabricarea unor maini i utilaje noi cu performane superioare celor aflate n funciune sau reduce preul la care poate fi cumprat un echipament echivalent.

Celor trei factori de producie li se poate aduga al patrulea Antreprenoriatul.Antreprenoriatul este celcare constituie aciunea de organizare a celorlali factori de producie de ctre ntreprinztor.Intreprinztorul i asum riscurile produciei, aceasta necesitnd costuri nainte de a obtine venituri din vnzarea produselor obtinute.n ultima perioad i fac apariia noi factori de producie (neofactori) care se caracterizeaz prin caliti i performane deosebite: progresul tehnic inovaia resursele informaionale=>Acetia nu pot fi separai de factorii clasici, ntruct ei acioneaz practic prin intermediul i mpreun cu acetia, potenndu-i i mbuntindu-le substanial performanele.Firmele productoare sunt permanent preocupate de gsirea celor mai adecvate modaliti de combinare a factorilor de producie care s le permit obinerea maximei eficiene i profitabilitatii.n combinarea factorilor de producie ntreprinztorul pornete de la urmtoarele premise:1. caracterul limitat al factorilor supui combinrii, cu ajutorul crora trebuie s realizeze volumul proiectat al produciei;2. caracteristicile factorilor de producie i concordana lor cu specificul activitii;3. conjunctura pieelor factorilor de producie.

-Proprietile factorilor de producie- Divizibilitatea reflect posibilitatea factorului de producie de a se mpri n uniti simple, n subuniti omogene fr a fi afectat calitatea factorului de producie; Substituibilitatea este definit ca posibilitatea de a nlocui o cantitate dat dintr-un factor de producie printr-o cantitate determinat dintr-un alt factor, n condiiile meninerii aceluiai nivel al produciei; Adaptabilitatea reprezint capacitatea de asociere a unei uniti dintr-un factor de producie cu mai multe uniti din alt factor de producie. Pe o suprafa de teren, de exemplu, este posibil s lucreze un numr mai mare sau mai mic de lucrtori agricoli; un muncitor poate lucra la o main sau la mai multe maini; Complementaritatea reprezint procesul prin care se stabilesc raporturile cantitative ale factorilor de producie care particip la obinerea unui anumit bun economic. La o producie dat, o anumit cantitate dintr-un factor de producie se asociaz doar cu o anumit cantitate determinat din ceilali factori de producie. Complementaritatea se afl sub influena permanent a progresului tehnic, care determin modificri profunde n calitatea factorilor de producie, deci i n procesul combinrii.

-Costurile firmei pe termen lung i scurt-Firmele sunt organizaii care planific i gestioneaz producia. De cele mai multe ori, suntem tentai s considerm ca un dat existena firmelor, deoarece n multe situaii ne-am confruntat cu ele. Cu toate acestea, din punct de vedere teoretic, trebuie s ne ntrebm de ce exist cu adevrat firmele. De-a lungul timpului, economitii au oferit rspunsuri dintre cele mai diferite la aceast ntrebare. Astfel, Ronald C. deintor al premiului oferit de Banca Suediei n memoria lui Alfred Nobel, n 1991, a publicat un articol, ncercnd s rspund la aceast problem. Acesta consider c existena costurilor de tranzacie explic, in cea mai mare parte, cauzele apariiei firmelor.Pe pia, orice aciune de vnzare sau cumprare implic anumite costuri. Atunci cnd o firm achiziioneaz un anumit bun material sau serviciu, ea trebuie s identifice piaa i apoi s gseasc diferitele cantiti i caliti care sunt disponibile i la ce preuri. Aceasta implic timp i bani i genereaz n multe situaii o anumit incertitudine.Firmele exist ntr-o multitudine de forme organizaionale de diferite dimensiuni, deoarece acestea realizeaz cea mai eficient utilizare a informaiilor i permit reducerea costurilor de tranzacie pentru diferite categorii de activiti productive. Ori de cte ori costurile de tranzacie sunt mari, instituiile devin importante.n ultimii ani, revoluia IT a determinat reconsiderarea teoriilor lui Ronald C. noile tehnologii din domeniul comunicaiilor reducnd foarte mult costurile de tranzacie asociate multor activiti de pia.In ultima perioad se afirm din ce n ce mai mult ideea de firme (companii) virtuale, firme care sunt obligate s se adapteze unui mediu de afaceri dinamic.Fiecare firm se va concentra asupra unui numr redus de procese strategice, pentru ca ulterior s coopereze n reea cu celelalte firme componente. Progresele n domeniul tehnologiilor informaionale permit acestor firme s satisfac cerinele clienilor prin mai buna gestionare a stocurilor i obinerea mai rapid a produciei.In Romania societile comerciale mbrac urmtoarele forme: Societate n nume colectiv, ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a tuturor asociailor. Societate n comandit simpl asociatii familiale, ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea limitat i solidar a asociailor comanditai; asociaii comanditari rspund numai pn la concurena aportului lor. Societate n comandit pe aciuni, al crei capital social este mprit n aciuni, iar obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai; asociaii comanditari rspund numai pn la concurena aportului lor. Societate pe aciuni, ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; acionarii rspund numai pn la concurena aportului lor. Societate cu rspundere limitat, ale crei obligaii sunt garantate cu patrimoniul social; asociaii rspund numai n limita prilor sociale subscriseProducia poate fi definit ca proces de creare de bunuri, de creare a bogiei, care n schimb adaug bunstare societii. Producia este o verig important n procesul satisfacerii nevoilor umane, nevoi care sunt relativ nelimitate n raport cu resursele existente.Activitatea de producie poate fi privit, n ultim instan, ca un ansamblu de operaii de utilizare i transformare a factorilor de producie n vederea atingerii funciei obiectiva productorului: maximizarea profitului.

3.Teoria consumatoruluiFiecare bun are menirea de a satisface o anumit necesitate. Capacitatea bunului de a satisface o necesitate oarecare poarta numele de utilitate a bunului.Modelul de analiz a comportamentului consumatorului pornete de la definirea funciei-obiectiv =satisfacerea maxim posibil a nevoilor =>maximizarea satisfaciei totale pe care oamenii sper s o obin prin consumul diverselor bunuri sau servicii =>utilitatea n sens economic este legat de relaia de non posesie. n viaa de zi cu zi, noiunea de utilitate se refer la folosul pe care ni-l aduc diferitele bunuri. Aceast noiune are un caracter prin excelen subiectiv. Utilitatea unui bun difer de la un individ la altul i, chiar n cazul unuia i aceluiai individ, n raport cu condiiile spaio-temporale care i influeneaz comportamentul.Pentru maximizarea satisfaciei pe care un consumator sconteaz c o va putea obine prin consumul diverselor bunuri trebuie ca venitul disponibil al consumatorului s fie alocat astfel nct ultima unitate monetar cheltuit pentru procurarea fiecrui bun cumprat s conduc la aceeai satisfacie suplimentar (utilitate marginal).n virtutea acestei reguli, rezult c alegerile consumatorilor sunt legate i de cantitatea de mas monetar (exprimat n diverse uniti monetare) la care o persoan este dispus s renune pentru a obine doze suplimentare dintr-un anumit bun. =>Consumatorul raional trebuie s compare utilitate a suplimentar cu costurile suplimentare.-Preferintele consumatorului-Oamenii au diferite sisteme valorice care le orienteaz n mod diferit predileciile pentru anumite bunuri: preferinele vor fi diferite att de la individ la individ, ct i pentru unul i acelai individ, n condiii spaio-temporale diferite; Satisfacerea diferitelor nevoi de bunuri pune, de cele mai multe ori, n eviden caracterul cvasisaturabil i repetabil al nevoilor de consum; alegerea de ctre consumator a unei combinaii din mulimea combinaiilor de bunuri accesibile (admise) depinde de gusturile i obiceiurile sale.La analiza a dou combinaii de bunuri X = (x1, x2, xn) i Y = (y1, y2, yn), consumatorul face unul dintre raionamentele urmtoare:Combinaia Xeste preferat;Combinaia Yeste preferat;Combinaiile Xi Y sunt la fel de mult preferate (echivalente, la valoare egal, la fel de utile).

1. Astfel, pe mulimea bunurilor, se definete urmtoarea relaie de preferin: mai preferat dect sau de valoare egal. Aceasta este una dintre noiunile microeconomice contemporane.2. Satisfacia consumatorului este n conexiune direct cu utilitatea sau inutilitatea unui produs. Utilitatea unui produs are ns i o puternic ncrctur subiectiv, care influeneaz n mod diferit i relativ consumatorii.3. Diversitatea nevoilor de consum pune astfel n eviden marea diversitate a preferinelor oamenilor i implicit varietatea modelelor de consum.Exist la orice produs un punct cantitativ care, odat atins, maximizeaz satisfacia consumatorului.Pentru a asigura o sincronizare metodologica n analiza comportamentului consumatorului, n literatura de specialitate se utilizeaz modelul hrii curbelor de indiferen, ca manier de explicitare grafic cu mare putere de sugestie n descrierea preferinelor oamenilor. Continuarea consumului dup acel segment cantitativ, va aduce o scdere treptat a satisfaciei, pn la atingerea unui nivel limit, echivalent cu insatisfacia.n general, dac un individ este interesat att de dobndire a bunului x, ct i de cea a bunului y, atunci aceste preferine se ilustreaz grafic apelnd la un set de curbe de indiferen convexe la origine.Harta curbelor de indiferen reunete totalitatea curbelor de indiferen care descriu preferinele unui consumator pentru anumite bunuri sau servicii: Se pot descrie o infinitate de curbe de indiferen, care sugereaz c preferinele unui individ sunt virtual nelimitate; Curbele de indiferen nu se pot intersecta niciodat, pentru c, de fapt, modelul este prin construcie elaborat astfel nct s ilustreze diversele preferine ale consumatorilor; Panta curbei de indiferen se numete rat marginal de substituie a bunurilor; Consumatorii au deci preferine diferite care sunt ierarhizate n raport cu nivelul utilitii totale. La baza modelului de comportare a consumatorilor se afl ipoteza c fiecare dintre ei, alegnd combinaia de bunuri la preurile indicate i cu veniturile disponibile, tinde s s maximizeze nivelul satisfacerii necesitilor sale maximizeze nivelul satisfacerii necesitilor sale. Deoarece preferina consumatorului n spaiul combinaiilor de bunuri se exprim prin funcia scop U(x), modelul alegerii bunurilor de ctre un consumator are urmtoare form matematic.: U(x) = u(x1, x2, xn)=>max.n acest caz, se admite c alegerea bunurilor de ctre consumator s fie limitat de mrimea venitului. n realitate, alegerea poate fi influenat i de ali factori, de exemplu, de deficitul unor bunuri.-Tipuri de preferinte- Substituibilitate perfect dou bunuri sunt perfect substituibile n consum, n cond Complementaritate perfect se refer la bunurile care sunt consumate mpreun, n proporii fixe iiile n care, rata marginal de utilitate este constant Bunuri indezirabile se refer la acele bunuri pe care consumatorul nu le dorete. Satisfacia sau utilitatea consumului crete in cazul n care, cantitatea din bunul respectiv scade Bunuri neutre sunt acele bunuri pentru care consumatorul nu manifest nici-o preocupare,iar utilitatea consumului su nu se modific n cazul n care, cantitatea din bunul respectiv oscileaz Preferine normale unde se pot identifica mai multe ipostaze care definesc preferinele fundamentale n funcie de utilitate. -Constrangerea bugetara. Linia bugetului-Constrngerea bugetar arat care este ansamblul combinaiilor bunurilor pe care un consumator poate s-i permit s le consume, n limita venitului de care dispune (V) i n raport cu preurile practicate, la un moment dat, pe pia (de exemplu, Px i, respectiv, Py - preurile bunurilor X i Y).Ansamblul combinaiilor care ndeplinesc condiia Px+Py