Curs de a Aplicata

8/4/2019 Curs de a Aplicata

1/73

INFORMATIC APLICAT

1

NOTE DE CURS INFORMATIC APLICAT

CUPRINS

CAPITOLUL I. .......................................................................................................................................3

NOIUNI INTRODUCTIVE ................................................................................................................31.1 SCURT ISTORIC AL DEZVOLTRII CALCULATOARELOR................................................31.2 SISTEME INFORMATICE............................................................................................................41.3 ARHITECTURA UNUI SISTEM DE CALCUL...........................................................................71.4 NOTIUNI DE BAZA PENTRU WINDOWS ................................................................................8

CAPITOLUL II .....................................................................................................................................13PROCESOARE DE TEXTE: MICROSOFT WORD.......................................................................13

2.1 Noiuni de tehnoredactare .............................................................................................................132.2 Elementele ecranului Word...........................................................................................................142.3 Comenzi si operaii fundamentale.................................................................................................16

2.3.1 Introducerea textului ...........................................................................................................162.3.2 Selectarea textului ................................................................................................................172.3.3 Formatarea avansat a textului .........................................................................................182.3.5 Operaii de intrare - ieire...................................................................................................19

2.4 Formatarea textului .......................................................................................................................222.4.1 Formatarea caracterelor .....................................................................................................222.4.2 Formatarea paragrafelor ....................................................................................................232.4.3 Formatarea paginii ..............................................................................................................25

2.5 Lucrul cu tabele.............................................................................................................................252.5.1. Crearea unui tabel...............................................................................................................252.5.2 Modificarea unui tabel .......................................................................................................27

2.5.3 Formatarea unui tabel..........................................................................................................292.5.4 Convertirea unui text in tabel .............................................................................................292.5.5 Despartirea unui tabel .........................................................................................................302.5.6 Table AutoFormat ...............................................................................................................30

2.6. Meniul Insert ................................................................................................................................302.6.1 Inserarea unui final de pagina ...........................................................................................302.6.2 Numerotarea paginilor ........................................................................................................312.6.3 Inserarea antetelor i a notelor de subsol ..........................................................................312.6.4 Inserareasimbolurilor..........................................................................................................322.6.5 Inserarea notelor de picior si de sfarsit de document .......................................................322.6.6. Inserarea imaginilor intr-un document ............................................................................322.6.7 Inserarea unei zone de text in Document...........................................................................332.6.8 Inserarea unui document in alt document ........................................................................332.6.9 Inserarea unei hiperlegaturi i a unui semn de carte .......................................................33

2.7 Lucrul pe coloane..........................................................................................................................342.8 Lucrul cu documente lungi ...........................................................................................................35

2.8.1 Crearea cuprinsului .............................................................................................................352.8.2 Crearea unui index ..............................................................................................................362.8.3 Creearea bibliografiei.............................................................................................................372.8.4 Crearea unui cuprins al desenelor......................................................................................38

2.9 Spell Checker ................................................................................................................................382.10 Obiecte legate sau mpturite ......................................................................................................39


2/73

INFORMATIC APLICAT

2

CAPITOLUL III ...................................................................................................................................40UTILIZAREA MEDIULUI DE LUCRU MICROSOFT EXCEL ...................................................40

3.1 Registrul de calcul tabelar.............................................................................................................403.2 Tabele Pivot .................................................................................................................................583.3 Utilizarea pachetului Data Analysis..............................................................................................633.4 Tendine i prognoze .....................................................................................................................653.5 Utilizarea SOLVER-UL n MS EXCEL.......................................................................................66

Bibliografie .............................................................................................................................................73


3/73

INFORMATIC APLICAT

3

Capitolul I.

Noiuni introductive

1.1 Scurt istoric al dezvoltrii calculatoarelor

n ultimii 70 de ani calculatoarele au evoluat continuu, specialitii n domeniu mprind

aceast perioad n cinci etape, denumite generaii de calculatoare. Criteriile care au stat la baza

acestei clasificri includ: arhitectura sistemelor; tehnologia de construcie a componentelor,

modalitile de procesare a programelor, caracteristicile sistemelor de operare, limbajele de programare

folosite.

Prima generaie n evoluia calculatoarelor (1938-1953) a fost caracterizat de utilizarea

tuburilor electronice iar calculatoarele erau destinate calculelor tiinifice i comerciale. n aceastperioad se ncadreaz calculatoarele Harvard Mark 1 i ENIAC.

Generaia a doua (1954 - 1963) a fost caracterizat de folosirea tranzistorului pentru realizarea

circuitelor logice. Calculatoarele din cea de-a doua generaie aveau n jur de 100 de instruciuni

complexe, memorie de tip magnetic i dispozitive periferice.

Limbajul de programare Fortan a aprut n anul 1956 iar limbajele Algol i Cobol (Common

Business Oriented Language - limbaj orientat spre aplicaiile de afaceri) au aprut dup anul 1960. n

anul 1955 a devenit operaional primul calculator cu tranzistori, denumit TRADIC (Transistor DigitalComputer).

Generaia a treia de calculatoare (1964 - 1980) se caracterizeaz prin utilizarea circuitelor

integrate pescar mic (SSI - Small ScaleIntegration) i medie (MSI - Medium Scale Integration).

Generaia a patra de calculatoare (1981 - prezent) se caracterizeaz prin construcia de

calculatoare ce utilizeaz circuite integrate pescar mare(LSI -Large Scale Integration) ifoarte mare

(VLSI - Very Large Scale Integration). Folosirea microprocesorului i a microprogramrii a oferit

calculatoarelor posibilitatea utilizrii unui set complex de instruciuni i asigur un grad sporit de

flexibilitate.

n aceast perioad a fost scos pe pia primul calculator personal (PC- Personal Computer) de

ctre firma IBM n anul 1981. Toate calculatoarele personale ce au fost construite ulterior i au pstrat

arhitectura original IBM au fost denumite calculatoare compatibile IBM-PC. Primul IBM-PC avea

urmtoarele caracteristici: Microprocesor pe 16-bii 8088, Memorie ROM BASIC; Floppy-disc de

360KB; Sistem de operare DOS 1.0. n 1985 Intel introduce microprocesorul 80386 (primul membru

pe 32-bii din familia 80x86). n 1986 firma Compaq introduce primul sistem bazat pe 80386. n 1989

Intel introduce microprocesorul 80486, ce includea coprocesor matematic. n 1992 apar procesoarele

Intel Pentium (cu 64-bii pentru magistrala de memorie), AMD i Cyrix ( procesoare compatibile -


4/73

INFORMATIC APLICAT

4

clone). n 1996 apare Intel Pentium Pro. n 1998 apare Intel Pentium II. n 2000 apare Intel Pentium

IV la 1.5 GHz. n 2003 este depit grania de 3 Ghz de funcionare a procesoarelor comerciale.

Calculatoarele din cea de-a cincea generaie (prezent - viitorii ani), sunt nc n faza de

dezvoltare. Ele se bazeaz pe utilizarea inteligenei artificiale, a circuitelor integrate specializate i a

procesrii paralele. Exist unele aplicaii ale celei de-a cincea generaii de calculatoare care sunt deja

utilizate astzi, cum ar fi recunoaterea vorbirii. Utilizarea procesrii paralele i a superconductorilor

face viabil inteligena artificial. Scopul principal al celei de-a cincea generaii de calculatoare este

acela de a dezvolta echipamente capabile s rspund limbajului natural uman i s fie capabile de

nvare i organizare proprie.

Ca domeniu distinct de activitate, informatica preia treptat toate sarcinile dintr-un sistem

economico-social privind elaborarea de metode, tehnici, concepte i sisteme pentru prelucrarea

automat a informaiei. Din acest punct de vedere informatica este definit ca fiind tiina care se

ocup cu studiul i elaborarea metodelor de prelucrare a informaiei cu ajutorul sistemelor automate de

calcul. n accepiunea curent, informatica cuprinde toate activitile legate de proiectarea, realizarea i

exploatarea sistemelor de prelucrare automat a datelor, n scopul creterii eficienei activitilor

umane.

1.2 Sisteme informatice

Conceptul de sistem desemneaz un ansamblu de elemente dependente ntre ele, formnd un tot

organizat care pune ordine n gndirea teoretic sau activitatea practic dintr-un domeniu sau altul. Un

sistem economic reprezint un ansamblu de elemente interdependente, prin intermediul crora se

realizeaz obiectul de activitate al unei uniti economice. n analiza structurii organizatorice i

funcionale a unui sistem economic se disting urmtoarele componente: sistemul decizional; sistemul

operaional; sistemul informaional.

Sistemul decizional este format din ansamblul de specialiti care, prin metode i tehnici

specifice prognozeaz i planific, decid, organizeaz, coordoneaz, urmresc i controleaz

funcionarea sistemului opera ional, cu scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite.Sistemul operaionalreprezint ansamblul de resurse umane, materiale i financiare precum i

ntregul ansamblu organizatoric, tehnic i funcional, care asigur realizarea efectiv a obiectivelor

stabilite prin deciziile transmise de sistemul decizional.

Sistemul informaional cuprinde ansamblul informaiilor, fluxurilor i circuitelor

informaionale, precum i totalitatea mijloacelor, metodelor i tehnicilor, prin care se asigur

prelucrarea datelor necesare sistemului decizional. Sistemul informaional asigur gestiunea tuturor

informaiilor din cadrul unui sistem economic, folosind toate metodele i procedeele de care dispune.Ansamblul informaiilor i deciziilor (caracterizate prin coninut, frecven, calitate, volum, form,


5/73

INFORMATIC APLICAT

5

suport), necesare desfurrii unei anumite activiti sau operaii i care se transmit ntre dou posturi

de lucru, formeaz un flux informaional.

Sistemul informatic este o component a sistemului informaional i anume, acea parte a

acestuia care preia i rezolv sarcinile de culegere, prelucrare, transmitere, stocare i prezentare a

datelor, cu ajutorul sistemelor de calcul. Pentru a-i ndeplini rolul n cadrul sistemului informaional,

sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor, metodelor i tehnicilor, prin care se

asigur prelucrarea automat a datelor. Resursele sistemului informatic se grupeaz n urmtoarele

categorii:

cadrul organizatoric al activitii supuse informatizrii, deci activitatea care face obiectul

sistemului informatic i datele primare vehiculate n cadrul acesteia;

metodele i tehnicile de proiectare a sistemului informatic;

ansamblul de echipamente prin intermediul crora se realizeaz culegerea, verificarea,

prelucrarea, memorarea i transmiterea datelor, respectiv redarea rezultatelor prelucrrii,

reunite sub denumirea generic de HARDWARE;

sistemul de programe care asigur utilizarea eficient a resurselor hardware precum i

rezolvarea unor clase de probleme specifice unui anumit domeniu, programe reunite sub

denumirea de SOFTWARE;

baza informaional;

ansamblul de resurse umane implicate.

Procesul de prelucrare automat a datelor n cadrul unui sistem informaional const n operaii de

culegere, transmitere, prelucrare i stocare.

Culegerea datelor const n sesizarea lor la locurile unde sunt generate i transpunerea lor pe

suporturi adecvate prelucrrii automate. La acest moment datele se numesc date primare.

Prelucrarea datelor const n transformarea acestora din date primare n rezultate finale, n

urma parcurgerii unei succesiuni de operaii impuse de cerinele utilizatorilor, specificul

echipamentelor de calcul i a tehnologiei de prelucrare.

Transmiterea datelor asigur vehicularea att a datelor primare de la sursele generatoare,

ctre sistemele de prelucrare automat ct i a rezultatelor prelucrrilor ctre beneficiari.

Stocarea datelor const n memorarea i pstrarea (arhivarea) lor pe suporturi de memorie

specifice, n scopul unor consultri i prelucrri ulterioare.

Sistemele informatice moderne utilizeaz reelele de calculatoare ca suport hardware i

sistemele de gestiune a bazelor de date ca suport software, baza de date fiind nucleul informaional al

oricrui sistem informatic.

Deschiderea larg oferit de Internet face din utilizarea bazelor de date distribuite pe reele decalculatoare implementate la nivelul firmei i interconectate n reele mai mari, soluia cea mai viabil


6/73

INFORMATIC APLICAT

6

i cea mai des aplicat pentru valorificarea eficient n procesul de manangement a performanelor

remarcabile oferite de performanele PC-urilor de astzi.

Marea varietate a calculatoarelor a impus clasificarea lor dup diferite criterii: cost, capacitate,

complexitate, aplicaii.

Calculatoarele sunt, n general, grupate n patru categorii de baz: microcalculatoare,

minicalculatoare, calculatoare mainframe i supercalculatoare. Tipul calculatorului se determin

dup urmtoarele criterii:

tipul unitii centrale de prelucrare (UCP) sau al microprocesorului cele mai mari

calculatoare tind s utilizeze uniti centrale de prelucrare constituite separat, de mare vitez, cu

componente complexe;

cantitatea de memorie principal pe care microprocesorul opoate utiliza un calculator

echipat cu o memorie principal de mare capacitate poate memora programe mai complexe i

chiar mai multe programe diferite n acelai timp;

capacitatea de stocare a memoriei auxiliare sistemele de calcul tind s fie echipate cu

dispozitive periferice de memorare de mare capacitate;

viteza perifericelor de ieire este o alt caracteristic cele mai mari calculatoare sunt dotate

cu dispozitive de ieire rapide, a cror vitez se msoar, de exemplu, n sute de mii de linii

care pot fi tiprite pe minut;

viteza de prelucrare exprimat n milioane de instruciuni pe secund (MIPS - Millions of

Instructions Per Second) variaz de la 3 - 4 MIPS la cele mai mici calculatoare, pn la mai

mult de 200 MIPS pentru supercalculatoare;

numrul utilizatorilor care pot avea acces la calculator n acelai timp calculatoarele

personale admit numai un singur utilizator, alte tipuri accept mai mult de doi sau trei

utilizatori n acelai timp, iar cele mai mari calculatoare suport sute de utilizatori simultan;

costul sistemului carepoate varia foarte mult.

Microcalculatorul, numit adesea calculator personal (PC Personal Computer), reprezint tipul

de calculator care utilizeaz un microprocesor ca unitate central de prelucrare (UCP) i care poate fi

folosit numai de o singur persoan la un moment dat. Exist un mare numr de variante, n ceea ce

privete dimensiunea, de la calculatoare personale portabile (laptop) la puternice staii de lucru

(desktop workstations) care sunt utilizate pentru calcule inginereti i tiinifice. Staiile de lucru

utilizeaz sistemele de operare UNIX sau Windows NT/2000/XP i sunt echipate cu procesoare

puternice (cum ar fi Digital Alpha, PowerPC sau MIPS) sau cu procesoare Intel Pentium.

Calculatoarele personale lucreaz folosind sistemul de operare Windows sau un alt sistem de

operare similar, fiind folosite pentru aplicaii standard. Microcalculatoarele pot fi folosite cu uurinde neprogramatori datorit numrului mare de pachete de programe de aplicaii disponibile.


7/73

INFORMATIC APLICAT

7

1.3 Arhitectura unui sistem de calcul

Sistemul de calcul dispune pe lng componenta fizic (hardware) i o component logic

(software) alctuit din ansamblul programelor i procedurilor care asigur ndeplinirea funciilor

sistemului de calcul i din programele aplicative care asigur prelucrarea automat a datelor

(software). Mulimea datelor care urmeaz a fi prelucrate este organizat n fiiere sau baze de date.

Principalele componente ale unui sistem de calcul pot fi sistematizate astfel:

La nivelul unui sistem de calcul exist dou categorii de programe:

programe de sistem care coordoneaz activitatea componentelor fizice ale sistemului i asist

utilizatorul la dezvoltarea programelor de aplicaii (software de baz), cel mai important fiind

sistemul de operare;

programe de aplicaii care sunt destinate s rezolve probleme specifice unei clase de probleme(software de aplicaii).

Sistemul de operare const dintr-o colecie integrat de programe de sistem, ce ofer

utilizatorului posibilitatea folosirii eficiente a resurselor sistemului de calcul (memorie intern, timp

UCP, control magistral, dispozitive periferice), concurnd la dezvoltarea programelor de aplicaie.

Arhitectura unui sistem de calcul se definete ca fiind ansamblul integrat de uniti

funcionale, n conformitate cu un set de principii i reguli standardizate, formnd un tot unitar i

avnd ca scop realizarea funciilor sistemului la un anumit standard de performan.

Componentele funcionale ce formeaz arhitectura unui sistem de calcul sunt:

unitatea central (UC) care cuprinde: unitatea de comand-control (UCC), unitatea aritmetico-

logic (UAL), memoria intern (MI);

uniti de memorie (memoria extern);

unitile de intrare-ieire.


8/73

INFORMATIC APLICAT

8

Unitile de intrare, unitile de ieire i unitile de memorie extern se mai numesc i uniti

periferice. La calculatoarele personale, unitatea standard de intrare este tastatura, iar unitatea standard

de ieire este monitorul. Hard-discul i floppy-discul fac parte din unitile de memorie extern.

Unitatea aritmetico-logic (UAL) efectueaz operaiile aritmeticologice, iar unitatea de

comand-control dirijeaz i controleaz toate operaiile efectuate de calculator. Cele dou uniti

alctuiesc mpreun unitatea central de prelucrare (UCP)- denumit i procesor. Tehnologia actual

de fabricaie ntr-o form miniaturizat, i-a conferit acestuia denumirea de microprocesor.

1.4 Notiuni de baza pentru Windows

n mod normal taskbar este asezata la marginea de jos a desktop-ului. Poti face clic pe taskbar

si tinand apasat misti mouse-ul la o alta margine si taskbar se va muta acolo. In taskbar se gaseste

butonul Start, diferite icon-uri pentru accesare rapida a programelor respective, precum si cat este ora

(eventual data).

Icon-ul My Computer iti da acces la continutul computerului. Poti ajunge la drive-re (=discuri)

si la altele, facand dublu clic pe acest icon.

Cand stergi un obiect (fisier, dosar, etc) Windows XP il trimite in acest dosar (Recycle Bin = Cosul de

gunoi). Poti reface (restore) aceste obiecte sau, daca le stergi de aici, le vei pierde permanent.

Icon-urile programelor, dosarelor (folderelor) si documentelor care nu au sageata in coltul

dreapta reprezinta obiectul respectiv, avand astfel acces direct la el.

(Obs.: Daca stergi un shortcut icon, obiectul respectiv ramane nesters, el fiind in alta parte in computer

(va dispare doar icon-ul shortcut de pe desktop), dar daca stergi un icon al unui obiect atunci se va

sterge obiectul respectiv, deoarece acesta este salvat aici pe desktop si nu in alta parte ca in cazul icon-ului shortcut (cu sageata stanga-jos)).


9/73

INFORMATIC APLICAT

9

Icon-uri cu o sageata in coltul stanga-jos reprezinta shortcut (scurtatura = o cale mai rapida sa

accesezi obiectul respectiv (program, document, dosar, etc)).

Drive-rele sunt folosite pentru stocarea de informatii, de date. In general toate computerele au

cel putin doua: un hard drive (hardisc), folosit pentru stocarea unui volum mare de date, si un CD

drive, care stocheaza un volum mai mic de date, dar acesta poate fi transportat de la un computer la

altul. Hard drive-ul este de obicei C:\ (este notat astfel), iar drive-ul CD este notat cu D:\ (obs. de

multe ori hard drive-ul este impartit in doua, adica C:\ si cu D:\ vor constitui hard drive-ul, iarE:\ va

fi pentru drive-ul CD. Daca exista un floppy drive (pentru discheta) acesta va fi notat A:\, iar daca

exista un DVD drive (acesta poate citi un CD, la fel ca si CD drive-ul, dar poate sa si inregistreze

informatie pe CD si pe DVD), acesta va fi notat cu urmatoarea litera F:\, etc. Drive-rele sunt folosite

pentru stocarea de informatii, de date. In general toate computerele au cel putin doua: un hard drive

(hardisc), folosit pentru stocarea unui volum mare de date, si un CD drive, care stocheaza un volum

mai mic de date, dar acesta poate fi transportat de la un computer la altul. Hard drive-ul este de obicei

C:\ (este notat astfel), iar drive-ul CD este notat cu D:\ (obs. de multe ori hard drive-ul este impartit

in doua, adica C:\ si cu D:\ vor constitui hard drive-ul, iarE:\ va fi pentru drive-ul CD. Daca exista

un floppy drive (pentru discheta) acesta va fi notat A:\, iar daca exista un DVD drive (acesta poate citi

un CD, la fel ca si CD drive-ul, dar poate sa si inregistreze informatie pe CD si pe DVD), acesta va fi

notat cu urmatoarea litera E:\, mamory stick-ul va fi notat cu F:\, etc.

Dosarele (folders) sunt folosite pentru a organiza informatia pe drive-re. Toate fisierele ce formeaza

un program sunt stocate impreuna in dosarul lor special. Fisierele pe care tu le faci vei dori, de

asemeni, sa le salvezi in mod organizat folosind dosarele. Tu vei dori sa pastrezi fisiere care au aceeasi

tematica, de exemplu, in acelasi dosar.

Pentru a crea un nou folder:

1. In partea stanga faci clic pe drive-ul sau dosarul in care vrei sa creezi un nou dosar.

2. Clic dreapta in orice zona libera din partea dreapta. Va apare un meniu.

3. Alege New.

4.

Clic Folder.5. Tipareste un nume pentru dosarul acesta.

Pentru a sterge un fisier sau un dosar:

1. Clic dreapta pe fisierul sau dosarul pe care vrei sa-l stergi. Va apare un meniu.

2. Clic Delete. Windows Explorer te va intreba Are sure you want to send this object to the

recycle bin? (Esti sigur ca vrei sa trimiti acest obiect la Cosul de Gunoi?)

3. Clic Yes .

Pentru a copia un fisier sau un dosar:1. Clic dreapta pe fisierul sau dosarul pe care vrei sa-l copii. Va apare un meniu.

2. Clic Copy. Acum fisierul sau dosarul respectiv va fi in memoria Clipboard.


10/73

INFORMATIC APLICAT

10

Windows Explorer este un loc unde tu poti vedea driver-ele (discurile C:\.(eventual D:\, care

reprezinta hardiscul computerului) discheta A:\, discul E:\ si poti manipula dosarele s i fisierele (adica

sa vezi unde sunt, si eventual sa le muti in alta parte. Folosind Windows Explorer, tu poti taia (Cut),

copia (Copy), lipi (Paste), shimba numele (Rename), si sterge (Delete) dosarele sau fisierele.

Windows XP te poate ajuta sa gasesti rapid un fisier sau dosar aflat in driver-ele computerului (pe hardiscul

computerului ( C:\ eventual si D:\ ) sau pe CD-ul care il pui tu in computer). Pentru o cautare rapida a unui

fisier sau a unui dosar:

1. Clic butonul Start. Va apare meniul Start.

2. Clic optiunea Search.

3. Se va deschide fereastra de dialog Search Results.

4. Alege o optiune (Files or Folder, Computers, People sau Internet - vezi imaginea de mai sus).

5. Tipareste in casutele respective criteriile tale de cautare. Pentru ajutor vezi tabelul de mai jos.

6. Clic Search. Rezultatele cautarii vor apare in partea dreapta (initial acest spatiu este gol).

Pentru a schimba data si/sau ora:

1. Clic butonul Start. Va apare meniul Start.

2. Dublu clic pe Control Panel.

3. Se deschide fereastra Control Panel in care cauti si faci clic pe icon-ul Date and Time.

4. In zona Date , alege ziua, luna si anul, alegand optiunile dorite.

5. Alege ora dorita.

Un shortcut pe desktop, reprezentat de obicei ca un icon, este un mic fisier care face trimitere la un program,

dosar sau fisier. Facand dublu clic pe icon-ul shortcut se va deschide obiectul pe care-l reprezinta. Icon-ulshortcut contine o mica sageata in partea stanga-jos. Icon-urile shortcut sunt ca niste indicatoare care te duc

direct la obiectul pe care-l reprezinta deci stergandu-le (delete) de pe desktop nu inseamna ca se va sterge si

obiectul reprezentat de acestea, ci doar acel indicator de pe desktop

Pentru a face un shortcut pentru un obiect aflat intr-un meniu:

1. Clic Start. Va apare meniul Start.

2. Localizeaza obiectul caruia vrei sa-I faci un shortcut. Daca se afla intr-un submeniu mergi acolo.

3. Clic si, tinand butonul mouse-ului apasat, misti mouse-ul cu obiectul respectiv la dreapta, pana ajungi

pe desktop. Acolo eliberezi butonul mouse-ului.Pentru a face un shortcut pentru obiecte aflate in Windows Explorer:

1. Deschide Windows Explorer (apasa simultan tasta Windows si E daca iti amintesti).

2. Micsoreaza fereastra Windows Explorer (astfel incat sa vezi desktop-ul).

3. Localizeaza in Windows Explorer obiectul caruia vrei sa-I faci un shortcut.

4. Clic buton dreapta si tinand apasat misti mouse-ul cu obiectul respectiv pe desktop. Va apare un meniu.

5. Clic Create Shortcuts Here.

O fereastra este o arie de pe desktop in interiorul careia programele pot lucra.

Daca ai cateva ferestre deschise in acelasi timp, fereastra de deasupre este fereastra activa. Tu poti lucra numaiin fereasta activa. Pentru a schimba fereastra activa, urmeaza una din caile de mai jos:

1. Clic oriunde pe fereastra care vrei sa o faci activa.


11/73

INFORMATIC APLICAT

11

2. Tinand apasata tasta ALT, apasa tasta Tab (de pe tastatura) pana ce selectezi fereastra dorita.

3. Toate ferestrele deschise sunt afisate pe taskbar. Faci clic pe butonul cu numele ferestrei ce vrei sa o

faci activa.

Meniurile iti ofera o cale sa trimiti comenzi computerului (sa-i spui ceea ce sa faca). Cand deschizi o

fereastra meniurile sunt listate de la stanga la dreapta sub bara de nume, in bara de meniu. Cand faci clic pe un

anumit meniu apare un meniu cu o lista de optiuni. Aici selectezi o optiune (o comanda) facand clic pe ea. Dacase deschid alte submeniuri mergi pana gasesti ce doresti. In cazul in care in lista mai sunt si alte optiuni care nu

sunt afisate, in partea de jos a listei este o sageata (un v suprapus) si facand clic pe ea, se vor afisa toate

optiunile din meniul respectiv. Cand faci clic pe o optiune iti poate apare o fereastra de dialog unde tu trebuie sa

dai eventual niste detalii pentru comanda ta.

Daca in dreptul anumitor optiuni vezi niste caractere inseamna ca apasand pe tastele caracterelor respective

in acelasi timp, poti da computerului comanda respectiva. Deci e un mod mai rapid de a lucra.

Comenzile Cut, Copy si Paste sunt comenzi aproape universale. Acestea sunt aproape in toate programele

care lucreaza pe computer si au aceleasi functii. Le poti folosi cand lucrezi cu discuri, programe, dosare, fisiere,

text,etc.

Cut (a taia): Cand folosesti Cut la ceva tu stergi acel ceva din locatia respectiva si pui in memoria

Clipboard. Aceasta informatie va sta in memoria Clipboard pana cand folosesti din nou comanda Cut sau

Copy. De fiecare data cand tu folosesti comanda Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia din Clipboard cu ceea

ce, cu o clipa mai inainte, tu ai folosit Cut sau Copy asupra ei. Tu poti sa Paste (lipesti) informatia din

Clipboard ori de cate ori doresti.

Copy (a copia):

Copy este similara cu Cut, doar ca originalul nu este sters ci ramane in continuare in locatia respectiva si in

acelasi timp aceeasi informatie este pusa in memoria Clipboard. Aceasta informatie va sta in memoria

Clipboard pana cand folosesti din nou comanda Cut sau Copy. De fiecare data cand tu folosesti comanda Cut

sau Copy tu inlocuiesti informatia din Clipboard cu ceea ce, cu o clipa mai inainte, tu ai folosit Cut sau Copy

asupra ei. Tu poti sa Paste (lipesti) informatia din Clipboard ori de cate ori doresti.

Paste (a lipi):

Tu poti pune informatia din Clipboard oriunde vrei tu. Folosind comanda Paste (se citeste peist)

informatia asupra careia tu ai folosit ultima data comanda Cut sau Copy se poate pune oriunde este pozitionat

cursorul.

Clipboard:

Clipboard este o memorie in care este stocata informatia asupra careia s-a folosit comanda Cut sau

Copy. De fiecare data cand executi Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia veche din Clipboard cu ceea ce, cu

o clipa in urma, tu ai executat Cut sau Copy. Poti folosi Paste de cate ori doresti. Informatia din clipboard se

pierde odata cu oprirea calculatorului.

Intotdeauna cand vezi trei puncte (...) in continuarea unei optiuni dintr-un meniu, inseamna ca selectand

optiunea respectiva se va deschide o fereastra de dialog. Tu folosesti aceasta fereastra sa trimiti comenzicomputerului. In general toate ferestrele de dialog au un buton Oksi unul Cancel (anuleaza).


12/73

INFORMATIC APLICAT

12

Campurile (Field) cu meniu drop-down (cade jos) au in partea dreapta un buton (cu o sageata in jos).

Cand faci clic pe acest buton iti va apare o lista de optiuni unde tu poti alege. In cazul in care nu sunt afisate

toate optiunile, va apare in partea dreapta, a acestui tip de meniu, o bara de derulare pe verticala. Derulezi in sus

sau in jos pana gasesti optiunea dorita si faci clic pe ea. Meniul se va inchide si optiunea aleasa de tine, ramane

vizibila in acest camp.

Windows XP precum si alte programe folosesc butoanele radio pentru a putea alege anumite optiuniin mod exclusiv, adica tu poti alege una dintre optiunile prezentate (ca la aparatele radio unde nu poti asculta pe

lungimi de unde scurte si in acelasi timp si pe lungimi de unde lungi). Butoanele radio sunt in general rotunde.

Pentru a selecta o optiune faci clic in interiorul cercului respectiv si iti apare un punct in cerc aratand care este

optiunea selectata.

Casutele Checkbox reprezinta o alta metoda de a selecta optiuni. In acest caz potem alege in acelasi timp

mai multe optiuni. Sunt reprezentate in general sub forma de un patratel gol. Daca faci clic in interiorul lui apare

acel semn v, eventual x aratand ca optiunea este selectata. Poti apasa din nou in patratel si optiunea nu mai este

selectata.


13/73

INFORMATIC APLICAT

13

CAPITOLUL II

Procesoare de texte: Microsoft Word

2.1Noiuni de tehnoredactarePrin tehnoredactare se nelege pregtirea tehnic i grafic a unui manuscris nainte de a

ncepe operaia de tiprire. Editoarele de texte permit, pe lng tehnoredactare, combinarea textului cu

imagini, stabilirea de antete i subsoluri, editarea de tabele, editarea de ecuaii, etc. Documentul

reprezint ansamblul de texte, imagini, grafice, etc, aparinnd aceleiai lucrri, deci cu legtur logic

ntre ele.

Tehnoredactarea se realizeaz pe trei nivele:

1. Nivelul document: se stabilesc caracteristici globale (formatul paginii, margini, antete i

subsoluri);

2. Nivelul paragraf:prin paragraf se nelege textul cuprins ntre dou -uri succesive.

La acest nivel se stabilesc caracteristicile paragrafului: indentri, deplasri spre interior, modul de

aliniere al paragrafului;

3. Nivelul caracter: se lucreaz asupra caracterelor din interiorul paragrafelor pentru obinerea

unor efecte: cuvinte cheie, citate, sublinieri, ngrori, nclinare, introducerea unor caractere speciale

(figuri, semne speciale) .

n etapa de tehnoredactare exist i operaii care nu se ncadreaz n nici una dincele trei nivele:

ncrcarea imaginilor, realizarea index-ului, a cuprinsului. Acestea se realizeaz, de obicei, dup

trecerea prin cele trei nivele.

n cursul tehnoredactrii trebuie avute n vedere elementele prin care se caracterizeaz o

poriune de text: font, stil de afiare, efecte speciale, indici, dimensiune caractere, spaiul dintre

caractere.

Un paragraf se caracterizeaz prin: aliniere, indentare (deplasare spre interior sau exterior) fa

de marginea paginii, coloanei, cadrului, alineatul (pozitiv sau negativ) deplasarea primei linii a

paragrafului spre interior sau exterior, spaiul dintre liniile paragrafului, spaiul de deasupra i de

dedesubtul paragrafului, caracteristici suplimentare (ncadrarea n chenar, umbrire, aranjarea, pe

coloane, etc).

Dup terminarea tehnoredactrii se fac corecturile pe document, apoi urmeaz etapa de tiprire.


14/73

INFORMATIC APLICAT

14

2.2Elementele ecranului Word.

Principalele elemente ale interfetei sunt:

Dintre toate bare le de lucru, bara standard i respectiv de formatare sunt cel mai des folosite:

Bara standard

Bara de formatare

New

Open

Close

Save

Print

PrintPreview

Spelling

Cut

Copy

Paste

Painter

Undo

RedoFormat

InsertHyperlink

WebToolbar

Tables& Borders

InsertTable

InsertExcelWorksheet

Columns

Drawing

DocumnetMap

Show/Hide

Zoom

OfficeAssistant

Stilul

Fontul

Marimeafontului

Bold

Italic

Subliniat

Superscript

Subscript

Aliniatstanga

Centru

Aliniatdreapta

Justify

Listanumerotata

Listanenumerotata

Descresteindent

Cresteindent

Borduraexterioara

Marcare

Culoarefont

Zona de lucru

Bara de meniu

Bara standard

Bara de formatare

Bara de desenareBara de stare


15/73


16/73

INFORMATIC APLICAT

16

2.3 Comenzi si operaii fundamentale

2.3.1 Introducerea textuluiTextul se introduce folosind tastatura. Tasta "Caps Lock" v permite s comutai ntre modurile

de scriere cu litere mici/mari. Tastele "Alt" si "Control" sunt folosite in combinatie cu o litera, de

obicei pentru a deschide un meniu, respectiv pentru a efectua o comanda (shortcut).Combinaia Alt+Shift (uneori Ctrl+Shift) v permite s comutai intre scrierea n englez i

scrierea cu litere romneti (sau o alta limb selectat n computer).

n scrierea cu litere romneti, acestea pot fi gasite pe tastatur, de obicei, astfel:

[ ] ; \

n scrierea cu litere romneti, simbolurile (, ), {, }, [, ], @, %, . , ; : z, y - i schimb

poziia pe tastatur.

Elementele principale ale unui text sunt: caracterul, cuvntul (orice ir de caractere delimitatde spaiu), rndul, paragraful (orice ir de caractere delimitat de dou apsri ale tastei "Enter") i

pagina.

Optiuni de setare

Inainte de a continua vei activa bara de stare, bara de derulare verticala, bara de derulare orizontala,

caracterele ce nu se tiparesc si lista cu ultimile documente deschise. Urmeaza urmatorii pasi:

1. Clic meniul Tools (=unelte).

2. Clic Options (=optiuni).

3. Clic fila View (=vedere).

4. In sectiunea Show (=arata), verifica daca sunt bifate (semnul v in interiorul patratelului din fata

fiecarei optiuni) Status Bar (=bara de stare), Horizontal Scroll Bar (bara de derulare

orizontala) si Vertical Scroll Bar (bara de derulare verticala).

5. Daca nu sunt bifate, pune cursorul in interiorul patratelului din fata fiecarei optiuni si faci clic.

(Daca faci clic in mod repetat semnul bifat va dispare si apoi apare din nou)

6. In sectiunea Formatting Marks (=caractere formatare), verifica sa fie bifata optiunea All

(=toate).

7. Daca nu este bifata aceasta optiune, faci clic in patratelul din fata pentru a o bifa (selecta).

8. Clic fila General.

9. Verifica sa fie bifata optiunea Recently Used File List (=lista ultimilor documente deschise).

Daca nu este bifata, faci clic in interiorul patratelului din fata, sa alegi aceasta optiune. In

dreapta verifica casuta Entries (=intrari) sa fie de minim 4 (cate documente sa arate in lista).

Nota: In cazul in care aceasta optiune apare scrisa in culoarea gri (scrisa mai sters) inseamna

ca nu se poate activa, deoarece este oprita in programul WindowsXP. Vezi in pagina


17/73

INFORMATIC APLICAT

17

WindowsXP cum se activeaza acolo lista cu ultimele fisiere deschise (acolo se face in general,

pentru toate programele). Apoi revenim in pagina noastra si folosind pasii de mai sus bifam

aceasta optiune pentru programul Word.

10.Verifica in casuta Measurement Units (= unitati de masura) sa fie Centimeters (= centimetri).

Daca nu, faci clic pe sageata de deschidere a meniului pull-down (= cade-jos) si clic

Centimeters .

11.Clic OKsi fereastra se va inchide.

2.3.2 Selectarea textului

Pentru a efectua o operatie asupra unui text, acesta trebuie nti selectat. Selectarea

textului se poate face cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului. Selectarea textului folosind tastatura se

face folosind aceleai combinaii de taste ca pentru deplasarea n document, dar innd apsat i tasta

SHIFT+sgei. De exemplu, combinaia SHIFT+HOME selecteaz textul de la poziia cursorului, pnla nceputul rndului.

Selectarea cu ajutorul mouse-ului se face urmand regulile de mai jos:

Pentru a selecta

Orice portiune de text Trageti mouse-ul peste text

Un grafic Clic pe grafic

O propoziie inei apsat CTRL, apoi facei clic oriunde n propoziie

Un bloc larg de text Faceti clic la inceputul textului de selectat, derulai pn la sfritul

seleciei, inei apasat tasta SHIFT i facei clic.

Operaii simple asupra textului selectat:

Comenzile Cut, Copy, iPaste.

Perechea de comenzi Cut-Paste are ca efect tierea textului selectat i inserarea lui n alt loc

din document. Perechea Copy-Paste funcioneaza analog, dar are ca efect copierea textului selectat i

inserarea lui n alt loc din document, cu pstratea textului selectat la locul iniial. Butoanelecorespunzatoare acestor comenzi se gasesc n bara de formatare i au shortcut-urile respectiv Ctrl-X,

Ctrl-C, Ctrl-V.

Comenzile Undo iRedo

Comanda Undo are rolul de a anula ultima operaie efectuat. Comanda Redo reface comanda

anterior anulat. Ele se pot aplica succesiv anulnd, respectiv refcand nu doar ultima comanda ci i

comenzi mai vechi.

Comenzile se gasesc fie in meniul Edit, fie in bara standard. Comenzile Bold,Italic, Underline


18/73

INFORMATIC APLICAT

18

Se pot aplica asupra unui text selectat n prealabil i apsarea butoanelor corespunzatoare din

bara de formatare sau se pot aplica asupra unui text ce urmeaz a fi introdus, caz n care se activeaz

(se apas) butoanele corespunzatoare nainte de nceperea scrierii. Efectul comenzilor ramne activ

pn la o nou apsare (pentru dezactivare) a acestor butoane.

2.3.3 Formatarea avansat a textuluiToate comenzile descrise mai jos se pot aplica fie asupra unui text selectat n prealabil, fie

asupra unui text care urmeaz a fi introdus:

Schimbarea fontului

Un set de caractere se numeste font, iar pentru a putea deosebi fonturile intre ele, acestea au

primit nume, de exemplu Times New Roman sau Arial, etc.

Mrimea caracterelorUnitatea folosit pentru a desemna mrimea unui caracter este punctul (point,prescurtat pt).

Aceast unitate nu aparine sistemului metric, dar se poate da o coresponden ntre aceast unitate de

msur si sistemul metric: un inch (1") = 2.54 cm = 72 pt.

Mrimea de scriere a unui text obisnuit este de 12 pt = 4.23 mm.

Stiluri de caracter

Stilul de character este definit de o combinatie de stiluri simple (bold, italic sau underline, un

font si o marime asociata, o culoare a textului, etc). Folosirea stilurilor de caracter este util atunci

cnd dorim s aplicm n mod repetat aceast combinaie. Efectuarea comenzii: Se apasa mica sageata

cu varful in jos din stanga zonei "Style" (Stil), iar din lista derulata se alege stilul dorit.

Liste numerotate i nenumerotate

Folosirea unei liste este util n cazurile n care se dorete efectuarea unei numerotri.

Pentru aceasta, se apas butonul corespunzator listei simple sau numerotate din bara de formatare.

Comanda este activ att timp ct este apasat butonul, i se deactiveaz la o nou apsare a acestuia.

Aranjarea textului in rand; comenzile Left, Center, Right, Justify

Comanda Left aliniaza textul in rand fa de marginea stng a rndului.

Comanda Center aliniaza textul fa de mijlocul rndului i este util n special n scrierea

titlurilor.

Comanda Right aliniaza textul fa de marginea dreapt a rndului i se folosete de obicei la

introducerea antetelor, datelor, semnaturilor, etc.

Comanda Justify se foloseste pentru alinierea simultan a textului, att fa de marginea din

stnga, ct i fa de cea din dreapta.


19/73

INFORMATIC APLICAT

19

2.3.4 Vizualizarea unui document

Un document poate fi vizualizat la diferite scri de mrime. Scara obinuit este de 100%,

indicat n bara standard, n casuta "Zoom". Aceast scar poate fi uor modificat n modul urmtor:

se face clic pe sgeata ataat acestei csue, apoi din lista derulat se alege procentul dorit. Alte trei

opiuni utile sunt :

a. opiunea "Page Width" prezint pagina n ntreaga sa lime pe ecran.

b. opiunea "Whole Page" prezint pe ecran ntreaga pagin,

c. opiunea "Two Pages" prezint pe ecran dou pagini simultan.

2.3.5 Operaii de intrare - ieireSalvarea unui document (Save)

Salvare a unui document const n depozitarea acestuia pe un mediu (de regul un mediu

magnetic -discheta, disc hard, etc) astfel nct s poat fi regsit, modificat, tiprit, etc, la o dat

ulterioar datei crerii. Comanda respectiv poate fi gsita n meniul File, sau n bara standard. La

apelarea ei se deschide o fereastr de dialog cu utilizatorul, pentru a-i permite acestuia s specifice

parametrii salvrii: numele fiierului, calea (litera unitatii de disc i directorul unde este stocat), tipul

documentului. Fereastra are urmatorul aspect:

La sfrit se apas butonul "Save" i se incheie operaiunea.Aceast procedur nu se repet la fiecare salvare a documentului. Calculatorul are nevoie de

datele anterioare doar la prima salvare, ele ramnnd implicite pentru urmatoarele salvri. Dac se

Calea unde se salveaza

Numeledocumentului

Tipuldocumentului


20/73

INFORMATIC APLICAT

20

doreste salvarea documentului cu unul dintre parametrii anteriori modificai (ex: salvarea sub alt nume

sau n alt director) se folosete comanda "Save As" din meniul File.

Deschiderea unui document existent (Open)

Dac se dorete ncrcarea pentru lucru a unui document salvat anterior pe disc, se folosete

comanda Open din meniul File. Se pot deschide mai multe documente deodat, dar doar unul este

documentul curent. Documentele deschise pot fi gasite pe bara cea mai de jos.

Inchiderea unui document (Close)

Apelarea comenzii Close din meniul File provoac nchiderea documentului. Dac acesta nu a fost n

prealabil salvat, naintea nchiderii apare o fereastr care interogheaz utilizatorul n acest sens. Se

apas butonul corespunztor efectului dorit. Apsarea butonului "Cancel" determina anularea comenzii

Close i ntoarcerea n document.

Creearea unui nou document (New)

Creearea unui nou document se realizeaza cu comanda New din meniul File. Apare o fereastra

din care se poate alege tipul documentului ce se doreste creat. Tipurile de documente ce pot fi create

sunt: General, Scrisori si faxuri, Memo, Legal Pleadings, Publicatii, Alte documente, Pagini Web, etc.

Tiparirea unui document

Tiparirea unui document reprezint punctul final n elaborarea unui document. Comanda propriu-zis de tiprire este precedat de o serie de comenzi care au ca scop pregatire documentului

pentru tiparire in condiii optime. Aceste comenzi sunt previzualizarea lui (Print Preview),

modificarea marginilor paginii, a distanei dintre rnduri, etc.Tiparirea propriu-zis se apeleaza cu

Numele imprimantei Parametriiimprimantei

Optiunile detiparire

Domeniulpaginilortiparite

Numarulde copii

Toate paginilecele pare sauimpare


21/73

INFORMATIC APLICAT

21

comanda Print din acelasi meniu File sau din bara standard. Ea deschide urmatoarea fereastra de

dialog cu utilizatorul. Aceste comenzi se aplica la fel, la multe programe, dar pentru a fi sigur verifica

eventual inainte de a le folosi.

Icon Tastatura Cale Meniu Descriere Comanda

Ctrl-n File > New Creaza un nou.

Ctrl-o File > Open Deschide un fisier existent.

Ctrl-s File > Save Salveaza modificarile facute la fisierul

curent.

Ctrl-p File > Print Tipareste (la imprimanta) fisierul

curent.

Ctrl-f Edit > Find Gaseste textul dorit in documentul

curent.

Ctrl-x Edit > Cut Cut (sterge si pune in Clipboard)

selectia curenta.

Ctrl-v Edit > Paste Paste (pune) informatia din Clipboard

in documentul curent in locul unde este

pozitionat cursorul.

Ctrl-c Edit > Copy Copy (copie) selectia curenta in

Clipboard.

Ctrl-z Edit > Undo Anuleaza ultima comanda data.

Programul va fi ca inaintea executiei

ultimei comenzi.

Ctrl-y Edit > Redo Reface. Anuleaza ultima comanda

Undo

Format > Font Aplica un model de font pentru selectia

curenta.

Format > Font Aplica o marime de font pentru selectia

curenta.


22/73

INFORMATIC APLICAT

22

Ctrl-b Format > Font Face Bold selectia curenta.

Ctrl-i Format > Font FaceItalic selectia curenta.

Ctrl-u Format > Font Subliniaza selectia curenta.

Ctrl-l Aliniaza la stanga selectia curenta.

Ctrl-r Aliniaza la dreapta selectia curenta.

Ctrl-e Aliniaza la centru selectia curenta.

Ctrl-j Face Justify pentru selectia curenta.

2.4 Formatarea textului

2.4.1 Formatarea caracterelorDac alegeti comanda Font din meniul Format, fereastra care apare conine trei seciuni: Font,

Character Spacing, Animations.

Seciunea Font-Font

Sectiunea Font conine zonele: Font, Font Style, Size, Underline, Color,Effects. Primele trei

zone ale ferestrei v permit schimbarea fontului, a stilului si a marimii, asemanator cu barele de stare.

n plus, putei s:

alegei modul de subliniere a cuvintelor: subliniat simplu, subliniat doar cuvintele, sublinierea cu

linie dubla sau intrerupta

stabiliti culoarea textului (zona Color);

aplicati diverse efecte, etc.

Sectiunea Font-Character Spacing

Alegei acum zona Character Spacing, a aceleiasi ferestre. De aici putei s:

alegei spaierea cuvintelor, folosind opiunile:Normal, Expanded, Condensed;

alegei poziia literelor n rnd, cu ajutorul opiunilor Normal, Raised (urcat) sau Lowered

(coborat), etc.


23/73

INFORMATIC APLICAT

23

2.4.2 Formatarea paragrafelor

Spaierea liniilor unui paragraf

Spaierea liniilor determin cantitatea de spaiu dintre liniile de text. n mod implicit, Word

folosete spaierea single. Spaierea aleas va afecta ntreg textul selectat, sau doar paragraful ce

contine cursorul. Iata in continuare opiunile de spaiere:Single Este spaierea pentru fiecare linie care se potriveste celui mai mare font din

linie, plus o cantitate mic de spaiu ce depinde de fontul utilizat.

1.5 linii Este o spatiere de 1 i jumtate din spaierea pentru single.

Double (dublu) spaierea va fi dubl pentru fiecare linie fa de cazul Single

Multiple Spaierea liniilor este incrementat sau decrementat cu un procent specificat de

utilizator. De exemplu, stabilirea unui coeficient de 1.2 inseamna o crestere a

spaierii cu 20%, iar un coeficient de 0.8 inseamna o descretere a spatierii cu20%.

At Stabileste cantitatea de spaiere aleasa. Aceasta optiune este valabila doar pentru

opiunile At least, Exactly sau Multiple .

Dac o linie conine un caracter mai mare, grafic sau formula, Word-ul mrete spaierea

pentru acea linie. Pentru a avea toate liniile egal spaiate, selectai Exactly in zona Line spacing si

apoi in zona At alegei acea spaiere care este destul de mare pentru a se potrivi cu cel mai larg

caracter sau grafic din linie. In cazul in care caracterul tot mai apare tiat, selectai o valoare mai mare.

Spaierea unui paragraf

Dac se dorete spaierea unui paragraf (sau a mai multor paragrafe, n

prealabil selectate) se deschide fereastra de dialog Paragraph a meniului

Format i se alege seciunea "Indents and Spacing". Pentru a aduga spaiu

nainte sau dup un paragraf, se introduce spaierea dorit n zonele Before i

After.

Indentarea unui paragraf

Exista trei moduri de a indenta un paragraf, descrise in figura urmatoare:

- Text cu indent al primei linii

- Text cu indent neagtiv: puteti micsora indentul sau introduce o valoare negativa in zona By a cutiei

de dialog Paragraph (meniul Format).

- Text cu paragraf "hanging" (atarnat). Indentul "atarnat" se foloseste frecvent pentru referintebibliografice, definitii, liste, etc.

Indentarea se stabilete deschiznd cutia de dialog Paragraph a meniului Format.


24/73

INFORMATIC APLICAT

24

First Line Indent

Hanging Indent

Left Indent

Un alt mod mai simplu i rapid de a indenta un

paragraf este prin folosirea liniarului. Daca el nu este vizibil,

se pune in pagin deschizand meniul View i alegnd

opiunea Ruler. Apoi se localizeaza n partea din stnga a

liniarului markerii de indent. Folosirea markerilor este foarte

simpl: se prinde cu mouse-ul de markerul respectiv, i se

trage la stanga sau la dreapta, n funcie de tipul paragrafului

dorit i de lungimea indent-ului. Un indent odat stabilit, el

poate fi modificat n cutia de dialog Paragraph a meniului Format. Un paragraf poate fi indentat i la

dreapta, prin folosirea markerului din partea dreapta a liniarului.

Controlul "ruperii" unui paragraf

Dac dorim ca un paragraf s nu se rup n dou pri la inceputul unei noi pagini, avem cateva

optiuni posibile in cutia de dialog Paragraph a meniului Format, sectiunea "Line and Page Breaks".

Aceste optiuni sunt:

Widow/Orphan control - previne Word de la a lasa ultima linie a unui paragraf la inceputul paginii

urmatoare (Widow - Vaduva) sau ca prima linie a unui paragraf sa inceapa in ultima linie a unei

pagini (Orphan - Orfan).

Keep lines together - previne un nceput de pagina in mijlocul unui paragraf.

Keep with next - previne un inceput de pagina intre paragraful selectat si cel urmator.

Page break before - insereaza fortat o pagina inaintea paragrafului selectat.

Chenarul i umbra unui paragraf

Dac utilizatorul dorete s marcheze ntr-un mod mai deosebit o anumit poriune de text, (de

ex. o definiie) poate apela la opiunile de adugare de chenar sau umbra unui text. Pentru aceasta se

deschide cutia de dialog Borders and Shading a meniului Format. Aceasta fereastra contine trei

sectiuni: Borders, Page Border si Shading.

Seciunea Borders

Principalele zone ale acestei ferestre sunt: Setting (stabilete tipul bordurii), Style (stabilete tipul

liniei), Color (stabilete culoarea), Width (stabilete grosimea liniei).

Seciunea Page

Aceast fereastr are aproape aceleai zone ca i sectiunea precedent, dar chenarul se aplic paginii

intregi.

Seciunea Shading

De aici se poate alege un model i o culoare de umplere (umbrire) a chenarului respectiv.


25/73

INFORMATIC APLICAT

25

2.4.3 Formatarea paginii

Modificarea marginilor

Deschidei fereastra de dialog Page Setup din meniul File. Modificarea marginilor se face

alegnd seciunea Margins i introducnd n zonele Top, Bottom, Left, Right, valorile dorite pentru

marginea de sus, jos, stanga respectiv dreapta a paginii. Unitile de msur implicite sunt in inch (1inch=2.54 cm). In zona From edge se alege distana fa de marginea paginii la care dorim s apar

eventualele antete, respectiv note de subsol. Domeniul de aplicare a modificrii respective se poate

alege din zona Apply to: ntregului document, seciunii (paginii) considerate sau doar de la punctul n

care se afl cursorul n continuare.

Modificarea dimensiunii paginilor

Dimensiunea paginii se alege din sectiunea Paper Size a ferestrei de dialog Page Setup. Se

deschide lista din zona Paper size i se alege una din marimile predefinite:A4, A5, Letter, Legal, etc.

De asemenea, se poate da o dimensiune stabilit de utilizator, alegnd optiunea Custom Size. In zonele

Width (latime) si Height (inaltime) se trec dimensiunile paginii. O alta optiune utila este orientarea

paginii, tip Portrait (portret), cu dimensiunea maxima orientata vertical, sau Landscape (peisaj), cu

dimensiunea maxim a paginii orientat orizontal.

2.5Lucrul cu tabele

2.5.1. Crearea unui tabel

Un tabel poate fi creat n trei moduri

diferite, n funcie de complexitatea sa.

Crearea unui tabel simplu

Se apasa butonul Insert table din bara standard i

se trage mouse-ul peste zona aprut n funcie dedimensiunea tabelului.

Crearea unui tabel din meniu.

Se apeleaz ferestrei de dialog Insert Table din

meniul Table. n zonele respective se introduce

numrul de coloane i de linii din care dorim s fie

constituit tabelul. Opiunea Auto din zona

Column width face ca tabelul s aib coloane

egale ntre marginile paginii.

Crearea unui tabel complex


26/73

INFORMATIC APLICAT

26

Se apasa butonul Tables and Borders din bara standard si apare bara de lucru cu acelasi nume, bara

dedicata lucrului cu tabele i chenare.

Aceeai bar poate fi apelat din meniul View - ToolbarsSe alege instrumentul creion - Draw Table

si se pozitioneaza in pagina in locul unde se doreste aparitia tabelului, apoi se trage mouse-ul in

pagina. Cu ajutorul acestui instrument se pot trasa tabele complexe, cu celule inegale sau taiate in

doua, etc. Daca se dorete stergerea unei linii se activeaz instrumentul alaturat - Eraser.

Deplasarea prin tabel i operaii de selecie n tabel se pot face cu ajutorul mouse-ului sau cu

ajutorul tastaturii.

Crearea unui tabel, folosind meniul:

1. Alege Table > Insert > Table (=tabel). Se va deschide o fereastra de dialog.

2. Pune 4 in casuta Number of columns (=nr. de coloane)

3. Pune 5 in casuta Number of Rows (=nr. de randuri)

4. Selecteaza Auto in casuta Column width (=latimea coloanei). Alegand optiunea Auto, Word

va determina automat latimea coloanei. De asemeni, tu poti pune o valoare a latimii pe care o

doresti.

5. Clic OK. Tabelul tau ar trebui sa arate astfel:

Crearea unui tabel, folosind bara de unelte:

1. Clic icon ul InsertTable (=introduce tabel) din bara de unelte

2. Selecteaza nr. de coloane pe vericala si orizontala pe care le doresti

3. Apasa Enter sau faci clic pentru a crea tabelul.


27/73

INFORMATIC APLICAT

27

Folosind tasta Tab ne putem misca de la o celula la alta, de la stanga la dreapta. Daca apasam tasta

Shift+Tab ne miscam de la dreapta la stanga in celule. Exemplu:

1. Clic in prima celula din stanga-sus.

2. Apasa tasta Tab de 9 ori. Cursorul se muta de 9 ori.

3. Apasa Shift+Tab de 6 ori. Cursorul se misca inapoi 6 celule.

Nota: Tu te poti muta intr-o celula daca faci clic in celula respectiva. Deasemeni te poti muta

in alte celule folosind tastele sageti.

Introducerea textului intr-un tabel

Pentru a intruduce text intr-un tabel doar faci clic in celula si apoi tiparesti textul dorit, apoi te muti in

alta celula si incepi sa tiparesti acolo, etc.

Creaza un tabel si apoi introdu text astfel rezultatul sa fie ca acest tabel.

2.5.2 Modificarea unui tabel

I. Adaugarea de linii sau coloane

1. Selectati linia deasupra careia dorii s inserai o nou linie sau coloan n stnga creia dorii

s introducei noua coloan. Dac dorii s introducei mai multe linii sau coloane, selectai tot

attea linii, respectiv coloane, cte dorii s inserai.

2. Alegeti comanda Insert Rows sau Insert Columns din meniul Table.

II. Modificarea limii unei coloane (sau inlimii unei linii)1. Selectati coloanele (sau liniile) ale carei latimi (nlimi) dorii sa le ajustati

2. Din meniul Table alegeti Table properties din care a legei Cell Height sau Width

III. Ruperea unui tabel in doua tabele

1. Faceti clic in linia care doriti sa fie prima linie a celui de-al doilea tabel

2. Din meniul Table, alegeti comanda Split Table.

IV. Spargerea unei celule in mai multe celule

1.

Selectati celula sau celulele ce doriti sa le spargeti2. Din meniul Table alegeti comanda Split Cells

3. Alegeti modul de rupere: in linii sau coloane si numarul de linii sau coloane in care doriti sa

rupeti celula respectiva.

Adaugarea unui rand de celule in interiorul tabelului

Pune cursorul oriunde in tabel - Alege Table > Insert > Rows Above (rand deasupra)


28/73

INFORMATIC APLICAT

28

Schimbarea latimii coloanei

Vei selecta intregul tabel si vei modifica latimea coloanelor:

1. Clic oriunde in tabel

2. Alege Table > Select > Table. Tabelul este selectat.

3. Alege Table > Table Properties (=proprietatile tabelului)

4. Alege fila Column

5. Scrie 3 cm in casuta Preferred width (=latimea preferata). Word va pune toate coloanele sa

aiba latimea de 3 cm.

6. Clic OK.

Nota: In cazul in care textul are mai multe cuvinte intr-o celula, si nu incape pe lungime in celula,

atunci textul se va scrie in mai multe randuri in celula.

Daca, punem latimea unei coloane sa fie mai mica decat lungimea unui singur cuvant din celula,

atunci Word va modifica latimea coloanei respective astfel sa fie egala cu lungimea celui mai lung

cuvant din coloana de celule respective.

Pentru a modifica latimea unei singure coloane:

1. Clic oriunde in coloana

2. Alege Table > Select > Column. Coloana este selectata.

3. Alege Table > Table Properties (=proprietatile tabelului)

4. Alege fila Column

5. Scrie valoarea dorita in casuta Preferred width (=latimea preferata).6. Clic OK.

Modificarea latimii coloanei folosind indicatorul latime

Tu poti modifica latimea unei coloane punand cursorul pe linia ce separa doua coloane. Cand esti exact

deasupra acelei linii cursorul se transforma in indicator de latime. Dupa ce apare acest indicator faci

clic si tinand apasat in jos misti mouse-ul in directia dorita (stanga sau dreapta). Latimea coloanei se

va modifica.

Tabele - adaugarea unei noi coloaneAdaugarea unei noi coloane la tabel

Pentru a adauga o noua coloana intre 2 coloane ale tabelului:

1. Pune cursorul oriunde in coloana

2. Alege Table > Insert > Columns to the Left (=adauga coloana la stanga). Va apare o noua

coloana care o completezi cu cu urmatoarele date.


29/73

INFORMATIC APLICAT

29

2.5.3 Formatarea unui tabel

I. Formatarea automat a unui tabel

1. Facei clic n tabel

2. Din meniul Table alegei comanda Table AutoFormat.

3. Alegei formatul dorit din cutia Formats.

II. Schimbarea orientrii unui text n tabel

1. Selectai (faceti clic) n celula care conine textul

2. Din meniul Format alegei comanda Text Direction

3. Facei clic pe tipul de orientare dorit.

III. Adugarea unui chenar la tabel

1. Pentru a adauga chenar unui tabel sau doar la anumite celule, selectai-le.

2. Deschideti fereastra Borders and Shading din meniul Format i alegei seciunea Borders.3. Selectai opiunile dorite i apsai butonul OK.

IV Prevenirea ruperii unei linii la sfrit de pagina

1. Selectai ntregul tabel sau doar coloanele ce doriti sa le aliniati

2. Din meniul Table alegei comanda Table properties

3. Decuplati optiunea Allow row to break across pages.

V Sumarea unei linii sau coloane de numere

1.

Faceti clic in celula in care dorii sa apar rezultatul sumei2. Din meniul Table alegeti Formula

3. Word propune =SUM(ABOVE). Faceti OK daca formula este corect, altfel, alegei formula

dorit din casua Paste function

2.5.4 Convertirea unui text in tabel

Poti converti un text in tabel, cu conditia sa existe un delimitator precum virgula, apasarea tastei

Enter (face un nou paragraf) sau apasarea tastei Tab. In exemplul de mai jos folosesti un text care are

virgula ca delimitator:1. Scrie urmatoarele:

Tara, Continent, Masina

Japonia, Asia, Toyota

Franta, Europa, Citroen

Coreea, Asia, Hunday

Italia, Europa, Fiat

2. Selecteaza textul

3. Alege Table > Convert > Text to Table (=text in tabel)

4. Tipareste 3 in casuta Number of columns (=nr. de coloane)


30/73

INFORMATIC APLICAT

30

5. Alege optiunea Auto in casuta Column width (=latimea coloanei)

6. Alege optiunea Commas (=virgula) in zona Separate Text At (=separare text la)

7. Clic OK.

2.5.5 Despartirea unui tabel

Despartirea unui tabel in doua tabele se face astfel:

1. Pune cursorul oriunde pe un rand din interiorul tabelului (ex. Pune in celula Franta)

2. Alege Table > Split Table. Acum ai doua tabele.

2.5.6 Table AutoFormat

Poti folosi Table AutoFormat sa aplici margini (border), culoare de fond, efecte speciale, etc. Cand

se deschide fereastra de dialog AutoFormat tu poti alege un model de tabel pe care Word il are (vezi

ca are o lista lunga la dispozitie) si in partea de jos a ferestrei vezi cum arata tabelul respectiv. In zona

Apply special format to alegi ce vrei pentru a face schimbari la modelele de tabeluri existente.

Aplicarea AutoFormat la tabelul tau:

1. Clic oriunde in tabel

2. Alege Table> Table AutoFormat

3. Clic optiunea Table Clasic2 in casuta Table Styles (=modeluri de tabele)

4. In zona de jos la Aplly special Formats to (=aplica formate speciale), clic in patratelul din fata

optiunii Last Row (=ultimul rand) si Last Column (=ultima coloana) astfel incat sa nu fiebifate.

5. Clic Apply.

2.6. Meniul Insert

2.6.1 Inserarea unui final de paginaSe numeste "Page Break" punctul in care se termina o pagina si incepe alta. In momentul in

care o pagina este umpluta, Word insereaza automat un PB (Page Break). Dac dorim s terminm o

pagin ntr-un anumit punct, putem insera forat un PB, numit si "hard" PB, procednd n felul

urmtor:

1. Pozitionam cursorul in punctul unde dorim sa inceapa noua pagina

2. Din meniul Insert, alegem Break

3. Facem clic pe Page break.


31/73


32/73

INFORMATIC APLICAT

32

2.6.4 Inserareasimbolurilor

Pentru a insera un simbol se procedeaza in modul urmator:

1. Din meniul Insert alegeti comanda Symbol;

2. In fereastra aparuta, alegeti sectiunea Symbol;

3.

Deschideti lista derulanta Font si alegeti fontul dorit. Aceste fonturi nu sunt fonturi in sensulintalnit pana acum, ci sunt simboluri impartite in grupe diverse;

4. Selectati simbolul dorit din grupul ales de simboluri si apasati butonul Insert;

5. Pentru eventuala marire a caracterului, selectati- l si schimbati- i dimensiunea.

2.6.5 Inserarea notelor de picior si de sfarsit de documentO nota de picior este o nota (explicatie) care poate aparea in josul paginii, atasata unui numar.

Inserarea unei note de picior se face alegand

comanda Reference -Footnote din meniulInsert. Se deschide urmatoarea fereastra:

De aici se alege tipul de nota dorita: de picior

(Footnote) sau de sfarsit de document

(Endnote), cat si tipul numerotarii: automata sau

utilizator. Apasarea butonului Options

deschide fereastra Note Options, de unde se pot

stabili urmatoarele: Pozitia notei in pagina sau in document

Formatul numerelor

Numarul de start

Tipul de numerotare: continua, cu repornirea numerotarii la fiecare pagina sau la fiecare sectiune.

2.6.6. Inserarea imaginilor intr-un documentPentru a insera o imagine de un tip sau altul, alegeti

comanda Picture din meniul Insert. La alegerea comenzii

se va deschide un submeniu ce contine diverse comenzi, in

Insereaza numarde pagina

Insereaza numarul

de pagini

Formateaza

nr. depagina

Insereazadata

Insereaza

ora

Formateaza

pagina

Arata/ascunde

textul documentului

Comuta intre

Header/Footer

Arataprecedentul

Arata

urmatorul


33/73

INFORMATIC APLICAT

33

functie de tipul imaginii si de modul de introducere a acesteia. Aceste comenzi sunt:

Clip Art vine cu imagini de tip Clipart gata create si pregatite pentru a fi introduse in

document.

From File deschide o fereastra de dialog prin care utilizatorul poate cauta pe hard-disc-ul

calculatorului un fisier imagine de un anumit tip. Imaginea respectiva este apoi inserata in

Documentul curent.

Autoshapes deschide o bara de lucru din care utilizatorul isi poate alege o serie de elemente

grafice s imple, gata create. Iata ca exemplu cateva asemenea elemente:

WordArtpermite utilizatorului sa creeze efecte de caracter speciale.

Optiunea From Scanner permite inserarea unei imagini in Document direct de la scanner, cu

conditia ca acest periferic sa fi fost in prealabil inserat.

Chart permite introducerea in Document a unui grafic creat cu programul Microsoft Excel.

2.6.7 Inserarea unei zone de text in DocumentInserarea unei zone de text se face cu comanda Text Box din meniul Insert. Se creeaza cu

ajutorul cursorului o zona dreptunghiulara in care se poate introduce un textoarecare. Aceasta comanda

poate fi folosita in cazul in care se doreste introducerea unui text intr-o cutie pentru a-l marca intr-un

mod deosebit, ca de exemplu rotirea.

2.6.8 Inserarea unui document in alt document

Uneori este necesara concatenarea (lipirea) a doua sau mai multe documente intr-unul singur.

Aceasta operatie se realizeaza co ajutorul comenzii Insert - File. Se deschide o fereastra de dialog in

care utilizatorul cauta fisierul ce doreste sa-l insereze in documentul curent. Documentul cutat va fi

inserat n punctul n care se afl cursorul n momentul efecturii operaiei.

2.6.9 Inserarea unei hiperlegaturi i a unui semn de carte

Pentru a intelege ce este o legatura (hiperlink), respectiv un semn de carte (bookmark),trebuie sa lum n discutie un concept nrudit, i anume cel de hipertext. Hipertextul se mai numeste

i text cu legturi (noiune foarte cunoscut pentru cine a navigat prin Internet), deoarece acesta este

modul n care este organizat informaia n Internet. Contrar modului de citire a unui text obinuit, de

la inceput la sfarit, hipertextul este un text organizat neliniar, n care cititorul poate sri cu uurin de

la o seciune la alta a documentului, folosindu-se n acest scop de semne de carte i de hiperlegturi.

Un semn de carte se foloseste pentru a marca un cuvnt, paragraf, etc, iar o hiperleagtura se

foloseste pentru a sri dintr-un punct dat al documentului la acea legtura. Legaturile pot fi fcute ctrepri ale aceluiai document, dar i ctre alte fiiere. Textul marcat ca legatura are alta culoare fata de


34/73

INFORMATIC APLICAT

34

restul textului, iar dupa folosirea unei legaturi aceasta ii schimba din nou culoarea pentru a arata

faptul ca a fost folosit.

Inserarea unui semn de carte :

1. Pozitionati cursorul in locul unde doriti sa fie semnul de carte

2. Din meniul Insert alegeti comanda Bookmark

3. In zona Bookmark name dati un nume ancorei, apoi apasati butonul Add

Inserarea unei hiperlegaturi:

1. Selectati textul ce doriti sa fie marcat ca i legatura

2. Din meniul Insert alegeti comanda Hyperlink

3. In zona Link to file or URL introduceti numele fiierului la care doriti s se fac saltul

4. In zona Named location in file introduceti numele ancorei unde doriti s se faca saltul in

cadrul fisierului specificat la punctul trei. Dac nu s-a specificat nici un fisier, saltul se face in

cadrul documentului curent.

2.7 Lucrul pe coloane

n unele documente (ex: ziare,

reviste) este necesara formatarea textului

pe doua sau mai multe coloane. Pentru a

realiza aceasta, se alege comanda

Columns din meniul Format, urmata

de deschiderea urmatoarei ferestre:

Stabilirea numarului de coloane

Primul parametru care trebuie stabilit este

numrul de coloane pe care dorim s

scriem textul. In acest scop se

incrementeaza numarul de coloane din

dreapta zonei Number of columns. In

zona Presets avem predefinite una, doua

sau trei coloane, iar optiunile Left respectiv Right ofera aranjamentul in care coloana din stanga,

respectiv dreapta este mai ingusta decat cealalta.

Alegerea domeniului de formatare

Formatarea textului sub forma de coloane se poate aplica intregului document sau doar din punctulunde se afla cursorul inainte. Alegerea uneia sau alteia dintre optiuni se face in casuta din partea

stanga-jos a ferestrei, in zona Apply to:. Daca se alege Whole document (intregul document), tot


35/73

INFORMATIC APLICAT

35

textul este reformatat i impartit pe atatea coloane cate au fost alese la punctul anterior. In cazul al

doilea, este impartit pe coloane textul aflat de la cursor in jos. O coloana este umpluta pana cand se

ajunge la sfarsit de pagina, apoi se incepe cealalta coloana. Daca se doreste trecerea fortata la o noua

coloana, se alege comanda Breakdin meniul Insert i apoi optiunea Column break. Cursorul va trece

pe coloana urmatoare. Optiunea Line between face ca intre coloane sa fie trasa o linie, pentru a face

vizibila separatia lor.

Fixarea limii coloanelor i a spaiului dintre ele

n zona Width and Spacing se poate stabili pentru fiecare coloan limea sa i spaierea ntre

coloane. Opiune Equal column width face toate coloanele egale ntre ele.

2.8 Lucrul cu documente lungi

Documentele lungi au deseori o mprire pe capitole, seciuni cu formatare diferit, trimiteri

bibliografice, note de subsol, un cuprins, o bibliografie, un sumar al figurilor, etc.

2.8.1 Crearea cuprinsuluiPentru a crea un

cuprins, aplicai stilurile

heading (din meniul Format

Styles and Formatting)

titlurilor pe care dorii s le

includei n cuprins. Odat

aplicate stilurile, Word-ul le

va cuta prin ntregul

document, le va sorta dup

nivelul heading-ului,

introducnd referinele la

numarul de pagin i va afia

cuprinsul.

Pentru a crea un cuprins:

1. Aplicati stilurile dorite la

titlurile pe care vrei s le prindei n cuprins;

2. Pozitionai cursorul n locul unde dorii s apar cuprinsul;

3. Din meniul Insert alegei Reference - Index and Tables i apoi seciunea Table of Contents

4. Pentru a folosi unul dintre formatele prestabilite, alegei unul din zona Formats.


36/73

INFORMATIC APLICAT

36

Pentru a aduce la zi un cuprins, pozitionati cursorul in zona indexului sau cuprinsului i apasati F9.

2.8.2 Crearea unui indexUn index este o list a cuvintelor sau frazelor discutate ntr-un document, impreuna cu paginile

unde apar. Pentru a crea un index, intai trebuie sa marcam intrarile indecilor cuvinte, fraze,

simboluri n document. Word-ul va colecta toate intrile, le sorteaz n ordine alfabetic, introducepaginile unde apar, elimin duplicatele care apar pe aceeai pagin apoi afieaz indexul.

Pentru creearea unui index

Marcai intrrile indecilor n document (aa cum se specific n seciunea anterioar)

1. Selectai textul pe care dorii s-l folositi ca o intrare in index

2. Apasati ALT+SHIFT+X

3. Pentru a crea o intrare principala, introduceti sau editati textul din cutia Main

entry. Pentru a crea o subintrare, introduceti textul in cutia Subentry.4. Pentru a marca intrarea n index, apsai butonul Mark. Butonul Mark All se

folosete dac dorim s marcm toate apariiile textului respectiv n document.

5. Pentru a marca alte intrari adiionale, selectai textul, faceti clic in cutia de

dialog Mark Index Entry i repetati pasii 3 i 4.

Pozitionati cursorul in zona unde doriti sa apara indexul final

Din meniul Insert alegeti Reference + Index and Tables apoi seciunea Index.

Puteti alege unul din formatele prestabilite in zona Formats.


37/73

INFORMATIC APLICAT

37

Pentru a aduce la zi un index , pozitionati cursorul in zona indexului sau cuprinsului i apasati F9.

2.8.3 Creearea bibliografiei

Pentru a crea o bibliografie, nti trebuie marcate citatele n document. Dup ce toate citatele sunt

marcate, Word-ul le cau, le organizeaz n categorii, introduce numrul paginii unde apar i afieaz

bibliografia.

Marcarea citatelor

Atunci cand marcam citatele,

intai trebuie sa specificam citatul

lung utilizat in document (de

exemplu: nume autor, carte,

editura, an apariie, numrul

paginilor utilizate), apoi Word vacuta prin document i va marca

fiecare apariie a acestui citat,

inclusiv versiunea sa scurt.

Pentru acesta, procedai astfel:

1. Selectai primul citat lung al documentului;

2. Apasai ALT+SHIFT+I;

In cutia Selected text editati citatul lung asa cum doriti sa apar in bibliografie;3. In cutia Category alegeti categoria in care se incadreaza citatul

4. In cutia Short citation editati textul astfel nct s se potriveasc cu citatul scurt dup care

dorii s caute Word prin document

5. Pentru a marca un singur citat, apsai Mark. Pentru a marca toate citatele lungi i scurte care

se potrivesc cu cele listate n cutia Mark Citation, apsai Mark All.

6. Pentru a gsi urmtorul citat in document, apsai Next Citation.

Dac mai tarziu adaugai alte citate documentului, putei marca citatele suplimentare selectnd citatuloriginal lung, apsnd ALT+SHIFT+I, apoi apsnd Mark All.

Crearea listei bibliografice

1. Marcai citatele in document;

2. Poziionai cursorul n punctul n care trebuie s apar lista bibliografic;

3. Din meniul Insert alegei Referene - Index and Tables i apoi seciunea Table of

Authorities;

4. In cutia Category alegeti categoria de note care trebuie incluse n lista bibliografic. Pentru a

include toate categoriile, apasati All.


38/73

INFORMATIC APLICAT

38

2.8.4 Crearea unui cuprins al desenelorIn cazul in care documentul conine multe desene, grafice sau ecuaii, poate fi util un cuprins al

acestora. Pentru a-l crea, figurile trebuie inti etichetate folosind comanda Caption din meniul Insert.

La crearea unei liste a figurilor, Word cauta etichetele, le sorteaz dup numr, le adaug numarul

paginii pe care apar i apoi listeaz cuprinsul.

Pentru a crea un cuprins al figurilor:

1. Etichetai figurile din document folosind comanda Caption din meniul Insert.

2. Pozitionai cursorul n punctul unde dorii s inserai lista figurilor.

3. Din meniul Insert alegeti Index and Tables i apoi sectiunea Table of Figures.

4. In zona Caption label, alegeti tipul de eticheta ce doriti sa apara in cuprins (ecuaie, figur, tabel).

2.9 Spell Checker

Pentru a corecta un document mai intai trebuie sa alegem limba in care sa-l corectam. Se poate

intampla ca limba curenta de corectat sa fie alta decat cea in care a fost documentul. Pentru a alege

limba corecta, din meniul Tools se alege comanda Language Set Language. Din fereastra aparuta

se defileaza pana la gasirea limbii dorite apoi se selecteaza si se apasa butonul DefaultApasarea

acestui buton determin setarea limbii selectate ca limb implicit.

Verificarea de erori la finalul scrierii documentului

1. Din meniul Tools alegeti Options apoi sectiunea Spelling & Grammar.

2. Activati check-box-urile Check grammar with spelling and Show readability statistics3. Apasati Ok.

4. Apasati butonul Spelling de pe bara standard.

5. Cand Word gaseste o posibila eroare afiseaza fereastra de dialog Spelling and Grammar cu

ajutorul careia puteti modifica greseala.

Apasarea butonului Ignore provoaca ignorarea cuvantului presupus gresit si trecerea la

urmatorul doar la acea parcurgere a documentului

Apasarea butonului Ignore All provoaca ignorarea cuvantului la toate parcurgerileulterioare ale documentului.

Butonul Add adage cuvantul la dictionarul din care se face corectarea, in cazul in care

cuvantul e corect dar calculatorul nu-l cunoaste (nu e cuprins in dictionar).

Butonul Change schimba cuvantul cu unul din cele propuse in lista iar Change All provoaca

schimbarea tuturor aparitiilor acelui cuvant.

Verificarea automata pe masura scrierii

1.

Din meniul Tools alegeti Options apoi sectiunea Spelling & Grammar.2. Activam check-box-urile Check spelling as you type si Check grammar as you type.


39/73

INFORMATIC APLICAT

39

3. Dezactivati check-box-urile Hide spelling errors in this document si Hide grammatical errors

in this document.

4. Apasati OK. Liniile roii ondulate sunt utilizate pentru a indica posibilele greeli ortografice, iar

linii verzi ondulate indic posibilele greeli gramaticale.

5. Pentru a corecta o greeal, facei clic-dreapta pe cuvntul subliniat cu linie ondulat iar din meniul

deschis selectati corecia dorit.

Pentru a gasi rapid urmatoarea greseala, faceti dublu-clic pe iconita Spelling and Grammar Status

din bara de stare. Puteti ascunde temporar aceste linii ondulate din sectiunea Spelling and Grammar

selectati check-box-urile Hide spelling errors in this document si Hide grammatical errors in this

document.

2.10Obiecte legate sau mpturite

Intr-un document Word se poate introduce un obiect care nu a fost creat in Word. Numim

document-sursa documentul in care a fost creat obiectul ce dorim sa-l introducem si care a fost creat

de regula in alt program decat Word, si numim document-destinatie documentul Word in care

introducem obiectul creat in documentul sursa.

Exista doua moduri in care obiectul poate fi adus in documentul sursa: ca obiect legat (linked)

sau impaturit (embedded). Un obiect legat mentine o legatura intre documentul sursa si documentul

destinatie. Daca se modifica obiectul cu ajutorul programului in care a fost creat, ele este automat

adus la zi si in documentul Word in care a fost introdus. In cazul unui obiect impaturit, acesta devine

parte integranta din documentul destinatie in care a fost introdus si nu reflecta aici eventualele

schimbari produse in documentul sursa. Pentru a-l modifica se face dublu clic pe obiect si se deschide

programul in care a fost creat, unde se poate modifica. Diferenta principala intre obiecte legate

respectiv impaturite este in privinta locului unde este stocata informatia si cum este adusa la zi

obiectul dupa ce a fost inserat in documentul destinatie.

Crearea unui obiect legat sau impaturit din un fisier existent.

1. Pozitionati cursorul in documentul destinatie in locul unde doriti sa apara obiectul legat sau

impaturit.2. Din meniul Insert alegeti Object si sectiunea Create from File.

3. In cutia File name introduceti numele fisierului-sursa de unde doriti sa creati obiectul legat sau

impaturit, sau apasati butonul Browse pentru a-l selecta dintr-o lista.

4. Pentru a crea un obiect legat, selectati check-box-ul Link to file. Un obiect este impaturit daca nu

se selecteaza aceasta optiune

5. Pentru a impiedica obiectul sa fie afisat ca un desen ce poate fi pozitionat inaintea sau in spatele

altor obiecte, decuplati optiunea Float over text.6. Pentru a afisa obiectul ca un icon selectati optiunea Display as icon.


40/73

INFORMATIC APLICAT

40

CAPITOLUL III

UTILIZAREA MEDIULUI DE LUCRU MICROSOFT EXCEL

3.1 Registrul de calcul tabelar

Registrul de calcul tabelar (Workbook) este principalul document folosit n Excel pentru

stocarea i prelucrarea datelor. Atunci cnd se lanseaz n execuie programul Excel, pe ecran apare o

fereastr care conine un registru de calcul nou. Un registru este format din foi de calcul individuale,

fiecare din acestea putnd conine date. n configuraia prestabilit, fiecare registru de calcul creat

conine 3 foi de calcul (Sheet1, Sheet2, Sheet3), dar ulterior se pot aduga mai multe foi (pn la

255).

Foile de calcul pot conine diverse tipuri de informaii. n mod obinuit foile dintr-un registrude calcul conin informaii legate ntre ele. De exemplu, la un buget, fiecare foaie poate conine

bugetul pentru un anumit departament din cadrul companiei.

Fereastra Excel are numeroase elemente comune cu ferestrele Windows:

1. o bar de meniuri - de unde se pot selecta comenzi;

2. o bar de stare care indic starea activitii curente;

3. bare de instrumente care conin butoane i liste derulante prin care se obine acces

la comenzile utilizate rapid.


41/73

INFORMATIC APLICAT

41

n partea de jos a registrului exist o bar de derulare a foilor de calcul. n aceast bar sunt afiate

numele foilor de calcul. Dac aceast bar nu apare, din meniul Tools se selecteaz comanda Options.

n caseta de dialog Options se selecteaz butonul View i se marcheaz caseta Sheet Tools). La un

registru nou, foaia de calcul curent este Sheet1. Se poate trece la o alt foaie fcnd clic pe numele ei.

De exemplu pentru a trece pe foaia Sheet 2 se face clic pe deasupra numelui ei. ntr-o foaie de calcul

informaiile sunt prezentate n cadrul unei interfee grafice formate din linii i coloane. Coloanele au

ataate litere, iar liniile sunt numerotate cu cifre. O foaie de calcul conine 256 coloane i 65536 de

linii. Coloanele au etichetele dispuse n partea superioar a ferestrei documentului i sunt notate cu

litere (A, B, ..., Z), apoi combinaii de dou litere (AA, AB pn la IV). Liniile sunt numerotate de la 1

la 65536 n partea stng a ferestrei documentului.

La intersecia dintre o coloan i o linie se gsete o celul. Celula este unitatea fundamental

pentru stocarea datelor. Ea poate fi referit folosind litera coloanei i cifra liniei la intersecia crora se

afl (de exemplu A5, B7). ntr-o celul se pot introduce mai multe tipuri de informaii:

Texte - capete de tabel, etichete, note, texte explicative;

Valori numere, date calendaristice i ore, valori logice;

Formule formule de calcul cu ajutorul crora este calculat o nou valoare n funcie de

informaiile din alte celule.

Celula activ este celula care este marcat. Informaiile tastate apar n cel

Documents

Curs de a Aplicata