48
Algoritmul clinico-tehnologic de realizare a modelelor şi montarea lor în ocluzor

curs CTD 6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ortodontie

Citation preview

Page 1: curs CTD 6

Algoritmul clinico-tehnologic de realizare a modelelor şi

montarea lor în ocluzor

Page 2: curs CTD 6

PRIMA FAZA DE LABORATOR APRECIEREA CORECTITUDINII AMPRENTELOR • Se apreciaza corectitudinea amprentelor • daca NU sunt corespunzatoare, se pot refuza • Spalarea amprentei - pentru indepartarea salivei, care

s-ar putea combina cu ghipsul, facandu-l friabil in stratul superficial

• prepararea pastei de ghips şi turnarea in amprente.

Page 3: curs CTD 6
Page 4: curs CTD 6
Page 5: curs CTD 6

PREPARAREA PASTEI DE GHIPS Prepararea pastei de ghips • se face de consistenta smantanoasa, prin:

- suprasaturare progresivă intr-un bol de cauciuc cu ajutorul spatulei de ghips (120g ghips şi 200g apa); - amestec predozat cu ajutorul vacuum-malaxorului in amestec 3/1 (100g pulbere şi 33 cm3 apa).

Page 6: curs CTD 6

TURNAREA MODELULUI Pasta de ghips se aplica mai intai in portiunile cele mai proeminente, in cantitati mici (bolta palatina, marginile amprentei) In timpul turnarii, amprenta este vibrata manual sau cu ajutorul masutei vibratorii , pentru ca ghipsul sa patrunda in toate detaliile ei, evitandu-se formarea bulelor de aer. Restul de ghips ramas se pune pe o placa de sticla sau pe masa de turnat, peste care se aplica amprenta turnata, pentru a forma soclul modelului. DEMULAREA. Dupa ce ghipsul a facut priza, urmeaza demularea care este operatiunea de separare a amprentei de model. SOCLAREA MODELELOR. Soclarea modelelor se poate realiza prin mai multe tehnici: - prin taiere manuala - prin taiere cu aparatul pentru taiat - prin turnare in conformator - prin turnare in soclu din plastic

Page 7: curs CTD 6
Page 8: curs CTD 6
Page 9: curs CTD 6

Soclarea manuala • se realizeaza fixand planul ocluzal prin aşezarea modelului superior cu arcada dentara pe o suprafata plana (placa de sticla); aceasta trebtrie sa fie atinsa in mod normal in cel putin trei puncte de catre,urmatorii dinţi: - marginea incizala a incisivilor centrali; - varful cuspizilor caninilor; - varful cuspidului vestibular al premolarilor primi; - varful ambilor cuspizi ai premolarilor secunzi; - varful cuspidului mezio-palatinal al molarilor primi. • In cazul anomaliilor in plan vertical care deniveleaza planul de ocluzie, modelul este aşezat cu arcada dentara pe o scândurica ce prezinta orificii de diferite marimi şi localizari, in care vor intra dintii in supraocluzie, nivelandu-se astfel planul.

Page 10: curs CTD 6

Soclarea prin taiere cu aparatul de taiat • Planul inferior al modelului mandibular este taiat paralel cu planul de ocluzie •Se traseaza cu ajutorul unui creion montat orizontal la 72 mm in paralelograf planul orizontal al modelului superior cele doua modele fiind poziţionate in ocluzie dentara prin ceara de ocluzie. •Zona posterioara verticala a modelului superior este taiata perpendicular pe rafeul median şi apoi se realizeaza unghiurile. •Baza verticala inferioara a modeliului mandibular este taiata paralel cu baza verticala a modelului superior, cele doua modele fiind in ocluzie. Astfel, cand cele doua modele sunt aşezate pe baza lor verticala, ele se regasesc in ocluzia dentara habituala •Se finiseaza soclurile modelelor prin astuparea porozitatilor şi prin curatirea coletele dintilor •Apoi, se finiseaza unghiurile cu pietre, iar bazele şi marginile cu hirtie abraziva pentru apa. •Dupa ce modelele au stat 24 de ore in apa cu sapun (125g fulgi de sapun la 2,51 apa la 70°), se lustruesc şi se usucă.

Page 11: curs CTD 6

Modalitatile de soclare a modelelor sunt diferite: - soclare dupa criteriile Fundatiei Tweed; - soclare dupa criteriile Colegiului European de Ortodenţie; - soclare cu forme identice (Korkhaus, Reichenbach); - soclare cu forme diferite (Northcroft, Begg, Adams).

Page 12: curs CTD 6

Soclarea dupa criteriile Coleqiului European de Ortodontie • planul inferior al modelului mandibular şi maxilar este taiat paralel cu planul de ocluzie; • zona posterioara a modelelor in ocluzie este taiata in plan vertical perpendicular pe planul de ocluzie; • soclul modelului maxilar prezinta urmatoarele unghiuri unghiul interincisiv de 15°, corespunzător frenului buzei superioare unghiurile canine de 70 unghiurile molare de 55° • soclul modelului mandibular prezinta urmatoarele unghiuri: unghiurile canine de 65° unghiurile molare de 55° zona frontala are marginea rotunjita • inaltimea totala a celor doua modele este de 7 cm.

Page 13: curs CTD 6

Soclarea in conformatoare - Conformatoarele pot fi din metal şi au o tehnica mai greoaie, fiind formate din doua chiuvete, un sistem de asamblare reciproca şi dispozitive de fixare a pozitiei modelelor. Conformatoarele din cauciuc au o tehnica mai simpla: - se toarna arcadele dentare din ghips Moldano şi se aşteapta ca acesta să facă priză; - se toarnă fiecare soclu din ghips obişnuit; - se aşează peste soclurile turnate, amprentele cu dinţii turmaţi, fiind poziţionaţi după liniile mediene; - se aşteaptă ca ghipsul să facă priză şi apoi amprentele sunt demulate.

Page 14: curs CTD 6

Soclarea în soclu de plastic În comerţ există ocluzoare special din plastic, prefabricate, prevăzute cu un sistem de balama, care asigură o prezentare standartizată a modelelor. Un astfel de dispozitiv este ocluzorul lui Bordet. Modelele sunt fixate in acestea cu ghips, ocluzorul fiind de unica folosinta. Dezavantajul soclului de plastic - balamaua trebuie scoasa in momentul examinarii celor doua modele, deoarece nu permite manevrarea lor

Page 15: curs CTD 6

Modelele - doua tipuri: modele de studiu, care se toarna din ghips dur (Moldano) modele de lucru, care se toarna din ghips alb ortodentic. In cazul amprentarii cu alginate, atat modelele de studiu cat şi cele de lucru se pot turna in aceeaşi amprenta. Modelele de studiu constituie un important document medico-legal pentru controlul evolutiei tratamentului - se vor pastra un timp indelungat dupa terminarea tratamentutui.

Page 16: curs CTD 6
Page 17: curs CTD 6

ETICHETAREA MODELELOR Atat pe modelut superior cat si pe cel inferior se vor aplica etichete care trebuie sa contina: - numarul foii clinice a pacientului - numele şi prenumele pacientului - data amprentarii - numarul de ordine al modelelor - data naşterii pacientuiui - numele medicului - diagnosticul cazului Modelele se pot marca cu Rotring pe film de plastic, tuş de China sau creion chimic.

Page 18: curs CTD 6

Modelele de reconstructie plastica (model de set-up diagnostic)

• necesita o alta amprenta din alginat. • sunt utilizate in discrepantele dento-dentare care produc

inghesuiri dentare intr-o anumită zona a arcadei dentare, fiind destinate pentru alegea dintelui care trebuie extras.

Turnarea modelelor este diferita: • se toarna coroanele dentare din ghips dur • dupa priza ghipsuiui, peste coroanele din zona de inghesuir-e, se pune un strat subtire de ceara topita • dupa racirea cerii, se continua turnarea amprentei cu ghips obişnuit • zonele de ceara asigura desprinderea coroanelor dentare pentru a fi reaşezate aliniate • dintele ramas fară spatiu pe arcada va trebui extras, simulandu-se astfel extractia dentara pe model

Page 19: curs CTD 6

Modelele de reconstructie plastica tridimensionala (model set-up)

• toti dintii vor fi sectionati odata cu soclul • se toarna din ghips dur • pentru sectionarea modelelor se utilizeaza şublerul (pentru masurarea distanţelor), iar separatia se face cu rindeaua • pentru reconstructia modelului se foloseşte ceara, care va uni toţi dintii separati. • metoda este utilizata mai ales pentru realizarea positionerelor care se aplica la sfarşitul terapiei ortodontice active, pentru a finisa anumite poziţii dentare şi a realiza contentia.

Page 20: curs CTD 6

MONTAREA MODELELOR IN OCLUZOR • se realizeaza dupa aceleaşi regulile de montare ca in protetica dentara. • diferenta - montarea inversa a modelelor, si anume, cu regiunea incisiva spre articulatia ocluzorului, pentru ca tehnicianul sa aiba un acces mai uşor in zona din interiorul arcadelor, pentru confectionarea placilor aparatului. • relaţia intermaxilara este data de ceara de ocluzie corectată. • montarea in articulator presupune pregatirea modelelor in prealabil. Astfel, pe suprafata bazala a soclului modelului superior se traseaza linia medio-sagitala şi doua linii de orientare simetric dispuse fata de prima. Modelele sunt umezite pentru a facilita ghipsarea. Ramurile ocluzorului se vaselineaza pe segmentele unde se monteaza modelele, pentru ca ghipsul sa nu adere, dupa care se trece la montarea propriu-zisa

Page 21: curs CTD 6
Page 22: curs CTD 6
Page 23: curs CTD 6
Page 24: curs CTD 6
Page 25: curs CTD 6

Instrumentar şi materiale utilizate în ortodonţie

Page 26: curs CTD 6

INSTRUMENTARUL ŞI MATERIALUL DE LUCRU Pentru confectionarea aparatelor ortodontice se folosesc o serie de instrumente şi materiale de lucru necesare realiziarii aparatului finit. 1 REALIZAREA AMPRENTELOR Amprentarea cavitatii orale şi inregistrarea ocluziei habituale necesita o serie de materiale şi instrumente de lucru: - bolul de cauciuc - spatula pentru amestec - portamprentele - materialul de amprenta - ceara de ocluzie.

Page 27: curs CTD 6

PORTAMPRENTELE suport rigid, rezistent, nedeformabil, cu ajutorul carora materialul de amprenta este mentinut in cavitatea orala pana acesta face priza. Portamprentele sunt de diferite tipuri: - standard universale metalice sau din materiale plastice (linguri universale), de diferite marimi (perforatii sau nervuri) -individuale, confectionate din raşini autopolimerizabile - individualizate, care sunt linguri universale adaptate cu cleştele crampon dupa forma arcadelor dento-alveolare. MATERIALUL DE. AMPRENTARE utilizat in ortodontie este alginatul. Alginatul este un derivat al acidului alginic (alginatul de sodiu sau potasiu) al sulfatului de calciu şi al fosfatului trisodic. Se prezinta sub forma de pulbere puternic hidrofila. In amestec cu apa rezulta o solutie coloidala vascoasa

Page 28: curs CTD 6

REALIZAREA MODELELOR Pentru turnarea modelelor este necesar urmatorul instrumentar material de lucru: - boluL de cauciuc - spatula pentru amestecul ghipsului - masuţa vibratoare - ghipsul alb ortodontic pentru modelele de studiu - ghipsul tare (Moldano) pentru modele de lucru - vacuum-malaxorul - ceara roz. MASUTA VIBRATOARE este un aparat cu ajutorul caruia pasta de ghips patrunde in detaliile amprentei strat cu strat, eliminand aerul şi ducand la obtinerea unor modele compacte, dure, fara goluri (porozitati). Se foloseşte cand prepararea ghipsului se face in bol de cauciuc cu spatula de ghips.

Page 29: curs CTD 6

VACUUM-MALAXORUL - aparat folosit pentru confectionarea modelelor şi a tiparelor. - permite obtinerea unui amestec omogen intre pulberea de ghips si apa, in conditiiie de vid. Pasta rezultata se toarna in amprenta pentru obtinerea modelului sau se foloseşte pentru ambalarea machetei şi modelului pentru obtinerea tiparului. Avantajele utilizarii vacuum-malaxorului sunt: - efectueaza trei operaţii: malaxarea, absorbtia aerului şi vibrarea; malaxarea rnecanica a pasteu de ghips. reprezinta o economie de timp şi efort fizic; se obtine un arnestec omogen, care ii confera ghipsului o densitate mai mare şi o duritate mai mare decat prin amestec manual; - turnarea modelului se face prin vibrare la acelaşi aparat. GHIPSUL TARE DE TIP MOLDANO se utilizeaza pentru turnarea modelelor de studiu. Acesta prezinta duritate mare şi fidelitate superioara ghipsului obişnuit şi are o mare rezistenta la presiune şi rupere. Aceste calitati depind de granulatia foarte fina a acestui tip de ghips, iar pasta obtinuta este foarte fluida, insinuandu-se in toate detaliile amprentei.

Page 30: curs CTD 6

Pentru soclarea modelelor sunt necesare (in functie de metoda folosita) urmatoarele: - aparatul pentru taiat (soclator); - socluri din plastic, suport pentru soclare; conformator - raportorul - rindeaua lui Grunberg; - cutitul pentru ghips cu tais drept - pietre de Arkansas - hartie abraziva pentru apa nr. 00 - polipanturi - pudra de talc - apa cu sapun SOCLATORUL - aparatul care se utilizeaza pentru fasonarea soclurilor modelelor, prin actiunea unei pietre sau benzi abrazive. PIETRELE DE ARKANSAS şi hartia abraziva pentru apa sunt utilizate pentru finisarea unghiurilor de la nivelul soclului precum şi a bazelor şi marginilor acestuia.

Page 31: curs CTD 6

MONTAREA MODELELOR IN OCLUZOR Instrumentar şi material de lucru: - bolul de cauciuc - spatula pentru amestecul ghipsului - ocluzorul - ghipsul alb ortodontic OCLUZORUL - ofera posibilitatea de redare a mişcarii de inchidere şi deschidere a gurii. Cu ajutorul lui se stabileşte pozitia de intercuspidare maxima şi dimensiunea verticala de ocluzie. Ocluzorul este constituit din doua brate (superior şi inferior) care sustin cele doua modele rnaxilara şi mandibulare, articulate dupa un ax orizontal, considerat axul bicondilian. Distanta dintre cele doua bratele sunt reglate cu ajutorul unui şurub, prevazut cu o contrapiulita, care pastreaza distanta fixata intre brate

Page 32: curs CTD 6

REALIZAREA MACHETEI APARATULUI timpi de lucru: - confectionarea elementelor din sarma - pozitionarea şurubului ortodontic - confecţionarea placii Necesarul de instrumentar şi materiale - sarma de wipla elastica, rotundă pe sectiune - cleşti - şurub ortodontic - placi de ceara - spatula pentru ceara - cuţit pentru ceara; - sursa de caldura (lampa de spirt sau bec Bunsen).

Page 33: curs CTD 6

SARMA DE WIPLA este cel mai cunoscut aliaj din categoria - otelurilor inoxidabile, cu un continut mare de fier (72%), crom (18%), nichel (8%) şi carbon (0,7%). Nichelul ii confera maleabilitate, iar cromul pasivitate fata de agentii oxidanti din cavitatea orala. Gradele se elasticitate a sarmei variaza dupa compozitia aliajului: - sârme moi (weich); - sarme de elasticitate medie; - sârme elastice (federhart) ; - sârme supraelastice (superfederhart); - sarme extraelastice. Pentru realizarea croşetelor şi arcurilor aparatelor ortodontice - se utilizeaza sarma de wipla elastica (federhart), cu sectiune rotunda şi diametru de 0,6 -1,2 mm . Prelucrarea termica(incalzirea) a sarmei de wipla duce la pierderii elasticitatii ei. .

Page 34: curs CTD 6

Plierea sarmei de wiplă - regulile de pliere - se foloseste o bucata de sarma mai lunga decat elementul ce trebuie confectionat, surplusul servind pentru efectuarea corecta a miscarilor de indoire; - cleştele serveste pentru fixarea sarmei, nu pentru indoirea ei; - concomitent cu mişcarea de indoire a sarmei se va executa şi o mişcare de tractiune a acesteia in axul ei, in aşa fel incat sarma sa se ruleze pe conturul cleştelui; - indoirea se face lent, printr-o mişcare continua şi in etape succesive; - nu se folosesc cleşti cu falci ascutite sau cu muchii, deoarece lasa crestaturi in sarma, care devin locuri de minima rezistenta şi de intrerupere a undelor elastice; - nu se indoaie sarma de mai multe ori in acetaşi loc, deoarece apar modificari in structura ei cristalina, care diminuiaza elasticitatea şi rezistenta metalului; - curburile mari se fac mai avantajos prin indoirea sarmei cu ajutorul mâinilor; curburile cu raza mica se fac cu ajutorul cleştelui care are o falca rotunda şi una in forma de jgheab (cleştele crampon); - sarma nu se incalzeşte inainte sau in timpul prelucrarii, deoarece aliajul din care este confectionata işi pierde elasticitatea

Page 35: curs CTD 6

CLESTII • se utilizeaza pentru realizarea elementelor din sarma a

aparatelor ortodontice • pot fi: cleşti: − specializati pentru fiecare indoitura − cleşti universali (pentru taiat sarma, cleşte crampon,

cleşte cu falci rotunde, cleşte universal, cleşte cu o falca rotunda şi una convexa)

Page 36: curs CTD 6

SURUBUL ORTODONTIC • utilizat pentru unirea fragmentelor aceleiaşi placi, unirea placii

superioare şi inferioare sau genereaza forta de presiune la nivelul unui singur dinte.

• este alcatuit din doua rame laterale (semicadrane) strabatute la mijloc de un tunel ghiventat (piulită). Axul ghiventat alcatuieşte partea centrala, cea mai voluminoasa şi prezinta doua tuneluri perpendiculare unul pe celalalt, unde se introduce cheita de activare.

• prezinta un sistem de protectie la livrare, astfel incat acrilatul sa nu blocheze filetul in timpul polimerizarii

• diferite variante dupa modul de actiune: monomaxilare biactive (maxilare şi mandibulare), şurub compus bimaxilar, şurub monodentar unisens, şurub in “V”, şurub pentru disjunctor, etc.

Page 37: curs CTD 6

CEARA utilizata pentru confectionarea machetei placilor palatina şi linguala este livrata sub forme şi culori diferite şi poate fi de iarna sau de vara Ceara trebuie sa indeplinească urmatoarele calităţi: - să fie plastică pentru a putea fimodelată; - sa fie rigidă sau semirigida dupa racier; - sa prezinte fidelitate; - sa nu se deformeze la 20°C; - sa nu coloreze sau sa murdareasca modelul; - sa se elimine fara reziduri; - sa fie netoxica; - sa prezinte stabilitate volumetrica şi chimica.

Page 38: curs CTD 6

REALIZAREA APARATULUI FINIT Materialele si instrumentarul necesar realizarii tiparului sunt : - chiuveta pentru ambalare; - masa de ambalat (ghips); - masa vibratoare; - substante izolatoare. CHIUVETA PENTRU AMBALARE serveşte la ambalarea machetei dupa ce aceasta a fost, in prealabil, pregatita. Chiuveta este realizata din aliaje metalice tip bronzuri şi este formata din doua parti, fiecare din ele alcatuita dintr-un inel şi un capac. Inelele se deosebesc intre ele prin componentele sistemului de asamblare, unul avand la fiecare capat cate o tija de ghidaj, celalalat un lacaş de cuplare. Asamblarea color doua jumatati ale chiuvetei se poate face intr-o singura pozitie, ca şi fixarea capacelor pe inele . MASA DE AMBALAT este, de obicei, ghipsul obişnuit. Se mai poate utilize ghipsul dur tip Moldano, sau amestecul de ghips obişnuit cu ghips Moldano in parti egale, care asigura obtinerea unui tipar de o mai mare precizie şi rezistenta.

Page 39: curs CTD 6

SUBSTANTELE IZOLATOARE servesc la izolarea tiparului impiedicand aderarea pastei de acrilat de ghipsul acestuia. Substantele izolatoare trebuie sa indepfneasca urmatoarele conditii: - sa adere intim de ghipsul tiparului; - sa formeze o pelicula foarte fina fara sa modifice relieful şi volumul tiparului; - sa fie inerte fata de acrilat; - sa fie insolubile in apa; - sa se manipuleze uşor. Se pot folosi solutiile alginice tip Pectizol, Izodent. In contact cu ghipsul, acestea precipita la suprafata formand pelicula izolatoare. Se pensuleaza de 2-3 ori cand tiparul are aproximativ 400C. Dupa fiecare pensulare se aşteapta ca solutia sa impregneze tiparul, apoi se aplica stratul urmator. Se pot folosi solutiile de clorura de calciu 30% şi silicatul de sodiu 86%, care se aplica diferit. Cu prima solutie se fac 2 - 3 pensulari şi cu a doua solutie o singura pensulare. Pensularea cu aceste solutii se face cand tiparele au 80-90°C, pentru ca pelicula izolatoare se formeaza in urma evaporarii apei din solutie

Page 40: curs CTD 6

Pentru realizarea aparatelor ortodontice se pot utiliza urmatoarele raşini acrilice: autopolimerizabile, termopolimerizabile sau fotopolimerizabile. RAŞINILE ACRILICE - raşini macrornoleculare derivate din acidiul acrilic. Raşinile acrilice trebuie sa indeplineasca urmatoarele proprietati biologice şi fizico-chimice: - sa fie tolerate de tesuturile cu care vin în contact; - sa fie stabile in toate conditiile de utilizare; - sa fie insolubile, insipide şi neutre din punct de vedere chimic - sa nu prezinte fenomene de distorsiune, dilatatie sau contractie la temperatura cavitatii bucale sau sub presiunile ocluzale; - sa fie rezistente la abraziuni; - sa fie uşor de lustruit; - sa fie netede, fara porozitati; - sa fie estetice şi stabile; - sa nu fie toxice, iritante; - sa fie uşor de reparat; - sa se maniptaleze uşor. Raşinile acrilice se prezinta sub forma de lichid si pulbere. Lichidul este monomerul reprezentat de metacrilatul de metil, iar pulberea sau polimerul, este forma polimerizata a metacrilatului de metil. Proportia de amestec intre polimer şi monomer este specifica fiecarui tip de produs.

Page 41: curs CTD 6

Raşinile acrilice autopolimerizabile • nu sunt indicate pentru confectionarea aparatelor ortodontice,

datorita toxicitatii lor mari • polimerizarea nu este completa, monomerul se degaja continuu

→ dau pacientului o senzatie de disconfort sau apar manifestari alergice la nivelul mucoaselor → ducand la indepartarea

aparatului. Avantaje • polimerizarea nu necesita o aparatura speciala şi asigura o

polimerizare uniforma. Dezavantaje • instabilitate cromatica • toxicitate crescuta • omogenizare incerta • inglobeaza aerul in timpul prepararii, creşte continuu

vascozitatea pastei in momentul prepararii • timp de lucru limitat

Page 42: curs CTD 6

Raşinile acrilice termopolimerizabile • cele mai indicate pentru confectionarea aparatelor ortodontice,

necesita mai multi timpi de lucru. • Polimerul este în mai multe nuante, care se alege dupa o cheie

de culori in functie de culoarea dorita • exista polimeri incolori care se utilizeaza la pacientii ce prezinta

reactii alergice la colorantul polimerului • monomerul este incolor, cu un miros iritant caracteristic, volatil

şi inflamabil, fierbe la temperatura de 100,3°C. Acesta este pastrat in flacoane ermetic inchise de culoare inchisa, deoarece !a lumina polimerizeaza.

• proportia in care se face amestecul este precizata in instructiuni şi poate fi de 3/1 sau 2/1 polimer-monomer. Produsele care se prepara in amestec 3/1 sunt de calitate superioara, cantitatea mai redusa de monomer crescand rezistenta şi reducand contractia

Page 43: curs CTD 6

Raşinile acrilice termopolimerizabile Caracteristicile rasinilor acrilice termopolimerizabile - tabilitate volumetrica cu coeficient de contractie 1,5 - 2,8% (se mentine in mediu umed); - au stabilitate coloristica, mai putin poroase şi culoarea se poate modifica prin expunere la radiatii ultraviolete sau in contact cu solventi organici şi corpi cetonici - rezistenta mecanica la presiune, superioara raşinilor autopolimerizabile - biologic, raşinile au efect toxic, alergic, iritant pentru gingie şi pulpa dentara, de aceea se recomanda respectarea timpului de polimerizare - chirnic, sunt insolubile in apa, dar solubile in solventi organici

Page 44: curs CTD 6

Raşinile acrilice termopolimerizabile Avantaje • deriva din faptul ca au proprietati mecanice şi

biocompatibilitate superioară, prin scaderea monomerului rezidual, iar polimerizarea are loc in toata masa materialului

Dezavantaje • necesită mai multi timpi de lucru, aparatură auxiliară şi

costul este mai ridicat.

Page 45: curs CTD 6

POLICLAVUL Componente: • recipient de forma cilindrica, cu volumul de 3 - 6 litri, fabricat

din aliaje inoxidabile. • capacul situat pe peretele superior al polimerizatorului este

conceput cu un sistem de inchidere etanş. • Aparatul este prevazut cu:

- supapa de siguranta, prin care se evacueaza vaporii supraincalziti, atat in timpul fierberii, cat şi inainte de deschiderea capacului; - manometrul ce indica presiunea in timpul functionarii; - termornetrul ce indica temperatura in interiorul aparatului.

Page 46: curs CTD 6

POLICLAVUL Polimerizarea aparatului: • Modelul cu aparatul ortodontic este introdus in polimerizator, se

introduce apa in recipient şi se declanşeaza sursa de caldura. • Pentru polimerizare se respecta un anumit regim termic in care

temperatura se ridica progresiv, intr-un timp limitat şi se mentine constanta in anumite valori:

- in timp de 30 min. se ridica temperatura la 60 °C; - timp de 60 min. se mentine la 60 °C; - in următoarele 30 min. temperatura urca la 100 "C; - timp de 30 min. se mentine aceasta temperatura; - urmeaza o racire lenta. • Polimerizarea dureaza 30 min. sub o presiune de 6 atm., temp

de 120 °C. • Dupa polimerizare se deschide supapa, iar dupa răcire, prin

deschiderea capacului se indepărtează modelul cu aparatul

Page 47: curs CTD 6

PRELUCRAREA APARATULUI FINIT Pentru prelucrarea ap ortodontic, instrumentarul abraziv se compune din: • pietre / freze de diferite marimi si forme şi marimi(flacara,

sfera, hemisfera, para, trunchi de con cu capatul liber rotunjit), cu o granulatie mare

• benzi de şmirghel FREZELE - se utilizeaza frezele pentru acrilat. • se indeparteaza plusurile datorate excesului de material

introdus in tipar, apoi se netezesc micile rugozitati datorate fie unei modelari insuficiente a machetei, fie izolarii necorespunzatoare a tiparului.

PIETRELE - sunt instrumente abrazive din corindon sau carborund Au forme si marimi diferite • actiunea se bazeaza pe duritatea mare a particulelor capabile

sa erodeze materialele asupra carora se actioneaza. • se folosesc atat pentru prelucrarea aparatelor din acrilat cat şi a

color metalice.

Page 48: curs CTD 6

LUSTRUIREA APARATULUI • se realizeaza cu ajutorul motorului de tehnica dentara, la care

se ataşeaza accesoriile pentru lustruit: filţuri, perii şi pufuri impreuna cu paste de lustruit cu granulatie fină, care se interpun intre instrumentul rotativ şi aparat.

• pentru lustruirea acrilatului se foloseşte pulberea fina de piatra ponce sau de cuart şi feldspat in amestec cu apa.

FILŢURILE sunt confectionate din pasla densa avand diferite forme si marimi de con, plana sau lenticulara. PERIILE au forma circulara, confectionate din par tare sau moale, cu fir scurt sau lung. Dupa netezirea perfecta cu filturile, se actioneaza cu periile, utilizand pastele de lustruit. PUFUL CIRCULAR este confectionat din bumbac şi actioneaza asupra aparatelor ortodontice fara a utiliza paste de lustruit. Permite finalizarea lustruirii suprafetei externe a aparatului. Suprafetele mucozale nu se lustruiesc mecanic, ele fiind netede datorita peliculei izolatoare depusa pe peretii tiparului inainte de introducerea pastei de acrilat.