Curs Asfaltator

ASFALTATORMANUAL DE CALIFICARE/ RECALIFICARE

Activitatea VII��

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Utilizarea corect� a vocabularului tehnic pentru meseria de asfaltator ..................................................................... 12. Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor ............................................. 53. Materiale bituminoase ............................................................................. 94 Tehnologia de execu�ie a îmbr�c�min�ilor asfaltice .............................. 265. Controlul calit��ii îmbr�c�min�ilor asfaltice .......................................... 33

Matematica aplicat�

1. Opera�ii cu numere întregi �i ra�ionale .................................................. 532. Raport, procent ...................................................................................... 633. Unit��i de m�sur� ................................................................................... 654. Geometrie plan� ..................................................................................... 685. Geometrie în spa�iu ................................................................................ 86

Organizarea �i legisla�ia muncii 1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia�� ................................................................................. 99 2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate .............................................. 1033. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilor care in� uen�eaz� procesul de produc�ie .............................................. 1144. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier ............................ 1305. Cunoa�terea no�iunilor privind normele de munc� aplicate în unit��ile de construc�ii ....................................................... 132

S�n�tatea �i securitatea muncii

I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de asfaltator ................................................................. 143 II. Instruc�iuni privind activitatea de securitatea �i s�n�tatea muncii în �antierele de construc�ii – lucr�ri de asfaltare ..................................... 144 III. Cunoa�terea modului de func�ionare a utilajelor, echipamentelor �i instala�iilor ....................................................................................... 188 Protec�ia mediului ................................................................................ 192 1. Introducere ....................................................................................... 192

Asfaltator_1__A5_tehnolog meseriei.indd 1 12/14/2010 11:52:59 AM

2 - Tehnologia meseriei

2. Tipuri de poluare .............................................................................. 193 3. De� ni�ii ............................................................................................ 193 4. Legisla�ie aplicabil� ......................................................................... 194 5. Instruc�iune de lucru – bitum ........................................................... 195

Liber intreprinz�tor

1. Care sunt formalit��ile necesare în� in��rii unei � rme ..................... 199 2. Planul de afaceri .............................................................................. 206 3. Bilan�ul, Contul de pro� t �i de pierderi �i Fluxul de numerar ........ 228

Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

1. Economia de Pia�� ........................................................................... 239 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE .............................. 243 3. Scrisoarea de inten�ie ....................................................................... 258 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ......................................... 261



CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREÎN MESERIA DE “ASFALTATOR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI



1. UTILIZAREA CORECT� A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE ASFALTATOR

No�iuni introductive

Asfaltatorul execut� îmbr�c�min�i de drumuri �i trotuare cu mixturi din agregate cu lian�i bitumino�i. Procesul tehnologic de executare a îmbr�c�min�ilor cu lian�i bitumino�i const� din: 1. Preg�tirea suprafe�elor care urmeaz� a � acoperite prin cur��irea temeinic� �i, dup� caz, prin amorsarea acestora; 2. Executarea îmbr�c�min�ii propriu-zise prin tratamente super� ciale sau prin covoare asfaltice, cu bitum, nisip bituminos sau nisip stabilizat, sau prin asfalturi turnate (covoare asfaltice); 3. Lucr�ri de protejare a îmbr�c�min�ilor. Lucr�rile de îmbr�care a drumurilor �i trotuarelor cu mixturi din agregate �i lian�i bitumino�i sunt procese de lucru manuale, manual-mecanice sau mecanice, care se execut� cu urm�toarele unelte, dispozitive �i utilaje: lopat�, cazma, furc�, grebl�, dri�c�, ciocan, mai, dreptar, �abloane, rigl� de încadrare, longrine metalice sau din lemn, t�v�lugi, roabe, vagone�i, cazan de topit, topitor, dispozitive de stropire manuale �i mecanice, instala�ii de malaxare, distribuitor, etc. Cu ajutorul sculelor �i dispozitivelor manuale se execut� lucr�ri foarte simple (brute, auxiliare, de preg�tire a materialului �i de a�ternere a mixturilor asfaltice) ca de exemplu: preg�tirea emulsiei bituminoase sau a cudbecului pentru amorsare; a�ternerea manual� a criblurii pentru tratamente super� ciale; recti� c�ri în urma distribuitorului de cribluri; dozarea agregatelor; amestecul materialelor pe masa de amestec; a�ternerea mixturilor cu lope�ile; a�ternerea nisipului bituminat sau criblurii bitumate �i t�v�lugirea ei; a�ternerea cu lope�ile a mortarului cu suspensie de bitum � lerizat; întinderea nisipului stabilizat pe platforma drumului precum �i stropirea suprafe�elor cu bitum folosind dispozitive manuale. Aceste lucr�ri foarte simple presupun cuno�tin�e privind: caracteristicile materialelor folosite la prepararea mixturilor asfaltice �i a nisipurilor stabilizate; ordinea de introducere în amestec a materialelor folosite la prepararea manual� sau mecanic� a mixturilor �i a mortarelor cu lian�i bitumino�i sau a nisipurilor stabilizate �i tehnologia prepar�rii acestora; dozarea dup� re�et� a agregatelor. O alt� categorie de lucr�ri executate de c�tre asfaltator sunt lucr�rile simple. Aceste lucr�ri simple se realizeaz� cu ajutorul mijloacelor manuale sau mecanice �i se refer� la prepararea �i turnarea mixturilor �i a mortarelor



asfaltice ca de exemplu: stropirea suprafe�elor cu bitum, folosirea dispozitivelor mecanice de stropire; montarea la cot� a longrinelor metalice sau din lemn sau a dulapilor de lemn, întinderea manual� a mixturii sub �ablon, executarea nivel�rilor cu greble, executarea leg�turilor; compactarea manual� a p�r�ilor ce nu se pot cilindra; dozarea materialului pietros �i cur��irea materialului scos din usc�tor pentru asfaltul turnat, preparat mecanic; a�ternerea �i nivelarea cu grebla sau �ablonul a stratului inferior (de binder) la asfalt turnat; nivelarea sub �ablon a mortarului preparat cu suspensie de bitum � lerizat, îndoparea macadamului înnoroit cu mortar, lucr�ri de recti� care în urma cilindr�rii; montarea, demontarea riglei de încadrare pentru macadamul semipenetrat sau înnoroit cu mortar de suspensie; lucr�ri de recti� care înainte �i în urma cilindrului compactor; prepararea manual� a nisipului stabilizat precum �i compactarea lui cu mijloace manuale. Aceste lucr�ri presupun cuno�tin�e prind: sortimentele de mixturi �i mortare asfaltice, aspectul consisten�ei �i al omogenit��ii; caracteristicile de calitate a materialelor folosite la asfalturile turnate; ordinea de introducere în amestec a materialelor folosite la prepararea manual� sau mecanic� a asfalturilor turnate; utilajele folosite la stropitul cu bitum �i manipularea lor; metodele pentru asigurarea adeziunii dintre straturile turnate anterior �i cele noi la reluarea turn�rii dup� o întrerupere; modul de preparare, de alimentare a sta�iei de amestec �i de comportare a nisipului stabilizat. Asfaltatorul poate executa �i lucr�ri de complexitate medie cu ajutorul mijloacelor manuale sau mecanice �i se refer� la: cânt�rirea �i dozarea nisipului bituminos; dozarea nisipului �i varului pentru prepararea suspensiei de bitum � lerizat �i supravegherea amestecului; dozarea suspensiei, la prepararea mortarului cu suspensie de bitum � lerizat, recti� carea suprafe�elor covoarelor executate cu mortar cu suspensie de bitum � lerizat, veri� carea a�ez�rii la cot� a longrinelor metalice sau de lemn; veri� carea la cot� a grosimii �i a suprafe�ei din mixturi asfaltice sau nisip stabilizat; executarea corecturilor �i nivel�rilor, a leg�turilor între cele dou� jum�t��i a p�r�ii carosabile �i executarea întreruperilor la rosturi sau, de la un schimb la altul, a covoarelor asfaltice �i din nisip stabilizat, precum �i a�ternerea covorului asfaltic sau din nisip stabilizat. Realizarea acestor lucr�ri presupune cuno�tinte (competen�e) despre: tehnologia de preparare a mixturilor asfaltice; dozarea materialului pentru mixturile asfaltice �i nisipului stabilizat; veri� carea calit��ii funda�iei de macadam în vederea aplic�rii îmbr�c�min�ii asfaltice; veri� carea calit��ii mixturilor asfaltice �i a nisipului stabilizat pe materiale componente înainte de preparare �i dup� preparare �i a�ternere; tehnologia a�ternerii în lucrare a mixturilor asfaltice �i a nisipului stabilizat; caracteristici de calitate ai lian�ilor bitumino�i; metode de topire a bitumului, temperaturile necesare;



organizarea desf��ur�rii lucr�rilor de preparare manual� sau mecanic� �i de a�ternere a mixturilor asfaltice �i a nisipului stabilizat. Asfaltatorii execut� �i lucr�ri de mare complexitate care se refer� la: veri� carea dozajelor agregatelor �i buna lor amestecare conform prescrip�iilor tehnice; dozarea bitumului �i a agregatelor prin cânt�rire la instala�ia de malaxare sau la malaxarea manual� (mecanic�) pentru asfalt turnat; întinderea �i � nisarea asfaltului turnat cu dri�ca pentru stratul de uzur�; veri� carea �i � nisarea suprafe�ei executate din mortar cu suspensie din bitum � lerizat, prin dri�cuire; veri� carea modului de a�ternere �i de compactare la îmbr�c�min�i din nisipuri stabilizate. Executarea acestor opera�ii presupune urm�toarele cuno�tin�e (competen�e): propriet��ile � zice �i chimice ale bitumurilor �i ale nisipurilor bituminoase; tehnologia de executare a lucr�rilor de îmbr�care cu lian�i bitumino�i �i nisipuri stabilizate; metode de executare a amestecului pentru ob�inerea unor mixturi omogene, temperaturi �i tipuri de amestec; procedee de veri� care �i de stabilire a denivel�rilor, corectarea lor în vederea realiz�rii unei suprafe�e perfecte; propriet��ile nisipurilor stabilizate, factori care in� uen�eaz� asupra calit��ii lui �i metodele de prevenire a acestor in� uen�e; metode de recti� care a degrad�rilor produse la îmbr�c�min�ile cu nisipuri stabilizate din cauza circula�iei sau a agen�ilor externi; organizarea desf��ur�rii în ansamblu a lucr�rilor de îmbr�c�min�i din mixturi asfaltice, asfalt turnat sau nisipuri stabilizate.

Termeni de specialitate

Longrin� – grind� de lemn, de o�el sau de beton armat folosit� drept cofraj lateral pentru o îmbr�c�minte rutier� de beton, în cursul execut�rii acesteia. Macadam – pavaj f�cut din mai multe straturi de piatr� spart�, îndesat� cu compresorul �i impregnat� cu un material de leg�tur�. Mixturi asfaltice – amestec de elemente eterogene, amestec�tur�, preparat prin amestecarea mai multor substan�e, materiale, etc., de obicei lichide sau granulare. Tipurile de mixturi asfaltice sunt reprezentate prin simboluri: Mac - mortar asfaltic cu minim 25 nisip de concasaj; Ba16- beton safaltic bogat in criblura cu dimensiunea maxima de 16 mm; Ba16r - beton asfaltic rugos; Bad25 - beton asfaltic deschis realizat cu criblura; Ba25 - beton asfaltic cu agregat mare. �lamuri bituminoase – amestec de ap� cu particule � ne de substan�e minerale în suspensie. Emulsie – amestec lichid care con�ine în suspensie particule insolubile.



Materiale bituminoase – materiale care con�in un liant organic (gudron rutier sau bitum); se folosesc în straturile de suprafa�� precum �i în straturile de baz� ale sistemelor rutiere � exibile. Strat de uzur� – stratul superior al îmbr�c�min�ii rutiere care ofer� suprafa�a de rulare �i îndepline�te urm�toarele func�ii principale: - protejeaz� straturile sistemului rutier de ac�iunea distructiv� a apelor de suprafa��; - asigur� planeitatea suprafe�ei de rulare; - prezint� rezisten�a la uzur�; - prezint� rezisten�� la ac�iunea direct� a tra� cului; - asigur� rezisten�a la derapare; - � exibilitate, adic� aptitudinea de a urm�ri deforma�iile suportului f�r� s� se � sureze; - protejeaz� straturile inferioare de ac�iunea direct� a tra� cului �i de ac�iunea agen�ilor climatici; - distribuie înc�rc�rile din tra� c straturilor inferioare. Vâscozitatea – rezisten�a pe care un � uid supus la forfecare o opune la deplasarea particulelor sale. Se m�soar� în mod conven�ional cu aparate cu ori� cii de scurgere ce m�soar� consisten�a bitumurilor � uide. Penetra�ia - adâncimea de p�trundere într-o prob� de bitum, exprimat� în zecimi de milimetru a unui ac cu anumite dimensiuni, în condi�ii de înc�rcare, durat� �i temperatur� de� nite.



2. SISTEME RUTIERE MULTISTRAT; ROLUL STRATURILOR

2.1. Date generale privind substratul �i funda�ia

Sisteme rutiere multistrat permit folosirea în alc�tuirea lor a materialelor cu caracteristici mecanice diferite, în concordan�� cu natura �i m�rimea solicit�rilor. Fiecare strat are un rol bine determinat în alc�tuirea sistemului rutier, materialele rezistente sunt folosite spre partea superioar� a sistemelor rutiere, iar materialele mai ieftine sunt folosite în straturile inferioare, conform � gurii 1.

Figura 1

Îmbr�c�mintea se poate executa într-un singur strat, caz în care se nume�te covor sau în dou� straturi, respectiv strat de uzur� �i strat de leg�tur�. A�ternerea într-un singur strat este mai ieftin� decât a�ternerea aceleia�i cantit��i de material în dou� straturi, dar este mult mai di� cil� realizarea planeit��ii suprafe�ei de rulare �i a grosimii uniforme a stratului. Stratul de leg�tur� asigur� forma pro� lului transversal �i constituie o baz� stabil� pe care se a�terne în grosime uniform� stratul de uzur�. Stratul de leg�tur� trebuie s� aib� o grosime rezonabil� �i s� � e capabil s� preia eforturile din tra� c �i s� le distribuie stratului urm�tor, f�r� s� � sureze sau s� capete deforma�ii permanente pe perioada de serviciu. Stratul de leg�tur� se realizeaz� din materiale similare cu cele din stratul de uzur� dar având alte caracteristici tehnice. Stratul de uzur� îndepline�te urm�toarele roluri:

- protejeaz� straturile sistemului rutier de ac�iunea distructiv� a apelor de suprafa��, stratul de rulare trebuie s� � e etan�; în ultimul timp se folosesc straturi drenante, în acest caz stratul de leg�tur� trebuie s� � e etan�;

- asigur� planeitatea suprafe�ei de rulare;- prezint� rezisten�� la uzur�, un rol determinant avându-l rezisten�a la

uzur� a agregatului mare;

STRAT DE UZUR� ÎMBR�C�MINTE

SIST

EM R

UTI

ERSTRAT DE LEG�TUR�

STRAT DE BAZ�

STRAT SUPERIORFUNDA�IE

STRAT INFERIOR

SUBSTRAT



- prezint� rezisten�� la ac�iunea direct� a tra� cului;- asigur� rezisten�� la derapare, caracteristic� dat� de suprafa�a de rulare;- prezint� rezisten�� la � uaj sub sarcini statice de durat� sau sub sarcini

dinamice repetate; asigurarea rezisten�ei la � uaj impune alegerea unor agregate minerale cu suprafe�e aspre �i forme col�uroase precum �i a unui liant dur;

- � exibilitate (aptitudinea de a urm�ri deforma�iile suportului f�r� s� � sureze) caracteristic� conferit� de calitatea bitumului.

Stratul de uzur� trebuie s� se a�tearn� u�or �i s� aib� un cost rezonabil. Materialele bituminoase folosite pentru stratul de baz� �i îmbr�c�minte sunt: - macadamuri asfaltice; - mixturi asfaltice. Macadamurilor asfaltice sunt materiale bituminoase confec�ionate dup� principiul macadamului, la care liantul este bitumul asfaltic. Se folosesc în straturile de baz� la sistemele rutiere grele sau ca îmbr�c�minte semipermanent� la sistemele rutiere mijlocii. Liantul introdus prin procedeul penetr�rii în straturile de piatr� are un rol dublu: - de lubri� ant, pentru a�ezarea mai bun� în timpul cilindr�rii; - de liant (dup� r�cirea �i înt�rirea bitumului). Agregatele folosite (split sau criblur�) trebuie s� provin� din roci bazice. Dac� se folosesc roci acide (silicioase) acestea trebuie tratate în prealabil (amorsate) cu solu�ii de lapte de var, suspensie de bitum � lerizat sau aditivarea liantului cu substan�e tensioactive capabile s� asigure o bun� adezivitate. Sorturile de piatr� pot � penetrate cu bitum direct pe �osea sau pot � bituminate în prealabil, în malaxor �i a�ternute ulterior pe �osea. Pe scar� larg� se folose�te macadamul asfaltic la care atât stratul de rezisten�� cât �i cel de acoperire sunt penetrate direct pe �osea (dubl� penetrare). O variant� a acestui macadam asfaltic este macadamul semipenetrat. Este utilizat tot mai mult macadamul împ�nat cu split bituminat la care stratul de rezisten�� se penetreaz� iar stratul de acoperire se a�terne gata bituminat pe �osea. Prin modul s�u de realizare macadamul asfaltic prin amestec constituie o trecere de la macadamurile asfaltice la mixturile asfaltice. Mixturile asfaltice sunt amestecuri de agregate minerale aglomerate cu lian�i bitumino�i. Mixtura preparat� în malaxoare speciale este transportat� la punctul de lucru, a�ternut� pe �osea �i compactat�. Astfel se realizeaz� amestecuri omogene �i o repartizare uniform� a liantului. În mixtura asfaltic� agregatele mari sunt dispersate omogen într-un mortar format din nisip tratat cu un liant bituminos. Acest mortar este capabil



s� adere de suprafa�a agregatelor, înglobate în masa sa, s� se înt�reasc� �i s� formeze o mixtur� stabil� �i rezistent�. La mixturile asfaltice, mortarul constituie elementul principal de leg�tur�, iar agregatul mare are rolul de a da mas� betonului �i de a-i spori frecarea intern�, conform � gurii 2. Figura 2 Figura 3

Macadamurile asfaltice sunt straturi rutiere executate din sorturi de piatr� spart� monogranular�, cilindrat� pân� la încle�tare, iar golurile dintre ele sunt umplute cu split �i bitum prin stropiri �i acoperiri succesive urmate de cilindrare. Rezisten�a stratului este dat� de împ�narea pietrelor �i de înveli�ul liantului, conform � gurii 3. Tipuri de mixturi asfaltice Tipurile de mixturi asfaltice �i compozi�ia acestora în func�ie de dimensiunea maxim� a granulei �i de domeniul de utilizare sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Pentru a regla viteza de rupere a emulsiei bituminoase fa�� de agregatul natural se recomand� utilizarea de ciment în propor�ie de 2 – 3% fa�� de amestecul de agregate naturale. Utilizarea stratului de repro� lare tip 0 - 4 sau 0 - 8 este în func�ie de natura de� cien�elor preponderente ale stratului suport. Stratul tip 0 - 4 se

Nr. crt.

Compozi�ia mixturii asfaltice turnate

Stratul de repro� lare Stratul de rularetip 0 - 4 tip 0 – 8 tip 0 - 8 tip 0 - 10

1

Compozi�ia granulometric�, % treceri prin sita cu ochiuri de:

- 10 mm- 8 mm- 4 mm- 2 mm- 1 mm- 0,63 mm- 0,1 mm

--

95– 10067 – 9040 – 6720 – 507 - 17

-95 - 10060 – 8535 – 6522 – 5012 – 407 - 15

-95 – 10050 – 7535 – 5522 – 4512 – 407 - 15

90 – 10075 – 9545 – 7030 – 5524 – 4419 – 347 - 15

2 Con�inutul de bitum rezidual fa�� de agregatele naturale uscate, % 7,0– 9,0 5,5 – 8,0 6,0 – 8,0 6,0 – 7,5

3 Cantitate de mixtur�, kg/m2 10 - 15 18 - 20 25 - 30 25 - 30



aplic� în cazul suprafe�elor � surate sau poroase, iar stratul tip 0 - 8 în cazul suprafe�elor care necesit� corectarea denivel�rilor în pro� l transversal �i longitudinal. Compozi�ia emulsiei �i a mixturilor asfaltice turnate se stabile�te prin încerc�ri de laborator, pe baza materialelor care urmeaz� s� � e puse în oper� avându-se în vedere urm�toarele condi�ii:- începutul prizei s� nu se produc� înainte de 1 minut de la ad�ugarea emulsiei dar nu mai mult de 3 minute;- amestecul s� � e � uid �i omogen;- amestecul a�ternut în strat sub�ire s� elimine apa limpede în decurs de 15 – 20 de minute �i s� prezinte o aderen�� corespunz�toare fa�� de stratul suport.



3. MATERIALE BITUMINOASE

3.1. Originea �i compozi�ia materialelor bituminoase

Mixtura asfaltic� este format� din: - agregat mare (criblur� sau pietri�); - agregat � n (nisip); - � ler; - liant organic (bitum sau gudron). Agregatul mare împreun� cu agregatul � n constituie agregatele minerale, iar acestea împreun� cu � lerul formeaz� mixtura mineral�. Materialele rutiere care se folosesc la fabricarea asfaltului sunt agregatele minerale, � lerul �i lian�ii bitumino�i. Agregatele minerale Agregatele minerale pot � : agregate mari �i agregate mici. Agregatele mari sunt sorturi de piatr� spart�, cribluri ce provin din concasarea rocilor extrase din cariere �i sortate. Roca util�, adic� acea parte din z�c�mânt care î�i g�se�te utilizare în lucr�rile rutiere, este acoperit� de un strat de materiale numit strat de acoperire sau steril. Extragerea pietrei din carier� se efectueaz� în majoritatea cazurilor cu explozivi. În principiu aceast� metod� const� în introducerea în corpul z�c�mântului, prin intermediul unor g�uri de min�, a unei cantit��i de exploziv �i producerea exploziei acesteia în anumite condi�ii. În urma exploziei energia degajat� f�râmi�eaz� roca. Concasarea se face în mai multe trepte prin opera�iuni succesive, conform � gurii 4. Prima treapt� de concasare const� în reducerea blocurilor extrase din carier� cu dimensiuni de 300 – 500 mm, la dimensiuni maxime de 100 - 120 mm. Aceast� opera�iune se nume�te concasare primar� �i se execut� cu concasorul cu f�lci sau concasorul conic care au un grad de reducere a dimensiunilor de 4 – 6 ori. A doua treapt� de concasare, numit� �i treapt� secundar�, reduce dimensiunile maxime ale pietrelor pân� la 40 – 60 mm �i se efectueaz� cu concasoare cu f�lci, concasoare conice sau concasoare cu ciocane. Din materialul ob�inut din a doua concasare se poate separa piatra spart� pentru executarea macadamului, splitul pentru împ�nare, sortul de acoperire �i savura pentru completarea golurilor dintre pietre. A treia etap� de concasare produce materiale cu dimensiuni pân� la 25 mm din care se selec�ioneaz� criblurile, material ce se folose�te în stratul de uzur� al îmbr�c�min�ilor asfaltice. Opera�iunea se execut� cu concasoare conice sau cu ciocane.



O m�run�ire mai � n� se execut� în morile cu val�uri unde se pot ob�ine dimensiuni maxime de 3 – 5 mm – nisipul de concasaj. Materialul brut rezultat din concasare este alc�tuit din fragmente cu dimensiuni foarte variate. Pentru a putea � folosit, materialul concasat se separ� pe sorturi, opera�ie care se realizeaz� prin ciuruire. Materialele concasate folosite la drumuri se împart în dou� grupe: 1. Grupa piatr� spart�: - savura cu dimensiuni de la 0 – 8 mm, - split cu diemnsiuni de la 8 – 16 mm �i 25 - 40 mm, - piatr� spart� normal� cu dimensiuni de la 40 – 63 mm, - piatr� spart� mare cu dimeniuni de la 63 – 90 mm; 2. Grupa cribluri: - nisip de concasaj cu dimensiuni de la 0 – 3 mm, - criblur� � n� cu dimensiuni de la 3 – 8 mm, - criblur� medie cu dimensiuni de la 8 – 16 mm, - criblur� mare cu dimensiuni de la 16 – 25 mm. Rocile utilizate pentru ob�inerea criblurilor trebuie s� aib� o structur� compact� �i omogen�, s� nu con�in� minerale care se descompun sub ac�iunea agen�ilor naturali, s� prezinte rezisten�e mari f�r� a � casante, s� aib� uzur� mic�, s� nu � e gelive. Pietri�ul �i nisipul sunt agregate naturale la care granulele au fe�e netede �i forme rotunjite, f�r� muchii sau col�uri vii. Se extrag din balastiere sau din albiile râurilor, de sub ap� �i con�in granule de diferite m�rimi.

Figura 4



Caracteristicile tehnice ale criblurilor sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Filerul este o pulbere mineral�, impalpabil�, care nu d� reac�ii chimice cu substan�ele componente ale bitumului, cu excep�ia fenomenelor limitate la interfa�a � ler – bitum. Filerul con�ine circca 50 – 60 % din granule cu dimensiuni sub 0,075 mm. În con�inutul mixturilor asfaltice � lerul are un rol mult mai complex pe lâng� cel granulometric mai îndepline�te �i urm�toarele func�ii:

- m�re�te vâscozitatea lian�ilor prea � uizi, precum �i a ceror înc�lzite la temperaturi înalte;

- scurteaz� perioada de uscare �i atenueaz� viteza de îmb�trânire a lian�ilor, deoarece absoarbe sau cedeaz�, dup� caz, uleiurile volatile;

- cre�te compactitatea �i deci, rezisten�a mixturilor la ac�iunea apei; - m�re�te câmpul de plasticitate.

Pulberile minerale folosite ca � ler în asfaltaj sunt praful de calcar sau cret� � n m�cinat �i praful de var stins în pulbere. Filerul trebuie s� � e folosit în pulbere (umiditatea lui s� nu dep��easc� 3%). Lian�ii organici trebuie s� aib� puterea de aglomerare a materialelor minerale �i s� împiedice p�trunderea apei conferind mixturii din îmbr�c�minte un grad ridicat de impermeabilitate. Bitumul �i gudronul sunt principalii lian�i organici folosi�i datorit� disponibilit��ii �i costului redus fa�� de oricare alt� alternativ�. Lian�ii bitumino�i sunt amestecuri complexe de hidrocarburi solubile integral în sulfura de carbon �i care au putere de aglomerare a agregatelor minerale. Bitumurile se a� � în stare nativ� sub form� de z�c�mânt sau impregna�ii de roci, sau se pot ob�ine din distilarea �i�eiului în ra� n�rii. Bitumul se g�se�ti �i sub form� de impregna�ii în roci calcaroase, gresii, nisipuri �i argile.

Caracteristici Condi�ii tehniceSort 3 - 8 8 - 16 16 - 26Con�inut în granule: - care r�mân pe ciurul superior (dmax) în %, max. 5 5 5 - care trec prin ciurul inferior (dmin) în %, max. 10 10 10Coe� cient de form� în %, max. 25 25 25Con�inutul în impurit��i: - corpuri str�ine nu se admit - con�inut de frac�iuni sub 0,09 mm în %, max. 1,2 1,0 0,50 - argil� nu se admitSort 3 - 8 8 - 16 16 - 26Uzur� cu ma�ina Los Angeles în %, max. 18Rezisten�� la înghe� – dezghe� - coe� cient de gelevitate (µg25) în %, max. 3 3 3 - sensibilitate la înghe� (gL25)în %, max. 25 25 25



Bitumul arti� cial, numit �i bitum de petrol sau rezidual se ob�ine din distilarea petrolului asfaltic, care nu con�ine para� n� sau numai în cantit��i reduse. Distilarea �i�eiului se face în trepte:

- distilarea primar� prin care se ob�ine ca reziduu p�cura; - distilarea secundar� (realizat� în vid), �i p�cura � ind bogat� în

hidrocarburi naftenice, se ob�ine ca reziduu o mas� asfaltoas�. Aceast� mas� asfaltoas� constituie bitumul de distilare. Acesta poate � mai consistent sau mai moale dup� cum s-au extras mai mult sau mai pu�in din uleiurile con�inute în p�cur�.

Pentru ob�inerea unui bitum corespunz�tor necesit��ilor rutiere, masa asfaltoas� este supus� unui proces de oxidare prin su� are cu aer la temperaturi de 150°C. Caracteristicile lian�ilor bitumino�i sunt legate de: - consisten��, - plasticitate, - adezivitate. Gradul de consisten�� al lian�ilor bitumino�i în stare lichid� se apreciaz� prin vâscozitatea lor. Vâscozitatea reprezint� rezisten�a pe care un lichid supus la forfecare o opune la deplasarea particulelor sale. Rezisten�a la curgere se datoreaz� frec�rii interioare dintre particulele � uidului. Vâscozitatea se m�soar� în mod conven�ional prin timpul necesar scurgerii unei anumite cantit��i de liant printr-un ajutaj cu dimensiuni stabilite. Pentru determinarea vâscozit��ii se folosesc dou� metode:

- vâscozitatea, exprimat� în grade Engler, este raportul dintre timpul de scurgere a unui volum de liat �i timpul de scurgere a unui volum egal de ap�;

- alt procedeu exprim� vâscozitatea prin timpul exprimat în secunde, necesar scurgerii unei anumite cantit��i de liant printr-un ajutaj de diametru prescris.

Consisten�a lian�ilor în stare plastic� sau solid�, la temperatur� obi�nuit�, se caracterizeaz� prin penetra�ie. Prin penetra�ie se în�elege adâncimea de p�trundere ântr-o prob� de bitum, exprimat� în zecimi de milimetru a unui ac cu anumite dimensiuni, în condi�ii de înc�rcare, durat� �i temperatur� de� nite. Valoarea penetra�iei indic� tipul de bitum. Dup� penetra�ie, bitumurile pot � moi, mijlocii �i dure. În leg�tur� cu plasticitatea, bitumurile sunt plastice într-un anumit interval de temperatur�. În afara acestui interval bitumurile sunt solide sau lichide, st�ri în care plasticitatea înceteaz�.



La bitumuri, temperatura la care bitumul trece din stare plastic� în stare lichid�, denumit� punctul de înmuiere, se determin� prin metoda inel �i bil�. Temperatura la care bitumul nu mai este plastic �i devine rigid se determin� prin metoda Fraass. Adezivitatea reprezint� rezisten�a pe care o opune la dezlipire o pelicul� de liant sub ac�iunea de in� ltrare a apei. Adezivitatea depinde atât de propriet��ile bitumului cât �i de cele ale agregatelor �i se veri� c� numai în prezen�a apei. În tehnologia asfaltului în loc de bitumuri topite prin înc�lzire se pot folosi bitumuri � uide la temperatura ambiant� sub form� de emulsie de bitumuri. Emulsiile sunt sisteme eterogene formate din dou� faze nemiscibile din care una este dispersat� � n în masa celeilalte. Emulsiile de bitum sunt dispersii � ne ale bitumului în ap�. Pentru ca cele dou� faze s� � e miscibile se introduce în sistem a treia substan�� cu rol stabilizator numit� emulgator. Emulgatorii au un dublu rol de a înlesni emulsionarea �i de a mic�ora tensiunea interfacial�, asigurând astfel stabilitatea emulsiei. Dup� natura emulgatorului, emulsiile de bitum pot � bazice sau acide. Emulsiile obi�nuite con�in 50 – 60% bitum, 1 – 2% emulgatori �i restul ap�. Ele se pot dilua în orice propor�ie cu apa. Mixturi asfaltice Mixturile asfaltice, realizate prin procedeul amestecului, folosite în straturile de baz� �i îmbr�c�minte sunt: - materiale anrobate; - betoanele �i mortarele asfaltice. Anrobate bituminoase Anrobatele bituminoase se pot executa la cald sau la rece. Compactarea acestor mixturi a�ternute pe �osea se realizeaz� prin cilindrare. Anrobatele sunt un tip de mixturi asfaltice macroporoase, folosite în straturile de baz� ale sistemelor rutiere grele sau ca îmbr�c�min�i tranzitorii pentru drumurile locale (cunoscut� ca îmbr�c�minte bituminoas� u�oar�). Aceste mixturi dup� propor�ia de elemente � ne pot avea volum de goluri peste 4 % �i limite de granulozitate mai largi ce pot � îndeplinite de materialele locale (balast, nisip, produse de carier� nesortate). Dimensiunea maxim� a agregatului mineral folosit pentru prepararea anrobatelor �i puse în oper� pentru straturile de baz� �i funda�ii, pentru îmbr�c�min�i din beton de ciment este D < 20 mm (31,0 mm). Dimensiunea maxim� relativ mic� permite limitarea segreg�rii �i ob�inerea unei bune omogenit��i. Condi�iile de granulozitate pentru agregatele minerale sunt prezentate în � gura de mai jos.



Figura 5

Stabilitatea stratului se asigur� prin utilizarea granulelor concasate cu suprafe�e aspre �i muchii vii. Pentru materialele aluvionare, ameliorarea frec�rii interne se realizeaz� pe de o parte, prin desablare �i, pe de alta parte, prin cre�terea indicelui de concasare. Un agregat granular natural, cu un indice de concasaj de 100 % are o frecare mai mic� decât a unui granulat ob�inut din concasarea rocilor. La agregatele aluvionare cu indice de concasare de 100 % unele granule prezint� totu�i fe�e netede rotunjite. Agregatele trebuie s� � e dure, f�r� a � fragile, inalterabile, rezistente la atri�ie, (coe� cientul Los Angeles <30) insensibile la înghe� �i s� favorizeze aderarea liantului. Con�inutul �i natura p�r�ii � ne este pus� în eviden�� prin voalarea echivalentului de nisip care se recomanda sa � e > 45 %. Anrobatele se pot executa �i la rece prin amestecarea mixturii minerale cu emulsii în instala�ii speciale. Anrobatele folosite în stratul de baz� trebuie s� aib� în con�inutul de agregate cu dimensiune sub 3,15 mm în urm�toarele propor�ii în func�ie de clasele de tra� c:

- peste 65 % pentru tra� c foarte u�or, u�or �i mediu; - între 25 – 65 % pentru tra� c foarte u�or, u�or �i mediu pân� la foarte

greu. Pentru a ob�ine un strat de 6 – 7 cm dup� compactare este necesar� o cantitate de 120 – 140 kg mixtur�/m2.



Anrobatele deschise cu dimensiunea maxim� de 8 - 16 mm se pot folosi �i în straturile de leg�tur�. Betoane �i mortare Pentru a ob�ine o mixtur� bituminoas� care s� satisfac� principiile generale de alc�tuire, � ecare din constituien�i trebuie s� prezinte caracteristicile minimale care sunt impuse prin standardele �i caietele de sarcini actuale. Îmbr�c�min�ile bituminoase sunt alc�tuite în general din dou� straturi: stratul de uzur� executat de obicei din beton asfaltic sau din asfalt turnat �i stratul de leg�tur� realizat dintr-un beton asfaltic deschis. La alegerea tipului de mixtur� se �ine seama de intensitatea �i natura tra� cului, de tipul de structur�, de condi�iile climatice, de grosimea stratului �i de condi�iile de exploatare. Tipurile de mixtur� asfaltic� caracterizate prin granulozitate, dimensiunea maxim� a granulei sunt utilizate în func�ie de felul stratului �i clasa tehnic� a drumului conform tabelului de mai jos.

Alc�tuirea mixturii minerale pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice este redat� în tabelul de mai jos.

Nr.crt.

Tipul mixturiiasfaltice Simbol

Dimensiunea maxim� a

golului (mm)

Grosimea stratului Clasa tehnica a drumuluiUzura de

legatura

1.

Mortar asfaltic - cu minim 25% nisip de concasaj 0-3 mm- fara nisip de concasaj

Mac

Ma

3.15

3.15

2.5-3.5

2.5-3.5

4.0-5.0

4.0-5.0

IV-V

IV-V

2.

Beton asfaltic- bogat in criblura- rugos- cu agregat mare

Ba 8Ba 16Ba 16rBa 25

8161625

30-40>3.5>4.0

4.0-7.0

4.0-5.04.0-5.0

-

II-VI-VI-IIIIV-V

3.

Beton asfaltic deschis- cu criblura- cu pietris sortat

Bad 25Bad 31

2531.5

--

3.5-5.03.5-5.0

I-IVI-IV

Agregate naturale, % din agregatul total

Tipul mixturii asfaltice

Ma, Mac Ba 8, Ba 16 Ba 16r Ba 25 Bad 25 Bad 25Filer �i frac�iuni din nisipuri<0.09

mm12-18 8-11 7-10 5-12 1-6 1-6

Filer �i nisip0.09-3.15 mm

82-88pana

la 100

Restpana

la 100

Restpana

la 100

Restpana

la 100

Restpana

la 100

Restpana

la 100Cribluri - 45-70 58-70 50-70 65-80 -

Pietri� �i mortar - - - - - 47-58



Con�inutul optim de liant se stabile�te pe baza studiilor de laborator �i trebuie s� se încadreze în anumite limite. În compozi�ia mortarului asfaltic, nisipul de concasaj intr� în amestec cu nisipul natural în propor�ie de 50-75%, iar pentru betoanele asfaltice în propor�ie de 50-70%. În alc�tuirea betonului rugos nu se folose�te nisip natural ci nisip de concasaj. Agregatul mineral in� uen�eaz� propriet��ile mixturii asfaltice prin natura �i caracteristicile granulelor. Ele au o in� uen�� direct� asupra rezisten�ei la ornieraj. Existen�a granulelor col�uroase în mixtua asfaltic� duce la cre�terea rezisten�ei la forfecare datorit� frec�rii interne mai ridicate a scheletului mineral. De asemenea cresc calit��ile antiderapante ale suprafe�ei de rulare. Este preferabil s� se utilizeze în stratul de uzur� agregate integral concasate, cu toate ca aceasta conduce la di� cult��i de compactare. In� uen�a p�r�ii � ne Rolul principal de al p�r�ii � ne este de a umple golurile scheletului mineral conducând la cre�terea compactit��ii �i ca urmare la o mai bun� impermeabilitate. Cazul extrem este al asfaltului turnat care cu un con�inut al p�r�ilor � ne mergând pân� la 25%, are un volum de goluri practic nul. Partea � n� ac�ioneaz�, prin dozajul ei, asupra caracteristicilor mecanice ale mixturii asfaltice �i în special asupra rigidit��ii. Cantitatea de parte � n� in� uen�eaz� grosimea � lmului de liant. Grosimea redus� a � lmului de liant conduce la anrobate mai rigide �i mai pu�in susceptibile la temperatur�. Folosirea unor rapoarte ridicate de p�r�i-bitum in� uen�eaz� multe caracteristici mecanice ale mixturilor asfaltice �i în particular modulul complex �i rezisten�a la ornieraj. In� uen�a liantului este cea mai important� dintre to�i factorii de compozi�ie ai mixturilor asfaltice, deoarece comportamentul reologic al mixturii bituminoase este legat direct de bitumul utilizat. Liantul in� uen�eaz� caracteristicile mixturii asfaltice prin duritatea �i mixajul s�u în mixtur�. Utilizarea unor bitumuri cu penetra�ie redus� (bitumuri dure) se traduce printr-o cre�tere important� a modului de rigiditate �i prin urmare, a rezisten�ei la oboseal� a straturilor bituminoase. Utilizarea unui bitum dur duce la cre�terea rezisten�ei la ornieraj. Cre�terea con�inutului de bitum are efect imediat asupra compactit��ii mixturii asfaltice prin cre�terea efectului de lubri� ant. Caracteristicile mecanice (rezisten�� la compresiune �i rezisten�� la întindere) cresc odat� cu cre�terea con�inutului de liant pân� la o anumit� valoare, când se observ� o sc�dere a acestor rezisten�e. Dozajul optim se ob�ine luând în considerare agregatul mineral �i mai ales grosimea stratului din mixtur� asfaltic�.



Rolul agregatelor pentru asigurarea rugozitatii suprafetei de rulare

Stratul de uzur� numit �i strat de rulare, supus direct la ac�iunea tra� cului �i agen�ilor climatici trebuie s� asigure, pe lâng� caracteristicile de rezisten�� cerute ca strat la partea superioar� a structurii de rulare �i securitatea usagerilor, conferind propriet��i antiderapante suprafe�ei de rulare (o buna rugozitate). Rugozitatea este calitatea ce se recomanda suprafetelor de rulare de a � aspre, pentru a asigura o buna aderenta intre pneu si imbracaminte. Aceste asperitati care dau aspectul rugos al suprafetei impiedica aparitia unui � lm subtire de apa pe timp de ploaie sau a poleiului pe timp de iarna asigurand contactul direct intre pneuri si agregatele din alcatuirea stratului de uzura, Prin aderenta se intelege calitatea pe care o are suprafata de rulare de a favriza intre rotile motoare ale vehiculului si cale, asigurand conditiile de rulare, de franare si de impiedicare a deraparii (alunecarea rotilor unui vehicul oblic fata de directia de inaintare). Rugozitatea unei imbracaminti se apreciaza prin inaintarea de nisip (HN) si prin coe� cientul de frecare longitudinal (CFL) si transversal (CFT). Cand se vorbeste despre rugozitatea unei suprafete de rulare � gura 6. trebuie sa se distinga:

- microrugozitatea care rezulta din textura rocii din care sunt realizate agregatele minerale si care conditioneaza contactul pneu – granulele agregatului in stare uscata;

- macrostructura formata din micile denivelari ale suprafetei rezultate din asezarea granulelor de forme si grosimi diferite.

Figura 6 Rugozitatea suprafe�ei de rulare

Rugozitatea trebuie sa � e mai pregnanta si cu cat viteza de circulatie este mai mare si sa se mentina un timp cat mai indelungat. Imbracamintile bituminoase rugoase se obtin prin diferite tehnologii printre care se mentioneaza:

- aplicarea de tratamente bituminoase rugoase; - crutaj cu criblura preanrobanta in timpul punerii in opera a mixturilor

astfaltice; - executarea unor betoane asfaltice rugoase.



Frecarea si rezistenta fata de tendinta la alunecare

Frecarea care apare intre roata si suprafata drumului trebuie sa se mentina la valori admisibile chiar si in conditiile existentei apei pe suprafata caii. Un rol important in mentinerea rugozitatii il are forma colturoasa a granulelor care impiedica formarea unei pelicule de apa subtire intre pneuri si cale. Aspectul colturos favorizeaza scurgerea apelor de pe granule, ruperea peliculei de apa dintre roata si cale si intarzierea aparitiei poleiului prin spargerea ghetii, conform � gurii 7.

Figura 7

Pericolul de alunecare nu apare numai in perioadele umede si reci apare si pe unele drumuri destinate unui tra� c greu, comercial in timpul verii cand o ploaie intervine dupa cateva zile sau saptamani de vreme uscata. Asemenea drumuri pe care circula un tra� c greu, comercial sau tehnologic, au unele sectoare de suprafata de rulare cu o macrotextuta afectata de umplerea spatiilor dintre granule cu amestec de carburanti de la vehicule, pamant, cauciuc, etc. Acest aspect face ca drumul sa devina alunecos pe perioada oricarei caderi de apa meteorica conform � gurii 8 de mai jos:

Figura 8

Microtextura Microtextura suprafetei rugoase este rezultatul existentei suprafetei rugoase a � ecarei granule care se a� a in alcatuirea suprafetei de rulare. La microtextura poate contribui insusi matricea realizata cu liant. In cea mai mare parte a cazurilor, un drum devine alunecos din cauza pierderii rugozitatii suprafetei agregatelor din alcatuirea stratului sau a tratamentelor de suprafata. Pierderea acestor caracteristici se datoresc slefuirii

Apa siroieste la suprafata drumului � ind supusa la presiune. Apare astfel un element de lubre� catie intre anvelopa si agregate.

Forma colturoasa a granulelor precum si grosimea stratului de apa impiedica realizarea unui � lm subtire de apa intre

pneuri si cale.



suprafetei pietrelor de anvelope vehiculelor care circula, conform � gurii 9 de mai jos:

Figura 9

Se recomanda ca agregatele sa provina din roci dure, bazice, cu structura microcristalina, care sa nu se slefuiasca si sa aiba rezistenta mare la uzura. Agregatele folosite, atat la alcatuirea mixturilor asfaltice cat si la tratamentele bituminoase, trebuie sa aiba un coe� cient Los Angeles de maximum 25%, iar pentru drumurile cu tra� c intens sub 15%.

Macrotextura Macrotextura, asa cum s-a aratat mai inainte, determina rugozitatea suprafetei drumului si rezulta din micile denivelari datorita asezarii granulelor de forme si dimensiuni diferite. Tratamentele de suprafata sunt invelisuri subtiri realizate pe suprafata imbracamintilor rutiere prin stropirea uniforma si continua cu un liant hidrocarbonat urmata de acoperire cu cribluri care se � xeaza prin cilindrare. Obtinerea unei suprafete rugoase se poate realiza si prin clutaj. Betonul asfaltic rugos prin clutaj se executa prin tratarea stratului de uzura din beton asfaltic � n bogat in criblura, in faza � nala a compactarii acestuia, cu criblura sortul 8-16 mm, preanrobata. Criblura se anrobeaza cu emulsie cationica astfel incat cantitatea de bitum raportata la masa criblurii sa � e de 1,5 – 1%. Stratul de uzura se executa in mod obisnuit. Raspandirea criblurii preanrobate se executa pe mixtura calda la temperatura de 70 -90%, astfel incat sa se realizeze un strat uniform si continuu. Se impune respectarea domeniului de temperatura deoarece in cazul unei temperaturi peste 90o C, are loc o infruntare a criblurii in stratul suport si deci re-ducerea rugozitatii geometrice si a rezistentei la alunecare, conform � gurii 10.a.

Figura 10.a. Clutarea la temperatura prea ridicata



Daca temperatura este sub 70oC are loc o acrosare insu� cienta a criblurii preanrobate in stratul suport; caz in care, sub circulatie, criblura este extrasa si aruncata de pneurile vehiculelor catre marginea soselei, conform � gurii 10.b.

Figura 10.b. Clutarea la temperatura sub cele indicate

Betonul asfaltic rugos asigura o buna rugozitate a suprafetei de rulare si poate � utilizat pe drumuri cu declivitati pana la 9%, � ind recomandat mai ales la sectoarele unde exista pericolul de derapare pe timp umed, ploios. Betonul asfaltic rugos se caracterizeaza printr-un schelet mineral puternic, un continut de � ler cu bitum redus si o zona granulometrica ingusta. Macrotextura este obtinuta prin uzura peliculei de liant de la suprafata caii si astfel se expun gratuit proeminentele agregatelor care sunt situate la suprafata. In felul acesta macrotextura este tinuta sub control potrivit marimii nominale a agregatelor. Macrotextura contribuie la conferirea rezistentei la alunecare pentru rularea cu viteze mari. Apa de pe suprafata drumului in contact cu pneurile trebuie sa � e dirijata catre rigolele laterale. Agregatele minerale trebuie sa aiba un numar su� cient de proeminente pentru a strapunge pelicula subtire de apa de la suprafata Macrotextura se poate elimina pe unele suprafete, conform � gurii 11 de mai jos:

Figura 11. Efectul drenajului în reducerea apei de suprafa��



Reducerea macrotexturii poate � rezultatul patrunderii progresive a criblurii in materialul stratului de uzura. Se mai poate datora in aceeasi masura si schimbarii consistentei liantului cand temperatura creste. In ambele cazuri, rezistenta la lunecare depide de macrotextura suprafetei bituminoase. Este prin urmare important sa se selecteze acest liant, su� cient de consistent, care sa nu permita patrunderea granulelor in stratul de uzura. Cu cat penetratea liantului este mai mica, cu atat este mai mare rezistenta la patrundere a criblurii in stratul de uzura.

Selec�ionarea materialelor bituminoase pentru a�ternere Selectionarea materialelor bituminoase pentru asternere constitue un lucru di� cil si un consum suplimentar de timp. Insa fara o alegere corecta, lucrarile de asfaltat ar putea, prin interventiile ulterioare sa coste mai mult decat ar � necesar. Cunoscand caracteristicile materialelor bituminoase se pot selecta cele mai bune mteriale in functie de solicitarile din tra� c, conditiile climatice si posibilitatile de aprovizionare. Proiectarea structurala a sistemului rutier Cei mai importanti factori ce determina proiectarea sistemelor rutiere ii reprezinta tra� cul, conditiile climatice (in special inghet-dezghetul) si caracteristicile materialelor.

Producerea �i transportul mixturilor bituminoase Materialele bituminoase se prepara in instalatii mecanice speciale avand dispozitive de predozare, uscare, dozare a agregatelor naturale si a liantului precum si dispozitivul de malaxare fortata a agregatelor cu liantul. Aceste instalatii efectueaza malaxarea dupa doua procedee care nu difera intre ele decat prin continuitatea sau discontinuitatea malaxarii. Acestea sunt: instalatii cu functionare continua la care materialele, mixture minerala si liantul sosesc la malaxor in � ux continuu, � ind stocate intr-un buncar sau descarcate direct in mijloacele de transport. Aceste centrale au un grad mare de automatizare care le face usor de supravegheat si diferite dispozitive care opresc fabricarea atunci cand apar abateri de la reteta de lucru. Acest procedeu de anrobare este folosit pe santierele mari la care schimbarea retetelor este putin fecventa, conform � gurii 12.de mai jos:



Figura 12

- instalatii cu functionare discontinua, care sunt cele mai frecvente si care se caracterizeaza prin malaxare intermitenta de sarje succesive. Anrobarea discontinua este procedeul care se adapteaza cel mai bine schimbarilor frecvente de retea. Trebuie urmarit ca materialele elaborate sa corespunda cu

reteta de lucru, conform � gurii 13.Figura 13



Figura 14

In � gura 14 este prezentata schema de frecventare a unei instalatii pentru producerea mixturilor asfaltice. Aceasta instalatie este compusa din: predozatoare, unde se realizeaza predozarea agregatelor; Predozatoarele sunt constituite din buncare alimentatoare prevazute la partea inferioara cu un dispozitiv de reglare care permite scurgerea unei cantitati constante a sortului respectiv din buncar; transportul amestecului se realizeaza cu o banda transportoare in mod continuu si constant; predozatoarele trebuie reglate in functie de tipurile de mixtura care urmeaza sa � e fabricate; ele trebuie supravegheate si controlate atent deoarece se pot deregla usor;

- uscator: uscarea si incalzirea agregatelor, sunt operatii determinante pentru asigurarea unei bune anrobari a agregatelor cu bitum; adezivitatea bitumurilor este nesatisfacatoare cand materialele sunt umene (cand agregatele au si cantitati mici de particule argiloase este necesara realizarea unei bune uscari); prin uscare se poate realiza:

- indepartarea apei de pe suprafata agregatelor si din masa lor; - incalzirea agregatelor.

Uscatorul este un tambur cilindric, usor inclinat pentru a usura scurgerea materialelor; el se roteste continuu in jurul axei sale, iar paletele din interior ridica agregatele si le lasa apoi sa cada facandu-le sa strabata curentul de gaze calde; uscatorul este prevazut cu un injector, iar tirajul gazelor este asigurat cu ajutorul ventilatoarelor; dimensiunile uscatorului (diametrul, lungimea, raportul intre diametru si lungime), viteza de rotatie, modul de compartimentare depind de capacitatea instalatiei; tendinta actuala este marirea diametrului uscatorului si nu a lungimii lui; in general, agregatele naturale efectueaza intre 3 si 6 rotatii inainte de iesirea din uscator; parametrii asupra carora se actioneaza sunt durata mentinerii agregatelor in uscator, reglarea injectorului si debitul de aer; temperatura agregatelor



la iesirea din uscator trebuie sa � e cuprinsa intre 165oC si 190oC; uscarea si incalzirea agregatelor sunt deosebit de importante in procesul tehnologic de preparare a mixturilor bituminoase si este necesar controlul permanent al temperaturii agregatelor la iesirea din uscator si arderea corecta si completa a combustibilului. desprafuitorul; gazele calde antreneaza cu ele elementele � ne de pe agregate si pentru a evita poluarea, gazele trec printr-o instalatie de desprafuire intalnite sunt: cicloanele mari sau baterii de cicloane mici; desprafuitoare umede; desprafuitoare cu � ltre din tesaturi. Desprafuitoarele cu cicloane sunt insu� ciente, ele retin numai o parte din materialui � n; acestea sunt insotite adesea de despra� utoare umede sau de � ltre din tesaturi; � ltrele din tesaturi sunt fragile si prezinta riscul de a se colmata; totusi au unele avantaje fata de unele procedee, in sensul ca permit recuperarea partilor � ne prin decolmatare; instalatii de sortarea si dozarea agregatelor; la iesirea din uscator agregatele sunt preluate de un elevator cald si conduce intr-un siloz prevazut cu instalatie de sortare si dozare; agregatele calde sunt ciuruite, separandu-se pe fractiuni si reconstituind apoi amestecul perfect dozat; sortatorul este format din mai multe ciururi care permit separarea pe fractiuni; sitele sunt limitate la dimensiunile cele mai mici de 4 mm pentru a nu mari timpul de cerere si pentru a nu reduce debitul instalatiei; agregatele calde sunt cantarite pe sorturi si introduse in malaxor; se adauga � lerul rece, urmand sa se realizeze o buna omogenizare a agregatelor minerale cu � lerul; in malaxor este introdus apoi bitumul incalzit la 150oC – 170oC; incalzirea bitumului se realizeaza cu serpentine prin care circula ulei mineral � erbinte; � lerul este dozat cu ajutorul dozatorului de � ler prin cantarire, iar bitumul poate � dozat gravimetric sau volumetric, controland aceasta operatie cu ajutorul calculatorului; Malaxoarele cele mai raspandite sunt cele cu ax orizontal; pentru mixturile cu agregate cu dimensiuni mai mari se pot folosi malaxoare cu ax vertical; malaxarea este ultima faza a fabricarii si de e� cacitatea acesteia depinde calitatea anrobarii; durata de malaxare depinde de tipul instalatiei si trebuie sa asigure o anrobare completa si uniforma. La instalatiile in � ux continuu malaxorul functioneaza continuu, iar agregatele minerale si bitumul sunt introduse in permanenta pe masura necesarului; la instalatiile cu � ux discontinuu incarcarea malaxorului se face succesiv. La iesirea din malaxor, mixtura asfaltica se depoziteaza intr-un buncar de unde se incarca in autobasculante si se transporta la punctul de punere in opera.



Controlul procesului tehnologic de producere a materialelor bituminoase

In vederea realizarii unor mixturi asfaltice de buna calitate un rol important il are controlul procesului tehnologic. Controlul in timpul producerii mixturilor asfaltice se refera la: calitatea materialelor, functionarea instalatiilor si a utilajelor, calitatea mixturilor asfaltice. Controlul materialelor se face pe santier la primirea lor catre laboratorul de santier. Se controleaza agregatele naturale, � lerul si bitumul conform standardelor in vigoare. Controlul functionarii instalatiilor si utilajelor trebuie sa � e bine organizat si efectuat. Controlul se extinde asupra urmatoarelor obiective mai importante:

- urmarirea functionarii corecte a predozatoarelor pentru a asigura alimentarea constanta a instalatiei cu agregate necesare;

- reglarea injectorului; aceasta trebuie sa � e facuta astfei incat sa se realizeze temperaturile prescrise in uscator;

- controlul compozitiei granulometrice, a agregatelor la iesirea din uscator;

- controlul temperaturii bitumului; - controlul temperaturii mixturii la iesirea din malaxor; - controlul functionarii buncarului de depozitare a mixturii asfaltice;- controlul calitatii mixturilorasfaltice.

Transportul mixturilor asfaltice Transportul mixturilor asfaltice se realizeaza cu autobasculante. Parcul de autocamioane afectat transportului mixtrilor asfaltice trebuie sa � e bine studiat in functie de capacitatea instalatiei si capacitatea de asternere si compactare. Pentru a asigura nivelul de calitate cerut si o buna rentabilitate este necesar sa se prevada un parc omogen de camioane su� ciente, corect amenajate pentru golire si utilajul de raspandire. Autobasculantele trebuie sa � e prevazute cu prelate pentru a impiedica racirea mixturii cand se lucreaza la temperaturi mai scazute sau cand transportul se face la distante mari.



4. TEHNOLOGIA DE EXECU�IEA ÎMBR�C�MIN�ILOR ASFALTICE

Prin tratarea suprafetei se urmaresc trei scopuri principale: - realizarea unei suprafete netede, care sa dreneze apele de suprafata

catre marginile caii prin macrotextura realizata; - sa conduca la o suprafata durabila, care sa reziste la actiunea directa

a tra� cului si a agentilor atmosferici pe intreaga durata de servicii;- sa aiba rezistenta mare la lunecare.

Aceste conditii se pot obtine numai folosind un material care va ramane usor lucrabil pe perioada asternerii si compactarii, dar care dupa racire si intarire sa capete rezistente capabile sa suporte actiunea directa a tra� cului, sa � e impermeabil si cu rigozitate pronuntata.

4.1. Organizarea a�ternerii

Metode de a�ternere Inainte ca operatia de asternere sa inceapa, toate � surile si zonele degradate ale drumului trebuie reparate. Suprafata existenta trebuie sa � e curatata si maturate; chiar daca suprafata pe care se asterne mixture asfaltica este cea a unui strat care a fost executat recent si aceasta necesita amorsarea cu emulsie de bitum. Aplicarea stratului de mixture asfaltica se face numai dupa ce suprafata este perfect uscata. Mixtura asfaltica este adusa cu autobasculantele si descarcate in buncarul � nisorului mecanic. Finisorul imprastie materialul de pe toata latimea necesara in grosime uniforma la cota ceruta si realizata si o compactare initiala. Compactarea � nala va � realizata de catre compactoare � nisoare, intr-un anumit interval de temperatura, cand bitumul serveste ca lubri� ant. In cazul asfalturilor cilindrate pentru stratul de uzura in procesul tehnologic mai intervine un utilaj speci� c, distribuitor de criblura sau nisip bituminat. Acest utilaj imprastie criblura bituminata pentru clutaj sau nisipul bitumat in urma � nisorului conform � gurii 15 de mai jos:

Figura 15



Cantitatea de materiale Cantitatea de material bituminos care se asterne intr-o zi depinde de conditiile reale si de posibilitatile de organizare. In general, cantitatile variaza in limite de la 150 la 300 t/zi la 180 – 350 t/zi. Se pot asterne cantitati mai mari (daca tra� cul poate � deviat din zona de lucru) utilizand doua masini de asternut si trei cilindri compactori (� gura 16). In acest caz se pot asterne si 3000 de t/zi sau mai mult.

Figura 16

A�ternerea manual� A�ternerea mixturilor asfaltice se realizeaza mecanizat si numai in anumite cazuri se apeleaza la procedeul manual. Aceste cazuri se refera la:

- suprafete mici; - in zone greu accesibile pentru utilaje; - reparatii, plombe.



Esential este ca si in procedeul manual, materialele sa � e mentinute la temperatura corespunzatoare. Pentru a asigura � uxul fabricii de prepararea si pentr a nu mentine blocat mijlocul de transport auto pe toata durata de asternere a materialului provenit dintr-un transport, materialul poate � stocat in bazine incalzite si acoperite pentru a-i mentine temperatura. Inaintea de inceperea operatiei de asternere acea zona trebuie curatata si amorsata. Materialul este lopatat pe amplasament si apoi nivelat folosind greble speciale. Se va evita greblarea timp indelungat deoarece poate provoca segregarea materialului. Pentru a asigura legatura cu suprafetele vechi se taie marginea dupa planuri verticale. Materialul trebuie asternut la nivelul dorit pentru a asigura uniformitatea caii.

A�ternerea mecanizat� A�ternerea mecanizat� se face cu un utilaj conform proiect. Sunt folosite rapartizoare cu l��imi între 1,5 – 2,5 m, care se deplaseaz� pe ro�i iar grinda � nisoare lucreaz� prin vibrare. Se pot folosi utilaje cu repartizoare cu l��imi mai mari de 3 m care se deplaseaz�, preferabil pe �enile.

Alegerea unei masini de repartizat asfalt Repartizorul se gaseste intr-o varietate de m�rimi si prima decizie este de a selecta un utilaj care sa se potriveasca lucrarii. Finisoarele de asfalt au posibilitatea sa repartizeze mixtura pe latimi de 1,2m pana la 6m si chiar mai mare. Orice utilaj are o latime de baza ce poate � extinsa prin telescoape, de altfel constructorul a creat posibilitatea se a produce o extensie su� cienta pana la dublarea celei initiale. In felul acesta se poate turna � e o banda de circulatie de 3 -4 m, � e toata latimea drumului de 4,5 – 7 m. O alta decizie care trebuie luata se refera la alegerea cilindrului compactor cel mai e� cient. Acesta trebuie sa aiba dimensiunile si greutatea adecvata, in asa fel incat sa execute o buna compactare si sa se deplaseze cu usurinta de la un punct la altul.

Modul de func�ionare a utilajului de a�ternere Finisorul se compune in principal, dintr-un sasiu tractor cu senile sau pneuri, echipament cu un motor diesel pe care sunt montate toate echipamentele ce realizeaza operatiunile necesare. Viteza utilajului poate sa � e adaptata ritmului de aprovizionare, astfel incat sa se evite inreruperile de functionare intre doua descarcari ale mijloacelor de



transport, pentru a intelege cum lucreaza un utilaj de asternut asfalt trebuie cunoscute partile principale ale acestuia. Buncarul si transportorul Buncarul de primire care are pereti rabatabili servesc la descarcarea mixturii din autocamioane. Materialul din acest buncar este preluat de catre banda transportoare, montata la baza lui care conduce materialul catre zona centrala a � nisorul unde va � repartizat transversal. In timp materialul este transportat de banda transportoare, partile laterale ale buncarului se ridica astfel incat materialul de pe perete cade spre banda transportoare. In felul acesta, se impiedica racirea materialului de pe peretii laterali. Repartizorul Acesta imprastie materialul adus de banda transportoare, transversal pe stratul suport. Materialul este asternut uniform in grosime prestabilita. Dispozitivul de compactare In urma repartizorului este montat un echipament pentru realizarea unei compactari initiale, constituit dintr-o grinda de nivelare cu vibrare hidraulica si batere, cu reglare � na, pana la 4000 vibratii/minut. Grinda este prevazuta cu prelungiri telescopice. Batatorul este prevazut cu incalzire electrica. Acest echipament constituie partea principala a � nisorului deoarece trebuie sa asigure prin vibrare si batere o prima compactare a mixturii asfaltice si trebuie, in consecinta sa � e incalzita. Finisoarele moderne produc un indice de compactare de ordinul a 85 – 90% din compactarea � nala. Controlul vibro� nisorului Prima operatie inainte de a incepe asternerea este reglarea utilajulu la latimea corespunzatoare. Aceasta se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor manuale, unele dintre utilajele mai moderne au dispozitive telescopice de extensie. De asemenea, inainte de a incepe lucrul de asternere a materialului bituminos, dispozitivul de asternere trebuie sa � e dispus la o temperatura cu cel putin 5oC mai mare decat temepratura materialuli ce urmeaza a � asternut. Cele mai bune rezultate se obtin cand exista o constanta a aprovizionarii utilajelor de asternere cu material bituminos. Lucrul nu trebuie sa inceapa decat in momentul in care la repartizor se a� a cel putin 2 mijloace de transport incarcate cu material bituminos. Inaltimea materialului pe banda transportoare este reglata de deschiderea din spatele buncarului. Cantitatea de material care se asterne se poate regla prin dimensiunile deschiderii din spatele buncarului, viteza transportorului si viteza reparti-



zorului. In felul acesta se asigura debitul de material bituminos corespunzator cu grosimea stratului. Importanta este, asa cum s-a spus mai inainte, aprovizionarea continua cu material bituminos.

Compactarea materialelor bituminoase Compactarea este operatia � nala a punerii in opera a materialelor bituminoase de care va depinde in mare parte, viabilitatea stratului de rulare. Scopul sau este dublu:

- de a obtine capacitatea necesara; - de a asigura obtinerea unei bune uniformitati a suprafetei.

Pentru a asigura o cat mai buna compactare posibila, tehnico-rutiera, se dispune de trei mari familii de utilaje:

- cilindrii cu rulari netede; - compactori cu pneuri; - cilindrii vibratori.

Cilindrii cu rulouri netede actioneaza prin greutatea proprie, exercitand o presiune de contact de� nite prin incarcarea pe cm de bandaj. Greutatea proprie a utilajului variaza cu posibilitatea de lestare a utilajului. Compactoarele cu pneuri prin modul de actionare, asigura compactarea mixturii fara sa zdrobeasca sau sa sparga pietrele. Aceste compactoare actioneaza atat prin presiunea exercitata de pneuri cat si prin efectele de framantare a materialului datorita deformarii pneurilor. Pentru straturile de rulare, compactoarele cu pneuri au o roata speciala plasata lateral care asigura compactarea marginii benzii de circulatie. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri se obtine un grad ridicat si uniform de compactare. Pentru evitarea formarii fagaselor trebuie reglata presiunea din pneuri pe masura cresterii gradului de compactare. Reglarea presiuni din pneuri se realizeaza in functie de temperatura, de tipul de liant si de felul agregatelor. Se pot folosi cu rezultate foarte bune rulouri tandem vibratoare. Frecventa si amplitudinea vibratiilor sunt variabile. Se obtin in general grade de compactare ridicate in cazul realizarii compactarii cu comapactoare cu pneuri sau compactoare vibratoare dupa cilindrarea initiala care se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede. Factorii principali care in� uenteaza compactarea mixturilor asfaltice sunt:

- dozajul si consistenta bitumului; un continut de liant mai ridicat conduce la obtinerea unui volum de goluri mai mic, dar datorita procentului ridicat de liant, stabilitatea stratului la temperatura ridicata scade si aceasta cu atat mai mult cu cat consistenta sa este mai scazuta;

- compozitia granulometrica si forma agregatelor in� uanteaza compactitatea mai ales cand aceasta se realizeaza la temperaturi mai



scazute: mixturile asfaltice cu un procent ridicat de criblura prezinta o rezistenta mai mare la compactare fata de cele cu un continut mai redus de criblura;

- temperatura mixturii asfaltice este unul din factorii determinanti in obtinerea gradului de compactare corespunzator: scaderea temperaturii de compactare fata de temperatura optima cu 25% conduce la un volum de goluri remanente dublu pentru acelasi lucru mecanic: pentru temperaturi de compactare mai scazute decat cele prescrise pentru diverse tipuri de mixtura nu se pot obtine grade de compactare corespunzatoare oricat s-ar mari energia de compactare.

Se face observatia ca atunci cand mixtura asfaltica se asterne in strat subtire, temperatura materialului scade rapid sub temperatura optima (care este peste 110°C, iar pentru mixturile asfaltice rugoase peste 130°C) si compactarea nu se mai face in bune conditii. Grosimea stratului de compactat se alege in functie de tipul mixturii, de utilajul existent si de valoarea rezultata din calculele de dimensionare. Studiile expermentale realizate arata ca pana la grosimi de 14 cm, diferenta intre gradele de compactare obtinute la partea superioara si inferioara a stratului poate � considerata neglijabila, iar pentru grosimi mai mari aceasta diferenta este sesizabila si conduce la neuniformitate in comportarea stratului sub circulatie.

Reguli privind compactarea mixturilor asfaltice - Compactarea mixturilor asfaltice se face pentru � ecare strat in parte, in

grosimi uzuale de 8-9 cm. - Compactarea se face in lungul drumului, de la margini spre axa, iar

pe sectoarele de rampa sau cu pro� l transversal cu panta unica de la marginile cu cota mai mica spre cele cu cota mai ridicata.

- Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu viteza redusa si constanta.

- Fiecare trecere peste materialul de compactat este urmata de o trecere inapoi pe aceeasi urma.

- Fiecare urma a compactorului se va suprapune cu 20-30 cm peste cea precedenta.

- Deplasarea laterala a compactorului, pentru compactarea fasiei urmatoare se realizeaza pe zona cu material deja compactat.

- Pentru prima compactare se recomanda ca in general compactorul sa se deplaseze cu roata motrice inainte.

- Schimbarea sensului de mers (de la mers inapoi la mers inainte) trebuie sa se realizeze in puncte decalate, la distante de cca. 1 m.



- Nu este admisa stationarea compactoarelor pe mixtura calda, proaspat compactata.

- Udarea rulourilor sau a pneurilor pentru evitarea lipirii mixturii de acestea - operatie utila – trebuie facuta cu cantitati reduse de apa pentru a nu se produce racirea brusca a mixturii de la partea superioara a stratului.

- Temperatura maxima a mixturii trebuie sa � e astfel incat sa nu se produca valuri sau deplasari laterale de material.

- Compactoarele vor realiza treceri lungi, astfel incat numarul de opriri la schimbarea sensului de mers sa � e redus.

- Primele treceri se vor face cu viteze mai mici (2-4 km/h), iar urmatoarele cu viteze mai mari (4-6 km/h). Nu trebuie depasita viteza de 6 km/h.

- Cand se lucreaza pe jumatate din latimea caii trebuie asigurata lipirea la rostul de lucru. Pentru aceasta se taie marginea, se amorseaza si apoi se compacteaza, compactorul deplasandu-se pe materialul racit. Rosturile de lucru la cele doua straturi suprapuse se decaleaza fata de axa drumului.



5. CONTROLUL CALIT��II ÎMBR�C�MIN�ILOR ASFALTICE

5.1. Cotele de nivel ale suprafe�ei Fiecare strat de suprafa�� trebuie s� � e executat la cotele de nivel cerute �i cu toleran�e admise. Opera�iunea este necesar� pentru a constata c� stratul de îmbr�c�minte este la cota de nivel corect� la bordur� �i c� sunt realizate pantele transversale de scurgere a apei. M�rimile toleran�elor sunt astfel precizate pentru toate celelalte straturi �i se asigur� c� sunt realizate grosimile avute în vedere pentru � ecare strat. Uniformitatea (planeitatea) suprafe�ei De�i cotele de nivel corecte ale suprafe�ei vor asigura c� grosimile avute în vedere ale straturilor �i pantele de scurgere sunt ob�inute, ele nu vor asigura neap�rat o rulare lin�. Acest� cerin�� are în vedere controlul m�rimii permise �i a frecven�ei denivel�rilor.

Metode pentru controlul cotelor de nivel pe durata a�ternerii stratului Exist� trei metode principale de control a nivelurilor materialului din stratul de suprafa�� a�ternut de câte un repartizor:

- metoda nivelarii cu grinda articulat� � otanta; - dispozitive de control automat; - metoda grilei cotelor de nivel.

Marea majoritate a straturilor de suprafata executate la cald se realizeaza mecanic deoarece este mai rapid, mai ieftin si se obtine o mai buna � nisare. Asternerea manuala este de obicei limitata la suprafete mici sau de forma geometrica neregulata. Pentru a�ternerea mecanic� se folose�te metoda nivel�rii cu grinda articulat� � otant�.

Metoda nivelarii cu grinda articulata � otanta Este cea mai r�spândit� metod� folosit� la nivelarea îmbr�c�mintilor existente. Ea nu conduce la cele mai bune rezultate, dar este convenabila si nu necesita nici o tratare a denivelarilor. Dispozitivul de a�ternere al repartizorului este astfel reglat incat sa asigure grosimea medie dorita a stratului. Apoi este mentinut la acest reglaj. Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca dispozitivul de nivelare al masinii va nivela el insusi denivelari mici existente pe suprafata. Grinda nivelatoare se deplaseaza pe stratul de material nou asternut si se orienteaza paralel cu directia de inaintare a vehiculului tractor. Cand rotile din fata ale tractorului trec peste o denivelare (um� atura) sau peste o groapa, schimbarea nivelului de referinta nu se transmite imediat (instantaneu) grinzii nivelatoare.



In cazul neregularitatilor scurte si super� ciale ce nu depasesc 2 m lungime vehiculul tractor revine la nivelul s�u de referinta inainte de a apare o schimbare la nivelul grinzii nivelatoare. In cazul um� aturilor sau gropilor mai lungi ansamblul de asternere (vehicul tractor - nivelator) reduc din efectul neregularitatilor asupra nivelului suprafetei noi, dar nu-l elimina complet.

Dispozitive de nivelare cu control automat. Aceste dispozitive automate controleaza nivelul unuia sau a doua puncte de articulatie. Ele urmaresc nivelul liniei bordurii sau alt nivel de referinta si mentin punctul de articulatie la o cota de nivel dorita, deasupra sau sub acesta. Se descriu mai intai patru tipuri de asemenea dispozitive ce lucreaza dupa acest principiu si apoi un altul care lucreaza dupa un principiu diferit. Senzorii de bordura pot � folositi in cazul in care exista bordura continua cu fata neteda sau o linie de rigola. Un papuc sau senzor urmareste aceasta linie si printr-un mecanism aproximativ simplu se controleaza inaltimea punctului de articulatie alaturat, mentinandu-l paralel cu fata de sus a bordurii. Senzorii pe � re metalice sunt adesea folositi pe santierele mari de constructie a partii carosabile. Nivelurile � ecarui strat ce se construieste sunt stabilite adesea fata de � re metalice (sarme) intinse, � xate pe tarusi metalici montati de-a lungul � ecarei laturi a partii carosabile. Lama nivelatoare a utilajului de asternut material poate � controlata cu ajutorul unor senzori ce se deplaseaza pe aceste sarme. Senzorii de egalare la rosturi trebuie sa � e folositi de indata ce prima banda a partii carosabile a fost executata. Nivelul marginii de la rostul de lucru poate � folosit pentru controlul cotelor de nivel ale benzii urmatoare alaturate. Un senzor se deplaseaza de-a lungul marginii rostului de lucru si asigura ca valorile cotelor de nivel de la banda a doua in executie si de la prima banda sunt aceleasi Acest procedeu automat de control nu necesita o alta operatie preliminara si trebuie folosit întotdeauna cand se executa benzi alaturate. Grinzile de mediere a valorilor pot � utilizate cand nu este posibil sa se recurga la una din alternativele de mai inainte. O grinda metalica cu lungimea de 10m se ataseaza lateral repartizorului, ea � ind rezemata pe un numar oarecare de palpatori cu arc. Din inregistrarile palpatorilor se stabileste o valoare medie a ridicaturilor si a gropilor pe suprafata existenta in fata grinzii metalice. Cota de nivel medie ce rezulta se foloseste pentru controlul cotei punctului de articulatie. Grinda este greoaie si de aceea nu se prefera pe santierele aglomerate sau cu caracter di� cil. Veri� catorii de panta transversala difera de cele patru tipuri prezentate mai inainte prin aceea ca pot � folositi numai cand un dispozitiv de alt tip este utilizat pentru controlul unei laturi a repartizatorului.



Veri� catorul de panta transversala controleaza a doua latura in comparatie cu prima. El se angajeaza (� xeaza) la o valoare constanta a pantei transversale sau la o succesiune de valori in apropierea unei curbe. Pentru cele mai bune rezultate trebuie sa se dispuna de mai multe tipuri de dispozitive, iar cel considerat ideal care se alege pentru folosire depinde de conditiile de lucru. O buna metoda pentru refacerea stratului de suprafata la un drum cu doua benzi prin control complet automat al cotelor de nivel ar � : Prima banda: folosirea unui senzor si a veri� catorului de panta transversala. Banda a doua: folosirea unui senzor pe fata bordurii si a unui senzor de egalare la marginile rostului longitudinal. Metoda grilei cotelor de nivel Acolo unde metoda cu grinda articulata � otanta nu da rezultate satisfacatoare si metodele cu dispozitive automate de control nu sunt disponibile trebuie utilizata o gril� a cotelor de nivel. Aceasta consta intr-o serie de marcaje la diferite intervale de-a lungul ambelor margini ale � ecarei benzi de circulatie, Marcajele facute cu creta sau vopsea stabilesc grosimile de material de adaugat in � ecare punct al grilei. Intervalele dintre marcaje depind de uniformitatea suprafetei stratului suport, de complexitatea suprafetei stratului suport, de complexitatea suprafetei de realizat si de volumul de lucru. Operatorul de pe repartizator poate regla manual grinda nivelatoare in scopul de a furniza grosimile de material cerute asa cum este indicat in � ecare punct in lungul partii carosabile. Grila cotelor de nivel poate � realizata cu orientarea � e in lungul, � e transversal partii carosabile, sau prin combinarea celor doua orientari. Intai, acolo unde drumul este prevazut cu borduri denivelate procedeul consta in a masura sageti fata de o sarma intinsa � xata la nivelul bordurilor, asa cum se arata in � gura 17 de mai jos:

Figura 17

In alta situatie, la un drum fara borduri denivelate, cotele de nivel existente pot � masurate cu o nivela si comparate cu valorile dorite ale acestor cote; in felul acesta grosimile de material pot � calculate.



Asternerea manuala Majoritatea asternerilor manuale de material se fac pe benzi inguste de pana la 2m latime cum ar � in cazul trotuarelor sau a peticirii partii carosabile. Cotele de nivel ale marginilor acestor suprafete sunt bine determinate de cotele de pe borduri si de la limita trotuarului in cazul trotuarelor, sau de catre cotele de nivel ale suprafetei ce inconjoara peticul. Opera�iunea se realizeaz� cu ajutorul unei greble cu care materialul se întinde corespunzator pentru a putea realiza cotele de nivel cerute ele suprafetei in aceasta situatie. Daca suprafata de asternut manual este relativ lata, va � aproape imposibil sa se obtina un bun rezultat fara a folosi cote de nivel intermediare. Cea mai obisnuita cale de a furniza aceasta informatie este cu ajutorul unei grile alcatuita din calupuri de lemn, tarusi din lemn sau cupoane de metal amplasati la 3 sau 5m, avand marcata cota de nivel a suprafetei. Cand se asterne material pe suprafata tare a unui drum existent, este de obicei imposibil sa realizam cotele de nivel cu nimic altceva decat folosind ca martori pavele din lemn amplasate pe suprafata. Factorii care afecteaza calitatea suprafetei de rulare In afara de necesitatea de a utiliza un sistem de control al cotelor de nivel care sa � e corespunzator scopului, exista un numar de alti factori care pot afecta calitatea suprafetei de rulare. Urmeaza o lista a problemelor potentiale care necesita a se lua in considerare. Neuniformitatea stratului suport (substratul). Daca stratul suport (adica suprafata existenta) este neuniforma nu se poate realiza o suprafata plana buna prin simpla acoperire cu un strat de imbracaminte rutiera. Desi suprafata ce se realizeaza imediat in spatele repartizatorului poate � satisfacatoare, ea rezulta din grosimi variabile ale unui material nou compactat neuniform. Când suprafata este circulat� p�r�ile mai groase se vor tasa mai mult decât p�r�ile mai sub�iri �i se va produce ceea ce se nume�te compactare diferentiala. Când suprafa�a existent� este neuniform� um� �turile trebuie t�iate iar adânciturile umplute pentru a îndep�rta partea cea mai rea a neregularit��ilor. P�r�ile ridicate sunt în mod obi�nuit îndep�rtate cu ni�te ma�ini ce aplic� procedee la cald sau la rece pentru refacerea planeit��ii. Adânciturile sunt umplute cu un material asem�n�tor celui din îmbr�c�minte, folosit ca material de nivelare, scopul este de a realiza un strat conform cerin�elor din proiect. Substrat cu vascozitate scazuta Daca materialul pentru o imbracaminte este asternut in stare calda pe un strat alcatuit din material cu vascozitate scazuta sau cu intarire (priza) intarziata, caldura va avea ca efect inmuierea materialului suport. Acest proces conduce la deformarea stratului suport cand se cilindreaza materialul din imbracaminte.



In scopul de a evita aceasta situatie sau stratul suport vechi se inlocuieste, sau se foloseste in imbracaminte un material cu o temperatura de asternere mai scazuta. De exemplu, o imbracaminte din macadam bitumat poate � folosita in locul unui beton asfaltic cilindrat. Marimea agregatelor minerale. Cand dimensiunea agregatelor minerale din materialul nou este prea redusa fata de grosimea stratului, atunci materialul este supus unei deplasari orizontale de cilindrii compactorului si suprafata rezulta cu urme (fagase). De asemenea daca agregatele minerale au dimensiunea prea mare grinda nivelatoare a repartizatorului aluneca pe muchiile agregatelor sau produce fagase de antrenare a materialului. Acestea vor impiedica obtinerea cotelor de nivel corecte si vor reduce durabilitatea materialului prin mentinerea lui in apa ce se acumuleaza. Continuitatea aprovizionarii cu material. Cotele de nivel satisfacatoare se pot obtine cand exista o continuitate in aprovizionarea cu material. Grinda nivelatoare se reazem� pe suprafa�a materialului care trece pe sub aceasta. O întrerupere a aprovizion�rii cu material face ca grinda nivelatoare s� se afunde în material �i s� produc� o suprafa�� de tipul celei ar�tate în � gura 18 de mai jos. Aceasta nu numai ca afecteaza calitatea de rulare dar va reduce si durata de serviciu a imbracamintii.

Figura 18



Opera�iunea de a�ternere Urm�toarele aspecte principale trebuie urm�rite când se a�terne material cu ajutorul repartizatorului:

- partea frontal� a grinzii nivelatoare trebuie s� � e curat�; - placa compactoare trebuie s� � e corect reglat�; - grinda nivelatoare trebuie s� � e înc�lzit� înainte de începerea lucrului; - o aprovizionare constant� cu material trebuie men�inut� la distribuitorul

elicoidal al repartizatorului �i la grinda nivelatoare; - materialul a�ternut manual longitudinal repartizatorului trebuie înl�turat

pentru a permite o compactare suplimentar� de c�tre compactor; - o reducere trebuie f�cut� la rosturi pentru a putea compacta materialul

nou a�ternut.

Temperaturi Temperatura medie de livrare este de 130°C. Temperaturile maxime de stocare sunt în limitele 155°C - 175°C �i astfel va in� uen�a în mic� m�sur� temperaturile de livrare. Materialul trebuie a�ternut în general la temperatur� minim� de livrare. El trebuie s� � e destul de � erbinte pentru a permite realizarea cilindr�rii înainte ca temperatura s� scad� sub valoarea minim� de cilindrare. Când materialul se a�terne manual trebuie dat� aten�ie ca el s� se men�in� în stare cald�. Gramada de material se acoper� cu prelate �i se a�terne în strat cât de repede înainte de a deveni prea rece �i nelucrabil. Tehnologia cilindr�rii Deoarece cilindrarea este ultima opera�ie ce are loc, ea va determina efectiv calitatea � nal� a suprafe�ei. O împingere excesiv� în fa�a tamburului se produce când cilindrarea se face la temperatur� prea ridicat� sau cu vitez� prea mare. Deforma�iile plastice (permanente) sunt cauzate de asemenea de oprirea sau întoarcerea ro�ilor cilindrului pe materialul cald. Cilindrarea trebuie continuat� pân� ce urmele lasate de ro�ile compactorului dispar.

Speci� carea �i m�surarea cotelor de nivel ale suprafe�ei. Pe durata de construc�ie a p�r�ii carosabile cotele de nivel sau nivelurile structurii, la stratul de form�, substratul de nisip, straturile de baz� �i la îmbr�c�minte, trebuie veri� cate. Drumul va avea rezisten�a proiectat� numai dac� toate straturile vor � construite cu grosimea corect�. Toleran�ele cotelor de nivel ale suprafe�ei. În practic�, nu este efectiv posibil s� se realizeze cu exactitate grosimile ar�tate în proiect sau în speci� ca�ii. De aceea, în normele o� ciale se accept� toleran�e cu anumite valori. Toleran�a la cotele de nivel ale suprafe�ei stratului de baz� �i ale îmbr�c�min�ii este de ± 6 mm. De asemenea, pentru ca o combinare a



toleran�elor s� nu aib� ca efect sub�ierea îmbr�c�min�ii, grosimea speci� cat� a acesteia nu trebuie s� � e redus� cu mai mult de 5 mm. Pentru veri� carea toleran�elor, nivelurile de pe suprafa��, cotele de nivel se m�soar� la intervale de 10 m longitudinal �i de 2 m transversal. Nivelul suprafe�ei este apreciat satisf�c�tor atunci când nu mai mult de una din cele zece valori m�surate succesiv longitudinal, sau una din cele m�surate transversal este în afara toleran�ei permise. Se pot veri� ca toleran�ele � e m�surând cotele de nivel în punctele anume alese, � e m�surând s�ge�ile între suprafa�a studiat� �i o sârm� întins� rezemat� pe borduri sau o sârm� întins� longitudinal.

Speci� carea �i m�surarea regularit��ii de suprafa�� Regularitatea suprafe�ei se refer� la m�rimea �i frecven�a um� �turilor. Suprafa�a unui drum trebuie s� � e pe cât posibil de neted� cu scopul de a reduce la minimum eforturile atât în structura drumului cât �i asupra vehiculelor �i s� asigure un confort de deplasare participan�ilor în tra� c. Standardele elaborate pentru neregularit��ile maxime admise la o suprafa�� nou�, au fost stabilite pe baza de experien�� i ele prev�d c� trebuie asigurat� o deplasare f�r� zdruncin�turi Cea mai simpl� �i cu mult cea mai economic� metod� de testare dac� o suprafa�� nou� este satisf�c�toare, const� în a rula pe aceasta �i a vedea dac� este acceptabil�. Dac� rulajul ma�inii este f�r� zdruncin�turi nu mai este necesar s� se recurg� la o alt� testare. Dac� rulajul este nesatisf�c�tor, atunci este necesar s� se cuanti� ce starea de neregularitate �i s� se compare aceasta cu cerin�ele de regularitate a suprafe�ei cuprinse în standarde atunci când un constructor se ocup� numai de execu�ia îmbr�c�min�ii unui drum, regularitatea suprafe�ei acestuia este in� uen�at� în mod considerabil de regularitatea stratului suport. În asemenea situa�ii înainte de începerea lucr�rilor se anun�� bene� ciarul asupra denivel�rilor suprafe�ei existente. Când suprafa�a existent� prezint� multe neregularit��i nu este posibil s� se ob�in� o suprafa�� plan� a îmbr�c�min�ii f�r� o opera�ie de recti� care a acestora sau a�ternerea unui strat intermediar cu rol de a elimina neregularit��ile Urm�toarele trei metode sunt utilizate pentru a cuanti� ca gradul de neregularitate a suprafe�ei unui drum.

Metoda de m�surare cu rigla �i pana. O rigl� dreapt� din lemn sau metal, cu lungimea de 3 m care nu se deformeaz� sub greutate proprie când este rezemat� la capete, este pozi�ionat� pe suprafa�a drumului. Cu ajutorul unei pene gradate ce se introduce sub rigl� se m�soar� denivel�rile dintre latura inferioar� a riglei �i suprafa�a drumului. Aceasta metod� se folose�te pentru m�surarea denivel�rilor pe direc�ie longitudinal� �i transversal� drumului. Se poate astfel controla dac� sunt



respectate toleran�ele admise la construc�ie dar se pot m�sura �i denivel�rile ce apar la exploatare.

Metoda de m�surare cu rigla mobil�. O rigl� metalic� nedeformabil� cu lungimea de 3 m prev�zut� cu ro�i la cele dou� capete �i o roat� palpatoare intermediar� se deplaseaz� longitudinal pentru a m�sura neregularit��ile pe aceast� direc�ie. Pe grind� se a� � montat un dispozitiv ce înregistreaz� diferen�a de nivel dintre roata palpatoare �i ro�ile de la capetele grinzii, conform � gurii 19 de mai jos:

Figura 19

Normele o� ciale prev�d ca m�sur�torile s� se fac� pe un sector cu lungimea de 300 m al îmbr�c�min�ii iar când lungimea total� construit� este mai mic�, se va face pe un sector de cel pu�in 75m lungime. În tabelul de mai jos sunt indicate valorile ce corespund celor dou� lungimi. Condi�iile tehnice prev�d c� nu se admit neregularit��i longitudinale mai mari de 10 mm. Num�rul neregularit��ilor pentru stratul de leg�tur� (binder) sau pentru pene laterale de ranforsare este cu 50% mai mare decât cel acceptat �i prezentat în tabelul de mai jos pentru îmbr�c�minte.

Factori ce afecteaz� durabilitatea Suprafa�a îmbr�c�min�ii este supus� la cele mai mari solicit�ri. În timpul rul�rii pe îmbr�c�mintea unui drum, oricare defect al acesteia poate � cauza unui accident. Bicicli�tii �i motocicli�tii sunt în mod deosebit supu�i acestui risc. De aceea este foarte important ca materialele pentru stratul de suprafa�� s� � e bine alese �i corect a�ternute astfel ca s� asigure o durat�

Denivelarea 4 mm 7 mm 4 mm 7 mmLungimea (m) 300 75 300 75 300 75 300 75Drumuri nationale 20 9 2 1 40 18 4 2Drumuri judetene 40 18 4 2 60 27 6 3



de serviciu maxim�. Prin durabilitate se în�elege aceast� durat� de serviciu. Îmbr�c�mintea drumului trebuie s� suporte înc�rc�rile din tra� c �i ac�iunea factorilor de clim� pe o durat� de ani cât mai mare posibil� �i în acela�i timp s�-�i men�in� forma �i rezistent� la derapare. Defectele suprafe�ei pot permite apelor s� se in� ltreze pân� la nivelul stratului de funda�ie �i a p�mântului suport ceea ce antreneaz� o sc�dere a capacit��ii portante a acestuia. Apa in� ltrat� în straturile rutiere prin înghe�are distruge coeziunea materialului, urmat� de dislocarea lui �i de apari�ia gropilor, distrugerea rosturilor sau chiar um� �turi locale. Factorii care in� uen�eaz� durabilitatea suprafe�ei:

- rezisten�a straturilor de baz� �i de funda�ie; - calitatea materialelor folosite în îmbr�c�minte; - metodele de a�ternere �i de compactare a materialelor în strat.

Rezisten�a straturilor suport ale îmbr�c�min�ii De�i straturile de suprafa�� repartizeaz� înc�rc�turile date de tra� c unui anumit spa�iu este esen�ial ca straturile suport s� � e su� cient de rezistente fa�� de solicit�rile la care sunt supuse. În cazul unui drum nou, îmbr�c�mintea, stratul de baz� �i cel de funda�ie trebuie sa aib� rezisten�a corespunz�toare pentru a suporta solicit�rile date de tra� c, chiar �i în condi�iile în care p�mântul suport are caracteristici de portan�� mai slabe. Pentru reînnoirea îmbr�c�min�ii este esen�ial ca drumul existent s� � e su� cient de rezistent pentru a folosi aceluia�i scop. Ca un drum reînnoit s� aib� în totalitate aceia�i durat� de serviciu este necesar ca toate straturile componente s� � e aduse la acela�i nivel de rezisten��. Orice zon� f�r� rezisten�� a îmbr�c�min�ii, cum ar � gropile, tran�eele temporare sau zonele � surate trebuie s� � e reparate înainte de reînnoirea îmbr�c�min�ii. Suprafe�ele la care se constat� o cedare a funda�iei trebuie sacri� cate, materialul îndep�rtat �i reconstruit complet. Când nu se recurge la acest procedeu îmbr�c�mintea nou� se va rupe în aceste zone f�r� rezisten�� ca urmare a transmiterii pe grosimea ei a deform�rilor �i � surilor. Alegerea materialelor pentru realizarea durabilitatii Materialele pentru îmbr�c�minte se realizeaz� cu lian�i bitumino�i pentru a lega între ele agregatele minerale �i a conferi pe ansamblu o impermeabilizare. Lian�ii trebuie s� aib� o vâscozitate ridicat� (rezisten�� mare la curgere) astfel c� el s� nu se deformeze sub înc�rc�rile produse de tra� c ori s� se înmoaie pe timp cald. Agregatele minerale din mixturile asfaltice sunt alc�tuite dintr-un anumit amestec de diferite dimensiuni (adic� au o granulozitate continu�) astfel ca ele s� se împ�neze reciproc �i s� formeze pe ansamblu o structur� stabil� �i rezistent�.



Aceste caracteristici confer� materialului capacitatea de a suporta înc�rc�turile din tra� c �i ac�iunea factorilor de clim�, adic� m�resc durabilitatea. În general cu cât stratul de material este mai aproape de suprafa�a drumului cu atât mai mare vor � solicit�rile din tra� c �i cele produse de factorii climatici. Pentru îmbr�c�minte cele mai bune materiale se dovedesc a � cele alc�tuite cu lian�i care au o vâscozitate mare �i cu agregate minerale cu granulozitate continu�, ob�inându-se o structur� dens�.

Aspecte ale durabilit��ii privind a�ternerea �i compactarea Durabilitatea poate � afectat� sub aspectele:

- apa se va in� ltra în sistemul rutier �i va înmuia p�mântul suport; - înc�rc�turile din tra� c vor compacta par�ial îmbr�c�mintea dar numai

pe urmele de deplasare a ro�ilor producând o suprafa�� deformat�; - materialul va � mult mai pu�in rezistent decât ar � fost în cazul unei

compact�ri corecte, ceea ce conduce la solicit�ri mai mari pentru straturile inferioare;

- apa care se in� ltreaz� în îmbr�c�minte va înghe�a iarna având ca efect dezintegrarea materialului, în particular pe direc�ia rosturilor de lucru;

- când compactarea este de slab� calitate, materialul poate � refulat lateral de ac�iunea ro�ilor.

Tehnologiile de a�ternere trebuie s� � e corespunz�toare pentru a realiza o îmbr�c�minte bine compactat� �i impermeabil�, inclusiv în zona rosturilor de lucru. Pentru realizarea acesteia sunt urm�rite aspectele:

- veri� carea materialului livrat, sub aspectul calit��ii; - preg�tirea suprafe�ei existente; - amenajarea corect� a rosturilor; - a�ternerea; - cilindrarea.

Veri� carea materialului livrat Probleme care apar când materialul este adus pe �antier:

- Materialul are o consisten�� variabil�. Aceasta se poate întâmpla � e c� materialul a fost malaxat necorespunz�tor, � e c� s-a produs o segregare pe durata stoc�rii �i transportului. Rezultatul segreg�rii este c� materialul este mai grosier pe marginile înc�rc�turii fa�� de cel situat în interiorul ei;

- Materialul este prea rece. Când materialul este rece sau p�r�ile laterale ale basculantei sunt reci se vor forma buc��i care nu pot trece prin repartizorul elicoidal al utilajului de a�ternut. Materialul va � de asemenea greu de compactat;



- Materialul este prea cald. Dac� materialul este prea cald, liantul începe s� curg� de pe agregate �i se dreneaz� c�tre partea de jos a înc�rc�turii. Dac� temperatura a fost prea ridicat� pe durata malaxarii, liantul poate � par�ial ars, caz în care materialul se arunc�;

- Materialul con�ine substan�e improprii. Este important de a da aten�ie la oricare contaminare, în special cea realizat� cu o cantitate prea mare de nisip sau cu ulei diesel care adesea este folosit pentru a preveni lipirea materialului de partea interioar� din spate a basculantei.

Aceste gre�eli trebuie identi� cate cât de repede posibil pentru a evita a�ternerea materialului care ulterior va trebui înlocuit. Materialul trebuie s� se încadreze în intervalul de temperaturi speci� cate înainte ca basculanta s� descarce materialul în bunc�rul repartizorului. Pregatirea suprafetei. Pentru a ob�ine cea mai durabil� reînnoire a unui drum existent câteva lucr�ri preg�titoare sunt necesare. O îmbr�c�minte este un strat destul de sub�ire din material în grosime de la 20 la 60 mm. Acest strat singur este insu� cient de rezistent la toate solicit�rile orizontale cauzate de frânare sau r�sucirea ro�ilor în condi�ii de tra� c. Sub ac�iunea acestor solicit�ri este posibil ca îmbr�c�mintea s� alunece longitudinal sau s� cedeze lent fa�� de suprafa�a stratului suport, având ca urmare ruperea �i deformarea materialului din îmbr�c�minte. Acest aspect poate � evitat dac� se asigur� c� suprafa�a stratului suport este rugoas�; în caz contrar este necesar� rabotarea acesteia, în scopul de a realiza o suprafa�� rugoas�. Procedeul cel mai obi�nuit �i mai ieftin de a preveni curgerea lent� const� în a îmbun�t��ii adeziunea între cele dou� suprafe�e cu ajutorul unui strat sub�ire de leg�tur�. Acesta const� într-o stropire u�oar� a suprafe�ei vechi cu o emulsie de bitum în cantitate de 0,3 la 0,5 litri/m². C�p�cele golurilor de canalizare �i alte piese metalice s� � e cur��ate �i unse cu bitum. Acest tratament se va face de asemenea pe fe�ele interioare ale bordurilor care vor � în contact cu betonul asfaltic. Rosturi Acolo unde îmbr�c�mintea nou� se m�rgine�te cu materiale a�ternute anterior (de exemplu la un rost de lucru transversal sau la un rost longitudinal), trebuie amenajat un rost etan�. Aceasta se poate realiza prin una din urm�toarele metode: Metoda 1: materialul în stare rece existent poate � înc�lzit la temperatura de cilindrare cu ajutorul unui radiator cu raze infraro�ii înainte de a a�terne al�turat materialul cald. Opera�ia de cilindrare va lipi cele dou� materiale. Metoda 2: materialul existent se taie pe o l��ime de circa 10 cm astfel ca s� rezulte cu o fa�� vertical�. Aceasta se unge cu bitum cald înainte de a�ternerea materialului nou. Aceast� opera�ie se poate realiza mai u�or dac�



marginea primei benzi a�ternute este � nisat� cu o fa�� vertical� înainte de r�cirea materialului, prin t�iere cu o frez� ata�at� cilindrului compactor. Un rost, chiar bine amenajat, este mai pu�in rezistent decât materialul a�ternut continuu. Rosturile de la straturile suprapuse nu se vor executa pe aceea�i vertical�. Toate rosturile (atât cele transversale cât �i cele longitudinale) trebuie s� � e decalate cu cel pu�in 300 mm fa�� de cele ale straturilor situate dedesubt. În cazul unei execu�ii noi pe o suprafa�� mare pentru a evita s� se ob�in� rost longitudinal în stare rece, se recurge la dou� repartizatoare de material care vor lucra unul dup� altul. Repartizatorul al doilea va urma îndeaproape �i lateral primul astfel ca s� realizeze un rost în stare cald�. A�ternerea Din materialul livrat în stare corespunz�toare de malaxare �i f�r� aspect de segregare, repartizatorul va realiza un strat continuu cu grosime uniform�. A�ternerea manual� se face cu grij� pentru a � siguri ca opera�ia de întindere cu grebla nu conduce la o separare a agregatelor mai mari. Cilindrarea Opera�ia de cilindrare este foarte important� pentru a se realiza o îmbr�c�minte durabil� �i impermeabil�. Cilindrarea trebuie sa inceapa imediat dupa asternere, fara a cauza o impingere excesiva a materialului in fata rotilor. Ea trebuie sa � e terminata inainte ca temperatura sa scada sub valoarea minima de cilindrare si tinand seama ca vor � necesare cel putin sase treceri pe directie transversala. Rezisten�a la derapare Macrotextura rezulta din aranjamentul agregatelor minerale la suprafata stratului in asa fel incat sunt inglobate numai partial in acesta, sau rezulta din imprastierea de criblura pe suprafata de rulare. Macrotextura rezulta din rugozitatea � na a suprafetei � ecarei granule minerale. Atat macrotextura cat si microtextura au tendinta de a se reduce ca marime sub actiunea tra� cului si a conditiilor de clima dupa un numar de ani. Rezistenta la derapare efectiva pe o suprafata a drumului va depinde in oricare interval de timp de conditiile climaterice, de macrostructura si microstructura reziduala. Alegerea materialelor pentru imbracaminti cu rezistenta la derapare Cele mai multe materiale folosite la imbracaminti cu rezistenta la derapare vor avea urmatoarele caracteristici:

- un mozaic restrans al agregatelor minerale aparente; - o buna textura a granulelor pe grosimea stratului; - granulele minerale sa ramana in relief peste nivelul general al

materialului pentru a permite apei sa se dreneze sub nivelul suprafetei de contact a pneului;



- un liant cu vascozitate ridicata care confera mixturii asfaltice stabilitate la deformare, rezistenta si reduce procesul de indesare progresiva a granulelor de la suprafata in grosimea stratului;

- granulele minerale sa aiba fete aspre, cu proeminente ale caror muchii sunt ascutite;

- agregatele minerale sa aiba duritate, uzura mica si sa nu se lustruiasca. Primele patru caracteristici enumerate privesc diferite aspecte ale macrostructurii, iar ultimile doua, diferite aspecte ale microstructurii. In practica este greu sa se obtina cel mai bun din toate domeniile, in special din cauza costurilor ridicate ale materialelor care pot realiza cea mai buna rezistenta la derapare. De exemplu, agregatul mineral cel mai rezistent la derapare si care se lustruieste cel mai putin este bauxita calcinata. Utilizarea acestui agregat este insa limitata, datorita costului ridicat, la alcatuirea straturilor de rulare cu grosime mica ce se aplica in intersectii foarte aglomerate si in acoperirea trecerilor pietonale din zonele urbane, in scopul de a asigura distante de franare reduse. Zgura de furnal care rezulta ca un subprodus in industria otelului, are de asemenea calitatea de a nu se lustrui, dar comparativ cu bauxita calcinata are duritate mica si ca urmare asperitatile de pe suprafata granuleleor se uzeaza complet pe durata unui an sau doi in cazul unui tra� c intens. Rocile granitice usor de procurat in forma dorita ca materiale pentru lucrari de drumuri, au o duritate mare si de aceea sunt rezistente la uzura. Totusi din cauza structurii foarte � ne pe care o au, uzura chiar mica ce rezulta in timp, conduce la suprafete plane slefuite care favorizeaza deraparea pe timp umed. Calcarele utilizate frecvent la lucrarile de drumuri au o duritate mai mica fata de granit si o structura mai putin � na. Ca urmare prezinta o uzura mai mare in timp iar suprafetele granulelor minerale devin foarte plane si lustruite cu favorizarea derapajului pe timp umed. Rocile bazaltice au o duritate foarte apropiata de acea a rocilor granitice si au o rezistenta buna la uzura in timp. Granulele minerale bazaltice au fete aspre cu muchii ascutite, ce nu se lustruiesc in timp, sub actiunea tra� cului si ca urmare sunt cel mai frecvent folosite in straturile de rulare asfaltice din tara noastra. Materialele folosite au caracteristici de duritate si de rezistenta la slefuire diferite. Acestea depind de sursa din care provin si tehnologia de extragere si prelucrare a lor. Cel mai important lucru de retinut este ca rezistenta la derapare a unui drum este cea mai scazuta pe vreme umeda. Principalul obiectiv la alegerea unui material ar trebui, de aceea, sa � e asigurarea ca suprafata � nisata a



imbracamintii va avea o buna textura cu granule iesite in relief si care sa aiba o buna durabilitate. Aceasta se obtine nu numai prin alegerea agregatelor minerale corespunzatoare dar si prin alcatuirea potrivita a mixturii asfaltice care sa asigure o textura de suprafata acceptabila daca asternerea este corecta. Asternerea unei imbracaminti rezistenta la derapare. Modalitatea in care materialul este asternut in strat nu afecteaza microtextura agregatelor, dar afecteaza macrotextura suprafetei drumului. In cazul materialelor la care � nisarea suprafetei nu se face prin raspandire de criblura, macrotextura (sau textura de adancime) se va obtine printr-o tehnologie normala de asternere. Singura precautie este sa se asigure ca cilindrarea nu va incepe la o temperatura prea ridicata sau prelungita pe o durata prea mare. Fiecare din cele doua situatii conduce la o suprafata neteda cu o textura de adancime prea mica. Raspandirea de criblura anrobata. Acest procedeu este de obicei aplicat la imbracaminti si la macadamuri cu textura � na bitumat� (traditional numite asfalturi � ne la rece). Pentru ca procedeul de raspandire a criblurii bitumate sa � e reusit este necesar sa � e controlate urmatoarele aspecte:

- cantitatea de criblura raspandita; - masura in care aceasta se incastreaza in stratul suport.

Scopul este de a raspandi o cantitate su� cienta astfel incat granulele sa se situeze una langa alta. Pentru a obtine aceasta, dispozitivul de raspandit se regleaza si se testeaza inainte de folosire. Oricare zona a suprafetei pe care repartizatorul nu o acopera cu o cantitate su� cienta trebuie reparata si acoperita suplimentar cu criblura prin raspandire cu lopata. Criblura care se a� a depozitata pe o banda alaturata celei in executie se inlatura inainte de inceperea cilindrarii pe banda in lucru pentru a evita ridicarea cilindrului la trecerea in zona rostului. Daca cantitatea de criblura raspandita este prea mare, granulele se vor deplasa lateral si nu se vor incastra corect in stratul suport. In scopul de a obtine o raspandire uniforma repartizatorul trebuie sa lucreze continuu fara intreruperi. Proportia de criblura raspandita trebuie sa � e masurata si controlata in raport cu cerintele date in prescriptii. Masurarea cantitatii de criblura ce trebuie raspandita, inainte de a incepe lucrul in � ux continuu sau in timp ce acesta se desfasoara se face cu o tava din aluminiu de forma patrata cu o latura de 300 mm, care se suspenda la o balanta cu arc. O serie de asemenea tavi sunt plasate in fata repartizatorului de criblura si dupa ce acesta trece peste ele greutatea criblurii se masoara utilizand balanta cu arc. Se intelege ca pe zona unde au stat tavile criblura se raspandeste din nou inainte de a incepe cilindrarea.



Pentru drumurile intens circulate normale pentru cantitatile de raspandire sunt cuprinse intre urmatoarele limite:

- criblura 15/25 mm: 9,5 la 12 kg/m² (=105 la 85 m²/tona) - criblura 8/15 mm: 7,5 la 9,5 kg/m² (=135 la 105 m²/tona)

Criblurile trebuie sa � e din roci dure, rugoase cu marimea 15/25 sau 8/15 mm. Dupa raspandirea criblurii, urmatoarea operatie foarte importanta este cilindrarea ei, pentru a o incastra corect in stratul suport. Daca cilindrarea este excesiva intreaga macrotextura de suprafata se pierde. Cand granulele de criblura sunt slab incastrate in stratul suport ele pot � smulse sub actiunea tra� cului sau slabite prin actiunea repetata a inghetului. Masurarea rezistentei la derapare a suprafetei drumului. Rezistenta la derapare a suprafetei drumului depinde de macrostructura lui, de microstructura agregatelor minerale si de conditiile de clima. Sunt disponibile diverse aparate pentru a simula actiunea unui vehicul care aluneca, iar dintre acestea cel mai simplu se dovedeste a � Testerul portabil pentru determinarea rezistentei la derapare. Valorile obtinute cu acest aparat sunt numite “valorile rezistentei la derapare” (Skid rezistence value = SRV). Schema aparatului prezentat� conform � gurii de mai jos:

Figura 20 Aparatul este amplasat pe suprafata drumului si reglat astfel ca baza lui sa � e in pozitie orizontala. Tija verticala este reglata pe inaltime astfel ca placuta de cauciuc a pendulului sa � e in contact cand oscileaza pe suprafata drumului. Bratul pendulului se aduce in pozitie orizontala si se blocheaza dispozitivul de � xare - eliberare, iar acul indicator de pe cadran se aduce in pozitie verticala.



Cand se elibereaza pendulul din dispozitivul de retinere el se deplaseaza spre fata drumului cu care intra in frecare prin placuta de cauciuc si antreneaza in miscare acul indicator al scalei aparatului. Cu cat acul indicator este deplasat mai inspre partea stanga a scalei cu atat frecarea pe suprafata drumului a fost mai mica si deci mai redusa valoarea rezistentei la deplasare (SRV). Operatia se repeta de cel putin trei ori, cand aceste valori sunt destul de apropiate ele se considera acceptabile. Daca nu sunt apropiate se repeta incercarea pana se obtine acest lucru. Intocmai ca testul petei de nisip, testul rezistentei la derapare poate � folosit pentru a urmari schimbarile valorilor rezistentei la derapare ale unui drum. De asemenea, testul poate � utilizat si in situatii mai aparte cum ar � receptia unei lucrari noi sau dupa un accident. In aceasta situatie se poate determina daca rezistenta la derapare a fost unul din factorii care a favorizat accidentul. Masurarea rezistentei la uzura a agregatelor minerale. Este o incercare de laborator prin care se masoara cantitatea cu care se uzeaza un esantion de agregate minerale care au fost supuse unei solicitari standard de uzura. Incercarea este folosita pentru a evalua calitatea agregatelor minerale pentru a corespunde utilizarii lor in alcatuirea straturilor de rulare (imbracaminti de drumuri) sau pentru compararea calitatii diferitelor tipuri de agregate. Un esantion de agregate minerale pregatit in anumite conditii este supus unei actiuni de uzura standard, dupa care se determina procedeul de material mai mic decat o anumita dimensiune rezultat si se calculeaza un coe� cient de calitate. Procedeul de uzura se realizeaza cu masini diferite dupa cum urmeaza:

a) masina Deval care este alcatuita din doi cilindrici metalici, � xati in pozitie inclinata fata de un ax orizontal in jurul caruia se rotesc, supune agregatele minerale unei operatii de uzura prin frecare reciproca intere granule. Dupa 10000 de rotatii ale cilindrilor metalici, sortul de material testat este cernut folosind o sita cu latura ochiului de 1,5 mm sau un ciur cu diametrul ochiului de 2 mm. Fractiunea de material mai mica de 1,5 mm sau 2 mm, exprimata in procente, ce s-a desprins din granulele initiale, da o indicatie asupra rezistentei la uzura.

Coe� cientul de calitate se calculeaza cu relatia:C = 40/F

unde F este fractiunea mai mica de 1,5 mm sau 2 mm, in %. Dupa valorile coe� cientului de calitate agregatele minerale sunt apreciate astfel:

- cu rezistenta la uzura mica, C < 7; - cu rezistenta la uzura medie, C = 7 - 9; - cu rezistenta la uzura acceptabila, C = 9 – 11;



- cu rezistenta la uzura buna, C = 11 – 13; - cu rezistenta la uzura foarte buna, C = 13 – 15.

Pentru macadam se admit agregate minerale cu un coe� cient de calitate intre 9 si 13 iar pentru betoanele asfaltice criblurile cu un coe� cient de calitate intre 9 si 11. Incercarea cu masina Deval (� gura 21.a) se poate face si in prezenta apei prin inchiderea etansa a cilindrilor metalici. Incercarea este mai apropiata de conditii reale de solicitare a agregatelor minerale si pune in evidenta faptul ca la agregatele provenite din roci semidure sau slabe coe� cientul de calitate se reduce ca valoare la jumatate sau mai mult. In cazul acesta, agregatele pentru macadam trebuie sa ateste un coe� cient de calitate mai mare decat 6.

Figura 21.a

b) masina Los-Angeles � gura 21.b care este alcatuita dintr-un cilindru metalic cu axul de rotire orizontal, supune agregatele minerale unei operatii combinate de uzura, prin frecare reciproca intre granule si in acelasi timp prin lovire cu bile de fonta de o anumita marime. Numarul si greutatea bilelor introduse in cilindru variaza in functie de felul probei (6 la 12 bile in greutate de 390 la 445 grame). Incercarea se face cu un esantion de material in greutate de 5 kg, iar rezistenta la uzura se apreciaza prin procentul de material ce trece prin sita cu latura ochiului de 1,68 mm, dupa 500 de rotatii ale cilindrului. Calitatea agregatelor minerale se exprima prin valoarea coe� cientului LA care trebuie sa � e 20 in cazul agregatelor de buna calitate si 50 in cazul celor mediocre.

Figura 21.b




Matematic� aplicat� - 1


SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMATEMATIC� APLICAT�

Asfaltator_2__A5_matematica aplicata.indd 1 12/14/2010 11:54:39 AM

2 - Matematic� aplicat�



CAPITOLUL I

1. OPERA�II CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA �I SC�DEREA

Întâlnim numere naturale atunci când num�r�m obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m�surare. Sc�zând pe 3 din 2, ca rezultat nu ob�inem un num�r natural. Pentru a putea sc�dea orice num�r natural din orice alt num�r, a trebuit s� extindem ideea de num�r, introducând �i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz� adun�ri, sc�deri, înmul�iri �i împ�r�iri.Numerele întregi se folosesc �i în unele m�sur�ri, ca de exemplu în m�surarea temperaturilor (pe scara Celsius).Amintim nota�iile:N � ��0, 1, 2, 3, ... �, pentru mul�imea numerelor naturale;N* = �1, 2, 3, 4... �, pentru mul�imea numerelor naturale nenule (f�r� num�rul 0);Z = �0, � 1, � 2, � 3, � 4... �, sau �...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... �, pentru mul�imea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - �0�.Adunarea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a + b = b + a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar � numerele (întregi) a, b, �i c.Din aceste propriet��i rezult� c� în calcule putem efectua adun�rile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula:

55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176

Num�rul 0 este element neutru pentru opera�ia de adunare. Orice num�r întreg are un opus, notat – a, care este �i el num�r întreg. Din aceste propriet��i rezult� c� sc�derea num�rului întreg b din num�rul întreg a poate � înlocuit� prin adunarea lui a cu opusul lui b:

a - b = a + (-b)

Reamintim c� putem des� in�a o parantez� în fa�a c�reia se a� � semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a� � în parantez�.Folosind propriet��ile adun�rii, putem calcula:



-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,

(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =

(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =

= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2

EXERCI�II1) Scrie�i patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unit��ilor 2 �i care s� � e cât mai mici posibile.2) A) Un num�r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num�rul� B) Alt num�r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num�rul�3) A) Un num�r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num�r� B) Alt num�r este cu 855 mai mic decât 15.258. A� a�i acest num�r.4) Efectua�i adun�rile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.5) Efectua�i sc�derile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.6) Aranja�i în ordine cresc�toare numerele:

-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +97) Efectua�i calculele:

a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);

j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);

n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).

8) Stabili�i dac� este adev�rat sau nu: a. (+10) + (-9) � (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) � (-1) + (+21);

c. (+18) + (+5) � (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) � (-2) + (+3);e) (+18) – (+15) � (+18) – (+5).

9) În dou� vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s� turn�m uleiul în alte dou� vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s� aib� celalalt vas�



10) Urm�toarele zece adun�ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:

2. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR ÎNTREGI

Reamintim c� înmul�irea numerelor întregi se efectueaz� �inând seam� de urm�toarea regul�:Valoarea absolut� a produsului a dou� numere este egal� cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acela�i semn, �i este -, când cei doi factori au semne diferite.Regula semnelor este deci:

(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.

Înmul�irea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a x b = b x a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar � numerele a, b �i c;Distributiv� fa�� de adunare, adic� a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar � numerele a, b �i c.Num�rul 1 este element neutru pentru opera�ia de înmul�ire.Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic� dou� înmul�iri �i o adunare), prefer�m s�-l efectu�m sub forma a x (b + c), sco�ând factor comun.Folosind propriet��ile înmul�irii, s� calcul�m:

(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200

(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70

Exerci�iu rezolvat. Calcula�i: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5Rezolvare. a) Ar trebui s� efectu�m cele dou� înmul�iri, apoi adunarea. Ob�inem rezultatul mai repede, dac� observ�m c� putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.

7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+

6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011

9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485

4 7 70 42 451 6 041 817 4 041



b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Ob�inem:55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800c) Sco�ând factor comun pe 81, ob�inem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860Dac� a �i b sunt dou� numere întregi, astfel încât b � 0, câtul dintre a �i b, notat prin a : b, este acel num�r întreg c, în cazul în care el exist�, pentru care a = b x c.Se scrie c = a : b.De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.Observ�m c� regula semnelor este, pentru împ�r�ire, aceea�i ca �i pentru înmul�ire.Problem� rezolvat�. Un metru p�trat de linoleum cost� 1 300 lei. Cât cost� linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m �i l��imea de 3 m�Rezolvare. A� �m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p�tr�i). Dac� 1 mp de linoleum cost� 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost� de 12 ori mai mult, adic� 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmul�irea, ob�inem costul linoleumului = 15 600 lei.EXERCI�II

1) a) Un num�r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num�rul� Alt num�r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num�rul� c) Ionic� merge spre �coal� cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic�. A� a�i viteza automobilului.

2) a) Un metru p�trat de covor cost� 2 300 lei. Cât cost� un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m �i l��imea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înal�imea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în�l�imea. Cât este aria sa?

3) Calcula�i, sco�ând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21.

4) Calcula�i cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.5) Efectua�i înmul�irile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)

(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8).



6) Calcula�i:7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2

– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x 24 – 23 x (22 – 2);

8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);

9) Scrie�i mul�imea divizorilor întregi ai numerelor:a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -1010) Determina�i elementele urm�toarelor mul�imi: A = �x ��N � x divide pe -12� B = �x ��Z � x divide pe 8� C = �x ��N � -13 divizibil cu x� D = �x ��Z � 6 divizibil cu x�

3. ADUNAREA �I SC�DEREA NUMERELOR RA�IONALE

Atunci când „lu�m p�r�i dintr-un întreg” sau când m�sur�m segmente, suprafe�e, volume, numere care nu sunt neap�rat întregi. De fapt, a fost nevoie s� � e aduse numerele ra�ionale, mul�imea acestor numere se noteaz�, de obicei cu litera Q.Orice num�r ra�ional poate � reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate � scris ca frac�ie , în care num�ratorul m este un num�r întreg, iar numitorul n un num�r natural, diferit de 0.Numerele ra�ionale negative pot � scrise în forma -

, unde m �i n sunt

numere naturale (iar n � 0). De exemplu, num�rul ra�ional poate � scris - sau - . Numerele ra�ionale pot � scrise în forma + , sau , unde m �i n sunt numerele naturale (iar n � 0). Avem

Numerele m �i n pot � alese prime între ele, în care caz frac�ia se nume�te ireductibil�.Numerele ra�ionale pot � scrise �i zecimal, dac� avem în vedere ca = m : n.Exemple: în loc de se mai scrie �i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie �i -0,75. Dac� încerc�m s� scriem zecimal pe , ob�inem 0,6666...; se mai scrie �i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).

53

mn

mn

mn

mn

= = =mn

2m2n

3m3n

4m4n

53

10-6

48190

106

53



În general, dac� scriem zecimal un num�r ra�ional, atunci în dreapta virgulei apare un num�r � nit de cifre � 0, urmate eventual de o perioad�.S� ne reamintim c� num�rul ra�ional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form� de frac�ie , iar 0,(12) se scrie în form� de frac�ie sau (dup� simpli� carea cu 3).Num�rul ra�ional 3,(52) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,(52) = = Num�rul ra�ional 3,5(2) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,5(2) = = Adunarea �i sc�derea numerelor ra�ionale scrise zecimal se fac dup� regulile obi�nuite, �inând îns� seama de virgul�. De exemplu: 11,4 + 11,4 - 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCI�II1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 �i 15; b) 88 �i 123; c) 99 �i 123; d) 36 �i 35; e) 41 �i 141?Justi� ca�i r�spunsul.2) a) Simpli� ca�i cu 3 frac�iile: ; ; ;

b) Simpli� ca�i cu 9 frac�iile: ; ; ; Simpli� ca�i cu 6 frac�iile: ; ; ;

3) Simpli� ca�i frac�iile (ob�inând frac�ii ireductibile):a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;

k) ; l) ; m) ; n) .

4) Compara�i între ele (aducându-le la acela�i numitor) frac�iile:

a) �i ; b) �i ; c) �i ; d) �i ; e) �i

5) Scrie�i în form� de frac�ie numerele ra�ionale:

a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .

79

1299

352-399

352-3590

34999

31790

63

96

159

2321

1827

2736

7263

4527

1812

1824

6090

4254

36

2050

4433

129

244

96144

10590

150510

81120

1664

166664

16666664

1666666664

166666666664

23

45

12

1114

13

16

17

79

13

59

14

715

258

7227

5960

1321

25

289

8829

5961



4. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR NATURALE

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise în form� de frac�ie, produsul lor se ob�ine înmul�ind num�r�torii între ei �i numitorii între ei:

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise zecimal, produsul lor se ob�ine dup� regulile obi�nuite, �inând seam� de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor r�mâne valabil�. A�adar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmul�irea numerelor ra�ionale este comutativ�, asociativ� �i distributiv� fa�� de adunare. Orice num�r ra�ional a � 0 are un invers, notat . Înmul�ind num�rul a cu inversul s�u, ob�inem ca rezultat 1:

a x

= 1 De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . În

general, dac� a = , atunci = .Împ�r�irea num�rului ra�ional a cu num�rul ra�ional b (� 0) se de� ne�te ca � ind înmul�irea lui a cu inversul lui b:

a : b = a x Dac� numerele sunt scrise în form� de frac�ie, împ�r�irea se face înmul�ind deîmp�r�itul cu inversul împ�r�itorului sau, altfel spus, „înmul�ind cu frac�ia r�sturnat�”. Dac� numerele sunt scrise zecimal, împ�r�irea se face dup� regulile obi�nuite.

EXERCI�II1) Efectua�i înmul�irile:

• =mn

pq

mxpnxq

1a

1a

1b

1a

mn

23

34x ;a) 5

3910x ;b) 4

352x ;c)

nm

12

23

32

xd) 12(- ( 2

3(- (; xf) 107

34(- (;xe) 2

3(- ( 56(+

(;



5. EXTRAGEREA R�D�CINII P�TRATE DIN NUMERE RA�IONALE POZITIVE. APROXIM�RI

În general, vom spune c� num�rul ra�ional p este p�trat perfect, dac� exist� un num�r ra�ional a astfel încât p = a2.Regula semnelor ne arat� c� p�tratele perfecte nu pot s� � e numere negative.Dac� p este un num�r ra�ional p�trat perfect, atunci putem scrie p = a2

cu a num�r pozitiv. Acest num�r pozitiv a (�i numai acesta) va � numit r�d�cin� p�trat� a lui p �i va � notat astfel: .A�adar, 8 este r�d�cina p�trat� a lui 64, dar -8 nu este r�d�cin� p�trat� a lui 64; = 8. Num�rul este r�d�cina p�trat� a lui , dar - nu este r�d�cina

p�trat� a lui .

Num�rul 1,4 este r�d�cina p�trat� a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c� 0 este p�trat perfect �i ca = 0. Orice p�trat perfect este pozitiv sau 0. Îns� nu orice num�r ra�ional pozitiv este p�trat perfect. Metod� de extragere a r�d�cinii p�trate: Exemplu pentru num�rul 1024 �i num�rul 752,4049:

34

34

916





Ob�inem ca rezultat 27,43. A�adar 752,4049 este p�trat perfect �i

EXERCI�II1) Completa�i tabelele: a)

b)

c)

2) Care este r�d�cina p�trat� a num�rului?

3) Care din propozi�iile ce urmeaz� sunt adev�rate?

4) A� a�i r�d�cina p�trat� a urm�toarelor numere:a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,31365) A� a�i primele patru cifre ale frac�iei zecimale ce reprezint� pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNO�TIN�ELOR

Calcula�i:



CAPITOLUL 2

RAPORT, PROCENT

Fie a �i b numere ra�ionale pozitive, b � 0. Raportul lor este , iar k = este valoarea raportului . Observa�ii: - a �i b sunt termenii raportului; - dac� a �i b sunt m�rimi exprimate cu acee�i unitate de m�sur�, atunci raportul m�rimilor este raportul numerelor care exprim� cele dou� m�suri.

Exemplu: De câte ori este mai mic� l��imea unui dreptunghi fa�� de lungimea acestuia dac� L = 12 cm �i l = 6 cm. Avem , deci l��imea este de dou� ori mai mic� decât lungimea.

- dac� termenii raportului sunt dou� m�suri diferite, exemplu distan�� i timp atunci raportul lor este o marime nou�, viteza.

Exemplu:

Trenul accelerat 1651 a parcurs distan�a de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului?

Raportul de forma (p � Q, p ��0) se nume�te raport procentual.p se cite�te „p la sut�” sau „p procente” �i înseamn� .

Exerci�ii:

1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m �i l��imea de 2 m. Completa�i:a. Raportul dintre lungimea �i l��imea dreptunghiului este .................;

acest raport arat� c� lungimea este de ................ ori mai mare decât l��imea sau c� la�imea dreptunghiului este de .............. ori mai mic� decât lungimea.

aba

b

p100 p

100



b. Raportul dintre l��imea �i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat� c� l��imea este .............. din lungime.

2. Lungimea unui teren în form� de dreptunghi este de 20 km �i l��imea 8 hm.a. Care este raportul dintre lungimea L �i l��imea l a terenului? Ce

reprezint� acest raport?b. Care este raportul dintre l��imea l �i lungimea L a dreptunghiului? Ce

reprezint� acest raport?

3. �tiind c�

4. Pentru 4 kg de mere se pl�tesc 76 lei. Ce reprezint� raportul ?5. Num�rul a este de 5 ori mai mic decât num�rul b �i

din num�rul c.

Calcula�i:a. Raportul dintre a �i b;b. Raportul dintre a �i c;c. Raportul dintre 5 �i

;

d. Raportul dintre c �i b;e. De câte ori este mai mare c decât b;f. Cât la sut� din b este c.

17

17

764



CAPITOLUL 3

UNIT��I DE M�SUR�

A. Unit��i de m�sur� pentru lungimi, transform�ri:

Pentru a transforma o unitate de masur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmultire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n, n � ind num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i;

Lungimile se masoar� cu diverse instrumente de m�surat lungimi: rigla gradat� (folosit� în proiect�ri �i de �colari), metrul obi�nuit (folosit în special la m�surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lan�ul, �ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar � un instrument folosit, el masoar� cu o anumit� eroare. De aceea orice m�surare presupune o aproximare.

B. Unit��i de masur� pentru suprafe�e, transform�ri:

Alte unit��i de masur� pentru suprafe�e sunt hectarul (ha) �i arul (ar):1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n

(n este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm

1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2

10002

m21002

m2102

m21

m2 m2 m2 m2

km hm dam m dm cm mm

km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2



C. Unit��i de m�sur� pentru volum, transform�ri:

Multiplii metrului cub se utilizeaz� foarte rar în via�a practic�.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 103n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 103n (n

este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

Exerci�ii:

1. Transforma�i in kilometri: a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are l��imea de 23 cm. S� se calculeze lungimea sa �tiind c� dac� aceasta se m�re�te de dou� ori, iar l��imea se m�re�te cu 2 atunci aria dreptunghiului se m�re�te cu 1215 m2.

3. Pentru un pavaj se folosesc pl�ci de mozaic cu suprafa�a de 120 cm2, a�ezate în rânduri a câte 12 pl�ci � ecare. A� a�i aria suprafe�ei pavate.

4. Transforma�i în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3.

5. Transforma�i în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3

10003

m31003

m3103

m31

m3 m3 m3 m3

km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3



6. Calcula�i volumul unui cub cu latura de 8 cm.

7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm �i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, l��imea de 20 cm �i în�l�imea de 25 cm.

8. S-au transportat 3 m3 de p�mânt cu o rab� în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate?

9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm �i 9 cm?



CAPITOLUL 4

GEOMETRIE PLAN�

UNGHIURIDe� ni�ie: Se nume�te unghi � gura geometric� format� din dou� semidrepte care au aceea�i origine.

O = vârful unghiului OA �i OB = laturile unghiului

drept ascu�it m (� O) = 90o m (� A) � 90o

obtuz ascu�it m (� B) > 90o m (� C) = 180o



Dou� unghiuri cu m�surile egale se numesc unghiuri congruente. Nota�ie: �congruent

m (� O) = m (� OI); � AOB � AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor egal� cu 180o. Dou� unghiuri care au acela�i complement, sau acela�i suplement, sunt congruente. De� ni�ie: Se nume�te bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt� cu originea în vârful unghiului, situat� în interiorul unghiului, astfel încât cele dou� unghiuri formate de ea cu laturile unghiului ini�ial s� � e congruente.

� AOB � BOC � AI OI CI � BI OI CI

OC = bisectoare OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum� a m�surilor lor 360o,

m (� AOB) + m (� BOC) + m (� COD) + m (� DOE) + m (� EOA) = 360o .



Unghiuri opuse la vârf sunt dou� unghiuri care au acela�i vârf �i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.� AOB �� AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou� drepte congruente care prin intersec�ia lor formeaz� un unghi drept (��patru unghiuri drepte).a � b, � (a, b) = 90o

Distan�a de la un punct la o dreapt� este perpendiculara dus� din acel punct pe dreapt�.

A ��aAB � aAB = d (A, a) este distan�a de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular� pe segment în mijlocul segmentului.



Unghiuri adiacente sunt dou� unghiuri proprii care au vârful comun, o latur� comun�, iar celelalte dou� laturi sunt situate de o parte �i de alta a dreptei care con�ine latura comun�.

TRIUNGHIUL

De� ni�ie: Triunghiul este � gura geometric� format� dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente:

- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a �i, respectiv b �i 3 unghiuri: �A, �B, �C

Clasi� care: 1) dup� laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou� laturi congruente c. scalar sau oarecare



2) dup� unghiuri a. ascu�itunghic, are toate unghiurile ascu�ite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz� unghiul drept; ipotenuz�, latura opus� unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA.

Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care une�te vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.Nota�ie:AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersec�ie se nume�te centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, �i are proprietatea c� se a� � la 2/3 fa�� de vârf �i 1/3 fa�� de baz�.



2) Bisectoarea interioar� este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz� într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal dep�rtat de laturile unghiului respectiv.

3) În�l�imea este perpendiculara dus� din vârful unui unghi pe latura opus�; e notat� de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunz�tor cu latura pe care este dus�).

AAI; BBI; CCI în�l�imi AAI�BC; BBI �AC; CCI�AB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc

Punctul de intersec�ie al în�l�imilor se nume�te ortocentru �i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascu�itunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit� pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c� xy este mediatoarea corespunz�toare laturii (BC) astfel:AI ��BC �i BAI �AC �i xy�BC �i AI�� xy.



Punctul de intersec�ie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea �i bisectoarea sunt � guri geometrice formate din puncte care au toate o aceea�i proprietate.

O � gur� geometric� care con�ine toate punctele din plan (sau spa�iu) având o aceea�i proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUEN�A TRIUNGHIURILOR OARECARE

De� ni�ie: Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile (omoloage) congruente dou� câte dou� �i unghiurile (scrise în ordinea dat�) corespunz�toare congruente. Deci: �ABC ��AI BI CI dac�: AB� �AI BI; BC� �BI CI; CA� �CI

AI �i � �A� �� AI; �B� �� BI; �C� �� CI.

Cazurile de congruen��: Cazul 1. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte dou� laturi �i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte o latur� �i unghiurile al�turate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile respectiv congruente.



Se obi�nuie�te a se rezuma (�i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur�, unghi, latur�) Cazul 2: ULU (unghi, latur�, unghi) Cazul 3: LLL (latur�, latur�, latur�) Dac� triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen�� au urm�toarea formulare: Cazul 1: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au câte o catet� �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 11: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele congruente �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 21: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele �i câte o catet� respectiv congruente.

DREPTE PARALELE

De� ni�ie: Dou� drepte distincte, a �i b, con�inute în acela�i plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ��b = �

Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist� o singur� paralel� la dreapta dat�. Unghiurile formate de dou� drepte paralele cu o secant� (sau transversal�).Perechile:

1 �i 5 2 �i 6 sunt unghiuri 4 �i 8 corespondente congruente 3 �i 7

4 �i 6 unghiuri alterne 3 �i 5 interne congruente

1 �i 7 unghiuri alterne externe congruente2 �i 8

3 �i 6 unghiuri interne �i de aceea�i parte a secantei suplementare 4 �i 5

1 �i 8 unghiuri externe �i de aceea�i parte a secantei suplementare 2 �i 7



Teorem�: Dou� unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac� sunt ambele ascu�ite sau ambele obtuze �i sunt suplementare dac� unul este ascu�it iar cel�lalt obtuz.

Teorem�: Suma m�surilor unghiurilor unui triunghi este 180o.m(�A) + m(�B) + m(�C) = 180o

Consecin�e:1. Într-un triunghi echilateral m�sura � ec�rui unghi este de 60o.2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascu�ite sunt complementare.

În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascu�ite au m�sura de 45o.3. Un triunghi isoscel cu m�sura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu m�sura unui unghi de 30o, cateta ce

se opune acestui unghi are lungimea egal� cu jum�tate din lungimea ipotenuzei.

De� ni�ie: Unghiul care este adiacent �i suplementar cu un unghi al unui triunghi se nume�te unghi exterior unui triunghi.

�ACD este unghi exterior triunghiului. M�sura unghiului exterior al unui triunghi este egal� cu suma m�surilor celor dou� unghiuri neadiacente cu el. m(�ACD) = m(�A) + m(�B)



De� ni�ie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume�te bisectoare exterioar� a triunghiului.

BE = bisectoarea interioar��ABE ��EBCBF = bisectoarea exterioar�:�CBF ��FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar� �i cea exterioar� a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BE�BF.

De� ni�ie: Se nume�te linie mijlocie în triunghi segmentul care une�te mijloacele a dou� laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur� �i are ca lungime jum�tate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL

De� ni�ie: Patrulaterul este � gura geometric� care îndepline�te condi�iile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou� dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, � gura geometric� format� din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acela�i plan) considerate în ordinea scris�. Clasi� care: 1. convex 2. concav



Segmentul care une�te dou� vârfuri opuse se nume�te diagonal�.� BD �i AC = diagonale Suma m�surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.

Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Propriet��i: 1. Laturile opuse sunt congruente: AB �DC; BC AD 2. Unghiurile opuse sunt congruente: �A �C; �B �D 3. Diagonalele se intersecteaz� una pe alta în p�rti congruente: 4. Unghiurile al�turate aceleia�i laturi sunt suplementare:

m(�B) + m(�C) = m(�A) + m(�B) = ... = 180o

(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).

Paralelograme particulare: De� ni�ii �i propriet��i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte).

Propriet��i. Are propriet��ile paralelogramului (4)5. Diagonalele sunt congruente: (AC) (BD)6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului



2. Rombul este paralelogramul care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele patru propriet��i ale paralelogramului.5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC � BD) �i sunt bisectoarele unghiurilor lui.6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P�tratul este un dreptunghi care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele 6 propriet��i ale dreptunghiului �i:7. Are diagonalele perpendiculare �i congruente: AC � BD �i (AC) (BD).8. Diagonalele sunt �i bisectoarele unghiurilor respective.9. P�tratul are patru axe de simetrie: diagonalele �i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou� laturi paralele �i celelalte dou� laturi neparalele.

Trapezul cu laturile neparalele congruente se nume�te trapez isoscel

AD // BC; AD � BC; AD = baza mic�BC = baza mareÎn�l�imea este distan�a dintre cele dou� baze:AE � BC; AE � ADAE = în�l�ime deci este perpendiculara comun� celor dou� baze.



Propriet��i:1. Unghiurile al�turate unei baze sunt congruente: �A ��B; �D �C.2. Diagonalele sunt congruente: AC BD; DE � AB

Trapezul cu un unghi drept se nume�te trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care une�te mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie �i este paralel� cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal� cu semisuma bazelor.



CERCUL

De� ni�ie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct � x (numit centrul cercului). Nota�ie: C(O;R) cerc de centru O �i raz� R.

Linii în cerc1. Raza este segmentul care une�te orice punct al cercului cu centrul cercului.Dac�: A; B; C; D; E ��C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze.Raza se noteaz� cu R sau r.2. Coarda este segmentul care une�te dou� puncte de pe cerc: BC = coarda.3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul

cercului (DE/coarda; O (DE); DE = 2R)4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m�rginit� de dou� puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului �i laturile raze.�AOB = unghi la centrum(�AOB) = m(AB) (deci se m�soar� prin m�sura arcului cuprins între laturi)

2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc �i laturile coarde.

�BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului cuprins între laturi.Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: �MNP dreptunghic. m (�NMP) = 90o ; NP = 2R



Poligoane regulate înscrise in cerc

Dup� num�rul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, �.a.

3. Unghiul format de o coard� �i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta � ind o dreapt� care are un singur punct comun cu cercul):

Deci �BAC are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului subîntins de coard�.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou� secante care se intersecteaz� în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se m�soar� prin semisuma m�surilor arcelor cuprinse între laturi.

5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior �i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca m�sur� semidiferen�a m�surilor arcelor cuprinse între laturi.



Num�rul diagonalelor unui poligon este:

nr. diag. = unde n este num�rul laturilor poligonului.

De� ni�ie: Se nume�te poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente �i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema �i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în func�ie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se de� ne�te ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este:

An = unde p = perimetrul poligonului �i an = apotema poligonului sau: 1. P�tratul

2. Triunghiul echilateral

3. Hexagonul regulat



ARII

1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

3. Paralelogramul

4. Dreptunghiul

5. P�tratul

AABCD = A�ABD + A�BCD

A = a*b sau A = ab sin A

h

b



6. ROMBUL �i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular�



CAPITOLUL 5

GEOMETRIE ÎN SPA�IU

Propozi�ii despre puncte, drepte, planePlanul este o suprafa�� care include o dreapt� orientat� în toate direc�iile.Suprafa�a este rotund� daca nu include o astfel de dreapt�.Un plan poate � determinat în urm�toarele condi�ii:

1. dou� drepte paralele;2. dou� drepte concurente;3. o dreapt� �i un punct exterior ei4. trei puncte necoliniare

Teorem�: O dreapt� este paralel� cu un plan, dac� este paralel� cu o dreapt� con�inut� în acel plan.

De� ni�ie: Numim perpendicular� pe un plan o dreapt� perpendicular� pe dou� drepte neparalele con�inute în acel plan.O dreapt� perpendicular� pe un plan este perpendicular� pe orice dreapt� con�inut� în acel plan. Teorem�: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur� perpendicular� �i numai una. De� ni�ie: Distan�a de la un punct la un plan este perpendiculara dus� din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. Poliedre 2. Corpuri rotunde

1. Poliedre

De� ni�ie: Poliedrul este un corp geometric m�rginit de suprafe�e plane, deci de fe�e poligonale.



Clasi� care: a) prisma, dreapt� sau oblic�; b) piramida, regulat� sau oarecare; c) trunchiul de piramid�

Prisma – corp geometric cu fe�ele laterale dreptunghiuri sau paralelograme �i dou� baze paralele �i congruente (care pot � orice fel de poligoane). În�l�imea prismei este distan�a dintre baze. Prisma dreapt� este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic� este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze.Dac� bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se nume�te paralelipiped.

Arii �i volume

Nota�ii: V = volumul Al = aria lateral� Ab = aria bazei At = aria total� h = în�l�imea BIO � (ABC) Al = suma ariilor fe�elor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Prisma dreapt� Al = perimetrul bazei înmul�it cu în�l�imea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz� At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Paralelipipedul dreptunghic Not�m: a, b �i c muchiile care se întâlnesc în acela�i vârf, d = diagonala.



Cubul

Piramida

Piramida este un corp geometric (poliedru) de� nit de un poligon plan, numit baz�, �i un punct exterior planului s�u.

Punctul exterior se nume�te vârfulpiramidei.Fe�ele laterale sunt triunghiuri: �VAB, �VAB, ...Segmentul care une�te vârful piramidei cu un vârf al bazei se nume�te muchie lateral�.Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus� din vârful piramidei pe planul bazei se nume�te în�l�imea piramidei.

Piramida regulat� este piramida care are baza un poligon regulat, iar în�l�imea trece prin centrul bazei; fe�ele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid� regulat�, în�l�imea unei fe�ei laterale se nume�te apotema piramidei.



VO = h o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VOA dreptunghic în OVM = aI o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VMA dreptunghic în MDac� baza unei piramide este un triunghi, piramida se nume�te tetraedru.Dac� muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se nume�te tetraedru regulat.Volumul unui tetraedru este un num�r egal cu o treime din produsul dintre aria unei fe�e �i în�l�imea care este perpendicular� pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid�

De� ni�ie: Trunchiul de piramid� este un poliedru ob�inut prin intersec�ia unei piramide cu un plan paralel cu baza �i îndep�rtând partea dinspre vârf.



Dac� trunchiul de piramid� provine dintr-o piramid� regulat�, el se nume�te trunchi de piramid� regulat�. Fe�ele laterale sunt trapeze isoscele.

În�l�imea unei fe�ei se nume�te apotema trunchiului. OOI � (ABC), OOI � (AI BI CI) OOI = în�l�imea h o putem a� a din: �MIEM dreptunghic în E �i �DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem a� a din �MIEM dreptunghic în E �i �BINB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou� poligoane asemenea este egal cu p�tratul raportului de asem�nare. În spa�iu: raportul volumelor a dou� piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asem�nare.



Unde V �i VI sunt volumele a dou� piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde

Cilindrul

De� ni�ie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa�� cilindric� circular� �i dou� plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz� suprafa�a cilindric�. Conul

De� ni�ie: Se nume�te con circular corpul geometric m�rginit de o pânz� conic� circular� �i de planul cercului care genereaz� pânza conic�.Dac� pânza conic� circular� de vârf V �i baz� cercul C (O,R) are proiec�ia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se nume�te dreapt�.



Trunchiul de con

De� ni�ie: Se nume�te trunchi de con circular drept corpul m�rginit de o pânz� conic� circular�, de baza acestuia �i de un plan paralel cu ea, situat de aceea�i parte a vârfului ca �i baz�. Trunchiul de con se nume�te drept dac� pânza conic� circular� este dreapt�.

C(O,R) = baza mareC(OI, r) = baza mic�

Sfera

De� ni�ie: Se nume�te sfer� de centru �i raz� R � 0 locul geometric al punctelor M din spa�iu, pentru care OM = R

Calota sferic�



ARII �I VOLUME

1. Prisma oblic�

2. Prisma dreapt�

3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)



5. Piramid� regulat�

6. Trunchiul de piramid� (oarecare)

7. Trunchiul de piramid� regulat�

8. Cilindrul



9.Conul

10. Zona sferic�


No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 1


SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINANO�IUNI DE ORGANIZARE

�I LEGISLA�IA MUNCII

Asfaltator_3__A5_org legisl muncii.indd 1 12/14/2010 11:55:53 AM


NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII

1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia��

No�iunea de pia��. Potrivit tratatelor de economie �i p�rerilor unanime ale speciali�tilor, pia�a desemneaz� sfera economic� în care produc�ia de m�rfuri apare sub form� de ofert�, iar nevoile de consum sub form� de cerere. Într-o asemenea accep�iune, sfera confrunt�rii ofertei cu cererea de m�rfuri �i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cump�rare are în vedere, pe de o parte, produc�ia total� de m�rfuri, iar pe de alt� parte, întregul consum, atât productiv, cât �i neproductiv. Totodat�, respectivul concept are în vedere, atât rela�iile care au ca obiect un bun oarecare, cât �i rela�iile care se refer� la sfera serviciilor, � e c� este vorba de utiliz�ri industriale �i asimilate acestora, � e c� se refer� la destina�ii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c�, datorit� diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul rela�iilor de pia�� trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzac�ionale �i prin diferite forme de circula�ie, generând o multitudine de rela�ii care fac ca structura pie�ei s� aib� un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat speciali�tii s� sus�in� ideea potrivit c�reia diversitatea proceselor ce formeaz� obiectul actelor de schimb, natura diferit� a subiec�ilor care apar în rela�iile de pia��, localizarea pie�ei, precum �i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin�� o structur� deosebit de complex�. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c�, într-adev�r, pia�a reprezint� un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, diferen�iat, �inându-se seama de structura sa secven�ial�. Una din pie�ele importante este pia�a construc�iilor care î�i pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia��.

Pia�a construc�iilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz� corect� a pie�ei construc�iilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng� studierea �i cunoa�terea structurii �i a particularit��ilor domeniului, în�elegerea fenomenelor economice �i a formelor concrete de manifestare în cadrul pie�ei respective, având totodat� în vedere condi�iile reale de desf��urare a activit��ii în construc�ii. Construc�iile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele esen�iale ale civiliza�iei umane, constituind suportul desf��ur�rii principalelor activit��i economice, sociale �i politice.


100 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

O prim� mare problem� a sectorului construc�iilor o reprezint� identi� carea unor noi orient�ri, pe baze ra�ionale, care s� permit� proiectarea activit��ii în construc�ii ca element al permanentei dezvolt�ri economice. O alt� problem� fundamental� a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia��, e� cien�a activit��ii în construc�ii, principalul deziderat al oric�rei activit��i economice �i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplic�rii imediate, corecte �i permanente a inven�iilor �i inova�iilor tehnologice, al mecaniz�rii �i automatiz�rii proceselor de produc�ie, precum �i al unui sistem managerial capabil s� genereze performan�� economic�. Aspectele speci� ce ale pie�ei construc�iilor sunt determinate, în mare m�sur�, de particularit��ile acestui domeniu. În primul rând, aceste particularit��i de� nesc �i delimiteaz� sectorul construc�iilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz� anumite implica�ii în desf��urarea activit��ii speci� ce, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune speciali�tilor o anumit� orientare în studierea pie�ei construc�iilor, pentru adoptarea celor mai juste m�suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit��i asupra e� cien�ei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s� prezent�m unele dintre reperele ce marcheaz� locul sectorului construc�iilor în cadrul economiei na�ionale, elemente ce determin� speci� citatea respectivei pie�e, precum �i câteva particularit��i ale procesului de cercetare de marketing a pie�ei construc�iilor.

Locul sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti Timpul a demonstrat c� domeniul construc�iilor, prin produsele sale, cl�diri, elemente de infrastructur�, amenaj�ri ale teritoriului etc., a jucat �i joac� un rol esen�ial în desf��urarea �i dezvoltarea activit��ilor economice �i social-culturale, ac�ionând deosebit de favorabil asupra evolu�iei societ��ii umane. Se poate, deci, a� rma c� progresul oric�rei societ��i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investi�ii umane, materiale �i � nanciare menite s� contribuie la refacerea, renovarea �i modernizarea continu� a structurii �i suprastructurii de care dispune � ecare �ar�. În complexul de eforturi, precum �i în cadrul de realizare a investi�iilor respective, un rol important revine sectorului de construc�ii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investi�ii, cât �i în calitatea sa de bene� ciar �i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investi�ii. Pentru o cât mai bun� în�elegere a aspectelor referitoare la locul �i importan�a domeniului construc�iilor în economia �i macrostructura unui



stat, inclusiv în România, cât �i a fenomenelor generate �i cu ajutorul c�rora se poate asigura simultan o argumenta�ie �tiin�i� c� �i pragmatic�, prezentul studiu apeleaz� la o dubl� abordare, conceptual� �i statistic�. Conceptual�, pentru a intui, analiza �i contura principalele fenomene generate în cadrul societ��ii de c�tre activitatea de construc�ii, inclusiv amploarea impactului evolu�iei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic�, pentru a înf��i�a cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum �i dimensiunile macro �i micro economice ale in� uen�elor exercitate asupra dezvolt�rii durabile a societ��ii române�ti.

Argumente statistico-economice privind importan�a sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti

Solicit�rile societ��ii la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor. În România, domeniul construc�iilor cunoa�te, în prezent, o nou� orientare, în direc�ia realiz�rii de produse capabile s� r�spund� exigen�elor societ��ii contemporane, � e c� este vorba de exigen�e de natur� economic�, social� sau de mediu. Principalele cerin�e la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor în România, �ar� a� at� în plin proces de dezvoltare �i restructurare economic�, sunt: asigurarea locuin�elor pentru popula�ie, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii c�ilor de comunica�ii, suplimentarea serviciilor urbane, precum �i rezolvarea problemelor legate de protec�ia mediului (poluarea urban� � ind, în general, peste media admisibil�). Aceste cerin�e impun solu�ii, abord�ri �i strategii distincte pentru activit��ile din domeniul construc�iilor, arhitecturii, amenaj�rii teritoriului �i urbanismului în �ara noastr�. Prin strategia na�ional� de dezvoltare economic� pe termen mediu, România �i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European�. Reformele speci� ce domeniului de construc�ii, ce urmeaz� a � realizate în vederea materializ�rii strategiei respective �i a valori� c�rii disponibilit��ilor de care �ara noastr� dispune contureaz�, totodat�, �i necesitatea cre�rii unor mecanisme de conducere speci� ce, capabile s� ofere solu�ii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât �i în cadrul � ec�rui domeniu de activitate în parte. Cre�terea economic� durabil� poate � realizat� numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii �i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii �i amenajarea durabil� a teritoriului na�ional, reprezint� “temelia” pentru întreaga activitate economico-social� �i deci, în consecin��, obiectivele pe care societatea româneasc� �i le-a � xat în acest domeniu cap�t� o importan�� deosebit�. C�ile de realizare a unor asemenea obiective implic� o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s� propun� solu�ii viabile �i e� ciente, capabile s� ofere metode �i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic� a economiei române�ti.



Având în vedere toate aceste aspecte, investi�iile din construc�ii trebuie s� de�in� o pondere semni� cativ� din totalul investi�iilor realizate la nivel na�ional. În principal, investi�iile în domeniul construc�iilor s-au materializat în ansamblul lucr�rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl�dirilor deja existente, în lucr�rile de montaj ale utilajelor tehnologice �i func�ionale cu întregul complex de opera�ii prin care s-a realizat asamblarea pe �antiere a componentelor lor, precum �i � xarea pe funda�ii a acestora.

Speci� citatea pie�ei construc�iilor Pia�a construc�iilor are în vedere sistemul de rela�ii speci� ce generate de activit��ile desf��urate de c�tre întreprinderile care î�i ofer� produsele �i serviciile de construc�ii altor întreprinderi sau organiza�ii, cât �i popula�iei. Drept urmare, ea se particularizeaz�, în cadrul pie�ei globale, atât prin natura produselor, cât �i prin speci� cul clien�ilor pe care îi intereseaz� produsele �i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare �i concretizare a cererii �i ofertei, cât �i prin modul de realizare a tranzac�iilor. Pentru a delimita pia�a construc�iilor, ca �i în cazul altor pie�e componente ale pie�ei globale, este necesar� luarea în considera�ie a unui ansamblu de elemente speci� ce: consumul; num�rul, categoria �i importan�a organiza�iilor �i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate �i care formeaz� oferta speci� c� construc�iilor.

Elemente ale procesului de cercetare a pie�ei în domeniul construc�iilor. Pia�a construc�iilor, ca de altfel orice pia��, grupeaz� to�i utilizatorii de obiective sau servicii speci� ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz� pia�a, cât �i pe cei ai altor unit��i economice de pro� l. Organiza�ia care apeleaz� la cercet�rile de marketing �i dore�te s� determine dimensiunile propriei sale pie�e trebuie s� cunoasc� partea de pia�� acoperit� de produsele sale �i, în aceea�i m�sur�, partea �i puterea de penetra�ie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acela�i domeniu de activitatea. Totodat�, foarte important� este �i identi� carea principalelor tendin�e de evolu�ie ce se manifest� pe pia�a construc�iilor. Astfel, ca �i în cazul celorlalte pie�e, cercetarea pie�ei construc�iilor are o component� calitativ� �i una cantitativ�. Prima component� are în vedere identi� carea utilizatorilor, natura �i speci� cul acestora, iar cea de a doua urm�re�te cuanti� carea importan�ei acestor utilizatori �i a capacit��ii lor de absor�ie, prin intermediul unor procese de cercetare speci� ce.




2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate

1. Structura func�ional� Func�iile organiza�iei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât via�a noastr� de � ecare zi ar deveni mult mai s�rac� dac� ar � s� renun��m la el. Ne organiz�m timpul de lucru, timpul liber, activit��ile dintr-o s�pt�mân�, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, c�r�ile din bibliotec�, � �ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast� activitate, noi punem ordine �i reducem entropia asociat� structurii pe care o organiz�m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a cre�te e� cien�a �i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz� ordine structural� �i func�ional�. Într-o întreprindere, organizarea se refer�, în mod deosebit, la dou� aspecte, organizarea structurii administrative �i organizarea structurii func�ionale. Cele dou� structuri organizatorice se condi�ioneaz� reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn� c� pentru aceea�i structur� administrativ� putem avea mai multe structuri func�ionale �i invers, pentru realizarea aceleea�i structuri func�ionale pot � concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s� existe mai multe variante de structuri administrative �i structuri func�ionale posibile, care pot � optimizate astfel ca s� se realizeze o organizare structural� �i func�ional� cât mai e� cient�. Acest rezultat este important �i pentru institu�iile publice, deoarece el permite s� se ac�ioneze asupra organigramelor ini�iale date prin actul de constituire �i s� se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat� realizate structura administrativ� �i structura func�ional� a unei organiza�ii, ele nu trebuie considerate rigide �i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c� se pot modi� ca oricând este nevoie pentru a permite organiza�iei o adaptare permanent� la cerin�ele mediului extern competitive sau la cerin�ele câmpului de for�e politice care stabilesc misiunea �i obiectivele organiza�iei. Organizarea se refer� la modul în care se descompun progresiv procesele de munc� dintr-o organiza�ie în componente func�ionale din ce în ce mai mici, se realizeaz� de c�tre anagaja�i prin procesarea resurselor disponibile �i apoi se integreaz� sub forma produselor �i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea � rmei const� în stabilirea �i delimitarea proceselor de munc� � zic� �i intelectual�, a componentelor acestora (mi�c�ri, timpi, opera�ii,



lucr�ri, sarcini, etc.), precum �i gruparea lor pe posturi, forma�ii de munc�, compartimente, etc., corespunz�tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice �i sociale, în vederea realiz�rii în cele mai bune condi�ii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur� întreaga � rm� sau numai o parte component� a ei. Ea este o func�ie generic� a managementului. Atunci când se organizeaz� un proces sau o activitate component� a lui, se trece de la mediul continuu �i comportamentul haotic, la un mediu structurat �i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz� condi�iile necesare pentru implementarea deciziilor �i realizarea obiectivelor organiza�ionale. Totodat�, desf��urarea proceselor se face în mod programat �i controlabil. Organizarea este o func�ie managerial� care poate genera un num�r in� nit de solu�ii teoretice. În practic�, se încearc� ob�inerea unei solu�ii optime, dar de cele mai multe ori se accept� o solu�ie su� cient de bun�, care s� satisfac� cerin�ele de contingen�� ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca � nalitate realizarea a dou� structuri fundamentale, una func�ional� �i una organizatoric�. Cele dou� structuri se coreleaz�, dar nu se condi�ioneaz� în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur� func�ional� pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur� organizatoric� poate genera mai multe structuri func�ionale. Managementul ca �tiin��, încearc� s� g�seasc� cea mai bun� corelare dintre cele dou� structuri �i integrarea lor în func�ionalitatea organiza�iei. Structura func�ional� �i structura organizatoric� nu sunt rigide �i nici intransformabile Exist� o anumit� dinamic� a lor în timp, ca o reac�ie necesar� de adaptare la schimb�rile produse în mediul extern organiza�iei. Orice organiza�ie are o structur� func�ional� generic�, în sensul c� întreg spectrul de activit��i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm�toarele categorii: activit��i de cerectare-dezvoltare, activit��i de produc�ie, activit��i comerciale, activit��i � nanciar-contabile �i activit��i de personal. Realizarea � ec�rei categorii de activit��i constituie o func�ie a organiza�iei. Structura func�ional� a organiza�iei se refer� la urm�toarele func�ii sau func�iuni:

a) cercetare-dezvoltare, b) produc�ie, c) comercial�, d) � nanciar-contabil�, e) de personal.

Fiecare dintre func�iile mai sus men�ionate se poate descompune în mai multe activit��i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribu�ii. Continuând aceast� descompunere de sus în jos, unii autori consider� atribu�ia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint� o component� de baz� a



unui proces de munc� complex sau un proces de munc� simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul�, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribu�iilor în sarcini se au în vedere cali� carea, cuno�tin�ele, deprinderile �i aptitudinile angaja�ilor. Deoarece sarcinile se raporteaz� la persoane, ele au o anumit� autonomie func�ional�. Important este s� subliniem faptul c� aceast� descompunere nu este standardizat�, ea depinzând de contextul opera�ional al � rmei. Într-o � rm� mic�, procesul de descompunere este foarte redus, � ecare angajat � ind înc�rcat cu cât mai multe sarcini �i activit��i, indiferent dac� acestea sunt omogene sau neomogene. Organiza�ia Într-o � rm� mare, procesul de munc� se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angaja�i. Totodat�, într-o � rm� dinamic�, apt� de a se adapta continuu cerin�elor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc� în componente tot mai mici se modi� c� în timp. De aceea, este important de re�inut procesul generic de descompunere al muncii în entit��i omogene cât mai mici �i nu de� nirea rigid� �i cantitativ� a acestor entit��i. De multe ori, inovarea �i dezvoltarea tehnologic� fac ca multe dintre activit��ile �i sarcinile de� nite într-un anumit context de munc� s� dispar�. De exemplu, în urm� cu dou� decenii, introducerea datelor în calculator se f�cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o � rm� care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin� sau chiar o activitate foarte important�. Perfec�ionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s� se fac� folosind tastatura. Perforatoarele au disp�rut �i o dat� cu ele au disp�rut �i activit��ile de perforare a cartelelor. Func�ia de cercetare-dezvoltare Aceast� func�ie integreaz� activit��ile care au ca scop generarea de noi cuno�tin�e �i idei privind procesul de produc�ie �i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru � rme. Func�ia de produc�ie Func�ia de produc�ie se poate descompune într-o serie de activit��i, care depind prin natura lor de speci� cul proceselor de execu�ie din � rm�. În sens generic, se pot considera urm�toarele activit��i mai importante: programarea, lansarea �i urm�rirea produc�iei; fabrica�ia sau exploatarea; controlul proceselor �i a rezultatelor acestora; între�inerea �i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur� energetic� sau informa�ional�. Func�ia comercial� Aceast� func�ie cuprinde activit��ile care contribuie la realizarea conexiunilor �i a � uxurilor opera�ionale dintre organiza�ie �i mediul ambiant. Ea se realizeaz� în dou� sensuri: dinspre mediu spre organiza�ie �i invers, dinspre organiza�ie spre mediul extern.



Func�ia � nanciar-contabil� În condi�iile trecerii la economia de pia��, importan�a func�iei � nanciar-contabile a crescut tot mai mult, atât pentru � rme cât �i pentru institu�iile publice. În realizarea acestei func�ii se deosebesc trei activit��i importante: � nanciar�, contabil� �i controlul � nanciar de gestiune. Func�ia de personal Func�ia de personal integreaz� activit��ile prin care se realizeaz� recrutarea, angajarea, preg�tirea �i perfec�ionarea continu� a personalului din organiza�ie.

2. Structura organizatoric� a întreprinderii Structura organizatoric� este de� nit� ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice �i al rela�iilor dintre acestea astfel constituite încât s� asigure premisele organizatorice adecvate realiz�rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric� poate � considerat� drept scheletul � rmei �i cuprinde dou� p�r�i:

a) structura de conducere sau func�ional�, b) structura de produc�ie sau opera�ional�.

În cadrul acestor p�r�i se reg�sesc componentele primare �i anume postul, func�ia, compartimentul, rela�iile organizatorice, ponderea ierarhic�, nivelul ierarhic. Postul este alc�tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor �i responsabilit��ilor desemnate pe anumite perioade de timp � ec�rui component al � rmei. Obiectivele postului se reg�sesc în sistemul piramidal al obiectivelor � rmei. O alt� component� a postului este autoritatea formal� sau competen�a organiza�ional� ce poate � ierarhic� atunci când ac�ioneaz� asupra persoanelor �i func�ional� când se exercit� asupra unor activit��i. În afara autorit��ii formale, titularii postului de�in �i autoritate profesional� exprimat� de nivelul de pregatire �i experien�a de care dispune o persoan�. Func�ia constituie factorul care generalizeaz� posturi asem�n�toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit��ii �i responsabilit��ii. Functiile pot � grupate în:

- func�ii de conducere, - func�ii de execu�ie.

Compartimentele sunt rezultatul agreg�rii unor posturi �i func�ii cu continut similar �i/sau complementar reunind persoane care desf��oar� activit��i relativ omogene �i solicit� cuno�tin�e specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spa�iu �i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot � :

- opera�ionale, - func�ionale.



Rela�iile organizatorice sunt alc�tuite din ansamblul leg�turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement�ri o� ciale. Rela�iile organizatorice pot � :

- de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alc�tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceea�i distan�� fa�� de managementul de vârf al � rmei. Num�rul de niveluri ierarhice este in� uen�at de dimensionarea � rmei, diversitatea activit��ilor, complexitatea produc�iei dar �i de competen�a managerilor. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere �i înregistreaz� valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice cre�te c�tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se ampli� c� pe m�sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic� spre compartimente cu activitate opera�ional�. Structura organizatoric� prin modul de combinare a resurselor umane, materiale �i � nanciare condi�ioneaz� e� cien�a desf��ur�rii activit��ii necesare realiz�rii obiectivelor, precum �i calitatea �i operativitatea sistemului decizional �i con� gura�ia sistemului informa�ional. Sistemul organiza�ional trebuie s� realizeze obiectivele stabilite în condi�iile minimiz�rii costului economic �i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale �i de grup. Func�ionalitatea structurii organizatorice este condi�ionat� atât de factori endogeni cât �i exogeni � rmei, analiza acestora constituind o rezerv� nelimitat� în cre�terea e� cien�ei managementului � rmei. Al�turi de aceast� form� de organizare poate exista �i o organizare informal� alc�tuit� din ansamblul grup�rilor �i al rela�iilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast� organizare informal�, de�i înso�e�te organizarea formal� ac�ioneaz�, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apari�iei organiz�rii informale �in de afectivitate, satisfac�ii, interese, aspira�ii, nivel de preg�tire, cali� care �i origine social�. Componentele organiz�rii informale sunt grupul informal, liderul informal, rela�iile informale. Între cele dou� tipuri de organizare este o strâns� interdependen�� determinat� de unele asem�n�ri �i anume: sunt constituite în cadrul aceleea�i organiza�ii, servesc realiz�rii unor obiective, au un caracter dinamic �i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz�rii informale �i subordonarea acesteia realiz�rii unor aspira�ii personale.



In� uen�ele organiz�rii informale pot � atât pozitive cât �i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organiz�rii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât �i cele de grup. Variabila organiza�ional� este reprezentat� de factorii interni sau externi unit��ii care condi�ioneaz� caracteristicile acesteia dar �i factori tipologici utiliza�i în abordarea comparativ� a mai multor � rme. Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea � rmei, - complexitatea � rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot�rii tehnice, - gradul de specializare �i cooperare în produc�ie, - dispozi�ia teritorial�, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor �i tehnologiilor.

Acestea in� uen�eaz� con� gura�ia structurii organizatorice precum �i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi� c�rii factorilor care �in de managementul � rmei �i de luarea lor în considera�ie, când se utilizeaz� diferite metode �i tehnici de conducere. Clasi� carea structurii organizatorice se face folosind dou� criterii: 1. Dup� morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare �i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur� func�ional� �i opera�ional� se disting urm�toarele tipuri de structuri:

a) structura ierarhic� se caracterizeaz� printr-un num�r redus de componente opera�ionale, � ecare persoan� � ind subordonat� unui singur �ef iar conducerea � ec�rui compartiment exercit� toate atribu�iile conducerii la acel nivel;

b) structura func�ional� caracterizat� prin existen�a compartimentelor opera�ionale �i func�ionale, conduc�torii sunt specializa�i într-un anumit domeniu iar executan�ii primesc ordine atât de la �e� i ierarhici, cât �i de la conducerea compartimentelor func�ionale;

c) structura ierarhic-functional� caracterizat� prin existen�a componentelor opera�ionale �i func�ionale. Executan�ii sunt subordona�i �efului ierarhic;

2. Criteriul ce �ine seama de func�ionalitatea, e� cien�a, � exibilitatea structurii:

a) privat tradi�ionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne.

3.Cerin�e �i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e� ciente. Procesul de analiz�, proiectare, evaluare �i îmbun�t��ire a structurii



organizatorice presupune respectarea urm�toarelor cerin�e: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon�rii adic� una dintre cele

mai valoroase calit��i ale unei structuri organizatorice este suple�ea ei caracterizat� printr-un num�r mic de nivele ierarhice;

b. Crearea �i dependen�a compartimentelor, adic� � ecare func�iune ce prezint� importan�� pentru realizarea politicii �i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s� se constituie într-un compartiment specializat.

Exist� patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importan�a lor, - frecven�a leg�turilor dintre ele, - interdependen�a lor, - competen�a managerului. c. Asigurarea unei conduceri �i a unor servicii func�ionale competente.

Un serviciu func�ional nu este e� cient pentru întreprindere decât dac� este alc�tuit din persoane responsabile, opera�ionale, competente, active �i e� ciente.

d. Asigurarea economiei de comunica�ii. O structura e� cient� trebuie s� minimizeze volumul comunica�iilor nestandardizate �i necodi� cate;

e. Folosirea deleg�rii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin� conducerea trebuie s� � e descentralizat� �i cât mai aproape de executan�i.

Procesul de analiza �i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm�toarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii, - de� nirea activit��ilor �i stabilirea con�inutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor �i stabilirea rela�iilor dintre

ele, - proiectarea propriu-zis� a structurii organizatorice, - evaluarea func�ionalit��ii �i a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic �i complex, structura organizatoric� necesit� perfec�ion�ri continue pe baza unor studii realiste care s� � e bazate pe conceptele �tiin�ei manageriale.

f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm�toarele documente: a) regulamentul de organizare �i func�ionare care cuprinde cinci p�r�i �i anume:

- prima parte, denumit� organizarea � rmei, cuprinde dispozi�ii generale, actul normativ de în� in�are, obiectul de activitate, tipul societ��ii, statutul juridic �i prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se refer� la atribu�iile � rmei;



- în partea a treia se fac preciz�ri cu privire la conducerea � rmei. Se precizeaz� care sunt atribu�iile adun�rii generale a ac�ionarilor, atribu�iile consiliului de administra�ie, atribu�iile conducerii executive cu detalierea responsabilit��ilor pentru func�iile de director general �i director pe func�iuni;

- partea a patra cuprinde atribu�iile �i diagrama de rela�ii pentru � ecare compartiment func�ional �i opera�ional;

- partea a cincea cuprinde dispozi�ii generale; b) � �a postului este un document opera�ional important ce prezint� în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest� s�-�i poat� exercita în condi�ii normale activitatea. Fi�a postului cuprinde:

- denumirea �i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competen�ele �i responsabilit��ile, - cerin�ele referitoare la studii, vechime �i aptitudini.

Fi�a postului serve�te ca document organizatoric indispensabil � ecarui salariat �i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare gra� c� a structurii organizatorice a întreprinderii care red� o parte din componentele structurii, �i anume:

- compartimente, - nivelurile ierarhice, - rela�iile organiza�ionale, - ponderea ierarhic�.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului � rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot � :

- organigrame generale, - organigrame par�iale

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor �i a rela�iilor dintre ele, organigramele pot � :

- piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga.

Post, func�ie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric� este similar� structurii arhitecturale a unei cl�diri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat� pe tronsoane, etaje �i camere. Compartimentarea cl�dirii, aranjarea camerelor �i a conexiunilor dintre ele s-au f�cut atât din ra�iuni inginere�ti care s� asigure rezisten�� i stabilitate construc�iei, cât �i din ra�iuni func�ionale care s� asigure desf��urarea în cele mai bune condi�ii a activit��ilor



prev�zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl�dire de locuit va avea o structur� arhitectural� diferit� de o cl�dire pentru birouri sau o cl�dire industrial�. Dar �i reciproca este adev�rat�, în sensul c� pentru asigurarea aceleea�i func�ionalit��i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina �i realiza o diversitate de structuri �i stiluri arhitecturale. În orice organiza�ie coexist� dou� procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz�rii produselor �i serviciilor pentru care a fost creat� organiza�ia �i procesul de management, care asigur� realizarea primului în condi�ii de e� cien�� economic� �i de calitate. Cele dou� procese se intercondi�ioneaz� reciproc, de�i rolul primordial revine procesului tehnologic de produc�ie. Toate activit��ile care alc�tuiesc cele dou� procese se grupeaz� pe baza principiilor de integrabilitate �i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni �i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) �i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competen�e profesionale �i decizionale, responsabilit��i �i obiective. Structura organizatoric� a unit��ii economice reprezint� ansamblul posturilor �i compartimentelor de munc� din care este constituit� unitatea, modul lor de grupare �i subordonare precum �i leg�turile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunz�tor a tuturor sarcinilor de munc� detaliate în raport cu speci� cul unit��ii respective. Atunci când este proiectat�, o structur� organizatoric� ra�ional� �i e� cient� trebuie s� respecte urm�toarele cerin�e generale:

- s� acopere întregul spectru de activit��i din organiza�ie; - s� distribuie aceste activit��i astfel încât s� se evite suprapunerile �i

paralelismele; - s� asigure continuitate �i � uiditate în realizarea activit��ilor; - s� asigure respectarea unit��ii de conducere la � ecare nivel pe cât

posibil, respectiv, � ecare subordonat s� aib� un singur �ef; - s� � e � exibil�, în sensul de a se putea adapta u�or diferitelor cerin�e, cum

ar � ampli� c�ri în cazul dezvolt�rii organiza�iei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organiza�iei, comas�ri ale unor compartimente, etc.

Realizarea unei structuri organizatorice e� ciente presupune deci s� se analizeze modul în care ea r�spunde cerin�elor de mai sus. Aceasta înseamn� c� structura trebuie s� � e gândit� �i proiectat� în func�ie de spectrul de activit��i din organiza�ie �i nu în func�ie de persoanele care urmeaz� s� lucreze în cadrul ei. De�i pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de institu�ii publice de la noi, atât înainte, cât �i dup� 1989, au fost concepute pentru a satisface cerin�ele subiective ale unor persoane �i mai pu�in pentru satisfacerea unui interes public. Aceast� tendin�� se poate observa �i atunci când se formeaz� un nou Guvern. Structura lui organizatoric� este gândit� pornindu-se de la oameni �i nu de la spectrul de activit��i �i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot ap�rea o serie de disfunc�ionalit��i



�i incoeren�e. Indiferent de întreprinderea sau institu�ia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm�toarele: Postul. Postul de munc� reprezint� cea mai simpl� subdiviziune organizatoric� cu sens complet. El se de� ne�te ca � ind un ansamblu de sarcini, obiective, competen�e �i responsabilit��i ce revin, în mod regulat �i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activit��ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele ra�ionale ale utilit��ii postului, ce exprim� necesitatea cre�rii lui, precum �i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz� prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competen�ei profesionale, a autonomiei decizionale �i a autorit��ii formale de care dispune persoana angajat� pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie �i de ac�iune asociat� unui post în vederea realiz�rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal� a acestuia. Responsabilitatea asociat� unui post reprezint� obliga�ia moral� �i legal� ce revine angajatului de a-�i îndeplini obiectivele, la nivelul cerin�elor impuse de calitate �i e� cien��. Func�ia. Totalitatea posturilor de munc� care prezint� acelea�i caracteristici principale formeaz� o func�ie. Rezult� c� într-o organiza�ie, pentru aceea�i func�ie pot exista mai multe posturi de munc�, pe care s� se fac� angaj�ri. De exemplu, într-o organiza�ie pot lucra mai mul�i angaja�i având func�ia de �ef de sec�ie sau �ef de birou. În concordan�� cu procesele fundamentale dintr-o organiza�ie, func�iile pot � de execu�ie sau de management. Ponderea ierarhic�/norma de conducere. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul de salaria�i condu�i nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci� cul muncii, al organiza�iei, precum �i de concep�ia managerial� existente. De exemplu, într-o întreprindere de m�rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic� este de 4-8 subalterni pentru pozi�iile situate în jum�tatea superioar� a piramidei manageriale �i poate s� creasc� pân� la 20-30 de subalterni, pe m�sur� ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint� ansamblul persoanelor care efectueaz� munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelora�i obiective �i � ind subordonate aceluia�i manager. Necesitatea cre�rii acestor compartimente deriv� din unitatea proceselor fundamentale �i deci, din nevoia integr�rii activit��ilor �i oamenilor ce le realizeaz�. Dup� modul de executare a autorit��ilor în cadrul grupului, compartimentele pot � :

a) compartimente de baz�, în care în afar� de conduc�torul compartimentului nimeni nu posed� delegare de autoritate privind comanda �i coordonarea



subordona�ilor; b) compartimente de ansamblu, care rezult� din gruparea sub o autoritate

unic� a mai multor compartimente de baz� �i în care autoritatea ierarhic� se execut� prin deleg�ri succesive de la conduc�torul principal la cel al compartimentului de baz�.

Nivelul ierarhic. Acesta reprezint� ansamblul compartimentelor care se a� � la aceea�i distan�� ierarhic� fa�� de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz� prin aceea�i competen�� decizional� sau autoritate formal�. Nivelul ierarhic se coreleaz� invers propor�ional cu ponderea ierarhic�. Cu cât ponderea ierarhic� are o valoare mai mic�, cu atât vor � mai multe niveluri ierarhice în organiza�ia respectiv�. Cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial� este mai înalt� �i invers, cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat�. Conexiunile func�ionale. Pentru integrarea tuturor activit��ilor este necesar ca între diferitele compartimente s� existe leg�turi func�ionale. Acestea pot � verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale �i oblice se caracterizeaz� prin transmiterea informa�iilor de jos în sus �i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste leg�turi permit transferul de autoritate �i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc� �i permit cooperarea între compartimente �i oameni. Conexiunile pot � formale sau informale �i ele materializeaz� rela�iile de management. Structurile organizatorice pot � :

- structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate.

Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se g�sesc diferite clasi� c�ri de structuri organizatorice, care se diferen�iaz� prin modul în care se grupeaz� func�iile �i posturile din organigram�. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri func�ionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe �i structuri neuronale.




3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilorcare in� uen�eaz� procesul de produc�ie

1. De� nirea conceptului de proces de produc�ie: Întreprinderile productive î�i realizeaz� func�iunea de produc�ie prin desf��urarea în bune condi�ii a procesului de produc�ie. Procesul de produc�ie contribuie atât la ob�inerea diferitelor produse, lucr�ri �i servicii, cât �i la crearea unui ansamblu de rela�ii de produc�ie între persoane ce concur� la realizarea acestuia. Conceptul de proces de produc�ie poate � de� nit prin totalitatea ac�iunilor con�tiente ale angaja�ilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor ma�ini, utilaje sau instala�ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transform�rii lor în produse, lucr�ri sau servicii cu anumit� valoare de pia��. În cadrul unui proces de produc�ie componenta principal� o constituie procesele de munc� iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug� �i anumite procese industriale. �inând seama de aceste componente, conceptul de proces de produc�ie mai poate � de� nit prin totalitatea proceselor de munc� �i a proceselor naturale ce concur� la ob�inerea produselor sau la execu�ia diferitelor lucr�ri sau servicii. Procesul de produc�ie poate � abordat �i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s� transforme un set de elemente denumite ie�iri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de produc�ie poate � de� nit prin trei componente: intr�ri, ie�iri, realizarea procesului de produ�ie. Componenta principal� a procesului de munc� poate � de� nit� prin ac�iunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc� asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transform�rii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasi� care a elementelor componente ale procesului de produc�ie Componentele procesului de produc�ie pot � clasi� cate dup� mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip� la executarea diferitelor produse, lucr�ri sau servicii în procesul de munc� ce constituie principala component� a unui proces de produc�ie sunt:

a) procesele de munc� de baz� prin care se în�eleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime �i materiale în produse, lucr�ri sau servicii care constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur� ob�inerea



unor produse sau lucr�ri care nu constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii, dar care asigur� �i condi�ioneaz� buna desf��urare a proceselor de munc� de baz�;

c) procesele de munc� de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit��ii de baz� sau activit��ii auxiliare dar care prin realizarea lor condi�ioneaz� buna desfa�urare atât a activit��ii de baz�, cât �i a celor auxiliare;

- procesele de produc�ie se mai pot clasi� ca �i în raport cu modul este execu�ie, dup� care sunt:

a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur�;

- în raport cu modul de ob�inere a produselor � nite din materii prime: a) procese de munc� directe - atunci când produsul � nit se ob�ine ca

urmare a efectu�rii unor opera�ii succesive asupra aceleea�i materii prime;

b) procese sintetice - atunci când produsul � nit se ob�ine din mai multe feluri de materii prime dup� prelucr�ri succesive;

c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se ob�ine o gama larg� de produse.

- în raport cu natura tehnologic� a opera�iilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a con� gura�iei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport.

- în raport cu natura activit��ii desfa�urate: a) procese de produc�ie propriu-zise formate din diferite opera�ii

tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport.

Diferitele procese �i opera�ii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un � ux de produc�ie speci� c fabric�rii diferitelor produse sau execut�rii diferitelor lucr�ri sau servicii. Produc�ia, vazut� ca rezultat al realiz�rii procesului de produc�ie Conceptul de produc�ie are o accep�iune complex�, ceea ce necesit� o abordare dup� diferite criterii:

a) dup� natura produc�iei se deosebesc:



- întreprinderi care furnizeaz� servicii, - întreprinderi care î�i realizeaz� produc�ia prin montaj, - întreprinderi care fabric� produse prin transformarea materiilor prime

�i a materialelor. În prima categorie intr� prest�rile de servicii sau prest�rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz� într-un produs material. În a doua categorie intr� acele întreprinderi care efectueaz� numai opera�iuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizi�ioneaz� de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr� întreprinderile care ob�in produse prin transformarea materiilor prime �i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instala�ii.

b) Sub raportul continuit��ii desf��ur�rii lor, procesele de produc�ie se pot clasi� ca:

- procese de produc�ie discontinue, adic� procese de produc�ie neliniare, ce se caracterizeaz� prin aceea c� produsele se ob�in prin prelucr�ri succesive la diferite locuri de munc� grupate în ateliere sau sec�ii de produc�ie, iar produc�ia discontinu� este o produc�ie fabricat� pe laturi de unicat �i produc�ie de mas�;

- procese de produc�ie continue, a c�ror produc�ie este de tip liniar �i se caracterizeaz� prin faptul c� procesul de prelucrare a materiilor prime �i materialelor nu se întrerupe între dou� locuri de munc� consecutive �i necesit� stocaje intermediare între posturi.

Produc�ia de tip continuu se realizeaz� pe linii tehnologice sau de fabrica�ie caracterizate printr-o vitez� regulat� de transformare �i de transfer �i cu aprovizionare continu�.

c) Dup� tipurile de fabrica�ie care de� nesc rela�iile întreprindere-client: - fabrica�ia pe comand� ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsul nu

se execut� decât dup� primirea unei comenzi ferme care stabile�te felul produsului, cantitatea, calitatea �i termenele de execu�ie;

- fabrica�ia pe stoc, ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsele se execut� f�r� a se cunoa�te cump�r�torii, produsele putând � comandate imediat de clien�i;

- fabrica�ia mixt� reprezint� o variant� a produc�iei la comand�, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda bene� ciarilor.

4. Tipurile de produc�ie, concept, criterii de clasi� care, caracteristici Conducerea �i organizarea activit��ii de produc�ie din cadrul întreprinderii se a� � într-o dependen�� direct� fa�� de tipul produc�iei. Prin tip de produc�ie se în�elege o stare organizatoric� �i func�ional� a întreprinderii, determinat� de nomenclatura produselor fabricate, volumul produc�iei executate pe � ecare pozi�ie din nomenclatur�, gradul de specializare a întreprinderii, sec�iilor �i



locurilor de munc�, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc� la altul. În practic� se disting 3 tipuri de produc�ie:

- tipul de produc�ie în serie, - tipul de produc�ie în mas�, - tipul de produc�ie individual.

Tipul de produc�ie preponderent ce caracterizeaz� o întreprindere impune metodele �i tehnicile de organizare a produc�iei de baz� auxiliare �i de servire precum �i modul de preg�tire a fabrica�iei noilor produse de eviden�� i control a activit��ii productive. Tipul de produc�ie în mas� este caracteristic întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de tipuri de produse iar � ecare tip de produs se execut� în cantit��i foarte mari, adic� în mas�. În condi�iile acestui tip de produc�ie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe sec�ii �i ateliere pân� la nivelul locurilor de munc�. La acest tip de produc�ie deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în mod continuu, de regul� bucat� cu bucat�, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate �i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de produc�ie în mas� creeaz� condi�ii pentru automatizarea produc�iei �i organizarea ei sub form� de linii tehnologice în � ux.Tipul de produc�ie în serie caracterizeaz� întreprinderile care fabric� o gam� mai larg� de produse în cantit��ii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate �i m�rimea seriilor de fabrica�ie precum �i gradul de specializare a sec�iilor, atelierelor �i a locurilor de munc�, acesta poate � mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în catit��i egale cu m�rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari �i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabrica�ie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de produc�ie în serie amplasarea diferitelor ma�ini �i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de produc�ie în � ux. 5. Tipul de produc�ie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de produc�ie execut� o gam� foarte larg� de produse, � ecare fel de produs � ind unicat sau executându-se în cantit��i foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sec�ii, ateliere �i locuri de munc� sunt organizate dup� principiul tehnologic, folosind ma�ini, utilaje �i for�a de munc� cu caracter universal pentru a � adaptate rapid la execu�ia unei variet��i de feluri de produse în condi�ii de e� cien�� economic�. O alt� caracteristic� a acestui tip de produc�ie o constituie faptul c� produsele sau piesele se deplaseaz� de la un loc de munc� la altul, bucat� cu



bucat� sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit� caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg�tirea tehnic� a fabrica�iei nu este la fel de detaliat� ca la tipul produc�iei în mas�. 6. Metode de organizare a produc�iei de baz� Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care î�i desf��oar� activitatea în cadrul economiei na�ionale, se pot stabili anumite metode �i tehnici speci� ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produc�iei de baz� are in� uen�� gradul de transformare al produselor � nite, precum �i gradul de complexitate al opera�iilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produc�iei de baz� este organizarea produc�iei în � ux, pe linii de fabrica�ie, speci� c� întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de feluri de produse în mas� sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� în metode �i tehnici speci� ce cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band�, pe linii automate de produc�ie �i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sec�i sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în � ux, în condi�iile unui grad înalt de mecanizare �i automatizare. Organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� prin:

- divizarea procesului tehnologic pe opera�ii egale sau multiple sub raportul volumului de munc� �i precizarea celei mai ra�ionale succesiuni a execut�rii lor,

- repartizarea excut�rii unei opera�ii sau al unui grup restrâns de opera�ii pe un anumit loc de munc�,

- amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor tehnologice,

- trecerea diferitelor materii prime, piese �i semifabricate de la un loc de munc� la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut�rii opera�iilor tehnologice;

- executarea în mod concomitent a opera�iilor la toate locurile de munc� în cadrul liniei de produc�ie în � ux;

- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc� la altul prin mijloacele de transport adecvate;

- executarea în cadrul formei de organizare a produc�iei în � ux a unui fel de produs sau pies� sau a mai multor produse asem�n�toare din punct de vedere constructiv, tehnologic �i al materiilor prime utilizate.

În concluzie, se poate spune c� organizarea produc�iei în � ux se poate de� ni c� acea form� de organizare a produc�iei caracterizat� prin specializarea locurilor de munc� în executarea anumitor opera�ii, necesitate de fabricarea



unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem�n�toare, prin amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor �i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc� la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de produc�ie desf��urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de func�ionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz�rii fabric�rii produselor dup� metoda produc�iei individuale �i de serie mic�. În cadrul agen�lor economici exist� o serie de unit��i economice care execut� o gam� larg� de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast� situa�ie impune adoptarea unui astfel de sistem �i metode de organizare a produc�iei de baz� care s� corespund� cel mai bine realiz�rii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

- organizarea unit��ilor de produc�ie dup� principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit��ile de produc�ie se creeaz� pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit��ilor �i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de ma�ini. În acest caz dotarea locurilor de munc� se face cu ma�ini universale care s� permit� efectuarea tuturor opera�iunilor tehnologice la o mare varietate de produse;

- trecerea de la o opera�ie la alta a produsului are loc bucat� cu bucat� În acest caz exist� întreprinderi foarte mari în procesul de produc�ie, ceea ce determin� cicluri lungi de fabrica�ie �i stocuri mari de produc�ie neterminat�. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz� o tehnologie în care se vor stabili urm�oarele aspecte:

a) felul �i succesiunea opera�iunilor ce vor � executate, b) grupele de utilaje pe care vor � executate opera�iile, c) felul SDV-urilor ce vor � utilizate.

Aceast� tehnologie urmeaz� a se de� nitiva pentru � ecare loc de munc�. - pentru proiectarea tehnologiei de fabrica�ie se folosesc normative grupate, eviden�iindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad� de timp �i costuri ridicate. 8. Tendin�ele actuale �i de perspectiv� în organizarea produc�iei În cadrul sistemelor avansate de produc�ie, sistemul de fabrica�ie î�i schimb� modul de a r�spunde unor sarcini diverse de fabrica�ie în condi�iile de e� cien�� i competitivitate. Sistemul � exibil de fabrica�ie reprezint� un r�spuns dat unor cerin�e speci� ce dar nu constituie o solu�ie universal� aplicabil� în orice condi�ii. Sistemele de fabrica�ie actuale reprezint� rezultatul unei evolu�ii de peste 100 ani �i constituie un mod de r�spuns la modi� c�rile ap�rute în mediul economic în care activeaz�.



Un sistem � exibil de fabrica�ie este un sistem de produc�ie capabil s� se adapteze la sarcini de produc�ie diferite, atât sub raportul formei �i dimensiunilor, cât �i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider� c� un sistem � exibil de fabrica�ie trebuie s� aib� urm�toarele caracteristici:

1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural.

În practic� nu poate � vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot � atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a eviden�iat trei stadii ale sistemelor � exibile de fabrica�ie care difer� prin complexitate �i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea � exibil� de prelucrare Aceasta reprezint�, de regul�, o ma�in� complex�, echipat� cu o magazie multifunc�ional�, un manipulator automat care poate func�iona în regim automat. 2. Celula � exibil� de fabrica�ie Aceasta este constituit� din dou� sau mai multe unit��i � exibile de prelucrare dotate cu ma�ini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul � exibil de fabrica�ie Cuprinde mai multe celule de fabrica�ie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a� � sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz� �i sistemul de depozitare, echipamentele de m�surare automat� �i testare. Astfel se asigur� o coordonare total� a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa�� de sistemele rigide de fabrica�ie, cele � exibile prezint� urm�toarele avantaje:

- capacitate mare de adaptare la modi� c�rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modi� carea programelor de calculator �i nu schimbarea utilajelor;

- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie func�ional� pentru trei schimburi, f�r� interven�ia direct� a

operatorului uman; - utilizarea intensiv� a ma�inilor cu comand� numeric�, a robo�ilor �i a

sistemelor automate de transport �i control; - posibilitatea de evolu�ie �i perfectabilitate treptat� în func�ie de

necesit��ile de produc�ie. Dezvoltarea sistemelor � exibile de fabrica�ie precum �i introducerea robotiz�rii constituie direc�ii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de produc�ie. În introducerea noilor tehnologii



robotizate cea mai mare importan�� o au activit��ile de preg�tire organizatoric�. S-a constatat c� în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în propor�ie de numai 50-55%. Aceast� situa�ie nu se datoreaz� unor erori tehnologice privind construc�ia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz�ri �i conduceri ale unit��ilor de produc�ie. Aceasta înseamn� c� pericolul modi� c�rilor tehnologice nu const� în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoa�te �i deci de a-i sesiza �i in� uen�a efectele. Introducerea robotiz�rii modi� c� situa�ia � nanciar� a unit��ii industriale m�rindu-i volumul de mijloace � xe, îmbun�t��ind condi�iile de produc�ie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturba�ii �i la cre�terea � abilit��ii sistemelor operative, de execu�ie �i de conducere. Gestiunea produc�iei Reprezint� un concept complex care cuprinde ansamblul activit��ilor efectuate de o întreprindere din momentul identi� c�rii unei cerin�e de pia�� pân� în momentul distribuirii c�tre bene� ciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identi� ca activit��ile implicate în gestiunea produc�iei este necesar s� se porneasc� de la ciclul complet de activit��i realizate de întreprindere pentru fabrica�ia unui produs sau executarea unei lucr�ri. Într-o întreprindere industrial� ciclul activit��ilor legate de gestiunea produc�iei este format dintr-un ciclu de comercializare �i un ciclu de produc�ie, produc�ia a� ându-se practic la interferen�a acestora. Gestiunea produc�iei reprezint� o activitate complex� pentru desf��urarea c�reia se utilizeaz� o serie de metode: 1. Programarea liniar� folosit� în optimizarea aloc�rii resurselor Programarea liniar� �ine cont de dou� elemente: obiective �i restric�ii. Programarea liniar� poate � folosit� în gestiunea produc�iei pentru rezolvarea unor probleme:

- de repartizare a produc�iei pe diferite ma�ini în condi�iile maximiz�rii pro� tului,

- privind transportul produselor între locurile de munc� �i între acestea �i punctele de distribu�ie,

- de determinare a cantit��ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERTSe aplic� în cazul produc�iei de unicate complexe �i de mare importan��, la care opera�iile succesive trebuie realizate prin respectarea restric�iilor de prioritate �i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat� de speciali�ti ca o condi�ie important� pentru ob�inerea unei organiz�ri superioare a produc�iei, iar aplicarea ei contribuie



la reducerea costurilor de produc�ie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese �i subansambluri. 9. Ciclul de produc�ie - no�iune �i structur� Acesta caracterizeaz� nivelul de organizare al produc�iei �i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de produc�ie materiile prime �i materialele parcurg o serie de opera�ii la diferite locuri de munc� �i în diferite sec�ii, într-o anumit� ordine prevazut� de procesul tehnologic. Ciclul de produc�ie reprezint� o succesiune de activit��i prin care materiile prime �i materialele trec în mod organizat pe � uxul tehnologic pentru a � transformate în semifabricate sau produse � nite, iar durata ciclului de produc�ie reprezint� intervalul de timp dintre momentul lans�rii în fabrica�ie a diferitelor materii prime �i materiale �i momentul transform�rii lor prin prelucr�ri succesive în produse � nite. Durata ciclului de produc�ie reprezint� un element de baz� folosit în programarea produc�iei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de produc�ie a unui produs sau lot, a elabor�rii programelor operative de produc�ie, a calculului stocului de produc�ie neterminat�, necesarului de mijloace circulante �i vitezei de rota�ie a acestora. Prin durata sa, ciclul de produc�ie in� uen�eaz� toate laturile activit��ii acesteia. Cu cât este mai mic� durata ciclului de produc�ie, cu atât vor � folosite mai ra�ional resursele materiale �i umane în întreprindere. Durata ciclului de produc�ie depinde de o serie de factori care in� uen�eaz� atât m�rimea elementelor structurale ale ciclului de produc�ie, cât �i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o opera�ie la alta. Prin structura ciclului de produc�ie se în�elege totalitatea elementelor componente precum �i ponderea duratei acestora fa�� de durata total� a ciclului de produc�ie. Cunoa�terea structurii ciclului de produc�ie este necesar� pentru stabilirea duratei lui, precum �i pentru identi� carea m�surilor tehnice �i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total� a ciclului de produc�ie se împarte în dou� p�r�i: perioada de lucru �i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale �i durata activit��ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de produc�ie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice �i durata opera�iunilor de preg�tire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint� perioada de timp de-a lungul c�reia, sub in� uen�a condi�iilor naturale, procesul de munc� înceteaz�, procesul de produc�ie continu�. Activitatea de servire asigur� condi�iile normale de lucru pentru desf��urarea opera�iilor de transformare nemijlocit� a obiectelor muncii în produse � nite.În cadrul acestora intr� transportul obiectelor muncii de la un loc de munc� la altul �i controlul tehnic de calitate.



Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de produc�ie. În cadrul duratei ciclului de produc�ie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condi�iile locului de munc�. În func�ie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot � grupate în:

- întreruperi în cadrul schimbului sau interopera�ii, - în afara schimbului sau de regim.

10. Politici de produc�ie O întreprindere productiv�, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de produc�ie diferite, �inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune �i de pia�a poten�ial�. De regul� se pot deosebi dou� politici importante:

- întreprinderea se organizeaz� pentru a executa anumite produse sau lucr�ri prin folosirea propriilor unit��i de produc�ie grupate în aceea�i incint� sau dispersate teritorial,

- întreprinderea execut�, în totalitate sau par�ial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi.

În primul tip de politic�, întreprinderea execut� politica sa iar unit��ile de produc�ie, ca �i conducerea administrativ�, sunt grupate într-un singur loc. Pe m�sura dezvolt�rii pe baza efectu�rii de noi investi�ii se poate adopta o politic� de descentralizare a produc�iei prin crearea de noi unit��i de produc�ie. O astfel de politic� de produc�ie ridic� probleme noi privind achizi�ionarea de terenuri, construirea de noi cl�diri, atragerea sau formarea de for�� de munc�. A doua politica de produc�ie este aceea de a executa produse sau lucr�ri apelând în totalitate sau par�ial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic� de produc�ie bazat� pe subfurnizori este acela care se desf��oar� în situa�ia în care o întreprindere, numit� cea care d� dispozi�ie de produc�ie, încredin�eaz� execu�ia unor lucr�ri care concur� la realizarea obiectelor de fabrica�ie unei alte întreprinderi �i este denumit� subfurnizor. Politica de produc�ie bazat� pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de c�tre o întreprindere de produse, lucr�ri sau servicii altei întreprinderi �i, deci, care intr� în conceptul de aprovizionare tehnico-material�. Politica de produc�ie cu subfurnizori presupune existen�a unor leg�turi speciale între cel ce d� dispozi�ie de produc�ie �i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân� la efectuarea controlului privind modul de execu�ie al diferitelor componente. Politica de produc�ie cu subfurnizori este motivat� economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri su� ciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la pre�uri mai reduse sau de o calitate mai bun�, în compara�ie cu cele produse în unit��ile proprii sau atunci când ei sunt specializa�i în execu�ia anumitor lucr�ri.



Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz� la subfurnizori atunci când posibilit��ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit� existen�ei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist� riscul în crearea de noi capacit��i proprii sau când întreprinderea urm�re�te ca în timp subfurnizorii s� îi devin� � liale. În afara celor dou� politici prezentate anterior, pe plan economic exist� �i o politic� de produc�ie care presupune realizarea unei largi cooper�ri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint� procesul economic prin care se stabilesc leg�turi strânse de produc�ie între întreprinderi care concureaz� la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate � :

- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz� unele produse � nite;

- pe piese; - tehnologic� - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de

capacitate de care dispune, efectueaz� prelucr�ri tehnologice pentru alte întreprinderi.

Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderneConsidera�ii generale cu privire la rela�ia întreprindere - mediul ambiant Firma î�i organizeaz� �i desf��oar� activitatea sa sub impactul condi�iilor concrete ale mediului s�u ambiant. Mediul ambiant reprezint� un ansamblu de factori eterogeni de natur� economic�, social�, politic�, �tiin�i� co-tehnic�, juridic�, geogra� c� �i demogra� c� ce ac�ioneaz� pe plan na�ional �i interna�ional asupra întreprinderii, in� uen�ând rela�iile de pia��. Întreprinderea este parte integrant� a mediului ambiant, este o component� economic� a acestuia. În condi�iile actuale mediul ambiant se caracterizeaz� printr-un dinamism accentuat, printr-o cre�tere spectaculoas� a frecven�ei schimb�rilor. Mediul ambiant este de trei feluri:

- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic� amploare �i u�or vizibile;

- mediu schimb�tor, unde schimb�rile sunt frecvente, de o amploare variat�, dar în general previzibile;

- mediu turbulent, unde schimb�rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit��ii întreprinderii �i greu de anticipat;

Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr� în rela�ii directe.



Acestea sunt: - furnizorii de m�rfuri care sunt agen�i economici ce asigur� resursele

necesare de materii prime, material, echipamente �i ma�ini; - prestatorii de servicii reprezenta�i de � rme sau persoane particulare care

ofer� o gam� larg� de servicii utile realiz�rii obiectivelor � rmei; - furnizorii for�ei de munc� sunt unit��ile de înv��mânt, o� ciile for�ei de

munc� �i persoanele care caut� un loc de munc�; - clien�i care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi

comerciale sau agen�iile guvernamentale c�rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere;

- organismele publice - asocia�iile profesionale, asocia�iile consumatorilor, mediile de informare în mas� �i publicul consumator;

- concuren�ii sunt � rme sau persoane particulare care-�i disput� aceea�i categorie de clien�i, iar în situa�ii frecvente aceia�i furnizori sau prestatori de servicii.

Mezomediul este o no�iune intermediar� care devine tot mai necesar� în explicarea evolu�iei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oric�ror de� cien�e de explicare se studiaz� comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate � un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s� intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c� permite abordarea rela�iilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropia�i de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urm�toarele sisteme mezoeconomice:

- o anumit� industrie, - o zona geogra� c� sau administrativ�, - un grup de întreprinderi.

Aceste sisteme sunt în m�sur� s� in� uen�eze ac�iunile, deciziile �i rezultatele unei întreprinderi, in� uen�a exercitat� la acest nivel poate � atât direct� cât �i indirect�, dar are un caracter general, în sensul c� in� uen�eaz� toate întreprinderile care apar�in aceluia�i sistem. Activitatea oric�rei întreprinderi, ca �i a celorlal�i agen�i din cadrul micromediului întreprinderii, se a� � �i sub in� uen�a altor factori de mediu, care ac�ioneaz� pe o arie mai larg�. Leg�tura care se stabile�te între întreprindere �i ace�ti factori este de regul� industrial�, in� uen�a exercitându-se pe termen lung �i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: - mediul demogra� c, num�rul popula�iei, structura pe sexe �i grupe de vârst�, num�rul de familii �i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial� �i pe medii a popula�iei, rata natalit��ii.



Analiza unor astfel de caracteristici �i surprinderea tendin�ei lor reprezint� punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poten�iale, a pie�ei întreprinderii;

- mediul economic, Ansamblul elementelor care compun via�a economic� a spa�iului în care ac�ioneaz� întreprinderea determin� mediul economic al acesteia. Acesta determin� volumul �i structura ofertei de m�rfuri, nivelul veniturilor bane�ti, marimea cererii de m�rfuri, mi�carea pre�urilor la nivelul concuren�ei; - mediul tehnologic, Întreprinderea se implic� în dinamic� mediului tehnologic, atât ca bene� ciar cât �i ca furnizor, în principal prin intermediul pie�ei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii �i dobânde�te o exprimare concret� prin inven�ii, inova�ii, m�rimea �i orientarea fondurilor destinate cercet�rii, explozia produc�iei noi, perfec�ionarea produc�iei tradi�ionale, reglement�ri privind delimitarea tehnologiilor poluante;

- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradi�ii, credin�e �i norme ce guverneaz� statutul oamenilor în societate;

- mediul politic re� ect� structurile societ��ii, clasele sociale �i rolul lor în societate, for�ele politice �i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, interna�ional.

- mediul institu�ional cuprinde ansamblul reglement�rilor de natur� juridic� ce vizeaz� direct sau indirect activitatea de pia�� a întreprinderii;

- mediul natural - condi�iile naturale ce determin� modul de localizare �i de distribuire în spa�iu a activit��ii umane. Aceast� conjunctur� economic� reprezint� starea curent� �i concret� a fenomenelor, proceselor �i evenimentelor speci� ce unei ramuri ale economiei na�ionale. Importan�a sa este dat� de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile �i de accentuarea gradului de poluare;

Rela�iile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component� a mediului, întreprinderea se a� � într-un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr� într-un ansamblu de rela�ii prin care î�i orienteaz� �i � nalizeaz� activitatea economic�. Aceste rela�ii dintre întreprindere �i componentele mediului s�u extern sunt prin natura �i con�inutul lor de dou� feluri: rela�ii de pia�� i rela�ii de concuren��. Din multitudinea de rela�ii ale întreprinderii cu mediul s�u extern se remarc� prin amploare �i complexitate rela�iile de pia��. Acestea au ca obiect vânzarea �i cump�rarea de m�rfuri �i servicii, împrumutul de capital �i angajarea for�ei de munc�. Studierea pie�ei constituie premisa �i punctul de plecare în activitatea oric�rei întreprinderi.



Mecanismul pie�ei reprezint� pentru întreprinderea modern� termenul de confruntare al situa�iei prezentate cu cea de perspectiv�, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt re� ectate �i de � uxul aprovizionare, produc�ie, desfacere. De asemenea, aceast� rela�ie se re� ect� �i în orientarea activit��ii întreprinderii c�tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condi�ii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create �i oferite, crearea rentabilit��ii �i e� cien�ei economice pe baza sporirii vânz�rilor totale �i a pro� tului unitar. Rela�iile întreprinderii cu pia�a vizeaz� trei mari componente �i anume:

- pia�a m�rfurilor, - pia�a capitalului, - pia�a for�ei de munc�.

Natura �i dimensiunile rela�iilor întreprinderii depind de o serie de factori generali �i speci� ci, obiectivi �i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importan�i � ind: cadrul economico-social, speci� cul pie�ei �i caracterul întreprinderii. Rela�iile întreprinderii cu pia�a cunosc, astfel, o mare diversitate �i se pot grupa dup� mai multe criterii:

- dup� obiectul rela�iilor. Potrivit acestui criteriu, rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt de dou� feluri:

- rela�ii de vânzare-cumparare, - rela�ii de transmitere, receptie de informa�ii.

Rela�iile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite �i anume: livrarea de m�rfuri, achizi�ionarea de m�rfuri �i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum �i activit��ile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac� succesiv rela�iile de vânzare-cumparare sunt:

- rela�ii precontractuale - rela�ii contractuale, - rela�ii postcontractuale.

Rela�iile precontractuale se realizeaz� în principal prin negociere, comand�, cerere de ofert� �i ofert� ferm�. Rela�iile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug� o serie de activit��i ca: facturarea, livrarea, transportul, recep�ia �i decontarea. Rela�iile postcontractuale apar în perioada de garan�ie �i postgaran�ie.Rela�iile de transmitere de informa�ii au ca scop sus�inerea �i concretizarea rela�iilor de vânzare-cump�rare, realizându-se prin publicitate, rela�ii publice �i alte forme de promovare.



Dup� pro� lul agen�ilor de pia��, rela�iile pot � : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu bene� ciarii, cu institu�iile �i cu mecanismele de stat;Dup� frecven��, rela�iile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup� gradul de concentrare, rela�iile pot � concentrate dimensional, spa�ial sau temporal �i rela�ii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condi�ii concure�iale În condi�iile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm�re�te maximizarea pro� tului, ci este un organism complex, ce se confrunt� cu o multitudine de obiective contradictorii ce �in de strategia � ec�rei întreprinderi. Concuren�a const� într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest� în cadrul rela�iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a de� ni aceste forme de manifestare a concuren�ei se pot avea în vedere urm�toarele aspecte:

- interesele �i aspira�iile clientelei, - libertatea de a ac�iona, - interesele �i aspira�iile produc�torilor în calitate de ofertan�i, - existen�a în mediul economic a unor reglement�ri juridice �i a unei st�ri

psihologice �i sociale care impun sau favorizeaz� anumite ac�iuni sau comportamente din partea agentului economic.

În condi�iile economiei de pia�� concuren�a apare ca o necesitate obiectiv�, face parte din regulile de joc ale pie�ei. Competitivitatea unui agent economic este determinat� în principal de trei mari caracteristici �i anume: servicii, costuri �i calitate. Ansamblul raportului de interac�iune în care intr� agen�ii economici în lupt� pentru asigurarea resurselor de aprovizionare �i a pie�ei de desfacere formeaz� sistemul rela�iilor de concuren��. Mijloacele �i instrumentele utilizate în rela�iile de concuren�� se pot delimita în jurul produsului, pre�ului, promov�rii �i distribu�iei. Concuren�a este de dou� tipuri:

- direct�, manifestat� între întreprinderile care realizeaz� bunuri identice sau cu mici diferen�ieri, destinate satisfacerii aceleea�i game de nevoi;

- indirect� - manifestat� între întreprinderile care se adreseaz� acelora�i nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf��urarea în bune condi�ii a activita�ii economice, statul trebuie s� asigure un cadru concuren�ial normal care presupune existen�a urmatoarelor elemente �i anume:

- autonomia întreprinderii, - libertatea de în� in�are a oric�rui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al

intereselor � ec�rei � rme,



- reglement�ri economico-� nanciare egale pentru to�i agen�ii economici, indiferent de forma de proprietate,

- formarea liber� a pre�urilor, - stabilitate prin reglement�ri bugetare pe pia�a extern�, - m�suri pentru favorizarea particip�rii pe pia�a extrabugetar�, - reglement�ri clare pentru sanc�ionarea prin instan�ele juridice a � rmelor

nerentabile.




4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier

Organizarea �antierului �antierul este spa�iul în care se execut� o construc�ie prev�zut� cu toate dot�rile necesare (corp administrativ, magazii, instala�ii, grup sanitar, utilaje, c�i de comunica�ii, etc.). Proiectele de organizare a �antierului cuprind m�surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor �i a for�ei de munc�, precum �i ordinea � reasc� de desf��urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabile�te urm�toarele:

- construc�ii provizorii �i instala�iile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale �i mecanizate), - ordinea �i termenele în care se vor executa lucr�rile, - ordinea �i termenele în care se vor aduce pe �antier echipele de muncitori

de alte specialit��i. Conduc�torul punctului de lucru are sarcina de a preg�ti toate opera�iile ce urmeaz� a se desf��ura în �antier:

- veri� carea mijloacelor de munc� (ma�ini, utilaje, instala�ii, dispozitive, scule, unelte, etc.),

- veri� carea materialelor �i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea speci� c�, - cur��area, nivelarea �i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr�rii.

Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea �i termenele în care trebuie realizate lucr�rile precum �i termenul de punere în func�iune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr�rilor cuprinse în planul de organizare atrage dup� sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s� � e de bun� calitate fazele, opera�iile �i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Forma�iile de munc� Lucr�rile se execut� de c�tre muncitori organiza�i în forma�ii de munc�. Forma�ia de munc� cu cel mai redus num�r de muncitori se nume�te forma�ie minim� �i uneori poate � compus� dintr-un sigur muncitor. Forma�ia de munc� format� din mai mul�i muncitori �i condus� de c�tre un �ef se nume�te echip�, respectiv �ef de echip�. În cadrul echipei intr� muncitori de diferite cali� c�ri corespunz�toare opera�iilor �i fazelor de lucru pe care trebuie s� le execute. Muncitorii cu o cali� care superioar� vor executa



opera�ii �i faze mai complicate iar cei cu o cali� care inferioar� vor executa opera�ii �i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt por�iuni ce se ob�in prin împ�r�irea lucr�rii de executat. Metode de organizare a lucr�rilor Exist� trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan�. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut� acela�i proces de munc�, în acela�i timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr�rile dintr-un sector încep numai dup� terminarea lucr�rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan�, dup� terminarea unui proces de lucru dintr-un sector se trece în urm�torul sector �i se execut� acela�i proces de lucru. Dup� ce spa�iul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului �i începerea lucr�rilor de organizare a �antierului.




5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii

Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii

NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:

- organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii.

Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.

1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca

Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea � zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca



manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.

1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.

2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu cali� care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati � ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.

2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot � : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.



In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de cali� care a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de cali� care in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata � ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate � vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justi� cate, determinate de speci� cul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot � exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa � e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.

2.1.1 Norma de timp si norma de productie

Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea � zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata � deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va � exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”



Normele de timp pot � foloste � e ca atare, � e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.

2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire

Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea � ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea � precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, � inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste � e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, � e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi � xe, obligatorii, cum ar � de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a � unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de



metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa � e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot � deservite simultan de catre � ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np)

In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali� carea si cu sarcinile concrete ale � ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa � ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modi� ca, putand apare situatii in care



acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.

2.2. Clasi� carea normelor de munca

Normele de munca se clasi� ca in:

- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot � exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;

- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot � exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot � exprimate si sub forma normelor de productie.

2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca

Pentru ca norma de munca sa � e de calitate ea trebuie sa poata � realizata de catre toti executantii care poseda cali� carea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie � zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa � e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa � e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator speci� cului � ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor



si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate a� rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita in� uentei diferitilor factori, normele de munca nu re� ecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di� cultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali� care a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se re� ecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii.

3. Normativele de munca

Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal.

3.1. Normativele de munca

Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot � : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal.

Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de in� uenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata � calculate prin insumarea timpilor din



normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot � elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati � ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de in� uenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de in� uenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot � , ca si normele de munca, uni� cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate � dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura speci� ca, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,



numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e� cacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de in� uenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a � relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea � rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg � re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de � re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de � re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la � ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.


S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor - 1


SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAS�N�TATEA �I SECURITATEA MUNCII, PROTEC�IA MEDIULUI, PREVENIREA

�I STINGEREA INCENDIILOR

Asfaltator_4__A5_protectia muncii.indd 1 12/14/2010 11:56:30 AM


SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de asfaltator

- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006 (pag. 90)- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALI-ZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA –HG NR.971/2006 (pag.156)- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI DE MUNCA –HG 1048/2006 (pag.244)- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANULA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006. (pag. 347)- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA –HG 1091/2006 (pag. 375)- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006 (pag. 542)- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR�TORILOR LA RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT –HGR 493/2006- HOTARARE PRIVIND CERIN�ELE MINIME DE SECURITATE �I S�N�TATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR�TORILOR LA RISCURILE GENERATE DE VIBRATII –HGR 1876/2005- ORDONAN�� DE URGEN�� NR. 195 DIN 12 DECEMBRIE 2002 (*REPUBLICAT�*) PRIVIND CIRCULA�IA PE DRUMURILE PUBLICE –OUG 195/2002 - republicata in Monitorul O� cial nr. 670 din 3 august 2006


144 - S�n�tatea �i securitatea muncii, protec�ia mediului, prevenirea �i stingerea incendiilor

II. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii in santierele de constructii – lucrari de asfaltare

II. 1 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind utilizarea uneltelor si sculelor de mana

1. SCOP1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea sculelor �i uneltelor de mân�. 2. DOMENIUL DE APLICARE2.1. Instructiunea se adreseaza lucratorilor care utilizeaza scule �i unelte de mân�.

3. DEFINITII SI ABREVIERI 3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii. 2.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie 2.3. E.M. – Echipament de munca 2.4. I.P.S.M.– Instructiune Proprie de Securitatea Muncii

4. DOCUMENTE DE REFERINTA 1.1. Instruc�iuni de utilizare, între�inere, revizii, repara�ii scule �i unelte de mân� 1.2. Legea nr. 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca. 1.3. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 1.4. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 1.5. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 1.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 1.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; 1.8. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 1.9. Normativ intern de acordare a EIP



5. RESPONSABILITATI5.1. Directorul General / Directorii de Sucursala / Se� i de santiere si se� i punctelor de lucru asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta la utilizarea uneltelor si sculelor de mana.5.2. Instruirea personalului se face conform prevederilor legii 319/2006 si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319.5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentelor instructiuni.

6. MODALITATE DE LUCRU6.1. PREVEDERI GENERALE

6.1.1. Sculele �i uneltele de orice categorie �i pentru orice întrebuin�are trebuie s� � e în perfect� stare �i s� corespund� lucr�rilor care sunt executate.6.1.2. Uneltele de mân� vor � confec�ionate din materiale corespunz�toare opera�iilor ce se execut�.6.1.3. Este interzis� cu des�vâr�ire folosirea sculelor �i uneltelor defecte. Toate uneltele de mân� vor � veri� cate cu aten�ie la începutul lucrului. Periodic în func�ie de frecven�a de utilizare, uneltele de mân� vor � controlate sistematic. Uneltele de mân� care nu corespund condi�iilor normale de lucru, vor � înlocuite cu altele corespunz�toare.6.1.4. Cozile �i mânerele uneltelor de mân� vor � netede, bine � xate �i vor avea dimensiuni care s� permit� prinderea lor sigur� �i comod�. În cazul folosirii cozilor �i mânerelor de lemn, se va alege lemn de esen�� tare, cu � brele axiale drepte, f�r� noduri, cr�p�turi �i a�chii desprinse.6.1.5. Fiecare scul� trebuie s� � e � xat� în mâner, pensulele, �urubelni�ele �i celelalte scule asem�n�toare, trebuie s� aib� inele metalice pentru strângerea mânerului pe cap�tul sculei introduse în mâner. Este interzis� folosirea acestor scule f�r� mâner.6.1.6. Pentru � xarea cozilor �i mânerelor la scule se vor folosi pene metalice corespunz�toare.6.1.7. Dimensiunile mânerelor trebuie s� � e corespunz�toare, pentru a rezista eforturilor mari �i continui la care sunt supuse, dar s� nu � e supradimensionate, deoarece m�resc efortul � zic al lucr�torului.6.1.8. Uneltele - ciocanele, d�l�ile, foarfecele, dornurile, c�puitoarele �i toate uneltele de mân� similare vor � executate în a�a fel încât sub ac�iunea eforturilor la care sunt supuse în timpul lucrului, s� nu permit� deform�ri permanente, � suri sau desprinderi de a�chii.



6.1.9. Folosirea uneltelor de mân� cu suprafe�e de percu�ie deformate, în� orite sau �tirbite, �i a uneltelor de mân� improvizate este interzis�.6.1.10. Este interzis� folosirea ciocanelor de orice greutate, neprev�zute cu pan� de � xare, care s� aib� lungimea cât 1/3 din în�l�imea ori� ciului ciocanului.6.1.11. Uneltele de mân� prev�zute cu articula�ii ca foarfecele, cle�ti, etc., vor avea o construc�ie robust� care s� nu prezinte frec�ri mari sau joc în articula�ie fapt care nu duce la eforturi suplimentare pentru ac�ionare �i în acela�i timp la nesiguran�a în timpul lucrului.6.1.12. La lucr�rile cu dalta dreapt� sau în cruce, lucr�torii trebuie s� utilizeze ochelari pentru protejarea ochilor contra a�chiilor ce ar putea s�ri.6.1.13. Sculele pentru t�iat metale vor trebui s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii:

� �� nu trebuie s� � e degradate, cu cr�p�turi sau ruginite;� �� muchiile laterale nu trebuie s� prezinte margini t�ioase, în locurile unde acestea se strâng cu mâna;� �� la foarfecele pentru t�iat tabl�, lamele se vor strânge în a�a fel, încât s� preseze una pe alta, f�r� joc în axul de � xare;� �� cap�tul d�l�ilor unde muncitorul love�te cu ciocanul trebuie s� � e neted �i s� nu aib� � suri �i oblicit��i, iar lungimea lor s� � e de cel pu�in 150 mm.

6.1.14. Cle�tii vor avea f�lcile complet suprapuse �i f�r� �tirbituri.6.1.15. La g�urirea pieselor de dimensiuni mici, acestea nu trebuie �inute în mân�, ci se prind într-o menghin� sau se folosesc dispozitive de prindere.6.1.16. Polizoarele mobile vor � prev�zute cu carcase de protec�ie rigide. Carcasa de protec�ie va permite accesul numai la acea parte a discului, necesar� pentru lucru.Se interzice polizarea din mân� f�r� rezemarea piesei. 6.1.17. Pietrele de polizor vor corespunde prin granula�ie �i duritate operatiei de lucru.6.1.18. În cazul execut�rii lucr�rilor la în�l�ime, sculele nu trebuie s� � e aruncate de pe sol la o pozi�ie de lucru sau de la pozi�ia de lucru la sol. În acest scop, vor � utiliza�i întotdeauna saci de pânz� pentru scule, sau alte containere izolate, trase de funii de ajutor.6.1.19. Este interzis� efectuarea lucr�rilor cu scule �i unelte mecanizate de pe sc�ri rezemate.6.1.20. În timpul lucrului cu uneltele de mân�, la opera�iile la care se pot produce scântei, a�chii metalice, angaja�ii vor purta ochelari de protec�ie, iar zona de munc� va � protejat� pentru a se împiedica accidentarea.



6.1.20. Pentru uneltele �i sculele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului (� er�straie, topoare, târn�coape, etc.) se vor lua m�suri de acoperire a p�r�ilor t�ioase cu teci gen�i etc., iar p�r�ile t�ioase, în cazul transportului cu autovehicule se vor a�eza în aceea�i direc�ie �i numai în�untru.6.1.21. Toate sculele vor � controlate periodic la cel mult 30 zile de o persoan� cali� cat� (sef echipa), iar cele g�site defecte, vor � imediat reparate sau scoase din uz.6.1.22. Uneltele de mân� ac�ionate electric sau pneumatic vor � prev�zute cu dispozitive sigure pentru � xarea sculei, precum �i cu dispozitive care s� împiedice func�ionarea lor necomandat�.6.1.23. Dispozitivul de comand� va � astfel conceput încât dup� încetarea ac�ion�rii lui, func�ionarea uneltei de mân� s� se opreasc� imediat.6.1.24. Dac� uneltele de mân� cu ac�ionare electric� sunt dotate cu scule ce prezint� pericol de accidentare, cum ar � pietrele de polizor, pânza de � er�str�u, etc., acestea vor � protejate împotriva atingerii.6.1.25. Tuburile � exibile de aer comprimat trebuie s� corespund� debitului �i presiunii de lucru. Fixarea lor pe racordul uneltei va � asigurat� cu coliere metalice.6.1.26. Uneltele de mân� rotative, cu ac�ionare pneumatic� vor � dotate cu dispozitive de reglare �i limitare a presiunii �i a debitului, în vederea limit�rii tura�iei.

6.2. INSTRUC�IUNI SPECIFICE LA UNELTELE AC�IONATE PNEUMATIC6.2.1. Cu uneltele �i ma�inile pneumatice trebuie s� lucreze numai lucratori în vârst� de peste 18 ani autoriza�i �i dota�i cu echipamentul individual de protec�ie corespunz�tor.6.2.2. Repararea, ungerea, reglarea uneltelor pneumatice sau înlocuirea lor în timpul utiliz�rii este interzis�. Uneltele �i ma�inile pneumatice vor � controlate dup� � ecare oprire a lor �i înainte de repunerea în func�iune. Se va veri� ca starea tuturor pieselor, dându-se aten�ie deosebit� dispozitivelor de siguran��.6.2.3. Repara�iile vor � executate numai de lucratori autoriza�i instrui�i special pentru aceasta.6.2.4. Sculele �i uneltele care lucreaz� cu aer comprimat vor � astfel construite, încât piesele care sunt în func�iune, în timpul lucrului s� nu sar� din man�on.6.2.5. Supapele sculelor cu aer comprimat vor � controlate �i reglate pentru a se deschide u�or �i repede. La întreruperea ap�s�rii pe mânerul de comand�, ele trebuie s� nu mai permit� trecerea aerului comprimat.



6.2.6. În timpul lucrului cu unelte de aer comprimat se va �ine seama de urm�toarele condi�ii:

� �� legarea �i dezlegarea conductelor �i uneltelor la recipientul compresorului este permis� numai dup� întreruperea admisiei aerului;� �� înainte de legarea conductelor, acestea vor � cur��ate prin su� are;� �� admisia aerului se va face numai dup� ce se va a�eza unealta în pozi�ia de lucru;� �� mersul în gol al uneltelor este permis numai în vederea veri� c�rilor, în vederea începerii lucrului sau în cursul repara�iilor;� �� în timpul lucrului, lucratorii vor purta ochelari de protectie, manu�i de protec�ie costum salopeta de protectie si bocanci de protectie cu bombeu metalic si lamela antiperforatie.

6.3. INSTRUC�IUNI SPECIFICE LA UNELTELE AC�IONATE ELECTRIC6.3.1. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mân� ac�ionate electric trebuie s� corespund� standardelor �i normelor în vigoare, �i vor � veri� cate periodic de c�tre personalul de specialitate.6.3.2. Sculele �i uneltele electrice se vor folosi numai de lucr�torii care cunosc bine metodele de lucru �i m�surile de protec�ie contra electrocut�rilor, precum �i m�surile de prin ajutor ce trebuie luate în caz de electrocutare.6.3.3. Uneltele �i sculele electrice trebuie p�strate în magazii, bancuri de lucru �i veri� cate în � ecare lun� �i dup� � ecare defectare. Dac� în timpul lucrului muncitorul simte chiar �i cea mai u�oar� ac�iune a curentului electric, el este obligat s� întrerup� imediat lucrul �i s� predea scula defect� pentru veri� care.6.3.4. Sculele electrice care se predau lucr�torilor trebuie s� � e în perfect� stare de func�ionare �i s� aib� o izola�ie sigur�. Starea acestora se veri� c� zilnic, vizual.6.3.5. Folosirea sculelor electrice ca: ma�ini de g�urit, polizoare etc. f�r� leg�tura cu priza de p�mânt printr-un conductor special sau fara nul de protectie �i f�r� echipamentul individual de protec�ie este cu des�vâr�ire interzis�. 6.3.6. Izola�ia electric� la cablurile �i sculele electrice se va controla înainte de începerea lucrului. În timpul lucrului cablurile electrice de la sculele portative se vor proteja prin jgheaburi, �evi, prin pozitionarea



lor astfel incat sa se evite deteriorarea lor sau impiedicarea de ele sau prin suspendare la în�l�imi inaccesibile muncitorilor.6.3.7. În cazul întreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele electrice vor � deconectate de la re�eaua electric� de alimentare (prize sau tablouri de distribu�ie).6.3.8. În locurile cu umiditate mare, precum �i la lucrul pe piese mari metalice (schele metalice, stâlpi metalici, etc.) se vor utiliza numai tensiuni reduse de 12 sau 24 V.6.3.9. Este interzis lucrul cu ma�ini unelte electrice portative sau mecanizate, de pe sc�ri rezemate liber. 6.3.10. Întrebuin�area sculelor cu mânere izolate nu exclude folosirea m�nu�ilor electroizolante, oriunde acestea sunt prescrise.

7. INREGISTRARI 7.1. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca

II. 2 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind manipularea manuala a maselor

1. SCOP 1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea procesului de munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE

2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual mase (sarcini).

3. DEFINITII SI ABREVIERI3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a � purtat sau mânuit de un lucr�tor pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s� îi pun� în pericol securitatea �i s�n�tatea la locul de munc�, precum �i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv3.3. E.M. – Echipament de munca - orice ma�in�, aparat, unealt� sau instala�ie folosit� în munc�3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii3.5. Loc de munc� - Locul destinat s� cuprind� posturi de lucru, situat



în cl�dirile întreprinderii �i / sau unit��ii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii �i / sau unit��ii la care lucr�torul are acces în cadrul desf��ur�rii activit��ii3.6. Lucr�tor - Persoan� angajat� de c�tre un angajator, potrivit legii, inclusiv studen�ii, elevii în perioada efectu�rii stagiului de practic�, precum �i ucenicii �i al�i participan�i la procesul de munc�, cu excep�ia peroanelor care presteaz� activit��i casnice3.7. Pericol grav �i iminent de accidentare - Situa�ia concret�, real� �i actual� c�reia îi lipse�te doar prilejul declan�ator pentru a produce un accident în orice moment. 3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) – Operatiile de transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, a�ezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care datorit� caracteristicilor acesteia sau condi�iilor ergonomice necorespunz�toare, prezint� riscuri pentru lucr�tori, în special afec�iuni dorsolombare.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca. 4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 4.4. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; 4.7. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile 4.8 . Normativ intern de acordare a EIP

5. RESPONSABILITATI 5.1. Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier asigura conditiile

de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.



5.2. Instruirea personalului se face conform legii 319/2006 si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319

5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentei instructiuni.

6. MODALITATE DE LUCRU 6.1 Fiecare lucr�tor trebuie s� î�i desf��oare activitatea, în conformitate

cu preg�tirea �i instruirea sa, precum �i cu instruc�iunile primite din partea angajatorului, astfel încât s� nu expun� la pericol de accidentare sau îmboln�vire profesional�, atât propria persoan�, cât �i alte persoane care pot � afectate de ac�iunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc�.

6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei calorice.

6.3 Sub in� uenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate pot sa apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni dorsolombare. Fenomenele pot sa apara cu atit mai devreme cu cat efortul � zic, caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :

- mai grele; - ritm de manipulare intens; - gabarit mare; - ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat; - apucate si depuse la distanta mare pe verticala; - manipulate prin rasucirea bustului; - corpul se a� a intr-o pozitie instabila; - nu exista su� cient spatiu liber, in special pe verticala; - solul sau planul de sprijin prezinta denivelari; - temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este necorespunzatoare; - perioada insu� cienta de repaus � ziologic sau de recuperare. 6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit� la nivelul

vertebrelor lombare poate � diferita (exemplu la manipularea unei mase de 50 kg, for�a poate � de 750 daN sau de 150 daN).

6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incat, centrul de greutate al lucr�torului sa � e cit mai aproape posibil de centrul de greutate al masei (vezi � gura 1).



Figura nr. 1

6.6. Manipularea manual� a maselor poate prezenta riscuri, în special de afec�iuni dorsolombare, dac� masa este:

- prea grea sau prea mare; - greu de manuit �i de prins; - instabila sau cu un con�inut ce risca sa se deplaseze; - pozitionata astfel încât necesita sus�inerea sau manipularea ei la distanta fata de trunchi sau cu � exia ori rasucirea trunchiului; - susceptibil� sa produc� leziuni lucr�torilor, din cauza marginilor �i/ sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni. Efortul � zic poate prezenta riscuri, în special de afec�iuni dorsolombare, dac�:� � ��este prea intens;� � ��nu poate � realizat decât printr-o mi�care de rasucire a trunchiului;� � ��poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;� � ��este realizat atunci când corpul se a� a într-o pozi�ie instabila 6.7. Se� i punctelor de lucru vor instrui si veri� ca nivelul de instruire

al lucratorilor asupra modului de manipulare a maselor si riscurilor care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect.

6.8. Se� i punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipulare a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa � e manipulate.

6.9. Se va evita, pe cat posibil, manipularea maselor prin purtare directa de catre lucratori, in acest sens conducatorii locurilor de munca vor lua masurile organizatorice necesare folosind instalatii si / sau dispozitive mecanizate sau nemecanizate.

6.10. Masele maxime admise, a � manipulate prin purtare directa, se reduc cu 75% pentru femei gravide pana in luna a 6-a.



6.11. Este interzis ridicarea manuala a maselor pe o distanta mai mare de 60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe plane inclinate ).

6.12. Este interzis transportul manual al maselor pe verticala, la o inaltime mai mare de 1,5 m.

6.13. Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25 -30 kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.

6.14. Masele maxime ce pot � transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport pe roti, in functie de sex si de gradul de inclinare a planului de deplasare sunt:

6.15. La manipularea si transportul maselor se� i punctelor de lucru vor tine cont de urmatoarele caracteristici (riscuri):

1) Caracteristicile masei: - greutatea si dimensiunea masei; - di� cultatea de apucare; - instabilitatea sau riscul deplasarii continutului si schimbarea centrului de greutate; - plasamentul lucratorilor fata de sarcina. 2) Efort � zic depus: - prea mare; - care antreneaza o miscare brusca a masei; - care este realizat cand corpul se a� a intr-o pozitie instabila. 3) Caracteristicile mediului de munca: - inexistenta unui spatiu su� cient, in special pe verticala; - pardoseli alunecoase sau care prezinta denivelari; - manipularea maselor la mai multe nivele; - instabilitatea suprafetei de sprijin; - conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare.

Mijloace de transportMasa maxima in Kg

Inclinarea terenului:Femei Barbati

0. 1. 2. 3a.) Cu roaba pe teren consolidat sau pe scanduri. 50 75 10 % ÷ 20 %

b. ) Cu carucioare prevazute cu 3 sau 4 roti impinse cu forta bratelor pe teren neted .

100 130 1 % ÷ 10 %



4) Caracteristicile activitatii: - efort � zic permanent si / sau prelungit; - insu� cienta repausului � ziologic sau de recuperare; - ritm mare impus de procesul de munca; - distante mari pentru transportul maselor.6.16. Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor

se vor efectua numai de catre lucratorii care corespund din punct de vedere � zic si medical.

6.17. Se� punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute manipularea).

6.18. Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica vizibilitatea.6.19. Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/

posibilitate de prindere corespunzatoare.6.20. Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte

(mase) care nu sunt � xate intre ele corespunzator.6.21. Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu

obstacole, instabile sau alunecose.6.22. Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au

margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale miinilor, se va face numai cu manusi de protectie speci� ce riscului (taiere, intepare, abrazare).

6.23. Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator.

6.24. Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa � e prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.

6.25. In cazul in care conditiile climatice (vint, ceata, caldura, frig excesiv, etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, se� punctelor de lucru, trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare / imbolnavire profesionala sau sa amine efectuarea operatiilor pana la stabilizarea conditiilor climatice.

6.26. Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coboriri pe unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor acestora.

6.27. In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante toxice si / sau periculoase, lucratorii vor � instruiti suplimentar pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare, transport, depozitare prevazute in � sele tehnice de securitate.



6.28. Caile de circulatie trebuie sa � e amenajate corespunzator astfel, incat sa poata � utilizate usor, sa � e semnalizate si intretinute.

6.29. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila si de conditii pentru servirea mesei.

6.30. Echipamentul individual de protectie trebuie sa � e adecvat în functie de riscurile la care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie, manusi riscuri mecanice, brâu.

6.31. Orice eveniment va � comunicat, de orice lucratorul/-ii care ia cuno�tin�� de eveniment, de îndat� conduc�torului locului de munc�, iar acesta va comunica imediat conducerii societatii �i serviciului de prevenire si protectie.

6.32. Fiecare loc de munc� va � dotat cu o trus� de prim ajutor în caz de accidente �i cu materiale de prim� interven�ie în caz de incendiu . Personalul muncitor va � instruit asupra modului de ac�iune în caz de accidente / incendii (alarmare �i acordare a primului ajutor).

În cazul unor situa�ii de urgen�� pentru care sunt necesare m�suri �i ac�iuni urgente, întregul personal trebuie s� cunoasc� modul de ac�ionare �i schema de în�tiin�are �i alarmare.

II. 3 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea munciiprivind prepararea mixturilor asfaltice

1.SCOP Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare �i/sau îmboln�vire profesional� �i asigurarea celor mai bune condi�ii în desf��urarea procesului de munc�.

2.DOMENIUL Este obligatorie la STATIA DE MIXTURI ASFALTICE

3.DEFINITII SI PRESCURTARI 3.1. I.P.S.S.M. – Instruc�iune proprie de securitate �i s�n�tate a

muncii; 3.2. P.T.E. – Procedur� tehnic� de execu�ie; 3.3. S.S.M. – Securitate �i s�n�tate în munc�; 3.4. L. 319 / 2006 – Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 /

2006 ; 3.5. H.G - ri – Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate; 3.6. E.I.P. – Echipament individual de protec�ie; 3.7. E.M. – Echipament de munca;



3.8. B.C. - Buletinul Construc�iilor; 3.9. R.O.F. – Regulament de ordine �i func�ionare; 3.10. R.O.I. – Regulament de ordine interioar�; 3.11. F.P. – Fi�a postului;

4. DOCUMENTE DE REFERIN��

4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006; 4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006; 4.3. Normativ de acordare a E.I.P.; 4.4. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971, H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146, H.G nr. 1.218; 4.5. Documenta�ia si tehnologii de executie; 4.6. Buletinul Construc�iilor vol. 5 – 6 – 7 – 8 / 1993; 4.7. Regulament de ordine �i func�ionare; 4.8. Regulament de ordine interioar�; 4.9. Fi�a postului;

5. RESPONSABILITATI

5.1 �EFUL FABRICII DE MIXTURI ASFALTICE;

a) Are obliga�ia s� organizeze, sa coordoneze si sa controleze desf��urarea activit��ilor, a proceselor de munc� în deplin� siguran�� pentru lucratorii pe care îi conduc, � ind r�spunz�tori pentru aplicarea normelor �i instruc�iunilor de siguran�� i s�natate în munc�;

b) Asigur� condi�iile de instruire a lucratorilor din subordine (schimburi, forma�ii,etc);

c) Instruieste lucratorii din subordinea direct� cu m�surile de securitate �i s�n�tate în munc� ce trebuie aplicate;

d) Urm�reste aplicarea m�surilor de securitate �i s�n�tate în munc� �i ia m�surile necesare pentru aceasta, inclusiv m�suri administrative;

e) Supravegheaz� �i asigur� ordinea la locurile de munc� din subordine;f) Urm�reste cum sunt exploatate �i între�inute echipamentele de munca

din dotare �i ia m�suri corective acolo unde este cazul;g) Identi� ca locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si

asigura semnalizarea acestora;h) Urm�reste �i asigur� drumurile �i c�ile de acces, transportul si

aerisirea la locurile de munc�, ;i) Urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu echipament de protec�ie

corespunz�tor riscurilor practic�rii meseriei si admite intrarea in



schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu. Totodat� urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu sculele necesare �i acestea s� � e corespunz�toare;

j) Urm�reste �i �ine eviden�a local� a accidentelor de munc� �i anun�� superiorii despre orice accident, eveniment, sau îmboln�vire profesional�. Ia m�surile impuse de competen�� în cazul producerii unor accidente sau evenimente;

k) În situa�ia desf��ur�rii procesului de produc�ie în schimburi, dac� apar situa�ii periculoase, le aduce la cuno�tin�� în scris schimbului ce urmeaz� s� intre în lucru si concomitent anunta pe seful ierarhic;

l) Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la locurile de munca.

m) Toate procesele de produc�ie se vor urm�ri în desf��urare, astfel incit sa se previna accidentele �i sa � e diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala.

n) Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca;

o) Intocmeste planul de lichidare a avariilor;p) Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata

schimburilor;q) Raporteaza zilnic, sefului ierarhic, starea de securitate a lucrarilor;r) Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb” al maistrilor (cind activitatea se

desfasoara in schimburi);s) Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le

completeaza de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentaret) S� veri� ce zilnic, înainte de începerea lucrului, dac� sunt asigurate

dispozitivele de securitatea muncii, dac� ele sunt în bun� stare de functionare, dac� sunt amenajate si intretinute corespunz�tor c�ile de acces, dac� sunt a� �ate la locul de munc� instruc�iunile de lucru �i securitatea muncii �i dac� sunt semnalizate locurile periculoase;

u) Înainte de începerea programului de lucru, seful statiei va discuta cu forma�iile de lucratori pe care le coordoneaz�, procesul de munca pe faze de execu�ie, stabilind m�surile pentru evitarea producerii accidentelor de munc�;

v) S� veri� ce zilnic, înainte de începerea lucrului, dac� sunt asigurate dispozitivele de securitatea muncii, dac� ele sunt în bun� stare de functionare, dac� sunt amenajate si intretinute corespunz�tor c�ile de acces, dac� sunt a� �ate la locul de munc� instruc�iunile de lucru �i securitatea muncii �i dac� sunt semnalizate locurile periculoase;

w) S� nu primeasc� la lucru lucratori f�r� instruirea efectuata, conform instruc�iunilor, f�r� echipament de protec�ie corespun-



z�tor meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, în stare avansat� de oboseal� sau în stare de ebrietate.

x) S� instruiasc� lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului de protec�ie �i a dispozitivelor de securitatea muncii;

y) S� nu trimit� s� lucreze la în�l�ime lucratori care nu au aviz medical, care s� certi� ce aptitudinea lor pentru astfel de lucr�ri, tineri f�r� experien�� de cel pu�in doi ani în construc�ii sau lucratori cu varsta sub 18 ani sau care au dep��it vârsta de 50 ani. Pentru lucrul la inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv echiparea lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime;

Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade, schele, platforme, esafodaje, … tipizate};

5.3. PERSONALUL LUCRATOR (LUCR�TORII) Personalul lucrator execut� numai lucr�rile pe care maistrul �i �eful de echipa i le încredin�eaz�, având obliga�ia s� respecte prevederile proiectelor de execu�ie, prescrip�iile tehnice �i masurile de securitate si sanatate in munca. Au obligatia:

a) S� se prezinte la program, odihniti, îmbr�cat corect cu echipamentul de protec�ie adecvat;

b) S� nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate �i s� nu consume b�uturi alcoolice în timpul programului sau in incinta locului de munca;

c) S� participe în mod regulat la instruirile de securitatea muncii, programate �i s�-�i însu�easc� instruc�iunile de securitatea muncii potrivit meseriei pe care o practic�;

d) S� nu execute lucr�ri pentru care nu este cali� cat �i instruit, precum �i lucr�ri de o tehnicitate sau de o periculozitate care dep��esc nivelul s�u de cali� care �i experien�� în munc�;

e) S� nu execute alte lucr�ri decât cele stabilite de maistru �i �eful de echip�, s� nu intervin� la instala�ii sau utilaje în func�iune sau stationare �i s� nu p�r�seasc� locul de munc� f�r� �tirea �efului de echip�, a maistrului sau a conducatorului locului de munca;

f) S�-�i desf��oare activitatea de a�a manier� încât s� nu expun� la pericol de accidentare sau îmboln�vire profesional� atât persoana proprie cât �i pe celelalte persoane participante la procesul de munc�;

g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu destinatia acestuia.

h) Este interzisa baia sau inotul in râuri sau alte acumulari de apa, in timpul programului de lucru;



i) S� aduc� la cuno�tin�a conduc�torului locului de munc�, sefului de echipa,maistrului, orice defec�iune tehnic� sau alt� situa�ie care constituie un pericol de accidentare;

j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care face parte si despre situatiile periculoase aparute;

k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

ECHIPAMENT DE PROTECTIE – obligatoriu

PERICOLE PENTRU OM – la fabricarea mixturilor asfaltice

ECHIPA DE MUNCA

Pericol de prindere Pericol de strivire Pericol de electrocutare Pericol de orbire datorita ricoseului

Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre

Masca protectie Centura siguranta Ochelari protectie

Casca protectie Salopete Cizme protectie sau bocanci termoizolanti Manusi termoizolante

Cizme sau bocancitermoizolanti



6 INSTRUIREA6.1. Alimentarea materialului mineral rece6.1.1. Dozatoarele de minerale. - In timpul operarii incarcatorului cu cupa frontala, este interzisa

patrunderea in zona de predozare, - In timpul functionarii este interzisa intrarea in dozatoare - Pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, se intra in dozator numai

daca este gol si dupa informarea deserventului incarcatorului frontal in legatura cu aceasta activitate.

- Pentru intrarea in dozator se vor folosi scari - In timpul functionarii este interzisa urcarea pe dozatoare - Pentru lucrarile de intretinere se va asigura un loc stabil si un sistem de

sustinere.

6.1.2. Benzile transportoare- este interzisa efectuarea de lucrari la benzile transportoare in mers- inainte de eliminarea defectiunilor , benzile transportoare se vor opri si

asigura impotriva repornirii accidentale- In timpul functionarii benziilor transportoare nu se va calca pe ele si nu

se vor folosi pasarelele benzilor- Balustrazile pasarelelor nu se vor indeparta- Nu introduceti mainile intre piesele in miscare- Pastrati distanta si nu porniti banda transportoare atata timp cat se a� a

persoane in zona periculoasa- Operarea benzilor transportoare se vor efectua numai cu grilajele de

protectie montate, gurile de vizitare (ori� ciile de intretinere) inchise.

6.1.3. Separatorul de granule mari- Este interzisa efectuarea de lucrari la separatorul de granule mari in

timpul functionarii acestuia- Inainte de a incepe eliminarea defectiunii separatorul se opreste si se

asigura impotriva pornirii accidentale;- Separatorul se exploateaza numai cu dispozitivele de protectie montate;- Este interzis introducerea mainilor intre organele in miscare ale

seseparatorului; - Este interzis stationarea sub gurile de descarcare si sub capetele de

intoarcere a benzilor transportoare.

6.2. Uscarea 6.2.1. Uscatorul- In timpul functionarii nu atingeti uscatorul;



- Evitati contactul materialelor cu pielea;- daca iese praf se vor folosi ochelari sau masca de protectie- Inainte de efectuarea lucrarilor de reglaje uscatorul va � lasat sa se

raceasca.In timpul functionarii tamburului nu se vor efectua lucrari de intretinere- Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va opri

uscatorul si se va intrerupe alimentarea cu energie;- Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va

dezactiva cu cheia sistemul de control al instalatiilor de stingere. Reactivarea sistemului se va face numai dupa � nalizarea lucrarilor;

- In timpul lucrarilor de intretinere, tamburul nu trebuie sa contina praf si trebuie sa existe la indemana agenti de stingere;

- Lucrarile de intretinere la sistemul de alimentare se vor efectua numai de personal instruit si cali� cat;

- Inainte de toate lucrarile ventilatorul se va lasa sa se raceasca;- Componentele instalatiei electrice ( ex. cabluri, trolii, transformatoare),

nu se vor pune in tamburul uscatorului;- La interventiile in tambur se vor folosi numai lanterne cu tensiune

joasa conectate in afara tamburului sau pe baterii;- Daca intrarea in tambur este mai sus de 2m se vor folosi dispozitive de

protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme;- Inainte de deschiderea ventilatorului se va astepta pana paleta se opreste;- Toate lucrarile de intretinere vor � efectuate de minim doua persoane

(o persoana intra in tambur si a doua pazeste intrarea);- Inainte de toate lucrarile de intretinere, inspectie si reparatii, tamburul

trebuie spalat cu apa timp de minim 5 minute. In aceasta perioada trebuie extras minimum de 3 ori volumul tamburului.

6.2.2. Alimentarea cu combustibil- Este strict interzis fumatul, folosirea focului deschis, sudarea, taierea

cu � ama sau slefuirea in apropierea combustibililor; - Este interzis efectuarea de modi� cari la sistemul de alimentare si

control, indepartarea sau deteriorarea impamantari- In caz de erori de functionare, statia se va opri imediat;- Alimentarea cu gaz catre tambur se va efectua numai dupa ce s-a

format o perdea de material in tambur;- Uleiul care arde nu se va stinge niciodata cu apa;- Este interzisa introducerea mainilor intre piesele mobile in timp ce

acestea sunt in miscare;- In timpul lucrarilor de intretinere, se vor deconecta piesele de la energia

electrica;



- In timpul lucrarilor in afara rezervoarelor, silozurilor si recipientilor de depozitare se va folosi masca de protectie, i-ar in timpul lucrarilor in rezervoare, silozuri si recipientise vor folosi aparate de respirat;

- Toate lucrarile la rezervoare vor � efectuate de minim doua persoane;- Nu se va intra in rezervoare decit daca acestea sunt goale;- In timpul functionarii este interzisa accesarea acoperiselor de la zonele

de depozitare;- In timpul procesului de umplere cu combustibil, numai persoana

insarcinata cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei de umplere;

- Este interzisa distribuirea catre terti a combustibilului depozitat in instalatie;

- Alimentarea cu combustibil poate � folosita numai daca arzatorul functioneaza

- Este interzisa folosirea simultana a mai multor tipuri de combustibil;- Este interzis amestecul tipurilor de combustibili;

6.3. Colectorul de praf- In timpul functionarii unele piese pot sa ajunga la o temperatura de

180° C. Se va evita contactul cu pielea;- Sunt interzise modi� carile la sistemul de alimentare si control;- In caz de erori de functionare, statia va � deconectata imediat;- Este interzisa introducerea miinilor in piesele mobile in timp ce acestea

sunt in miscare;- In timpul lucrarilor de intretinere, se va face deconectarea pieselor de

la energie electrica;- In timpul lucrarilor direct la � ltru sau langa cos se va utiliza masca de

protectie- In interventiile la colectorul de praf vor lucra minim 2 persoane, o

persoana in colectorul de praf si o persoana sa pazeasca intrarea- Este interzisa deschiderea gurilor de vizitare (ori� ciile de intretinere)

ale transportorului elicoidal in timpul functionarii acestuia;- Gurile de vizitare se vor deschide numai daca transportorul elicoidal

este gol. In momentul deschiderii este interzisa stationarea direct sub gurile de vizitare;

- Este interzisa accesarea acoperiselor zonelor de depozitare in timpul functionarii.



6.4. Turnul de Mixare- In cazul interventiilor la Turnul de Mixare se vor folosi dispozitive de

protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme sigure de lucru- In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul

pot ajunge la o temperature de 180°C (chiar pana la 300°C in timpul productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor � erbinti. Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele � erbinti

- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea componentelor statiei si este interzsisa stationarea direct in fata sau sub gurile de vizitare(ori� ciile de intretinere)

- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele statiei in timp ce aceasta functioneaza;

- In timpul functionari este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare

- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie deconectarea de la energia electrica.

- In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de protectie

- Este interzisa intrarea in spatiile insu� cient ventilate- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel

putin 15 minute- Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este

interzisa;- Este interzisa efectuarea simultana a lucrarilor de intretinere la capul

si baza elevatorului;- Este interzisa atingerea capacelor, trapelor si cilindrii in timpul

functionarii;- In timpul lucrarilor de intretinere se vor securiza si elibera de presiune;- Functionarea turnului de mixare se va face numai cu gurile de vizitare

( ori� ciile de intretinere ) inchise.

6.5. Alimentarea cu � ler - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea

statiei- In timpul lucrarilor de intretinere este interzisa stationarea direct in fata

sau sub gurile de vizitare ( ori� ciile de intretinere);- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele

statiei in timp ce acestea functioneaza;- Este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare;- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere, este obligatorie

deconectarea de la energia lectrica;



- In timpul lucarilor de interventie este obligatorie purtarea masti de protectie, iar interventiile vor � efectuate de minim 2 persoane;

- Este interzisa intrarea in componentele insu� cient ventilate;- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel


interzisa;- Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii.

6.6. Silozul de Mixturi- In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea

dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime;- Carcasele si grilele de protectie pot � scoase numai pentru efectuarea

lucrarilor de intretinere;- In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul

pot ajunge la o temperature de 180°C (chiar pana la 300°C in timpul productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor � erbinti. Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele � erbinti

- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea componentelor statiei si este interzisa stationarea direct in fata sau sub gurile de vizitare(ori� ciile de intretinere)

- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele statiei in timp ce aceasta functioneaza;

- In timpul functionarii este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare

- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie deconectarea de la energia electrica.

- In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de protectie

- Este interzisa intrarea in spatiile insu� cient ventilate- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel


interzisa;- Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii, iar in

impul lucrarilor de intretinere securizati-le sau eliberatile de presiune;- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere, cu sistemul de de

actionare al cupei pornit;- Este interzisa folosirea trapelor de evacuare ca locuri de intrare sau

guri de vizitare- Nu accesati zona de sub trapele de evacuare in timpul functionarii.



- In timpul procesului de incarcare, nimeni nu are voie sa stationeze in sau langa vehiculul ce urmeaza a � incarcat;

- Vehiculul ce urmeaza a � incarcat trebuie parcat la mijloc, intre trapele de evacuare.

- Operatorul statiei trebuie sa se asigure ca soferii vehiculelor ce urmeaza a � incarcate cunosc aceste conditii.

6.7. Alimentarea cu bitum- In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea

dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime;- Este interzisa demontarea, indepartarea balustradelor, pasarelelor si

platformelor- In timpul functionarii piesele sistemului de alimentare cu bitum si

bitumul pot ajunge la o temperatura de pana la 200°C. Nu atingeti piesele � erbinti. Lasati piesele � erbinti sa se raceasca inainte de a le deschide;

- Este obligatorie pastrarea termoizolatiei in stare buna;- Conductele de incalzire se vor etansa impotriva scurgerilor. Evitati

contactul cu uleiul termal scurs;- Inainte de a efectua lucrarile de intretinere, lasati sa se raceasca

instalatia de incalzire;- Evitati patrunderea in rezervoarele de bitum a aerului, apei si a altor

gaze sau luchide ce nu sunt necesare pentru functionare;- Este interzisa deschiderea capacelor turnului daca rezervorul nu este

gol;- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele

statiei in timp ce pompa de bitum functioneaza;- Pastrati distanta fata de pompele de bitum in miscare;- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie

deconectarea de la energia electrica;- Intrati numai in rezrvoarele de bitum su� cient ventilate- Aspirati vaporii timp de cel putin 15 minute;- Este interzisa stingerea cu apa a � acarilor de bitum;- Este interis accesarea acoperisurilor rezervoarelor de bitum in timpul

functionarii;- In timpul procesului de umplere cu bitum, numai persoana insarcinata

cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei de umplere.

6.8. Adaosul de asfalt granulat- In timpul lucrarilor la aacul rotativ, separati cilindrul de ar comprimat

pentru operarea capacului de la instalatia de alimentare cu aer comprimat;



- Este interzisa adaugarea materialelor in� amabile la adaosul rece de asfalt granulat;

- Nu adaugati material uscat cu granulatie � na sau pulbere la adaosul la cald de asfalt granulat

- La Adaosul de asfalt granulat se vor respecta si instructiunile enumerate la capitolele 6.1.1. –Dozatoare de mineral, 6.1.2. – Benzile transportoare, 6.4. – Turnul de mixare.

6.9. Instalatia electrica, pneumatica si hidraulica6.9.1. Lucrarile la instalatia electrica- Nu atingeti liniile electrice ( neizolate). Daca izolatia este deteriorata

opriti alimentarea cu curent;- Opriti imediat statia daca apare o eroare la sistemul de alimentare cu

energie electrica;- Inainte de orice lucrari la instalatia electrica, operatorul trebuie

informat despre tipul lucrarilor ce urmeaza a � executate;- Intretinerea si pornirea componentelor instalatiei trebuie coordonate cu

celelalte persoane ce lucreaza pe statie;- Defectiunile, cum ar � conexiunile slabite sau cablurile deteriorate

trebuie indepartate imediat de un electrician cali� cat. In cazul unui cablu ars, trebuie veri� cat intregul circuit asociat;

- Statia si componentele la care se vor efectua lucrari de intretinere trebuie mai intai deconectate de la retea;

- Deconectarea de la energia electrica in toate cazurile prevazute in cadrul acestei instructiuni, la lucrarile de intretinere sau reparatie se va face respectind cele 5 reguli de baza:

1. Deconectare 2. Protectie impotriva reconectarii 3. Scoaterea sistemului de sub tensiune 4. Impamantare si scurtcircuitare 5. Acoperirea sau izolarea componentelor adiacente sau sub tensiune

1. Deconectare- Componentele la care se efectueaza lucrari de intretinere trebuie

deconectate de la reteaua de alimentare;- Operatorul statiei trebuie sa � e informat cu privire la componenta

electrica ce trebuie deconectata;- Intrerupatoarele principale oprite trebuie marcate cu un semn de

identi� care;- Semnele trebuie sa indice cine efectueaza lucrarea de intretinere si ce

lucrare se efectueaza



2. Securizare impotriva reconectarii

- Pe timpul lucrului trebuie aplicate semne de interdictie pe toate manetele, comutatoarele, butoanele de comanda, componentele de baza si intrerupatoarele de circuit folosite pentru conectarea si deconectarea componentelor la/de la sistemul de alimentare

3. Scoaterea sistemului de sub tensiune- Cu un aparat de masura trebuie veri� cat daca sistemul mai contine

tensiune.

4. Impamantarea si scurtcircuitarea- Inainte de lucrul la echipamentele electrice, acestea trebuie legate la

pamant si scurtcircuitate

5. Izolarea componentelor sub tensiune- Componentele sub tensiune trebuie acoperite cu materiale izolatoare

(neconducatoare de energie)

6.9.2. Lucrarile la instalatia hidraulica si pneumatica- Lucrarile la instalatiile hidraulice si pneumatice trebuie efectuate

numai de catre persoane care au cunostinte speciale si experienta in domeniul instalatiilor hidraulice si pneumatice;

- Personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca conductele hidraulice si de aer comprimat sunt dispuse si instalate corespunzator. Racordurile nu trebuie amestecate;

- Inainte de efectuarea lucrarilor la instalatia de aer comprimat trebuie depresurizata instalatia;

- Sectiunile instalatiei si conductele sub presiune ( hidraulice si de aer comprimat) ce trebuie desfacute sunt depresurizate si sunt protejate impotriva pornirii cu ajutorul unui lacat;

- Este interzisa amestecarea mai multor tipuri de ulei;- Drenati uleiul hidraulic inainte de a deschide liniile hidraulice

6.9.3. Sudura - Operatorul trebuie sa se asigure ca operatiile de sudura, taiere cu

� acara si slefuire sunt efectuate numai cu acordul expres in scris al sefului statiei de mixturi asfaltice;

- Uleiul si combustibilii sunt usor in� amabili si pot exploda in amestec cu aerul. Este interzisa taierea, sudarea sau slefuirea in apropierea acestor substante.



- In timpul lucrarilor de sudura la si in rezervoare, silozuri si containere de depozitare, curatati zona de lucru. Indepartati reziduurile si gazele in� amabile inainte de sudare.

- Inainte de efectuarea lucrarilor de sudura, taiere cu � acara si slefuire, personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca locul de munca si zona inconjuratoare sunt curate, fara praf si alte materiale in� amabile. Zona de lucru trebuie curatata de grasimi si uleiuri;

- La locul de sudura, ardere sau slefuire trebuie sa existe un stingator de incendiu;

Dupa incheierea lucrarilor de sudua, zona de lucru trebuie lasata sa se raceasca la temperatura camerei si apoi trebuie veri� cata cu privire la posibile surse de aprindere.

REGULI DE COMPORTAMENT

In timpul lucrului sunt interzise:- servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare;- fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate;- focul deschis;

Este obligatoriu spalatul pe miini:- inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat;- dupa terminarea lucrului.Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.

Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu spuma.



PENTRU SITUATII DE URGENTA :

TEL. 112 sau ambulanta 961

MEDICUL DE MEDICINA MUNCIISITUATII DE URGENTATEL. 112 sau pompierii 981

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1. Fisa individuala de instruire privind securitatea si sanatatea muncii 7.2. Proces verbal de instruire 7.3. Proces verbal de autorizare 7.4. Autorizatie

II. 4 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea munciipentru turnare asfalt

1.SCOP Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare �i/sau îmboln�vire profesional� �i asigurarea celor mai bune condi�ii în desf��urarea procesului de munc�.

ACCIDENTELE SE ELIMINA PRIN: - instruire;

- aplicare;

- eliminare riscuri;

- comportament adecvat.

NU TE CONSIDERA UN LEU !

ACCIDENT2008



2. DOMENIUL Este obligatorie la toate punctele de lucru unde se fac lucrari de asfaltare

3.DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1. I.P.S.S.M. – Instruc�iune proprie de securitate �i s�n�tate a muncii;3.2. P.T.E. – Procedur� tehnic� de execu�ie;3.3. S.S.M. – Securitate �i s�n�tate în munc�;3.4. L. 319 / 2006 – Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006

;3.5. H.G - ri – Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate;3.6. E.I.P. – Echipament individual de protec�ie;3.7. E.M. – Echipament de munca;3.8. B.C. - Buletinul Construc�iilor;3.9. R.O.F. – Regulament de ordine �i func�ionare;3.10. R.O.I. – Regulament de ordine interioar�;3.11. F.P. – Fi�a postului;

4. DOCUMENTE DE REFERIN��4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 ;4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006 ;4.3. Normativ de acordare a E.I.P.;4.4. P.T.E. –XV.1 – 01, IPSSM-XV.1-01 ;4.5. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971, H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146, H.G nr. 1.218;4.6. Documenta�ia si tehnologii de executie;4.7. Buletinul Construc�iilor vol. 5 – 6 – 7 – 8 / 1993;4.8. Regulament de ordine �i func�ionare;4.9. Regulament de ordine interioar�;4.10. Fi�a postului;

5. RESPONSABILITATI

5.1 �EFUL DE LOT;a) Are obliga�ia s� organizeze, sa coordoneze si sa controleze desf��u-

rarea activit��ilor, a proceselor de munc� în deplin� siguran�� pentru lucratorii pe care îi conduc, � ind r�spunz�tori pentru aplicarea normelor �i instruc�iunilor de siguran�� i s�natate în munc�;

b) Asigur� condi�iile de instruire a lucratorilor din subordine ( schimburi, forma�ii,etc);



c) Instruieste lucratorii din subordinea direct� cu m�surile de securitate �i s�n�tate în munc� ce trebuie aplicate;

d) Urm�reste aplicarea m�surilor de securitate �i s�n�tate în munc� �i ia m�surile necesare pentru aceasta, inclusiv m�suri administrative;

e) Supravegheaz� �i asigur� ordinea la locurile de munc� din subordine;f) Urm�reste cum sunt exploatate �i între�inute echipamentele de munca

din dotare �i ia m�suri corective acolo unde este cazul;g) Identi� ca locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si

asigura semnalizarea acestora;h) Urm�reste �i asigur� drumurile �i c�ile de acces, transportul si aerisirea

la locurile de munc�;i) Urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu echipament de protec�ie

corespunz�tor riscurilor practic�rii meseriei si admite intrarea in schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu. Totodat� urm�reste ca lucratorii s� � e dota�i cu sculele necesare �i acestea s� � e corespunz�toare;

j) Urm�reste �i �ine eviden�a local� a accidentelor de munc� �i anun�� superiorii despre orice accident, eveniment, sau îmboln�vire profesional�. Ia m�surile impuse de competen�� în cazul producerii unor accidente sau evenimente;

k) În situa�ia desf��ur�rii procesului de produc�ie în schimburi, dac� apar situa�ii periculoase, le aduce la cuno�tin�� în scris schimbului ce urmeaz� s� intre în lucru si concomitent anunta pe seful de santier;

l) Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la locurile de munca.

m) Toate procesele de produc�ie se vor urm�ri în desf��urare, astfel incat sa se previna accidentele �i sa � e diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala.

n) Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca;

o) Intocmeste planul de lichidare a avariilor;p) Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata schimburilor;q) Raporteaza zilnic, sefului de santier, starea de securitate a lucrarilor;r) Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb” al maistrilor (cind activitatea se

desfasoara in schimburi);

5.2. �EFUL PUNCTULUI DE LUCRU, MAI�TRI; Mai�trii �i ceilal�i conduc�tori ai punctelor de lucru (ingineri, tehnicieni….) au obliga�ia s� organizeze desf��urarea activit��ii în deplin� siguran�� pentru lucratorii pe care îi conduc, � ind r�spunz�tori



de aplicarea normelor �i instruc�iunilor de securitate �i s�n�tate în munc�, având în acest scop urm�toarele obliga�ii:

a) S� respecte prevederile proiectelor de execu�ie, prescrip�iile tehnice, � �ele tehnologice, instruc�iunile de folosire �i între�inere a utilajelor, instala�iilor �i ma�inile de la punctul de lucru, precum �i instruc�iunile de securitate �i s�n�tate a muncii, în vederea prevenirii accidentelor de munc�;

b) S� organizeze locurile de munc� �i s� preg�teasc� condi�iile de lucru pentru � ecare echip� , s� supravegheze �i s� îndrume lucratorii din subordine, pentru formarea deprinderilor de munc� corecte �i aplicarea strict� a normelor �i instruc�iunilor de securitatea muncii;

c) S� nu primeasc� spre execu�ie proiecte care nu au prev�zute in detaliile de execu�ie, m�surile �i dispozitivele de securitate a muncii si in situatii de urgenta;

d) S� execute toate lucr�rile din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit în condi�ii depline de securitate �i s�n�tate în munc�;

e) S� nu modi� ce solu�iile tehnice �i prevederile de securitate a muncii din proiectele de execu�ie f�r� acordul proiectantului �i al investitorului;

f) S� solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de asisten�� tehnic� la execu�ia lucr�rilor cu grad ridicat de di� cultate, pentru solu�ionarea problemelor de securitatea muncii �i evitarea accidentelor;

g) Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le completeaza de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentare;

h) S� instruiasc�, conform prevederilor instruc�iunilor, lucratorii pentru lucr�rile pe care ace�tia urmeaz� s� le execute;

i) S� veri� ce dup� � ecare instruire dac� lucratorii �i-au însu�it regulile de siguran�� i s�n�tate în munc� predate la instruirile periodice, consemn�nd acest fapt în � �a de instruire si in procesele verbale de instruire;

j) S� veri� ce zilnic, înainte de începerea lucrului, dac� sunt asigurate dispozitivele de securitatea muncii, dac� ele sunt în bun� stare de functionare, dac� sunt amenajate si intretinute corespunz�tor c�ile de acces, dac� sunt a� �ate la locul de munc� instruc�iunile de lucru �i securitatea muncii �i dac� sunt semnalizate locurile periculoase;

k) S� nu primeasc� la lucru lucratori f�r� instruirea efectuata, conform instruc�iunilor, f�r� echipament de protec�ie corespun-z�tor meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, în stare avansat� de oboseal� sau în stare de ebrietate.

l) S� nu dea dispozi�ii lucratorilor pe care îi conduc, s� execute lucr�ri pentru care ace�tia nu au cali� carea �i experien�a necesar�, nu sunt instrui�i, sau care dep��este capacitatea lor � zic�;



m) S� instruiasc� lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului de protec�ie �i a dispozitivelor de securitatea muncii;

n) S� nu trimit� s� lucreze la în�l�ime lucratori care nu au aviz medical, care s� certi� ce aptitudinea lor pentru astfel de lucr�ri, tineri f�r� experien�� de cel pu�in doi ani în construc�ii sau lucratori cu virsta sub 18 ani sau care au dep��it vârsta de 50 ani. Pentru lucrul la inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv echiparea lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime;

o) Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade, schele, platforme, esafodaje, … tipizate);

p) Înainte de începerea programului de lucru, seful punctului de lucru - maistrul va discuta cu forma�iile de lucratori pe care le coordoneaz�, procesul de munca pe faze de execu�ie, stabilind m�surile pentru evitarea producerii accidentelor de munc�;

q) S� controleze în permanen�� dac� se respect� tehnologiile de lucru �i masurile de securitatea muncii prev�zute în proiecte;

r) Când lucreaz� în incinta unui investitor, s� cear� acestuia s� fac� instruirea de securitatea muncii pentru personalul lucrator �i s� respecte regulile de securitate si sanatate in munca, stabilite prin conven�ia de lucru incheiata între p�r�i;

s) R�spund de propaganda de securitatea muncii, la lucr�rile pe care le conduc;

t) S� supravegheze func�ionarea utilajelor �i instala�iilor la lucr�rile pe care le conduc, urm�rind s� nu se produc� accidentarea lucratorilor din cauza echipamentelor de munca �i s� nu permit� interven�ia lucratorilor neautoriza�i s� execute repara�ii la ele;

u) Sa urmareasca in permanenta respectarea tehnologiei de lucru, respectarea prevederilor din instructiunile proprii de lucru. Accentul maxim se va acorda etapelor tehnologice care au nivel de risc de accidentare mare;

v) Intocmesc raportul de lucru la terminarea schimbului, in care includ obligatoriu starea de securitate a lucrarii si eventualele de� ciente semnalate;

w) În cazul producerii unui accident de munc�, s� organizeze acordarea primul ajutor �i s� anun�e imediat seful ierarhic superior, luînd m�suri s� nu � e modi� cat� starea de fapt pîn� la cercetarea acccidentului. In situatiile in care nemodi� carea starii in care s-a produs un accident ar periclita siguranta si a altor lucratori sau persoane, ia masurile de securitate de eliminare a riscurilor de accidentare si a altor persoane;



5.3. �EF DE ECHIP� �eful de echip� �i loc�iitorul acestuia, numi�i prin dispozitie interna, r�spund de realizarea m�surilor de securitatea muncii prev�zute în proiectele de execu�ie, in instructiunile de securitate proprii �i de prevenirea accidentelor de munc� de catre lucratorii pe care ii conduc, având în acest scop urm�toarele obliga�ii:

a) S� execute numai lucr�rile încredin�ate de maistru (sau seful direct), respectând prevederile proiectelor, prescrip�iile tehnice �i masurile de securitatea muncii. S� discute cu maistrul �i cu forma�ia pe care o conduce, înainte de începerea lucr�rilor, modul de organizare, tehnologia de execu�ie �i m�surile de securitatea muncii obligatorii de respectat;

b) S� nu execute lucr�ri pentru care nu s-au prev�zut m�suri de securitatea muncii, sau nu au fost prev�zut m�suri su� ciente, ori s-au f�cut improviza�ii;

c) Este obligatoriu s� anun�e maistrul �i s�-i cear� completarea m�surilor de securitatea muncii ori de câte ori constat� c� acestea sunt insu� ciente �i pun în pericol securitatea lucratorilor din subordine;

d) S� nu admit� la lucru lucratori f�r� control medical efectuat la angajare sau control medical efectuat periodic, oameni bolnavi, oameni obosi�i, în stare de ebrietate sau f�r� instruire corespunz�toare cu lucr�rile pe care urmeaz� s� le execute;

e) C�nd lucreaz� în incinta investitorului este obligat, s� respecte regulile de securitatea muncii stabilite de acesta �i s� solicite acestuia instruirea cu cerin�ele de securitate ale locului de munc� (instruire efectuata lucratorilor echipei pe care o conduc);

f) S� nu execute lucr�ri la o în�l�ime mai mare de 2,00 m f�r� a avea asigurate m�surile de protec�ie obligatorii la lucrul la inaltime , (prioritar se adopta masurile de protectie colectiva - parapeti, balustrade, schele, platforme de lucru sau alte amenaj�ri tipizate) conform cu instructiunile de securitatea muncii, inclusiv EIP pentru lucrul la inaltime;

g) S� veri� ce înainte de începerea lucrului dac� lucratorii din subordine au echipamentul de protec�ie corespunz�tor, s� veri� ce dac� dispozitivele de protec�ie sunt în bun� stare de func�ionare �i dac� sunt bine amenajate-intretinute c�ile de acces;

h) S� discute zilnic cu lucratorii din echipe tehnologia pe faze de lucru, m�surile de securitatea muncii �i m�surile de prevenire a accidentelor, insistând în mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase;

j) S� supravegheze lucratorii din echipa s� nu p�r�seasc� locul de munc�, s� nu execute alte lucr�ri decît cele încredin�ate, s� nu practice procedee de lucru periculoase �i s� nu-�i formeze deprinderi de munc� riscante;



5.4. PERSONALUL LUCRATOR (LUCRATORII) Personalul lucrator execut� numai lucr�rile pe care maistrul �i �eful de echipa i le încredin�eaz�, având obliga�ia s� respecte prevederile proiectelor de execu�ie, prescrip�iile tehnice �i masurile de securitate si sanatate in munca. Au obligatia:

a) S� se prezinte la program, odihniti, îmbr�cat corect cu echipamentul de protec�ie adecvat;

b) S� nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate �i s� nu consume b�uturi alcoolice în timpul programului sau in incinta locului de munca;

c) S� participe în mod regulat la instruirile de securitatea muncii, programate �i s�-�i însu�easc� instruc�iunile de securitatea muncii potrivit meseriei pe care o practic�;

d) S� nu execute lucr�ri pentru care nu este cali� cat �i instruit, precum �i lucr�ri de o tehnicitate sau de o periculozitate care dep��esc nivelul s�u de cali� care �i experien�� în munc�;

e) S� nu execute alte lucr�ri decât cele stabilite de maistru �i �eful de echip�, s� nu intervin� la instala�ii sau utilaje în func�iune sau stationare �i s� nu p�r�seasc� locul de munc� f�r� �tirea �efului de echip�, a maistrului sau a conducatorului locului de munca;

f) S�-�i desf��oare activitatea de a�a manier� încât s� nu expun� la pericol de accidentare sau îmboln�vire profesional� atât persoana proprie cât �i pe celelalte persoane participante la procesul de munc�;

g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu destinatia acestuia.

h) Este interzisa baia sau inotul in riuri sau alte acumulari de apa, in timpul programului de lucru;

i) S� aduc� la cuno�tin�a conduc�torului locului de munc�, sefului de echipa,maistrului, orice defec�iune tehnic� sau alt� situa�ie care constituie un pericol de accidentare;

j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care face parte si despre situatiile periculoase aparute;

k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in munca;



ECHIPAMENT DE PROTECTIE – obligatoriu

PERICOLE PENTRU OM – la turnarea asfaltului

6. INSTRUIREA

6.1. Deserventul echipamentului de munca (utilajului) va avea varsta de 18 ani impliniti.- Va � lucrator angajat, instruit si autorizat pentru a deservi acest echipament.- Trebuie sa cunoasca masurile de securitate si sanatate, aplicabile, de prevenire a accidentelor de munca, precum si toate instructiunile de S.S.M., referitoare la echipamente si sa le aplice in permanenta;.- Va folosi echipamentul, numai in scopul pentru care a fost fabricat si in conformitate cu instructiunile de exploatare;.- Va purta echipamentul de protectie acordat in conformitate cu riscurile existente si cu Normativul de acordare in vigoare.- Daca constata existenta unor defectiuni care ar putea sa afecteze functionarea in conditii de siguranta a echipamentului, va aduce la

ECHIPA DE MUNCA

Pericol de prindere Pericol de strivire Pericol de electrocutare Pericol de orbire datorita ricoseului

Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre

Casca protectie Salopete Cizme protectie sau bocanci termoizolanti

Manusitermoizolante



cunostinta persoanelor competente acest fapt si nu va pune in functie echipamentul.6.2. Daca in timpul functionarii, constata producerea unor defectiuni functionale care ar putea periclita persoane, echipamentul va � oprit imediat.6.3. Lucrarile de reparatii,de intretinere si de curatare, precum si remedierea unor defectiuni functionale trebuie facute numai dupa ce motorul a fost oprit complet.

6.4. Repartizorul � nisor va � asigurat atat impotriva riscului repunerii in functiune de catre persoane neautorizate,cat si impotriva deplasarii involuntare datorita inertiei.Amplasarea acestuia se va face pe o suprafata plana si su� cient de rezistenta. Daca este necesar se vor folosi cale de blocare.6.5. Se va scoate cheia din contact.6.6. Scarile de acces, balustradele, platformele, rampele si grilajele vor � permanent mentinute uscate si curate.6.7. Datorita temperaturii ridicate a materialului, partile componente ale acestuia pot � foarte � erbinti existand pericolul de accidentare prin ardere. Este obligatorie purtarea echipamentului de protectie conform riscului existent, pe cat posibil se va evita atingerea unor elemente componente ale motorului.

6.8.Lucrarile la sistemul de alimentare cu carburant vor � incepute numai dupa ce in prealabil, motorul Diesel a fost oprit si lasat sa se raceasca.6.9. Carburantul scurs pe langa � ltru se va indeparta cu ajutorul unei carpe.6.10. La inlocuirea � ltrului de aer exista pericolul de accidentare datorita unor piese a� ate in rotatie(curelele de transmisie trapezoidale care antreneaza alternatorul si generatorul nu sunt acoperite in timpul functionarii).Se va opri motorul si se vor scoate cheile din contact.Se va evita cu strictete introducerera unei parti a corpului in zona expusa pericolului, intre piesele a� ate in miscare.Nu se va purta imbracaminte larga, sau obiecte de podoaba.6.11. Cartusele � ltrante nu vor � curatate niciodata cu benzina sau cu alte lichide.Se va su� a cu aer comprimat uscat la o presiune maxima de 5 bari.

6.12. La schimbarea uleiului hidraulic din instalatie se va purta E.I.P. prescris,si se va evita atingerea directa a unor elemente componente ale agregatelor si instalatiei si se va evita contactul direct al epidermei cu lubri� antii sau uleiurile minerale din agregate.



6.20. Lucrari in instalatia electrica se vor executa numai dupa ce se asteapta minim 30 de minute de la oprirea motorului.6.13. La manipularea bateriilor de acumulatori, exista pericolul de explozie prin formarea ad-hoc de gaz. Este interzis fumatul si folosirea de � acari deschise in zona.6.14. Prizele vor � veri� cate pentru a se constata daca pozitia lor este ferma si daca sunt � xate corect, se va veri� ca pozitia si � xarea calotei de protectie si a clemelor de siguranta.

6.15. La schimbarea curelelor de transmisie se va opri motorul..Nu se vor purta haine largi sau obiecte de podoaba.

6.16. La schimbarea uleiului de transmisie se va aseza repartizorul – � nisor pe o suprafata neteda si plana. Se va asigura impotriva deplasarii involuntare (daca este necesar se vor folsi cale de blocare) si se va purta E.I.P. adecvat.Se va evita atingerea directa a unor elemente componente ale agregatelor si instalatiei, unele parti ale agregatelor � nd foarte � erbinti.

6.17. La echipamentul de nivelare se va veri� ca:a) Cablul de intoarcere,pentru a depista eventualele avarii sau depuneri de impuritati.b) Fileturile legaturilor realizate prin sisteme stecher, precum si capacele de inchidere ale celulelor de conexiunela in care sunt conectate cablurile.Acestea trebuie sa � e mentinute libere de impuritati, lubri� anti minerali, asfalt sau beton astfel incat sa se evite riscuri electrice. Curatirea se face cu mijloace adecvate.c)Senzorul de tip etrier, senzorul de tip SKI , se vor curata dupa � ecare folosire.d) Senzorul de inaltime se va mentine in permanenta in stare de curatenie.

6.18. La montarea si demontarea pavilionului de protectie exista pericolul de accidentare datorita greutatii mari a unor ansambluri..Este obligatoriu la montare sa participe doua persoane care vor � echipate cu E.I.P.

6.19. Pavilionul de protectie se va suspenda cu ochiurile de suspendare in carligul unei instalatii de ridicare.Aceasta se va aseza pe cadre, se va monta cu bulonul de articulatie saiba boilag si splintul.

6.20. La montarea cadrului parbrizului frontal se va avea in vedere necesitatea de a feri de avarie manunchiul de cabluri care este montat in interiorul cadrului parbrizului frontal.



6.21. Prin intermediul fascicolului de cablu , care este incorporat in cadrul parbrizului de protectie se va stabili legatura electrica dintre cablurile a� ate in pavilioanele de protectie si respectiv cablul a� at in capatul motorului.

6.22. In timpul folosirii repartizorului – � nisor echipat cu sistemul automat de directie, deserventul echipamentului trebuie sa urmareasca in permanenta in deaproape si cu mare atentie toate miscarile echipamentului astfel in cat sa poata interveni operativ ori de cate ori este necesar.

6.23. Cind se monteaza si demonteaza placile adaptoare datorita greutatii mari a grinzii exista pericolul producerii unor accidente cu urmari grave � ind obligatorii urmatoarele.a)-purtarea echipamentului individual de protectie;b)-grinda va � asigurata prin mijloace adecvate impotriva riscului rasturnarii;c) – se interzice intrarea unor persoane intre zona dintre grinda si repartizorul – � nisor.

6.24. In timpul folosirii echipamentului se interzice transportul de persoane.

6.25.Se interzice parasirea postului de catre deservent in timpul functionarii echipamentului.

6.26. Se interzice punerea in functiune si folosirea echipamentului din afara postului de comanda.

6.27.Se interzice deservirea echipamentului de munca cu rampa rabatabila de acces in sus.

6.28.Se interzice curatarea utilajului cu jet de apa cu inalta presiune sau folosirea in acest scop a echipamentului speci� c pompierilor.

6.29.Se interzice indepartarea unor dispozitive sau a acoperisului de protectie in timpul lucrului.

6.30.Se interzice manipularea si utilizarea necorespunzatoare a echipamentului.

6.31.Se vor respecta prescriptiile tehnice, referitoare la exploatare si intretinere.



6.32. Substantele si dispozitivele folosite pentru curatare, ca si utilitatile uzate vor � introduse in sistemul adecvat de gestionare a deseurilor.

REGULI DE COMPORTAMENT

In timpul lucrului sunt interzise: - servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare; - fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate; - focul deschis;

Este obligatoriu spalatul pe maini:- inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat;- dupa terminarea lucrului.Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.

Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu spuma.

PENTRU SITUATII DE URGENTA:

TEL. 112 sau ambulanta 961

MEDICUL DE MEDICINA MUNCIISITUATII DE URGENTATEL. 112 sau pompierii 981



II. 5 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii pentru utilizare vibrocompactor

1. SCOP1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea si conducerea vibrocompactorului.

2. DOMENIUL DE APLICARE2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care deserveste vibrocompactorul.

3. DEFINITII SI ABREVIERI3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament

destinat a � purtat sau mânuit de un lucr�tor pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s� îi pun� în pericol securitatea �i s�n�tatea la locul de munc�, precum �i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv

3.3. E.M. – Echipament de munca - orice ma�in�, aparat, unealt� sau instala�ie folosit� în munc�

3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii3.5. Loc de munc� - Locul destinat s� cuprind� posturi de lucru, situat în

cl�dirile întreprinderii �i / sau unit��ii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii �i / sau unit��ii la care lucr�torul are acces în cadrul desf��ur�rii activit��ii

3.6. Lucr�tor - Persoan� angajat� de c�tre un angajator, potrivit legii, inclusiv studen�ii, elevii în perioada efectu�rii stagiului de practic�, precum �i ucenicii �i al�i participan�i la procesul de munc�, cu excep�ia persoanelor care presteaz� activit��i casnice.

3.7. Pericol grav �i iminent de accidentare - Situa�ia concret�, real� �i actual� c�reia îi lipse�te doar prilejul declan�ator pentru a produce un accident în orice moment.

4. DOCUMENTE DE REFERINTA4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a

prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate

si sanatate pentru locul de munca4.4. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru

semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca



4.5. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

4.6. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile

4.7. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

4.8. Normativ intern de acordare a EIP

5. RESPONSABILITATI Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier societatii asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor. 5.2. Instruirea personalului se face conform Legii 319/2006 si a HGR 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319 5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentei instructiuni.

6. MODALITATE DE LUCRUUTILIZARE NECONFORMA CU PRESCRIPTIILE Nu se lucreaza cu vibrare pe beton dur intarit, pe strat de bitum legat sau pe teren inghetat. Pornirea si functionarea masinii in zone cu pericol de explozie este strict interzisa.

PERSONALUL DESTINAT SA CONDUCA UTILAJUL Conducerea si utilizarea masinii este permisa numai persoanelor cali� cate, instruite si special desemnate, care au varsta peste 18 ani. Sarcinile trebuie sa � e clar stabilite si respectate la utilizare. Persoanele care sunt sub in� uenta alcoolului, medicamentelor si drogurilor nu li se permite sa utilizeze, sa intretina sau sa repare vibrocompactorul. Intretinerea si repararea masinii necesita cunostiinte speciale si va � executata numai de personal de specialitate.

MODIFICARI SI TRANSFORMARI CONSTRUCTIVE ALE MASINII

Modi� carile arbitrare la masina sunt interzise din motive de siguranta.Piesele si accesoriile originale sunt concepute special pentru masina. Montarea sau utilizarea unor produse care nu sunt originale si care nu sunt agreate de producator pot sa afecteze siguranta activa si/sau pasiva la deplasare.



INCARCAREA MASINII CU BANDA DE RIDICARE (SUSPENDARE INTR-UN PUNCT)

Operatiunea de tragere si ridicare a sarcinilor este permis� numai persoanelor instruite în acest scop. Se vor utiliza numai utilaje de ridicare – macarale sigure si portante. Înainte de � ecare ridicare cu macaraua, se efectueaz� o veri� care vizual� a benzii de ridicare. Banda de ridicare nu are voie s� prezinte nici o deteriorare. În cazul deteriorarilor constatate, care in� uenteaz� siguranta operatiei, este interzis� utilizarea benzii de ridicare. Este interzis� supraînc�rcarea benzii de ridicare. Masina nu se ridic�, respectiv nu se coboar� niciodat� cu smucituri. Tragerea trebuie s� se efectueze întotdeauna pe vertical�. În timpul ridic�rii cu macaraua, se va avea în vedere c� masina trebuie s� � e sub control.

Pentru persoane exist� pericol de moarte dac�:� ��trec sub sarcini suspendate sau dac� stationeaz� sub sarcini suspendate În stare de suspendare este permis� doar o usoar� pendulare a masinii, în caz de necesitate se vor utiliza ustensile de ridicat în 4 puncte. Banda de ridicare se va veri� ca anual de c�tre un reprezentant al producatorului. Banda de ridicare se înlocuieste dup� 5 ani.

TRACTAREA MASINII În mod obligatoriu se utilizeaz� stanga de tractare. Viteza max. de tractare 1km/h, distanta max.de tractare 500 m. La sl�birea frânei lamelare, masina se va asigura împotriva deplas�rii accidentale. VERIFICAREA CADRULUI DE PROTECTIE LA ROSTOGOLIRE (ROPS) Sasiul masinii nu se permite s� � e deformat sau s� prezinte rupturi în zona de � xare a cadrului ROPS. Cadrul ROPS nu trebuie s� prezinte zone de rugin�, deterior�ri,cr�p�turi, � suri sau rupturi. Cadrul ROPS trebuie s� � e bine � xat, s� nu cl�mp�ne.Toate asambl�rile � letate trebuie s� � e strânse si s� � e conforme speci� catiilor tehnice recomandate (se va respecta momentul de strângere). Nu se permite utilizarea suruburilor si piulitelor care sunt deteriorate sau deformate.



F�r� acordul fabricantului nu se vor atasa prin sudare sau � xa prin însurubare piese suplimentare si nu se vor executa g�uri suplimentare care pot afecta rezistenta sasiului.

PORNIREA MASINII Înainte de pornire Masina va � comandat� numai de pe scaunul de comand�. Se vor utiliza numai masinile la care lucr�rile de întretinere au fost executate în mod regulat. Se va face însusirea cunostintelor referitoare la elementele de comand� si utilizare, la modul de lucru al masinii si la domeniile de utilizare. Se va folosi echipamentul individual de protectie (casc�, incaltaminte de protectie, imbracaminte de protectie, etc.). Înainte de urcarea la postul de comand� al masinii, se veri� c� dac�:

�� se g�sesc persoane sau obstacole lâng� sau sub masin�;�� masina a fost cur�tat� de substante uleioase sau in� amabile;�� toate mânerele, treptele si platformele sunt cur�tate de unsoare, ulei,

combustibili, noroi, z�pad� sau gheat�;�� capota motorului este inchis� si încuiat�.La urcarea pe masin� se vor folosi treptele si mânerele special prev�zute.Înainte de pornire se veri� c� dac�:�� masina prezint� defectiuni constatate vizual;�� toate dispozitivele de protectie sunt bine � xate;�� directia, frânele, elementele de comand�, sistemul de iluminare si

avertizare sonor� (claxon) functioneaz�;�� scaunul este corect reglat;

Nu se va porni masina cu dispozitive, l�mpi de control si avertizare si elemente de comand� defecte.

Pornirea Masina se va porni si se va conduce numai de pe scaunul postului de comand�.Pentru pornire toate manetele de comand� se vor aduce în pozitia ”ZERO”.

DEPLASAREA MASINII

Baza de actiune a masinii cu pericol pentru persoane Înainte de începerea lucrului sau chiar dup� o scurt� întrerupere, în special la deplasarea cu spatele, se veri� c� dac� persoane sau obstacole se a� � în raza de actiune a masinii. Dac� este necesar se va da un semnal sonor pentru îndep�rtarea persoanelor. Se va opri imediat lucrul, dac� în ciuda avertiz�rilor mai exist� persoane în raza de actiune.



Deplasarea În situatiile de avarie sau de pericol se apas� imediat butonul de avarie - urgent�. Nu se va utiliza butonul de avarie-urgent� ca frân� de seviciu. Masina va � repus� în functiune numai dup� ce pericolul pentru care s-a folosit butonul de avarie-urgent�, a fost îndep�rtat. Dac� lampa de control pentru presiunea uleiului de motor lumineaz�, se va ori imediat motorul.

Dac� masina a atins linii de înalt� tensiune:�� nu se p�r�seste postul de comand�;�� persoanele din afar� vor � avertizate s� nu se apropie si s� nu ating�

masina;�� dac� este posibil se va scoate masina din zona de pericol;�� se va comunica persoanelor în drept pentru întreruperea curentului

electric.

Masina se va conduce numai de pe scaunul postului de comand�. Scaunul nu se regleaz� niciodat� în timpul deplas�rii. Urcarea sau coborârea în timpul mersului este interzis�. Schimbarea sensului de deplasare se face numai cu masina oprit�.

La sesizarea unor zgomote si degaj�ri de fum neobisnuite se opreste masina, se constat� cauza si se dispune repararea defectiunii.

Se va p�stra întotdeauna distanta su� cient� fat� de marginile s�p�turilor de fundatie si cu taluz liber. De asemenea se va evita orice mod de lucru care pericliteaz� stabilitatea masinii.

Nu se lucreaz� cu vibrare pe suprafat� de beton tare, de asfalt compact rigid sau pe teren puternic înghetat.

La trecerea prin pasaje, peste poduri, prin tuneluri, linii electrice, etc. se va p�stra în permanent� distanta corespunz�toare fata de celelalte autovehicule.

Deplasarea în pant� si în ramp� Masina nu se va conduce pe o ramp� cu înclinare mai mare decât rampa max. prev�zut� pentru masin�. Deplasarea în pant� se face cu atentie si întodeauna pe directia pantei în sus sau în jos. Pentru pornire se va cupla cutia de vitez� în treapta I. P�mântul cu umiditate si afânare ridicat� reduce considerabil aderenta masinii la deplasarea în ramp� sau în pant�. Pericol de accident!



VERIFICAREA INFLUENTEI EFECTULUI VIBR�RII La lucr�rile de compactare prin vibrare se veri� c� efectul asupra cl�dirilor a� ate în apropiere si a lucr�rilor subterane (conducte de gaz, ap�, canalizare, linii electrice), iar dac� conditiile date o impun trebuie sistate lucr�rile de compactare prin vibrare.

Nu se efectueaz� lucr�ri prin vibrare pe p�mânt dur (înghetat, betonat). Pericol de deteriorare a lag�relor rulourilor!

PARCAREA MASINII Masina se parcheaz� pe un teren plan si portant. Înainte de p�r�sirea masinii:�� se aduce maneta de deplasare în pozitia ”ZERO”;�� se actioneaz� frâna de parcare;�� se opreste motorul si se scoate cheia din contactul de pornire;�� se asigur� masina împotriva utiliz�rii nepermise. Coborârea de pe masin� nu se face prin s�ritur� ci se vor folosi treapta

si mânerele prev�zute în acest scop. Masinile parcate, care prezint� un obstacol, vor � asigurate vizibil

corespunz�tor. Masina se asigur� împotriva alunec�rii prin punerea în fata sau în

spatele rulourilor a calelor metalice.

ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL Se va evita inspirarea de vapori de combustibil. Alimentarea se face numai cu motorul oprit. Folosirea focului deschis si fumatul sunt interzise. Se va evita v�rsarea de combustibil. În caz c� se vars� combustibil, acesta se colecteaz�, evitându-se in� ltratia în p�mânt.

LUCR�RI DE ÎNTRETINERE Lucr�rile de întretinere trebuie executate numai de personal cali� cat si autorizat pentru aceste lucr�ri. În cazul lucr�rilor de montaj si întretinere peste în�ltimea corpului se vor utiliza dispozitivele de urcare si platformele de munc� prescrise pentru acest lucru sau altele reglementate în privinta securit�tii. Este interzis� executarea lucr�rilor de întretinere când masina se deplaseaz� sau când motorul este pornit.

LUCR�RI LA BATERIE În cazul lucr�rilor la baterie nu se fumeaz� si se evit� focul deschis.



LUCR�RI DE CUR�TARE Lucr�rile de cur�tare se realizeaz� numai cu motorul oprit. Nu se vor utiliza niciodat� pentru cur�tare benzin� sau alte substante usor in� amabile. În cazul cur�t�rii cu dispozitiv de cur�tare cu jet de abur, toate componentele electrice si materialele izolatoare nu vor � expuse direct jetului ci se acoper� în prealabil. A se evita p�trunderea jetului de ap� în instalatia de esapament si în � ltrul de aer.

ÎNC�RCAREA Înainte de ridicarea masinii, se introduce întotdeauna sistemul de asigurare a articulatiei. A se utiliza numai utilaje de ridicare sigure si portante În stare de suspendare, este permis� doar o usoar� pendulare a masinii.

� �� Pentru ridicarea masinii se utilizeaz� cele patru urechi de ridicare de la reaz�me.

Înc�rcarea cu benzi de ridicare Banda de ridicare nu are voie s� prezinte deterior�ri vizibile, care ar putea in� uenta siguranta acesteia. Nu se mai utilizeaz�, ci se vor utiliza ustensile de ridicare normale. Se introduce sistemul de blocare al articulatiilor.

�� Se rabateaz� sistemul de protectie împotriva vandalismului peste placa de bord.

7. INREGISTRARI

1.2. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca



III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor,echipamentelor si instalatiilor

III.1. Utilaje terasiere de sapat, incarcat si masini de transportatTractor echipat cu excavator si lama de nivelat (buldoexcavator)

-Vedere lateral - fata

-Vedere lateral - spate

Echipament frontal de nivelat si/sau incarcat

III.1.2. Utilaje pe pneuri echipat cu cupa frontala de incarcat





UTILAJE EFOLOSITE IN ACTVITATEA DE CONSTRUTII

- Buldoexcavator - Excavator pe senile- Buldozer pe senile - Vibrocompactor picior oaie- Masina de turnat asfalt - Vibrocompactor cu cilindru lis - Cilindru compactor lis





III.1.5. Utilaje de compactat

PROTECTIA MEDIULUI

1. Introducere

Mediul înconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si in� uenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii. Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum si a � ecarei componente a sa în parte, îsi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui - ca necesitate supravietuirii si progresului - reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru evolutia sociala. În acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile în cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Fenomenul de apari�ie a unor factori perturbatori ai mediului �i de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murd�ri, a degrada). Cauzele apari�iei polu�rii pot � sintetizate astfel:

�� utilizarea haotic� a rezervelor naturale;�� acumul�ri în mediu de substan�e neutilizabile;�� apari�ia de substan�e noi, la care ritmul de consum �i de reciclare de

c�tre organisme este mult inferior ritmului de apari�ie;�� cre�terea demogra� c� vertiginoas�, în special în ultimele dou� secole;�� dezvoltarea intens� a industriei, transporturilor �i a agriculturii;�� apari�ia centrelor urbane suprapopulate.



2. Tipuri de poluare

Dup� provenien�� poluare natural�: biologic�, � zico-chimic�, antropic�;� �� poluare industrial�: agricol�, din transporturi, menajer�;Dup� natura poluan�ilor� �� poluare � zic�: termic�, fonic� (sonor�), radioactiv�, electromagnetic�;� �� poluare chimic�: cu carbon �i deriva�ii acestuia, cu compu�ii sulfului, � ourului sau ai azotului, compu�i cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;� �� poluare biologic�: prin contaminarea mediilor inhalate �i ingerate, prin modi� c�ri ale biocenozelor �i invazii de specii animale �i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);INSTALATIE - orice unitate tehnic� sta�ionar� sau mobil� precum �i orice alt� activitate direct legat�, sub aspect tehnic, cu activit��ile unit��ilor sta�ionare/mobile a� ate pe acela�i amplasament, care poate produce emisii �i efecte asupra mediului;� �� poluare estetic�: degradarea peisajelor datorit� urbaniz�rii, industriei, sistematiz�rii eronat concepute;Dup� starea � zic� a poluantului (factorul care, a� at în mediu în cantit��i ce dep��esc optimul pentru una sau mai multe specii, are ac�iune toxic�)� �� poluare cu lichide;� �� poluare cu substan�e solide;� �� poluare cu gaze �i pulberi.

3. De� nitii

DE�EU - orice substan��, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legisla�ia speci� c� privind regimul de�eurilor, pe care de�in�torul îl arunc�, are inten�ia sau are obliga�ia de a-l arunca;

DESEU RECICLABIL - de�eu care poate constitui materie prim� într-un proces de produc�ie pentru ob�inerea produsului ini�ial sau pentru alte scopuri;

DETERIORAREA MEDIULUI - alterarea caracteristicilor � zico-chimice �i structurale ale componentelor naturale �i antropice ale mediului, reducerea diversit��ii sau productivit��ii biologice a ecosistemelor naturale �i antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calit��ii vie�ii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei �i solului, supraexploatarea resurselor, gospod�rirea �i valori� carea lor de� citar�, ca �i prin amenajarea necorespunz�toare a teritoriului;



ECOSISTEM - complex dinamic de comunit��i de plante, animale �i microorganisme �i mediul abiotic, care interac�ioneaz� într-o unitate func�ional�;

POLUANT - orice substan��, preparat sub form� solid�, lichid�, gazoas� sau sub form� de vapori ori de energie, radia�ie electromagnetic�, ionizant�, termic�, fonic� sau vibra�ii care, introdus� în mediu, modi� c� echilibrul constituen�ilor acestuia �i al organismelor vii �i aduce daune bunurilor materiale;

PREJUDICIU - efectul cuanti� cabil în cost al daunelor asupra s�n�t��ii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluan�i, activit��i d�un�toare ori dezastre;

SUBSTANTA - element chimic �i compu�i ai acestuia, în în�elesul reglement�rilor legale în vigoare, cu excep�ia substan�elor radioactive �i a organismelor modi� cate genetic

SUBSTAN�A PERICULOAS� - orice substan�� clasi� cat� ca periculoas� de legisla�ia speci� c� în vigoare din domeniul chimicalelor;

MEDIU - ansamblul de condi�ii �i elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice �i anorganice, precum �i � in�ele vii, sistemele naturale în interac�iune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale �i spirituale, calitatea vie�ii �i condi�iile care pot in� uen�a bun�starea �i s�n�tatea omului;

4. Legislatie aplicabila

�� Ordonanta de urgenta 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2006

�� OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/ 2001, modi� cata si completata de OUG nr. 61/2006, aprobata prin Legea 27/2007;

�� HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprizând deseurile, inclusiv deseurile periculoase



5. Instructiune de lucru – bitum

5.1. Descrierea substantei periculoase:

Amestecuri de asfalt (bitum de petrol ) obtinut ca reziduu la distilarea sau oxidarea pacurii;bitum modi� cat.

PERICOLE PENTRU OM SI MEDIU:

5.2. Manipulare si depozitare

�� Se va depozita in butoaie PFL, containere inchise sau cutii de carton, termoizolatein locuri racoroase, uscate, bine ventilate, departe de surse de foc si materiale incompatibile.

�� Se transporta in cisterne termoizolate, amenajate special, prevazute cu sistem de incalzire, descarcare si golire completa a bitumului.

5.3. Masuri de protectie si reguli de comportament

�� In� amabil.�� Infestant pentru apa si sol.�� Toxic prin gazele degajate la

descompunere.�� Daunator sanatatii la inhalare,

contact cu pielea sau ochii.

�� Fumatul si focul deschis interzise !

�� Se utilizeaza mijloace de protectia corpului acordandu-se atentie starii in care se a� a:�� Ochelarii de protectie.�� Sorturi de protectie.�� Masusi de protectie.�� Cisme.�� Se vor asigura sisteme de ventilare locala pentru dispersia noxelor.�� Fumatul, mancatul, bautul si pastrarea alimentelor in spatiul de lucru sunt interzise.



INTRETINERE / EVACUARE / PROTECTIA MEDIULUI�� Nu se vor face deversari in canale sau cursuri de apa. �� Materialul deversat se va recupera in containere specializate inchise

etans, etichetate corespunzator.

URMARI IN CAZ DE NERESPECTARE�� Raniri, probleme de sanatate, pagube materiale.

In caz de inhalare�� intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat.�� se face respiratie arti� ciala si se solicita asistenta medicala daca este cazul

In cazul contactului cu ochii�� se spala ochii cu apa din abundenta inclusiv sub pleoape �� se solicita asistenta medicala daca este cazul.

In cazul contactului cu pielea:�� se va spala imbracamintea contaminata timp de 15 min.In toate cazurile se va instiinta medicul de intreprindere si se va merge la el cu accidentatul.

COMPORTAMENT IN CAZ DE INCENDIU

�� Se va izola si ventila zona. �� Se va recupera materialul imprastiat si se va depozita in containere speciale pentru indepartarea ulterioara

�� Se anunta pompierii, telefon …………�� Sursele de incendiu se sting cu chimicale uscate, dioxid de carbon, spume numai dupa ce s-a oprit complet scurgerea

Scurgeri accidentale

PRIMUL AJUTOR


Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 1


SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMODUL DE DESF��URARE A ACTIVIT��II

DE LIBER ÎNTREPRINZ�TOR

Asfaltator_5__A5_liber intreprinzator.indd 1 12/14/2010 11:57:34 AM


CAPITOLUL 1

Care sunt formalitatile necesare in� intarii unei � rme

I. Introducere

1. Alegerea formei de organizare a � rmei

Înainte de a ini�ia o activitate economic� trebuie s� alege�i modalitatea sub care vre�i s� v� organiza�i activitatea.Un întreprinz�tor poate opta pentru una din urm�toarele forme de organizare a afacerii:

Organizare Caracteristici

Persoana � zic�PF

Poate � autorizat� s� desf��oare o activitate independent� în baza Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar� la O� ciul registrului comer�ului din cadrul Camerei de Comer� �i Industrie prin Biroul Unic.Nu are personalitate juridic�.

Asocia�ia familiala,AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospod�rie comun�, în baza aceluia�i normativ �i proceduri ca �i persoan� � zic�. Nu are personalitate juridic�.

Societatea comercial�

Se constituie ca persoan� juridic�, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între dou� sau mai multe persoane � zice sau juridice, pentru a efectua acte de comer�. Societatea comercial� dobânde�te personalitatejuridic� de la data înregistr�rii în registrul comer�ului.Societ��ile comerciale se pot constitui în una din urm�toarele forme juridice :

a) societate în nume colectiv (SNC)b) societate in comandit� simpl� (SCS)c) societate pe ac�iuni (SA)d) societate în comandit� pe ac�iuni (SCA);e) societate cu r�spundere limitat� (SRL).

Societatea în comandit� simpl� �i în comandit� pe ac�iuni se caracterizeaz� prin existen�a a dou� categorii de asocia�i: comandita�i (asocia�ii care administreaz� societatea �i r�spund nelimitat �i solidar pentru obliga�iilesociet��ii) �i comanditari (asocia�ii care r�spund numai pân� la concuren�a capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societ��i comerciale cu personalitate juridic� care se în� in�eaz� într-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Sedii secundare:O societate comerciala poate s� deschid� în aceea�i localitate cu sediul principal sau în alte localit��i, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agen�ii, etc.


200 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

2. Particularit��i ale formelor de organizare a activit��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Nr. persoaneo persoan�sau membrii unei familii

minimum 2 minimum 5 1 – 50 asocia�i

Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON

R�spunderea întreprinz�torului

nelimitat�(cu averea personal�)

nelimitat� �i solidar�, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris

Restric�ii pentru asocia�i

asocia�ii nu pot lua parte ca asocia�i cu r�spundere nelimitat� în alte societ��i concurente, f�r� consim- ��mântul celorlal�i asocia�i

-

asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singur� societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în func�ie de tipul societ��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Autorizarea prim�riei x - - -

Rezervare � rm� x x x x

Redactare act constitutiv - x x x

Dovada sediu x x x x

Depunere capital social - x x x

Constituire dosar x x x x

Înregistrare în RegistrulComer�ului x x x x

Autorizarea func�ion�riiSe ob�ine personal de la autorit��ile competente

Se ob�ine prin Biroul Unic Biroul Unic Biroul Unic

La ce institu�ii trebuie s�mearg� întreprinz�torul Prim�rie �i CCI CCI CCI CCI

Eviden�a � nanciar contabil�Contabilitate în partid�simpl�

Contabilitate în partid�dubl�

Contabilitate în comandit� dubl�

Contabilitate în partid� dubl�

Sistemul de impozitare Impozit pe venitul anual Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t

AdministrareaNu exista reglement�ri exprese

Unul sau mai mul�i administratori

Unic administrator sau consiliu de administra�ie

Unul sau mai mul�i administratori



II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei � rme, începând de la activit��ile preg�titoare �i pân� la momentul pornirii afacerii în mod legal

1. Pre-înregistrare (activit��i preg�titoare)Include toate activit��ile prev�zute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinz�tor s-a decis s� constituie o form� de organizare a unei afaceri �i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea �i autorizarea func�ion�rii.

� Informare ini�ial� privind procedura �i obliga�iile întreprinz�torului� Veri� carea �i rezervarea � rmei/emblemei (obligatoriu)� Cercetarea � rmei/emblemei la OSIM pentru veri� carea similitudinii

cu m�rci înregistrate în registrul de m�rci (op�ional)� Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)� Ob�inerea autenti� c�rii pentru actul constitutiv (obligatoriu)� Redactarea �i ob�inerea declara�iei pe proprie r�spundere a

fondatorilor, administratorilor �i a cenzorilor c� îndeplinesc condi�iile prev�zute de lege (obligatoriu)

� Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)� Ob�inerea evalu�rii prin expertiz�, a bunului imobil subscris ca aport

în natur� la capitalul social (dup� caz)� Ob�inerea certi� catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este

grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup� caz)� V�rs�mântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit� sau

la unit��ile CEC de la CCI) (obligatoriu)- Întocmirea dosarului de înregistrare �i autorizare a func�ionarii

(obligatoriu)

Dosarul de înregistrare �i autorizare a func�ionarii trebuie s� contina:

2. Înregistrarea comerciantului

Include activit��ile obligatorii îndeplinite dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data înregistr�rii comerciantului în Registrul Comer�ului, incluzând:

� autorizarea constituirii comerciantului de c�tre judec�torul delegat; � ob�inerea, pe cale electronic� a codului unic de înregistrare de la

Ministerul Finan�elor Publice;� redactarea încheierii judec�torului delegat;� înregistrarea comerciantului în registrul comer�ului;

� editarea certi� catului de înregistrare



Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea Crt. PF SNC SA SRL documentului AF SNS SCA

1. Cerere de înregistrare �i autorizare x x x x Obligatoriu

2. Dovada disponibilit��ii � rmei/emblemei (original) � rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea

3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Op�ional, dac� se declar� emblema

4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu5. Declara�ia pe proprie r�spundere– original x x x x Obligatoriu

6 Autoriza�ia emis� de Prim�rie conform Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu

7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice

8 Dovezile privind efectuarea v�rs�mintelor Este obligatoriu s� existe aporturilor subscrise �i/sau v�rsate (copii) x x x capital v�rsat în numerar

9. Facturi x x x Se utilizeaz� pentru produse noi achizi�ionate ca aport în natur�

10 Expertiza de evaluare a aportului în natur� la Numai în cazul bunurilor imobile capitalul subscris x x x aportate la capitalul social

11 Certi� catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport grevate imobilele x x x în natur� la capitalul social subscris 12. Dovada intabul�rii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport la capitalul social subscris

Când sunt aduse crean�e ca aport la13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA �i SCA constituite prin subscrip�ie public� �i la SRL-uri

15. Declara�ie cu privire la averea de�inut� (original, x x Obligatoriu pentru asocia�ii care r�spund sub semn�tura privata) nelimitat �i solidar pentru obliga�iile sociale

16. Acte privind activitatea comercial� anterioar� În lipsa acestora se depune actul (copii) privind nivelul studiilor absolvite

17. Specimenul de semn�tur� (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori

18 Certi� catul cenzorilor privind depunerea garan�iei legale de c�tre administratori Obligatoriu pentru SA �i SCA

19. Actele constatatoare ale opera�iunilor încheiate în contul societ��ii (copii) x

20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este administrat� de o persoan� juridic� 21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Pa�aport pentru reziden�i

22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus� �i legalizat� pentru juridice (copie) - x x x nereziden�i

23. privind participarea la constituirea societ��ii În copie tradus� �i legalizat� (original) pentru nereziden�i

24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus� �i legalizat� pentru constitutiv în numele �i pe seama fondatorului, nereziden�i persoan� juridic� (original)

25. Certi� cat de bonitate (original) - x x x În copie tradus� �i legalizat�

26. Avize prealabile prev�zute de lege - - x x Pentru societ��ile bancare, de asigurare reasigurare, opera�iuni cu valori mobiliare27. Actele pentru autorizarea func�ion�rii din punct de vedere al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protec�iei de mediu; al protec�iei muncii.

28 Diverse taxe �i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente



3. Autorizarea func�ion�rii comerciantului

Include activit��ile de autorizare a func�ion�rii comerciantului de c�tre institu�iile publice abilitate, îndeplinite în perioad�, dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data eliber�rii anexei con�inând avizele/autoriza�iile/acordurile necesare func�ion�rii: autoriza�ie PSI, sanitar�, sanitar- veterinar�, pentru protec�ia muncii, pentru protec�ia mediului, etc.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE �I ANEXE Modelul �i con�inutul Certi� catului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004.

Certi� catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special �i securizat. Pe certi� cat sunt înscrise urm�toarele date:

� � rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, a�a cum este înscrisa în actul constitutiv �i în Registrul Comer�ului;

� sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;

� activitatea principal� exprimat� prin cod CAEN �i un text sumar de descriere;

� CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identi� care a unui comerciant;

� atribut � scal – este un cod alfanumeric având semni� ca�ia categoriei de pl�titor de taxe �i impozite la bugetul de stat;

� num�r de ordine în registrul comer�ului – cuprinde num�rul �i data unui comerciant în registrul comer�ului;

� data emiterii certi� catului;� seria �i num�rul de ordine – informa�ie speci� c� regimului special al

documentului.Anexele la Certi� catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social

�i sedii secundare cât �i pentru � ecare activitate desf��urat� la sediul principal �i sediu secundar care sunt supuse aviz�rii/autoriz�rii. La un certi� cat de înregistrare se ata�eaz� una sau mai multe anexe.

Fiecare Anex� con�ine:� informa�ii de conexiune la certi� cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,

� rma �i sediul social);� informa�ii de identi� care a sediilor secundare (adresa �i/sau activitate

supus� autoriz�rii);� avizul �i/sau autoriza�ia pentru prevenirea �i stingerea incendiilor;



� avizul �i/sau autoriza�ia sanitar�;� autoriza�ia sanitar� veterinar�;� acordul �i/sau autoriza�ia de mediu;� autoriza�ia de func�ionare din punct de vedere a protec�iei muncii;

4. Noti� carea comerciantului c�tre institu�ii publice

Include activit��ile de noti� care a înregistr�rii unui comerciant c�tre alte institu�ii publice cu atribu�ii legate de publicitatea, înregistrarea sau eviden�a comercian�ilor (unde este cazul).

III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societ��i comerciale

� Semnarea actului constitutiv de c�tre asocia�i reprezint� etapa consensual�, care produce efecte între p�r�ile semnatare.

� Autorizarea legalit��ii constituirii unei societ��i comerciale revine judec�torului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoan� juridic� �i dispune înregistrarea în registrul comer�ului.

� Înregistrarea (înmatriculare) societ��ii comerciale în registrul comer�ului are rol constitutiv. De la data înregistr�rii în registrul comer�ului societatea a dobândit personalitate juridic�.

� Publicarea în Monitorul O� cial a încheierii judec�torului delegat produce efecte fa�� de ter�i

� Autorizarea func�ionarii este în competen�a institu�iilor publice abilitate. De la data ob�inerii autoriza�iei, comerciantul poate începe activitatea economic� pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementeaz� materia înregistr�rii �i autoriz�rii func�ion�rii comercian�ilor

� Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli� carea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor � zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea � scala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)

� Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comer�ului, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998)

� Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in� intarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie 2004)



� Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea modelului cererii de inregistrare si al certi� catului de inregistrare in registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)

� Hot�rârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O� cial al României, Partea a IV-a, a încheierii judec�torului delegat la înregistrarea comercian�ilor �i a actului constitutiv, vizat de judec�torul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)

� Ordonan�a Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)privind Codul de procedura � scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)

� Hot�rârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002)

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor (M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)

� Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)

� Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M. Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)

� Ordinul ministrului agriculturii �i alimenta�iei nr. 261 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si de� nirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)

� LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca (M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)� Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie

2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din 27 aprilie 2010)

- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi� carea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea si educarea comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr. 56/2006 456 din 25 mai 2006).

� Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ��ile comerciale, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998)



PrecizareNoile reglement�ri prev�d simpli� carea procedurii de autorizare a func�ionarii prin introducerea, în anumite situa�ii expres prev�zute de lege, a Declara�iei pe proprie r�spundere în condi�iile extinderii activit��ilor CAEN pentru care se aplic� aceast� procedur�. Totodat�, se prevede simpli� carea con�inutului cererii de înregistrare �i autorizare, precum �i reducerea cuantumurilor taxelor �i tarifelor aferente înregistr�rii.Efectul imediat al acestor modi� c�ri, la care se adaug� trecerea la sistemul de lucru cu veri� carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului consumat de comerciant pentru solicitarea înregistr�rii �i, în acela�i timp, de reducere a termenului de eliberare a certi� catului de înregistrare cu anexele aferente la mai pu�in de 20 zile.

CAPITOLUL 2

Planul de afaceri

Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic� �i formal�) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întreb�ri simple, la care r�spunsurile încearc� s� conving� întreprinz�torul - întemeietor al unei � rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întreb�rile sunt:

CE este un plan de afaceri ? DE CE este nevoie de un plan de afaceri ? CARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

1. Prima întrebare: Ce este un plan de afaceri?

Pentru a în�elege ce este un plan de afaceri trebuie de� nit întâi conceptul de „afacere”. O de� ni�ie neconven�ional� a acestui concept, poate � : inten�ia unei persoane (� zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activit��i în scopul ob�inerii unui pro� t.

O afacere trebuie a�adar bine preg�tit�, din timp, exact a�a ca atunci când î�i construie�ti o cas�; trebuie ca înainte de a te apuca de construc�ia efectiv�, s� pui pe hârtie sub forma unui proiect concep�ia �i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. �i, evident o afacere bun� necesit� un plan de afaceri bine conceput.

Un plan de afaceri se bazeaz� pe urm�toarele elemente:



- un întreprinz�tor (omul de afaceri), care î�i asum� con�tient anumite riscuri �i dore�te s� ob�in� un anumit pro� t

- mai multe activit��i care consum� resurse �i care genereaz� pro� t (ideea de afacere)

- un mediu în care se desf��oar� aceste activit��i (mediul de afaceri).

2. A doua întrebare:DE CE este nevoie de un plan de afaceri?

Înainte ca zidurile halei de fabrica�ie sau oricare alte spa�ii ale � rmei tale s� � e construite, conceptul � rmei se na�te în mintea oric�rui întreprinz�tor parcurgând câteva etape:

�� la început a fost ideea ta de afacere�� apoi din idee s-a n�scut viziunea ta�� la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie�� i în � nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iat� de ce acest plan reprezint� pe de o parte instrumentul intern prin care tu po�i conduce �i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a � rmei tale.În egal� m�sur� planul de afaceri reprezint� �i un instrument extern, � ind �i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul t�u, clien�i, furnizori, parteneri strategici, � nan�atori, ac�ionari, c� tu �tii cu certitudine ce ai de f�cut, iar într-o economie de pia�� func�ional�, partenerii t�i de afaceri serio�i apreciaz� acest lucru �i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

3. A treia întrebareCARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

Nu exist� dou� afaceri la fel. Nu exist� dou� organiza�ii la fel. �i de asemenea nu exist� formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.Planul de afaceri trebuie s� � e un instrument de lucru simplu, sugestiv �i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s� � e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinz�torul demonstreaz� c� are o percep�ie global� asupra afacerii, c� în�elege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât �i cele � nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz� mediului exterior (dar �i celui interior) c� st�pâne�te situa�ia.Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot � avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:



a. Viziune, strategie

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

c. Analiza pie�ei

d. Analiza costurilor de operare

e. Investi�ii necesare

f. Proiec�ii � nanciare

g. Anexe

a. Viziune, strategie

Cuvinte preten�ioase, dar în esen�� atât de simple.Totul pleac� de la viziune.

Fiecare întreprinz�tor are o viziune.

„Vreau s� produc subansamble auto pe care s� le vând Uzinei Dacia”„Vreau s� fabric confec�ii pentru copii”„Vreau s� produc �i s� comercializez sucuri din fructe de p�dure”„Vreau s� în� in�ez o re�ea de Internet - cafe”„Vreau, vreau, vreau . . . ”

„Vreau - iat� o viziune. Aceast� viziune e de fapt obiectivul � nal c�tre care vrei s� te îndrep�i prin afacerea ta. Calea pe care ai hot�rât s� porne�ti pentru a atinge �i împlini viziunea este strategia � rmei tale.

Pentru a clari� ca no�iunea de strategie trebuie s� r�spunzi la urm�toarele întreb�ri:

• Care este esen�a afacerii tale ? Ce anume va genera bani �i pro� t ?• Cum vrei s� arate produsele/serviciile tale ?• Ai deja un model sau un prototip ?• Cine vor � clien�ii t�i ?• Exist� o ofert� comparabil� pe pia�� ?• Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile!• Care este punctul t�u tare care te determin� s� crezi c� vei avea succes ?



• Exist� un consens între asocia�i/ac�ionari referitor la problemele mai sus men�ionate?

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a în�elege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voin�ei unui/unor oameni, apoi se dezvolt� �i func�ioneaz�, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala popular� “omul s� n�e�te locul” putem f�r� îndoial� a� rma c� “managerul s� n�e�te afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s�-�i pun� întreb�ri de genul:

•� Ce experien�� practic� aduci în afacere ?•� De ce cuno�tin�e teoretice dispui ?•� Ce referin�e po�i prezenta ?•� Este familia ta dispus� s� te sprijine ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a între�ine familia în perioada

di� cil� de început a afacerii ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a sprijini afacerea ?•� Dispui de aport în natur� pentru a sprijini afacerea ?•� Cuno�tin�ele/experien�a ta sau a partenerului t�u acoper� domeniile

cheie ale afacerii ?•� Unde vei localiza sediul organiza�iei ?•� De câ�i angaja�i ai nevoie ?•� Ce cali� c�ri trebuie s� aib� angaja�ii ?•� Ce nivel de salarizare trebuie prev�zut ?•� Po�i g�si pe pia�a muncii specializ�rile necesare ?•� Ai schi�at o structur� organizatoric� ?

O întrebare special� cu o semni� ca�ie deosebit� se refer� la:

�� Unde va � localizat� afacerea ta ?

Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (loca�ia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.

c. Analiza pie�ei

De ce exist� o afacere ? Ca s� vând� anume produse/servicii c�tre pia��. O analiz� a pie�ei, a modului în care a evoluat în trecut �i a modului în care se anticipeaz� pe viitor evolu�ia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru



determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.Este important s� r�spundem la întreb�ri referitoare la:

Clien�ii no�tri•� Cine sunt clien�ii t�i ?•� Firme sau persoane � zice ?•� Cum se poate segmenta pia�a ta ?•� Cum este pia�a poten�ial� împ�r�it� din punct de vedere geogra� c ?•� �tii cât de mare este volumul pie�ei poten�iale ?•� Ai un plan de ac�iune pentru atragerea clien�ilor ?

Concuren�a•� Ce �tii despre concuren�� ?•� Câ�i angaja�i au ? Ce for�� de vânzare ?•� Ce cote de pia�� au ?•� Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?•� Ce strategii de pre� are concuren�a ?•� Dar strategii de comunicare/reclam� ?

Pia�a•� Cum apreciezi c� vor evolua vânz�rile ?•� Care este prognoza cererii ?

Politici de marketing•� Ai o strategie de produs ?•� Ai stabilit o politic� de distribu�ie ?•� Ai o politic� de pre� �i condi�ii de plat� ?•� Te-ai gândit la o politic� de imagine, de comunicare cu pia�a ?

Activit��ile de marketing �i politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.

d. Analiza costurilor de operare

Acest capitol este dedicat în�elegerii �i eviden�ierii costurilor de func�ionare curent� a activit��ii.Realizarea lui demonstreaz� deopotriv� în�elegerea aspectelor tehnologice, economice �i manageriale ale activit��ii curente. Demonstreaz� c� în�elegem � uxul tehnologic, c� �tim de ce infrastructur� de utilit��i avem nevoie, câ�i oameni trebuie s� angaj�m �i în ce structur� trebuie s� îi dispunem.



Este bine s� avem în vedere �i s� nu omitem costuri ca de exemplu:

Costuri de în� in�are a � rmei:• Autoriza�ii• Înscrierea în Registrul Comer�ului.

Costuri curente:• Materii prime• Materiale consumabile, materiale auxiliare,• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de

conducere, prime �i bonusuri• Costuri de training �i formare personal• Impozite �i taxe locale• Servicii externe - Contabilitate - Consultan�� scal� - Consultan�� juridic� - Consultan�� în management - Consultan�� IT - Consultant PRCosturi de spa�iu - Spa�iu de birouri - Spa�iu de produc�ie - Spa�iu de vânz�ri - Spa�iu de depozitare

Cheltuieli de înc�lzire, gaz, curent, cur��enie, repara�ii, asigurare, ap�/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele - Repara�ii - Între�inere

Costuri cu mijloacele de transport • Combustibil • Revizie • Între�inere/Repara�ii • Asigurare de r�spundere civil� & asigurare toate riscurile • Impozite Costuri legate de procesul de vânzare • Deplas�ri • Materiale de prezentare



• Particip�ri la târguri Costuri administrative • Deplasare • Materiale de birou • Comunica�ii: telefon, fax, mobil, e-mail • Copiere documente • Eviden�� primar� �i calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legisla�ie, între�inere echipamente birou, etc.) • Literatur� de specialitate

Impozite �i taxe

e. Investi�ii necesare

De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activit��i. �i, de cele mai multe ori, o nou� activitate presupune o investi�ie nou�. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s� fundament�m în mod pragmatic, onest �i realist investi�ia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investi�iei (de. ex. infrastructura de utilit��i) sau de a o supradimensiona nejusti� cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt gre�eli frecvente care ridic� imediat semne de întrebare (justi� cate) în mintea ac�ionarilor, partenerilor, � nan�atorilor.

f. Proiec�ii � nanciareProiec�iile � nanciare nu sunt altceva decât anticip�ri/plani� c�ri pe viitor ale situa�iilor � nanciare ale afacerii. Proiec�iile � nanciare sunt model�ri matematice viitoare ale bilan�ului, contului de pro� t �i pierdere �i a calculului de lichidit��i (cash-� ow) pe baza c�rora se calculeaz� eventual �i anumite rate de pro� tabilitate a afacerii.Proiec�iile sunt indisolubil legate de punctele c, d �i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz� datele de intrare în modelul matematic �i dac� aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiec�iilor � nanciare nu poate � decât tot eronat �i deci complet inutil.

Costuri de investi�ii:•�cl�diri•�echipamente•�ma�ini•�alte bunuri de capital

Costuri conexe investi�iei:•� infrastructura•�ap�•�gaz•�curent•�canalizare•�drum de acces•�Reabilit�ri amenaj�ri•�asigurarea normelor de protec�ia muncii, de protec�ia mediului

Alte costuri•�Cheltuieli de proiect/ investment management•�Cheltuieli pentru ini�ializare în•�scopul utiliz�rii noilor echipamente•�Cheltuieli pentru probe tehnologice



g. Anexe

Evident c� nu pot � propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Îns� în cazul anumitor programe de � nan�are pot � puse la dispozi�ia solicitan�ilor formate cadru speci� ce.

Ca manager - întreprinz�tor trebuie s�-�i alc�tuie�ti planul afacerii tale. Po�i introduce acele materiale care te pot ajuta s�-�i prezin�i mai bine afacerea, ca de exemplu: certi� cate de studii/cali� c�ri ale echipei manageriale �i ale resurselor umane, certi� cate de calitate, aprecieri de la clien�i, aprecieri de la banc�, detalii tehnologice sau constructive �i orice alte materiale sau documente pe care managerul - întreprinz�torul le consider� relevante în prezentarea propriei afaceri.

MODEL DE PLAN DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele � rmei:2. Codul unic de înregistrare:3. Forma juridic� de constituire:4. Activitatea principal� a societ��ii �i codul CAEN al activit��ii principale:5. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Public Privat

Român

Str�in

6. Valoarea capitalului:7. Adresa, telefon/fax, e-mail :8. Persoan� de contact:9. Conturi bancare deschise la:10. Asocia�i, ac�ionari principali:

Numele Adresa (sediul)Pondere în

Capital social%



A. Viziune, strategie

În acest capitol de început încerca�i s� r�spunde�i la urm�toarele întreb�ri:

•� Care este esen�a afacerii ? Ce anume va genera bani �i pro� t ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… • Activitatea 1,2,3…•� Cine vor � clien�ii t�i ? • Persoane • Firme • Bugetul statului

Clien�i/grupe de clien�i

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

Total cifr� de afaceri 100 100 100 100 100

•� Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile ! • La ce cifr� de afaceri/pro� t ? • La ce num�r de angaja�i ?

Obiective (Indicatori �int�) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifr� de afaceri Mii EURO

Din care Export Mii EURO

Pro� t Mii EURO

Nr. de salaria�i Nr persoane

•� Care sunt „punctele tari” care te determin� s� crezi c� vei avea succes ? • Cuno�tin�e tehnologice



• Cuno�tin�e de pia�� • Capital • Rela�ii • Capacitate de munc�

B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

B1. ISTORIC

În aceast� sec�iune încerca�i s� r�spunde�i succint la întreb�ri de genul:

•� Cum a ap�rut ideea Dvs. de afacere ?•� Care au fost principalele etape de dezvoltare pân� în prezent ?•� Ce activit��i genereaz� ast�zi pro� tul � rmei �i sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

MANAGEMENT

Nume �i prenume Func�ia Studii/Specializ�ri

Ata�a�i un Curriculum Vitae pentru � ecare persoan� relevant�.

Managementul unei organiza�ii este determinant pentru evolu�ia acesteia.Încerca�i s� eviden�ia�i felul în care cuno�tin�ele/specializ�rile/experien�a � ec�ruia dintre manageri va in� uen�a în mod pozitiv evolu�ia � rmei.

PERSONALDetaliere pe activit��i

Activitatea Num�r de salaria�iActivitatea 1Activitatea 2Activitatea 3…TOTAL(Organigrama poate � ata�at�, dac� e cazul)



B3. ACTIVIT�TEA CURENT�

1. Produsele/serviciile actuale:(pute�i descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de pre�uri)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime �i materiale:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)

Materie prim�/serviciu



Pondere materii prime importate (%) în total materii prime

3. Descrierea sumar� a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele ma�ini, utilaje �i mijloace de transport a� ate în proprietatea agentului economic:

Mijloc � x Caracteristici tehnice An fabrica�ie Valoare de pia�� estimat�



5. Imobile existente:

Denumire Destina�ieProprietate Închiriate

Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere

Prezenta�i locul unde � rma î�i desf��oar� activitatea �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare (energie electric�, ap�, canal).

NOT� :Pot � anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achizi�ie, etc.

C. Analiza pie�ei

C1. PIA�A ACTUAL�

1. Principalii clien�i:

Vânz�ri pe (principalii) clien�i

Mii EURO

(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %

Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export

Total intern + export



2. Principalii concuren�i:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirm� concurent�

Denumirea � rmei/ � rmelor Ponderea pe pia��( %)

1

2

3

4

5

6

3. Pozi�ia produselor/serviciilor societ��ii pe pia�� comparativ cu cele ale concuren�ei: (Descrie�i principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastr� comparativ cu cele oferite de concuren��).

C2. DATE PRIVIND PIA�A �I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU:

1. Clien�i poten�iali:(Descrie�i ce strategie de marketing a�i gândit s� aplica�i, cum a�i identi� cat clien�ii poten�iali, cum ve�i extinde pia�a sau identi� ca noi pie�e, etc.)

Anul curent (N)Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export




Anul N+1Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO

Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total


Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


Anul N+2Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


(se pot ata�a studii de cercetare de pia�� sau statistici la care se face referire, precum �i cereri de ofert�/pre-contracte de la poten�ialii clien�i)

2. Concuren�i poten�iali:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirme concurente în condi�iile lans�rii pe pia�� a produselor/

serviciilor noi

Denumirea � rmei/� rmelor Ponderea pe pia��(%)

1

2

3

4

5

6



3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:De ex. Pre�, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare

Alte avantaje:

4. Reac�ia previzibil� a concuren�ei la apari�ia de noi oferte pe pia��:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produsePondere în

cifra de afaceri ( % )

Forme de desfacer e(%)

6. Activit��i de promovare a vânz�rilor :De ex.: Publicitate, Lansare o� cial�, Pliante, bro�uri, Plata în rate

(Descrie�i care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor �i dup� aceea estima�i costurile anuale de promovare)

Cheltuieli pentru promovareaproduselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO)

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Total cheltuieli



D. Analiza costurilor de operare(Dup� implementarea investi�iei)

1. Produsele noi: (descrie�i tipul de produse/servicii �i caracteristici, procentul din total vânz�ri, pre� vânzare)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1Produsul 2Produsul 3Produs Nou 1Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)




(Descrie�i cum v-a�i propus s� face�i aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

Pute�i anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.

3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descrie�i pe scurt procesul tehnologic �i îmbun�t��irea adus� prin proiectul de investi�ii, dac� e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului:(Descrie�i cum poate proiectul afecta mediul, �i ce solu�ii a�i gândit pentru eliminarea acestor efecte)

(Dac� a fost elaborat se poate ata�a un Studiu de Impact)



4. Cheltuieli anuale de produc�ie:

(Detalia�i cheltuielile directe �i indirecte anuale ale activit��ii ce se va desf��ura în urma implement�rii proiectului la capacitatea maxim�)

Cheltuieli de produc�ie directe Suma %

Materii prime

Materiale auxiliare

Manoper� direct� (salarii + taxe �i contribu�ii sociale)

Energie, alte utilit��i

Subansamble

Servicii sau lucr�ri subcontractate

Alte cheltuieli directe

Cheltuieli de produc�ie indirecte

Administra�ie / Management

Cheltuieli de Birou / Secretariat

Cheltuieli de Transport

Cheltuieli de Paz�

Cheltuieli de protec�ia muncii �i a mediului

Alte chetuieli indirecte

TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(Detalia�i volumul vânz�rilor anuale pentru � ecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maxim� a echipamentelor)

Vânz�ri la capacitatea maxim� Suma (lei)

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

TOTAL



E. Investitii necesare

1. Descrierea investi�iei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Obiectul investi�iei Furnizor Valoarea estimat� Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum �i proiectul, autoriza�iile �i avizele necesare, dup� caz.)

2. Modul de asigurare cu utilit��i:(Unde va � implementat proiectul, adresa, descrierea spa�iului �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare)

(se poate ata�a o schi�� de amplasare a mijloacelor � xe achizi�ionate)

3. Gra� cul de realizare a investi�iei:Activitate Durata de implementare

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...



6. Modi� c�rile necesare a � efectuate la echipamentele, cl�dirile existente:

7. Modi� c�rile necesare a � operate în structura �i num�rul personalului angajat:(Prezenta�i num�rul de posturi create, tipul postului, cali� carea necesar�, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite �i contribu�ii sociale. Pute�i descrie cum inten�iona�i s� recruta�i personalul necesar �i cum îl ve�i instrui pentru postul respectiv, precum �i ce program de preg�tire gândi�i în viitor �i cum v� propune�i s� motiva�i personalul).

(Noua organigram� poate � ata�at�, daca e cazul)

F. Proiec�ii � nanciare

Indicatori economici ai situa�iei trecute

Anul

N-2 N-1 N

Rata curent� a lichidit��iiRata rapid� a lichidit��iiRata de recuperare a crean�elorRata pro� tuluiRata solvabilit��ii

(Bilan�urile contabile pe ultimii trei ani �i pe ultimul semestru pot � ata�ate. Situa�iile � nanciare pe ultimul trimestru pot � ata�ate).

Plan de � nan�are a investi�iei:Suma %

Credite bancare

Capital propriu

Alte surse

TOTAL 100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil s� se prezinte:

•�Proiec�ii � nanciare ale Fluxului de Numerar (prezent�m mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Române�ti de Contabilitate).



AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Fluxuri denumerar din activit��i de exploatare

� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii

� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i alte venituri

� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii

� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor

� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t

Fluxuri de numerar dinactivit��i de investi�ii

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i

� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor efectuate c�tre alte p�r�i

Fluxuri denumerar din activit��i de � nan�are

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate

� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate de o opera�iune de leasing � nanciar

Fluxuri de numerar – totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

•�proiec�ii � nanciare integrate ale Bilan�ului, Contului de Pro� t �i Pierdere �i ale Fluxului de Numerar (modelul B�ncii Europene pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)



BILAN� SIMPLIFICAT

Mii EURActual Proiec�ii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

ACTIVE

Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar generat de activitatea de exploatare Crean�e 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Active � xe nete (inclusiv � nanciare �i necorporaleTotal Active Fixe

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITAL �I DATORII

Datorii Curente

Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Datorii pe Termen LungCredite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte Datorii pe Termen Lung �i Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITALURI

Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Pro� t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0

Pro� turi repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI �I DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



CONT DE PROFIT �I PIERDERE


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

VÂNZ�RI

Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Vânz�ri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri �i Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime �i materiale Combustibili �i energie Servicii subcontractate AlteleSalarii, prime �i contribu�iiCostul Total al Bunurilor Vândute

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri Administrative �i de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

AmortizareAmortizare total� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri / Costuri nete din dobânziTotal venituri / costuri nete din dobânzi

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Pro� t / Pierdere din Activitatea Extraordinar�Total Pro� t / Pierdere Extraordinar�

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Dividende Pl�tite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SITUA�IE SIMPLIFICAT� A FLUXULUI DE NUMERAR


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

SURSE

Din Activitatea de Exploatare

Pro� turi repartizate

Amortizare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea Financiar�

Pro� t din Activitatea Financiar� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



În continuare, pe baza proiec�iilor � nanciare de mai sus, este necesar s� se realizeze:

•� O analiz� a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) �i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

•� O analiz� a pragului de rentabilitate•� Un � ux de numerar detaliat lunar / s�pt�mânal, pe termen scurt, pentru

primele luni dup� începerea investi�iei•� O analiz� de senzitivitate

CAPITOLUL 3

Bilan�ul, Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar

1. Un întreprinz�tor trebuie s� �tie contabilitate?

La aceast� întrebare pot exista mai multe r�spunsuri pe care le delimit�m între urm�toarele extreme: •� întreprinz�torul „expeditiv”

pe mine nu m� intereseaz� ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez „ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl�tesc, ca

Numerar din Alte Surse

Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

UTILIZARIActivitati de Investitii

Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Din activitati � nanciarePierdere din activitatea � nanciara 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUSUL/DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



s� le fac�, la timp �i s� mi le pun� sub nas s� le semnez. Eu am alte treburi mai importante!

•� întreprinz�torul „super-meticulos” toate rapoartele contabile, � e c� e vorba de bilan� sau de altele, le fac eu

cu mâna mea. Trebuie s� �tiu tot ce scrie în ele. În de� nitiv e afacerea mea, nu a contabilului!

Desigur c� nici una dintre cele 2 situa�ii extreme nu este de recomandat. Pentru un întreprinz�tor este util s� cunoasc� esen�a acestor rapoarte contabile, nu � indc� legea îl oblig� s� le întocmeasc�, ci � indc� prin ele poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz� se prezint� sintetic, pe în�elesul tuturor, într-o formula simpli� cat� cele 3 tipuri de rapoarte care sunt relevante pentru oricare întreprinz�tor �i anume: � Bilan� � Cont de pro� t �i pierdere � Calculul lichidit��ilor

2. Bilan�ul

� reprezint� situa�ia patrimonial� a întreprinderii � arat� sursele de � nan�are ale � rmei pe de o parte (PASIV) �i pe de alt� parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop De unde s-au cheltuit banii � rmei tale? provin banii � rmei tale?

ACTIV PASIVActive imobilizate� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

Capital propriu� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Active circulante� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activDatorii totale� Datorii pe termen lung� Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare - pasiv



PASIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� sursele de � nan�are ale � rmei. Ordinea de a�ezare în bilan� este de la sursele permanente �i pe termen lung la cele pe termen scurt.Capitalul propriu, format din:

� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Reprezint� cea mai stabil� surs� de � nan�are: sunt banii proprietarilor, care se presupune c� se vor retrage ultimii „din afacere”.Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli: rezerve ale � rmei pentru posibile viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.Datoriile sunt grupate în dou� categorii:

� Datorii pe termen lung (credite de la b�nci)� Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile c�tre

furnizori, etc).Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar.

ACTIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� cum au fost consumate resursele atrase de � rm�. Active imobilizate

� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

= sunt re� ectate toate investi�iile pe termen lung pe care le-a f�cut � rma: de la cl�diri, utilaje, mijloace de transport, pân� la licen�ele �i brevetele pe care le de�ine.Active circulante

� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

= fondul circulant al � rmei care se schimb� de la un an la altul, în func�ie de procesul de produc�ie. În general, activitatea � rmei este re� ectat� în aceast� pozi�ie bilan�ier�.Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar. Prime privind rambursarea obliga�iunilor: este pozi�ie bilan�ier� care apare doar în cadrul societ��ilor careemit obliga�iuni.



3. Contul de pro� t �i pierderi

Formular Cont de pro� t �i pierderi simpli� cat

(+) Venituri din exploatare •� Venituri din vânzarea m�rfurilor •� Produc�ia exerci�iului •� Alte cheltuieli de exploatare(-) Cheltuieli pentru exploatare •� Cheltuieli privind m�rfurile •� Cheltuieli materiale •� Cheltuieli cu servicii •� Cheltuieli cu personalul •� Cheltuieli cu amortiz�rile •� Alte cheltuieli de exploatare

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(+) Venituri � nanciare(-) Cheltuieli � nanciare

(=) REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

(+) Venituri excep�ionale(-) Cheltuieli excep�ionale(=) REZULTATUL EXCEP�IONAL

REZULTATUL BRUT= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR+ REZULTATUL EXCEP�IONAL

(-) Impozit pe pro� t

REZULTATUL NET

Contul de pro� t �i pierderi re� ect� situa�ia � scal� a � rmei. Acesta este împ�r�it în cele trei capitole importante ale activit��ii � rmei:

1. activitatea de produc�ie (exploatare)2. activitatea � nanciar�3. activitatea excep�ional� (evenimente care apar în mod excep�ional în

exerci�iul � nanciar respectiv)



4. Calcul de lichidit��i

Prezentarea celor dou� formule:

a) Metoda direct�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii;� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i

alte venituri;� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii;� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor;� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t, doar dac� nu pot

� identi� cate în mod speci� c cu activit��ile de investi�ii �i de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei



b) Metoda indirect�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� rezultat net;� modi� c�rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;� ajust�ri pentru elementele nemonetare �i alte elemente incluse la

activit��ile de investi�ii sau de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

Contul de pro� t �i pierderi reprezint� situa�ia � scal� a � rmei în timp ce Fluxul de lichidit��i reprezint� situa�ia � nanciar� al � rmei.

5. Exemplu

Pentru o mai bun� în�elegere ilustr�m cele spuse cu un exemplu:Societatea comercial� ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.



La 17.01.2XXX � rma a achizi�ionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei, stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei � ind în banc�.De asemenea, � rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 lei, din care a achizi�ionat o licen�� de fabrica�ie.La 31.12.2XXX, bilan�ul � rmei se prezenta astfel

ACTIV PASIV

Active imobilizate� licen�� fabrica�ie 1.000.000� utilaj 2.500.000

Capital propriu� Capital social 5.000.000

Active circulante� Stocuri materii prime 1.000.000� Disponibilit��i 1.500.000

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ Datorii totale 1.000.000� Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urm�toarele opera�ii:� a cump�rat materiale în valoare de 500.000 lei,� a pl�tit salarii în valoare de 350.000 lei,� a pl�tit dobânzi la banc� în valoare de 10.000 lei� a înregistrat amortiz�ri în valoare de 5.000 lei� a vândut produsele realizate cu lei� a încasat dobând� pentru lichidit��ile din banc� 8.000 lei

În aceast� situa�ie Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar se prezint� astfel:

Contul de pro� t �i pierderi

(+) Venituri din exploatare� produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare� materiale 500.000� salarii 350.000� amortiz�ri 5.000

REZULTAT EXPLOATARE 345.000(+) Venituri � nanciare

� dobânzi încasate 8.000 (-) Cheltuieli � nanciare



� dobânzi pl�tite 10.000REZULTATUL FINANCIAR -2.000REZULTATUL CURENT 343.000REZULTATUL EXCEP�IONAL 0REZULTATUL BRUT 343.000- impozit pe pro� t (16%) 54.880REZULTATUL NET 288.120

Not�:Dac� societatea comercial� ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci impozitul pe pro� t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei

Fluxul de numerar:

SOLD INI�IAL 0

Încas�ri din vânzarea produselor 1.200.000

Încas�ri din dobânzi bancare 8.000

TOTAL ÎNCAS�RI 1.208.000

Pl��i materiale 500.000

Pl��i salarii 350.000

Pl��i dobânzi 10.000

Pl��i impozit pe pro� t 54.880

TOTAL PL��I 914.880

SOLD LUN� 293.120

SOLD FINAL (Sold ini�ial + Încas�ri – Pl��i) 293.120

Dup� cum se poate observa rezultatul exerci�iului nu este acela�i cu soldul � nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar � amortizarea) nu reprezint� �i o plat�.

Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este �i în buzunar!


Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 1


SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAINI�IERE ÎN C�UTAREAUNUI LOC DE MUNC�

Asfaltator_6__A5_Initiere cautarea munca.indd 1 12/14/2010 11:58:29 AM


CAPITOLUL 1 Economia de Piata Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii generale, ca economii de schimb, � ecare constituind un sistem propriu care s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele: 1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci� c acestui gen de economie. 2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici. 3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social. 4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care � ecare urmareste realizarea propriilor interese. 5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea pro� tului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii. 6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia. In viata reala, economia � ecarei tari constituie un model al economiei de piata, � ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat. Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari sau mai mici.


240 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.

2. PROPRIETATEA In economia de piata, proprietatea privata determina independenta, autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul schimbului, prin vanzare-cumparare. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul proprietatii si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de cuprindere a bunurilor se a� a intr-o permanenta schimbare, se imbogateste necontenit. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme extrem de variate. Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:

– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane � zice sau juridice (� rme de toate genurile). Ea poate � proprietate individuala sau asociativa;

– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale;

– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international.

Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In



diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi� ca in functie de capacitatea � ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e� cienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii. Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru mentinere si a� rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin: reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic si marirea volumului productiei, de pe urma carora in � nal este avantajat consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna. Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este expresia � reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care corespunde cel mai bine intereselor pe care le are � ecare. Aceasta inseamna ca pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa cum considera � ecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate � restabilita. Asemenea legi exprima acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber. Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri



care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta. Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice e� ciente, atat pentru � ecare proprietar in parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau. In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai � sursa de e� cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia. Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile � ecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile. In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si in� exibilitatea la schimbare si innoire. Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe proprietari sa urmareasca a� rmarea prorpiei e� ciente si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor � inegal distribuite in societate pentru ca re� ecta inegalitatea e� cientei activitatii agentilor economici, la baza careia se a� a deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei, capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a � ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera initiativa va determina a� rmarea valorilor corespunzator acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile. PROBLEME DE DISCUTAT Ce se intelege prin economie de piata? Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata? De� niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia? Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?



Cine poate � subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia? Care sunt principalele forme de proprietate? In ce consta pluralismul formelor de proprietate? Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata? Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta? Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale � ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)

CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii. Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV). Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV. Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa � ti foarte circumspecti si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, � ti convinsi, la randul sau, echipa de selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” � ecaruia dintre candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre



cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV va poate facilita pregatirea demersului � ecaruia dintre dumneavoastra catre reusita:

1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei � ecaruia dintre noi;

2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru angajare;

3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului;

4. Nu exist� re�ete-miracol pentru un CV. A g�si o slujb� bun� este rezultanta a 70% investi�ie personal� (�i) de energie �i a numai 30% transpunere în practic� a unor metode de cercetare �i cuno�tin�e de specialitate …;

5. … �i, totu�i, exist� dou� re�ete-miracol: cantitatea de munc� investit� �i cadrul mental al reu�itei de care dispune � ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile � ecaruia dintre dumnea-voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV. 1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de zona geogra� ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului. Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si complicat (so� s� cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca. Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile” concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate � de natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu). Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”, vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.



Regula 1: Un CV castigator trebuie sa � e concis. Apreciem ca este inutil sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum 10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului” personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S� nu uit�m c� un CV nu este o autobiogra� e, ci trebuie s� releve ceea ce am realizat �i/sau avem mai bun pe plan profesional �i nicidecum eventuale handicapuri (defecte) capabile s� ne elimine a priori. Subliniem faptul c�, un CV care arat� ca o � �� personal� ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga lista a � rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In � ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens, “imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru � rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului. Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura. Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni trebuie sa � e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea “personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie, “ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:



“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa � e convins de faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste sa serveasca interesele � rmei pentru care aplica (candideaz� pentru a ocupa un post) �i, în nici un caz, nu vede�i în �i prin aceasta o (nou�) oportunitate de a parveni .... Regula 3: Un CV castigator trebuie sa � e tonic si forti� ant. Aparand in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru � ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe care dorim sa le valori� cam in cadrul viitorului nostru loc de munca. Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea su� cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!... Regula 4: Un CV castigator trebuie sa � e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti � rmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionala precedente este util a � prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra, o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de “mizeria pecare v-o creau se� i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,



nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va � , indubitabil, defavorabila... Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu � ecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele. Regula 6: Un CV castigator trebuie sa re� ecte, in mod cat mai � del , experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a � ecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu � delitate pe parcursul carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel � ash² (numit si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile � ecaruia dintr noi. Regula 7: Un CV castigator trebuie sa � e coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca su� cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semni� cative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor in� uenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “� rul rosu” care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in



cadrul si pentru � rma (� rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales, indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...una si aceeasi � rma!... Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii (ortogra� ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc. Regula 10: Un CV castigator trebuie sa � e bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, ceti� cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa � ti eliminat din competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare de recomandare cu greseli ortogra� ce, de� citar conceputa si/sau chiar cu exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va � semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa � ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!... O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de� nitiv sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator La ce �i/sau pentru ce ne serve�te un CV ? Mul�i dintre noi ar � tenta�i s� cread� c� CV-ul este documentul necesar a � prezentat numai în situa�ia depunerii unui dosar de candidatur� în vederea ocup�rii unui post. În realitate îns�, un CV este elaborat pentru a servi cel pu�in urm�toarelor �ase destina�ii:

· angajare temporar� pe perioada vacan�elor; · prezentarea la agen�ii (centre) de recrutare, în vederea antren�rii unor

viitoare poten�iale angaj�ri;



· în situa�iile în care complet�m o aplica�ie de candidatur� pentru ob�inerea unei burse pentru un ciclu de preg�tire tip master �i/sau studii aprofundate/ specializate, etc.;

· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare poten�iale (oportunit��i de) afaceri, consultan�e etc.;

· elaborarea planului de afaceri, în scopul ob�inerii unui credit; · elaborarea dosarului de candidatur� pentru ocuparea unui post scos la

concurs. Iat�, a�adar, contextul în care, în cele ce urmeaz� vom aborda, (sper�m) cât mai detaliat, � ecare rubric� a unui CV, apelând chiar la prezentarea unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concep�ie, redactare �i prezentare a acestei “c�r�i de vizit�” fundamental� pentru acceptarea �i favorizarea demersului spre reu�it� al oric�ruia dintre noi. CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar� men�ionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, a�a cum experien�a o demonstreaz�, unii cititori (�i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasa�i de respectiva men�iune. În acest context, date � ind condi�iile de utilizare a unui CV �i prezentarea con�inutului s�u, exist� foarte pu�ine riscuri ca cineva s� se în�ele asupra naturii documentului în cauz�. În mod evident, nu înseamn� c� dac� cineva înscrie, înc� din debut, titlul în cauz�, este, a priori, eliminat. Dar, conform uzan�elor, este preferabil (chiar recomandabil) s� nu se înscrie, în antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae. Prima “caset�” (rubric�) a unui CV este, frecvent, întâlnit� sub denumirea “DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer� la): numele �i prenumele autorului; adresa; num�rul postului telefonic; vârsta �i/sau data na�terii; na�ionalitatea �i cet��enia; starea civil� �i situa�ia familial�; (eventual, func�ie de solicit�ri) starea s�n�t��ii; situa�ia militar�; etc. Numele �i prenumele. Acestea trebuie s� � gureze în antetul CV-ului. Este recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât �i în cele anglo-saxon �i american) ca ordinea s� � e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil s� completa�i în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan. Experien�a demonstreaz� c� este recomandabil ca ini�iala prenumelui s� se scrie cu majuscul�, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este recomandabil ca acesta s� � e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c� este cel pu�in “nepoliticos” s� scriem, spre exemplu, numele �i prenumele într-o form� abreviat� (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn� “D” sau “D.P.”… În situa�ia în care cel care redacteaz� CV-ul are un prenume ce poate � interpretat ca “mixt” - indiferent de na�ionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude, Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s� se precead�



înscrierea acestuia (ca �i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra (în limba român�); M., Mme sau M-elle (în limba francez�); Mr., Mrs. sau Ms.(în limba englez�). Subliniem, îns�, c� aceste cazuri sunt destul de rare �i, drept consecin��, nu au caracter uzual. Dac� redactantul CV-ului este de sex feminin, este recomandabil s� se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre exemplu, nu serve�te nim�nui �i la nimic s� scrie�i Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dac�, înainte de c�s�torie, v-a�i numit POPESCU �i, de luni sau ani � gura�i înscris� în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers), numele dobândit de la na�tere nu mai necesit� a � înscris. Dac�, îns�, a�i lucrat, pân� în prezent, sub numele avut înainte de c�s�torie, acesta va trebui înscris în CV-ul dumneavoastr�. �i înc� un am�nunt deloc lipsit de importan��: nu “în� ori�i” (“îmbrobodi�i”), nu “dantela�i”, nu “îngro�a�i”, nu sublinia�i etc. numele �i prenumele dumneavoastr�, deoarece risca�i s� l�sa�i o impresie cel pu�in dubioas� asupra “gusturilor” dumneavoastr�. Spre exemplu, este mai oportun s� scrie�i, pur-�i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau DAN POPESCU. Adresa. Indica�i adresa dumneavoastr� într-o manier� cât mai complet� posibil �i evita�i abrevierile. Precizarea codului po�tal al str�zii, al celui al localit��ii, precum �i al o� ciului po�tal la care sunte�i arondat constituie tot atâtea “semne” de respect suplimentar fa�� de cititor, îndeosebi prin facilitarea contact�rii dumneavoastr� prin intermediul unei expedi�ii po�tale. Spre exemplu, o adres� complet� poate avea urm�toarea structur� (con� gura�ie): 71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15, Sector 1, 7 000 Bucure�ti, România. Este util s� remarca�i faptul c� înscrierea majusculelor �i a minusculelor este constant uniform� (spre exemplu, nu scrie�i: str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucure�ti). De asemenea, în contextul celor men�ionate, reamintim c�, în formele de prezentare a CV-ului în limbile francez� �i englez�, num�rul de referin�� al imobilului situat pe strada unde locui�i se înscrie înaintea denumirii str�zii, dup� care urmeaz� speci� carea codului (alfa-)numeric po�tal �i denumirea localit��ii, în ordinea �i forma redate în exemplele urm�toare: 101, rue Blomet, 75112 Paris; 739-B Somer� eld Street, London SW9 4LH. De asemenea, este recomandabil ca denumirile str�zilor �i, respectiv, cele ale localit��ilor, al�turate codurilor alfa-numerice aferente, s� � e înscrise pe acela�i rând. Num�rul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va înscrie, la fel ca �i adresa, cât mai complet posibil, nel�sând interlocutorului “ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) �i/sau de a se informa asupra codului ��rii �i localit��ii dumneavoastr� de re�edin��. Spre exemplu, pute�i scrie: +40.1. 322.49.50 �i nu: (1)322.49.50. Men�ion�m faptul c� semnul “+”



reprezint� simbolizarea accesului codului numeric al ��rii din care sunte�i apelat la telecomunica�iile interna�ionale. Dac� CV-ul dumneavoastr� face apel �i la adresa profesional�, înseamn� c� sunte�i “de g�sit”, pe durata întregii zile, la serviciu, respectiv crea�i imaginea unui poten�ial angajat a� at mereu în activitate, ceea ce este de natur� s� v� poat� oferi certe avantaje asupra contracandida�ilor. Vârsta �i/sau data na�terii. Foarte multe � rme prefer�, pentru angajare, persoane cu vârsta cuprins� între 25 �i 35 ani. Prejudec��ile referitoare la vârsta maximal� a candida�ilor trebuie “învinse” cu mult tact �i diploma�ie, deoarece nimeni nu v� oblig� s� înscrie�i, în CV, vârsta pe care o ave�i ! Eventual, pute�i înscrie vârsta sau data na�terii dumneavoastr� în � nalul CV-ului, în rubrica “Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr� la �i pentru interviu. A�adar, dac� aprecia�i c� nu sunte�i avantajat (�i) din acest punct de vedere, nu înscrie�i vârsta sau data na�terii în CV-ul dumneavoastr� �i l�sa�i pentru interviu demonstrarea realelor capacit��i �i/sau disponibilit��i profesionale de care dispune�i. Iar dac�, totu�i, v� decide�i s� înscrie�i în CV data na�terii dumneavoastr�, face�i acest lucru in extenso, în maniera: 26 februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79). Na�ionalitatea �i cet��enia. Este inutil s� indica�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� în situa�ia în care aplica�i pentru un post la o � rm� persoan� juridic� român� �i/sau a� at� pe teritoriul ��rii noastre. Ca regul� general�, este recomandabil s� men�iona�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� numai dac� acest fapt v� poate conferi un atu pentru postul la care aspira�i. Starea civil� �i situa�ia familial�. Exist� situa�ii în care, din necunoa�tere, anumi�i candida�i sunt, deja, “specializa�i” în a se “autodistruge” prin intermediul acestei rubrici, apelând la formul�ri de genul: “V�duv, tat� a patru copii a� a�i în între�inerea subsemnatului” sau “Divor�at�, mam� a �apte copii” … Evident, exager�m pu�in ! … Dac� aprecia�i c� situa�ia dumneavoastr� familial� constituie un atu pentru ob�inerea postului mult dorit, men�iona�i-o. Nu este mai pu�in adev�rat faptul c�, din motive relativ facil de explicat, anumite � rme prefer� angaja�i c�s�tori�i (�i, de regul�, b�rba�i) �i/sau cu domiciliul în localitatea de re�edin��. Alte � rme impun restric�ii în ceea ce prive�te vârsta maximal� a candida�ilor, pro� lul studiilor absolvite etc. Cert este faptul c� �i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s� i se acorde, asemenea tuturor celorlalte, o importan�� major�. Astfel, este cel pu�in hilar s� cite�ti, în CV-ul unui candidat: “ C�s�torit cu un copil de treisprezece ani”, “Rec�s�torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divor�at cu trei copii”!!! ... In acest sens, apreciem c� este mult mai util �i/sau oportun s� înscrie�i în CV-ul dumneavoastr�, într-o asemenea conjunctur� “Celibatar(�)” �i, astfel,



ve�i elimina multe alte posibile “interpret�ri”. Dac� sunte�i desp�r�it(�), f�r� a � divor�at(�), este preferabil s� înscrie�i în CV “C�s�torit(�)”. Într-un alt caz, dac� ave�i, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil ca, în rubrica destinat� situa�iei dumneavoastr� familiale, s� ad�uga�i, st�rii civile, faptul c� ave�i doi copii majori (eventual, c�s�tori�i) �i încadra�i în munc�. Aceasta poate constitui o dovad� în plus asupra disponibilit��ii dumneavoastr� întrucât nu ave�i, legal, obliga�ia de a v� mai ocupa de cre�terea �i/sau de îngrijirea respectivilor copii �i dispune�i, suplimentar, de o situa�ie � nanciar� stabil� (fapt care, la rândul s�u, poate releva c� nu ve�i solicita, prea curând, major�ri salariale! …). �i înc� (aparent) un am�nunt: nu descrie�i, la “situa�ia familial�”, num�rul apartamentelor, caselor, vilelor, autoturismelor etc. a� ate în proprietate privat� �i/sau al sumelor (poten�ial) a� ate în conturile dumneavoastr� bancare ! … În concluzie, este recomandabil s� re�ine�i c� nimeni �i nimic nu v� poate obliga s� descrie�i, în cuprinsul CV-ului, cu maximum de detalii, aspecte con� den�iale ale situa�iei dumneavoastr� familiale. În cadrul interviului ve�i avea oportunitatea de a releva, în func�ie de interesele urm�rite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru via�a (�i/sau mobilitatea) dumneavoastr� profesional� ... Starea s�n�t��ii. Înscrie�i aceast� rubric� la “Date personale” sau la “Diverse”, numai dac� vi se solicit� �i/sau dac� ea este în avantajul dumneavoastr�. Este recomandabil s� nu scrie�i “foarte bun�”, ci “excelent�”, diferen�a de nuan�� ind perceptibil în avantajul dumneavoastr�. De asemenea, nu face�i eroarea de a înscrie, la aceast� poten�ial� rubric� din CV, lucruri de genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic� nedureroas�” sau “Hepatit� cronic� evolutiv� cu simptom neuro-vegetativ distro� c pe partea occipital� stâng�”!!!… Chiar dac� unii candida�i recurg la aceste men�iuni din dorin�a de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil�, decât de îng�duin��), reac�ia rezultant� le va � total defavorabil� … O alta “caset�” a CV-ului se refer� la FORMAREA PROFESIONAL� �i are, dup� cum arat� �i denumirea, importantul rol de a releva �colile (în sensul generic al cuvântului) pe care le-a�i absolvit, precum �i diplomele aferente ob�inute. Este recomandabil ca etapele form�rii dumneavoastr� profesionale s� � e înscrise în CV în ordinea cronologic� invers�. Evita�i s� descrie�i, cu lux (exagerat) de am�nunte, toate cursurile, specializ�rile, cali� carile, autorizarile, atestarile, etc. absolvite. În � nalul acestei “casete” sau marcat� distinct, pute�i înscrie o rubric� intitulat� “Obiective profesionale”. Acorda�i, îns�, o maxim� aten�ie (în sens de rezerv� ! …) înscrierii, din dorin�a de “a ar�ta c� �ti�i ce vre�i”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar putea genera, cel pu�in, � e “închiderea u�ilor” (recrutorul va ezita s� propun� posturi la care nu dori�i s� accede�i ! …), � e “deprecierea” dumneavoastr� (în



cazul în care un CV este “arhivat” de c�tre respectiva � rm� pentru câteva luni sau chiar un an, în a�teptarea unui moment “favorabil”, dac� a�i evoluat, între timp, pe planul obiectivelor profesionale, risca�i s� nu mai corespunde�i cu persoana pe care a�i descris-o ! …). Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia solicitata):

- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.

- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential.

- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie.

- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.

- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum, sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIEN�A PROFESIONAL�. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali� carilor si experientei tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “însp�imânt�” �i îi face s� “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recen�ii absolven�i ai studiilor liceale/ profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent întâlnitele întreb�ri pe care tinerii (�i) le pun atunci când trebuie s� completeze datele referitoare la experien�a lor profesional�, men�ion�m: “Ce pot s� scriu eu aici, dac� abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?! …”; “Cum trebuie s� procedez pentru a-i ar�ta interlocutorului c�, de�i nu am o (bogat�) experien�� profesional�, �tiu s� fac multe lucruri?! …“; “Nu este mai bine s� … s�rim peste aceast� rubric� de foc a CV-ului nostru?! …“; “Dar dac� am s� scriu altceva ? Ce, chiar �tie cineva tot ce am f�cut eu pân� acum ?! …“; etc. În consecin��, apreciem ca � ind extrem de util� prezentarea unor detalii referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei “rubrici” a CV-ului. Experien�a dumneavoastr� profesional� urmeaz� a � înscris� în func�ie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, func�ional, crono-



func�ional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac� apela�i la CV-ul cronologic, este preferabil s� înscrie�i � rmele �i posturile în care a�i lucrat în ordinea invers� a perioadelor aferente; dac� apela�i la un CV func�ional, începe�i cu func�iile cele mai importante pe care le-a�i de�inut pân� în prezent; etc. În nici un caz s� nu descrie�i �i/sau s� nu comenta�i cauzele eventualelor dumneavoastr� e�ecuri sau motivele pentru care a�i schimbat locurile de munc� anterioare. Acestea sunt probleme care v� privesc strict personal �i pot � , eventual, l�murite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este recomandabil s� înscrie�i �i principalele sarcini �i/sau atribu�ii de serviciu pe care le-a�i avut în decursul carierei dumneavoastr� profesionale �i, în cazuri relevante, rezultatele ob�inute (evident, f�r� a agasa interlocutorul prin performan�ele “excep�ionale” pe care le ave�i ! … ). Nu înscrie�i �i activit��ile dumneavoastr� sezoniere decât în situa�iile în care sunte�i în c�utarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omite�i s� înscrie�i perioadele în care a�i lucrat �i evita�i (pân� la nivel de … interdic�ie !) s� men�iona�i cazurile (înc� destul de frecvente) de genul “… �omer între … �i … 2005” sau “… dat afar� pentru motive disciplinare la … 2008… “. De�i unii autori recomand� înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc�, apreciem c� aceast� (delicat�) “problem�” nu poate � “solu�ionat�” decât în cadrul interviului. În � ne, nu emite�i preten�ii (exigen�e) în cadrul CV-ului, cu excep�ia situa�iilor în care anun�ul � rmei (v�) solicit� acest lucru. Ne permitem s� (v�) recomand�m “omiterea” total� a oric�ror “a� nit��i” �i/sau “realiz�ri” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg�” dup� func�ii �i/sau pozi�ii importante prin intermediul elementului politic. Iar dac� vi se condi�ioneaz� ocuparea unui post de apartenen�a la un anumit partid sau grupare politic�, decizia v� apar�ine ! LIMBI STR�INE. Teoretic, (aproape) toat� lumea este de acord: cine nu st�pâne�te, la nivelul cel pu�in “bine”, dou� limbi str�ine, are extrem de pu�ine �anse s� reu�easc� în afaceri (�i nu numai). Practic, îns�, (înc�) pu�ini tineri con�tientizeaz� importan�a pe care o prezint� cunoa�terea �i utilizarea limbilor str�ine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indica�ii de baz�”) primite de la rude, prieteni �i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar de la profesori, unii redactan�i ai CV-urilor î�i … autoapreciaz� cuno�tin�ele de limbi str�ine. În consecin��, responsabilitatea asupra oric�rei (auto)apreceri trebuie s� � e maxim�, pentru c� poten�ialul interviu va � �i cel pu�in o oportun� prim� ocazie de a vi se veri� ca sinceritatea declara�iilor înscrise în CV. Iat� contextul în care subliniem faptul c� din ce în ce mai mul�i recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile str�ine indicate ca � ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s� se renun�e



la “formula” des întâlnit� “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprim�ri de genul: “Bilingv Francez�/Englez�; Germana - curent; Italiana - cuno�tin�e medii; No�iuni de Spaniol� (debutant)”. De asemenea, este preferabil� evitarea formulelor de tipul “Limbi str�ine înv��ate”, pentru c� multe din lucrurile pe care le-am înv��at odat� le-am … uitat ! … ABILIT��I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s� înscrie�i câteva dintre competen�ele de care dispune�i �i pe care le aprecia�i ca � ind relevante pentru caracterizarea personalit��ii dumneavoastr� (spre exemplu: abilit��i de comunicare interpersonal� �i pentru lucrul în echip�; înalt� capacitate �i disponibilitate pentru efort � zic/intelectual sus�inut; voin�a �i puterea de a � naliza cu succes toate ac�iunile ini�iate; etc.). În situa�ia în care nu a�i rezervat o rubric� special� în cadrul experien�ei dumneavoastr� profesionale pentru cuno�tin�ele de operare PC, este recomandabil s� efectua�i men�iunile de rigoare în cadrul “casetei” Abilit��i. De asemenea, nu ezita�i ca, eventual, în func�ie de capacit��i, s� preciza�i �i faptul c� �ti�i s� “naviga�i” pe Internet. PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul c� pasiunile extraprofesionale ale candida�ilor relev� multe dintre poten�ialele tr�s�turi de� nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are, ca pasiuni extraprofesionale, c�l�ria, natura �i �ahul, este (foarte probabil) un tip vis�tor, nostalgic �i (aten�ie la pericol ! ...) individualist (nu îi place lucrul �i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv�, un candidat c�ruia îi plac excursiile montane împreun� cu prietenii, voleiul �i fotbalul (deci, sporturi de echip�), poate denota un caracter foarte sociabil �i comunicativ. În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim� aten�ie pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev�, a�a cum am subliniat, multe dintre poten�ialele tr�s�turi de personalitate ale redactantului CV-ului. �i, chiar dac� a�i auzit �i/sau a�i fost (“aprig”) sf�tui�i “… cam cum trebuie s� arate pasiunile extraprofesionale …”, � �i dumneavoastr� în�iv�, deci � �i originali �i scrie�i exact ceea ce v� place �i/sau v� �i atrage ! Dar, în acela�i timp, evita�i formul�rile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica �i dansul”, indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v� plac, ce autori, compozitori �i interpre�i prefera�i ave�i etc.). Pentru simplul motiv c�, indiferent de voin��, mai devreme sau mai târziu, tr�s�turile fundamentale ale caracterului dumneavoastr� vor � depistate ! … REFERIN�E. În general, este de dorit evitarea în�iruirii a mai mult de dou� nume de persoane care pot da referin�e despre dumneavoastr� (este foarte probabil c�, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referin�ele respective). Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al acestora.



De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine

cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.

– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va � contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?

– Dac� nominaliza�i dou� persoane, este foarte util s� le alege�i cu maxim� precau�ie �i grij�. În acest sens, evita�i s� � �i pu�i în situa�ii de genul “F� tu scrisoarea �i eu �i-o semnez !”. Deci, alege�i persoane dispuse s� î�i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv� pentru viitoarea dumneavoastr� carier� …

– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor � deranjate cu telefoane inutile.

În � ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uita�i s� ata�a�i (eventual, func�ie de solicitare) o poz� color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr�;

– nu uita�i s� semna�i ceea ce a�i scris (chiar dac� destul de multe persoane spun c� nu este cazul, v� putem demonstra c� �i noi putem face un CV pentru �i în numele dumneavoastr� ! …);

– dac� CV-ul este depus la o mare � rm� (�i este posibil a � “conservat” în a�teptarea unei oportunit��i viitoare) sau la o agen�ie de recrutare, este recomandabil s� îl data�i. Dac�, îns�, el este rezultanta unui anun� publicat într-un cotidian sau într-o revist�, datarea redact�rii sale poate deveni inoportun�.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor � ori s-au dovedit folositoare. Aminteste-ti sa � i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu. In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate � sigur ca nu va � chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.



În continuare vom prezenta modul de a redacta con�inutul unui CV cronologic. Evident, op�iunea alegerii tipului de CV v� apar�ine, în func�ie de interese �i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz� �i considerentele anterior prezentate r�mân valabile pentru oricare tip de variant� �i/sau de “model” (în general, evita�i copierea modelelor!). Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.BuzauTel./Fax: 0238/123456. 50 ani; c�s�torit; stagiul militar: efectuatExperien�� profesional�:SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :Muncitor necali� cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)Am participat la investitia Acumulare SiriuAm executat sub supravegherea unui muncitor cali� cat a operatiilor legate de procesul de productie dispuse de seful de schimb

Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern

Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara conform monogra� ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea – demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier, armarea si betonarea inelelor de� nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.

Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern.

Sudor (oct 1988 – prezent):Am participat la investitiile:

- Reabilitare retele de distributie apa Brasov; - Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;- Pachetizare retele utilitati Prejmer;



- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau - Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei - Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov - Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov; - Instalatie produs zapada arti� ciala Predeal; - Pachetizare retele utilitati Prejmer; - Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau; - Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud

Buzau.Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte � 110 mm; � 160 mm; � 180 mm; � 400 mm; � 600 mm

Formare profesional�:Cali� cari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.

Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983

Abilit��i:Limbi str�ine: Engleza - debutantCuno�tin�e operare PC: WORD, Principale tr�s�turi de caracter: dinamism; � delitate; înalt� capacitate de efort; comunicativitate Pasiuni extraprofesionale:Fotbalul, rugby-ul, literatura �i � lmele SF, excursiile în grupReferin�e :Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu

CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie

Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va � citit, si pe termen scurt poate � chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca, scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din



contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba. De retinut:

- Scrisoarea de intentie trebuie adresata � ecarei companii in parte (evita sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici). In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, a� a-l! Un telefon la � rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti interesat in mod deosebit de acel post;

– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV – Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis; – Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.

Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.

– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un raspuns din partea companiei sau a organizatiei.

– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de 3 sau 4 paragrafe.

In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna ca toate scrisorile trebuie sa � e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu aceasta structura:Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare respect.Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare gen “caut o pozi�ie unde abilit��ile mele s� � e folosite �i recunoscute la adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.



Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti � gasit cu usurinta. La � nal, pastreaza tonul o� cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp in scrierea ei si poti avea bene� cii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida, spatiile punctate le completati d-voastra.

MODEL de scrisoare de intentie

D-lui/D-nei:.................................Adresa:......................................Data:...................................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul � rmei ......... . Recent am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... . Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs.

FII ATENT!– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in

masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat

scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita

personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va � cel de seriozitate si profesionalism.



– Tiparirea scrisorii trebuie sa � e de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si gra� ca!!). Dispozitia in pagina, marginile, forma gra� ca � nala sunt foarte importante. Veri� ca claritatea, tonul abordat, acuratetea. Veri� ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.

– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate � , exclusiv, rezultanta „contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului, scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici detalii, a tuturor „mecanismelor” util a � utilizate cu prilejul unui interviu, este de o importanta vitala pentru orice candidat. Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane, in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania, interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „ ... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii, postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile sale in perspectiva”. Dincolo de de� nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori, experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile necesar a � respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si, in caz particular, cu prilejul unui interviu. Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante aspecte necesar a � solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales) exempli� carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...) a � respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata � , la maximum, evitate. Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa o avem si sa o dezvoltam in � ecare din noi nu poate � decat cea speci� ca invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...



Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul � ecarui candidat, constau in:

• veri� carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale; • „comensurarea” si/sau testarea pro� lului moral, motivatiei si atitudinilor

(inclusiv in situatii-limita); • testarea capacitatii si a modalitatilor speci� ce de a furniza si de a recepta

informatii in si din mediul ambiental; • oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,

de a comunica e� cient) cu se� i si cu subordonatii; • testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in

activitatea curenta si de perspectiva; • testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele

„distorsiuni” si/sau con� icte intervenite in activitatile cotidiene; • testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma

interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa � m cei mai buni la interviu O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu... Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea „limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de „increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam” momentele interviului ... in acelasi context, va � imperativ necesar sa stim sa:

• � m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;

• apelam si utilizam, e� cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; in� exiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele);

• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau „interpretari”;

• spunem, intotdeauna, adevarul si sa � m cat se poate de sinceri, fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;

• ne controlam stresul, emotiile etc.; • comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura

corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul si semni� catia deplasarii privirii – etc.);



• acceptam ca decizia � nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”, „necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a rein� uenta decidentii si/sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului, durata � ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 – 40 de minute. In fata noastra se vor putea a� a, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:

• rolul amabilului; • rolul agresivului; • rolul indiferentului;

De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa � e formulate in binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.Amabilul din comisia de intervievatori va � , intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor � , de regula, exempli� cate prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semni� cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate!...). Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si „nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele



mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a � utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta intrebare! Ramane ca diferentierile sa � e facute de dumneavoastra, urmare a testarii � ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul � rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, � e in valuta, � e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul: „400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-ar � su� cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze ... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor � rmei solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti � de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o investitie pentru � rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va � produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor



� indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne, � del, personalitatea si � ind formulate in functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va � de natura sa modi� ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru... Evident, totul va � , � nalmente, in avantajul noastru!... Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile a� ate in fata si, mai ales, nu... va � deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul” Indiferentului va � impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in � nalul interviului, nu va trebui sa � m deloc mirati daca Indiferentul va � persoana care... ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima � delitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor � , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei. Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente: � in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa, � ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau se� il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa � m foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizare si/sau exteriorizare vor � de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”; „Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!... si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice (si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”, comisia doreste sa veri� ce daca si cum stim sa reactionam pentru � ecare tip de „rol” intalni, „aplicandu-i”, � ecaruia, cel mai oportun si e� cace „tratament”;



� in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra va trebui sa � e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor � disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e� cient, din „situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...; � indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni� cative, „talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential!... O data interviul terminat, nu va � deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul („ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai am si alte oferte!!!”...???...). Va � , in schimb, politicos si util sa propunem o intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat.In concluzie, este absolut recomandabil sa � m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoar activitate va � desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL.


Documents

Curs Asfaltator