1.1. Date privind aparitia si evolutia jocului de baschet - 1891 James Naismith - colegiul Springfield, statul Massachusetts

- Luther Gulick , impreuna cu Naismith prima carte de baschet: ,,Jocul de baschet-ball

1.2. Caracteristicile jocului de baschet1. Poate fi practicat atat in scop competitional ct i ca activitate fizic recreativ, de ntreinere sau ludic; el poate fi practicat de copii i tineri, de brbai i femei, de oameni n vrst naintat.

2. Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gam variat de procedee tehnice, de aciuni tactice de la cele mai simple pn la cele mai complexe. Acest fapt solicit juctorilor o preg-tire continu i perseverent, iar profesorilor, ealonarea treptat n predarea succesiunii de nvare i perfecionare a tehnicii i tacticii.

3. Baschetul ofer momente de o deosebit spectaculozitate; alternarea rapid a situaiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea juctorilor de a-i etala fantezia i inventivitatea fazelor de joc, aruncrile acrobatice, pasiunea ntrecerii.

4. Baschetul determin dinamismul n desfurarea fazelor de joc. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum i numrul mic de juctori, determin deplasri ale acestora i o circulaie a mingii foarte rapid, juctorii participnd permanent att la faza de atac, ct i la cea de aprare.

5. Baschetul asigur o lrgire a bagajului de cunotine i de stimulare a iniiativei creatoare: varietatea procedeelor tehnice, concretizat prin multitudinea de aciuni tactice, ofer mari posibiliti de studiu practico-teoretic.

6. Baschetul influeneaz pozitiv dezvoltarea multilateral a tineretului, contribuind la ntrirea sntii i la dezvoltarea calitilor morale i de voin, obligndu-l pe sportiv la o comportare demn, de sportivitate, de fair-play.

2.1. Tehnica jocului de baschetDefinitie: - tehnica jocului de baschet reprezinta ansamblul de miscari specifice ca forma si continut, folosite in scopul practicarii cu randament maxim a unui joc sportiv, in concordanta cu cerintele jocului competitional. - ea grupeaza elementele si procedeele tehnice si se refera in egala masura atat la manevrarea obiectului de joc ( mingea) cat si la deplasarile efectuate de jucatori in vederea acestei manevrari.

Intre tehnica si ceilalti factori ai continutului pregatirii (fizic, tactic, psihic si teoretic) exista o stransa interdependenta si conditionare reciproca.

3.2. Elemente in subordineJocului de baschet i corespund ca elemente n subordine:

elementul tehnic

procedeul tehnic

stilul.

Elementul tehnic

Reprezint noiunea de generalizare a execuiei mai multor procedee tehnice avnd un caracter abstract i materializat prin procedee tehnice, ca mijloace de realizare. Elementul tehnic se refer la mecanismul de baz al micrilor specifice.Procedeul tehnic

Reprezint concretizarea i adaptarea n joc a elementului tehnic, are un caracter concret n execuie, cu un mecanism complex de micri, executate contient, ntr-o succesiune raional i ntr-un scop precis.

Stilul

nsuirea mecanismului de baz al tehnicii are un pronunat caracter individual, determinat de particularitile psiho-fizice ale fiecrui juctor. Aceast not personal, cunoscut sub denumirea de stil, se datoreaz particularitilor individuale ale juctorului.

Clasificarea elementelor tehniceJocul fara minge:

pozitia fundamentala

deplasarile

schimbarea de directie

pirueta

- sariturile

Jocul cu minge:

prinderea mingii

tinerea mingii

pasarea mingii

schimbarea de directie

opririle

pivotarea

- driblingul

- aruncarea la cos

Metodica nvrii tehnicii jocului de baschet

PREGTIREA TEORETIC

Explicaie (prezentarea modelului): poziia iniial, lucrul propriu-zis al segmentelor, poziia final, caracteristici de execuie, greeli frecvente, utilizarea tactic.

Demonstraie: kinograme, film video, ilustraii foto.

2. PREGTIREA PRACTIC

Execuii individuale pe loc, apoi deplasare (cu diferite formaii, distane, unghiuri);

Execuii cu partener / grup;

Structuri tehnice (complexe tehnice);

Exerciii sub form de concurs;

Jocuri pregtitoare.

- Jocuri cu tema

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuie

Demonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Prezentarea modelului: Prezentarea modelului

Reprezint poziia iniial a tuturor procedeelor tehnice ale jocului de baschet

Ea trebuie s asigure juctorului:

o poziie convenabil, lejer i echilibrat; stabilitate i posibilitate de trecere de la aciuni tehnico-tactice defensive la cele ofensive; un consum energetic minimal, n cursul desfurrii jocului

picioarele cu genunchii uor ndoii i deprtai aproximativ la proiecia limii umerilor;

gleznele ndoite;

greutatea corpului repartizat egal pe suprafaa fiecrei tlpi, aezate paralel pe sol;

echilibrarea anteroposterioar este realizat prin ducerea nainte, cu jumtate de talp a unuia din picioare( dreptul-dreptacii, stngul-stngacii);

trunchiul- spatele arcuit este uor aplecat nainte, coborrea centrului de greutate al corpului este realizat prin flexia articulaiilor, gleznelor, genunchilor i oldului;

umerii relaxai, cu braele uor deprtate lateral;

capul i brbia se menin n sus, privirea cutnd s cuprind o zon ct mai maredin teren.

Greseli frecvente

deprtarea sau apropierea picioarelor modific nefavorabil baza de susinere a corpului;

poziia cu centrul de greutate prea ridicat, sau o aplecare exagerat a trunchiului;

crisparea musculaturii determin o atitudine rigid i mai putin mobil;

Utilizarea tactica

Poziia fundamental n aprare reprezint mijlocul prin care se realizeaz marcajul, specific aprrii om la om.

Pregtirea practicExecuii individuale ( pe loc i apoi din deplasare): Gasirea pozitiei optime (stabilirea bazei de sustinere)

Balans vertical, lateral si antero posterior

Sarituri cu aterizare in pozitie fundamentala fara si cu schimbarea planului de aterizare

La fel cu inchiderea ochilor

Sarituri pe, de pe si peste obstacole cu aterizare in pozitie fundamentala

Executii individuale de pe loc:

Din alergare, la semnal, oprire in pozitie fundamentala

Din alergare, oprire in pozitie fundamentala la semn

Din alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitia fundamentala

Din alergare, individual oprire in poz fundamentala.

Executii individuale din deplasare:

Execuii in perechi Dezechilibrari: unu jucator in pozitie fundamentala, celalalt incearca sa l dezechilibreze

Dezechilibrari: ambii jucatori aflati fata-n fata in pozitie fundamentala incearca sa se dezichilibreze

Pe perechi, mentinand o pozitie fundamentala joasa, jucatorii incearca sa atinga unul altuia genunchii ( leapsa cu atingerea genunchilor)

Structuri tehnice (complexe tehnice)alergare oprire in pozitie fundamentala deplasare lateral oprire - 3 sarituri nalte - alergare oprire pirueta deplasare laterala;

alergare oprire in poz fundamentala - primirea mingii pasarea alergare in partea opusa;

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuie

Demonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Este folosit pentru urmarirea adversarului Din poziie fundamental joas, deplasarea ncepe prin ducerea spre lateral a piciorului dinspre direcia deplasrii. Talpa piciorului se ridic uor de la sol deplasndu se spre noua direcie, n timp ce talpa celuilalt picior se apropie de acesta alunecnd pe sol. n timpul deplasrii corpul rmne orientat lateral fa de direcia de deplasare. Braele sunt puin ndoite din coate, orientate lateral, lucreaz activ pentru stnjenirea circulaiei mingii. Poziia rmne joas prin ndoirea articulaiilor gleznelor i genunchilor, trunchiul pstrnd verticalitatea.

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: ncruciarea picioarelor;

ridicarea centrului de greutate care determin dezechilibrri;

juctorul face balans vertical sau lateral, dnd impresia de srituri;

- piciorul opus deplasrii nu alunec pe sol ci se ridic. acest tip de procedeu tehnic se folosete n aciunile de marcaj, n urmrirea adversarului ce se deplaseaz.

Pregtirea practicExecuii individuale ( pe loc i apoi din deplasare): executarea individual a deplasrii laterale ntre dou linii paralele;

executarea deplasrii laterale la semne;

executarea deplasrii laterale la semnal ( colectivul n faa antrenorului exe-cut srituri pe loc iar la semnal se deplaseaz lateral);

n funcie de direcia n care face dribling antrenorul, se va deplasa colectivul;

alergare usoara, la semnal deplasare laterala;

Execuii cu partener i n grup- pe perechi fa-n fa: deplasri laterale cu lovire palma-n palm;

pe perechi faa-n fa sprijinii cu minile pe umerii colegului: deplasare lateral

jocul ,,oglinda: un coleg ncearca sa fie oglinda coechipierului ( adica sa nu l scapei s fie tot timpul n faa lui;

pe perechi: un jucator face dribling in zig-zag, partenerul se deplaseaza lateral, efectuand marcarea acestuia;

- leapsa cu lovirea genunchilor ( pentru obligarea mentinerii unei pozitii joase)

Structuri tehnice (complexe tehnice)alergare schimbare de direcie deplasare lateral oprire - 3 sarituri naltesprint deplasare cu pai adugai nainte;

Pe perechi cu o minge: un coleg are mingea, celalalt executa deplasri laterale cu pase la cel cu minge;

- deplasare cu pai adugai nainte 3 srituri deplasare cu pai adugai lateral3 srituri deplasare cu pai adugai napoi 3 srituri deplasare cu pai adugai lateral - deplasare cu pai adugai sprint

deplasare cu pai adugai lateral alergare schimbare de direcie primireamingii dribling- aruncare; - alergare - oprire 4 pase alergare 3 sarituri cu lovire palm-n palm pas adugat lateral;

Exerciii sub form de concurs - pe perechi: leapa cu lovirea genunchilor;

pe perechi: leapa cu lovirea gleznelor;

pe teren limitat: atingerea gleznelor colegilor;

tafete cu deplasare laterala cu plecare din diferite pozitii: stnd, aezat, culcat facial pe 10,15,20, 30 m;

cine execut mai multe trasee n ,,n secunde;

- cine execut mai repede 2 trasee cu pai adugai

Schimbarea de directie reprezinta un element tehnic folosit in special de atacantiin realizarea actiunii de demarcaj individual.

Deosebim doua tipuri de procedee tehnice :

- schimbarea de directie cu franare pe un picior;

- schimbarea de directie cu franare pe doua picioare.

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuie

Demonstraie:- nemijlocit ( demonstrand dupa explicatia modelului de executie sau concomitent cu explicatia);- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Din alergare, schimbarea de directie se declanseaza printr-un impuls puternic a piciorului opus noii directii. Talpa piciorului se aseaza oblic pe sol si orientatspre noua directie. Apare un moment scurt de franare, miscarea fiind amortizata printr-o indoire din articulatia gleznei , genunchiului si coxo-femurala a piciorului. Centrul de greutate este coborat, greutatea fiind repartizata pe acest picior. Urmeaza un impuls puternic si deplasarea spre noua directie.

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: pozitia inalta determina dezechilibrari;

nu se orienteaza talpa piciorului de impuls spre noua directie;

- lipsa amortizarii din articulatii, care pot duce la accidentari. acest tip de procedeu tehnic se folosete n aciunile de demarcaj.

Pregtirea practicExecuii individuale ( pe loc i apoi din deplasare):- deplasare pe toata suprafata terenului cu efectuarea individuala a schimbarilor de directie;

- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie la diferite semne (jaloane, linii, jucatori pasivi);

- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie la diferitesemnale;

- schimbari de directie efectuate printre elevii care se deplaseaza in sir, in alergare, executand schimbari de directie pana ajunge in fata sirului

- Schimbarea de directie la scaun cu semnal (semnal 1 si semnal 2).

Execuii cu partener i n grup

- leapsa in doi pe tot terenul sau pe suprafata limitata de teren;

- leapsa pe perechi. Jucatorii se tin cate doi de mana, joaca leapsa cu celelalte perechi similar alcatuite, pe tot terenul sau pe suprafata limitata de teren;

Structuri tehnice (complexe tehnice)alergare schimbare de direcie sprint oprire - 3 sarituri nalte - sprint deplasare cu spatele;

- alergare schimbare de directie alergare

alergare schimbare de directie alergare schimbare de direcie alergare - primireamingii dribling- aruncare; alergare - oprire 2 pase alergare 3 sarituri cu lovire palm-n palm alergare cu ocolirea jalonului;

Exerciii sub form de concurs - stafete, sub toate formele

- culesul cartofilor;Joc cu temaaruncarea la cos precedata de schimbarea de directie si prinderea mingii de la coechipier valoreaza 4 puncte

cosul marcat dar precedat de prinderea mingii fara schimbarea de directie nu se ia in calcul.

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Sunt foarte frecvent folosite in jocul de baschet, ele asigurand un grad sporit de spectaculozitate. Sariturile sunt folosite in:

urmarirea si recuperarea mingii ricosate din panou, atat in atac cat si in aparare;

executia aruncarii la cos din saritura, din deplasare, din dribling sau din voleibolare;

In executia procedeelor tehnice de capac impotriva aruncarii la cos;

angajarea mingii la 1 x 1.

Executii individuale De pe loc, sarturi cu desprindere de pe doua picioare, cu atingerea unui reper

Sarituri pe doua picioare, pe loc, stanga dreapta, inainte inapoi, cu intoarceri

Sarituri pe un picior, stanga-dreapta, inainte, inapoi, cu intoarceri

Saritura cu desprindere de pe un picior, cu atingerea unui reper Sarituri repetate de pe doua picioare pe doua picioare, la semnal, saritura cu ridicarea genunchilor la piept

Voleibalari repetate la panou

Executii in perechi sau grup Sarituri cu desprindere de pe doua picioare cu bratele ridicate si atingerea palmelor intreParteneri

Pe perechi, deplasare cu pasi adaugati lateral, la semnal sarituri cu bratele ridicate si atingerea palmelor intre parteneri

In sir, distanta de 3 m intre elevi, deplasare in alergare pe liniile terenului de baschet, la fiecare linie executandu se 3-sarituri

Pe perechi: pase n doi din saritura

Pase voleibolate in formatie de cerc, patrat in anumite directii, pe numere, la semnal schimbarea sensului.

In sir: pase voleibolate la panou, deplasare in spatele sirului.

Complex tehnic Pasa din saritura trecerea la coada sirului propriu sau sirului opus

Joc de brate si lucru de picioare, al semnal 2 sarituri cu bratele sus si apoi reluareajocului aparatorului

Alergare 3 sarituri ca mingea alergare 2 pase voleibolate alergare oprire in pozitiefundamentala - alergare

3 sarituri inalte sprint- 3 sarituri inalte sprint etc

Aruncarea mingii in panou-saritura-prindre-aruncare la cos

Voleibalari repetate la panou

Pe grupe voleibolari a mingii la panou pe jumatate sau pe tot terenul

Pase in doi din voleibalare din deplasare pe lungimea terenului si finalizare in apropierea cosului prin aruncare la cos din saritura sau voleibalare

Cosul marcat precedat de o recuperare ofensiva din saritura valoreaza 4 puncteJoc scoala Cosul marcat din voleibolare valoreaza 5 puncte Cosul marcat precedat de o pasa din saritura valoreaza 4 puncte

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii inerea mingii cu dou mini de la piept priz simetric mingea este inut pe calota sa inferioar, din lateral i puin napoi;degetele desfcute se aeaz pe minge cu toat suprafaa lor;degetele trebuie s cuprind mingea n aa fel nct degetele inelare s stea chiar pe axa mingii; degetele mari formeaz prin prelungirea lor un unghi sub 90 grade,fiind deprtate unul de cellalt la 4-7 cm.palmele se vor gsi n prelungirea antebraelor, ntr-o flexie radio-dorsal din articulaia pumnilor, evitndu-se lipirea podului palmei de minge;antebraele, ndoite din coate, fac ca mingea s fie inut la nivelul pieptului permind privirea peste minge;coatele sunt puin deprtate de corp, ntr-o postur ct mai relaxat i convenabil comformaiei fiecrui juctor.

Executii individuale Alunecarea palmelor si degetelor pe mingea aflata pe sol

Ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte

Preluarea mingii din mainile partenerului si controlul tinerii ei

Aruncarea mingii sus prindere (pe loc , apoi din saritura) si controlul prizei corecte

Aruncarea mingii sus saritura cu schimbarea planului de aterizare si controlul asupra mingii

- Rostogolirea mingii pe sol preluarea ei si controlul asupra mingii

Prinderea mingii dupa ricosarea ei in sol

- aruncarea mingii in perete prinderea ei si controlul prizei corecte

Executii in perechi sau grup Elevii in sir, transmiterea mingii din mana partenerului. Controlul prizei. Pe perechi..transmiterea mingii prin preluarea corecta a mingii.

Pe perechi..transmiterea mingii prin rostogolire, preluarea corecta a mingii

Din diferite formatii - rostogolirea mingii si preluarea ei corecta

Joc scoala

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Oprirea este elementul specific jocului de baschet si este precedat ntotdeauna de prinderea mingii fie din pasarea mingii fie din dribling.

n momentul care precede prinderea mingii, juctorul execut o uoar sritur nainte, aterizarea efectundu-se pe ambele picioare care vor fi proiectate nainte; centrul de greutate al corpului rmnnd napoia poligonului de sprijin al tlpilor; gleznele, genunchii, i trunchiul se flexeaz foarte mult, juctorul intrnd n poziie fundamental;

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: dupa saritura, corpul este lasat pe spate

picioarele nu sunt destul de departate la oprire, fapt ce duce la dezechilibru

dupa oprire, centrul de greutate nu e repartizat egal pe ambele picioare oprirea n doi timpi este procedeul folosit ori de cte ori juctorul, aflat n alergare, primetemingea, sau driblnd trebuie s se opreasc;

oprirea precedat de prinderea mingii este folosit ca fent pentru realizarea demarcajului individual, naintea executrii unei aciuni individuale de depire;

oprirea reprezint totodat elementul component al aciunii de ieire la minge n vederea asigurrii prinderii mingii.

Executii individuale exerciii imitative (fr minge) din mers i din alergare, de voie sau la semnal;

deplasare, sritur, oprire (fr sau cu schimbarea planului de aterizare).

aruncarea mingii sus saritura-prindere-oprire

prindere-oprire, dupa ricosarea mingii in sol

aruncarea mingii in perete prindere-oprire

aruncarea mingii in spaliere prindere- oprire

Complexe tehnice Structuri de procedee tehnice un jucator paseaza, celalalt executa iesire la minge prindere-oprire-pasa

formatie cu capitan, cu aplicarea structurii: iesire la minge prindere-oprire-pasa-deplasare

Iesire laminge prindere pivotare pasa-deplasare

dribling-oprire-pivotare-pasa-deplasare

exercitiu in perechi cu doua mingi cu aplicarea structurii: dribling-oprire-pivotare-pasa

Joc scoala

Pivotarea este specific numai jocului de baschet, fiind unul dintre elementele tehnice a cror execuie este condiionat de prevederile regulamentului. Ea reprezint realizarea poziiei fundamentale n diferite condiii de execuie, asigurnd echilibrarea juctorului ca urmare a unei opriri, protecia individual a mingii n atac sau fent ofensiv n realizarea aciunii de depire sau a unei aruncri la co. Din punct de vedere al metodicii generale de nvare a jocului, pivotarea constituie elementul de baz n tehnica jocului i n aciunile tactice individuale cu minge. Mingea este tinuta in functie de pozitia aparatorului, dar se deosebesc 3 tipuri de tinere a mingii: jos cu mingea tinuta din lateral cu coatele departate, mingea tinuta lateral, si mingea tinuta sus. In toate ele trei cazuri mingea este stransa.

Pivotarea se clasific:

din punct de vedere al execuiei:pivotare prin pire;pivotare prin ntoarcere.

din punct de vedere tactic:pivotare ofensiv (spre nainte);pivotare defensiv (spre napoi).

Pivotarea

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Juctorul n poziie fundamental, cu mingea n mn, protejnd-o prin lucrul de braele: trece greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot, executnd o uoar flexie n toate articulaiile acestui picior; n timpul execuiei pivotrii, se urmrete meninerea poziiei fundamentale, concomitent cu realizarea proteciei mingii; piciorul oscilant-mobil nu se va deplasa niciodat pn n poziia de a fi pe aceeai lungime de linie cu piciorul pivot; labele picioarelor trebuie s fie paralele i cu sprijin pe pingea, pentru a realiza o poziie echilibrat; articulaiile gleznelor i genunchilor sunt permanent flexate , indiferent de aciune i distanele dintre labele picioarelor.

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: centrul de greutate nu este coborat

trunchiul nu este usor inclinat

privirea este orientata in jos

picioarele sunt prea apropiate

In timpul pivotarii nu se realizeaza protectia mingii in atac ca fenta de plecare in dribling , pasare sau aruncare:

protejarea mingii in cadrul relatiei cu aparatorul dupa dribling si oprire

Executii individuale exerciii imitative (fr minge) pasiri inainte, inapoi, lateral cu revenire in pozitia fundamentala intoarceri prin pasiri repetate la indicatia profesorului aruncarea mingii sus saritura- oprire pivotarea aruncarea mingii sus o lasam sa cada prindere oprire - pivotare aruncarea mingii in perete prindere oprire - pivotareExecutii in grup formatii de minge la capitan, cu executia opririi si pivotarii in linie, semicerc,in cerc

Complexe tehnice dribling-oprire-pivotare-pasa

iesire la minge-prindere-oprire-dribling

desenati singuriStafete cu aplicarea elementului tehnic: pivotare Joc cu tema

Pasarea mingii este elementul determinant in rezolvarea scopului jocului de baschet asigurand caracterul colectiv prin legatura e o face intre actiunile individuale si cele colective. Pe langa faptul ca prezinta o gama larga de procedee, presupune neaparat prezenta partenerului, fiind conditionata de:

poziia i viteza de deplasare a acestuia;

specificul fazei de joc;

plasamentul adversarului.

Pasarea mingii Pentru ca o pas s fie utilizabil este necesar a se respecta o serie de condiii:

s aib adres;

s aib adncime;

s aib for de transmitere;

s nu i se imprime efect;

procedeul de pasare s corespund situaiei tactice.

Juctorul care efectueaz pasa trebuie:

s fie atent cu pasa pe care o execut s fie transmis unui coechipier demarcat;

s determine rapid ,,culoarul si procedeul de pasare;

s asigure protecia mingii n timpul pasrii;

s stie sa aplice atat pasele scurte cat si cele lungi;

s stie sa paseze cu ambele mini(ambidextrie). Juctorul cruia i se adreseaz pasa trebuie:

s se demarce;

s participe la obinerea unui plan mai avansat;

s foloseasc momentul intrrii n posesia mingii ca faz iniial pentru aciunea viitoare. Pasarea mingii

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea mingii la distane mici i medii (6-8 metri).Prezentarea modelului Din poziia fundamental, mingea inut n dreptul pieptului, n priz cu dou mini, se ncepe micarea de extindere a braelor spre nainte. Partea final a execuiei d un ultim impuls mingii, printr-o micare de biciuire executat din articulaiile pumnilor i de mpingere din degete (mai puin degetele mari). Datorit impulsului dat mingii(care prsete minile juctorului)braele, n partea final a execuiei sunt ntinse nainte, la nlimea umerilor, ctre direcia de pasare, cu palmele orientate n jos i cu degetele rsfirate.

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: inerea mingii n poziie pasiv;

executarea micri de rotare din articulatia pumnului;

palmele nu coboara in jos in partea finala a executiei;

deprtarea exagerat a coatelor n lateral, n timpul execuiei, ceea ce duce la anularea foreide pasare i la efectuarea unei micri rigide;

bratele nu se intind in partea finala a executiei.

n atacul poziional, rapid si contraatac;

n special mpotriva aprrilor om la om;

in special mpotriva aprrii n zon;

Executii individuale Pase de pe locExerciii imitative(fr minge):

de pe loc, imitarea pasei cu dou mini de la piept,insistnd asupra micrii finale debiciuire- din articulaia pumnilor;

din mers i apoi uoar alergare, sritur imitnd prinderea mingii, aterizare pe ambelepicioare, pas;

Executii in perechi/ grup pe perechi, elevii situati la 3-4 m distanta unul fata de celalalt, pase in doi cu 2 maini de la piept pasarea mingii in formatii de capitan , in linie, semicerc, cerc, sir (cu ghemuire dupa pasare) pasarea mingii stand pe banca (pentru concentrarea asupra miscarii bratelor) pase in triunghi spre dreapta,stanga pase in patrat

Complexe tehnice iesire la minge prindere oprire pasa deplasare iesire la minge prindere-oprire-fenta-pasa-deplasare iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-pasa-deplasare in partea opusa iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-dribling-oprire-pasa-deplasare pasa-deplasare-prindere-oprire-pasa prindere-oprire-dribling-oprire-aruncare la cos dribling-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-aruncare la cos

Concursuri aplicand acest element tehnic Joc cu tema

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Driblingul const dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac s ricoeze din sol n raport cu direcia impulsiei i vitezei de deplasare a juctorului. Ca urmare, deosebim dribling nalt sau jos, executat pe loc sau n alergare, toate acestea fiind determinate de situaia tactic impus de momentul jocului. de pe loc sau din deplasare, mecanismul de execuie al micrii este acelai, singuradeosebire const n impulsia mingii. in driblingul pe loc impulsia imprimat mingii va fi pe vertical, iar n driblingul din alergare impulsia va fi napoia axei verticale a mingii, pe partea dinspre executant; palma cu degetele rsfirate ia contact cu mingea nc pe traiectoria sa ascendent (din ricoeul solului) acoperind o parte din calota superioar, napoia mingii; prin flexarea braului din articulaia cotului i a minii din cea a pumnului, se amortizeaz fora ascensional a mingii care este totodat controlat; palma imprim mingii o nou impulsiespre sol, printr-o micare a antebraului din articulaia cotului,a pumnului i a degetelor, conducnd mingea spre aceast traiec-torie descendent;

impulsul dat mingii spre sol va fi orientat lateral, oblic i nainte fa de juctor, unghiul de contact al mingii cu solul depinznd de viteza de deplasare a juctorului; sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulaia pumnului i degetelor printr-o micare ferm, dar supl, ceea ce determin i nlimea la care va ricoa mingea, viteza cu care va ricoa din sol ca i distana pe care o va cpta; n timpul execuiei corpul nu se balanseaz, lucrul braelor fiind independent de micrile celorlalte segmente, corpul pstrnd o poziie echilibrat, uor aplecat, nclinarea fiind raportat la viteza de deplasare a juctorului; n dribling, corpul trebuie s constituie principalul element de protecie a mingii, fiind interpus ntre minge i adversar; braul opus celui cu care se dribleaz este uor ndoit din cot i constituie elementul de protecie a mingii din lateral; capul este ridicat, cu privirea cuprinznd un cmp vizual ct mai mare pentru a observa att coechipierii ct i adversarii i niciodat mingea.

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: mingea este plesnit sau lovit i nu mpins prin lucrul braelor i al palmei; trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micoreaz cmpul de vizibilitate al juctorului; corpul se balanseaz vertical n timpul execuiei driblingului; se privete mingea i nu jocul n ansamblul lui. n trecerea mingii din terenul de aprare n atac; ca element de organizare a sistemului de atac; n superioritate numeric, n aciunile de depire, pe contraatac; mpotriva aprrii agresive; pentru scoaterea mingii din zone aglomerate i dup recuperarea la panou.

Complexe tehnicedribling, oprire, pas;dribling, pas, deplasare;dribling, oprire, pivotare, pas;dribling, oprire, aruncare la co din sritur;dribling-oprire-pasa-alergare-reprimire-aruncare la cos.Stafete cu dribling Joc cu tema

Aruncarea la co reprezint elementul cel mai important al jocului de baschet, prin care se concretizeaz scopul final al jocului : nscrierea de puncte. n joc, aruncarea la co nu trebuie s fie o aciune ntmpltoare. Ea trebuie:s aib la baz un procedeu tehnic de aruncare bine nsuit;s aib o justificare tactic a execuiei n momentul dat al jocului.Clasificarea aruncrilor la codin punct de vedere al poziiei juctorului: aruncri de pe loc; aruncri din alergare: precedate de prinderea mingii din pas; precedat de prindereamingii din dribling; aruncri din sritur.2. din punct de vedere al distanei: aruncri din apropierea coului (sub 2 metri); aruncri de la semidistan (2-5 metri); aruncri de la distan (peste 5 metri). Aruncarea la cos

3. din punct de vedere al execuiei: aruncri la co cu dou mini; aruncri la co cu o mn; aruncri la co cu panoul; aruncri la co cu inelul-directe; procedee de baz; procedee speciale.

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii - nu mai au pondere mare datorit aprrilor care au devenit mai active, mai agresive;ele rmn procedee de baz n formarea mecanismului i a stereotipiei micrii deAruncare la co n etapa de iniiere;

n poziia iniial:

mingea este inut n priz asimetric, n dreptul pieptului,la nivelul brbiei; palma minii care execut aruncarea se afl napoi i puin sub minge; degetele rsfirate i cu cotul orientat n jos; flexia braului pe antebra, formnd un unghi de aproximativ 90; cealalt mn sprijin mingea din lateral; privirea este ndreptat spre inel i panou.

Juctorul n poziie fundamental mediu: este orientat ctre co; cu trunchiul puin aplecat nainte; cu tlpile paralele i deprtate la limea umerilor; piciorul de pe partea braului de aruncare este cu o jumtate de talp naintea celuilalt; greutatea corpului este egal repartizat pe ambele picioare, pe ntreaga suprafa a tlpilor. Execuia aruncrii: ncepe printr-o tripl flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al corpului s coboare; n acest timp mingea rmne la nivelul brbiei juctorului.

n poziia intermediar

mingea continu s fie inut cu ambele mini (priz asimetric) pn ce cotul braului de aruncare ajunge la nivelul umrului; n continuarea micrii n sus, mingea este inut pe palma braului de aruncare ( care se gsete acum sub minge) i prsete mna ca urmare a unei ultime impulsii date printr-o flexie palmar pronunat din articulaia pumnului; braul stng rmne undeva n lateral i n sus, constituind elementul de protecie a mingii pe ultima parte a aruncrii n poziia final:

corpul este extins uor pe vrfuri cu greutatea deplasat pe piciorul din fa; braul de aruncare este ntins n sus i nainte, cu palma i degetele rsfirate, orientate n jos i n afar; degetele index i mijlociu sunt orientate ctre direcia aruncrii.

Greeli frecvente priza la minge nu este asimetric, mingea fiind inut n palme n form de plnie; cotul braului de aruncare este orientat lateral i nu pe direcia aruncrii; degetele minii care arunc nu acoper o suprafa ct mai mare, nefiind rsfirate suficient pe minge; poziia iniial incorect: juctorul ine nainte piciorul opus minii de aruncare, iar greutatea corpului este repartizat pe piciorul din fa; nu se imprim mingii, n partea final a aruncrii, micarea de biciuire care trebuie s fie dat prin impulsia din articulaia pumnului, iar planul palmei nu este perpendicular pe direcia aruncrii. Utilizarea tactic reprezint procedeul cel mai folosit n jocul actual de baschet, pentru aruncrile efectuate de la distane mici i mijlocii; reprezint mecanismul de baz pentru aruncrile cu o mn executate din deplasare i din sritur; acest procedeu trebuie s fie nsuit de toi juctorii, indiferent de sex sau vrst.

Pregatirea practica imitarea lucrului din bra i palm;

imitarea lucrului de coordonare dintre brae i picioare;

imitarea integral a procedelului de aruncare.

pasarea mingii coechipierului, stand asezat pe banca( pentru a se concentra doar la brate);

aruncare la cos de pe loc din apropierea panoului (1,5m), din unghi de 45 de grade, din cele 3 unghiuri de baza;

aruncarea la cos de pe loc, din cele 3 unghiuri de mai sus cu marirea distantei de aruncare la cos;

aruncare la cos dintr opozitie si trecere la alt sir.

Structuri de procedee tehnice

aruncarea mingii n sus i nainte, sritur i prindere, oprire i aruncare la co de pe loc; dribling, oprire, aruncare la co de pe loc; variante: la oprire, aruncarea la co va fi precedat de: fent de pas; fent de depire. alergare, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co de pe loc; juctorii aezai pe un ir cu faa la co, sub panou un recuperator distribuitor cu o minge pe care o paseaz n diferite direcii. Fiecare juctor din ir se va deplasa dup minge, executnd oprire, pivotare i aruncare la co de pe loc. Dup un numr de repetri se va schimba juctorul recuperator. juctorii dispui pe dou iruri, un ir paseaz, cellalt execut ieire la minge, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co, urmrire, recuperare i deplasare n dribling la coada irului.

Concursul de aruncri la co de pe loc individual sau pe echipe de 2-4 juctori;

cu adiionare: cine nscrie mai multe couri n ,,n minute; cine nscrie mai multe couri din 20 de aruncri; cine nscrie mai multe couri la rnd; cine termin mai repede circuitul (5 poziii).

prin eliminare: esti obligat ca din una, dou sau trei aruncri executate s nscrii acelai numr de couri ca cei din naintea ta. Joc cu tema

nvarea aruncrii la co din dribling din apropierea coului (1,5 metri) din unghi de 45 fa de panou, cu mingea inut npriz asimetric cu dou mini, se execut pire pe piciorul stng, desprindere n sritur i aruncare la co; acelai exerciiu de la distana de 2,5 metri de co, cu pire pe piciorul drept, apoi pestngul, desprindere n sritur, aruncare i aterizare simultan pe ambele picioare; se mrete distana de la care se pleac, la circa 3 metri de co: pire pe piciorul stng, se execut o singur btaie a mingii n dribling dup care pirea pe picioruldrept, se prinde mingea, pire pe piciorul stng, desprindere n sritur i aruncarela co. dribling din mers (apoi din alergare) cu executarea procedeului legarea acestui procedeu cu alte procedee tehnice intr-un complex Formaii de baz

un ir, fiecare juctor cu cte o minge, se execut dribling i aruncare din apropierea coului, dup aruncare fiecare juctor i urmrete mingea cu care revine n dribling la coada irului; un ir, cu o minge, primul juctor din ir pleac n dribling, arunc la co, recupereazmingea pe care o paseaz urmtorului din ir, dup pas revenind la coada irului; formaii de dou iruri, fiecare juctor al irului 1 cu o minge, se execut dribling i aruncare din apropierea coului, dup aruncare, deplasare la coada irului 2, fiecarejuctor din acest ir dup recuperare trece n dribling la coada irului opus.

nvarea aruncrii la co din alergare - subiectul aflat in pozitie fundamentala de aruncare la cos, la aproximativ 3 m de cos, executa pasire cu piciorul drept peste o banca aflata transversal, apoi cu stangul si desprindere in saritura si aruncare la cos. deci se executa 2 pasiri: dreptul-stangul si aruncare la cos

acelasi lucru (cele doua pasiri), dar se preia mingea din mainile colegului (la inceput de pe loc, apoi din mers, si la final din alergare);

acelasi lucru, dar colegul ii paseaza mingea ( la inceput direct la piept, apoi cu pamantul).

executarea procedeului fara banca

legarea acestui procedeu cu alte procedee tehnice intr-un complex tehnic