Embed Size (px)
Citation preview
POLITICI ALE UNIUNII EUROPENEPOLITICI ALE UNIUNII EUROPENECursul Cursul 99
Cursul Cursul 99
Politica de coeziune a UE1 Ce este politica de coeziune economică şi
socială (PCES) 2 Coeziune economica - Coeziune economica - Convergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
INTRODUCEREbull Uniunea Europeană traversează icircn prezent o perioadă dificilă de
contestaţii privind dimensiunea adacircncirii şi a lărgiriibull Icircn mai 2004 a avut loc o extindere fără precedent cu zece noi
state membre Extinderea s-a realizat nu doar icircn termeni geografici ci şi politico-economici
bull Agenda Lisabona se află icircn plin proces de derulare cu rezultate pacircnă acum nu extrem de satisfăcătoare
bull La racircndul său Tratatul Constituţional este icircn curs de ratificare procesul icircntacircmpinacircnd icircnsă obstacole serioase şi ridicacircnd şi mari semne de icircntrebare
bull Icircn acest context complex UE se confruntă cu provocări extrem de serioase
bull Unele vizează politicile şi relaţiile externe Uniunea fiind unul din jucătorii importanţi de pe scena economiei mondiale
bull Altele sunt de natură internă legate fiind de aspecte privind democraţia eficienţa şi reforma instituţiilor şi politicilor UE icircntr-o formulă extinsă
bull Scopul acestui curs este de a oferi studenţilor 1 cunoştinţele necesare pe de o parte pentru icircnţelegerea mecanismelor
şi proceselor specifice UE şi pe de altă parte 2 pentru delimitarea şi evaluarea aspectelor sensibile cu care se confruntă
Uniunea icircn această perioadă de transformări profunde
bull Analiza se desfăşoară pe două niveluri bull Palierul teoretic ndash fiind prezentate cele mai reprezentative teorii care explică
dinamica proceselor economice asociate procesului de integrare europeană bull Palierul politicilor comune comunitare ndash fiind analizat modul icircn care UE şi
guvernele naţionale influenţează procesele economice prin măsuri de politică economică
bull Scopul acestui curs dincolo de inevitabila transmitere a informaţiilor relevante este să icircmbunătăţească icircnţelegerea şi cunoaşterea aprofundată a mecanismelor specifice procesului de integrare europeană
bull Fiecare capitol include nu numai informaţii teoretice dar şi studii de caz care detaliază exemple practice sau probleme specifice
bull Icircn Europa ultimului secol oamenii politici au devenit tot mai mult conştienţi de faptul că stabilirea de relaţii economice interne şi internaţionale de durată bazate pe icircncredere precum şi manifestarea solidarităţii cu indivizi şisau naţiuni mai slab dezvoltate au devenit indispensabile pentru atingerea bunăstării generale
bull Icircn ultimele decenii creşterea producţiei şi a consumului progresul tehnologic dezvoltarea serviciilor precum şi frecventele crize (mai ales icircn domeniul resurselor) au dus la intensificarea relaţiilor comerciale dintre ţări şi la accentuarea dependenţei icircntre naţiuni
bull Pe fondul creşterii interdependenţelor dintre state asigurarea unui grad cacirct mai icircnalt de coeziune economică poate conduce pe termen lung la obţinerea de beneficii economice pentru toţi cei implicaţi
Coeziunea poate fi definită ca reprezentacircnd acea proprietate
a elementelor constitutive ale unui sistem care asigură
coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi
perpetuarea sistemului
D Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi
surprinsă coeziunea economic social cultural şi politic
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare naţiune cel al creşterii bunăstării
Icircn Europa cei treizeci de ani care au urmat războiului cunoscuţi şi sub numele de bdquocei treizeci de ani glorioşirdquo au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere icircncetinită pentru ca icircn ultimul deceniu procesul de creştere să fie reluat Specialiştii icircn istorie economică subliniază rolul esenţial jucat icircn secolul al XX-lea de cei trei bdquoirdquo inovare instituţii şi investiţii
CCoeziune oeziune economicăeconomică
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Cursul Cursul 99
Politica de coeziune a UE1 Ce este politica de coeziune economică şi
socială (PCES) 2 Coeziune economica - Coeziune economica - Convergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
INTRODUCEREbull Uniunea Europeană traversează icircn prezent o perioadă dificilă de
contestaţii privind dimensiunea adacircncirii şi a lărgiriibull Icircn mai 2004 a avut loc o extindere fără precedent cu zece noi
state membre Extinderea s-a realizat nu doar icircn termeni geografici ci şi politico-economici
bull Agenda Lisabona se află icircn plin proces de derulare cu rezultate pacircnă acum nu extrem de satisfăcătoare
bull La racircndul său Tratatul Constituţional este icircn curs de ratificare procesul icircntacircmpinacircnd icircnsă obstacole serioase şi ridicacircnd şi mari semne de icircntrebare
bull Icircn acest context complex UE se confruntă cu provocări extrem de serioase
bull Unele vizează politicile şi relaţiile externe Uniunea fiind unul din jucătorii importanţi de pe scena economiei mondiale
bull Altele sunt de natură internă legate fiind de aspecte privind democraţia eficienţa şi reforma instituţiilor şi politicilor UE icircntr-o formulă extinsă
bull Scopul acestui curs este de a oferi studenţilor 1 cunoştinţele necesare pe de o parte pentru icircnţelegerea mecanismelor
şi proceselor specifice UE şi pe de altă parte 2 pentru delimitarea şi evaluarea aspectelor sensibile cu care se confruntă
Uniunea icircn această perioadă de transformări profunde
bull Analiza se desfăşoară pe două niveluri bull Palierul teoretic ndash fiind prezentate cele mai reprezentative teorii care explică
dinamica proceselor economice asociate procesului de integrare europeană bull Palierul politicilor comune comunitare ndash fiind analizat modul icircn care UE şi
guvernele naţionale influenţează procesele economice prin măsuri de politică economică
bull Scopul acestui curs dincolo de inevitabila transmitere a informaţiilor relevante este să icircmbunătăţească icircnţelegerea şi cunoaşterea aprofundată a mecanismelor specifice procesului de integrare europeană
bull Fiecare capitol include nu numai informaţii teoretice dar şi studii de caz care detaliază exemple practice sau probleme specifice
bull Icircn Europa ultimului secol oamenii politici au devenit tot mai mult conştienţi de faptul că stabilirea de relaţii economice interne şi internaţionale de durată bazate pe icircncredere precum şi manifestarea solidarităţii cu indivizi şisau naţiuni mai slab dezvoltate au devenit indispensabile pentru atingerea bunăstării generale
bull Icircn ultimele decenii creşterea producţiei şi a consumului progresul tehnologic dezvoltarea serviciilor precum şi frecventele crize (mai ales icircn domeniul resurselor) au dus la intensificarea relaţiilor comerciale dintre ţări şi la accentuarea dependenţei icircntre naţiuni
bull Pe fondul creşterii interdependenţelor dintre state asigurarea unui grad cacirct mai icircnalt de coeziune economică poate conduce pe termen lung la obţinerea de beneficii economice pentru toţi cei implicaţi
Coeziunea poate fi definită ca reprezentacircnd acea proprietate
a elementelor constitutive ale unui sistem care asigură
coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi
perpetuarea sistemului
D Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi
surprinsă coeziunea economic social cultural şi politic
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare naţiune cel al creşterii bunăstării
Icircn Europa cei treizeci de ani care au urmat războiului cunoscuţi şi sub numele de bdquocei treizeci de ani glorioşirdquo au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere icircncetinită pentru ca icircn ultimul deceniu procesul de creştere să fie reluat Specialiştii icircn istorie economică subliniază rolul esenţial jucat icircn secolul al XX-lea de cei trei bdquoirdquo inovare instituţii şi investiţii
CCoeziune oeziune economicăeconomică
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
INTRODUCEREbull Uniunea Europeană traversează icircn prezent o perioadă dificilă de
contestaţii privind dimensiunea adacircncirii şi a lărgiriibull Icircn mai 2004 a avut loc o extindere fără precedent cu zece noi
state membre Extinderea s-a realizat nu doar icircn termeni geografici ci şi politico-economici
bull Agenda Lisabona se află icircn plin proces de derulare cu rezultate pacircnă acum nu extrem de satisfăcătoare
bull La racircndul său Tratatul Constituţional este icircn curs de ratificare procesul icircntacircmpinacircnd icircnsă obstacole serioase şi ridicacircnd şi mari semne de icircntrebare
bull Icircn acest context complex UE se confruntă cu provocări extrem de serioase
bull Unele vizează politicile şi relaţiile externe Uniunea fiind unul din jucătorii importanţi de pe scena economiei mondiale
bull Altele sunt de natură internă legate fiind de aspecte privind democraţia eficienţa şi reforma instituţiilor şi politicilor UE icircntr-o formulă extinsă
bull Scopul acestui curs este de a oferi studenţilor 1 cunoştinţele necesare pe de o parte pentru icircnţelegerea mecanismelor
şi proceselor specifice UE şi pe de altă parte 2 pentru delimitarea şi evaluarea aspectelor sensibile cu care se confruntă
Uniunea icircn această perioadă de transformări profunde
bull Analiza se desfăşoară pe două niveluri bull Palierul teoretic ndash fiind prezentate cele mai reprezentative teorii care explică
dinamica proceselor economice asociate procesului de integrare europeană bull Palierul politicilor comune comunitare ndash fiind analizat modul icircn care UE şi
guvernele naţionale influenţează procesele economice prin măsuri de politică economică
bull Scopul acestui curs dincolo de inevitabila transmitere a informaţiilor relevante este să icircmbunătăţească icircnţelegerea şi cunoaşterea aprofundată a mecanismelor specifice procesului de integrare europeană
bull Fiecare capitol include nu numai informaţii teoretice dar şi studii de caz care detaliază exemple practice sau probleme specifice
bull Icircn Europa ultimului secol oamenii politici au devenit tot mai mult conştienţi de faptul că stabilirea de relaţii economice interne şi internaţionale de durată bazate pe icircncredere precum şi manifestarea solidarităţii cu indivizi şisau naţiuni mai slab dezvoltate au devenit indispensabile pentru atingerea bunăstării generale
bull Icircn ultimele decenii creşterea producţiei şi a consumului progresul tehnologic dezvoltarea serviciilor precum şi frecventele crize (mai ales icircn domeniul resurselor) au dus la intensificarea relaţiilor comerciale dintre ţări şi la accentuarea dependenţei icircntre naţiuni
bull Pe fondul creşterii interdependenţelor dintre state asigurarea unui grad cacirct mai icircnalt de coeziune economică poate conduce pe termen lung la obţinerea de beneficii economice pentru toţi cei implicaţi
Coeziunea poate fi definită ca reprezentacircnd acea proprietate
a elementelor constitutive ale unui sistem care asigură
coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi
perpetuarea sistemului
D Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi
surprinsă coeziunea economic social cultural şi politic
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare naţiune cel al creşterii bunăstării
Icircn Europa cei treizeci de ani care au urmat războiului cunoscuţi şi sub numele de bdquocei treizeci de ani glorioşirdquo au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere icircncetinită pentru ca icircn ultimul deceniu procesul de creştere să fie reluat Specialiştii icircn istorie economică subliniază rolul esenţial jucat icircn secolul al XX-lea de cei trei bdquoirdquo inovare instituţii şi investiţii
CCoeziune oeziune economicăeconomică
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Scopul acestui curs este de a oferi studenţilor 1 cunoştinţele necesare pe de o parte pentru icircnţelegerea mecanismelor
şi proceselor specifice UE şi pe de altă parte 2 pentru delimitarea şi evaluarea aspectelor sensibile cu care se confruntă
Uniunea icircn această perioadă de transformări profunde
bull Analiza se desfăşoară pe două niveluri bull Palierul teoretic ndash fiind prezentate cele mai reprezentative teorii care explică
dinamica proceselor economice asociate procesului de integrare europeană bull Palierul politicilor comune comunitare ndash fiind analizat modul icircn care UE şi
guvernele naţionale influenţează procesele economice prin măsuri de politică economică
bull Scopul acestui curs dincolo de inevitabila transmitere a informaţiilor relevante este să icircmbunătăţească icircnţelegerea şi cunoaşterea aprofundată a mecanismelor specifice procesului de integrare europeană
bull Fiecare capitol include nu numai informaţii teoretice dar şi studii de caz care detaliază exemple practice sau probleme specifice
bull Icircn Europa ultimului secol oamenii politici au devenit tot mai mult conştienţi de faptul că stabilirea de relaţii economice interne şi internaţionale de durată bazate pe icircncredere precum şi manifestarea solidarităţii cu indivizi şisau naţiuni mai slab dezvoltate au devenit indispensabile pentru atingerea bunăstării generale
bull Icircn ultimele decenii creşterea producţiei şi a consumului progresul tehnologic dezvoltarea serviciilor precum şi frecventele crize (mai ales icircn domeniul resurselor) au dus la intensificarea relaţiilor comerciale dintre ţări şi la accentuarea dependenţei icircntre naţiuni
bull Pe fondul creşterii interdependenţelor dintre state asigurarea unui grad cacirct mai icircnalt de coeziune economică poate conduce pe termen lung la obţinerea de beneficii economice pentru toţi cei implicaţi
Coeziunea poate fi definită ca reprezentacircnd acea proprietate
a elementelor constitutive ale unui sistem care asigură
coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi
perpetuarea sistemului
D Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi
surprinsă coeziunea economic social cultural şi politic
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare naţiune cel al creşterii bunăstării
Icircn Europa cei treizeci de ani care au urmat războiului cunoscuţi şi sub numele de bdquocei treizeci de ani glorioşirdquo au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere icircncetinită pentru ca icircn ultimul deceniu procesul de creştere să fie reluat Specialiştii icircn istorie economică subliniază rolul esenţial jucat icircn secolul al XX-lea de cei trei bdquoirdquo inovare instituţii şi investiţii
CCoeziune oeziune economicăeconomică
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Icircn Europa ultimului secol oamenii politici au devenit tot mai mult conştienţi de faptul că stabilirea de relaţii economice interne şi internaţionale de durată bazate pe icircncredere precum şi manifestarea solidarităţii cu indivizi şisau naţiuni mai slab dezvoltate au devenit indispensabile pentru atingerea bunăstării generale
bull Icircn ultimele decenii creşterea producţiei şi a consumului progresul tehnologic dezvoltarea serviciilor precum şi frecventele crize (mai ales icircn domeniul resurselor) au dus la intensificarea relaţiilor comerciale dintre ţări şi la accentuarea dependenţei icircntre naţiuni
bull Pe fondul creşterii interdependenţelor dintre state asigurarea unui grad cacirct mai icircnalt de coeziune economică poate conduce pe termen lung la obţinerea de beneficii economice pentru toţi cei implicaţi
Coeziunea poate fi definită ca reprezentacircnd acea proprietate
a elementelor constitutive ale unui sistem care asigură
coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi
perpetuarea sistemului
D Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi
surprinsă coeziunea economic social cultural şi politic
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare naţiune cel al creşterii bunăstării
Icircn Europa cei treizeci de ani care au urmat războiului cunoscuţi şi sub numele de bdquocei treizeci de ani glorioşirdquo au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere icircncetinită pentru ca icircn ultimul deceniu procesul de creştere să fie reluat Specialiştii icircn istorie economică subliniază rolul esenţial jucat icircn secolul al XX-lea de cei trei bdquoirdquo inovare instituţii şi investiţii
CCoeziune oeziune economicăeconomică
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Coeziunea poate fi definită ca reprezentacircnd acea proprietate
a elementelor constitutive ale unui sistem care asigură
coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi
perpetuarea sistemului
D Tarschys (2003) distinge patru niveluri la care poate fi
surprinsă coeziunea economic social cultural şi politic
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare naţiune cel al creşterii bunăstării
Icircn Europa cei treizeci de ani care au urmat războiului cunoscuţi şi sub numele de bdquocei treizeci de ani glorioşirdquo au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere icircncetinită pentru ca icircn ultimul deceniu procesul de creştere să fie reluat Specialiştii icircn istorie economică subliniază rolul esenţial jucat icircn secolul al XX-lea de cei trei bdquoirdquo inovare instituţii şi investiţii
CCoeziune oeziune economicăeconomică
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare naţiune cel al creşterii bunăstării
Icircn Europa cei treizeci de ani care au urmat războiului cunoscuţi şi sub numele de bdquocei treizeci de ani glorioşirdquo au fost urmaţi de alţi douăzeci de ani de creştere icircncetinită pentru ca icircn ultimul deceniu procesul de creştere să fie reluat Specialiştii icircn istorie economică subliniază rolul esenţial jucat icircn secolul al XX-lea de cei trei bdquoirdquo inovare instituţii şi investiţii
CCoeziune oeziune economicăeconomică
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Coeziunea socială reprezintă un alt element important icircn dezvoltarea unui sistem economic
Necesitatea atingerii coeziunii economice a fost conştientizată icircncă din perioada revoluţiei industriale (secolul al XIX-lea) atunci cacircnd problemele de ordin social s-au dovedit a reprezenta preţul plătit de societate pentru progresul tehnologic dobacircndit
Deoarece aceste probleme afectau mai ales anumite categorii sociale fie cele mai vulnerabile (femei copii persoane icircn vacircrstă persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice etc) fie cele mai expuse modificărilor din economie (persoane necalificate sau slab calificate categorii confruntate cu şomaj structural etc) a devenit tot mai evidentă necesitatea unei politici distincte destinată reducerii disparităţii dintre indivizi regiuni sau state
Asemenea intervenţii au impus şi remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare tocmai din dorinţa de a face faţă cheltuielilor icircn creştere necesitate de susţinerea categoriilor sociale afectate
Coeziunea socialăCoeziunea socială
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Coeziunea culturalăCoeziunea culturală bull Coeziunea culturală reprezintă o a treia trăsătură caracteristică
societăţilor industriale avansate icircn care se evidenţiază o intensitate icircn creştere a comunicării şi răspacircndirea sistemelor de valori culturale comune procese favorizate atacirct de progresul tehnologic cacirct şi de dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale
bull Coeziunea culturală s-a produs nu numai icircn interiorul graniţelor şi culturilor proprii prin consolidarea identităţilor naţionale (identificate prin steaguri embleme imnuri sărbători sau ritualuri naţionale) dar şi icircn afara acestor graniţe sub forma curentelor vestimentare creaţiilor artistice (icircn domeniul teatrului filmului muzicii) literare a cluburilor şi sau asociaţiilor cu idei principii valori comune etc Icircn plus dezvoltarea sistemelor de educaţie şi a mijloacelor de comunicare icircn masă a facilitat răspacircndirea anumitor valori icircn cele mai icircndepărtate colţuri ale lumii contribuind la realizarea unei anumite coeziuni culturale
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Coeziunea politicăCoeziunea politică
bull Coeziunea politică o trăsătură specifică evoluţiilor politice din ultimele secole evidentă icircnsă mai ales icircn ultimele decenii pe fondul revoluţiei din tehnologie şi comunicaţii a reprezentat-o formalizarea normelor şi instituţiilor internaţionale (identificabilă printr-o serie de elemente obiective legate de uniformitatea instituţională şi legislativă specifică)
bull Numeroasele mişcări (religioase politice civile profesionale etc) la care statele din Europa dar şi din afara Europei au fost martore mai ales icircncepacircnd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut ca principal obiectiv consolidarea coeziunii politice atacirct icircn plan intern cacirct şi internaţional
bull La nivel internaţional urmărirea unor interese şi scopuri comune au condus la formarea de alianţe organizaţii şi alte categorii de entităţi cu un grad mai ridicat sau mai redus de coeziune politică
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
coeziunecoeziunebull La nivelul Uniunii Europene termenului
de coeziune i s-a atribuit un icircnţeles mult
mai restracircns acela de coeziune
economică şi socială bull Pentru societatea europeană coeziunea
rămacircne un pilon important reprezentacircnd
obiectivul acţiunilor icircntreprinse icircn
domeniul dezvoltării regionale
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi potenţial una dintre cele mai competitive Cu toate acestea existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea icircntre statele membre şi icircntre regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore
bull La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri ceea ce icircnseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9 faţă de 5 cacirct este icircn SUA şi Japonia De asemenea investiţiile icircn cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici icircn Uniunea Europeană faţă de cele icircnregistrate de aceste ţări
bull Disparităţile regionale au crescut icircn mod semnificativ o dată cu integrarea celor 12 noi state membre icircn mai 2004 şi ianuarie 2007 Astfel 10 din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte icircn regiunile cele mai dinamice generează de opt ori mai multe venituri icircn termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decacirct 10 din populaţia care trăieşte icircn zonele cel mai puţin dezvoltate2
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Dincolo de statisticile privind PIB există totuşi inegalităţi complexe icircntre statele membre
şi celelalte regiuni datorate diferenţelor icircn ceea ce priveşte
bull infrastructurabull calitatea mediului icircnconjurătorbull şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante
pentru dezvoltarebull mărimea şi diversitatea afacerilorbull nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei
icircn afaceri
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Sursa Eurostat1 PIB măsurat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC)2 Sursa COM(2005) 192 Al treilea raport interimar privind Coeziunea (Comisia Europeană)
PIB regional pe cap de locuitor ndash 2004
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează icircn vederea icircmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene
bull O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene va duce la racircndul ei la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor aducacircnd astfel beneficii pentru economia icircntregii Uniuni Europene
bull Politica de Coeziune coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile icircn cadrul Uniunii Europene
bull Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene
bull Orice stat membru sau regiune al cărei PIB icircnregistrează un nivel mai mic decacirct 75 din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale icircn cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
PIB pe cap de locuitor - 2005
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35 din media la nivel european Romacircnia avacircnd icircn vedere statutul său de membru al Uniunii Europene este eligibilă pentru sprijinul acordat icircn cadrul Obiectivului bdquoConvergenţărdquo precum şi pentru sprijin icircn cadrul Obiectivului bdquoCooperare Teritorială Europeanărdquo
bull Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile icircn special icircn cazul statelor membre mai puţin dezvoltate Aceasta a avut o contribuţie majoră la creşterea cu 10 a Produsului Intern Brut icircn ţări precum Grecia Irlanda şi Portugalia (1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 22 milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene icircn aceeaşi perioadă3
PPolitica de coeziune olitica de coeziune a UEa UE
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bullPolitica de coeziune economică şi socială reprezintă o sumă de intervenţii la nivel comunitar incluzacircnd atacirct politica de dezvoltare regională (orientată icircn principal către reducerea disparităţilor teritoriale regenerarea zonelor industriale icircn declin) anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe termen lung sprijinirea procesului educaţional şi de formare continuă) precum şi o parte a PAC (asistenţa acordată dezvoltării rurale) bullConceptul de coeziune economică şi socială derivă din cel de convergenţă reală icircn sensul că obiectivele convergenţei nominale nu pot fi atinse decacirct icircn condiţiile icircn care condiţiile de manifestare ale ofertei nu sunt divergente bullCu alte cuvinte conceptul de CES face trecerea către noţiunea de convergenţă reală bullUn asemenea concept a devenit o realitate icircn procesul integrării europene abia la finele anilor 80 bullCea mai importantă componentă a PCES o reprezintă evident politica de dezvoltare regională (PDR)
Politica de coeziune economică şi Politica de coeziune economică şi socialăsocială
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către autorităţile administraţiei public locale şi centrale icircn parteneriat cu diferiţi actori economici icircn vederea asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile prin valorificarea eficientă a potenţialului local şi regional Altfel spus PDR include toate acele măsuri acţiuni care pot influenţa icircn mod semnificativ dezvoltarea unei regiuni Obiectivul principal al PDR icircl reprezintă realizarea unei cacirct mai eficiente şi echitabile repartiţii inter şi intraregionale icircn cadrul activităţilor şi a rezultatelor acestora Obiectivele specifice la racircndul lor includ reducerea şomajului creşterea nivelului de trai atragerea investitorilor străini icircmbunătăţirea infrastructurii echilibrarea şanselor şi a condiţiilor sociale icircntre mediul urban şi rural etc
Politica de dezvoltare regionalăPolitica de dezvoltare regională
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull IntroducereIntroducerebull Decalajul la capitolul venit si ocuparea fortei de munca icircn
cadrul Uniunii Europene a scazut icircn ultima decada icircn special icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990
bull Aceasta se refera atat la decalajul dintre tari cat si la cele dintre regiuni Icircn acelasi timp productivitatea icircn regiunile mai putin prospere ale Uniunii a crescut icircn comparatie cu celelalte marindu-se astfel competitivitatea
bull Oricum persista inca diferente considerabile privitoare la nivelul de prosperitate icircn termeni relativi si performanta economica reflectacircnd astfel slabiciunile structurale icircn pofida ameliorarilor aduse prin Fondurile Structurale
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Decalajele de venit si de ocupare a fortei de munca au continuat sa creasca odata cu intrarea noilor tari Membre icircn UE icircn mai 2004 atacirct icircntre tari cacirct si icircntre regiuni
bull Aproape icircn fiecare din tarile candidate s-a icircnregistrat o crestere cu mult mai mare decacirct icircn UE15 icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 dupa tulburarile de la icircnceputul tranzitiei icircnsa PIB-ul lor pe cap de locuitor si ocuparea fortei de munca fiind icircn majoritatea cazurilor mult mai scazute decacirct media UE15
Coeziune economica si Coeziune economica si socialasociala
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull O crestere economica sustinuta superioara nivelului inregistrat in UE actuala este necesara pentru ca noile tari membre sa atinga un nivel de venit apropiat de media europeana
bull Pentru o crestere atacirct de icircnalta si un nivel icircnalt de ocupare a fortei de munca noile tari Membre vor avea nevoie de un ajutor considerabil icircn combaterea problemelor structurale serioase si icircn realizarea potentialului lor economic
bull Depasirea slabiciunilor structurale icircn noile tari Membre ca si in unele zone ale UE actuale cu performanta economica icircntacircrziata ar ridica nivelul de trai dar ar si fortifica competitivitatea si cresterea generala a economiei UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Acestea sunt punctele principale care reies din analiza de mai jos Aici se examineaza 1) cresterea PIB si a ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune pe parcursul ultimilor ani icircn comparatie cu cresterea icircn restul UE 2) decalajul icircntre regiunile UE15 si evolutia lor icircn ultimul deceniu axacircnduse icircn special pe regiunile Obiectiv 1 care primesc sprijin prin Fondurile Structurale 3) recenta dezvoltare economica icircn tarile candidate si modul de variatie a performantei economice icircn diferite regiunidin aceste tari 4) rata cresterii necesara pentru convergenta la nivelul de venit icircn UE actuala icircntr-o perioada rezonabila de timp 5) consecintele unei populatii icircn curs de icircmbatracircnire Icircn continuare se analizeaza doua aspecte ale coeziunii sociale somajul si nivelul scazut al veniturilor icircn cadrul UE
Coeziune economica si socialaCoeziune economica si sociala
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Icircn toate cele patru tari de coeziune Grecia Spania Irlanda si Portugalia s-a icircnregistrat o crestere superioara mediei UE icircntre 1994 si 2001
bull In aceste tari cu exceptia Irlandei cresterea demografica a fost putin mai mare decat media aceasta traducandu-se printr-o crestere substantiala a PIBului pe cap de locuitor in comparatie cu restul Uniunii
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bullIcircn Irlanda unde populatia a crescut cu mai mult de 1 pe an PIB pe cap de locuitor a crescut icircn termeni reali de aproximativ patru ori mai mult decacirct nivelul mediu UE (8 pe an fata de 2 pe an)bullIcircn consecinta icircn 2001 PIB pe cap de locuitor icircn Irlanda icircn termenii standardelor puterii de cumparare (SPC) a fost cu peste 17 deasupra mediei UE15 pe cacircnd la icircnceputul anilor 1990 a fost sub 25 bullExemplul Irlandei demonstreaza cu precadere eficienta ajutorului prin Fondurile structurale combinat cu politicile nationale ce icircncurajeaza cresterea economicabullIcircn celelalte trei tari de coeziune cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali a fost mai modest a dar oricum mai icircnalta decacirct icircn restul UE icircncepacircnd cu mijlocul anilor 1990 De la sfacircrsitul crizei economice pana la declinul recent cresterea PIBreal pe cap de locuitor icircn Grecia Portugalia sI Spania s-a mentinut considerabil deasupra mediei UE pe cacircnd icircn timpul crizei aceasta a fost cu mult mai joasa decacirct media (Graf 11)
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Prin urmare icircntre 1991 si 1994 PIB pe cap de locuitor a scazut icircn Grecia si in Portugalia pe cacircnd icircn Spania aceasta a crescut mai lent decacirct media UE
bull Icircn perioada 1994ndash2001 cresterea PIB icircn cele trei tari a fost similara peste 3 pe an icircn Spania sI Portugalia si doar lejer sub acest nivel icircn Grecia icircn comparatie cu media UE usor superioara de 2 pe an
bull De aceea icircn acesti sapte ani de recuperare economica icircn UE PIB pe cap de locuitor icircn aceste trei tari luate icircmpreuna a crescut cu aproximativ 1 zecime de procent pe an mai mult decacirct media UE
bull Drept consecinta PIB pe cap de locuitor icircn ele trei tari de coeziune luate icircmpreuna s-a ridicat pacircna la 79 din media UE icircn 2001 si pacircna la 81 icircn 2002 icircn termenii SPC luacircnd icircn considerare nivelurile de pret diferite
bull Icircn Spania PIB pe cap de locuitor icircn termeni SPC a fost mai jos cu 15 decacirct media UE icircn 2002
Coeziune economicaCoeziune economicaConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziuneConvergenta PIB pe cap de locuitor icircn tarile de coeziune
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull De asemenea icircncepacircnd cu anii 1990 au crescut simtitor cifrele icircn domeniul ocuparii fortei de munca icircn tarile de coeziune Icircntre 1996 si 2002 proportiile populatiei apte de munca (15 la 64) ocupate icircn UE15 mdash rata ocuparii fortei de munca mdash a crescut cu mai mult de 4 zecimi de procent
bull Icircn cele patru tari de coeziune luate icircmpreuna cresterea a fost de doua ori mai mare astfel media ratei de ocupare atingacircnd 60 icircn 2002 cu 4 zecimi de procent mai putin decacirct media UE15 (64) jumatate din decalajul icircnregistrat cu 6 ani icircn urma
bull Cresterea icircn Irlanda a fost deosebit de icircnalta (10 zecimi de procent) reflectacircnd cresterea sa economic a rapida ce a ridicat rata de ocupare usor deasupra mediei UE15
bull Cu toate ca cresterea icircn Spania a fost mai semnificativa (aprox 11 zecimi de procent) rata ocuparii icircn 2002 (58frac12) s-a mentinut mai jos de media UE15
bull Cresterea (6frac12 ) a fost mai modesta icircn Portugalia unde ocuparea fortei de munca era deja destul de icircnalta icircnsa oricum superioara mediei UE ridicacircnd astfel rata ocuparii la 68frac12 doar lejer sub cele 70 fixate ca obiectiv pentru UE icircn 2010 la Lisabona
bull Pe de alta parte cresterea ocuparii fortei de munca icircn pofida cresterii economice sporite a fost mult mai joasa icircn Grecia doar 2 zecimi de procent icircn acesti 6 ani
bull Din aceasta cauza rata ocuparii icircn 2002 (57) a fost remarcabil inferioara mediei UE15 fata de rata de la mijlocul anilor 1990 doar Italia avacircnd o rata mai joasa Icircn consecinta cresterea ocuparii icircn zonele UE unde aceasta se mentine sub nivelul mediu ramacircne un obiectiv major al politicii UE
Convergenta ocuparii fortei de muncaConvergenta ocuparii fortei de munca
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Cresterea productivitatiiCresterea productivitatii
bull Icircn Spania si icircntr-o masura mai mica icircn Portugalia cresterea ocuparii a contribuit considerabil la cresterea PIB precum e cazul si icircn Irlanda unde ocuparea fortei de munca a crescut cu aproximativ 5 pe an icircntre 1996 si 2002
bull Cresterea ocuparii icircn Irlanda a fost icircnsotita de o crestere a productivitatii muncii cu aproximativ 4 pe an aceasta fiind de 3 ori mai icircnalta decacirct rata medie UE
bull Icircn Portugalia cresterea productivitatii de asemenea a depasit media UE pe cacircnd icircn Spania unde ocuparea fortei de munca a crescut considerabil aceasta a reprezentat doar o jumatate din nivelul mediu
bull Icircn Grecia pe de alta parte cresterea productivitatii a atins aproape 3 pe an icircntre 1996 si 2002 cu mult mai mult decacirct rata medie UE dublata si a constituit sursa predominanta de crestere a PIB
bull Icircn Grecia si Portugalia unde se afla unele din cele mai icircntacircrziate regiuni ale UE baza productiva s-a intensificat icircncepacircnd cu anii 1990 astfel ridicacircnd potentialul pentru convergenta continue la capitolul venit icircn anii urmatori
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UEbull Cresterea economica icircn UE a scazut simtitor icircn cei trei ani de dupa publicarea
ultimului Raport de Coeziunebull Acest declin a afectat inevitabil coeziunea icircn mare parte pentru ca a condus la o
noua crestere a somajului icircn multe zone dar sI pentru ca a creat circumstante nefavorabile pentru reducerea decalajelor regionale la venit si ocupare
bull Cresterea economica la nivel comunitar a lasat de dorit icircn 2003 nivelul mentinacircndu-se constant pe parcursul a trei ani (sub 1) Cresterea PIB poate atinge 2 icircn 2004 si respectiv 25 icircn 20052 Acest declin a afectat aproape toate Tarile Membre
bull Chiar si icircn Irlanda se estimeaza o scadere a cresterii cu 1frac12 icircn 2003 si se prevede o recuperare doar a 1 icircn 2004 Daca aceste previziuni se realizeaza atunci convergenta icircn directia mediei UE icircn a doua jumatate a anilor 1990 s-ar face icircn trei ani de la 2001 pacircna la 2004 In celelalte doua tari de coeziune situatia este mai buna
bull Icircn Spania PIB se estimeaza a fi crescut icircn medie cu peste 2 pe an icircn 2002 si 2003 si se prevede o crestere a acestuia pacircna la aproximativ 3 icircn 2004 pe cacircnd Grecia pare a fi afectata cel mai putin
bull Aici s-a icircnregistrat o crestere de aproximativ 4 icircn 2002 si icircn 2003 icircn 2004 cresterea se va mentine la acelasi nivel conform prevederilor mdash cu mult mai mare decacirct media UE E probabil ca icircn aceste doua tari ajutorul prin Fondurile Structurale sa fi contribuit la mentinerea cresterii economice
bull Icircncetinirea cresterii economice a dus la o icircntacircrziere usoara in procesul de a fortei de munca probabil din cauza ca angajatorii se asteptau ca aceasta va fi de scurta durata
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull In 2003 aceasta a determinat o depreciere a nivelului de crestere a ocuparii profesionale in Irlanda estimata la mai putin de 1 implicand o scadere a ocuparii profesionale
bull De asemenea aceasta a fost icircn descrestere icircn Spania unde cifra ocupatilor a fost de circa 1frac12 icircn 2003 conditionacircnd o crestere ulterioara a ocuparii (cu aproxiaeligativ 1 zecime de procent)
bull Icircn Grecia estimarile sugereaza o crestere similara icircn rata de ocupare Icircn Portugalia pe de alta parte se estimeaza o scadere a populatiei ocupate cu 1 icircn 2003 si se prevede mentinerea icircn general la acest nivel icircn 2004 implicacircnd o reducere semnificativa la rata ocuparii
bull Germania si Italia au dat dovada de o performanta slaba Icircn Germania PIB nu a crescut icircn 2002 si 2003 iar icircn Italia cresterea a fost mai mica de frac12 in acesti doi ani
bull Icircn Franta unde cresterea BIP a fost similara cu media comunitara pacircna la 2001 iar in 2003 s-a constatat doar o crestere marginala
bull Icircn Olanda unde anterior cresterea a fost mult mai icircnalta decacirct media PIB a crescut foarte putin icircn 2002 dar a cazut icircn 2003
Declinul recent al economiei UEDeclinul recent al economiei UE
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Cresterea PIB in noile SM (12)Cresterea PIB in noile SM (12)bull Icircn toate noile tari Membre cresterea PIB a atins peste 4 pe an icircntre
1994 si 2001 cu exceptia Ungariei (lejer sub acest nivel) si a Republicii Cehe
bull Icircn ultima cresterea a atins doar 2 pe an pe cacircnd icircn Bulgaria si Romacircnia PIB nu a crescut aproape deloc
bull Populatiei a evoluat diferit icircn functie de tacircra icircnregistracircndu-se o crestere semnificativ a icircn Cipru si alta o diminuare cu 1 pe an icircn cele trei tari Baltice si Bulgaria si schimbari relativ neicircnsemnate icircn alte parti iar cresterea PIB pe cap de locuitor a variat usor mai mult decacirct cresterea PIB
bull Icircn total cresterea PIB pe cap de locuitor icircn termeni reali icircn noile tari Membre a icircnregistrat aproximativ 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 icircn aceasta perioada
bull Icircncepacircnd cu 2001 cresterea a icircncetinit icircn aceste tari luate icircmpreuna partial din cauza diminuarii cresterii economice icircn UE prima lor piata de export
bull Cresterea totala s-a aflat usor sub 2frac12 icircn 2001 si 2002 si se estimeaza a fi de 3 icircn 2003
bull Declinul a fost icircn special marcant icircn Polonia unde cresterea a atins icircn medie doar 1 icircn 2001 si 2002 dar aceasta a fost si mai joasa icircn Malta din cauza declinului turismului in UE
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Decalajele vor continua sa creasca Decalajele vor continua sa creasca icircntre regiuni odata cu extinderea UEicircntre regiuni odata cu extinderea UE
bull Extinderea va avea un impact mai semnificativ asupra decalajelor icircntre regiuni decacirct icircntre tari
bull Daca e sa luam icircn consideratie ca 73 milioane locuitori circa 19 din populatia UE15 locuiesc icircn regiuni unde PIB mediu pe cap de locuitor icircn perioada 1999ndash2001 a fost mai jos de 75 din media UE conform analizelor recente aproximativ aceea si cantitate aproximativ 69 din 745 milioane ce vor deveni cetateni UE icircn 2004 (92 din 100) locuiesc icircn regiunile cu un PIB pe cap de locuitor mai jos de media UE25 icircn noile tari Membre
bull Aceasta nu icircnseamna ca dupa cum se mentioneaz a mai jos aceste 69 milioane locuitori s-ar adauga pur si simplu la cei care icircn prezent traiesc icircn conditii de 75 PIB din media comunitara pentru ca aceasta medie se va reduce (de la o medie a 15 tari Membre la o medie ce acopera 25 tari Membre) icircn urma extinderii UE
bull Extinderea va avea ca efect o crestere pana la 123 de milioane de persoane a populatiei care va locui in zone cu PIB pe cap de locuitor sub 75 in UE 25
bull La intrarea Bulgariei si Romacircniei cifra va atinge 153 milioane deci 32 din populatia UE27 deci numarul populatiei care locuieste icircn asemenea circumstante crescand de doua ori mai mult
bull Icircn UE27 doua treimi din populatia cu PIB pe cap de locuitor mai jos de 75 din media UE25 vor locui icircn noile tari Membre
bull Circa una din sase persoane va locui icircn regiunile cu PIB pe cap de locuitor mai jos decat media comunitara Nici una din cele 38 de regiuni implicate nu se afla icircn prezent icircn UE15
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
Contributia politicii de coeziune la crestere Contributia politicii de coeziune la crestere icircn Uniunea Europeanaicircn Uniunea Europeana
bull Atingerea unor rate de crestere prin performanta productivitatii si cresterea ocuparii fortei de munca e importanta nu numai icircn tarile candidate pentru ridicarea standardelor de trai si pentru generarea resurselor necesare ameliorarii financiare a infrastructurilor a serviciilor colective etc dar si pentru Statele Membre existente
bull Date fiind interdependen tele accelerate icircntre comert si investitii dezvoltarea economica a noilor tari Membre poate fi un impuls dinamic pentru initierea si sustinerea ratei de crestere icircn cadrul UE
bull Diferentele structurale existente icircn dotarea cu infrastructuri si a capital uman indica ca aceste tari precum si multe regiuni icircnapoiate sI problematice din cadrul UE15 nu sunt icircn stare sa contribuie icircn masura icircn care ar trebui la competitivitatea icircntregii UE
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Prin urmare icircn UE se obtine un nivel al veniturilor si al ocuparii mai mic decacirct cel care ar putea fi obtinut icircn detrimentul tuturor nu doar a celor afectatI icircn mod direct Reducerea decalajelor existente ar fortifica deci competitivitatea economiei UE sI capacitatea ei de dezvoltare sustinuta
bull Aceasta ar reduce de asemenea probabilitatea crizelor si a presiunii inflatiei icircn regiunile mai puternice unde crestea are loc suprimacircnd astfel decalajele mai devreme
bull Icircn cazul tarilor candidate aceasta le-ar permite sa-si sporeasca rata cresterii economice si respectiv sa extinda importul din tarile Membre UE existente
bull Icircn prezent importul reprezinta mai mult de o jumatate din PIB icircn aceste tari mdash mult mai mult decacirct icircn tarile de coeziune (icircn Grecia si Spania importul reprezinta doar circa 30 din PIB si Portugalia 38) mdash icircnsa aceasta tinde spre o crestere mult mai icircnsemnata decacirct cea a PIB icircn conditii de dezvoltare economica
bull Este de presupus ca acestea vor continua sa cumpere produse manufacturate icircn special masini si echipament necesare pentru dezvoltarea lor economica care nu se produc icircn interiorul tarii
bull Cresterea PIB este utilizata icircn mod disproportionat pentru cumpararea marfii straine mai ales din ta rile Membre UE15 import ce se ridica la 60 din total dar icircn mod special din Germania (circa 25) si Italia (icircn jur de 10)
bull Veniturile Germaniei si Italiei icircn particular din stimularea cresterii icircn tarile Membre noi sunt substan tiale dar UE luata icircn icircntregime beneficiaza de aceasta precum si din cresterea pietelor UE care va continua datorita cresterii icircn tarile candidate tot asa cum UE beneficiaza din cresterea icircn tarile de coeziune si icircn regiunile Obiectiv 1
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
De cacirct timp au nevoie tarile candidate De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicapentru redresarea economica
bull Atingerea scopului de coeziune legat de perspectivele extinderii UE poate fi ilustrat prin ldquoscenarii de redresarerdquo care ar indica cacirct timp ar fi necesar pentru ca PIB pe cap de locuitor icircn noile Tari Membre icircmpreuna cu Romacircnia si Bulgaria sa atinga media UE prin presupuneri simple cu privire la cresterea nivelului lor fata de cresterea icircn UE15
bull Icircn continuare vom considera doua scenarii primul icircn care cresterea va fi mentinuta icircn aceste tari cu 1frac12 pe an deasupra mediei UE15 drept medie s-ar lua atunci cifra atinsa icircn decurs de 7 ani 1995ndash2002 si al doilea mdash icircn care cresterea va fi sustinuta la 2frac12 deasupra mediei UE15
bull Ambele pornesc de la ultima prevedere a PIB pe cap de locuitor icircn diferite tari icircn 2004 Daca cresterea icircn toate tarile ar putea fi sustinuta cu 1frac12 deasupra restului UE (adica 4 pe an daca cresterea e de 2frac12 pe an icircn U E 15) PIB mediu pe cap de locuitor icircn 12 tari va ramacircne inferior 60 din media UE27 extinse medie calculata preventiv pacircna la 2017 (Graf 16 si 17) an icircn care aceasta ar depasi 75 din medie doar icircn Slovenia Republica Ceha si Ungaria
bull Daca cresterea s-ar mentine la aceasta rata Slovacia ar atinge 75 din medie in 2019 pe cacircnd pentru Estonia ar fi necesari 10 ani
bull Icircn 2035 mdash peste mai mult de 30 ani mdash Polonia s-ar apropia de aceasta linie iar Letonia mdash icircn 2041
bull Cu aceasta rata de crestere Bulgaria sI Romacircnia ar avea icircnca un nivel de PIB pe cap de locuitor de 75 din media in 2050
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
bull Daca cresterea ar fi sustinuta la o rata mai mare mdash la 2frac12 deasupra mediei UE15 (implicacircnd o crestere de circa 5 pe an daca cresterea icircn UE15 e de 2frac12) sar ajunge la o convergenta icircntr-o perioada de timp mai scurta
bull Oricum numarul de ani estimat ramacircne considerabil pentru multe din aceste 1048863ari De exemplu pentru Polonia la aceasta rata ar fi nevoie de 20 ani sau mai mult pentru ca PIB pe cap de locuitor sa atinga 75 dinmedia UE icircnsa mult mai multi ani pentru a atinge media UE sau cel putin a se apropia de ea
bull Pentru Bulgaria sI Romacircnia ar trebui o perioada si mai icircndelungata bull Cu toate acestea la rata data de crestere numarul de regiuni din tarile candidate
care necesita suport structural din motiv ca PIB-ul lor pe cap de locuitor e mai jos de 75 din media comunitara s-ar reduce mult mai repede decacirct icircn cazul unei cresteri mai lente
bull Aceste scenarii nu sunt adecvate pentru a sustine ca cresterea de 4 sau 5 pe an icircn aceste tari e maximul la care se poate spera
bull Icircn primul racircnd exemplul Irlandei din ultimul deceniu demonstreaza ce se poate obtine cu o rata icircnalta de crestere
bull Icircn al doilea racircnd potentialul de crestere icircn noile 1048863ari Membre va fi enorm sprijinit de cresterea capitalului pentru investitii ca rezultat al politicii UE de coeziune
bull Chiar daca ratele cresterii cu mult superioare mediei UE15 ar putea fi sustinute pe o perioada icircndelungata aceste scenarii arata ca pentru majoritatea tarilor ajungerea la media UE pare a fi un proces de lunga durat
De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea De cacirct timp au nevoie tarile candidate pentru redresarea economicaeconomica
