Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului

7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 1/10

Anatomia clinica a capului si gatului

Leziunile capului

Leziunile la nivelul extremitatii cefalice figureaza printre cauzele cele mai frecvente si majore in

acelasi timp ale mortalitatii si invaliditatii, ele avand consecinta hemoragii, infectii, osteomielita sau

inflamatia maduvei osoase si a osului subiacent putand merge pana la leziuni ale encefalului si ale

nervilor cranieni

Cand sunt mai grave se insotesc de pierderea constientei, care este simptomul frecvent al leziunii

cefalice

Un alt simptom care insoteste leziunile extremitatii cefalice este durerea, care poate insa fi si

rezultatul existentei unor tumori craniene ( cefalee = durere de cap)

Nevralgii

Durerea poate fi cu caracter lancinant(intensa) si se numeste nevralgie, ea fiind pe traiectul unui

nerv si fiind provocata de o leziune nervoasa demielinizanta

Aceste nevralgii sunt frecvente la nivel facial. Nevralgia faciala este o senzatie dureroasa difuza

fara o localizare precisa; atunci cand are o localizare precisa luand numele regiunii respective:

odontalgie – dinti, otolgie - ureche

Este insotita de cefalee, febra, o tensiune nervoasa, oboseala si in cel mai grav caz este produsa

de o tumora cerebrala putand fi produsa si de o hemaoragie subarahnoidiana, o meningita

Leziunile extremitatii cefalice au devenit frecvente din a doua jumatate a secolului XX datorita

proceselor de industrializare si a stilului de viata actual. De asemenea, este o cauza de mortalitate -

mai frecventa la persoanele tinere –

si de invaliditate.

In SUA se apreciaza ca circa 10% din decese se datoreaza leziunilor cefalice, encefalul fiind implicat

in ½ din decesele prin traumatism. Aceste accidente (decese + invaliditati) sunt mai frecvente la

sexul masculin (3-4 x mai multe decat la femei).

Leziunile la nivelul arcadei sprancenare

Arcada sprnacenara este o formatiune osoasa sub tesutul subcutanat de forma unei creste si

printr-o lovitura direct ase produce compresiunea tesuturilor moi pe portiunea osoasa cu

rupturi ale vaselor si formarea unui hematom.

In lezarea arcadelor sprancenare, hematomul se paote deplasa si spre pleoapa superioara si

chiar inferioara dand ochiul in “bere neagra”

Eritemul malar( zigomatic) Este o roseata la nivelul pometului obrazulu icare corespunde osului zigomatic care apare in

timpul febrei si nu numai, iar dintre maladii este caracteristic eritemului din TBC

Eritemul poate fi si fiziologic datorita diferentelor de temperatura (roseata obraji)

Fracturile maxilei

LE FORT le imparte in 3 categorii:



1. O fractura orizontala - trece deasupra procesului alveolar, prin osoasa a septului nazal si prin

procesele pterigoide

2. O fractura care merge din partea posterioara si laterala a sinusului maxilar, se indreapta

supero-medial prin gaura infraorbitara, interesand osul lacrimal si ajungand la radacina

nasului. Acest tip de fractura desolidarizeaza portiunea centrala a fetei (procesul alveolar si

palatul dur) de restul masivului facial

3. Este tot o fractura orizontala – trec prin fisura orbitala superioara, prin osul etmoid, oasele

nazale, aripa mare a sfenoidului si sutura fronto-zigomatica. Cand este insotita si de fractura

arcului zigomatic desolidarizeaza oasele maxila si zigomatic de restul craniului

Fractura mandibulara

Frecvent este dubla

Fractura capului mandibular este o fractura simpla

Fractura colului mandibular este transversala si se insoteste de luxatie temporo-mandibulara

homolaterala

Fractura la nivelul unghiului mandibular are un traiect care de obicei trece prin molarul 3. Aceste

fracturi sunt cel mai frecvent oblice

Fractura corpului mandibular cel mai frecvent trece prin alveola caninului

Resorbtia osului alveolar

In urma efractiilor dentare sau a caderii dintilor alevola se umple cu tesut osos fiind urmata de o

resorbtie alveolara care in cazul edentatiei extinse sau totale are ca urmare ascensionarea gaurii

mentonier catre marginea alveolara, putand chiar sa sa si dispara, disparitia fiind urmata de

tulburari nervoase prin comrpesiunea in timpul masticatiei a pachetului mentonier

In astfel de stiuatii probleme deosebite ridica si presiunea exerctiata de proteza dentara,

masticatia fiind foarte dureroasa

In edentatiile totale apare un prognatism mandibular si apar niste pliuri verticale in afara

comisurilor bucale

Fracturi ale boltii craniene

Se produc cel mai frecvent ca urmare a unor lovituri puternice la acest nivel care au ca urmare

infundarea osului cu comprimare sau chiar lezare a encefalului subiacent.

Aceste fracturi pot fi liniare care se produc la nivelul actiunii factorului traumatizant sau se pot

produce si la distanta de locul agresiunii

1. Fracturi cominutive

Existenta mai multor fragmente osoase din care unele pot patrunde in masa encefalica

In zonele in care grosimea boltii este mare nu se produc fracturi ci se produce o

incurbare a osului respectiv

2. Fracturi in contralovitura

Agentul traumatizant este aplicat de o parte si fractura apare de partea cealalta

In aprecierea localizarii fracturilor, pterionul este reperul important in clinica fiind situat la 2

laturi de deget deasupra arcadei zigomatice si un lat de deget (al policelui) inapoia procesului

frontal al osului zigomatic



Importanta pterionului consta si in faptul ca la acest nivel se gaseste artera cerebrala anterioara

cu ramurile sale care paote fi lezata i nfracturi in aceasta zona

In afara solzului temporalului, dura mater este aderenta de fata interna a oaselor cutiei

craniene. Neaderenta durei materului la nivelul solzului temporalului face ca lezarea arterei/ram

din cerebrala anterioara sa permita formarea unui hematom cu compresiune pe substanta

encefalica subiacenta si daca nu se intervine in timp util, poate surveni decesul. Este asa numita

zona decolabila a lui GERAND MARCHAND (FERRE)

Fractura de baza de craniu

Cand e o simpla fisura nu pune probleme decat de exchilibru

Cea mai periculoasa este cand traiectul fracturii trece prin sinusul cavernos si cand prin lezarea

ACI care se afla in interiorul sangelui venos al sinusului se paote creea o fistula arterio-venoasa.

Aceasta are ca urmare prin trecerea sangelui arterial in sinus o crestere a presiunii si a volumului

sanguin la acest nivel, sangele deviind in vene colaterale, mai ales in vena oftalmica, carora le

depaseste presiunea.

Trecerea sangelui in vena oftalmica determina producerea unei exoftalmii care are caracter

puslatil, sincrona cu pulsul arterial. De asemenea, apar rupturi ale vaselor mici de la nivelul partii

anterioare a ochiului ( conjunctiva oculara) dand chemozis.

Tinand cont d enervii care se gasesc in peretii si in interiorul sinusului apar tulburari nervoase in

nervii III IV si VI precum si in ramurile oftalmic si maxilar ale V.

Dezvoltarea craniului

La nou-nascut, viscerocraniu are cam 1/8 din dimensiunea craniului

La adult este cam 1/3 datorita dezvoltarii mari a masivului facial

Dimensiunile mici ale masivului facial la nou nascut se datoreaza

Maxila cu dimensiuni redusa, sinudul maxilar fiind redus sau chiar absent

Mandibula are dimensiuni redusa, pentru ca atat mandibulei si maxilei le lipseste

procesul alveolar

La nivelul acesto oase se gasesc doar 5 muguri pentru dintii deciudali

Sinusurile paranazale sunt foarte reduse sau chiar inexistente

Reduse sunt si cavitatile nazale

Se mentine sutura frontala, sutura intermaxilara si intermandibulara

Este absent procesul mastoidian si cel stiloidian

Absenta acestor procese osoase face ca traiectul facialului sa fie superficial, putand fi

lezat cu usurinta in interventiile chirurgicale, o presiune exercitandu-se si in timpul

nasterii

La nou nascut, oasele cutiei craniene sunt netede si unilaterale Avand in vedere structura oaselor precum si absenta unor procese osoase craniul nou

nascutului paote fi lezat in timpul nasterii. Cand nasteerea este greoaie inca se mai

foloseste forcepsul care poate leza si nervul facial care mai poate fi lezat si in timpul

interventiilor chirurgicale, mai ales pe cele care necesita incizii posterior pavilionului

urechii



La nastere, intre oasele boltii cutiei craniene exista spatii care sunt acoperite de

membrane fibroase, spatii care se numesc fontanele. Ele sunt in numar de 6

2 pe linia mediana anterioara si posterioara

Celelalte 4 pe partile laterale, fiind perechi ( ant-lat – sfenoidala/pterica si post-lat-

mastoidiana/asterica)

Aceste fontanele ne dau indicatii asupra procesulu ide crestere osoasa, a gradulu ide

hidratare a nou-nascutului (Cand hidratarea e deficitara se produce o infundare a

fontanelelor) si asupra presiunii intracraniene (cand este crescuta testul fibros al

fontanelei e bombat

Fontanela anterioara/bregmatica/fronto-parietala

Are o forma rombica

Se sudeaza la circa 18-24 de luni

Anterior se continua cu sutura metopica care se sudeaza incepand de la

varsta de doi ani putand persista pana la 8 ani si uneori mai mult sub forma

de creasta metopica si la adult

Posterior se continua cu sutura sagitala

Fontanela posterioara/lambdatica

Se sudeaza in jurul varstei de 1 an

In special cea anterioara poate fi folosita pentru recoltari venoase cand nu

este posibila in alta zona si pentru administrarea de solutii medicamentoase

si hranitoare

Fontanele antero si postero laterale

Cea anterioara e acoperita de osul temporal

Sunt mai putin importante fiind protejate de catre muschi

Nu sunt folosite in clinica

Oasele nou-nascutului sunt foarte elastice

La nastere, frontalul nou-nascutului se aplatizeaza iar occipitalu lse alungeste. Cele doua

parietale se pot incaleca partial oasele revenindu-si la pozitia lor fiziologica in cateva zile

dupa nastere datorita elasticitatii

Craniul nou-nascutului cunoaste o dezvoltare accentuata la nivelul neurocraniului in

primii doi ani datorita dezvoltarii mari a encefalului si creste progresiv pana la 15-16 ani

Modificari ale fetei in raport cu varsta

La nivel facial mandibula este osul dinamic si osificarea simfizei mentoniere incepe

la varsta de 2 ani

Protuberanta mentoniere apare la circa 2 ani si se dezvolta pana la pubertate Masivul creste si datorita aparitiei dintilor, prima eruptie dentara avand loc la 6 luni

( incisiv central inferior)

Corpul mandibular se alungeste mai ales prin dezvoltare inapoia gaurii mentoniere,

aceasta crestere fiind marcata o data cu aparitia dentitiei definitve. Eruptia dintilor

temporari determina o crestere rapida iar cresterea verticala a partii superioare a

fetei se datoreaza dezvolatarii dento-alveolare



Largirea front-faciala se datoreaza dezvoltarii sinusurilor paranazale iar modificarile

fetei datorita aparitiei sinusurilor sunt insotite si de modificari ale vocii, sinusurile

constituind camere de rezontanta

Inchiderea suturilor craniene

Suturile craniene se inchid initial pe fata interna, incepand cu varsta de 30-40 de ani

Inchiderea suturii pe fata externa incepe pe la varsta de 40-50 de ani, deci cu 10 ani

mai tarziu

Prima care se inchide este sutura bregmatica urmata in ordine de sutura sagitala,

coronara si lambdoida

O data cu inaintarea in varsta oasele cutiei craniene devin mai subtiri si usoare

deoarece tesutul osos spongios de la nivelul diploiei prezinta o substanta

gelatinoasa care inlocuieste maduva osoasa

Sunt situatii in care suturile se inchid prematur. Aceasta malformatie craniana se

numeste craniosinostoza (1 caz la 2000 de nou-nascuti). Pentru ca nu se cunoaste

cauza se numeste o afectiune idiopatica si se pune pe seama factorilor genetici

Aceasta anomalie de dezvoltare poate sa cuprinda si baza craniului si ea exercita o

tenisune pe dura mater ducand la perturbarea dezvoltarii normale a suturilor. Este

mai frecventa la baieti decat la fetite fiind insotite si de alte anomalii ale scheletului

Inchiderea prematura a suturii sagitale face ca fontanela anterioara sa se reduca in

dimensiuni sau chiar sa dispara. Craniul se va alungi antero-posterior lunad un

aspect angular afectiune care se numeste scafocefalie, scafocefalia reprezentand

aproximativ ½ din craniostenoze ( tulburari de osificare) – se caracterizeaza prin

faptul ca aceasta anomalie n uda tulburari encefalice

Inchierea prematura unilaterala a sutirii coronare sau lambdoide da nastere la un

craniu rasucit, asimetric si se numeste plagiocefalie Inchiderea prematura a suturii coronare, paroximativ 30% din craniostenoza, da

nastere unui craniu alungit vertical care se numeste oxi/turicefalie fiind mai

frecventa la sexul feminin

Plagile fetei

O leziune la nivelul tegumentului facial face ca plaga sa ramana deschisa deoarece la nivel facial

nu exista fascie profunda si tesutul subcutanat dintre fata profunda a tegumentului si patura

musculara este lax. De aceea sutura plagii trebuie facuta cu foarte mare atentie pentru a nu

duce la cicatrici inestetice

Prezenta testului subcutanat lax permite acumulasrea exudatului in infalmatii precum si a

sangelui in hemoragii. De aceea infalamtiile faciale precum si hemoragiile duc la tumefactii mariale regiunii faciale

O data cu inaintarea in varsta, tegumentul facial isi pierde elasticitatea, dand nastere la aparitia

pliurilor sau a ridurilor care sunt perpendiculare pe directia fibrelor musculare. De aceea inciziile

chirurgicale la nivel facial – incizii LANGER – se fac perpendiculare pe directia fibrelor musculare,

avand drept urmare formarea unor cicatrici minime



Lezarea nervului VII si VII bis

Este urmata de paralizia unor muschi ai fetei in functie de ramurile faciale lezate.

Frecvent are loc inflamatia nervului VII la iesirea din gaura stilo-mastoidiana, inflamatia fiind

insotita de edem cu compresiunea nervului la nivelul canalului nervului facial

Este insotita de disparitia tonusului muschiului orbicular al ochiului cu eversia pleoapei

inferioare care pierde contactul cu globul ocular, corneea nu mai este astfel suficient hidratata,

nemaifiind lubrefiata de lacrimi si devine astfel vulnerabila la ulceratii

Pacientul nu poate sufla, fluiera, prezentatand si tulburari masticatorii datorita unor muschi

cutanati ce intervin in masticatie mai ales buccinatorul si orbicularul buzelor

Atunci cand muschii contralaterali nu sunt afectati se produce o cadere a comisurii bucale de

partea afectata cu scurgere de saliva sau alimente si aceste paralizii de facial pot avea mai multe

cauze.

1. Multe dintre ele sunt de cauze necunoscute – paralizia idiopatica a lui BELL

2. Altele pot sa apara prin expunere la frig, viscol – paralizii afrigore

3. In timpul interventiilor chirugicale, mai ales la nivelul parotidei

4. In diferite injectii anestezii vaccinuri

5. In infectii ale urechii medii mai ales la otita

6. In sarcina in SIDA

Anestezia nervului infraorbitar

Este necesara atunci cand se tenteaza a se face o interventie la nivelul partii inferioare a fetei,

mai ales in raniri ale buzei superiaore, ale regiunii geniene

Se intervine cu acul de anestezie la nivelul orifiuiului infraorbitar, cele trei orificii infra supra

orbitar si mentonier gasindu-se in mod normal pe aceeas ilinie verticala

Se patrunde cu acul prin orificiul infraorbitar si inainte de a introduce anestezicul se ascpira

pentru a nu fi patruns in artera infraorbitara sau vena infraorbitara

Ca accidente transfuzionale, cel mai periculos este ca se patrunde prea puternic si anestezicul

poate fi injectat in orbita cu anestezia temporara a muschilor extrinseci ai globului ocular

Anestezia nervului alveolar inferior

Se face prin palparea spinei lui Spix/ lingula de pe fata mediala a ramurii mandibulare si de

asemenea se aspira intai si dupa aceea se introduce anestezicul

Se face pentru interventia pe dintii mandibulari si se intampla uneori sa se intepe artera =>

hematom

Ca accident este patrunderea prea profunda ajungand in glanda parotida.

Anestezia nervului mentonier si nervului incisiv

Se face prin orificiul mentonier si este necesara prin interventii la nivelul tegumentului barbiei si

a buzei inferioare la nivelul mucoasei acesteia

Anestezia nervului bucal

In interventii pe tegument si la nivelul mucoasei faciale

Se face prin introducerea anestezicului posterior molarului 3 mandibular

Nevralgia nervului V

Apare ca urmare a tulburarilor produse la nivelul radacinii senzitive si se caracterizeaza printr-o

durere intensa la nivel facial care apare in crize repetate, o criza durand circa 15 minute



In nevralgiile trigeminale, cel mai frecvent este interesat nervul maxilar urmand apoi nervul

mandibular si cel mai rar interesat fiind oftalmicul

Nu se stie cu precizie cauza aparitiei acestei nevralgii insa se presupune, gasindu-se in unele

cazuri o artera aberanta care exercita o compreiunea asupra ramurii nervoase

Leziunea nervului V

O lezare totala a nervului trigemen este urmata de o anestezie foarte intinsa care cuprinda ½

anterioara a pielii capului (de partea afectata), a fetei cu exceptia unghiului mandibular, corneei

si conjunctivei, mucoasa nazala, mucoasa orala si mucoasa martii anterioare a limbii precum si

paralizia muschilor masticatori

Herpes zoster

Este o infectie virala care produce leziuni ggl nervosi spinali sau ai nervilor cranieni

Se carcterizeaza prin apartia de vezicule pe traiectul ramurii nervoase la nivel cutanat insotita de

dureri si care in decurs de 5 – 7 zile erup singure sau se poate folosi tratament

Cel mai frecvent afectat ( cca 20%) este ggl Gasser si afectarea sa duce la aparitia herpesului in

zona oftalmica

Explorarea functiei senzitive a nervului V

Se face cu pacinetul avand ochii inchisi si trebuind sa raspunda la o atingere care poate fi un gaz

sau un lichid cald sau rece sau la un ac

Se exploreaza astfel sensibilitatea la nivelul fetei si mandibulei si se testeaza bilateral

Tromboflebita venei faciale

Vena faciala are conexiuni cu sinusul cavernos prin intermediul venei oftalmice superioare si cu

plexul venos pteriogoidian prin intermediul venelor faciala profunda si a venei oftalmice

inferioare

Se descrie la nivel facial un triunghi periculos, facial, cu baza localizata pe buza superioara la 1

cm jumate de la nivelul comisurii bucale si varful la nivelul regiunii intersprancenoase

Epitelionul spino-celular al buzei inferioare(bazocelular)

O forma de cancer care poate sa apara datorita expunerii la radiatiile solare, datorita unor iritatii

(mai ales la cei care fumeaza pipa)

Poate fi localizat central la nivelul buzei inferioare putandu-se extinde la nivelul planseului bucal

si a varfului limbii si metastazand prin intermediul nodulilor submentali

In localizarea pe partile laterale ale buzelor metastazeaza prin nodulii submandibulari

Leziunile ramurilor nervului VII si VII bis

Au ca urmare paralizia muschilor fetei si abolirea senzatiei gustative in 2/3 anterioare ale limbii,

atlerarea secretiei salivare si lacrimale

Leziunile care intereseaza nervul VII apropae de originea sa, mai precis proximal de originea

nervului pietros mare superficial sunt urmate de perturbari ale functiei motorii gustative si

autonome

Leziunile distale de ggl geniculat dar anterior de originile nervulu icoarda timoanului dau

aceleasi tulburari fara afectarea secretiei lacrimale

Leziunile in apropierea gaurii stilomastoidiene afecteaza doar functia motorie

Leziunea ramului zigomatic este urmata de o paralizie a pleoapei inferioare cu o abolire a

muschiului orbicular al pleoapei inferioare



Paralizia ramului bucal impedica elimincarea alimentelor din vestibulul bucal si ingreuneaza si

masticatia prin alterarea functiilor orbicularului gurii si masticatorului. Este cel mai usor de

diagnosticat pentru ca pacientii folosesc degetul pentru a scoate alimentele dintre buza

superioara si cea inferioara

Paralizia ramului mandibular apare ca urmare a lezarii ramului respectiv prin incizii pe marginea

inferioara a mandibulei. Aceste incizii se fac la interventii pe glanda submandibulara care uneori

necesita extirpare. Se caracterizeaza printr-o cadere dizgratioasa a comisurii bucale

Exista o paralizie idiopatica a lui BELL care apare de regula intre 30 si 50 de ani

Compresiunea arterei faciale

Se face in caz de hemoragie si trebuie sa se faca bilateral chiar daca lezarea este doar pe o parte,

pentru ca la nivel facial cele doua artere faciale au anastomoze foarte bogate.

Pulsul arterial la nivel facial

La nivel facial, mai ales in timpul interventiilor chirurgicale se ia pulsul bolnavului prin

comprimarea arterelor temporala superificiala si faciala

1. Temporala superficiala se comprima preauricular

2. Faciala se comprima pe marginea inferioara a corpului mandibulei si pe marginea anterioara

a maseterului

Interventiile la nivelul glandei parotide

Glanda parotida situata in loja parotdiana este bogata in alimente vasculonervoase ceea ce face

ca interventia chirurgicala sa fie dificila si dureaza 6 7 ore

Sunt interventii care necesita extirparea intregii glande parotide sau interventii care necesita o

paraidectomie partiale

Parotidite- infectii ale parotidei

sunt de natura infectioasa si constau in marirea de volum a glandei parotide cu durere care se

accentueaza in masticatie

virusulul poate determina si inflamatia canalului stenon care se poate depista prin cercetatrea

orificiului de deschidere a acestuia in dreptul celui de-al doilea molar superior al vestibulului

bucal care se numeste papila parotidiana si care e rosie in aceasta inflamatie

apar dureri la nivelul pavilionului urechii, la nivelul meatului acustic extern, in regiunea

temporala si a articulatiei temporo-mandibulare

parotidita epidemica se mai numeste OREILLON si apare in copilarie dar poate aparea si mai

tarziu pentru cei care nu o fac in timpul copilariei

una din complicatiile parotiditei este orhita care reprezinta o infectie la nivelul testiculului ( orhis

= testicul). Ea este urmata de diminuarea pana la instalarea sterilitatii masculine

pe canalul stenon se pot forma calculi salivari ce blocheaza eliminarea salivei in vestibulul bucal.

Secretia salivara parotidiana fiind permanenta, acumularea salivei duce la marirea de volum a

glandei parotide care creste si poate sa duca la o confuzie cu parotidita. Diagnosticul se pune

prin sialografie (introducerea substantei de cotrast prin papila parotidiana in vestibulul bucal si

efectuarea unui examen radiologic pentru localizarea calcului)

Sunt glande parotide accesorii pe suprafata muschiului maseter. De regula cand sunt pe

suprafata muschiului maseter sunt mici, intre canalul parotidian si arcada zigomatica in numar



de 1-3. Fiecare glanda accesorie are canal de excretie care se deschide in canalul principal sau in

vestibulul bucal

Leziunile pielii capului

Este insotita de multe sangerari pentru ca pielea capului este foarte bine vascularizata

Intre pielea capului si aponevroza epicraniana exista un tesut grasos bogat

Hemoragia nu poate fi oprita decat prin aplicarea unui garou circular pentru ca vasele care sunt

lezate se retracta in tesutul grasos si nu pot fi gasite

Hemoragiile de la nivelul pielii capului nu afecteaza planul osos care este vascularizat de ramuri

ale arterelor meningee

Aceste leziuni au o importanta in functie de profunzimea lor

Atunci cand nu e intereata aponevroza epicraniana sutura se face intr-un singur strat.

Tot intr-un singur strat se face si atunci cand aponevroza epicraniana este sectionata

antero-posterior deoarece cele doua margini nu se departeaza una de celalat asi se vor

suda singura

Este nevoie de sutura a aponevrozei atunci cand leziunile sunt transversale, deci pe

convexitatea cutiei craninene, cele doua mase ale aponevrozei fiind trase de occipital si

frontal

Infectiile pielii capului

Tesutul conjuctiv lax este considerat o zona periculoasa la acest nivel putandu-se acumule

colectii purulente sau sanghinolente

Prin venele emisare infectia se poate transmite si in interiorul cavitatii craniene, complicandu-se

prin meningita si encefalita

Infectia nu se poate propaga la gat datorita insertiei muschiului occipital care impiedica acest

lucru

Nu se poate propaga nici posterior datorita insertiei occipitalului si pe mastoida iar lateral nu se

poate propaga datorita insertiei aponevroizei epicraniene pe arcada zigomatica pe care se

fixeaza si aponevroza epicraninanac are intra astfel in contact cu aponevroza temporala

Se poate propaga la pleoape si lar adacina nasului pentru ca insertia se face pe marginea

profunda a tegumentului si nu pe os

Chiste sebacee

Firele de par au anexate la radacina lor glandee sebacee la nivelul foliculilor pilosi si canalele

excretoare ale acestor glande se pot obstrua. Sebumul se aduna si maresc glanda in volum si

dau aceste chiste palpabile si mobile o data cu pielea capului

Ele se pot rezolva spontan fiind urmate de o perioada de repaus dupa care pot sa reapara

Volete osoase

Regenerarea osoasa a pericraniului la adult este slaba si de aceea in caz de fracturi repararea se

face cu fir metalic. Acest lucru este posibil doar atunci cand nu exista pierderi mari.

Cand pierderile sunt intinse, regenerarea nefiind posibila se practica inlocuirea portiunii osoase

fie cu o placa metalica fie cu o placa de natura sintetica.

Luxatie ATM(art temporo-mandibulare)

Se produce ca urmare a unei deschideri exagerate a gurii care are ca urmare o contractie

puternica a muschiului pterigoidian lateral producandu-se astfel o luxatie anterioara, cea



posterioara fiind foarte rara datorita tubercvulului posterior existent si pentru ca ligamentul

lateral al articulatiei este foarte puternic

Poate fi produsa si ca urmare a unei lovituri puternice in regiunea mentoniera cand individul sta

cu cavitatea bucala deschisa. Aici luxatia este unilaterala

De regula se rezolva prin interventie chirurgicala si trebuie sa se tina cont de existenta celor doi

nervi din aceasta regiune VII si auriculotemporal care nu trebuiesc lezati

Artroza ATM

Este o degenerescenta la nivelul ATM care poate fi responsabila de o inflamare a ATM

Sunt afectate ocluzia dentara adica atunci cand se produc miscari de ridicare si coborare ale

mandibulei se aud crepidatii caracterisitce la nivel artiuclar care se datoreaza unei intarzieri a

deplasarii meniscului articular

Este afectata de asemenea masticatia

Documents

Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului