Curs 5 Bolile Cardiovasculare

  • View
    230

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Curs 5 Bolile Cardiovasculare

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECIUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Semne si simptome prezente in afeciunile persoanelor vrstnice

Dr. Mihaela Gabriela BuhaciucBOLILE CARDIOVASCULARE

BOLILE CARDIOVASCULAREinfarctul miocardic acuthipertensiunea arterialarterita cu celule gigante (arterita temporal sau arterita horton)hipotensiunea arterial

Bolile cardiovascularela varstnici

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces la batrni.

Simptomele: lipsesc ori sunt diminuate dispneea de efort si durerea precordiarastare casectica, pierdere ponderala sau anorexie. simptomatologie abdominala, simulnd abdomenul acut, fenomene cerebrale, simulnd accidente vasculare cerebrale.simptomatologie de enterita.

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT LA VRSTNICi

inima unui vrstnic, nu se mai poate adapta la efort => apare frecvent dispneea la eforturi minime. la batrni simptomul principal nu este durerea precordiala ci dispneeamoartea coronariana scade dupa 70 de ani, dar creste moartea subita vascularo-cerebrala - explicatia probabila consta n selectia prin deces, diminuarea solicitarilor fizice si psihiceetc.infarctul miocardic este mai frecvent la femeile vrstnice dect la barbatii de aceeasi vrsta

la bolnavul vrstnic, scade numarul factorilor de risc, frecventa acestora fiind n ordine hipertensiunea arteriala, diabetul zahart si angorul, spre deosebire de bolnavii nevrstnici unde pe primul plan se situeaza obezitatea, fumatul si hiperlipidemia.

tabloul clasic al infarctului miocardic la batrni, este nlocuit de tablouri asimptomatice si fruste, de aspecte atipice si simptomatologie de mprumut:tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care creeaza mari dificultati de diagnostic.algii toracice, articulare, curbatura, viroze respiratorii

durereadurerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic este rar ntlnita la vrstnic.

absenta durerii s-ar datora scaderii sensibilitatii, dezvoltarii retelei anastomotice, restrngerii activitatii fizice, sau mascarii acesteia de catre insuficienta cardiaca care poate nsoti infarctul.

n absenta durerii, pot aparea semne neurologice nespecifice (astenie, ameteala, scurte pierderi de cunostinta, dispneia ca expresie a insuficientei cardiace).

Modaliti de debut a infarctului miocardic:sub forma unui accident vascular cerebral.durerea este atipica, are caracter de jena sau disconfort, alteori este intricata, n special coronaro-osteo-articulara, sau are localizare epigastrica.mai frecventa dect durerea este dispneea

Cu simptomatologie cerebrala: confuzie acuta, disartrie, agitatie psihomotorie, vertije si chiar coma.

cu debut de insuficienta renala.

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL

creste cu precadere la femei

la batrni se ntlneste n modobinuit hipertensiunea arteriala sistolica dar se ntlnesc si forme esentiale (sistolo-diastolice).

cu naintarea n vrsta, creste frecventa hipertensiunii sistolice.

hipertensiunea este principalul factor de risc la vrstnic, crescnd incidenta accidentelor vasculare cerebrale si coronariene.

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL

HTA esentiala,nu este caracteristica vrstnicului, ea apare n cursul vrstei tinere sau adulte si evolueaza la batrni cu unele caractere clinice specialeHTA sistolica,este adevarata hipertensiunea geriatrica. tensiunea arteriala diastolica este normala sau putin crescuta. se asociaza leziunilor difuze de arterio-scleroza. apar frecvent accidente coronariene si cerebrale. evolutia este benigna.HTA secundara sau simptomatica,se ntlneste extrem de rar la vrstnic, cu excepia urmtoarelor:forma mixta, cu componenta renovasculara (placi ateromatoase n arterele renale) hipertensiunea de origine renala parenchimatoasa (pielonefrita si glomerulonefrita reprezinta 50% din cazuri).

SIMPTOMATOLOGIA HIPERTENSIUNII ARTERIALELA VRSTNIC- uneori se ntlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fara semne clinice- simptomatologia este de obicei nezgomotoasa.-apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, vertije, palpitatii, tulburari de vedere, nicturie)-apar adeseori simptome de suferinta cardiaca: dispnee de efort, disconfort toracic, palpitatii, galop.-la vrstnicii dupa 70 de ani, apar semne de insuficienta circulatorie cerebrala: insomnii, agitatie, dezorientare.

Semnificative sunt: arterele periferice dure si sinuase, examenul fundului de ochi, cal-cificarile crjei aorticeetc.

Complicatiilesunt cardiace, cerebrale si renale, si tin de modificarile aterosclerotice

TRATAMENTulreduce proportia aparitiei infarctului miocardic a insuficientei cardiace si accidentelor vasculare cerebralese urmareste scaderea valorilor tensionale n limite normale.nu se prescriu abuziv calmante si repaus.nu se prescrie un regim desodat strict, sever.se urmareste scaderea progresiva ponderata.

Terapietratamentul trebuie sa fie blnd si continuu, urmarind scaderea treptata a valorilor tensionale.se ncepe tratamentul cu diuretice, n doze mici si blnde (furosemidul se prescrie numai n situatii particulare).ulterior se poate asocia, tot n doze mici, clonidina, alfa-metil-dopa (bine tolerata dar cu riscuri de depresii), si hidralazina n formele rezistente.rezerpina se va evita, datorita riscului de depresie, dar se poate prescrie n asociatie cu hidralazina (Hipazin, Adelfan).betablocantele, daca nu sunt contraindicate (BPOC, insuficienta cardiaca, diabet zaharat), pot fi utile.blocantii calciului (Nifedipinul) si vazodilatatoarele dau rezultate superioare.captoprilul este rau tolerat.

HIPOTENSIUNEA ARTERIAL

HIPOTENSIUNEA ARTERIALreprezint scaderea presiunii sistolice cu mai mult de 20 mm Hg, n trecerea de la decubit la ortostatism.frecventa creste cu vrsta.nu este o boala, este un sindrom.se nsoteste de astenie psiho fizica, palpitatii, vertije, sincope, caderi, pierderi de cunostinta.este datorata tulburarilor de reglare neurohormonale a tensiunii arteriale.se descrie o forma idiopatica si una secundara (arterioscleroza cerebrala, neuropatia diabetica sau etilica).

ARTERITA CU CELULE GIGANTE (arterita temporal sau arterita Horton)

ARTERITA CU CELULE GIGANTEapare la bolnavii vrstnici, dupa 50 de ani si obisnuit dupa 60 de ani.

se localizeaza la bifurcarea carotidei, la nivelul arterelor extracraniene (artera faciala sau temporala).

debutul este insidios prin cefalee, oboseala, anorexie, scadere n greutate, polimialgii reumatice, febra.

Simptome: cefaleecaracterul cefaleei este sugestiv: localizare temporara, uni sau bilaterala, cu iradiere n pielea capului si regiunea occipitala.

alteori apare cnd bolnavul i pune capul pe perna, cnd se piaptn, se spala pe cap sau si pune ochelarii.

orice cefalee persistenta, care apare dupa 50 de ani, trebuie sa sugereze si o Arterita Horton (temporala).

Alte simptome posibile:tumefacia tegumentului regiunii temporale, reliefarea traiectului arterei temporale, care apare sinuos, cu nodozitati si eritem si tumefactie dureroasa

pierderea vederii

dureri la masticatie.

simptome articulare si musculare.

simptome cerebrale, neuropatii periferice, claudicatie intermitenta.

Evoluie posibilevolutia este cronica de la cteva luni la doi ani sau mai mult.nota de gravitate o da involutia cu evolutie catre dementa.biopsia arteriala, arata leziuni inflamatorii.orice febra prelungita la un vrstnic, fara cauza aparenta, trebuie sa sugereze si o arterita temporara.Anemia, hiperleucocitoza si cresterea vitezei de sedimentare, completeaza tabloul.

Tratament : corticoizi

SPOR LA NVAT!

Semne si simptome prezente in afeciunile persoanelor vrstnice

Dr. Mihaela Gabriela BUHACIUCBOLILE CARDIOVASCULARE