Curs 5Rudenia

A.Rudenia fireasca sau naturala

Este de 2 categorii: imediata (dreapta) colaterala.

Rudenia in linie dreaptaRudenia este in linie dreapta intre 2 persoane care provin una din alta. F1 descinde din D. Rudenia in linie dreapta este ascendenta sau descendenta. Relevanta este rudenia cu defunctul. Rudelele in linie dreapta se impart in 2 categorii :ascendetiidescendentiiRudele in linie dreapta au vocatie generala de a culege mostenirea indiferent de gradul de rudenie al defunctului. Vocatia generala a ascedentilor si descentilor nu este limitata in functie de...Rudenia colaterala. -doua persoane se afla in rudenie colaterala atunci cand provin dintr-un ascedent comun. Sunt rude colaterale cu defunctul: fratii si surorile defunctului, descendentii lor(nepoti) unchii defunctului si verii defunctului, unchii si matusile mari.

Rudele colaterale vin la mostenire numai pana la gradul al patrulea inclusiv.Pt a stabili gradul de rudenie este necesar sa se numere nasterile care s-au produs pt a genera relatia de rudenie. Fratele defunctului este de gradul al doilea, pt ca a fost necesar de nasterea defunctului si nasterea lui.Numarul gradelor de rudenie este egal cu numarul liniilor din desen.B.Rudenia civilaIn ceea ce priveste rudenia civila se realizeaza prin adoptie. Din punctul de vedere al efectelor adoptiei, de lege lata, actuala legislatie in materie, prevade un singur tip de adoptie si anume adoptia cu efecte depline. Adoptia cu efecte depline creeaza intre adoptat si adoptator, intra adoptat si rudele adoptatorului, aceleasi legaturei juridice ca si rudenia fireasca. Adoptatul are fata de adoptator si rudele lui aceleasi drepturi ca descendentul. De asemenea, adoptia cu efecte depline desfiinteaza legaturile de rudenie fireasca dintre adoptat si rudele sale naturale. Din punct de vedere succesoral, adoptatul isi pierde vocatia la mostenirea rudelor sale firesti.?...pe langa adopia cu efecte depline era posibila si o adoptie cu efecte restanse.Adoptia cu efecte restranseAdoptia cu efecte restanse creeaza legaturi identice cu acele din rudenia fireasca, numai intre adoptat si adoptator, iar nu si intre adoptat si rudele adoptatului.Prin urmare, adoptatul va fi asimilat al unui fiu al adoptatorului, dar nu va fi considerat nepot al tatal, si nici nepot de frate al fratelui.A doua particularitate este ca ea nu desfiinteaza legaturile provenind din rudenia fireasca, prin urmare, si dupa consimtirea unei adoptii restranse, adoptatul pastreaza legatura de rudenie cu rudele sale naturale si are vocatie genreala la mostenirea acestora.

Principiul reciprocitatii vocatiei generale Vocatia generala legala este guvernata de principiul reciprocitatii vocaiei generale. Acest principiul are doua sensuri :pozitiv- daca o persoana are vocatia generala de a mosteni o alta persoana, cea din urna are vocatia generala de a o mosteni pe cea din urma. negativ- daca o persoana nu poate mosteni o alta persoana, atunci nici cea din urma nu poate mosteni pe cea din urma.Sotul nu are vocatie generala la mostenirea rudelor defunctului. De la principiul reciprocitatii vocatiei generale exista o singura exceptie:1. Exceptia decurgand din bigamie sau poligamie. Potrivit art 304 din c civ, sotulnde buna-credinta la incheierea unei casatorii nule sau anulate, pastreaza pana la data la care hotararea judecatoreasca devine definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. Aceasta inseamna ca in cadrul unei casatorii nule sau anulate, sotul de buna-credinta poate pretinde dreptul la mostenurea celuilalt sot in cazul in care decesul celui din urma survine inainte de hotarerea definitiva de anulare sau constatare a casatoriei. In schimb, sotul de rea-credinta nu poate pretinde asemenea drepturi la mostenirea sotului de buna-credinta.Din perspectiva vocatiei succesorale, pe langa vocatia legala, este necesara indeplinirea unei conditii eficiente si anume : vocatia concreta. O persoana are vocatie concreta de a veni la mostenire, daca pe de o parte are vocatie generala de a mosteni, si pe de alta parte nu este nlturat de o persoana in rang preferabil. Vocatia concreta depinde atat de tipul legturii de rudenie fata de defunct, cat si de exercitarea dreptului de succesiune de catre rudele de grad mai apropiat care indeplinesc celelalte conditii pt a veni la mostenire.

Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii

Sunt in numr de 3:1. Rudele cu vocatie generala vin la mostenire in ordinea claselor de mostenitori. Clasele de mostenitori sunt in numar de 4.clasa 1 este alcatuita din descendentii defunctului: fii si fiice, nepoti nepoate de fiu, fiicle, stranepoti, stranepoateclasa a 2a: este alctuit din ascendenti privilegiati care sunt parintii defunctului si cei asimilati lor si colaterali privilegialti care sunt fratii si surorile defunctului, nepotii si nepoate din frati si surori, stranepotii si stranepoatele din frati si surori, pana la gradul al 4 lea inclusiv.clasa a 3a : este alcatuita din ascendentii ordinari: bunicii si bunicele defunctului, stranubicile si strabunicii, fara limita in grad. clasa a 4a : este alcatuita din colateralii ordinari: unchii si matusile mari ai defunctului, unchii si matusile si verii primari, pana la gradul al 4lea inclusiv.Venirea la mostenire in ordinea claselor, semnifica faptul ca daca exista mostenitori din clasa 1 va inlatura pe cei din clasa a 2a.Este singurul principiu care nu cunoaste exceptii. Are anumite limitari:- sotul supravietuitor nu face nicio parte din nicio parte de mostenitori, el vine in concurs la mostenire cu oricare din clase. Nu este inlaturat de niciuna din ele si le diminueaza tuturor drepturile succesorale, insa nu inlatura complet niciuna. - exista situatii in care in urma vointei defunctului pot veni la mostenire 2 clase de mostenitori in virtutea calitatii lor de mostenitori legali si anume este ipoteza in care mostenitorii dintr-o clasa mai apropiata sunt exheredati partial, astfel incat partea ramasa este culeasa de mostenitorii dintr-o clasa subsecventa. Daca defunctul are un fiu pe care il exheredeaza si un unchi mare. In urma exheredarii fiul nu poate fi inlaturat in totalitate de la mostenire pt ca este mostenitor rezervatar si va cunoate rezerva succesorala. Restul de mostenire, daca defunctul nu a dispus de ea , va fi culeasa de unchiul mare. In aceasta situatie vor veni la mostenire atat clasa 1, cat si clasa a4a, unchiul mare. Pt ca doua clasa sa vina concomitent la mostenire, nu este strict necesar ca membrii primeia dintre ele sa fie mostenitori rezervatari. La o asemenea consecinta poate duce orice exheredare partiala daca nu exista mostenitori subsecventi.Ex: Defunctul are un nepot de frate si un unchi, daca defunctul nu ar face nicio dispozitie, nepotul de frate l-ar inlatura de la mostenire pe unchi. Insa defunctul poate sa dispuna ca il exheredeaza partial.

2.Principiul proximitatii gradului de rudenie exista 2 exceptii :1. Reprezentare, care permitand reprezentatuluiDaca insa, defunctul ar fi avut pe langa aceste rude si un stranepot care e tot colateral privilegiat in clasa a 2a , atunci in urma exherdarii nepotului de frate, la mostenire nu ar fi venit unchiul, ci stranepotul de frate, pt ca l-ar fi inlaturat de la mostenire.2. Vizeaza clasa a 2a in cadrul careia ascedentii privilegiati, parintii, care sunt rude ale defunctului de gradul 1 nu ii inlatura de la mostenire pe colateralii privilegiati, cu care sunt rude de gradul 2 pana la 4. Partea din mostenire cuvenita pana la gradul al doilea se imparte intre ascendentii privilegiati si colataralii privilegiati. Daca exista un singur ascendent privilegiat, el va culege un sfert din partea cuvenita clasei a 2a, iar colateralii privilegiati vor culege restul de 3 sferturi. Daca exista 2 sau mai multi ascendenti privilegiati, atunci ei vor culege impreuna jumatate din ceea ce se cuvine clasei a 2a, restul de jumatate atribuindu-se colateralilor privilegiati. In schimb, intre colateralii privilegiati, se aplica cu exceptia reprezentarii, principiul proximitatii gradului de rudenie. Astfel incat, fratele va inlatura de la mostenire nepotul de frate. Exemplu: daca la mostenire vin 2 parintii, un nepot de frate, un stranepot de farte, parintii pt ca sunt 2 vor culege impreuna jumatate din mostenire, cealalta mostenire colateralii privilegiati, in cadrul caruia nepotul de frate inlatura stranepotul de frate, astfel incat cealalta jumatate revine nepotului de frate.

3. Principiul egalitatii intre rudele de aceiasi clasa, acelasi grad.Daca defunctul are 2 copii, ei sunt descendenti clasei 1 de gradul 1, vor imparti mostenirea in mod egal.Daca 3 ascendenti privilegiati primesc jumtate de mostenire. Intre ascendentii privilegiati se aplica principiul egalitatii din aceeiasi clasa, acelasi grad.De la acest principiu exista 2 exceptii: Reprezentarea, prin efectul careia impartirea mostenirii se face pe tulpini, ceea ce nseamn ca mai multi reprezentani ai aceluiasi reprezentati vor culege impreuna ceea ce i s-ar cuveni acestuia daca ar veni la mostenire Impartirea pe linii intre colataralii privilegiati care provin din frati si surori de categorii diferite ai defunctului.Fratii dupa tata sunt frati consangviniFratii dupa mama sunt frati uterini.Intre ei impartirea mostenirii se face pe linii. Ex: la mostenire vin 2 frati primari, un frate uterin si 2 frati consangvini. Partea venita lor se imparte in 2 jumatati, linia materna si linia paterna, fiecare cate jumate. Pe linia materna vin la mostenire fratii dupa mama ai defunctului. Linia materna se imparte la 3 , ficare dintre ei primind cate o treime din jumatate de mostenire, iar linia paterna se imparte la 4, fiecare primind un sfert din jumatate. Fratii buni cumuleaza pt ce au primit din fiecare.Pe linie materna : f1, f3 si f2Pe linie patrena : f1, f3, f4, f5F1 si f3 sunt frati buni.

Sfera impartirii pe linieImpartirea pe linii se aplica doar in clasa a DOUA. In clasa a3a si a 4a se aplica celelalte principii. In cadrul clasei a 2a impartirea pe linii se aplica nu numai intre frati si surori de categorii diferite, ci si intre descendentii lor. Indiferent ca acei descdenti vin la motenire prin reprezentare sau in nume propriu.

Reprezentarea succesorala

Potrivit art 965 prin reprezentare succeosrala un mostenitor legal de un grad legal mai indepartat numit reprezentant, urca in virtutea legii in drepturile ascedentului sau numit reprezentat pt a culege partea de mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost nedemn fata de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii. Intrucat reprezentarea este o exceptii de la principiul al 2lea si al treilea de la devolutiunea legala a mostenirii, ea trebuie verificata cu prioritate in toate cazurile in care ne aflam in domeniul sau de aplicare si numai daca nu va opera in acele cazuri se vor aplica principiile generale.Domeniul de aplicare al reprezentriiReprezentarea se aplica exclusiv in clasa 1 si in clasa a 2a. In clasa 1 ea vizeaza pe descendentii defunctului de gradul 2 si urmatoarele fara limita legala, iar in clasa a 2a, ea ii vizeaza pe descdentii din frati si surori de gradul 3 si de gradul 4. Nu se aplica reprezentarea in clasa a ea. Spre exemplu strabunicul nu il reprezinta la mostenire pe bunic. De asemenea, reprezentarea nu se aplica in clasa a 4a Exemplu: varul primar nu il reprezinta la mostenire pe unchi.Daca ne aflam in domeniul de aplicare al reprezentarii aceasta opereaza de cate ori sunt indeplinite cele 3 conditii ale sale:1.Reprezentatul sa nu aib capacitate succesorala sau sa fie nedemnnN1 il poate reprezenta pe f2 numai daca acesta era decedat la deschiderea mostenirii sau era nedemn. Pt ca f2 sa fi fost decedat, el poate sa fie ori predecedat, ori decedat in astfel de conditii incat sa nu se poata stabili ca decesul sau a urmat deschiderii mostenirii, adica codecedat. Nu se reprezint renuntatorul pt ca legiutorul s-a gandit ca renuntarea la mostenire poate sa fie determinata si de alte intentii. In principiu, nu se reprezinta nici exheredatul. De la acest principiu exista anumite exceptii.2. Locul reprezentatului sa fie util. Locul este util atunci cand indeplineste toate conditiile sa culeaga mostenirea, mai putin capacitatea sau vrednicia succesoarala. Exheredatul, de regula, nu poate sa fie reprezentat pt ca exheredarea inlatura vocatia la mostenire si prin urmare locul reprezentatului nu mai este util. Acest principiu se aplica pe deplin in clasa a 2a. Exemplu: daca defunctul l-a exheredat pe f1, f1 nu este mostenitor rezervatar. El nu poate fi reprezentat de f2, f3 pt ca locul sau nu mai este util. In cadrul clasei 1, exheredarea nu este apta sa inlature in mod complet vocatia la mostenire intrucat descedentii sunt mostenitorii rezervatrai. Daca copilul este exheredat, locul sau ramane util datorita rezervei. Acesta vine la mostenire prin reprezenant. Mostenirea va fi culeasa de n1 in concurs cu f1.3. Reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile sa vina la mostenirea defunctului, mai putin vocatia concreta, pe care o primeste tocmai prin reprezentare.-Trebuie sa aiba vocatie generala-Trebuie verificat daca reprezentantul este nedemn.In cadrul adoptiei restranse, adoptatul devine ruda cu adoptatorul, dar nu si cu rudele adoptatorului.-Trebuie sa fie vrednic fata de mostenire, sa fie vrednic fata de defunct.