Curs 25: Evaluarea:Definiții, obiective,

funcții

Catedra de Psihologie Clinică

Agendă

Delimitări terminologice

Definiri ale evaluării

Funcțiile evaluării

Obiectivele evaluării

Tipuri de evaluare

Evaluarea:Delimitări terminologice

Definiţie: Act de valorizare ce intervine în toate activitățile umane, se referă la sistemul de învățământ dar se află în relație strânsă cu mecanismele sistemului social, generând informații cu funcție autoreglatoare, pentru creșterea eficienței instruirii.

Poate fi concepută la două niveluri (Nicola, 1992) : Economic: eficiența – prin prisma raportului dintre

resursele materiale și financiare puse la dispoziție de către societate și rezultatele învățământului

Pedagogic: prin prisma raportului dintre obiectivele propuse și rezultatele obținute

Evaluarea:Delimitări terminologice

Eficiența învățământului:Interesează prin prisma obținerii rezultatelor

promovate de sistemul educațional: Aptitudini Atitudini Comportamente

Evaluarea:Delimitări terminologice Sensul termenului evaluare: are diverse conotații, criteriul lor fiind realitatea educațională la care se referă: evaluareaSistemului

A instituției de învățământ

A curriculumului

A profesorilor, a studenților

Scallon (1988): trei planuri de semnificație epistemică:

A concepe o procedură de evaluare A face practic o evaluare A exprima o evaluare

Evaluarea:Delimitări terminologice

Reluând o sugestie a lui H. Pieron, Gilbert de Landcheere (1971) precizează că evaluarea are întotdeauna un raport direct sau indirect cu progresul în extensie și calitate al învățării și definește:

Docimologia: știința care are drept obiect studiul sistematic al examenelor, sistemul de notare, comportamentul examinatorilor și examinaților

Docimantica: tehnica examenelor Doxologia: studiul sistematic al rolului pe care

evaluarea îl are în educația școlară

Evaluarea:Delimitări terminologice

Barbier (1985) face distincția între control și evaluare:

Controlul: derularea unui șir de operații ce generează informații asupra funcționării corecte a unei activități formative

Evaluarea: șir de operații ce au ca scop producerea unei judecăți axiologice asupra activității de formare:

Evaluarea implicită: judecata axiologică se explicitează doar prin efectele sale

Evaluarea spontană: judecata se explicitează doar prin enunțare și formulare

Evaluarea: Definiții

Stufflebeam et al. (1980): trei grupe de definiții pentru evaluare:

Evaluare = măsură: Avantaje: măsurare precisă, date tratate matematic Dezavantaje: abordare strict instrumentală, oarecare

inflexibilitate Evaluare = congruență:

Avantaje: se raportează la o acțiune puternic integrată în sistemul de învățământ, feedback imediat furnizând date asupra procesului și a produsului

Dezavantaje: rolul prea tehnic al evaluatorului, evaluarea se transformă într-o acțiune secvențială

Evaluare = judecare: Avantaje: concretizări practice ușoare, lărgirea variabilelor Dezavantaje: implicărutină, i se pot contesta fideliattea și

obiectivitatea

Evaluarea: Abordare diacronică

Prima perioadă (sf. Sec XIX – primele decenii sec. XX):

Mijloc primordial: testul Trecerea spre standardizare

A doua perioadă: perfecționarea seturilor de teste

A treia perioadă: Patronată de H. Pieron, părintele docimologiei Debutează în deceniul al treilea al sec. XX Încercarea de a descoperi elevul ca totalitate

Definiții: Docimologia

Studiul sistematic al examenelor Analiza științifică a:

Modurilor de notare Variabilelor implicate în notare Mijloacelor apte să asigure obiectivitatea evaluării

Are în vedere mai ales două funcții ale evaluării:

Certificarea: când nota trebuie să ateste nivelul de competență în raport cu un standard

Prognosticarea: mai ales în cadrul concursurilor

Definiții: evaluarea academică

Procesul prin care se obțin informațiile necesare în managementul studenților

Presupune stabilirea unui obiectiv clar și aprecierea rezultatelor:

Informații de rezultat: procentul reușitei studenților la probele de evaluare

Informații de referință: trebuie definite riguros, deoarece servesc drept etalon și condiționează aprecierea informațiilor de rezultat

Setul de caracteristici individuale de care trebuie să se țină cont atunci când evaluarea vizează compararea rezultatelor cu o normă, precum și raportarea lor la mijloacele variabile care ar putea să o explice sau să o clarifice

Evaluarea academică

Două momente distincte:Măsurarea rezultatelor:

Cuantificarea rezultatelor academice Implică o determinare obiectivă prin

concentrarea unor achizițiiAprecierea academică:

enunțarea unor judecăți de valoare conferirea unor semnificații rezultatelor

observabile sau măsurabile într-un cadru de referință axiologic

Evaluarea academică

Examenul: Evaluare de confirmare ce influențează

parcursul academic Presupune aprecierea rezultatelor sau a

competențelor achiziționate pe o anumită durată de timp

Concursul: Manifestarea competenței în confruntarea cu

ceilalți Pronunțat caracter selectiv Rol prognostic și de decizie în traseul ulterior al

candidatului

Importanța și funcțiile evaluării

Control al cunoștințelor Cale de perfecționare a învățământului Mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra

obiectivelor educaționale Scopul: perfecționarea procesului instructiv –

didacticSe pot stabili cel puțin trei funcții ale evaluării:

Verificarea sau identificarea achizițiilor informaționale Perfecționarea căilor de formare a cunoștințelor prin

identificarea celei mai facile căi de educație și instrucție

Recunoașterea socială a schimbărilor operate prin procesul de instrucție asupra indivizilor

Funcțiile evaluării

În funcție de obiectivele specifice ale evaluării, se pot descrie și alte funcții ale evaluării: Constatarea optimizării condițiilor de derulare a activității instrucționalePrognosticarea nevoilor viitoare ale factorului uman implicat în procesul instructivDecizie asupra poziției într-o ierarhie sau nivel de pregătireComunicare didactică în cadrul binomului profesor-studentInformarea societății asupra stadiului pregătirii tineretului academic

Obiectivele evaluării Conștientizarea relației obiective – rezultate Cu cât obiectivele sunt mai clare, cu atât

rezultatele sunt mai ușor de interpretat În evaluare nu se evaluează indivizii în

totalitatea personalității lor Obiectivele cognitive sunt cel mai bine

interpretate analitic O evaluare analitică poate fi, însă, inoperantă

pentru capacitatea de sinteză Evaluarea de tip prospectiv:

Evaluarea proiectului didactic Funcțiile evaluării se adaptează pe măsura

derulării procesului instrucțional

Exigențele evaluării

Extinderea evaluării de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului ce a dus la acele rezultate

Evaluarea complexă a conținutului, metodelor, obiectivelor învățământului

Diversificarea tehnicilor de evaluare Indicarea gradului de acuratețe a acestor

tehnici