49
Morfologie Morfologie bacteriana bacteriana Dr. Carmen Costache Dr. Carmen Costache

Curs 2 Morfologie Bacteriana

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs

Citation preview

Page 1: Curs 2 Morfologie Bacteriana

Morfologie bacterianaMorfologie bacteriana

Dr. Carmen CostacheDr. Carmen Costache

Page 2: Curs 2 Morfologie Bacteriana

STRUCTURASTRUCTURA

1.Structuri obligatorii1.Structuri obligatorii: : Nucleoid, Nucleoid, Citoplasma, Citoplasma, Membrană Membrană

citoplasmatică, citoplasmatică, Perete celularPerete celular

2.Structuri facultative2.Structuri facultative

* neesenţiale pentru* neesenţiale pentru multiplicare multiplicare

* conferä proprietäţi de * conferä proprietäţi de patogenitatea patogenitatea

Capsulă, Glicocalix; Capsulă, Glicocalix; Pili comuni, pili de sex, Pili comuni, pili de sex, Flageli (Cili), Flageli (Cili), SporSpori i

Page 3: Curs 2 Morfologie Bacteriana

NUCLEOIDNUCLEOID

nu are nu are – nucleoli, nucleoli, – membrana nucleară. membrana nucleară.

Se evidenţiază: Se evidenţiază: – prin coloraţii speciale: prin coloraţii speciale:

coloraţia Feulgen, coloraţia Feulgen, acridin orange; acridin orange;

– microscopia electronică (aspect fibrilar).microscopia electronică (aspect fibrilar).

Page 4: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 5: Curs 2 Morfologie Bacteriana

NUCLEOIDNUCLEOID

Un Un singur cromozom = singur cromozom = o moleculă dublu o moleculă dublu catenară de ADN circulară catenară de ADN circulară – 50-65 bucle supr50-65 bucle supraaspiralizate, pliată, răsucită, spiralizate, pliată, răsucită, – fibrilar, de arici sau ghem fibrilar, de arici sau ghem – legat de membrana citoplasmatică prin mezozomi legat de membrana citoplasmatică prin mezozomi

Informaţia genetică - haploidă Informaţia genetică - haploidă (gene pentru un caracter într-un singur exemplar).(gene pentru un caracter într-un singur exemplar).

contact direct între ADN şi ARN, contact direct între ADN şi ARN, important pentru transcrierea şi traducerea important pentru transcrierea şi traducerea inf.genetice inf.genetice

sediul de acţiune al unor AB: sediul de acţiune al unor AB: Quinolone Quinolone Nitrofurani, imidazoliNitrofurani, imidazoli RifamicineRifamicine

Page 6: Curs 2 Morfologie Bacteriana

NUCLEOIDNUCLEOID

studiistudii recenterecente => => Cz lineariCz lineari Borrellia burgdorferi, Borrellia burgdorferi, Streptomyces sppStreptomyces spp

Nr. copii Nr. copii de AND/cz la un moment de AND/cz la un moment datdat

Depind de stadiul ciclului celularDepind de stadiul ciclului celular

Page 7: Curs 2 Morfologie Bacteriana

Material genetic extracromozomialMaterial genetic extracromozomial

autonom sau integrat în cz bacterianautonom sau integrat în cz bacterian PlasmidelePlasmidele BacteriofagiiBacteriofagii

Page 8: Curs 2 Morfologie Bacteriana

Material genetic extracromozomialMaterial genetic extracromozomial

Plasmidele Plasmidele – molecule de ADN circulare. molecule de ADN circulare. – se pot transmite de la o bacterie la alta se pot transmite de la o bacterie la alta

= conjugarea bacteriană= conjugarea bacteriană– Codifica Codifica nr variabil de nr variabil de genegene

virulenta.virulenta.

Feuelgen pozitiv Feuelgen pozitiv

Page 9: Curs 2 Morfologie Bacteriana

Material genetic extracromozomialMaterial genetic extracromozomial

Bacteriofagii Bacteriofagii Structuri virale Structuri virale infecteazainfecteaza bacteriile. bacteriile. 2 tipuri:2 tipuri:

litici, capabili de replicare => liza bacterieilitici, capabili de replicare => liza bacteriei lizogeni (temperaţi) –lizogeni (temperaţi) –

– se pot integra în cz. = profag => proprietăţi noi: se pot integra în cz. = profag => proprietăţi noi:

ex. producerea unor toxine. ex. producerea unor toxine.

Page 10: Curs 2 Morfologie Bacteriana

CITOPLASMA CITOPLASMA BACTERIILORBACTERIILOR

necompartimentată, necompartimentată, fără organite: fără organite:

reticul endoplasmatic, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, aparat Golgi, mitocondrii, mitocondrii,

2 zone distincte2 zone distincte– Periferica, amorfaPeriferica, amorfa– Interna (nucleoidul)Interna (nucleoidul)

Page 11: Curs 2 Morfologie Bacteriana

CITOPLASMA CITOPLASMA BACTERIILORBACTERIILOR

1.Ribozomi1.Ribozomi: mii, 70 S : mii, 70 S subunităţile : 50 subunităţile : 50 S S (Large) şi 30 S (Small) (Large) şi 30 S (Small)

– sediul sintezei proteice sediul sintezei proteice – ţinta de acţiune a unor antibiotice ţinta de acţiune a unor antibiotice => inhiba => inhiba

selectiv sinteza proteica bacteriana dar nu si selectiv sinteza proteica bacteriana dar nu si cea eukariota !cea eukariota !

Chloramfenicol, Chloramfenicol, Erithromicina (M) Erithromicina (M) 50 S50 S Clindamicin, Clindamicin,

TetraciclineTetracicline Aminoglicozide Aminoglicozide 30 S30 S

Page 12: Curs 2 Morfologie Bacteriana

CITOPLASMA CITOPLASMA BACTERIILORBACTERIILOR

22..Granule/IncluziiGranule/Incluzii: : – masă lichidă de substanţe nutritive, masă lichidă de substanţe nutritive, – delimitatdelimitatee de membrană de membrană– Colorate specific de anumiti colorantiColorate specific de anumiti coloranti

Ex. Volutina = corpuscul metacromatic Ex. Volutina = corpuscul metacromatic (albastru de metilen=> rosu)(albastru de metilen=> rosu)

Page 13: Curs 2 Morfologie Bacteriana

CITOPLASMA CITOPLASMA BACTERIILORBACTERIILOR

33. . ARNARN în cantitate mare, în cantitate mare, – reprezentat de r ARN (9%), m ARN, t ARN.reprezentat de r ARN (9%), m ARN, t ARN.

44. . MoleculeMolecule: 3000 – 4000 molecule : 3000 – 4000 molecule diferite; diferite; – apă, săruri minerale, ioni, acizi nucleiciapă, săruri minerale, ioni, acizi nucleici

55. . IncluziiIncluzii: material nutritiv de rezervă, : material nutritiv de rezervă, – format în condiţii nefavorabile de mediu format în condiţii nefavorabile de mediu

6. Plasmide6. Plasmide

Page 14: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 15: Curs 2 Morfologie Bacteriana

MEMBRANA MEMBRANA CITOPLASMATICACITOPLASMATICA

strat subţire (10 -20 nm) strat subţire (10 -20 nm) sub peretele celular => greu de sub peretele celular => greu de

evidenţiat.evidenţiat.

Structura membranei citoplasmaticeStructura membranei citoplasmatice modelul mozaicului Singer: modelul mozaicului Singer:

– masă fosfolipidică, masă fosfolipidică, – plutesc insule de proteine, plutesc insule de proteine,

dispuse spre interior, exterior dispuse spre interior, exterior sau în masa fosfolipidică. sau în masa fosfolipidică.

model dinamic => reciclată permanent.model dinamic => reciclată permanent.

Page 16: Curs 2 Morfologie Bacteriana

MEMBRANA MEMBRANA CITOPLASMATICACITOPLASMATICA

Prelungiri în citoplasmă:Prelungiri în citoplasmă: 11. Mezozomi. Mezozomi RRol: ol:

– diviziunea bacteriilor; diviziunea bacteriilor; – replicare ADN-ului; replicare ADN-ului; – formarea endosporilorformarea endosporilor

2. 2. OxizomiOxizomi: prelungiri scurte: prelungiri scurte Rol: Rol:

– procesele bioenergetice la bacteriile capabile de procesele bioenergetice la bacteriile capabile de respiraţie: respiraţie: aerobe, aerobe, aerob anaerobe facultative, aerob anaerobe facultative, microaerofile. microaerofile.

Page 17: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FUNCŢIILE MEMBRANEI FUNCŢIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICECITOPLASMATICE

1. Permeabilitate selectivă şi 1. Permeabilitate selectivă şi transport de substanţetransport de substanţe: : – transport pasivtransport pasiv = = difuzia simplădifuzia simplă, ,

substanţesubstanţe cu GM mică cu GM mică – transportul activtransportul activ

contra gradient de concentraţie, contra gradient de concentraţie, ccu consum de energie u consum de energie

Page 18: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FUNCŢIILE MEMBRANEI FUNCŢIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICECITOPLASMATICE

2. Funcţie bioenergetică2. Funcţie bioenergetică: : – sediul transportului de electroni, a sediul transportului de electroni, a

fosforilării oxidative (Oxizomii).fosforilării oxidative (Oxizomii). 3. Funcţie biosintetică3. Funcţie biosintetică: precursori : precursori

PCPC 4. 4. Sediul enzimelor hidrolaziceSediul enzimelor hidrolazice

– hidrolizează polimeri organici: proteine, hidrolizează polimeri organici: proteine, zaharuri, lipide în nutrienţizaharuri, lipide în nutrienţi, , care pot care pot pătrunde în bacterie.pătrunde în bacterie.

Page 19: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FUNCŢIILE MEMBRANEI FUNCŢIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICECITOPLASMATICE

5.Ţinta de acţiune pentru 5.Ţinta de acţiune pentru detergenţi şi antibioticedetergenţi şi antibiotice (bactericid.)(bactericid.)

Page 20: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FUNCŢIILE MEMBRANEI FUNCŢIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICECITOPLASMATICE

6. Replicarea ADN cromozomial, 6. Replicarea ADN cromozomial, plasmidic:plasmidic:– prin mezozomii septali prin mezozomii septali

7. Sediul motorului ciliar7. Sediul motorului ciliar

Page 21: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FUNCŢIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICEFUNCŢIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICE

8. Import de macromolecule 8. Import de macromolecule – ex.ex. fragment de ADN, de la bacterii fragment de ADN, de la bacterii

donatoaredonatoare = transformare = transformare

Page 22: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FUNCŢIILE MEMBRANEI FUNCŢIILE MEMBRANEI CITOPLASMATICECITOPLASMATICE

9.9. Sediul receptorilor Sediul receptorilor chemotacticichemotactici: : – deplasarea spre substanţele nutritivedeplasarea spre substanţele nutritive

Page 23: Curs 2 Morfologie Bacteriana

PERETELE CELULAR BACTERIANPERETELE CELULAR BACTERIAN

prezent la majoritatea bacteriilor, cu excepţia genului prezent la majoritatea bacteriilor, cu excepţia genului Mycoplasma. Mycoplasma.

PERETELE CELULAR LA BACTERII GRAM POZITIVEPERETELE CELULAR LA BACTERII GRAM POZITIVE gros (15- 50 nm), gros (15- 50 nm), dardar simplu structurat: simplu structurat: straturi suprapuse de peptidoglican (40) şi acizi straturi suprapuse de peptidoglican (40) şi acizi

teichoici ataşaţi teichoici ataşaţi 1.Acizi teichoici sunt heteropolimeri repetitivi, 1.Acizi teichoici sunt heteropolimeri repetitivi, Rol - aderarea bacteriilor de celulele epiteliale ale Rol - aderarea bacteriilor de celulele epiteliale ale

mucoaselor mucoaselor – ex. streptococ ß hemolitic.ex. streptococ ß hemolitic.

- antigene de suprafaţă - antigene de suprafaţă - captarea unor nutrienţi: ex. Mg. - captarea unor nutrienţi: ex. Mg. 2.Polizaharide de perete 2.Polizaharide de perete 3.Proteine de perete3.Proteine de perete

(excepţional-ex proteina A a Stafilococului aureus(excepţional-ex proteina A a Stafilococului aureus Lipidele sunt în cantitate mică (<1%); Lipidele sunt în cantitate mică (<1%);

– excepţie Mycobacterium, excepţie Mycobacterium,

Page 24: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 25: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 26: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 27: Curs 2 Morfologie Bacteriana

PERETELE CELULAR LA PERETELE CELULAR LA BACTERII GRAM NEGATIVEBACTERII GRAM NEGATIVE

subţiresubţire (10 -15 nm) (10 -15 nm) dar dar complexcomplex structurat structurat 1. 1. Peptidoglicanul Peptidoglicanul : :

1- 2 straturi de peptidoglican, bidimensional1- 2 straturi de peptidoglican, bidimensional 2. 2. Stratul lipoproteic Stratul lipoproteic Formează un scheletFormează un schelet 3. 3. Membrana externăMembrana externă

– masă fosfolipidică fluidă, în care înoată proteine. masă fosfolipidică fluidă, în care înoată proteine. Proteinele majore (70%) şi minore (30%)Proteinele majore (70%) şi minore (30%)

– Proteine majore: Proteine majore: Porine, NonporinePorine, Nonporine Proteine minore (Outer membrane proteins - OMP) Proteine minore (Outer membrane proteins - OMP)

– NBPNBP (nutrient binding protein), (nutrient binding protein), – PBPPBP (penicillin binding protein), (penicillin binding protein), – FeBPFeBP (siderofor) (siderofor)

Page 28: Curs 2 Morfologie Bacteriana

PERETELE CELULAR LA PERETELE CELULAR LA BACTERII GRAM NEGATIVEBACTERII GRAM NEGATIVE

4. 4. Lipopolizaharidul (LPZ)Lipopolizaharidul (LPZ) Lipidul ALipidul A

– este endotoxina bacteriilor Gram negative este endotoxina bacteriilor Gram negative – responsabilă de fenomenele toxiceresponsabilă de fenomenele toxice: :

febră, diaree, greţuri, vărsături, scăderea tensiunii arteriale, febră, diaree, greţuri, vărsături, scăderea tensiunii arteriale, şoc endotoxic şi deces.şoc endotoxic şi deces.

Componenta polizaharidică internă (core, Componenta polizaharidică internă (core, sâmbure polizaharidic)sâmbure polizaharidic): : – structurä comună la bacteriile Gram negativestructurä comună la bacteriile Gram negative

Lanţurile oligozaharidice lateraleLanţurile oligozaharidice laterale::– proemină la suprafaţa bacteriei, ca spini şi sunt în număr proemină la suprafaţa bacteriei, ca spini şi sunt în număr

maremare– este este antigenul Oantigenul O, responsabil de specificitate, responsabil de specificitate

Page 29: Curs 2 Morfologie Bacteriana

PERETELE CELULAR LA PERETELE CELULAR LA BACTERII GRAM NEGATIVEBACTERII GRAM NEGATIVE

5. 5. Spatiul periplasmicSpatiul periplasmic – între membrana externă şi membrana între membrana externă şi membrana

citoplasmatică. citoplasmatică. – Deţine oligozaharide şi protein-enzime:Deţine oligozaharide şi protein-enzime:

distrugerea bacteriilor bătrânedistrugerea bacteriilor bătrâne//moartemoarte - -autoliza autoliza

scindează substanţele nutritive cu G.M. scindează substanţele nutritive cu G.M. mare, (polimeri organici) în monomeri: mare, (polimeri organici) în monomeri: nutrienţi care pot pătrunde în bacterie. nutrienţi care pot pătrunde în bacterie.

Page 30: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 31: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FUNCŢIILE PERETELUI FUNCŢIILE PERETELUI CELULARCELULAR

1. Menţine 1. Menţine forma forma 2. delimitarea bacteriilor în 22. delimitarea bacteriilor în 2 grupe grupe GramGram.. 3. responsabil de 3. responsabil de acido - alcoolorezistenţăacido - alcoolorezistenţă, , 4. 4. creşterea şi diviziunea bacteriilorcreşterea şi diviziunea bacteriilor - - primerprimer

pentru propria sinteză pentru propria sinteză 6. Intervine în 6. Intervine în nutriţia bacterianănutriţia bacteriană 7. Intervine în 7. Intervine în metabolismul bacterianmetabolismul bacterian, ,

– sită moleculară sită moleculară – transportor de ioni transportor de ioni – import şi export de proteineimport şi export de proteine

8. Este o 8. Este o barieră selectivă barieră selectivă şi areşi are rol protector rol protector. .

Page 32: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FORMATIUNI FORMATIUNI FACULTATIVEFACULTATIVE

Conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură Conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură – aderenţa, aderenţa, – rezistenţă la fagocitozărezistenţă la fagocitoză ( ( unele fiind factori de patogenitate. unele fiind factori de patogenitate.))

CAPSULACAPSULA strat strat amorfamorf de înveliş de înveliş 3 structuri :3 structuri : Capsula microscopică :Capsula microscopică :poate înconjura 1-2 bacterii.poate înconjura 1-2 bacterii.

– Ex. Pneumococi, Meningococi, Hemofili, Bacilul cărbunos, Ex. Pneumococi, Meningococi, Hemofili, Bacilul cărbunos, Klebsiella, Clostridium perfringers.Klebsiella, Clostridium perfringers.

MicrocapsulăMicrocapsulă: antigenul K / antigen Vi la Salmonella. : antigenul K / antigen Vi la Salmonella. – se evidenţiază doar în microscopie electronică se evidenţiază doar în microscopie electronică – poate înconjura doar parţial peretele celular.poate înconjura doar parţial peretele celular.

Stratul mucosStratul mucos produs doar în condiţii naturale produs doar în condiţii naturale =>=>patogene patogene

Page 33: Curs 2 Morfologie Bacteriana

Capsula se Capsula se evidenţiazăevidenţiază

1. În frotiuri prin:1. În frotiuri prin: coloraţii negative, coloraţii negative,

– nu colorează capsula, nu colorează capsula, – vizibilă ca un halovizibilă ca un halouu alb în jurul bacteriilor: alb în jurul bacteriilor:

coloraţia Gram (prod. patologic), coloraţia Gram (prod. patologic), Burri (culturi pure)Burri (culturi pure)

coloraţii pozitive: coloraţia Muircoloraţii pozitive: coloraţia Muir2. Prin reacţii antigen - anticorp: 2. Prin reacţii antigen - anticorp:

reacţia de precipitare şi reacţia de umflare a reacţia de precipitare şi reacţia de umflare a capsulei capsulei

3. După aspectul coloniilor pe medii de cultură: 3. După aspectul coloniilor pe medii de cultură: foarte mucoasefoarte mucoase

Page 34: Curs 2 Morfologie Bacteriana

CAPSULA CAPSULA

Page 35: Curs 2 Morfologie Bacteriana

Compoziţie chimicăCompoziţie chimică

polizaharidică, polizaharidică, – majoritatea bacteriilor capsulate (Pneumococ, majoritatea bacteriilor capsulate (Pneumococ,

Meningococ, Hemofili). Meningococ, Hemofili). polipeptidică: polipeptidică:

– polimer al acidului D - Glutamic, la bacilul cărbunos. polimer al acidului D - Glutamic, la bacilul cărbunos. proteică proteică

– Yersinia pestis, Yersinia pestis, polimer de acid hialuronic la Streptococ β - polimer de acid hialuronic la Streptococ β -

hemolitic.hemolitic.RolRol 1. 1. antigen bacterianantigen bacterian. . 2. 2. factor de patogenitate bacterian: factor de patogenitate bacterian:

se opunse opune e fagocitării bacteriilor. fagocitării bacteriilor.

Page 36: Curs 2 Morfologie Bacteriana

GLICOCALIXULGLICOCALIXUL strat de suprafaţă sintetizat de bacterii în mediul strat de suprafaţă sintetizat de bacterii în mediul

lor natural. lor natural. structurat, structurat, fibre polizaharidice lungifibre polizaharidice lungi ( (dextrandextran sau sau levan)levan) se poate evidenţia doar în microscopie electronică se poate evidenţia doar în microscopie electronică RolRol 1.1.adezina polizaharidicăadezina polizaharidică 2.2.factor de colonizarefactor de colonizare

– Ex. Ex. Mutanul Mutanul ( ( Streptococus mutans)Streptococus mutans) - aderă de smalţul - aderă de smalţul dentar cu formarea dentar cu formarea cariei dentarecariei dentare. Bacteriile produc . Bacteriile produc metaboliţi acizi, care atacă smalţul dentar.metaboliţi acizi, care atacă smalţul dentar.

Page 37: Curs 2 Morfologie Bacteriana

PILII COMUNI (FIMBRII)PILII COMUNI (FIMBRII)

Pleacă din membrana citoplasmică, străbat Pleacă din membrana citoplasmică, străbat PCPC

formaţiuniformaţiuni filamentoase, filamentoase, tubulare scurtetubulare scurte număr marenumăr mare (aproximativ 100 - 200 pili). (aproximativ 100 - 200 pili). natură proteică (natură proteică (pileină ). pileină ). determinism cromozomialdeterminism cromozomial

– mai rar determinism plasmidic. mai rar determinism plasmidic. întâlniţi la bacteriile Gram negativeîntâlniţi la bacteriile Gram negative

Page 38: Curs 2 Morfologie Bacteriana

PILIIPILII

RolRol 1. 1. adezinele proteiceadezinele proteice ale bacteriilor: ale bacteriilor:

– aderarea nespecifică aderarea nespecifică pe suprafeţe inerte,pe suprafeţe inerte,– aderarea specifică aderarea specifică pe mucoasepe mucoase, , epitelii, epitelii,

endotelii, hematii, fagocite. endotelii, hematii, fagocite. 2. 2. factor de patogenitate factor de patogenitate

– Gonococii,Gonococii, E. coli E. coli-- (ETEC) (ETEC), , 3. 3. antigene antigene

– posibilitatea posibilitatea modificarea structurii modificarea structurii antigeniceantigenice

Page 39: Curs 2 Morfologie Bacteriana

PILII DE SEXPILII DE SEX

formaţiuni tubulare lungiformaţiuni tubulare lungi număr micnumăr mic ((1-4 1-4 )) prezenţi la prezenţi la bacteriile G negativebacteriile G negative au au determinism determinism

extracromozomialextracromozomial (plasmidic) (plasmidic) Rol: conjugarea bacteriană Rol: conjugarea bacteriană

Page 40: Curs 2 Morfologie Bacteriana

FLAGELI (CILI)FLAGELI (CILI)

formaţiuni tubulare lungiformaţiuni tubulare lungi aproxaprox.. 20 20 m lungime/20 nm lăţime.m lungime/20 nm lăţime.

organite de locomoţie ale bacteriilororganite de locomoţie ale bacteriilor Structură proteică = flagelinăStructură proteică = flagelină Ultrasctructura la ME: Ultrasctructura la ME:

– corpuscul bazal şcorpuscul bazal ş– cilindru proteic (filament axial).cilindru proteic (filament axial).

Evidentierea cililor Evidentierea cililor ::– în preparate microscopice: în preparate microscopice:

coloraţii speciale coloraţii speciale indirect în preparate native (mobilitatea bacteriană) .indirect în preparate native (mobilitatea bacteriană) .

– pe medii de cultură, prin însămânţarea bacteriilor prin pe medii de cultură, prin însămânţarea bacteriilor prin înţepare: înţepare:

bacteriile imobile se dezvoltă doar pe traiectul de înţepare, bacteriile imobile se dezvoltă doar pe traiectul de înţepare, cele mobile se dezvoltă în tot mediul.cele mobile se dezvoltă în tot mediul.

Page 41: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 42: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 43: Curs 2 Morfologie Bacteriana

Rol:Rol: 1. 1. mobilitatemobilitate, spre locurile unde există , spre locurile unde există

atractanţiatractanţi::– chimiotaxie chimiotaxie (deplasarea spre substanţe (deplasarea spre substanţe

chimice); chimice); – fototaxiefototaxie (deplasare spre locurile cu lumină); etc (deplasare spre locurile cu lumină); etc

2.2.antigen bacterian - antigenul “H”antigen bacterian - antigenul “H”, , Weil - Felix a evidenţiat Weil - Felix a evidenţiat la la ProteusProteus, , însămânţată într-un punct dintr-un mediu, se dezvoltă însămânţată într-un punct dintr-un mediu, se dezvoltă

pe tot mediul sub forma unor văluri concentrice (hauch).pe tot mediul sub forma unor văluri concentrice (hauch).

Page 44: Curs 2 Morfologie Bacteriana

SPORIISPORII forme de rezistenţăforme de rezistenţă - condiţii nefavorabile de temperatură, - condiţii nefavorabile de temperatură,

nutriţie, pH, oxigen, nutriţie, pH, oxigen, formă primitivă de diferenţiere celularăformă primitivă de diferenţiere celulară la bacterii. la bacterii. SporulareaSporularea::

– iniţial iniţial endosporiendospori ulteior - spori liberi = ulteior - spori liberi = exosporiexospori GGerminareerminare

– Revenire la forma vegetativă când întâlnesc condiţii favorabileRevenire la forma vegetativă când întâlnesc condiţii favorabile Evidenţierea sporilorEvidenţierea sporilor

– coloraţii negative: Gram (formaţiuni ovalare, necolorate, în interiorul coloraţii negative: Gram (formaţiuni ovalare, necolorate, în interiorul bacteriilor). bacteriilor).

– coloraţii pozitive: verde – malachit şi safraninăcoloraţii pozitive: verde – malachit şi safranină Ultrastructura sporilorUltrastructura sporilor (ME) din interior spre exterior: (ME) din interior spre exterior:

– Protoplastul sporalProtoplastul sporal– Peretele sporal Peretele sporal – CortexulCortexul– Învelişurile sporale si exosporiumÎnvelişurile sporale si exosporium

RolRol: : 1. identificarea bacteriilor1. identificarea bacteriilor.. 2.alegerea 2.alegerea metodelor de sterilizare metodelor de sterilizare şi dezinfecţie capabile să şi dezinfecţie capabile să

distrugă sporiidistrugă sporii

Page 45: Curs 2 Morfologie Bacteriana
Page 46: Curs 2 Morfologie Bacteriana

SPORISPORI

Page 47: Curs 2 Morfologie Bacteriana

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂMORFOLOGIE BACTERIANĂ

I. Pentru unele boli infecţioase, I. Pentru unele boli infecţioase, examenul microscopic = singura examenul microscopic = singura posibilitate diagnostică. posibilitate diagnostică. Ex. Ex. SifilisSifilis - - Treponema pallidumTreponema pallidum, ,

nu există posibilitatea de a izola, cultiva =>nu există posibilitatea de a izola, cultiva => evidenţierea şi identificarea în preparat evidenţierea şi identificarea în preparat nativ nativ sau sau în frotiuri prin coloraţii speciale în frotiuri prin coloraţii speciale (impregnarea argentică) = forma spiralată. (impregnarea argentică) = forma spiralată.

Page 48: Curs 2 Morfologie Bacteriana

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂMORFOLOGIE BACTERIANĂ

II. Pentru alte boli infectioase, există II. Pentru alte boli infectioase, există posibilitatea cultivării şi izolării agentului posibilitatea cultivării şi izolării agentului etiologic, dar examenul microscopic oferă etiologic, dar examenul microscopic oferă informaţii preţioase.informaţii preţioase.– gonoree - gonoree - Neisseria gNeisseria goonnorhoeaennorhoeae (gonococ) (gonococ)

imaginea microscopică: PMN, diplococi intra şi imaginea microscopică: PMN, diplococi intra şi extracelulari.extracelulari.

– tuberculozătuberculoză, bacilul Koch se dezvoltă lent, , bacilul Koch se dezvoltă lent, frotiu din produs patologicfrotiu din produs patologic: : evidenţierea de bacili evidenţierea de bacili

acido - alcoolorezistenţi prin coloraţia Ziehl - Neelsen, acido - alcoolorezistenţi prin coloraţia Ziehl - Neelsen,

Page 49: Curs 2 Morfologie Bacteriana

IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂMORFOLOGIE BACTERIANĂ

III. Pentru alte boli infecţioase- informaţii orientative.III. Pentru alte boli infecţioase- informaţii orientative.Frotiu din puroiFrotiu din puroi, colorat Gram:, colorat Gram: coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi - infecţie coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi - infecţie

stafilococicăstafilococică coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri - infecţie streptococicăcoci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri - infecţie streptococică diplobacili Gram pozitivi, capsulaţi - etiologie cărbunoasădiplobacili Gram pozitivi, capsulaţi - etiologie cărbunoasă bacili G pozitivi deformaţi - tetanos ( bacili G pozitivi deformaţi - tetanos ( Clostridium tetaniClostridium tetani)) bacili G negativi capsulaţi - bacili G negativi capsulaţi - KlebsiellaKlebsiellaFrotiu din sputăFrotiu din spută: : diplococi Gram pozitivi capsulaţi - pneumonie diplococi Gram pozitivi capsulaţi - pneumonie

pneumococicăpneumococică bacili Gram negativi capsulaţi – bacili Gram negativi capsulaţi – Klebsiella Klebsiella pn.pn.Frotiu din LCRFrotiu din LCR:: diplococi G negativi -diplococi G negativi - etiologie meningococică.etiologie meningococică. diplococi G pozitivi capsulaţi -diplococi G pozitivi capsulaţi - etiologie pneumococicäetiologie pneumococicä