CURS 2 Clasificari Si Categorii

7/22/2019 CURS 2 Clasificari Si Categorii

1/16

CURS 2INTRODUCERE

Constructiile sunt produse complexe imobile, legate direct de teren si in contact cu mediul

inconjurator. Ele au rolul de a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea activitatilor umane,

tinand cont de conditiile in care se desfasoara acestea si de conditiile de mediu exterior.

Odata cu dezvoltarea societatii au aparut si posibilitatile de realizare a unor constructii care sa

corespunda, in conditii din ce in ce mai bune, necesitatilor economice, sociale, de educatie, etc.Asigurarea unui adapost este o nevoie umana de baza. O casa ofera protectie atat impotriva

intemperiilor naturale, cat si a altor pericole si are de asemenea un rol socio-cultural constituindu-se in

centru al vietii de familie si o manifestare a identitatii personale. O casa bine proiectata si bine construita

asigura un standard de viata celor ce o locuiesc si le ofera protectie.

Constructiile au fost mai intai conditionate de caracteristicile fizico-mecanice si de dimensiunile

materialelor puse la dispozitia omului de catre natura (piatra naturala, lemn, pamant etc.), alcatuirea lor

avand un caracter empiric.

Principiile de baza ale constructiei de locuinte s-au bazat pe valori perene: calitatea fundatiei si a

solului, structura de rezistenta care constituie pentru casa ceea ce reprezinta scheletul pentru corpul uman,

peretii si acoperisul care protejeaza ocupantii de intemperii si alte pericole si nu in ultimul rand imbinarile

dintre toate acestea.

Dezvoltarea societatii a facut posibila si dezvoltarea stiintelor care se ocupa de constructii, atat in

privinta conceptiei si dimensionarii pe baze stiintifice a acestora, cat si in ceea ce priveste producerea unor

materiale noi de constructie si a unor semifabricate cu caracteristici fizico-mecanice si chimice superioare

celor aflate in natura (metalul, aliajele, betonul si betonul armat, masele plastice, etc.). Aceasta a facut

posibila diversificarea si modernizarea constructiilor, alcatuirea lor in conformitate cu o conceptie stiintifica

evolutiva.Realizarea constructiilor cu un grad de eficienta cat mai ridicat impune masuri privind

perfectionarea conceptiei si calculului in scopul asigurarii unei mai bune functionalitati, ridicarea calitatii,

asigurarea unei sigurante sporite in exploatare, concomitent cu reducerea consumurilor de materiale,

energie, forta de munca si a costurilor de productie.

1.Rol. Obiective.


2/16

Un alt factor foarte important de ridicare a gradului de proiectare a locuintelor o reprezinta

cutremurele. Acesta a impus conditii din ce in ce mai restrictive din punctul de vedere al proiectarii, astfel

incat gradul de siguranta a spatiilor de locuire sa fie tot mai ridicat. Structura trebuie sa reziste la miscarile

telurice verticale si orizontale fara a-si pierde din rezistenta. De aceea, in acest context devine primordiala

calitatea proiectarii, a muncii depuse si a materialelor, pentru a asigura un raspuns satisfacator al cladirilorla solicitarea seismica. Metoda cea mai moderna de prevenire a dezastrelor in urma aparitiei unui cutremur

este managementul riscurilor. Aceasta ofera un cadru de tratare preventiva a sigurantei cladirilor in

detrimentul vechilor solutii reactive (masuri adoptate postcutremur).

In majoritatea tarilor, in toate domeniile de activitate materialele reprezinta un procent cuprins in

intervalul 50-75% din valoarea constructiei, munca depusa intre 20-40%, in timp echipamentele folosite

ocupa ultima pozitie cu 5-20%. In cazul constructiilor civile, aceste proportii sunt inversate, gradul de

importanta al muncii depuse (proiectare si executie) si al echipamentelor devenind primordiale indetrimentul calitatii materialelor.

- Omul, care indiferent de zona geografica, are nevoie de aceleasi conditii de confort (volume,

gabarite, temperatura, umiditate, lumina, nivel sonor, etc), in vederea asigurarii celor mai bune conditii de

sanatate, activitate, odihna si recreere.

- Activitatea omeneasca, prin cei doi factori principali pe care i presupune si anume omul si

obiectul muncii, care vor hotr asupra condiiilor de confort i asupra utilizrii spaiului (forme, dimensiuni,

legaturi pe orizontal i verticl) i vor determina aciuni mecanice, fizice, chimice si uneori biologice

exercitate asupra construciilor.

- Natura, care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice,chimice, deosebit de variate,

ce depind de datele geografice ale amplasamentelor constructiilor, caracterizate prin teren (geologie, relief,

hidrografie, seismicitate), prin clim (vant, temperatur, precipitatii), fauna, zacaminte de materii prime,

materiale locale.

La realizarea constructiilor este necesar a se avea n vedere i elementele de ordin architectural si

urbanistic specifice zonei unde se amplaseaz construcia.

2. Factorii care influenteaza alcatuirea constructiilor

Factorii principali care determina conceptia, alcatuirea si executia constructiilor sunt

urmatorii:


3/16

Factorii de mai sus trebuie analizati n detaliu, astfel incat constructiile sa corespunda din toate

punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere estetic avand in vedere ca majoritatea constructiilor

reprezinta mesaje pentru generatiile urmatoare.

Constructiile sunt clasificate in functie de obiectivele urmarite si anume: criterii

functionale, de calitate, economice, etc.

A.Clasificarea functionalase refera la destinatia de baza a constructiilor si le grupeaza in douamari categorii: CLADIRIsi CONSTRUCTII INGINERESTI.

CLADIRILE sunt grupate in urmatoarele mari categorii, in functie de destinatialor:

Cladiri civilecuprind:cladirile de locuit: locuinteunifamiliale sau colective (blocuri de locuinte)

turism: hoteluri, moteluri, cabane, refugii montane

pentru ocrotire sociala: camine, internate scolare, aziluri

socio-culturale:

sanatate: spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, farmacii sport: sali de sport, patinoare arta si cultura:teatre, galerii de arta, biblioteci, muzee, edituri culte: biserici, catedrale, temple judiciare si administrative: banci, tribunale, administratia locala si

centrala

invatamant:gradinite, scoli, invatamant superior comerciale:magazine, mall-uri

Cladiri industrialecuprind: cladirile destinateproductiei:uzine, fabrici, hale, ateliere, etc.; cladiri necesare servirii procesului de productie si depozitarii:

depozite de materiale, magazii, rezervoare, posturi de transformare,

centrale termice etc;

Cladiri agro-zootehnicecuprind:

3. Clasificarea constructiilor


4/16

cladiri destinate productiei si depozitarii produseloragricole, viticole,legumicole, zootehnice, avicole: grajduri si adaposturi de animale si

pasari, sere, depozite pentru produse agricole

cladiri destinate pentru adapostirea si intretinerea utilajelorfolosite inramura agrozootehnica;

Cladiri militare: adaposturi pentru oameni (combatanti, populatie civila) adaposturi pentru tehnica de lupta: depozite de armament, de

carburanti etc.

CONSTRUCTIILE INGINERESTIgrupeaza toate celelalte categorii care nu caracteristicile cladirilor:

cai de comunicatii: poduri, tuneluri, cai ferate, drumuri, porturi retele edilitare: de alimentare cu apa, gaze, energie, retele de

canalizare,

linii de transportpentru fluide tehnologice, energie electrica constructii speciale: turnuri de televiziune, silozuri, cosuri industriale,

rezervoare


5/16

CONSTRUCTII

CLADIRI

0

20

40

60

80

100

1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr

East

West

North

CONSTRUCTII INGINERE

CLADIRI CIVILE CLADIRI

INDUSTRIALE

CLADIRI DE

LOCUIT

CLADIRI SOCIO-

CULTURALE

CLADIRI PENTRU

CLADIRI

ADMINISTRATIVE

CLADIRI

COMERCIALE

CLADIRI PENTRU

TRANSPORTURI

CLADIRI SPECIALE

CLADIRI AGRO -

ZOOTEHNICE

HALE

ATELIERE

CENTRALE

DEPOZITE

HAMBARE

MORI

GRAJDURI

ABATOARE

CRAME

PODURI

TUNELURI

CAI FERATE

DRUMURI

PORTURI

RETELE DE ALIMENTARE

CU APA, GAZE, ENERGIE,

RETELE DE CANALIZARE

COSURI

INDUSTRIALE

TURNURI DE

TELEVIZIUNE


6/16

B.Dupa pozitia constructieifata de nivelul terenului:

a. Constructii subterane(tuneluri, canale etc.);

b. Constructii supraterane(cladiri, poduri, cai ferate, drumuri, baraje etc).

C. Dupa structura de rezistentaa cladirilor:

Structura de rezistenta a unei cladiri reprezinta ansamblul de elemente de constructie

destinat sa asigure preluarea si transmiterea pana la terenul de fundare a incarcarilor care actioneaza asupra

constructiei.

a. Structuri cu peretide rezistenta (structurali)Peretii sunt realizati:

1.prin zidire(elemente de caramizi sau blocuri ceramice sau b.c.a.)

Fig. 1. Cladire avand structura de

rezistenta din pereti din zidarie
http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=o13EtiMJu2b-hM&tbnid=zZhYQRrG5oBonM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fdc303.4shared.com%2Fdoc%2FZYLsSQRI%2Fpreview.html&ei=YPzKUdX4GsTOswa16oCQDg&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNFJ1vND-isuSrM1XsKz4wu3In6vPQ&ust=1372343605465363http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=o13EtiMJu2b-hM&tbnid=zZhYQRrG5oBonM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fdc303.4shared.com%2Fdoc%2FZYLsSQRI%2Fpreview.html&ei=YPzKUdX4GsTOswa16oCQDg&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNFJ1vND-isuSrM1XsKz4wu3In6vPQ&ust=1372343605465363http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=GiBAqwlOGoJIRM&tbnid=i4GpWHYfGRpM3M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fangiconstruct.ro%2FServicii.html&ei=ygDLUe7HDcSOtAa1uYDYCw&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNHj0eXAeH31TTOVcNQnx8uutpZJ5Q&ust=1372344849513365http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=GiBAqwlOGoJIRM&tbnid=i4GpWHYfGRpM3M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fangiconstruct.ro%2FServicii.html&ei=ygDLUe7HDcSOtAa1uYDYCw&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNHj0eXAeH31TTOVcNQnx8uutpZJ5Q&ust=1372344849513365


7/16

Peretii realizati prin zidire se utilizeaza la cladiri avand cel mult P+4E si exista doua moduri de

dispunere a peretilor :

Pereti structurali dispusi la fiecare travee (pe directia transversala a cladirii) ; pe directielongitudinala sunt prevazuti pereti cu rol de contravantuire (rigidizare). Se creaza in acest fel o structura de tip

fagure - compartimentare deasa.

Pereti structurali dispusi la fiecare deschidere (pe directia longitudinala a cladirii); pe directietransversala sunt prevazuti pereti cu rol de rigidizare care delimiteaza o celula functionala de tip apartament,

sala de clasa etc. Se creaza in acest fel o structura de tip celular - compartimentare rara.

Fig. 2. Cladire avand structura de rezistenta de tip fagure cu pereti din zidarie

Fig. 3. Cladire avand structura de rezistenta de tip celular cu pereti din zidarie


8/16

2. Pereti realizati din beton armatsolutie aplicata pentru cladiri multietajate

Pereti turnati la fata locului (monolit) dispusi pe directia transversala a cladirii (la fiecare travee) sipe directie longitudinala. Se creaza in acest fel o structura de tip fagure - compartimentare deasa.

Fig. 4. Cladire avand structura de rezistenta

din pereti din beton armat compartimentar

deasa
http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=armare+pereti+structurali&source=images&cd=&docid=0PNFgzuXwANv5M&tbnid=LJssjbM0qmgYSM:&ved=0CAUQjRw&url=http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/PREVEDERI-CONSTRUCTIVE44854.php&ei=E41GUfjrK87ZPdGMgJgN&bvm=bv.43828540,d.ZWU&psig=AFQjCNFWcusocuBTFC6aQL3negMvonh1CA&ust=1363664484803173http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=pereti+din+beton+armat+santier&source=images&cd=&docid=-IYoV1zihq4LnM&tbnid=4jdO06RbSIBBPM:&ved=0CAUQjRw&url=http://richardconsulting.ro/blog/category/home-automation/contruiesc-casa/page/2/&ei=v49GUba7NMLZOor6gbgK&bvm=bv.43828540,d.ZWU&psig=AFQjCNHfA-OcXIrCND-Rp1t6Q0dWmvq8cw&ust=1363665106413374http://www.google.ro/imgres?q=pereti+din+beton+armat+santier&start=281&hl=ro&biw=1440&bih=708&tbm=isch&tbnid=kC_c504KYpthWM:&imgrefurl=http://www.structural-design.ro/proiect-structura-de-rezistenta-3sp10e-str-sevastopol-nr-9-%E2%80%93-bucuresti/&docid=_y__ZUTd57GiJM&imgurl=http://www.structural-design.ro/imagini/2011/03/proiect-structura-de-rezistenta-sevastopol-imagini-santier-2.jpg&w=500&h=375&ei=gI9GUcDoPIiiO4yDgdAO&zoom=1&sa=X&ved=0CIACEIQcMFQ4yAE&ved=1t:3588,r:84,s:200,i:256&iact=rc&dur=3&page=12&tbnh=191&tbnw=247&ndsp=25&tx=122&ty=140http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=NzhvIyDjeDIByM&tbnid=vgvXdDZdYBs-OM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fdesenul-ingineresc.blogspot.com%2F2012%2F01%2Fclasificarea-constructiilor.html&ei=nvbKUfTzMo7ktQapxoHYBQ&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNEQdm5uhaJ2SG6ykJEoF76lMdQClA&ust=1372342282466301http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=NzhvIyDjeDIByM&tbnid=vgvXdDZdYBs-OM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fdesenul-ingineresc.blogspot.com%2F2012%2F01%2Fclasificarea-constructiilor.html&ei=nvbKUfTzMo7ktQapxoHYBQ&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNEQdm5uhaJ2SG6ykJEoF76lMdQClA&ust=1372342282466301


9/16

Pereti turnati la fata locului (monolit) dispusi pe directia transversala a cladirii (la doua sau treitravei) si pe directie longitudinala. Se creaza in acest fel o structura de tip celular - compartimentare rara.

Pereti realizati din elemente prefabricate structuri integral realizate din panouri mari. La noi afost aplicata structura de tip fagure.

a. b.

Fig. 5. Cladire avand structura de rezisten

din pereti din beton armat compartiment

celulara

Fig. 6. Cladire avand structura de rezistenta din panouri mari din beton armat prefabricat: a. compartimentare

fagure; b. compartimentare celulara
http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=santier+de+constructii&source=images&cd=&cad=rja&docid=PLvfOht7oZpYYM&tbnid=OCAwuuV8nQVx4M:&ved=0CAUQjRw&url=http://www.clubafaceri.ro/24369/produse/26/78/&ei=zHozUc6dKIzgtQb_sYHQAw&bvm=bv.43148975,d.Yms&psig=AFQjCNGrH0rhYvTjaPuKwI2fys69neApYQ&ust=1362414618583605http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=santier+de+constructii&source=images&cd=&cad=rja&docid=PLvfOht7oZpYYM&tbnid=OCAwuuV8nQVx4M:&ved=0CAUQjRw&url=http://www.clubafaceri.ro/24369/produse/26/78/&ei=zHozUc6dKIzgtQb_sYHQAw&bvm=bv.43148975,d.Yms&psig=AFQjCNGrH0rhYvTjaPuKwI2fys69neApYQ&ust=1362414618583605


10/16

b. Structuri cu schelet / in cadreStructura este alcatuita dintr-un ansamblu de bare verticale si orizontale (stalpi si grinzi) din beton

armat monolit (turnat la fata locului) sau din elemente prefabricate din beton armat, lemn sau din metal.

Cadrele se dispun in mod curent pe doua directii ortogonale (transversala si longitudinala).

Structurile in cadre realizeaza flexibilitate in organizarea functionala a spatiului.

Fig. 7. Cladire avand structura de rezistenta din cadre din beton armat


11/16

c. Structuri mixteSunt realizate din cadre si pereti structurali (din beton armat sau zidarie) in scopul realizarii unei

conlucrari structurale care sa asigure o comportare mai buna din punct de vedere mecanic, indeosebi sub

actiunea solicitarilor seismice.

Structurile mixte pot fi:

1.Structuri dualeStructura este realizata prin cuplarea a doua subsisteme cu caracteristici diferite: cadre si pereti

structurali. Raspunsul global al structurii sub actiuni seismice este modificat comparativ cu cel al structurilor

alcatuite fie numai din cadre, fie numai din pereti structurali.

Fig. 8. Cladire avand structura de rezistenta duala: cadre si pereti din beton armat
http://www.google.ro/imgres?q=armare+pereti+din+beton+armat&hl=ro&biw=1440&bih=708&tbm=isch&tbnid=GT1qA0-ik2Cu_M:&imgrefurl=http://www.diypedia.ro/forum/topic/306-cofrare-si-armare-pereti-demisol/&docid=ou82IB_h89158M&imgurl=http://www.diypedia.ro/forum/uploads/proiecte/_1356308756712687main-1356308759.JPG&w=800&h=600&ei=cI1GUYLDMIqC4gS52YH4CQ&zoom=1&sa=X&ved=0CJoBEIQcMBg&ved=1t:3588,r:24,s:0,i:154&iact=rc&dur=1&page=2&tbnh=174&tbnw=258&start=19&ndsp=27&tx=98&ty=101http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=Riy4ZXMSgOUMvM&tbnid=9MlBB7eRcdpyhM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Finginerie-structurala.ro%2Fportofoliu.html&ei=q_7KUbfXC4mHtQaG1oDIBA&psig=AFQjCNExHKWXVYE0rHGXVxYqIDC7F52PXQ&ust=1372343856580549http://www.google.ro/imgres?q=armare+pereti+din+beton+armat&hl=ro&biw=1440&bih=708&tbm=isch&tbnid=GT1qA0-ik2Cu_M:&imgrefurl=http://www.diypedia.ro/forum/topic/306-cofrare-si-armare-pereti-demisol/&docid=ou82IB_h89158M&imgurl=http://www.diypedia.ro/forum/uploads/proiecte/_1356308756712687main-1356308759.JPG&w=800&h=600&ei=cI1GUYLDMIqC4gS52YH4CQ&zoom=1&sa=X&ved=0CJoBEIQcMBg&ved=1t:3588,r:24,s:0,i:154&iact=rc&dur=1&page=2&tbnh=174&tbnw=258&start=19&ndsp=27&tx=98&ty=101


12/16

2. Structuri cu nucleu rigidPeretii structurali sunt grupati intr-un nucleu rigid, de regula cu pozitia centrala in structura, sau in

mai multe nuclee, dispuse cat mai simetric. In spatiul delimitat de un nucleu se organizeaza circulatia

verticala a cladirii (casa scarii si ascensorul), camere tehnice si de serviciu.

a. b.

3. Structuri cu parter flexibilCladirea are cadre la parter si pereti structurali in sistem fagure sau celular la etaje. Structura

prezinta sensibilitate la solicitarea seismica.

4. Structuri tubulareUn tub reprezinta un ansamblu de stalpi desi, dispusi in general pe conturul cladirii, legati intre ei

prin grinzi inalte (grinzi parapet) care alcatuiesc un tub exterior, cu peretii perforati.

Structura este avantajoasa la un numar mare de niveluri. Se pot realiza:

- Structuri cu un singur tub;

Fig. 9. Cladire avand structura de rezistenta cu nucleu rigid: a. structura cu nucleu central si cadre periferice ;b. structura cu doua nuclee de rigidizare si cadre

Fig. 10. Cladire avand structura de rezistenta cu parter flexibil


13/16

- Structuri care asociaza un tub cu un nucleustructura numita tub in tub.- Structuri care asociaza un tub cu pereti structurali.

a. b.

5. Structuri specialeSunt realizate sub forma de arce, placi curbe subtiri, structuri suspendate pe cabluri, etc.

Fig. 12. Cladiri avand structura de rezistenta speciala: arce, panze curbe subtiri, cupole

Fig. 11. Cladire avand structura tubulara: a. cu un singur tub; b. cu tub dublu (tub in tub)1tub erforat exterior 2tub interior nucleu
http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=nDSzzx5DvL2MBM&tbnid=wSEDL0bbECuV_M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.oocities.org%2Fthomas_hobbs2%2Fbrazil%2Fmodern.html&ei=DxrLUYGRLoOetAbJr4GgAg&psig=AFQjCNFGTX3gysncZt2G8C2nESBH8S7fYA&ust=1372351233393336http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=9hJcfPZ5smLvdM&tbnid=i2af9pFKE3CXqM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.ghiduri-turistice.info%2Fghid-turistic-cele-mai-interesante-cladiri-din-bucuresti&ei=lgjLUZz3BojotQb0yYGYCQ&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNH9_JOuFy920NzyYo-opvBWj0jH6Q&ust=1372346830255793http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=9hJcfPZ5smLvdM&tbnid=i2af9pFKE3CXqM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.ghiduri-turistice.info%2Fghid-turistic-cele-mai-interesante-cladiri-din-bucuresti&ei=lgjLUZz3BojotQb0yYGYCQ&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNH9_JOuFy920NzyYo-opvBWj0jH6Q&ust=1372346830255793http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=M27ESdZRTDFsRM&tbnid=t-a81KPVv0IWpM:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fm.hotnews.ro%2Fstire%2F14638080&ei=tAfLUeuWFYXStAasxYD4Aw&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNF9y_me4iFeOurWWl7A9JtGj4Xq9Q&ust=1372346641471367http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=7-JAkCBReIL2oM&tbnid=qOEsxrzIfD5F0M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.cotidianul.ro%2Fpier-luigi-nervi-poetul-betonului-armat-144431%2F&ei=bgHLUd6FGsWMtAbwn4HYCw&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNG6TgsG_3A6_5ubycIrcZJp7NuHqw&ust=1372345002269844http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&docid=7-JAkCBReIL2oM&tbnid=qOEsxrzIfD5F0M:&ved=0CAUQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.cotidianul.ro%2Fpier-luigi-nervi-poetul-betonului-armat-144431%2F&ei=bgHLUd6FGsWMtAbwn4HYCw&bvm=bv.48340889,d.bGE&psig=AFQjCNG6TgsG_3A6_5ubycIrcZJp7NuHqw&ust=1372345002269844


14/16

D. Dupa durata de utilizarea constructiilor:a. Constructii provizorii(cu durata de utilizare limitata, mai putin de 10 ani)b. Constructii definitive(cu durata de utilizare indelungata, mai mult de 10 ani)Durata de viata proiectata,

in aniExemple

100 Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru lucrariingineresti importante

50 - 100 Cladiri si structuri obisnuite

10 - 30 Constructii agricole sau similareParti de structura ce pot fi inlocuite(de exemplu reazeme)

10 Structuri tranzitorii

E. Dupa regimul de inaltimea constructiilor:a. Cladiri cu regim de inaltime foarte reduscladiri parter (P) sau parter si etaj (P + 1E)b. Cladiri cu regim de inaltime reduscladiri cu putine niveluri (P + 2...4E)c. Cladiri cu regim de inaltime mediucladiri cu mai multe niveluri (P + 5...10E)d.Cladiri cu regim de inaltime inaltcladiri cu mai multe niveluri (P + 11E ... max. 45m inaltime a

cladirii fata de nivelul terenului)

e.Cladiri cu regim de inaltime foarte inaltcladiri cu foarte multe niveluri (cladiri cu inaltime peste45m fata de nivelul terenului)

3.CATEGORII DE IMPORTANTA PENTRU CONSTRUCTII(cf. HGR. 766 / 1997: Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii; anexa 2

Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor)

In scopul aplicarii diferentiate a sistemului calitatii, constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in:a.Categorii de importanta(globala), care privesc intreaga constructie, sub toate aspectele;b.Categorii de importanta (specifice) / clase de importanta care privesc intreaga constructie sau parti deconstructie, sub anumite aspecte.

Aceste categorii de importantase aplica tuturor constructiilor, noi sau existente. Prin regulament se

legifereaza ca stabilirea categoriei de importanta sa se faca de catre proiectant, la cererea investitorului,

pentru cladirile noi sau la cererea proprietarului, pentru constructiile existente.

Clasele de importantaale constructiilor se refera la cerintele esentiale, prin diferite acte normative.

- Pentru incadrarea in cerinta de Rezistenta si stabilitate , normativul de protectie antiseismicastabileste 4 clase de importanta, in functie necesitatea ramanerii functionale dupa un seism major.


15/16

Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant, la constructiile noi, si/sau de

catre expertul tehnic atestat, la constructiile existente, n scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor

sistemului calitatii.

CATEGORII DE IMPORTANTA :

I.Categoria de importanta A - Constructii de importanta exceptionala1. Constructii cu functiuni deosebit de importante, a caror neindeplinire implica riscuri majore pentru

societate si natura, pe zone foarte extinse.

Exemple : reactoare nucleare, baraje inalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate in

aval.

2. Constructii cu caracter de unicat, cu valoare deosebita de patrimoniu.Exemple: ansambluri si cladiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi inscrise in

patrimoniul cultural mondial.

II. Categoria de importanta B - Constructii de importanta deosebita

1. Constructii cu functii importante, a caror neindeplinire implica riscuri majore pentru societate sinatura, pe zone limitate.

Exemple: constructii din industria chimica; cai ferate, sosele, poduri, porturi si aeroporturi de interes national;

baraje pentru acumulari mari de apa ; constructii social - culturale cu aglomerari mari de oameni ; statii de

emisie de radio si televiziune.

2. Constructii de valoare deosebita de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori.Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive si biblioteci de importanta nationala.

III. Categoria de importanta C - Constructii de importanta normala

1. Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire nu implica riscuri majore pentru societate sinatura.

Exemple: cladiri de locuinte cu mai mult de doua niveluri; constructii industriale si agrozootehnice curente ;

constructii social-culturale care nu intra in categoriile de importanta A si B.

2. Constructii cu caracteristici si functiuni obisnuite, dar cu valori de patrimoniu.Exemple: cladiri de cult ; muzee de importanta locala.

IV. Categoria de importanta D - Cladiri de importanta redusa

Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire afecteaza un numar redus de oameni.

Exemple: cladiri de locuinte parter si un etaj; dependinte gospodaresti; constructii provizorii.

CLASE DE IMPORTANTA :

Clasa I. Cladiri cu functiuni esentiale, a caror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru

protectia civila:

Exemple: statiile de pompieri s.i sediile politiei; spitale si alte constructii aferente serviciilor sanitare care

sunt dotate cu sectii de chirurgie si de urgenta; cladirile institutiilor cu responsabilitate in gestionarea

situajiilor de urgenta, in apararea si securitatea nationala; statiile de producere si distribute a energiei

si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categorii de cladiri mentionate aici; garajele de


16/16

vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii; rezervoare de apa si statii de pompare

esentiale pentru situatii de urgenta; cladiri care contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase.

I = 1.4

Clasa II. Cladiri a caror rezistenta seismica este importanta sub aspectul consecintelor asociate

cu prabusirea sau avarierea grava

Exemple:cladiri de locuit si publice avand peste 400 persoane in aria totala expusa spitale, altele decat celedin clasa I, si institutii medicale cu o capacitate de peste 150 persoane in aria totala expusa; penitenciare;

aziluri de batrani, crese; scoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane in aria totala

expusa; auditorii, sali de conferinte, de spectacole cu capacitati de peste 200 de persoane; cladirile din

patrimoniul national, muzee etc.

I = 1.2

Clasa III. Cladiri de tip curent, care nu apartin celorlalte categorii

I = 1.0

Clasa IV. Cladiri de mica importanta pentru siguranta publica, cu grad redus de ocupare si/sau de

mica importanta economica

Exemple: constructii agricole, locuinte unifamiliale.

I = 0.8

Documents

CURS 2 Clasificari Si Categorii