DEGLUTITIADEGLUTITIA

Trecereea bolului alimentar format in cavitatea Trecereea bolului alimentar format in cavitatea bucala prin faringe si esofag pana in stomacbucala prin faringe si esofag pana in stomacContractii musculare- voluntare si reflexeContractii musculare- voluntare si reflexe

Dintii- pozitie de intercuspidare maxima- Dintii- pozitie de intercuspidare maxima- stsbilizeaza mandibulastsbilizeaza mandibula

Dupa mecanismul de stabilizare a mandibulei se Dupa mecanismul de stabilizare a mandibulei se descriu- deglutitie somanicadescriu- deglutitie somanica - deglutitie viscerala- deglutitie viscerala

Deglutitia somatica- adulti - mandibula este stabilizata prin contact dento-dentar al dintilor superiori si inferiori

Deglutitia viscerala- copii inainte de eruptia dintilor posterori

- mandibula este stabilizata prin deplasarea limbii inainte si plasarea ei intre gingii

sau arcadele dentare- se poate mentine si dupa eruptia dintilor posteriori- datorita unei pozitii defectuoase a dintilor sau atunci cand contactul dento- dentar produce disconfort

Timpii deglutitieiTimpii deglutitiei

1. TIMPUL BUCAL1. TIMPUL BUCAL

Voluntar- 0,2-0,3 secVoluntar- 0,2-0,3 sec

Bolul alimentar- impins spre faringe- este plasat Bolul alimentar- impins spre faringe- este plasat in partea posterioara a limbii, varful limbii se in partea posterioara a limbii, varful limbii se ridica pe arcada dentara superioara, baza limbii ridica pe arcada dentara superioara, baza limbii coboara- limba ia forma de jgheabcoboara- limba ia forma de jgheab

Ingestia de lichide- se impune ca presiuna Ingestia de lichide- se impune ca presiuna intrabucala sa fie subatmosfericaintrabucala sa fie subatmosferica

Oprirea masticatiei si a respiratieiOprirea masticatiei si a respiratiei

Timpii deglutitieiTimpii deglutitiei

2. TIMPUL FARINGIAN2. TIMPUL FARINGIAN

Sub 2 secundeSub 2 secundeTimp reflex- coordonat de centrii nervosi ai deglutitieiTimp reflex- coordonat de centrii nervosi ai deglutitiei declansat de stimularea receptorilor situati in declansat de stimularea receptorilor situati in tesuturile moi ale istmului buco-faringian- este insotit tesuturile moi ale istmului buco-faringian- este insotit de apneede apneeIn faringe- bolul alimentar → se produce o unda In faringe- bolul alimentar → se produce o unda peristaltica generata de contractia muschilor peristaltica generata de contractia muschilor constrictori ai faringelui → impinge bolul alimentar constrictori ai faringelui → impinge bolul alimentar spre esofagspre esofag

Timpii deglutitieiTimpii deglutitiei

2 Timpul faringian2 Timpul faringian

Reintorcerea in cavitatea orala- Reintorcerea in cavitatea orala- impiedicataimpiedicata prin prin pozitia limbii- baza ridicatapozitia limbii- baza ridicata

Patrunderea in cavitatie nazale- Patrunderea in cavitatie nazale- prevenitaprevenita de de ridicarea valului palatin- blocarea comunicarii ridicarea valului palatin- blocarea comunicarii intre faringe si fosele nazaleintre faringe si fosele nazale

Patrunderea in laringe- Patrunderea in laringe- impiedicataimpiedicata deoarece deoarece laringele este ridicat ub baza limbii ir epiglota laringele este ridicat ub baza limbii ir epiglota acopera orificiul gloticacopera orificiul glotic

Timpii deglutitieiTimpii deglutitiei3. Timpul esofagian3. Timpul esofagian

Pasajul bolului alimentar prin esofag→ stomacPasajul bolului alimentar prin esofag→ stomac

Sfincterul esofagian superior-Sfincterul esofagian superior- contractia lui inchide contractia lui inchide esofagul si previne regurgitarea alimentelor in cavitatea esofagul si previne regurgitarea alimentelor in cavitatea orala si patrunderea aerului in stomac in timpul inspiratieiorala si patrunderea aerului in stomac in timpul inspiratieiIn timpul faringian- are loc relaxarea sfincterului pentru 1 In timpul faringian- are loc relaxarea sfincterului pentru 1 sec- trecerea bolului alimentar in esofagsec- trecerea bolului alimentar in esofag

Deplasarea alimentelor de-alungul esofagului-Deplasarea alimentelor de-alungul esofagului- asigurata asigurata de unde peristaltice- generate de contractia musculaturii de unde peristaltice- generate de contractia musculaturii esofagieneesofagieneUnda de contractie precedata de o unda de relaxare- se Unda de contractie precedata de o unda de relaxare- se deplaseaza de sus in josdeplaseaza de sus in jos

Timpul esofagianTimpul esofagian

Sfincter esofagian inferior-Sfincter esofagian inferior- cardia este contrctat cardia este contrctat tonic si inchide esofagultonic si inchide esofagulDeschiderea sfincterului esofagian inferior este Deschiderea sfincterului esofagian inferior este realizata de catre unda de relaxare – permite realizata de catre unda de relaxare – permite patrunderea alimentelor in stomacpatrunderea alimentelor in stomac

Refluarea alimentelor in esofag- impiedicata de Refluarea alimentelor in esofag- impiedicata de sfincterul esofagian inferiorsfincterul esofagian inferiorRefluarea continutului gastric- hipotonia Refluarea continutului gastric- hipotonia sfincterului esofagian inferior- determinata de sfincterului esofagian inferior- determinata de hormonii estrogeni, progesteronul, alcoolul, hormonii estrogeni, progesteronul, alcoolul, cafeina, tutunulcafeina, tutunul

Reglarea deglutitieiReglarea deglutitieiCale nervoasaCale nervoasaSub controlul centrilor deglutitiei care genereaza secvente Sub controlul centrilor deglutitiei care genereaza secvente de acte motorii stereotipe care caracterizeaza deglutitiade acte motorii stereotipe care caracterizeaza deglutitia

Timpul bucal- voluntarTimpul bucal- voluntarTimpii faringian si esofagian- timpi reflecsiTimpii faringian si esofagian- timpi reflecsi

Aferente- fibrele V, IX, X→ centrii nervosi ai deglutitiei- Aferente- fibrele V, IX, X→ centrii nervosi ai deglutitiei- trunchiul cerebral- relatii cu centrii respiratori, ai masticatiei trunchiul cerebral- relatii cu centrii respiratori, ai masticatiei si ai vomeisi ai vomeiCentrii deglutitiei- sunt conectati cu scoarta lobului frontal- Centrii deglutitiei- sunt conectati cu scoarta lobului frontal- deglutitia voluntaradeglutitia voluntaraEferente- pe calea nervilor cranieni- V,VI, IX,X,XII la muschii Eferente- pe calea nervilor cranieni- V,VI, IX,X,XII la muschii limbii, faringe, esofaglimbii, faringe, esofag

VORBIREAVORBIREA

Rezultatul unor activitati coordonate a unor zone Rezultatul unor activitati coordonate a unor zone senzoriale si motorii cerebrale corticalesenzoriale si motorii cerebrale corticale

Vorbirea – aparatul vocal- compus din cavitatea Vorbirea – aparatul vocal- compus din cavitatea orala si tractul respirator – cavitatea nazala, orala si tractul respirator – cavitatea nazala, cavitatile accesorii, laringe, trahee, bronhii, plamancavitatile accesorii, laringe, trahee, bronhii, plamanVorbirea articulata este rezultatul a 2 procese-Vorbirea articulata este rezultatul a 2 procese-

fonatiafonatia- emisia sunetelor la nivelul - emisia sunetelor la nivelul laringeluilaringelui

rezonanta si articularea sunetelor-rezonanta si articularea sunetelor- se se produc in regiunile supralaringieneproduc in regiunile supralaringiene

1.Emisia sunetelor1.Emisia sunetelor

La nivelul laringeluiLa nivelul laringelui

Laringe- aparatul fonator- sursa vocii Laringe- aparatul fonator- sursa vocii umaneumane

1.1 Laringe-anatomie functionala1.1 Laringe-anatomie functionala

Rol in respiratieRol in respiratie FonatieFonatie

Schelet cartilaginos, muschi, mucoasaSchelet cartilaginos, muschi, mucoasaScheletul cartilaginos adaposteste corzile vocaleScheletul cartilaginos adaposteste corzile vocale

Laringele- Laringele- musculatura intrinseca-musculatura intrinseca- ambele capete ale ambele capete ale muschilor se ataseaza pe laringe- rol- modifica pozitia, muschilor se ataseaza pe laringe- rol- modifica pozitia, forma si tensiunea corzilor vocaleforma si tensiunea corzilor vocale

- - musculatura extrinseca-musculatura extrinseca- un capat al un capat al muschiului pe laringe si unul atasat de o alta structura- muschiului pe laringe si unul atasat de o alta structura- mandibulamandibula

1.1 1.1 Laringe- anatomie functionalaLaringe- anatomie functionala

Corzile vocale-Corzile vocale- 2 benzi dreapta si 2 benzi dreapta si stanga, dipuse la baza laringelui si stanga, dipuse la baza laringelui si alcatuite din tesut moale, elasticalcatuite din tesut moale, elastic

Corzile vocale delimiteaza intre ele un Corzile vocale delimiteaza intre ele un orificiu- glota- forma triunghiularaorificiu- glota- forma triunghiulara

In respiratie- abductia corzilor vocaleIn respiratie- abductia corzilor vocale

Vobire- adductia corzilor vocaleVobire- adductia corzilor vocale

1.2.Mecanismul fonatiei1.2.Mecanismul fonatiei1. producerea vocii incepe cu expiratia1. producerea vocii incepe cu expiratia

2.Contractia muschilor adductori ai corzilor vocale- se 2.Contractia muschilor adductori ai corzilor vocale- se inchide orificiul glotic – oprirea fluxului de aerinchide orificiul glotic – oprirea fluxului de aer

3. presiunea aerului in zona subglotica creste – forteaza 3. presiunea aerului in zona subglotica creste – forteaza corzile vocale sa se indeparteze lateral- aerul iese cu corzile vocale sa se indeparteze lateral- aerul iese cu viteaza prin orificiul glotic si produce o scadere a viteaza prin orificiul glotic si produce o scadere a presiunii in portiunea subglotica – astfel incat corzile presiunii in portiunea subglotica – astfel incat corzile vocale sunt aspirate si se inchid din nouvocale sunt aspirate si se inchid din nou

Indepartarea corzilor vocale de catre aerul care iese din Indepartarea corzilor vocale de catre aerul care iese din plaman si readucerea pe linia mediana se repete de plaman si readucerea pe linia mediana se repete de sute, mii de ori pe secunda sute, mii de ori pe secunda Ciclul vibrator al corzilor vocale permite trecerea unor Ciclul vibrator al corzilor vocale permite trecerea unor coloane de aer ale carui vibrarii genereaza sunetecoloane de aer ale carui vibrarii genereaza sunete

1.2.Mecanismul fonatiei1.2.Mecanismul fonatiei

Sunetul emis la nivelul laringelui prin vibratia Sunetul emis la nivelul laringelui prin vibratia corzilor vocale are 2 caracteristicicorzilor vocale are 2 caracteristici

INALTIMEAINALTIMEADeterminata de frecventa cu care corzile vocale Determinata de frecventa cu care corzile vocale se apropie si se indeparteazase apropie si se indeparteazaFrecventa mare → sunete inalteFrecventa mare → sunete inalteFrecventa oscilatiilor corzilor vocale= frecventa Frecventa oscilatiilor corzilor vocale= frecventa fundamentala – influentata defundamentala – influentata deA. tensiunea din corzile vocaleA. tensiunea din corzile vocaleB. rapiditatea cu care creste presiunea sub glotaB. rapiditatea cu care creste presiunea sub glota

1.2. Mecanismul fonatiei1.2. Mecanismul fonatiei

Ton inalt- corzile vibreaza mai rapid Ton inalt- corzile vibreaza mai rapid

( punere in tensiune a corzilor vocale ( punere in tensiune a corzilor vocale realizata de contractia muschilor intrinseci) realizata de contractia muschilor intrinseci) sau aerul sa fie expulzat cu o viteza mai sau aerul sa fie expulzat cu o viteza mai mare din plamanmare din plaman

Frecventa sunetului emis in timpul vorbirii Frecventa sunetului emis in timpul vorbirii sau a cantatului poate fi influentata sau a cantatului poate fi influentata voluntar- datorita musculaturii laringiene si voluntar- datorita musculaturii laringiene si respiratorii care este de tip striatrespiratorii care este de tip striat

1.2. Mecanismul fonatiei1.2. Mecanismul fonatiei

INTENSITATEA SUNETULUI (volumul)INTENSITATEA SUNETULUI (volumul)

Se refera la marimea undei- determinata Se refera la marimea undei- determinata de amplitudinede amplitudine

2. Rezonanta si articularea 2. Rezonanta si articularea sunetelorsunetelor

Rezonanta- amplificarea si modificarea Rezonanta- amplificarea si modificarea sunetelor generate de vibratia corzilor vocale de sunetelor generate de vibratia corzilor vocale de catre rezonatorii tractului vocalcatre rezonatorii tractului vocalRezonatori-partile corpului care vibreaza in Rezonatori-partile corpului care vibreaza in armonie cu vocea umana – faringe, cavitati armonie cu vocea umana – faringe, cavitati nazale, cavitatea orala, oasele craniuluinazale, cavitatea orala, oasele craniului

Articularea sunetelor –realizata de articulatori ai Articularea sunetelor –realizata de articulatori ai tractului vocaltractului vocal

- mobili- limba, buze, mandibula, faringemobili- limba, buze, mandibula, faringe- Ficsi- dinti, palat dur Ficsi- dinti, palat dur

3. Tulburari de vorbire3. Tulburari de vorbire

Disfonie- dificultatea de a emite sunete indifernt Disfonie- dificultatea de a emite sunete indifernt de originea leziuniide originea leziunii

- Disartria- leziune a SNC, cu paralizii ale - Disartria- leziune a SNC, cu paralizii ale laringelui sau limbiilaringelui sau limbii

- Disfonia periferica- cauze- afectiunile - Disfonia periferica- cauze- afectiunile laringelui, buze, dinti- fumatul, consum de alcool, laringelui, buze, dinti- fumatul, consum de alcool, traumatisme, tumori, inflamatiitraumatisme, tumori, inflamatii

Afazie- pierderea partiala sau totala a capacitatii Afazie- pierderea partiala sau totala a capacitatii de a se exprima si de a intelege limbajul vorbit de a se exprima si de a intelege limbajul vorbit sau scris, datorita unor leziuni ale cortexului sau scris, datorita unor leziuni ale cortexului cerebralcerebral

ANALIZATORIIANALIZATORII

Analizatorii- sisteme complexe si unitare Analizatorii- sisteme complexe si unitare care au rolul de a receptiona, coduce si care au rolul de a receptiona, coduce si transforma excitatiile primite din mediul transforma excitatiile primite din mediul extern sau intern in senzatii specifice extern sau intern in senzatii specifice

ROLROL

- Participa la coordonarea functiilor Participa la coordonarea functiilor organismuluiorganismului

- Contribuie la integrarea acestuia in mediuContribuie la integrarea acestuia in mediu

ANALIZATORIIANALIZATORII

Analizatorii- 3 segmenteAnalizatorii- 3 segmente

- periferic- receptorulperiferic- receptorul

- Intermediar sau de conducere- caile Intermediar sau de conducere- caile nervoase nervoase

- Central- zona corticala- are loc analiza si Central- zona corticala- are loc analiza si sinteza informatiilor primite si formarea sinteza informatiilor primite si formarea senzatiilor specifice si constientesenzatiilor specifice si constiente

Analizatorul gustativAnalizatorul gustativ

Impreuna cu cel olfactiv face parte din Impreuna cu cel olfactiv face parte din categoria simturilor chimicecategoria simturilor chimice

Rol de protectie- evitarea hranei nociveRol de protectie- evitarea hranei nocive

Rol hedonic, de savurare a alimentelorRol hedonic, de savurare a alimentelor

Rol de comunicare interumana (mirosul)Rol de comunicare interumana (mirosul)

1. Structura functionala a 1. Structura functionala a analizatorului gustativanalizatorului gustativ

RECEPTORRECEPTOR

CALE DE CONDUCERE- nervul coarda CALE DE CONDUCERE- nervul coarda timpanului (ramura a n cranian vii), ix,x. timpanului (ramura a n cranian vii), ix,x.

1 neuron face sinapsa cu al 2lea in bulb-1 neuron face sinapsa cu al 2lea in bulb-trunchiul cerebral trunchiul cerebral

2lea sinapsa cu al 3 lea in- talamus2lea sinapsa cu al 3 lea in- talamus

SEGMENT CENTRAL- lob parietalSEGMENT CENTRAL- lob parietal

a. RECEPTORII GUSTATIVIa. RECEPTORII GUSTATIVI

Mugurii gustativi-Mugurii gustativi- La nivelul limbii, palat moale, nasofaringe, laringe si epiglotaLa nivelul limbii, palat moale, nasofaringe, laringe si epiglotaLimba- mugurii gustativi sunt continuti in papilele gustative- se Limba- mugurii gustativi sunt continuti in papilele gustative- se gasesc in crustele de pe suprafata limbiigasesc in crustele de pe suprafata limbii

Mugurele gustativ-Mugurele gustativ- compus din 50-150 celule receptoare compus din 50-150 celule receptoare aglomerate in bulb de ceapaaglomerate in bulb de ceapa

celulele receptoare prezinta la polul gustativ- cili gustativi- celulele receptoare prezinta la polul gustativ- cili gustativi- ies prin porul gustativ la suprafata limbii- contin receptori pentru gusties prin porul gustativ la suprafata limbii- contin receptori pentru gust

polul opus- asezat pe polul opus- asezat pe membrana bazala- inconjurat de o retea de dendrite ale neuronilor membrana bazala- inconjurat de o retea de dendrite ale neuronilor senzitivisenzitivi

a. RECEPTORII GUSTATIVIa. RECEPTORII GUSTATIVI

1 mugure gustativ contine celule 1 mugure gustativ contine celule receptoare pentru toate gusturile receptoare pentru toate gusturile fundamentalefundamentale

1 Celula receptoare raspunde de o singura 1 Celula receptoare raspunde de o singura categorie de stimuli categorie de stimuli

Gust dulce- portiunea anterioara a limbiiGust dulce- portiunea anterioara a limbii

Gust acru/sarat- portiunile lateraleGust acru/sarat- portiunile laterale

Gust amar- portiunea posterioara a limbiiGust amar- portiunea posterioara a limbii

a. RECEPTORII GUSTATIVIa. RECEPTORII GUSTATIVI

Excitantii receptorilor gustativiExcitantii receptorilor gustativiSenzatia de gust depinde deSenzatia de gust depinde deSubstante sapide/insipideSubstante sapide/insipideStructura chimica si solubila in apaStructura chimica si solubila in apaGlandele salivare- dizolva substantele Glandele salivare- dizolva substantele sapide, dilueaza solutiile prea concentrate, sapide, dilueaza solutiile prea concentrate, spala mucoasa orala de resturile subst ce spala mucoasa orala de resturile subst ce au actionat anteriorau actionat anteriorMiscarea limbiiMiscarea limbii

Senzatiile de gustSenzatiile de gust

Senzatii de bazaSenzatii de bazaSnzatii derivateSnzatii derivate

Acru- substante acideAcru- substante acideSarat- saruri ioniizabileSarat- saruri ioniizabileDulce- zaharoza,alcool, cetone, aminoaciziDulce- zaharoza,alcool, cetone, aminoaciziAmar- alcaloiziiAmar- alcaloiziiSavuros(umani)- monoglutamatul de sodiu- Savuros(umani)- monoglutamatul de sodiu- carne, branzeturi, soiacarne, branzeturi, soia

Prag gustativPrag gustativ

Concentratia minima unei substante dizolvate Concentratia minima unei substante dizolvate pentru a produce o senzatie gustativa minimalapentru a produce o senzatie gustativa minimala

Influentate deInfluentate deFactoi geneticiFactoi geneticiSuprafata de stimulareSuprafata de stimulareTemperatura mediului si a substantei sapideTemperatura mediului si a substantei sapidePrezenta senzatiei de foame↑Prezenta senzatiei de foame↑Lumina naturala↑Lumina naturala↑

Rolul analizatorului gustativRolul analizatorului gustativ

Influenteaza ingerarea de alimenteInfluenteaza ingerarea de alimente

Influenteaza dispozitiaInfluenteaza dispozitia

Importanta in activitatea profesionala a Importanta in activitatea profesionala a persoanelor care lucreaza in industria persoanelor care lucreaza in industria alimentaraalimentara