CLASA CAMBISOLURILOR (CAM)/CAMBISOLS WRB-SR

1. EUTRICAMBOSOLURI

2. DISTRICAMBOSOLURI

orizont A orizont intermediar Bv, de culoare mai deschisă, cu valori şi crome mai mari 3,5 la material în stare umedă

•Considerate soluri condiţionate în evoluţia lor de timp, fac tranziţia între solurile slab dezvoltate, incipient evoluate spre solurile moderat – puternic diferenţiate•Apar în zonele montane şi arctice, cu climat temperat umed cu influenţe oceanice

C -R

Ao

Bv

EUTRICAMBOSOLURILE (EC)/EUTRIC CAMBISOLS WRB-SR

• orizont A ocric (Ao) sau A molic (Am) urmat de un orizont B cambic (Bv) de culori mai deschise cu valori şi crome mai mari de 3,5 la materialul în stare umedă, începând de la limita superioară a acestui orizont.

• Orizonturile A şi B prezintă proprietăţi eutrice (V%>53%) şi nu prezintă orizont de acumulare a carbonaţilor alcalino – pămîntoşi (CaCO3 şi MgCO3) în primii 80 cm.

• Denumire: eutric• SRCS: sol brun eumezobazic, sol terra rossa

Răspândire şi condiţii naturale de formare• Zonele premontane 400(500) – 1000 m altitudine, în Subcarpaţi,

izolat în zonele de podiş şi piemont (Podişul Transilvaniei, Podişul Moldovei, Piemontul Getic, Piemonturile Vestice), uneori şi la altitudine mai mare în Carpaţii de curbură, Carpaţii Meridionali şi Occidentali.

• Relief: de munte, deal, piemont şi podiş (izolat în cîmpii şi lunci)• Clima: umedă şi răcoroasă, temperaturi medii anuale de 6 – 8o C,

precipitaţii de 500 – 800 (1000) mm anual, Iar = 35-55, valori ale evapotranspiraţiei potenţiale sub 500 mm şi regim hidric percolativ.

• Vegetaţia naturală: forestieră, păduri de foioase (gorun, gorun – fag şi de fag) şi mai rar amestec de fag – conifere; pajiştea este dominată de asociaţii de Agrostis tenuis, Asperula odorata, Dentaria bulbifera, etc.

• Materialul parental: bogat în elemente bazice, are provenienţă variată: roci magmatice bazice (bazalt, diabaze), roci metamorfice (amfibolite, piroxenite), roci sedimentare (gresii cu carbonat de calciu, conglomerate cu carbonaţi de calciu, marne nisipoase, argile reziduale pe calcare, depozite detritice acoperite deluvial de argile). Timpul: factor determinant, cambisolurile au o vîrstă

relativ redusă datorită proceselor permanente de întinerire prin aport sau pierdere de material

Procese pedogenetice•Au un stadiu de dezvoltare intermediar între solurile slab dezvoltate

(regosoluri, litosoluri, aluviosoluri) şi solurile diferenţiate textural (luvisoluri, podzoluri)

•bioacumulare activă dar mai redusă datorită cantităţii mici de materie organică predominant lemnoasă, acumularea humusului de tip „mul forestier” sub acţiunea ciupercilor , humus de culoare mai deschisă Ao

• Regimul hidric percolativ contribuie la debazificarea parţială a solului (produsele uşor solubile (săruri, baze) rezultate din alterare sunt spălate în profunzime)

•alterarea activă dar moderată a părţii minerale minerale argiloase şi sescvioizi de fier, fracţiuni mai greu solubile care se acumulează pe locul de formare, secvenţial în ordinea desfăşurării procesului de alterare Bv.

Alcătuirea şi descrierea morfologică a profilului:

Ao – Bv – C sau R Orizontul Ao: 10 - 40 cm grosime; culoare brună închisă în stare umedă (10YR 4/2); textură mijlocie; structura grăunţoasă, bine dezvoltată; trecere treptată;Orizontul Bv: 20 – 100 cm grosime, culoare brună sau brună închisă (10YR 4-5/4), textură lutoasă sau luto-argiloasă, structură poliedrică angulară medie, poate prezenta sau nu schelet. Orizontul C sau R: apare la adâncimi diferite în funcţie de caracteristicile materialului parental.

Proprietăţi• Slab diferenţiate textural, textura variază în funcţie de

compoziţia granulometrică a materialului parental de la nisipo-lutoasă până la luto-argiloasă.

• Pe solurile formate pe roci vulcanice şi metamorfice spre baza profilului apar fragmente de schelet, care micşorează valorile volumului edafic util şi a capacităţii totale a solului de reţinere a apei.

• Structură mediu dezvoltată, cu stabilitate hidrică ridicată a agregatelor de sol

• Prezenţă redusă a neoformaţiunilor (biogene sau chimice)• Humus 2-4%, predomină acizi huminici• Drenajul intern bun este asigurat de porozitatea totală, care

are valori mari • Reacţia solului este slab acidă, neutră sau slab alcalină (pH

= 6 – 7,7), capacitatea de schimb cationic variază între 15 şi 70 me/100 g sol.

• V% peste 53.

Subtipuri:• tipic (Ao – Bv – C sau R); • molic (Am – Bv – C sau R); • psamic (eutricambosol cu textură grosieră în primii 50 cm); • pelic (eutricambosol sol cu textură fină în primii 50 cm); • vertic (eutricambosol cu orizont vertic situat între baza orizontului A şi

100 cm);• andic (eutricambosol cu material amorf provenit din rocă sau material

parental cel puţin în unul dintre orizonturi fără a îndeplini parametrii necesari pentru proprietăţi andice ca să fie încadrat la andosol);

• gleic (eutricambosol cu proprităţi gleice între 50 şi 100 cm); • stagnic (eutricambosol cu proprităţi stagnice intense între 50 şi 200 cm); • aluvic (eutricambosol format pe materiale fluvice); • litic (eutricambisol cu rocă compactă continuă situată între 20 şi 50 cm); • scheletic (eutricambosol cu orizonturi A sau B excesiv scheletice, mai

mult de 75 % ); • rodic (eutricambosol cu partea inferioară a orizontului B cu culori în

nuanţe 5YR sau mai roşii); • salinic (eutricambosol cu orizont hiposalic în primii 100 cm sau orizont

salic între 50 şi 100 cm); • sodic (eutricambosol cu orizont hiposodic în primii 100 cm sau orizont

natric între 50 şi 100 cm).

Fertilitate naturală şi folosinţă.• fertilitate naturală bună, factorii limitativi ai fertilităţii eutricambosolurilor

fiind consideraţi: volumul edafic util scăzut, ca urmare a procentului mare de schelet şi a contactului litic la mică adîncime (pentru eutricambosolurile formate pe roci consolidate), capacitatea totală mică de reţinere a apei şi rezerva mijlocie spre mică de elemente nutritive.

• Eutricambosolurile din zona de deal şi podiş sunt vulnerabile la eroziune, astfel că utilizarea lor ca arabil trebuie evitată sau să se cultive plante bune protectoare (leguminoasele perene). Împotriva eroziunii, protecţia cea mai bună se realizează prin folosinţă forestieră, în special plantaţii în masiv.

Folosinţa: arabil (grâu, porumb, floarea soarelui, cartof, legume etc.), plantaţii de pomi şi viţă de vie, iar în zona montană sunt ocupate cu păduri de fag sau amestec fag-răşinoase.

• Managmentul eficient al eutricambosolurilor implică măsuri antierozionale specifice, încadrarea corectă în categoria de folosinţă, întocmirea planurilor de fertilizare pe baza rezervelor existente şi a cerinţelor plantelor cultivate.

DISTRICAMBOSOLURILE (EC)/DISTRIC CAMBISOLS WRB-SR

• orizont A ocric (Ao) sau A molic (Am) urmat de un orizont B cambic (Bv) de culori mai deschise cu valori şi crome mai mari de 3,5 la materialul în stare umedă, începând de la limita superioară a acestui orizont.

• Orizonturile A şi B prezintă proprietăţi districe (V%<53%) şi nu prezintă orizont de acumulare a carbonaţilor alcalino – pămîntoşi (CaCO3 şi MgCO3) în primii 80 cm.

• Denumire: distric• SRCS: sol brun acid

Răspândire şi condiţiile naturale de formare• areal montan, reprezentând 10,1% din suprafaţa Românei,

cu răspândire în Munţii Banatului, Carpaţii de curbură, Carpaţii Meridionali, Carpaţii Orientali, Munţii Apuseni, precum şi în depresiunile intramontane fragmentate şi cu aspect deluros (Depresiunile Dornelor, Maramureş, Dărmăneşti, Haţeg, Timiş – Cerna, etc.)

• Clima: umedă şi răcoroasă, temperaturi medii anuale de 4 – 6o C şi precipitaţii de 800 – 1200 mm anual.

• Vegetaţia: predominant forestieră, păduri de fag, fag – molid inclusiv păduri mai mult sau mai puţin pure de brad şi molid. În pajişti predomină Agrostis tenuis (iarba vântului), Festuca rubra (păiuşul roşu) sau Nardus stricta (ţepoşica).

• Materiale parentale provin din dezagregarea şi alterarea rocilor acide, cu un conţinut ridicat de minerale persistente (cuarţ): granite, granodiorite, micaşisturi, cuarţite, dacite, riolite, gresii silicoase, la care se adaugă roci eruptive, care induc un caracter andic (conţinut mare de material amorf provenit din rocă sau din material parental).

Procesele pedogenetice• Bioacumularea este acidă, din humificarea resturile

organice lemnoase (foioase sau răşinoase) sau ierboase (pajişti) rezultă humus de tip”mul – moder”, „moder”, sau „mull”, acumulat într-un orizont mineral Ao sau organic O (Ol şi Of).

• Alterarea este moderată, rezultând minerale argiloase de tip bistratificat. Prezenţa ionilor de Al2+ liber în cantitate ridicată împiedică migrarea argilei pe profil, care se acumulează pe locul de formare, rezultând orizontul Bv.

Alcătuirea şi descrierea morfologică a profilului: Ao–Bv–C sau R

• Orizontul Ao al districambosolurilor formate sub o vegetaţie lemnoasă este precedat de orizontul organic (O) sau de orizont înţelenit (Aţ), sub pajişte.

Proprietăţi:• Proprietăţi fizice bune: textura uniformă, mijlocie (conţinutul de argilă sub

20 %), regimul aerohidric este bun• volumului edafic util mai redus datorită prezenţei în partea inferioară a

profilului de fracţiuni grosiere (nisip grosier, pietre, bolovani), creşte permeabilitatea solului pentru apă şi aer, determinând o capacitatea mică de reţinere a apei.

• Conţinut ridicat de materie organică, 6-10%. • reacţie puternic sau foarte puternic acidă, pH = 4,5 – 5,5. În complexul

adsorbtiv predomină ionii de H+ (60 – 70 %) urmaţi de Ca++ (15 – 20 %), Mg++, K+ şi Na+.

• V% între 20 şi 53 %.

Orizontul Ao: 15 – 30 cm grosime; culoare brună deschisă în stare umedă; textură mijlocie-grosieră; structura grăunţoasă, mică; trecere treptată;Orizontul Bv: 30-40 cm grosime, culoare brună gălbuie în stare uscată (10YR 5/2, 6/4), textură nisipo-lutoasă sau lutoasă, structură poliedrică subangulară medie, cu schelet dacă este format pe roci dure.Orizontul C sau R: apare la adâncimi diferite în funcţie de caracteristicile materialului parental.

Oh

Ao

Bv

C

Subtipuri.• tipic (Ao – Bv – C sau R); • umbric (Au – Bv – C sau R); • psamic (districambosol cu textură grosieră în primii 50cm); • andic (districambosol cu material amorf provenit din rocă sau

material parental cel puţin în unul dintre orizonturi fără a îndeplini parametrii necesari pentru proprietăţi andice ca să fie încadrat la andosol);

• prespodic (districambosol cu orizont Bv prezentând acumulare de sescvioxizi, îndeosebi de aluminiu, fără a îndeplini caracterele de orizont spodic);

• litic (districambosol cu rocă compactă continuă situată între 20 şi 50 cm);

• scheletic (districambosol cu orizonturi A sau B excesiv scheletice, mai mult de 75 % schelet);

• aluvic (districambosol format pe materiale fluvice); • gleic (districambosol cu proprităţi gleice între 50 şi 100 cm).

Fertilitate naturală şi folosinţă• Limitare pentru folosinţa arabil datorită temperaturilor mici (sub 40C)

şi amplasării pe versanţi înclinaţi, sau datorită materialului parental dur, care determină un volum edafic redus.

• Categoria de folosintă care utilizează eficient potenţialul de fertilitate a districambosolurilor sunt pajiştile de slabă calitate, datorită reacţiei acide şi sărăciei în elemente nutritive, precum şi unele specii de arbuşti (în special afinul) şi specii forestiere, specifice zonelor respective.

• Ameliorarea fertilităţii districambosolurilor impune administrarea amendamentelor calcaroase, a îngrăşămintelor organice şi minerale, târlirea, ameliorarea compoziţiei floristice prin supraînsămânţarea pajiştilor, ş.a.

I. Chei pentru determinarea clasei de sol

Soluri cu orizont B cambic (Bv) având culori şi crome peste 3,5 la umed începând din partea superioară.

Nu prezintă orizont (proprietăţi) gleic (Gr), orizont stagnic intens (W) sau proprietăţi salsodice intense (sc,sa) în primii 50 cm.

CAMBISOLURI

II. Chei pentru determinarea tipului de sol

II. Chei pentru determinarea tipului de sol • CAM cu proprietăţi eutrice

EUTRICAMBOSOL

• Alte CAM cu proprietăţi districe DISTRICAMBOSOL

III. Chei pentru determinarea subtipului de sol

EC molic, EC psamic, EC pelic, EC vertic, EC andic, EC gleic, EC stagnic, EC aluvic, EC litic, EC scheletic, EC rodic, EC

salinic, EC sodic

DC psamic, DC litic, DC scheletic, DC umbric, DC aluvic, DC gleic, DC prespodic