curs 10,11 - MALFORMATII DESPICATURI.pdf

  • Published on
    31-Dec-2015

  • View
    259

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li><p> = defecte ale structurilor cranio-cervico-faciale produse de factori genetici sau de mediu care actioneaza in perioada embrionara sau postnatal, sau reflexia modificarilor </p><p>prezente la nastere sau in adolescenta simple complexe </p><p> - dupa Scoala Americana - dupa Kernahan si Starch </p><p> - dupa Valerian Popescu, acesta tine cont de criteriul morfologic+ </p><p> evolutia ulterioara+principii de tratament </p></li><li><p> - despicaturi de buza: intereseza structurile palatului primar (buza, prag narinar, palat dur) </p><p> - despicaturile de buza si palat : malformatii ale buzei+despicaturi ale valului </p><p> palatin si a palatului dur </p><p> - despicaturi de buza-palat: despicaturi de buza+despicaturi de val palatin </p><p> - despicaturi ale palatului: lueta, val palatin, palat dur </p><p> - despicaturi ale palatului primar unilaterale bilaterale </p><p> mediane </p><p> - despicaturi ale palatului secundar (palat dur gaura incisiva+lueta+val palatin) </p><p> totale </p><p> partiale </p><p> submucoase </p><p> - despicaturi ale palatului primar si secundar </p><p> unilaterale:partiale totale </p><p> bilaterale partial totale </p><p> mediane </p></li><li><p> - despicaturi partiale - anterioare unilaterale complete </p><p> incomplete </p><p> bilaterale complete </p><p> incomplete </p><p> - posterioare incomplete care intereseza lueta / val palatin </p><p> complete care intereseza lueta / val palatin / palat dur </p><p> - despicaturi asociate combinatii despicaturi anterioare incomplete </p><p> despicaturi posterioare incomplete </p><p> - despicaturi totale unilaterale: intereseaza structurile palatului primar pe o </p><p> parte si structurile palatului secundar pe linia mediana </p><p> bilaterale: intereseaza structurile palatului primar bilateral </p><p> simetric, structurile palatului secundar pe linia mediana </p></li><li><p>Formele clinice ale despicaturilor labio- maxilopalatine: </p><p> 1. D. anterioara unilaterala incompleta 2. D. anterioara unilaterala completa 3. D. anterioara bilaterala completa 4. D. posterioara incompleta 5. D. posterioara completa 6. D. totala unilaterala 7. D. totala bilaterala 8. D. asociata (anterioara incompleta si posterioara incompleta) </p></li><li><p> Embriogeneza </p><p>- fata se formeaza din proliferarea mezenchimului format din celulele crestei neurale </p><p>- formare prin proliferarea succesiva a lobului frontal a creerului si a primordiilor optice </p><p>- sapt. a 3-a se evidentiaza mugurii: primul mugure cel frontal format din mezenchim si </p><p>ectoderm </p><p> - mezenchimul va forma baza craniului in regiunea anterioara </p><p> tesutul conjunctiv/scheletul al etajului mijlociu al fete </p><p> pulpa dentara </p><p> ligamentul dintilor superiori </p><p> - etajul inferior se formeaza din arcurile branhiale </p><p> - formarea palatului primar: teoria clasica Hiss ; palatul primar se formeaza prin penetrarea </p><p>mezenchimului, marginea libera ale proceselor palatine dezvoltate din mugurii maxilari cresc </p><p>spre linia mediana si spre posterior, realizand o fuziune epiteliala in sapt.a 6-a urmata de </p><p>penetrarea mezenchimului </p><p> - se realizeaza prin fuziunea procesului mx. si nazal median sau prin fuziunea proc. nazale </p><p>mediane si laterale </p></li><li><p>Formarea mugurilor faciali </p><p>mugure frontal </p><p>placa olfactiva </p><p>mugure maxilar superior </p><p>vezicula optica </p><p>mugure maxilar inferior </p><p>mugure nazal intern </p><p>mugure nazal extern </p><p>mugure maxilar superior </p><p>mugure maxilar inferior </p></li><li><p>Formarea palatului primar </p><p>BMS mugure maxilar superior </p><p>BMI mugure maxilar inferior </p><p>TM tuberculul median </p><p>BNI mugure nazal intern </p><p>BNE mugure nazal extern </p><p>A. Acolarea mugurilor. Aparitia proceselor </p><p>globulare din care se vor forma buzele si </p><p>orificiile narinare </p><p>B. Defectul de acolare provoaca aparitia </p><p>despicaturii (dupa Mugnier) </p></li><li><p> Teoria moderna - epiteliul din santul nazal traverseaza catre post. mezenchimul, fuzionand cu epiteliul oral </p><p>formand membrana epiteliala buco-nazala. </p><p> - formarea palatului secundar </p><p> - procesele palatine de pe fetele mediale ale mugurilor maxilari se dezvolta ajungand in </p><p>contact cu limba, care are o pozitie inalta fiind in contact cu septul nazal. </p><p>Dupa coborarea limbii procesele se orizontalizeza si se unesc median. </p></li><li><p>Conceptul clasic al formarii palatului primar </p><p> A, B. Mugurii faciali inainte de fuzionare </p><p> (aspect frontal si palatinal) </p><p>C, D. Mugurii frontali dupa fuzionare </p><p> Formarea palatului secundar </p><p> (sectiune frontala) A. Aspectul regiunii superioare a </p><p> cavitatii orale primitive </p><p>B. Postura linguala inalta ce </p><p> permite coborirea lamelor palatinale </p><p>C, D. Coborirea limbii si orizontalizarea </p><p> proceselor palatine </p></li><li><p> factori de mediu </p><p> Ag. Chimici rol important medicamentele Thalidomida, aminopterina si alti </p><p> antagonisti ai ac. folic (Dilantinul) </p><p> ATB </p><p> antimicotice (citostatice) </p><p> Ag. Fizici radiatiile ionizante </p><p> - efectul lor depinde de absorbita de tesutul iradiat </p><p> densitatea relativa de ionizare </p><p> radiosensibilitatea celulelor </p><p> - sursele de contaminare - radiatii naturale: contaminarea </p><p> radioactiva din atmosfera cu </p><p> elemente radioactive din sol si apa </p><p> - radiatii artificiale: iradiere profesionala biologica, iradiere </p><p> accidentala si iradiere medicala, terapeutica sau diagnostica </p><p> - radioelemente prin inglobarea izotopilor radioactivi in </p><p> substante biologice </p></li><li><p> Fact. nutritionali deficientele in principii aliment. de baza si deficientele minerale nu par sa joace </p><p>un rol in geneza malformatiilor la om, vitaminele sunt implicate </p><p>Vitamina A </p><p> - deficit malformatii oculo-auriculo-faciale </p><p> malformatii urogenitale </p><p> - creste riscul aparitiei despicaturilor palatine </p><p> - hipervitaminoza A intarzierea orizontalizarii proceselor palatine </p><p> tulburari conc. sangvine a hormonului tiroidian </p><p> interfereaza cu metab. hidratiilor de C </p><p> Exces vitamina A are efect direct asupra fetusului. </p><p>Vitamina B1 deficit malformatii scheletice specifice </p><p> B2 deficit scurtarea membrelor </p><p> sindactilii </p><p> despicaturi palatine </p><p> brahigenii </p><p>Vitamina E deficit hidrocefalie/anencefalie </p><p> despicaturi palatine </p><p> sindactilie </p></li><li><p> Fact. Infectiosi - infectiile virale ale mamei gravide </p><p> mama rubeola (sapt12)-malformatii-bolta ogivala +despicatura de palat </p><p> secundar </p><p> - virusul incluziilor citomegalice </p><p> - v. herpetic </p><p> - v. urlian </p><p> - v. gripal </p><p> - femelele soarece cu toxoplasmoza-pui cu anomalii somatice </p><p> chiar si dupa vaccinare pot aparea anomalii cromozomiale </p><p> Caracteristicile materne </p><p> - variatii anatomice/fiziologice la nivelul uterului - determina malf. ale palatului sec </p><p> - alterarea aportului sangvin </p><p> - modificarea presiunii uterine </p><p> - cantitatea de fluid uterin </p><p> - alterari metabolice </p><p> - hormoni+ produsii de degradare metabolici traverseaza placenta si infl. dezv. palatului </p><p>primar si sec., a valului si a luetei </p><p> - DZ-malformatii </p><p> - scaderea tiroxinei despicaturi faciale </p></li><li><p> Fact. Genetici </p><p> - gena are expresivitate variabila, modul de transmitere este recesiv </p><p> - sunt responsabile mai multe gene si factori de mediu= determinare multifactoriala </p><p> - exista predispozitie genetica: parintii copiilor cu buza superiora retrudata, etaj mijlociu </p><p>micsorat, hipertelorism </p><p> - exista malformatii distribuite la 2-3 generatii </p></li><li><p> - lipsa contactului dintre mugurii faciali: in urma modificarilor de volum </p><p> prin distorsiuni asociate ale mugurilor faciali cu celalalte </p><p> structuri cranio-faciale </p><p> - lipsa fuziunii epiteliale </p><p> - perforari ale pct. de fuziune epiteliala </p><p> - prin aparitia chistelor si perlelor epitel. </p><p> - esecul migrarii mezenchimale </p></li><li><p> Regiunea nazala </p><p> - domul nazal prabusit , cu columela scurta si deviat de partea sanatoasa </p><p> - aripa nazala situata pe partea afectata este etalata, orizontalizata, pin alungirea anormala a </p><p>cartilajului alar </p><p> - pragul narinar este intrerupt prin despicatura. Defectul se intinde pana la podeaua nazala </p><p> - septul nazal este atasat de partea sanatoasa si sufera o deformatie anterioara, deviind fata de </p><p>linia mediana catre partea sanatoasa cu ingustarea ant. a fosei nazale neafectate </p><p> - oasele nazale si procesul frontal al maxilarului sufera o distorsiune </p></li><li><p> Reg. buzei superioare </p><p> - exista doua bonturi unul lateral mai bine dezvoltat fertil </p><p> unul median mai slab dezvoltat </p><p> - buza superioara este intrerupta la nivelul tuturor structurilor (rosul buzei, mm. </p><p> orbicular, mucoase, tegument) </p><p> - frenul buzei este atasat de partea mediana </p><p> - musculatura orbicularului prezinta o directie anormala,de-a lungul marginilor despicaturii </p><p> - frenul buzei sup. este deplasat de partea sanatoasa </p></li><li><p> Reg. alveolara </p><p> tractiunea laterala a segmentului alveolar, cu rotatia zonei premaxilare catre </p><p>ant. si alteral aceasta deplasare este favorizata si de intreruperea limbii in </p><p>despicatura si de prez. septului nazal atasat de segm. premaxilar </p><p> in potiunea post. alveolara expansiunea laterala este foarte redusa </p><p> despicatura trece prin vecinatatea IL care prezinta frecvent anomalii/ IC </p><p>rotat spre despicatura </p></li><li><p> Reg. palatului secundar </p><p> - defectul intereseaza palatul dur si moale pe linia mediana. Vomerul este atasat pe parteaa </p><p>neafectata </p><p> - anterior valul palatin si lueta sunt divizate pe linia mediana </p><p> - cavitatea nazala si bucala nu sunt separate, fiind posibila comunicarea buco-nazala cu fosa </p><p>nazala de partea afectata </p><p> Reg. faringiana </p><p> - mucoasa congestionata, vegetatiile </p><p> adenoide marite </p></li><li><p>Reprezentarea schematica a fortelor ce actioneaza la nivelul </p><p>segmentelor maxilare in despicatura unilaterala totala Zigomaticul nu este afectat de actiunea fortelor, un punct de sprijin si reper </p><p>Orientarea anormala a fibrelor muschiului </p><p>orbicular in despicatura unilaterala completa </p><p>Aspect intraoral </p></li><li><p>Desp. unilaterala totala operata </p><p>Arcada super. </p><p>Arcada inf. </p><p>Detaliu plastie </p><p>buza </p></li><li><p>Aspect clinic intraoperator </p></li><li><p> Reg. nazala </p><p> - domul nazal prabusit </p><p> - columela scurta, pe linia mediana, uneori dispare </p><p> - aripile nazale-etalate, orizontalizate datorita modificarilor cartilajului alar </p><p> - orificile nazale largi </p><p> - exista 3 bonturi unul median-premaxila </p><p> 2 laterale-buzele simetrice, bine dezvoltate </p><p> - Premaxila este formata port. anterioara prolabium=restul de buza </p><p> port. din palatul primar (osul incisiv restant)= o </p><p> portiune de os alveolar </p><p> - rosul buzelor slab reprezentat </p><p> - sant vestibutal de adancime redusa </p></li><li><p> Reg. alveolara laterala </p><p> - datorita fortelor exercitate de musculatura procesul alveolar este presat spre interior, </p><p>realizand o ingustare a maxilarului </p><p> - capetele proximale sunt rotate spre interior realizand o ingustare a maxilarului </p><p> - palatul secundar - despicatura pe linie mediana, intereseaza palatul dur+valul </p><p> palatin+lueta </p><p> - vomer liber la mijlocul despicaturii </p></li><li><p>Aspect clinic al unei despicaturi bilaterale </p><p>totale </p><p>Orientarea anormala a fibrelor musculaturii velare </p><p>Despicatura si directia de orientare prin plastie </p><p>(linia punctata) </p><p>Despicatura bilaterala totala cu reorientarea fibrelor </p><p>muschiului orbicular prin plastie (linia punctata) </p></li><li><p>Pozitia anterioara a premaxilei in despicaturile </p><p>bilaterale totale </p><p>Echivalenta minora la niv. buzei sup. </p><p>Bonturile labiale prezinta orientari anormale ale </p><p>fibrelor musculare </p></li><li><p> Incomplete gradul1 dehiscenta rosului buzelor+buzei+pragului narinar </p><p> gradul2 dehiscenta rosului buzelor+buzei +procesului alveolar </p><p> Complete buza+prag narinar+proces alveolar+ portiunea anterioara +palat </p><p> Gradul1 sub forma unor echivalente minore, nu exista dehiscenta la nivelul rosului buzelor </p><p> exista sant=defect la nivel muscular </p><p> - in despicaturile incomplete/complete avem 2 bonturi lateral fertil </p><p> median deviat </p><p> - exista o scurtare a columelei, devierea spre partea sanatoasa </p><p> +/- deficienta la nivelul orificiului narinar care este mai mare si orizontalizat </p></li><li><p>Desp. partiala ant. </p><p>incompleta </p><p>Desen Final plastie buza </p></li><li><p>Despicatura unilaterala anterioara incompleta este efectata numai buza fara </p><p>interesarea procesului alveolar </p><p>Despicatura bilaterala anterioara incompleta buza este </p><p>interesata partial fara afectarea pragului </p><p>narinar si a procesului alveolar </p><p>Despicatura anterioara completa toate structurile </p><p>palatului primar sunt interesate de despicatura </p></li><li><p> Despicaturile unilaterale complete </p><p> - apar modificari la nivelul IC/IL(asemanatoare cu modificarile din despicaturile </p><p>unilaterale totale) </p><p> Despicaturile bilaterale incomplete </p><p> prezente bont median putin dezvoltat </p><p> doua bonturi laterale simetrice </p><p> fara modificari la nivelul portiunii nazale </p><p> Despicaturile unilaterale totale </p><p> dehiscenta buzei + prag narinar + proces alveolar + palat dur + palat posterior + val </p><p>palatin+lueta </p><p> IC este rotat spre despicatura...</p></li></ul>