44
Curs 1 - generalitati

Curs 1 - Kineto

Embed Size (px)

DESCRIPTION

,

Citation preview

Page 1: Curs 1 - Kineto

Curs 1 - generalitati

Page 2: Curs 1 - Kineto

• Sistem nervos central/periferic

• Recuperare/reabilitare

Page 3: Curs 1 - Kineto

Termeni folositi• Afectare – orice pierdere sau anomalie a unei

functii psihologice, fiziologice sau anatomice

• Disabilitate – orice restrictionare sau lipsa a abilitatii de a efectua o activitate in conditiile considerate ca normale pentru o persoana

• Handicap – dezavantajul unui individ, rezultand din afectare sau disabilitate, care limiteaza sau impiedica executarea unui anumit rol social pentru individul respectiv

Page 4: Curs 1 - Kineto

Ce abordeaza kinetoterapia?

-deficitele motorii

-spasticitatea din afectiunile cronice

- mentinerea tonusului muscular normal

-tulburarile de echilibru

-pozitiile vicioase

-invata pacientul sa-si foloseasca restantul functional

-mentinerea unei stari psihice normale ,cu integrare socio-familiala adecvata

-educa apartinatorii pentru ingrijirea pacientului

Page 5: Curs 1 - Kineto

Deficitele motorii

1 -sunt cauzate de afectarea neuronului motor central (calea piramidala) si/sau neuronului motor periferic (nervi rahidieni)

2 -genereaza:

-sindrom de neuron motor central

-sindrom de neuron motor periferic

Page 6: Curs 1 - Kineto

Deficitele motorii

• HemiplegieHemiplegie=jumatatea dr sau stg a corpului(mbr sup+ inf de aceeasi parte)

• ParaplegieParaplegie=ambele membre inferioare

• TetraplegieTetraplegie=afectarea celor 4 membre

• Diplegie brahiala Diplegie brahiala =ambele mbr superioare

• MonoplegieMonoplegie=afectarea unui membru(sup sau inf)

Page 7: Curs 1 - Kineto

Cauzele bolilor neurologice

• Genetice

• Afectiuni perinatale

• Traumatisme

• Formatiuni compresive

• Accidente vasculare cerebrale

• Afectiuni inflamatorii si autoimune

• Afectare secundara in cadrul altor boli

• Afectiuni degenerative ale SN

Page 8: Curs 1 - Kineto

Neuronul-unitatea morfo-functionala de bazaNeuronul-unitatea morfo-functionala de baza

Page 9: Curs 1 - Kineto

Neuronul Membrana

Mitocondrie

Nucleu

RE rugosPoliribozomiAp. Golgi

RE netedGatul axonului

Axon

Microtubuli

Ribozomi

Page 10: Curs 1 - Kineto

Tipuri de neuroni

Page 11: Curs 1 - Kineto

Clasificare funcţională a neuronilor

• Neuroni aferenţi (senzitivi) – transportă informaţia spre sistemul nervos

• Neuroni eferenţi (motori) – transportă informaţia dinspre sistemul nervos

• Interneuroni – transmit informaţia în interiorul sistemului nervos– Interneuroni de proiecţie – transportă semnale spre

alte regiuni ale sistemului nervos– Interneuroni locali – transmit semnale în cadrul

aceleiaşi regiuni

Page 12: Curs 1 - Kineto

Circuite neuronale

Page 13: Curs 1 - Kineto

• Corpul celular al unui motoneuron medular.

Nucleul este palid şi este evident un nucleol (corpuscul Barr, în extremitatea nucleolului, indică sexul feminin). Corpusculii coloraţi închis din citoplasmă sunt corpusculi Nissl, corespunzând unei mase de reticul endoplasmic rugos.Corpusculii Nissl şi alte organite (vizibile la microscopia electronică) se extind în interiorul dendritelor, dar niciodată dincolo de gâtul axonului, porţiunea celulară conică de unde ia naştere axonul. Absenţa corpusculilor Nissl facilitează deosebirea dendritelor de axoni. Corpii mici întunecaţi din neuropil sunt nucleii celulelor gliale

Page 14: Curs 1 - Kineto

• Corp neuronal medular înconjurat de neuropil (coloraţie argentică) – detaliile citologice s-au pierdut, dar în acest tip de coloraţie sunt evidente abundenţa de procese celulare care nu sunt vizibile în coloraţiile de rutină. Nucleii celulelor gliale apar ca pete mici întunecate.

• Celule Purkinje, coloraţie Golgi – arbore dendritic extraordinar de fin şi ramificat la un capăt, şi axon unic la celălalt. Coloraţia pune în evidenţă forma celulei – axonul nu este vizibil în preparate standard, dar lasă neclare detaliile citologice.

Page 15: Curs 1 - Kineto

• Celulă piramidală corticală (coloraţie Golgi). Dendritele iau naştere la nivelul apexului şi un axon unic de la bază

• Corpi ai neuronilor dintr-un ganglion autonom între straturi de fibre musculare netede la nivelul stomacului. Corpii nucleari rotunjiţi sunt coloraţi roşu-purpuriu. Nucleii mari, albastru deschis sunt clar evidenţiaţi, nucleolii apărând ca pete mici întunecate. Nu toţi corpii nucleari sunt secţionaţi la nivel citoplasmatic şi nuclear – cea mai extinsă secţiune este la nivelul corpului neuronal din stânga. Procesele neuronale şi nucleii celulelor Schwann pot fi vazăte spre partea de sus a secţiunii

Page 16: Curs 1 - Kineto

Transmiterea informaţiei – depolarizare, potenţial de acţiune

Canale de sodiu

Page 17: Curs 1 - Kineto

Canal de potasiu Canal de calciu

Page 18: Curs 1 - Kineto

Sinapsa

Legaturile dintre neuroni

Page 19: Curs 1 - Kineto

Sinapsele pot fi localizate oriunde – la nivelul dendritelor (1), corpului celular (2), axonului (3) sau terminatiilor axonale (4)

Sinapsa

Page 20: Curs 1 - Kineto

Sinapsa

Page 21: Curs 1 - Kineto
Page 22: Curs 1 - Kineto

Glia

Page 23: Curs 1 - Kineto

Rolul celulelor gliale

• Suport mecanic• Izolator electric• Sisteme tampon pentru

ioni şi neurotransmiţători• Linii de ghidaj în cursul

dezvoltării• Bariera hematoencefalică• Hrănirea neuronilor

Page 24: Curs 1 - Kineto

gliamicroglie

astrocit

oligodendrocit

ventricul

pia mater

• Oligodendrocitul – produce mielina în sistemul nervos central

• Celula Schwann – produce mielina în ţesutul nervos periferic

• Microglia – acţionează ca fagocite

• Astrocitul – reglarea mediului extracelular

• Glia radială – ghidarea dezvoltării

Page 25: Curs 1 - Kineto

• Oligodendrocit in Astrocit in coloraţie Celulă microglială coloraţie argentică argentică colorată cu

fier-hematoxilină

Page 26: Curs 1 - Kineto

Nervi

Page 27: Curs 1 - Kineto
Page 28: Curs 1 - Kineto

colagen

fibră nemielinizată

fibră mielinizată

elastinămacrofag

capilarneutrofil

fibroblast

mastocit

limfocit

substanţă de bază

Page 29: Curs 1 - Kineto

• Fibră mielinizată preparată cu tetroxid de osmiu pentru a colora mielina. Este vizibil un nod Ranvier spre mijlocul fibrei. Pătura de mielină colorată mai puternic este întreruptă la acest nivel, fibra nervoasăă fiind acoperită doar de citoplasma celulei Schwann, mai deschisă la culoare. Limitele dintre clulele Schwann adiacente nu pot fi distinse.

• Nerv mielinizat (coloraţie argentică). Axonii formează centrul spaţiilor ocupate anterior de mielină. În cazul unora dintre fibrele nervoase în jurul axonului pot fi identificate două inele. Aceasta semnifică faptul că secţiunea a fost făcută la nivelul unei fante Schmidt-Lanterman

Page 30: Curs 1 - Kineto

• Nerv mielinizat. Sunt vizibile perinervul, parţial epinervul

• Nerv subţire nemielinizat

la nivelul dermului

Page 31: Curs 1 - Kineto

Procese patologice întâlnite la fibrele nervoase mielinizate

demielinizare/remielinizare

Page 32: Curs 1 - Kineto

Degenerare walleriana

Page 33: Curs 1 - Kineto

Degenerare Walleriană/regenerare

Page 34: Curs 1 - Kineto
Page 35: Curs 1 - Kineto

CONSECINŢELE DEMIELINIZĂRII

SCĂDEREA VITEZEI DE CONDUCERE NERVOASĂ ÎN FIBRELE AFECTATE

Page 36: Curs 1 - Kineto

Demielinizarea determina scaderea conducerii prin fibrele nervoase.

Page 37: Curs 1 - Kineto
Page 38: Curs 1 - Kineto

Placă motorie

Page 39: Curs 1 - Kineto

Arii corticale

Page 40: Curs 1 - Kineto

Arii de proiecţie corticală

Page 41: Curs 1 - Kineto

Reprezentări corticale

Page 42: Curs 1 - Kineto

Calea piramidală

Page 43: Curs 1 - Kineto
Page 44: Curs 1 - Kineto