Curriculum Vitae Europeandoctorat.unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/11/cv13_cccdi... · Web viewProf.univ.dr. Neumann Victor Andrei Marius CURRICULUM VITAE Curriculum Vitae European

Prof.univ.dr. Neumann Victor Andrei Marius

CURRICULUM VITAE

Curriculum Vitae European

INFORMAŢII PERSONALE

Nume Neumann Victor Andrei MariusAdresă B-dul Dragalina, nr. 24/20, 300162, Timişoara, RomâniaTelefon Tel. fix: (0256) 49 62 98

Tel mobil: 0723/59 53 99Fax (0256) 49 62 98E-mail [email protected]

[email protected]ţionalitate RomânăData naşterii 28 octombrie 1953

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

Perioada (de la – până la) Din octombrie 2008 Numele şi adresa angajatorului Universitatea de Vest din Timişoara

Facultatea de Litere, Istorie şi TeologieBd. Vasile Pârvan nr.4, Timişoara

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ superior, postuniversitarFuncţia sau postul ocupat Director al Şcolii doctorale internaţionale de

istorie conceptualăPrincipalele activităţi şi responsabilităţi Managementul proiectului care stă la baza

înfiinţării şi finanţării şcolii doctorale; managementul ştiinţific şi coordonarea activităţii de cercetare; coordonarea relaţiilor internaţionale cu universitatea parteneră – Universitatea Tehnica din Aachen ( Germania).

Numele şi adresa angajatorului Universitatea de Vest din TimişoaraFacultatea de Litere, Istorie şi TeologieBd. Vasile Pârvan nr.4, Timişoara

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ superior, postuniversitarFuncţia sau postul ocupat Coordonator de doctorate în domeniul Istorie

(O.M. nr. 1805/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 725 bis, Partea I, 26.10.2007)

Principalele activităţi şi responsabilităţi Sustinere cursuri de metodologie, cursuri privind conceptele fundamentale din limbajele social-politice ale istoriei româneşti; coordonarea cercetării ştiinţifice prin recomandarea bibliografiei, analiză şi selecţie de texte, dezvoltarea aptitudinilor

1

mailto:[email protected]


necesare identificării conceptelor cheie şi ale mesajelor social-politice existente în textele istorice, politice, filosofice şi literare; îndrumarea studenţilor în elaborarea referatelor, a comunicărilor ştiinţifice şi a dizertaţiei de doctorat; îndrumarea studiului în biblioteci şi în arhive.

Perioada (de la – până la) 2002 – 2008Numele şi adresa angajatorului Universitatea de Vest din Timişoara


Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ superiorFuncţia sau postul ocupat Profesor Jean Monnet al Uniunii Europene,

cursurile permanente infiintate: Istoria ideii de Europa şi Istoria Uniunii Europene şi a instituţiilor europene

Perioada (de la – până la) 2001 – până în prezentNumele şi adresa angajatorului Universitatea de Vest din Timişoara


Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ superiorFuncţia sau postul ocupat Profesor universitar doctor, titular al cursurilor de

Istorie modernă europeană şi Istoriografie (O.M. nr. 3558/29.03.2001)


Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ superior, postuniversitarFuncţia sau postul ocupat Director al programului interdisciplinar de

Master: Cultură şi management în spaţiul european



Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ superiorFuncţia sau postul ocupat Conferenţiar universitar

Istoria modernă a României şi Istoria universală;

Perioada (de la – până la) 1994 – 1998Numele şi adresa angajatorului Institutul Intercultural Timişoara/

Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiPiaţa Huniade nr.1, Timişoara

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Management instituţional şi cercetare ştiinţificăFuncţia sau postul ocupat Director al Institutului Intercultural Timişoara

(1994-1996) şi Cercetător ştiinţific principal III (1994-1998)

2

Perioada (de la – până la) 1992 – 1994Numele şi adresa angajatorului Institutul de Teorie Socială al Academiei

Române, BucureştiTipul activităţii sau sectorul de activitate Cercetare ştiinţificăFuncţia sau postul ocupat Cercetător ştiinţific principal II

Perioada (de la – până la) 1990 – 1992Numele şi adresa angajatorului Guvernul României, Ministerul Culturii

Bucureşti Tipul activităţii sau sectorul de activitate Consiliere Funcţia sau postul ocupat Consilier al ministrului pe teme de cultură

regională, minorităţi şi probleme de identitate şi reprezentare naţională

Perioada (de la – până la) 1985 – 1989Numele şi adresa angajatorului Biblioteca Judeţeană Timiş, TimişoaraTipul activităţii sau sectorul de activitate BiblioteconomieFuncţia sau postul ocupat Bibliotecar – bibliograf Principalele activităţi şi responsabilităţi Reorganizarea fondurilor de carte veche ale

Bibliotecii Judeţene Timiş; managementul secţiei bibliografice; promovarea de teme de cercetare privind circulaţia cărţii şi istoria bibliotecilor în Banat, Transilvania şi România; reconstituirea unor vechi biblioteci aparţinând cărturarilor din Banat; publicarea de articole şi studii privind istoria culturii, istoria cărţii şi istoria ideilor.

Perioada (de la – până la) 1981 – 1985Numele şi adresa angajatorului Liceul Pedagogic „C.D. Loga”, TimişoaraTipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ preuniversitarFuncţia sau postul ocupat Profesor

Perioada (de la – până la) 1980 – 1981Numele şi adresa angajatorului Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România,

BucureştiTipul activităţii sau sectorul de activitate MuzeologieFuncţia sau postul ocupat MuzeografPrincipalele activităţi şi responsabilităţi Organizare de expoziţii; participarea la simpozioane

ştiinţifice; elaborarea de articole şi studii.

Perioada (de la – până la) 1977 – 1980Numele şi adresa angajatorului Muzeul Banatului

Piaţa Huniade, TimişoaraTipul activităţii sau sectorul de activitate MuzeologieFuncţia sau postul ocupat MuzeografPrincipalele activităţi şi responsabilităţi Organizare de expoziţii; participarea la simpozioane


Perioada (de la – până la) 1976 – 1977Numele şi adresa angajatorului Muzeul Goleşti, PiteştiTipul activităţii sau sectorul de activitate Muzeologie

3

Funcţia sau postul ocupat MuzeografPrincipalele activităţi şi responsabilităţi Organizare de expoziţii; participarea la simpozioane


EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Perioada (de la – până la) 11 – 15 Noiembrie 1997Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională

Central European University (Universitatea Central Europeană), Budapesta

Domeniul studiat / aptitudini ocupaţionale

Istorie

Tipul calificării / diploma obţinută Curs postdoctoral de perfecţionare în teoria istoriei „Open Society, Friendship and Trust” (în limba engleză)

Nivelul de clasificare a formei de instruire / învăţământ

Postdoctoral

Perioada (de la – până la) Iulie 1997Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională

Central European University (Universitatea Central Europeană), Budapesta


Istorie

Tipul calificării / diploma obţinută Curs de vară postdoctoral de specializare în istorie şi ştiinţe sociale (în limba engleză)


Postdoctoral

Perioada (de la – până la) Septembrie – Noiembrie 1995Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională

Universität Wien (Universitatea din Viena) – Institut für Ost und Südosteuropa Forschung (Institutul de Istorie Est şi sud-est europeană)


Istorie

Tipul calificării / diploma obţinută Stagiu de specializare post-doctorală în istorie modernă europeană, sec. XVIII


Postdoctoral

Perioada (de la – până la) Septembrie – Noiembrie 1994Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională

The Royal Academy of Arts and Sciences (Academia Regală de Arte şi Ştiinţe) – The Netherlands Institute for Advanced Study in Social Sciences and Humanities (Institutul Olandez pentru Studii Avansate în Ştiinţe Sociale şi Umaniste), Wassenaar, Olanda


Ştiinţe sociale şi umaniste

Tipul calificării / diploma obţinută Curs post-doctoral de specializare în ştiinţele sociale şi umaniste (în limba engleză)

4


Postdoctoral

Perioada (de la – până la) 1992Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie


Istorie

Tipul calificării / diploma obţinută Doctor în Istorie – Titlul tezei de doctorat: Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est (1750-1850). Coordonator: acad. Răzvan Theodorescu


Doctoral

Perioada (de la – până la) Iulie 1990Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională

Fundaţia pentru o Societate Deschisă – Universitatea Tehnică din Budapesta (Ungaria) – Şcoală de vară în ştiinţe sociale şi istorice


Idei politice; normele şi instituţiile societăţii civile (în limba engleză)

Tipul calificării / diploma obţinută Diplomă de studii postuniversitareNivelul de clasificare a formei de instruire / învăţământ

Postuniversitar

Perioada (de la – până la) 1972 – 1976Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesională

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filozofie


Istorie

Tipul calificării / diploma obţinută Licenţiat în Istorie şi Ştiinţe SocialeNivelul de clasificare a formei de instruire / învăţământ

Învăţământ superior

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE

Limba maternă RomânăLimbi străine cunoscute Franceză: citit, scris, vorbit – foarte bine

Engleză: citit, scris, vorbit – foarte bineGermană: citit, scris, vorbit – foarte bineMaghiară: citit, scris, vorbit – bine

Aptitudini şi competenţe artistice Critică literară; eseu literar; critică de artă.Aptitudini şi competenţe sociale Analist politic, comentator în presa locală şi

centrală (TV şi Radio în România şi S.U.A)Aptitudini şi competenţe organizatorice Consilier al Ministrului Culturii pe probleme de

minorităţi – Guvernul României, Ministerul Culturii (1990-1992)Director al Institutului Intercultural din Timişoara (înfiinţat cu sprijinul Consiliului Europei) (1994-

5

1996)Preşedintele Societăţii Filarmonice din Timişoara, asociaţie civică non-guvernamentală şi non-profit (2002-2003)Director al Şcolii Doctorale Internaţionale de Istorie Conceptuală <Reinhart Koselleck> din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (parteneriat româno-german cu Institutul de Istorie al Univertsităţii din Aachen, prof. dr.dr.h.c. Armin Heinen)Director al Institutului de Studii Avansate în Istorie Conceptuală

Aptitudini şi competenţe tehniceUtilizare WINDOWS, MICROSOFT OFFICE (WORD, EXCEL, POWER POINT)Utilizare Internet (WWW, E-MAIL, Navigare)

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

I. CERCETĂRI EFECTUATE ÎN BIBLIOTECI ŞI ARHIVE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

Biblioteci, arhive naţionale

Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca;Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti;Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi;Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara;Biblioteca Academiei din Bucureşti;Biblioteca Naţională, Bucureşti;Biblioteca Batthyaneum Alba-Iulia;Arhivele Naţionale Bucureşti;Arhivele Naţionale, Filiala Timiş;Arhivele Naţionale, Filiala Arad;Secţia de manuscrise a Bibliotecii Academiei din Cluj-Napoca;Arhiva Istorică a Transilvaniei, Cluj-Napoca

Biblioteci, arhive internaţionale

Library of Congress Washington D.C. (SUA) în perioada sept. 2000 – septmebrie 2001New York Public Library (SUA), în perioada 2000-2001; iulie 1993;Biblioteque Nationale Francois Mitterand Paris (Franţa);Biblioteque Nationale de la Maison des Sciences de l’Homme, Paris (Franţa);Östereichische National Bibliothek din Viena (Austria);Szechenyi Könyvtár (Biblioteca Syechenyi), Budapesta (Ungaria); Biblioteca Centrală Universitară Budapesta (Ungaria);Universitäts Bibliothek Wien (Austria);Preußische Kultur Bibliothek Berlin (Germania);British Library Londra (Marea Britanie) –iunie 2008;Biblioteca Universitară din Amsterdam (Olanda);Biblioteca Universitară din Leiden (Olanda);Biblioteca Universitară din Szeged (Ungaria);Arhiva Muzeului Holocaustului din New York (SUA);

6

Arhiva Alliance Israelite Universelle, Paris (Franţa);Arhiva Universelle Paris (Franţa);Arhiva Minsterului de Externe al Franţei – Nantes (Franţa);Arhivele Naţionale Budapesta (Ungaria);Arhiva Statului din Viena (Austria)etc.

II. EXPERIENŢA NAŢIONALĂ / INTERNAŢIONALĂ (didactică şi de cercetare)

Octombrie 2007 – până în prezentCercetător la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi Străine, Centrul de Studii Americane, în cadrul proiectului: Minoritar –majoritar în literaturile română şi americană - Proiect CNCSIS (2007-2010)

Decembrie 2006Profesor invitat, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Colegiul Naţional de Apărare, Bucureşti. Curs intensiv postuniversitar: Ideea de naţiune la români, sec. XVIII-XXI

Martie – Iulie 2006Bursier NEC-Link al Colegiului Noua Europă – Bucureşti. Scopul bursei: predare elemente de istorie contemporană studenţilor înscrişi la masterat la Universitatea din Bucureşti. Tema cursului: Current Political Situation in Romania

Octombrie 2005 – până în prezentProfesor invitat, Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti. Curs postuniversitar, program master. Cursul: Cultura română în context european (sec. XIX-XX)

Octombrie 2005 – până în prezentProfesor invitat, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Catedra de Studii Europene şi Relaţii Internaţionale, Centrul de Studii Evreieşti Goren Goldstein: Curs master: Istoria evreilor din România (sec. XVIII-XX)

Iulie 2004Profesor invitat (professeur invitée), Université d’Angers, France, Facultatea de Litere, Limbi şi Ştiinţe Umaniste

1 Octombrie 2003-1 Februarie 2004Profesor invitat (Gastprofessor) la Universitatea din Viena, Facultatea de Ştiinţe ale Spiritului şi Studii Culturale, Catedra de Istorie est-europeană (Institut für Osteuropaische Geschichte); Viena, Austria

Martie 2003Director de studii/ Profesor invitat (Directeur d’etude invitée) la Sorbona, Ecole Pratique des Hautes Etudes, Paris, Franţa

12 septembrie 2000 – 12 septembrie 2001Bursier Fulbright în cadrul programului de studii avansate (Fulbright Senior Fellow). Bursă de cercetare postdoctorală acordată de către Departamentul de Stat al SUA, afiliat la Universitatea Catolică a Americii (The Catholic University of America, School of Philosophy), Washington, D.C. (SUA). Tema cercetării: Statul-naţiune şi minorităţile culturale în Europa Est-Centrală. Cazul României

20 iunie 2001Profesor invitat (Visiting professor) la National Foreign Affairs Center - Foreign Service Institute, Washington, D.C. (SUA). Tema cursului: Romanian Policy Toward NATO and EU Integration

Mai - Septembrie 2001Cercetător ştiinţific invitat (Visiting Fellow) – Bursa Rosenzweig acordată de Centrul pentru Studii Avansate privind Holocaustul, (Center for Advanced Holocaust Studies, Holocaust Memorial Museum), Washington, D.C. (SUA)

17 ianuarie 2001Profesor invitat (Visiting Professor) la National Foreign Affairs Training Center – Foreign

7

Service Institute, Washington, D.C. (SUA)Octombrie 1999

Profesor invitat (professeur invitée), Université d’Angers - France, Facultatea de Litere, Limbi si Ştiinţe Umaniste

Octombrie 1999Cercetător ştiinţific invitat – bursier, Maison des Sciences de l’Homme, Paris, Franţa. Tema cercetării: Metodologie istoriografică contemporană. Fernand Braudel

5-23 iulie 1999Profesor invitat (Visiting Professor) la Central European University, Budapesta, (Ungaria), Şcoala de vară: “Jews and Nationalism in the Modern Era”

Iunie - Septembrie 1999Cercetător ştiinţific invitat, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franţa. Tema cercetării: Comunism şi fascism în România. O perspectivă comparativă

1-30 aprilie 1999Profesor invitat (Visiting Professor) la 12 universităţi şi colegii din SUA: State University of West Georgia; Emory University; Atlanta University of Georgia, Athens; Georgia College and State University, Milledgeville; East Georgia College, Swainsboro; Georgia Southern University, Statesboro; Valdosta State University, Valdosta; Albany State University, Albany; Georgia Southwestern State University, Americus; Columbus State University, Columbus; grant acordat de The National Endowment for Humanities and Social Sciences, Washington, D.C. (SUA)

Septembrie 1997Profesor invitat, Şcoala de vară organizată de Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă în colaborare cu Universitatea din Bucureşti pe teme privind pregătirea României în vederea integrării în Uniunea Europeană, Sinaia

1995-1997Cercetător ştiinţific – Bursa NATO de cercetare oferită de Alianţa Nord-Atlantică din Bruxelles. Tema: Educaţia civică şi drepturile omului într-o perspectivă multiculturală. Cazul României

Iunie - Iulie 1993Cercetător ştiinţific invitat – bursier al International Research and Exchanges Board (IREX), Washington, D.C. , SUA

Iunie 1991Cercetător ştiinţific invitat – bursier al Maison des Sciences de l’ Homme – Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, Franţa

III. CONFERINŢE ŞI PRELEGERI ÎN UNIVERSITĂŢI ŞI INSTITUTE ACADEMICE INTERNAŢIONALE (detalii în Lista publicaţiilor)

SUA: Institutul de Studii Administrative şi Guvernamentale al Universităţii de Stat Georgia din Athens, Centrul de Studii Central Europene al Universităţii Emory din Atlanta, Centrul de Studii Eurasiatice al Universităţii Indiana-Bloomington, Centrul Woodrow Wilson pentru Studii Internaţionale din Washington, D.C., Institutul de Studii Diplomatice (Foreign Affairs Institute) al Departamentului de Stat al SUA din Washingon, D.C., Centrul de Studii Avansate pe tema Holocaustului;

Franţa: Centrul de Studii în Ştiinţele Umaniste al Universităţii din Angers (Maison des Sciences Humaines), Şcoala Practică de Înalte Studii a Universităţii Sorbona, Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţele Sociale;

Italia: Universitatea La Sapienza din Roma, Universitatea de Studii din Udine, Centrul Cultural Român din Veneţia;

Olanda: Institutul de Studii Avansate Wassenaar al Academiei Regale de Arte şi Ştiinţe din Amsterdam;

8

Austria: Institutul de Studii Est-Europene al Universităţii din Viena;Germania: Institutul Germano-Polonez din Darmstadt, Universitatea din Regensburg;Marea Britanie: Şcoala de Studii Slavone şi Est-Europene a Universităţii din Londra;Grecia: Universitatea din Ioannina; Ungaria: Universitatea Central Europeană (Central European University), Universitatea

Eötvös Loránd din Budapesta şi Universitatea din Szeged; Bulgaria: Centrul de Studii Umaniste (Maison des Sciences de l’ Homme) din Sofia.

IV. MEMBRU ÎN ASOCIAŢII PROFESIONALE, COLECTIVE DE REDACŢIE

Membru în International Association for the 18th Century Studies; Membru în International Association of Intercultural Education - IAIE (cu sediul la

Bruxelles); Membru în colectivul de redacţie al revistei Sfera politicii (1993-1997); Membru în colectivul de redacţie al revistei Studii de istoria Banatului, Universitatea

de Vest din Timişoara, din 2002 – până în prezent; Membru în bordul ştiinţific internaţional al revistei Research Papers al Centrului

pentru Drepturile Omului şi Prevenirea Conflictelor (Human Rights and Conflict Prevention Center), Universitatea Bihač, Bosnia-Herzegovina;

Membru în colegiul de redacţie al revistei Altera, Tîrgu Mureş; Membru în bordul ştiinţific al revistei Habitus al Centrului pentru Studii Multiculturale,

Universitatea din Novi-Sad, Iugoslavia; Membru în Consiliul pentru Administraţia Fondului Cultural Naţional, numit prin

Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor, perioada 2006-2007; 2007-2008; Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2009); Membru al Grupului de Studii de Istorie Conceptuală Europeană cu sediul

la Helsinki (din 2010); Membru al Academiei Germano-Române cu sediul la Mainz (din 2010); Membru al Academiei Sîrbe de Ştiinţe ale Educaţiei (din 2010). Membru şi vicepreşedinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare,

Dezvoltare şi Inovare al Autorităţii Naţionale Pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) (din 2011)

V. PREMII ŞI DISTINCŢII

Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române pentru volumul: Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern în Europa centrală şi de sud-est, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1993;

Ordinul Naţional Serviciul Credincios în gradul de Cavaler conferit de Preşedintele României pentru merite deosebite în activitatea artistică, ştiinţifică şi didactică prin care subsemnatul a promovat tradiţiile culturale specifice fiecărei comunităţi etnice şi valorile autentice ale artei universale, creând un spaţiu de exemplară convieţuire de civilizaţie românească. Decretul nr. 488 din 1.06.2002;

Diplomă de excelenţă pentru promovarea imaginii Timişoarei, acordată de către Primăria Timişoara, 2005.

Diplomă de Excelenţă acordată de Universitatea de Vest din Timişoara pentru promovarea proiectelor de cercetare internaţională, 4 octombrie 2010.

9

VI. EXPERT EVALUATOR PENTRU PROGRAME/ PROIECTE INTERNAŢIONALE

ARACIS – expert evaluare program de studiu: 2008 (Univ A.I.Cuza din Iasi, Facultatea de Istorie- evaluare programe masterat)

ARACIS – expert evaluare: mai 2009 (Univ Babes-Bolyai Cluj evaluarea universitatii, evaluarea Facultatii de Istoria Artei

ARACIS – Presedinte de Comisie, relaţii internaţionale şi istorie din 2010. Evaluator pentru Programul PHARE: Euroart, gestionat de British Council şi

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – Bucureşti, 2005; Evaluator al proiectelor în cadrul programului Cultura 2000 al Uniunii Europene; Membru în cadrul Proiectului Modul European Socrates/Erasmus: „Europe centrale et

l’idée européenne: Histoire, Culture, Perspectives d’avenir” coordonat de Universitatea din Angers (1999-2000);

Evaluator de proiecte la Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Bucureşti, 1999.

VII. DOMENII DE INTERES

Istoria culturii/istoria intelectuală; Istoria modernă a României; Istoria modernă a Europei; Istoria gândirii politice în Europa Centrală şi de Sud-Est; Multiculturalism şi interculturalitate; Istorii regionale - Banatul şi Transilvania în secolele al XVIII-lea – al XX-lea; Teoria istoriei; istorie conceptuală.

Timişoara, 22.06. 2010

10

Victor NEUMANNAdresa: B-dul. Gen. Ion Dragalina nr. 24, apt.20, Timişoara, 300162

Tel/Fax: ++40-256-496298; 0723-595399E-mail: [email protected]; [email protected]

L I S T A D E L U C R Ă R I

PUBLICAŢIICĂRŢI DE AUTOR

1. Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, 278p. ISBN 973-44-0008-8; Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura ALL, Bucureşti, 1998, 240p. ISBN 973-571-212-1; Ediţia a III-a revăzută, Polirom, Iaşi, 2006, 308 p. ISBN (10) 973-46-0347-7

Traducerea în limba engleză, în SUA2. The Temptation of Homo Europaeus, East European Monographs Boulder, Colorado, Columbia University Press, New-York, 1993, Traducere de Dana Miu, 269 p. ISBN 0-88033-281-6.

Premii/ DistincţiiPrima ediţie a cărţii a fost distinsă cu premiul “A.D. Xenopol” al Academiei Române, 1993.

Menţionare în topul naţional de carte realizat prin Programul Monitor 1998 (coord. Mircea Nedelciu ASPRO) Locul 3 pe ţară cu Tentaţia lui Homo Europaeus…, la Categoria Non fiction/ Istorie,

Politologie, Sociologie, Memorii, Jurnale, cf. “Curentul”, miercuri 17 iunie 1998, p.23. Locul 5 pe ţară cu Tentaţia lui Homo Europaeus…, la Categoria Non fiction/ Istorie,

Politologie, Sociologie, Memorii, Jurnale, cf. “Curentul”, miercuri 24 iunie 1998, p.21.

3. Vasile Maniu - Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, 210 p.

4. Convergenţe spirituale (Studii privind relaţiile culturale şi politice în Europa Centrală şi de Est, 1750-1850), Editura Eminescu, 1986, 214 p.

5. Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice, Editura Amarcord, Timişoara, 1996, 290p. ISBN 973-9244-09-2

6. Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului/ Identités multiples dans l’Éurope des regions. L’Interculturalité du Banat, Hestia, 1997, 145p. ISBN 973-9192-61-6

7. Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Oriental-Centrale, Editura Atlas - Du Style, Bucureşti, 1999, 260 p. ISBN 973-99275-4-8

8. Ideologie şi Fantasmagorie. Perspective comparative asupra gîndirii politice în Europa Est-Centrală, Editura Polirom, Iaşi, 2001, 224 p. ISBN 973-683-560-X

11



9. Between Words and Reality: Studies on the Politics of Recognition and Changes of Regime in Romania, Council for Research of Values and Philosophy – The Catholic University of America, Washington, D.C., 2001, 200 p. ISBN 1-56518-161-1

10. Istorie Individuală vs. Istorie Colectivă. Prim-rabinul Ernest Neumann, O restituire de prof.univ.dr. Victor Neumann, Editura Marineasa, Timişoara, 2002, 111p. ISBN 973-8215-79-X

11. Neam, Popor sau Naţiune? Despre Identităţile Politice Europene, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003. Ediţia a II-a adăugită, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2005, 229p. ISBN 973-669-154-3

12. Conceptually Mystified: East-Central Europe Torn Between Ethnicism and Recognition of Multiple Identities, Enciclopedică Publishing House, Bucharest, 2004, 230p. ISBN 973-45-0484-3

14. The End of a History: The Jews of Banat from the Beginning to Nowadays, The University of Bucharest Publishing House, Bucharest, 2006, 243 p. ISBN 973-737-135-6

15. Essays on Romanian Intellectual History, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2008, 227 p. ISBN 978-973-125-141-7

TRADUCERI Conceptul de Istorie de Reinhart Koselleck, Traducere din germană în română (împreună cu Patrick Lavrits) şi studiu introductiv de Victor Neumann, (Cf. Geschichtliche Grundbegriffe. Historisches Lexikon zur politisch-sozialen Sprache in Deutschland, Band 2, Klett-Cota, 2004, pp. 625-717), Editura Universităţii Al. Ioan Cuza, Iaşi, 2005, 130 p. ISBN 973-703-082-6

EDIŢII COORDONATE

1. Identitate şi Cultură. Studii privind istoria Banatului, (Editor coordonator), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009.

2. Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, (Editor coordonator împreună cu Armin Heinen), Editura Polirom, Iaşi, 2010.

3. Cinci concepte ale gîndirii politice româneşti (Editor coordonator împrenă cu Henriete Richer), Editura Brumar, Timişoara, 2011.

STUDII

A. Studii în volume colective

1. Culture and Society. Structures, Interferences, Analogies in the Modern Romanian History, volum editat de Al. Zub, Editura Academiei Române, 1985, studiul:

12

Rezeption und Einordnung der Geschechnisse im Banat des 18 Jahrhundert: Temesvarer Nachrichten, pp. 31-41.

2. Românii în istoria universală, 1, ediţie de V. Cristian ş.a., Editura Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, 1986, studiul: Luminile Renaşterii în Europa Centrală şi de Est, pp.122-152.

3. Interferenţe culturale româno-germane- Rumänisch-deutsche Kulturinterferenzen. Volum îngrijit de Andrei Corbea, Octav Nicolae, Iaşi, Univ. "Alexandru Ioan Cuza", Catedra de Limbi Germanice, 1986, (Contribuţii ieşene de germanistică-Jassyer Beitraege zur Germanistik 4), studiul: Die Geschichte des Banats im Spiegel deutscher Historiographie der Neuzeit, pp.123-158.

4. Cultură şi societate. Studii privitoare la trecutul românesc, volum îngrijit de Al.Zub, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, studiul: Repere luministe în Europa Centrală şi de Sud-Est, pp.158-179. ISBN 973-44-0065-7

5. Revenirea în Europa, antologie de Adrian Marino, Editura Aius, Craiova, 1996, studiul: Ideea europeană, pp. 39-43. ISBN 973-9251-05-6

6. Revenirea în Europa, antologie de Adrian Marino, Editura Aius, Craiova, 1996, studiul: Europa centrală — semnificaţia istorico-politică a conceptului, pp. 260-263. ISBN 973-9251-05-6

7. Identitate/ alteritate în spaţiul cultural românesc, volum îngrijit de Alexandru Zub Editura Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi, 1996, studiul: Problema emancipării evreilor reflectată în cultura română modernă, pp. 293-323.

8. Europa Centrală. Nevroze, Dileme. Utopii, ediţie Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu, Editura Polirom, Iaşi, 1997, studiul: Mitteleuropa între cosmopolitismul austriac şi conceptul de stat-naţiune pp. 144-157. ISBN 973-683-006-3.

9. International Perspectives on Intercultural Education, volum editat de Kenneth Cushner, Kent State University, Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 1998, studiul: Intercultural Pedagogy as an alternative to Monocultural Oriented Education. The Case of Romania, pp. 170-185. ISBN 0-8058-2745-5

10. Reinventând Europa, volum editat de Roxana Sorescu, Editura Du Style, Bucureşti, 1998, articolul: O întîrziere nemeritată, pp. 72-93.

11. European Studies Today, editat de Dan Grigorescu şi Nicolae Păun, Editura Fundaţiei de Studii Europene, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj, 1998; studiul: Perspectives on the European Studies in Romania: the Training of Trainers, pp. 243-247. ISBN 973-98268-6-5

12. Studii istorice româno-maghiare, volum editat de Lucian Nastasă, Institutul “A.D. Xenopol”, Iaşi, 1999, studiul: Educţia multi- şi interculturală prin intermediul manualelor de istorie, pp. 273-277. ISBN 973-9135-76-5

13. The History of Polical Thought in National Context, volum editat de Dario Castiglione şi Iain Hampsher-Monk, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, studiul: National Political Cultures and Regime Changes in Eastern and Central Europe, pp. 228-247. ISBN 0-521-78234-1

13

14. Caietele Echinox, volum colectiv editat de Ştefan Borbely, I, Universitatea “Babeş-Bolyai”- Editura Dacia, Cluj, 2001, studiul Perspective comparative asupra filozofiei multiculturale, pp. 55-71. ISBN 973-35-1235-4

15. Europa Central y Oriental, volum editat de Ruth Ferrero, Institut de Sciences Politiques e Sociales, Barcelona, 2002, studiul Educacion civica y derechos humanos desde una perspectiva intercultural.

16. Vertreibungen europäisch erinnern? Historische Erfahrungen – Vergangenheitspolitik – Zukunftskonzepzionen, Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2003, studiul: Erzwungene Auswanderungen. Der Fall der Deutschen aus Rumänien. Der Fall der Magyaren aus Rumänien, pp. 102-112. ISBN 3-447-04839-5

17. Temps historique et temporalité. Autour de Reinhart Koselleck (Die historische Zeit und die Zeitlichkeit. Um Reinhart Koselleck herum), ediţie de Yvailo Znepolski, Maison des Sciences de l’Homme, Sofia, 2003, studiul: Le temps historique: une perspective comparative entre Braudel et Koselleck în volumul pp.444-460. ISBN 954-9567-13-3

18. Umbruch im östlichen Europa. Die nationale Wende und das kollektive Gedächtnis, ediţie de Andrei Corbea-Hoisie/Rudolf Jaworski/Monika Sommer, Studien Verlag, Innsbruck, 2004, studiul Alternative Romanian Textbooks as Sites of Memory, pp. 137-149. ISBN 3-7065-1930-5

19. Relaţiile româno-maghiare şi modelul de reconciliere franco-german. A Román-magyar kapcsolatok és a francia-német megbékélési modell. Romanian-Hungarian Relations and the French-German Reconciliation, ediţie de Smaranda Enache şi Salat Levente, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etno-Culturală, Cluj, 2004, studiul: Relaţiile româno-maghiare într-un moment de răscruce, pp. 307-317. ISBN 973-86239-5-2

20. Permanences et ruptures dans l’ histoire des Juifs de Roumanie, editor Carol Iancu, Université Paul Valery, Montpellier, 2004, studiul : Les Juifs du Banat à la fin du XIXe siècle et au debut du XX-e siècle, pp. 127-139. ISBN 2-84269-510-0

21. Revoluţia Română din Decembrie 1989. Istorie şi Memorie, volum coordonat de Bogdan Murgescu, Editura Polirom, 2007, studiul Timişoara în memoria colectivă contemporană. Perspective fragmentare, pp. 21-45. ISBN 978-973-46-0695-5

22. Studii Bănăţene, volum dedicat profesorului Nicolae Bocşan, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, volum editat de Valeriu Leu şi Carmen Albert, Editura Mirton, Timişoara, 2007, studiul: Temeswarer Zeitung şi civismul Kakaniei, pp.395-411. ISBN 978-973-52-0177-7

23. Le Banat: Un Eldorado aux confins, textes reunis par Adriana Babeţi, coordination éditoriale Cécile Kovácsházy, revue Cultures d’Europe Centrale, Centre Interdisciplinaire de Recherches Centre-Européennes, Université de Paris-Sorbonne, 2007, studiul : Plurilinguisme et interculturalité aujourd’hui, pp. 65-73. ISBN 978-2-917374-00-9.

24. Permanenţe şi rupturi în istoria evreilor din România, Editor Crol Iancu, Hasefer,

14

2009, p. 270-290, studiul: Evreii din Banat între Monarhia Austro-Ungară şi România la începutul secolului al XX-lea.

B. Studii în reviste de specialitate

1. Fragen der allgemeinen und rumänischen Geschichtschreibung in einer fortschrittlich gesinnten siebenburgisch - deutschen Zeitschrift, în Revue Roumaine d’Histoire (Institutul de istorie N. Iorga al Academiei Române), nr. 3, Bucureşti, 1978, pp.519-529.

2. Din corespondenţa lui Vincenţiu Babeş cu Vasile Maniu, in Tibiscus, revista de istorie a Muzeului Banatului, V, Timişoara, 1978, pp.287-292.

3. Vasile Maniu: istoric din veacul al XIX-lea, în revista Ziridava – revista de istorie a Muzeului Judeţean Arad, X, 1978, pp. 319-323.

4. Ideea de independenţă în istoriografia paşoptistă, în Revista muzeelor şi monumentelor, Bucureşti, nr.3, 1978.

5. Coriolan Brediceanu în spiritualitatea românească a timpului, în revista Mitropolia Banatului (revista de studii istorice şi teologice a Mitropoliei Banatului), nr. 7-9, Timişoara, 1978, pp. 438-441.

6. Vasile Maniu. Corespondenţă inedită, în Mitropolia Banatului (revista de studii istorice şi teologice a Mitropoliei Banatului), nr. 4-6, anul XXX, Timişoara, 1980, pp. 352-359.

7. Orizonturi culturale ale intelectualităţii româneşti din veacul al XIX-lea, Mitropolia Banatului (revista de studii istorice şi teologice a Mitropoliei Banatului), 7-9, Timişoara, 1980, pp. 452-465.

8. Contacte spirituale între români. Corespondenţa dintre Vasile Maniu şi Atanasie Şandor , în revista Ziridava – revista de istorie a Muzeului Judeţean Arad XII, 1980, pp.859-867.

9. Extrase din corespondenţa dintre Vasile Maniu şi Gheorghe Bariţiu, în Studii de Istorie a Banatului, Universitatea din Timişoara, 1983, pp.59-66.

10. Interferenţe luministe şi romantice sud-est europene (I), în Revista de istorie şi teorie literară (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G.Călinescu” al Academiei Române), Bucureşti, nr. 4/1984, pp.89-93.

11. Interferenţe luministe şi romantice sud-est europene (II), în Revista de Istorie şi Teorie Literară (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G.Călinescu” al Academiei Române), nr. 1/1985, Bucureşti, pp.138-142.

12. Einheit und Mannigfaltigkeit der Zentral-Südosteuropaischen Kultur, în Revue Roumaine d’Histoire, Bucureşti, nr.1-2/1987 (revista Institutului de Istorie „N.Iorga” al Academiei Române), pp 135-147.

13. Corridors culturelles dans l’Europe Orientale-Centrale. Livres et Biblioteques dans la Transylvanie du XVIII-éme Siecle, în revista Cahier Roumains d’Etudes Litteraires, Editura Univers, Bucureşti, nr.4/1988.

14. Doctrina naţionalistă, în revista de studii politice, Sfera Politicii, Anul I, nr.2, Bucureşti, ianuarie 1993, p.12.

15

15. Conceptul de Europa, în revista de studii politice, Sfera Politicii, Bucureşti, nr.3/1993, pp.6-7.

16. Banatul secolului al XVIII-lea, o stare de civilizaţie a Europei central-sud-orientale, în revisat de studii istorice Analele Banatului, Muzeul Banatului, Timişoara, 1993, pp.336-350.

17. Cultură şi societate în România în perioada interbelică. N.Iorga şi M.Eliade sau vechea şi noua generaţie, în revista Világtörténet (Istorie universală), Editura Academiei Ungare de Ştiinţe, nr. 1/1994, Budapesta, pp. 55-61.

18. Arhivele şi marile necunoscute ale istoriei româneşti din veacul al XX-lea, în revista de studii politice Sfera Politicii, nr. 18, Bucureşti, 1994, pp.8-9.

19. Aspecte controversate privind istoria fenomenului legionar, în revista de studii politice Sfera Politicii, Anul III, Nr. 4, Bucureşti, februarie 1994, pp.26-27.

20. Ideea europeană, în revista de studii politice Sfera Politicii, Bucureşti, nr.28/1995, pp.6-7.

21. Psihismul individual şi mediul social, în revista de studii politice Sfera Politicii, nr.29-30/ 1995, Bucureşti, pp.9-10.

22. Sinagogi, rabini şi institutii evreieşti în Banatul secolului al XVIII-lea în Altera (revistă studii social-politice dedicate minorităţilor), Liga Pro-Europa, Tîrgu-Mureş, nr.2, 1995, pp.112-120.

23. Cultural Convergence in Transylvania during the Reformation în Europa. Annales, 2A, Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta, 1995, pp. 99-102.

24. The Ordinance (Judenordunung) Regarding the Jews of Banat, în Studia Judaica, Institutul de Studii Iudaice Moshe Carmilly-Weinberger, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1996, pp.91-102.

25. Multicultural Identities in Europe of Regions. The Case of Banat County, în European Journal of Intercultural Studies (revista Asociaţiei Internaţionale de Studii Interculturale), Oxford, Carfax Publishing House, Vol. 8, Nr.1, 1997, pp.19-35.

26. Semnificaţii ale gîndirii politice în Europa Centrală şi de Est (I) , în revista de studii politice, Sfera Politicii, nr.46, Bucureşti, 1997, pp.54-58.

27. Semnificaţii ale gîndirii politice în Europa Centrală şi de Est (II), în revista de studii politice Sfera Politicii, nr. 49, Bucureşti, 1997, pp.51-57.

28. Semnificaţii ale gîndirii politice în Europa Centrală şi de Est (III), în revista de studii politice Sfera Politicii, nr. 50, 1997, pp.54-57.

29. Modalităţi de depăşire a tensiunilor interetnice în România contemporană, Xenopoliana, Buletinul Fundaţiei Academice A.D.Xenopol din Iaşi, V, 1-4, 1997. ISSN 1223-9941

30. Comunităţile evreieşti din Banat în secolele al 18-lea si al 19-lea, în revista de istorie Analele Banatului, Timişoara, 1997.

16

31. Multiple Identities in the Europe of Regions. The Case of Banat County, în Discussion Paper Series, Collegium Budapest-Institute for Advanced Study, Budapesta, 1997.

32. Gli orfani della Mitteleuropa, in Lettera internationale, no. 54, Anno 13, Ottobre- Dicembre, Roma, 1997, pp. 62-64.

33. Modalităţi de depăşire a tensiunilor inter-etnice în România contemporană, în Xenopoliana, Buletinul Fundaţiei Academice “A.D. Xenopol”, Iaşi, vol. V, 1997, 1-4, pp. 158-166. ISSN 1223-9941

34. Majoritate şi minorităţi în Kisebbségi Érdekvédelem (Apărarea interesului minorităţilor), revista Fundaţiei Diaspora, Timişoara, 1997, p. 47-51.

35. Concluziile unei dezbateri: Controverse privind istoria evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial, în revista de studii politice Sfera Politicii, supliment, Bucureşti, 1998, pp. 21-22.

36. Individ şi comunitate in Europa centrală şi de Est, în Xenopoliana, Buletinul Fundaţiei “A.D. Xenopol”, Iaşi, nr.1-2, 1998, pp.215-220. ISSN 1223-9941.

37. Noua istorie, în Xenopoliana, Buletinul Fundaţiei “A.D. Xenopol”, Iaşi, nr. 3-4, 1998, pp.11-16.

38. Descentralizare sau recentralizare în Europa danubiană. Cazul României, în Altera (revistă studii social-politice dedicate minorităţilor), Liga Pro Europa, Tîrgu Mureş, (IV), nr. 8, 1998.

39. Despre Holocaust şi Gulag, în revista de studii politice Sfera Politicii, Bucureşti, nr. 61, 1998, pp. 2-5.

40. De la monoculturalitate la interculturalitate, în Altera (revistă studii social-politice dedicate minorităţilor), Liga Pro Europa , Târgu- Mureş, IV, 1998, p. 57-63.

41. The Jews in post-war historiography. Standpoints concerning methodological controversies, în Studia Judaica, VII, Institutul de Studii Iudaice Moshe Carmilly-Weinberger, VII, Universitatea Babeş –Bolyai, Cluj-Napoca, 1998, pp.177-18.

42. Rădăcinile istorice ale conflictelor din Bosnia-Hertzegovina şi Kosovo, în revista de studii politice Sfera Politicii, nr. 70, Bucureşti, 1999, pp. 36-45.

43. Divergenţe confesionale. Greco-catolicii şi ortodocşii în România contemporană (I), în revista de studii politice Sfera Politicii, nr. 73-74, Bucureşti, 1999, pp. 59-65.

44. Divergenţe confesionale. Greco-catolicii şi ortodocşii în România contemporană (II), în revista de studii politice Sfera Politicii, nr. 75, Bucureşti, 1999, pp. 47-52.

45. Die Bürgerliche Kultur in Siebenbürgen und im Banat : Die Rolle Temeswars in den politischen Umgestaltungprozessen vom Dezember 1989, în revista Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, 11, Jahrgang Heft no.1/1999, AGK Verlag Dinklage Bundesrepublik Deutschland (Germania), 1999, pp. 38-51.

46. Gradanska kultura u Transilvaniji i Banatu : uloga Temisvara u politickim promenama iz 17

47. 1989 , în revista de studii multi- şi interculturale Habitus, Novi-Sad, Serbia, 2000, pp. 103-125.

48. Cultura Banatului la începutul evului modern. Primul ziar local: Temeswarer Nachrichten în revista Studii de Istoria Banatului, XXI-XXII, Universitatea de Vest din Timişoara, 2000, pp. 121-129.

49. Multicultural Education in Transylvania: The Case of Babeş-Bolyai University, în revista de studii multi- şi interculturale Habitus, Novi-Sad, nr.5, 2001.

50. Civic Education and Human Rights in an Intercultural Perspectives: The Case of Transylvania, în revista de studii est-europene Papeles del Este, Universitatea Computense din Barcelona, nr.3, 2002, pp. 1-52.

51. Comunism şi naţionalism în Europa Oriental-Centrală: Regimul totalitar al României postbelice din perspectiva teoriei identitare, în revista Altera, Liga Pro-Europa Tîrgu-Mureş, nr. 26-27, 2005, pp. 5-14.

52. Vergleichende Betrachtungen über die Multikulturelle Philosophie, în revista Forschungen zur Volks-und Landeskunde, Institutul de Studii Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române, volum nr. 48, 2005, Bucureşti-Sibiu, pp.7-33.

53. Conceptual confusions concerning the Romanian identity: Neam and Popor as expressions of ethno-nationalism, în revista Radio Free Europe/Radio Liberty - East European Perspectives, I, vol. 6, nr. 22, 17 decembrie 2004; II, vol. 7, nr.1, 11 ianuarie 2005; III, vol. 7, nr.2, 9 martie 2005.

54. Federalism şi naţionalism în Monarhia Austro-Ungară: Teoria lui Aurel C. Popovici, în revista Altera, Liga Pro-Europa Tîrgu-Mureş, nr. 30-31, 2006, pp. 203-238.

55. Multiculturality and Intertculturality: The Case of Timişoara, în revista The Journal of Hungarian Studies, Budapesta, Academia Ungară de Ştiinţe, nr. 21/1, 2007, pp. 3-18.\

56. Approche comparative de l’histoire et de la theorie multiculturelle, în Revue Roumaine d’Histoire, Editura Academiei Române, N. 1-4, 2007, pp. 279-303.

57. Istoria conceptuală şi deconstrucţia limbajelor social-politice. O contribuţie la înnoirea metodolofgică a istoriei române, în Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Seria IV, Tomul XXXII, 2007, pp. 179-191.

58. Exegezea trecutului ca militantism politic. Cazul gîndirii lui Ioan Budai Deleanu, în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Series Historica, Editura Academiei Române, XLVII, 2008, pp. 345-363.

59. Coridoare culturale în Europa Est-Centrală, în Academica, nr.7-8, 2009, p. 34-41.

59. Elitele şi problema modernizării României în Viaţa Românească, nr. 8-9, 2009, p. 12-19.

60. The Concept of Totalitarianism in the Romanian Social-Political Languages, în DIVINATIO, Studia Culturologica Series, Maison des Sciences de l’ Homme et de la Societé, Sofia, Volumul 31, 2010, p. 145-161.

18

61. Poniatieto totalitarizîm b rumînskia sotio-politiceski diskurs (Conceptul de totalitarism în limbajele social-politice româneşti) Totalitarizmite na XX Bek (Totalitarisme în secolul al XX-lea), Institut za izcledvane na blizkoto minalo /Institutul de istorie recentă, Sofia, 2010, p. 147-163.

62. Judaic Religious Reform and Political Emancipation of the Jews in Banat Region, în Studia Judaica, XVIII, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 2010, p. 128-194.

63. Reforma religioasă iudaică şi emanciparea politică a evreilor din Banat, în Revista istorică, Institutul N. Iorga al Academiei Române, Tom. XXI, nr.1-2, 2010, p.73-93.

64. Intelectualii români ai Banatului: paşoptistul Vasile Maniu, în Academica (revistă editată de Academia Română), nr.11-12, 2010, p.73-81.

65. Izvoarele iluminist-romantice ale intelectualităţii române din secolul al XIX-lea. Biblioteca lui Vasile Maniu, în Revista de Studii Banatice (revistă editată de Academia Română), nr.1, 2010, p. 65-83.

LUCRĂRI COMUNICATE (Selecţie)

1. Interferenţe culturale româno-maghiare, la Asociaţia Ziariştilor din Timişoara, 1983.

2. Vasile Maniu – o personalitate a românilor din Banat, Casa Studenţilor din Timişoara, 1984.

3. Interferenţe culturale româno-germane. Primul ziar timişorean, la Asociaţia scriitorilor din Timişoara, 1985.

4. Cărţile lui Martin Luther în bibliotecile publice şi particulare din Transilvania , la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, Bucureşti , 1987.

5. Cărţi şi biblioteci în Europa Est-Centrală în secolul al XVIII-lea. Biblioteca Mănăstirii Maria Radna, la Casa Universitarilor Timişoara, octombrie 1988.

6. Homo Europaeus şi coridoarele culturale est-central europene, Casa Universitarilor din Timişoara, 1988.

7. Homo Europaeus şi receptarea ideilor iluministe occidentale în regiunile Imperiului Habsburgic, Casa Universitarilor din Timişoara, 1988.

8. Europa central-estică – chestiunea modernizării în Transilvania şi Banat, Casa Universitarilor din Timişoara, 1989.

9. Ecoul ideilor iluministe în Europa de Est. Cazul românesc, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, 1990.

10. Societate şi cultură în România secolului al XIX-lea, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, 1991.

11. Români şi evrei în secolul naţionalităţilor, Facultatea de Istorie, Univeersitatea din Bucureşti, 1992.

19

12. Intelectualitatea română în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Orientarea gîndirii politice, Institutul de Teorie Socială al Academiei Române, Bucureşti, 1992 şi 1993.

13. Clişee în manualele de istorie, la conferinţa internaţională “The History Textbook as a Means in the Interethnic Relations”, organizată de Academia Română, Institutul „A.D.Xenopol” din Iaşi, 10-12 aprilie 1997.

14. Samuel von Brukenthal: Un iluminist transilvanean, lucrare susţinută la Muzeul Judeţean din Deva, 3 septembrie 1998.

15. National Political Ideas and Regime Changes: The Case of Central and Eastern Europe After WWII, May 9, 2001 (text publicat în Meeting Report, 2001).

16. Between Hungary and Romania. The Case of Southern Transylvania’s Jews during the Holocaust, Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington, D.C., September 5, 2001 (text publicat în Meeting Report, 2001).

17. The Alternative Textbooks on Romanian History as Places of Memory (Manualele alternative privind istoria României ca locuri ale memoriei), comunicare susţinută la workshopul “Die nationale Wende und das kollective Gedachtnis in Osteuropa nach 1990” organizat la Universitatea Masaryk din Brno de către Academia Austriacă de Ştiinţe, în colaborare cu Austrian Science and Research Liaison Office Brno, Brno (Republica Cehă), 14-17 martie 2002.

18. Temeswarer Zeitung şi evoluţia societăţii civile timişorene (1890-1900), comunicare susţinută la simpozionul internaţional „Deutschsprachige Öffentlichkeit und Presse in Mittelost- und Südosteuropa (1848-1948)“, (Presa de limbă germană în Europa Centrală şi de sud-est (1848-1948)), şi moderator al sesiunii despre iudaism în Europa Centrală: Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iaşi, 1-5 noiembrie 2006.

19. Ecoul Pogromului de la Iaşi în presa din Banat, comunicare susţinută la conferinţa internaţională „Pogromul de la Iaşi, 28-30 iunie 1941“ desfăşurată la Iaşi, 28-30 iunie 2006.

20. Izvoarele europene ale culturii române moderne. Exemplul operei lui I.Budai-Deleanu, comunicare susţinută în cadrul conferinţei Internaţionale cu titlul “România europeană” organizată de către Universitatea de vest din Timişoara, Academia Română – Filiala Timişoara şi SIF Banat-Crişana, 23 februarie 2008.

21. Importanţa istoriei conceptuale în Europa Est-Centrală şi de Sud-Est, Facultatea de Istorie, Universitatea din Szeged, Ungaria, 17 februarie 2009.

22. Banatul multi- şi intercultural. Moştenirile istorice, cu ocazia celui de-al 13-lea simpozion cu tema Diversităţile Banatului, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Lugoj, 5 iulie 2009.

23. Comunicarea ştiinţifică: Metodologii şi concepte novatoare în reforma limbajelor istorice în Europa de Est, în cadrul simpozionului internaţional „Reforma curriculară în şcoli şi unversităţi”, Institutul Pedagogic din Vîrşeţ, (Vîrşeţ), 10 iulie 2009.

24. Importanţa istoriei conceptuale pentru ştiinţele umaniste şi social-politice din România, cu ocazia celei dintîi Conferinţe Internaţionale de Istorie Conceptuală Românească

20

intitulată: “Concepte fundamentale în limbajele social-politice româneşti”, Universitatea de Vest din Timişoara (Timişoara), 23 septembrie 2009.

25. Român şi străin: sensurile conferite celor două concepte în cultura română contemporană, cu ocazia celei dintîi Conferinţe Internaţionale de Istorie Conceptuală Românească, intitulată: „Concepte fundamentale în limbajele social-politice româneşti”, Universitatea de Vest din Timişoara (Timişoara), 25 septembrie 2009.

26. The Jews in Central and Eastern Europe. The Intercultural Idea and the Process of Emancipation în cadrul Conferinţei Internaţionale: „The Alienation and Assimilation Process in the Jewish Communities from Europe”, Universitatea Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca), 27-28 octombrie 2009. Moderator al unuia dintre paneluri.

27. Conceptul de minoritate. O perspectivă analitică asupra istoriografiei şi cursurilor universitare de istorie, în cadrul Colocviului Internaţional: “Minorităţile etnice din România în secolul al XIX-lea”, Institutul de Istorie N. Iorga, (Bucureşti), 29-31 octombrie 2009. Moderator al unuia dintre paneluri.

28. The Concept of Totalitarianism in the Romanian Social-Political Languages, în cadrul celei de-a 14-a Conferinţe Internaţionale, Forum Series „SOFIA DIALOGUES”, intitulată „The Totalitarianisms of 20th Century in Comparative Perspective. Do New Realities Challenge Traditional Conceptions?”, Maison des Sciences Humaines/Sofia şi Maison des Sciences de l’ Homme/ Paris, (Sofia), 28-29 noiembrie 2009.

29. Particularităţi cultural-istorice ale Banatului. Trecut şi prezent, Institutul de Studii Bănăţene “Titu Maiorescu” al Academiei Române, Timişoara, Simpozion organizat în cooperare cu Şcoala Doctorală Internaţională de Istorie Conceptuală a Universităţii de Vest din Timişoara, Coordonator şi moderator al discuţiilor împreună cu acad. Răzvan Theodorescu, 24 martie 2010.

21. Banatul secolului al XVIII-lea, comunicare cu ocazia celui de-al 14-lea simpozion cu tema Diversităţile Banatului, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Lugoj, 4-5 iulie 2010. Moderator al discuţiilor.

22. Învăţămîntul superior şi formarea elitelor în statele Europei de Sud-Est, Comunicare la Institutul Pedagogic Superior din Vîrşeţ, Republica Serbia, 10 iulie 2010.

23. Peculiarities of translation and adaptation of the concept of nation in Central and Southeaastern Europe (Particularităţi ale translării şi adaptării conceptului de naţiune în Europa central-sud-estică), Conferinţă Internaţională cu participarea a 150 de specialişti în istorie conceptuală din întreaga lume. Universitatea de Ştiinţe Umaniste din Moscova în colaborare cu New York City University, Moscova, 16-19 septembrie 2010. Keynote speaker.

24. Freemasonry and Fraternalism in Romania (Francmasonerie şi fraternalism în România), Simpozion internaţional organizat de Marea Lojă Naţională din România în cooperare cu Academia Română, Sibiu, 24-26 septembrie 2010 Keynote speaker.

25. Die Geschichte Rumäniens und die Bestimmung der nationalen Identität (Istoria României şi definirea identităţii naţionale), Universitatea din Leipzig, Internationale Tagung (Conferinţă internaţională), 2-4 decembrie 2010. Moderator al discuţiilor într-unul din paneluri. Invitat al mesei rotunde prilejuite de apariţia cărţii Istoria României prin concepte. Perspective comparative asupra limbajelor social-politice, Polirom, 2010.

21

26. The University of the 21st Century. A New Philosophy of Education, Academia de Ştiinşe ale Educaţiei, Belgrad, 9 decembrie 2010.

27. What can conceptual history contribute to new ways of understanding Europe? Workshop cu tema European Conceptual Histories, Berlin, Institutul Finlandez, 10-11 decembrie 2010.

COLABORĂRI LA REVISTELE CULTURALE (Selecţie):

Aproximativ 500 de articole publicate în: Orizont (Timişoara), Ramuri (Craiova), Timpul (Iaşi), Observator Cultural (Bucureşti), 22 (Bucureşti), Dilema/Dilema Veche (Bucureşti), Apostrof (Cluj), Euphorion (Sibiu), Cuvântul (Bucureşti), Idei în Dialog (Bucureşti), Altitudini (Bucureşti), Illustrierte Neue Welt (Viena).

BIBLIOGRAFIE CRITICĂ

CITĂRI ALE STUDIILOR ŞI CĂRŢILOR LUI VICTOR NEUMANN ÎN ENCICLOPEDII SAU DICŢIONARE EDITATE ÎN STRĂINĂTATE:

1. International Directory of Eighteeenth Century Study, Voltaire Foundation, Oxford, 1991, pp. 108-109.

2. International Directory of Eighteenth Century Study, Voltaire Foundation, Oxford, 1995, p. 176.

3. Wandlungen und Brüche, Wien, Illustrierte Neue Welt, 1997, pp. 396-397.

4. International Directory of Distingueshed Leadership, American Biographical Institute, 1999, p. 155.

5. Enciclopedia personalităţilor din România, Hubners Who is Who, Verlag für Personenenzyklopedien AG, Elveţia, 2006, p. 598.

CITĂRI ALE ARTICOLELOR ŞI CĂRŢILOR LUI VICTOR NEUMANN ÎN ENCICLOPEDII, DICŢIONARE ŞI BIBLIOGRAFII PUBLICATE ÎN ROMÂNIA:

1. Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania 1690-1847 volum de A. Răduţiu, L. Gyémánt, Editura Univers Enciclopedic, 1994, p.LXXXVII.

2. Dicţionarul scriitorilor bănăţeni volum de O. Berca, Amarcord, 1996, p. 103-107.

3. Reinventînd Europa, volum de Roxana Sorescu, Du Style, 1998, p. 72.

4. Bibliografia istorică a României, VI, 1979-1984, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985: 37: 564-566; 65: 1406-1408

22

5. Bibliografia istorică a României, VII, 1984-1989, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1990: 19: 193; 143: 3944; 156: 4369; 200: 5631; 210:5894; 214: 6010-6011; 221: 6226; 341: 9710; 342: 9761; 361: 10349-10350

6. Bibliografia istorică a României, VIII, 1989-1994, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996: 245: 7137; 321: 9510; 325: 9630; 343: 10239

7. Bibliografia istorică a României, IX, 1994-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000: 3: 67; 109: 3438; 269: 8284; 389: 12005-12010; 403: 12491; 408: 12643; 507: 15605; 551: 17035

8. Bibliografia istorică a României, X, 1999-2004, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005: 4: 97; 641: 19106; 642: 19140-19144; 663: 19857; 671: 20101; 811: 24056; 838: 24905; 894: 26704; 900: 26884-26885; 904: 27005; 930: 27925; 990: 29835

9. Bibliografia istorică a României, XI, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007.

CITĂRI ALE ARTICOLELOR ŞI CĂRŢILOR LUI VICTOR NEUMANN ÎN CĂRŢI ŞI ARTICOLE ŞTIINŢIFICE DIN ROMÂNIA ŞI DIN STRĂINĂTATE (publicate în limbile română, engleză, germană, franceză, italiană, maghiară):

1. Les jeux de la verité et du puvoir. Etudes transeuropéennes, volum colectiv coordonat de Alain Brossat, Presses Universitaire de Nancy, 1994, pp.81, 86.

2. The Entangled Revolution, volum de Nestor Ratesh, Editura Praeger, New York, The Center for Strategic and International Studies, 1991, pp. 17, 161. Ediţia românească: Revoluţia încîlcită, Editura Litera, Bucureşti, 1994, p.33.

3. Ebrei invisibili I sopravvissuti dell’Europa Orientale dal comunismo a oggi, volum de Gabriele Eschenazi, Gabriele Nissim, Editura Arnoldo Mondadori, Milano, 1995, pp. 335, 506.

4. Cîntecul lui Leonardo, volum de Mircea Muthu, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pp. 58-62, 68.

5. Dinspre Sud-Est, volum de Mircea Muthu, Editura Excelsior, Bucureşti, 1999, p.

120.

6. Educatio, Revistă interdisciplinară a Asociaţiei de Studii Pedagogice din Budapesta, nr.4, 1994, p. 585.

7. Ideologia naţionalistă şi problema evreiască în România anilor ’30, Volum de Leon Volovici, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, p.14.

8. Il Quaderni, revistă de ştiinţe sociale, Roma, 1996, autorul articolului Gheorghe Caragiani, p.25.

9. Ecologii culturale. Repere sintetice din istoria culturii umane, volum de Viorica Ramba, Editura Caminante, Universitatea Ecologică, 1997, pp. 218, 241.

23

10. Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni, volum de Sorin Mitu, Humanitas, Bucureşti, 1997, pp.213, 427.

11. Despre clovni. Dictatorul şi artistul, volum de Norman Manea, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, pp.212, 222.

12. Exerciţiul distanţei. Discursuri. Societăţi. Metode, volum de Sorin Antohi, Editura Nemira, Bucureşti, 1997, pp.196-197, 329.

13. Altera (revistă dedicată studiului minorităţilor, editată de Liga Pro Europa, Tîrgu-Mureş), nr.7, 1998, p.163, autorul articolului Marius Turda.

14. Altera, (revistă, Liga Pro-Europa, Tîrgu-Mureş), nr.11, an.V, 1999, pp. 201, 212, autorul articolului Elek Szokoly.

15. Şcoala israelito-română, volum de Liviu Rotman, Editura Hasefer, 1999, pp.15, 21.

16. Naţionalism sau democratism, volum de Andrei Roth, Editura Pro-Europa, Tîrgu-Mureş, 1999, pp. 117, 133, 182, 239, 254 –257, 271, 272.

17. Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, volum de Adrian Marino, Editura Polirom,1995, pp.219-220.

18. Mitosz - Semmi más (Mituri - nimic altceva), volum de Krasztev Péter, Editura Seneca, Budapest, 1997, pp. 105, 113, 116, 120.

19. Corridors of Mirrors, volum de Pia Brînzeu, Editura Amarcord, 1999, p.10, 294.

20. Les Temps modernes (revistă), Paris, 1999, p.25, autorul articolului George Voicu.

21. L`Arche, revista de studii evreieşti, Paris, nr. 11, noiembrie, 1999, p. 67, autorul articolului Edgar Reichmann.

22. History of Concepts Newsletter, revistă, Huizinga Instituut. Research Institute and Graduate School of Cultural History, University of Amsterdam, Department of History, nr.2, 1999, p. 22.

23. Studienhandbuch Östliches Europa. Geschichte Ostmittel-und Südosteuropas (Manual de studii est-europene. Istoria Europei Est-Centrale şi de Sud-Est), I, volum sub redacţia Harald Roth, Böhlau Verlag, Köln, Weimar, Wien, 1999, p.12.

24. Istoria românilor (Histoire des Roumains), volum de Catherine Durandin (UNESCO, Paris), traducere în limba română, Editura Institutul European, Iaşi, 1999, p. 397, citată cartea Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est.

25. Székelyföld. Kulturális folyóirat, revistă, Miercurea Ciuc, an. IV, nr.1, ianuarie 2000, pp. 90 şi 92, autorul articolului Ferenc S. Alpár.

26. Replika, revistă, Budapesta, nr.41-42, noiembrie 2000, pp. 170, 174, 193. A román törtenetirás kihivásai (Provocările istoriografiei române), articol de Constantin Iordachi şi Trencseny Balázs.

24

27. Journal of Modern History, (SUA), Chicago, vol.76, nr.1, March 2004, pp.157-159; este menţionată contribuţia lui Victor Neumann la volumul colectiv History of Political Thought in National Context (cf. studiul National Political Cultures and Regime Changes in Eastern and Central Europe, pp. 228-247), Ediţie de Dario Castiglione şi Iain Hampsher-Monk, Cambrigde University Press, 2001.

28. American Historical Review, (SUA), vol. 107, nr.3, 2002, este comentată contribuţia lui Victor Neumann la volumul colectiv History of Political Thought in National Context (cf. studiul National Political Cultures and Regime Changes in Eastern and Central Europe, pp. 228-247), Ediţie de Dario Castiglione şi Iain Hampsher-Monk, Cambrigde University Press, 2001.

29. Élet és irodalom, Budapesta, an. XLV, nr.15, 13 aprilie 2001, citarea contribuţiei lui Victor Neumann la dezbaterea pe marginea scrisorii lui Gáspár Tamás Miklós, Către prietenii mei români, publicată în revista Dilema, 2001.

30. The English Historical Review, 2002, nr.117, pp. 1394-1395, citarea şi comentarea contribuţiei lui Victor Neumann la volumul colectiv History of Political Thought in National Context (cf. studiul National Political Cultures and Regime Changes in Eastern and Central Europe, pp. 228-247), Ediţie de Dario Castiglione şi Iain Hampsher-Monk, Cambrigde University Press, 2001.

31. European Journal of Political Theory, nr.2, 2003, pp.245-254, articol de Reacy B. Strong, citarea contribuţiei lui Victor Neumann la volumul colectiv History of Political Thought in National Context (cf. studiul National Political Cultures and Regime Changes in Eastern and Central Europe, pp. 228-247), Ediţie de Dario Castiglione şi Iain Hampsher-Monk, Cambrigde University Press, 2001.

32. Balcanii şi Balcanismul (Imaginning the Balkans, Oxford University Press, 1997), Humanitas, 2000, volum de Maria Todorova, p.84, citarea şi comentarea unui pasaj din cartea lui Victor Neumann, The Temptation of Homo Europaeus, Columbia University Press, New York, 1993.

33. Neohelicon, Editura Academiei Ungare în cooperare cu Springer Science+Business Media BV (revistă de ştiinţe umaniste, ştiinţe sociale şi drept, a apărut mulţi ani la Kluver Academic Publishers), volum 30, nr.2, 2003, articolul Transnational and Inter-National Perspectives in post-1989 Comparative Literary History de Marcel Cornis-Pope, pp. 71-78.

34. Towards a History of the Literary Cultures in East-Central Europe: Theoretical Reflections. Occasional Papers. American Council of Learned Society, nr.52, 2002, Marcel Cornis-Pope (Virginia Commonwealth University), John Neubauer (University of Amsterdam), note şi comentarii la cărţile Tentaţia lui homo europaeus şi Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului.

35. Mythistory and narratives of the nation in the Balkans, studiu de Marcel Cornis-Pope în volumul editat de Tatiana Aleksić, Cambridge Scholars Publishing, 2007.

36. Religion in Eastern Europe, Liviu Vânău (George Fox University), Princeton Theological Seminary, Volume XVI, 6, October 1996.

25

37. Museums, Nationality and Public Research Libraries in Ninenteenth Century Transylvania studiu de James P. Niessen (Alexander Library of Rutgers, State University of New Jersey in New Brunswick), în revista Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327, notă asupra contribuţiilor aduse de cartea The Temptation of Homo Europaeus la cunoaşterea vechilor biblioteci din Transilvania.

RECENZII ÎN REVISTE INTERNAŢIONALE

1. Süddeutsche Vierteljahres Blätter (revistă de cultură privind istoria şi cultura germană în sud-estul Europei ) München, nr.1, 1992: cronică semnată de Hans Bergel (scriitor şi istoric german, coordnatorul revistei cu titlul de mai sus ) la cartea Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est, ediţia I, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.

2. Libraries & Culture, University of Texas Press (revistă de studii biblioteconomice) nr. , 1993, cronică la The Temptation of Homo Europaeus, Columbia Univeersity Pres, New York, 1993, semnată de James P. Niessen de la Universitatea Rudgers.

3. Korunk, recenzie de Kereskény Sándor cu titlul: Könyvtárok Európája la cartea Convergenţe spirituale.

4. European Journal of Intercultural Studies, Volum 6, nr. 2, 1995, pp. 57-58: cronică semnată de istoricul Michael Bibikov (istoric, Academia Rusă de Ştiinţe) la cartea The Temptation of Homo Europaeus, East European Monographs, Columbia University Press, New York, 1993.

5. Österreichische Osthefte, Jahrgang 42, Wien, 2000, Heft 1, pp. 113-115, 2000: cronică semnata de prof.univ.dr. Max Demeter Peyfuss la cartea Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Central-Orientale, Editura Atlas, Bucureşti, 1999 şi la cartea Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului. Identités multiples dans l’ Europe des regions. L’Interculturalité du Banat, Hestia, Timişoara, 1997.

6. Regio. Kisebség, Politika, Társadalom (Regio. Minorităţi, Politică, Societate), (Budapesta) nr.2, 2002, pp. 284-289: cronică semnată de Ferencz S. Alpár la cartea Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Central-Orientale, Editura Atlas, Bucureşti, 1999.

7. Slavonic and East European Studies Review, No.2/ 2002, pp. 589-591: cronică la volumul Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania, semnată de Dr. Rebecca Haynes de la University College London – School of Slavonic and East European Studies.

8. Halbjahresschrift für Südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, An. 14, AGK Verlag Dinklage, nr.2, (noiembrie), 2002 pp. 130-131: cronica semnata de Prof.univ.dr. Anton Sterbling (Dresda) la volumul Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania, The Council for Research in Values and Philosophy, Washington, D.C.

26

9. The English Historical Review, Oxford, Nov. 2002, 117, pp.1394-1395, recenzie de Michael Biddiss la volumul colectiv History of Political Thought in National Context (Ed. Iain Hampsher-Monk şi Dario Castiglione).

10. Balkanologie, vol. VI, nr.1-2, decembrie 2002, pp. 265-270: cronică semnată de dr. Antonela Capelle Pogacean (Paris – Centre d’Etudes et des Recherches Internationales) la volumul Ideologie si fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în Europa Centrală şi de Sud-Est, Editura Polirom, Iaşi, 2001.

11. Nationalities Papers, Vol.30, nr.2, 1 iunie 2002, recenzie de Antonina Kloskovska la volumul History of Political Thought in National Context.

12. East European Politics and Societies, nr.20, 2006, pp.374-377, cronică la volumul colectiv România şi Transnistria. Problema Holocaustului, Ed. de V. Achim şi C. Iordachi, Curtea Veche, 2004.

RECENZII ÎN REVISTE DIN ROMÂNIA:

“România Literară”, “Dilema”, „Dilemateca”, „Orizont”, “Vatra”, “Tribuna”, „Contemporanul”, „Dialog”, „Familia”, “Arca”, „Steaua”, “Cuvîntul”, „Convorbiri Literare” dintre care menţionăm:

I. Vasile Maniu - Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, 210p.

1. Dan Berindei, Revista “Orizont”, nr.22, 1985 (31 mai), p.3.2. Constantin Crişan, în “România literară”, nr.49, 1984, 6 decembrie, p.5.3. Eduard Pamfil, în “Ramuri”, nr.1, 1985, p.11.

II. Convergenţe spirituale (Studii privind relaţiile culturale şi politice în Europa Centrală şi de Est, 1750-1850), Editura Eminescu, 1986, 214p.

1. Corneliu Tălmaciu, în “România literară”, nr.9/ 1987, p.8.2. William Marin, în “Neue Banater Zeitung”, Temeswar, 23 Deyember 1987, p.7.3. Dan Berindei, în “Contemporanul”, nr.9, 27 febr. 1987, p.12.4. Ştefan Lemny, în “Ateneu”, nr. 12/1987, p.14.5. Ioan Biriş, în “Orizont”, nr.10/ 1988, p.2.6. Dan Lazăr, în “Dialog”, nr.118-1987, p.6.7. Al. Zub, în “Familia”nr.4/1987, p.4-5.

III. Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern în Europa Centrală şi de Sud-Est, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, 278p. Premiul “A.D. Xenopol” al Academiei Române şi Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est , Ediţia a II-a, Editura All, 1997, 240p.

1. Iacob Mârza, în “Steaua”, nr.2/ 1992, p.3.2. Mircea Muthu, în “Tribuna”, nr.5/ 1992, p.9.3. H.-R. Patapievici, în “România literară”, nr.8/ 1993, p.10.4. Paul Dugneanu, în Universul cărţii”, nr. 10/ 1993, p.5.5. Michael Bibikov, în “România literară”, nr.6, februarie 1995, p.23.6. Florin Constantiniu, în “Naţional”, nr. 6, 7 iunie 1998, p.8.7. Adrian Marino, în “Cuvântul”, anul IV (IX), nr.8 (256), august 1998, p.16.8. Alexandru Niculescu, “Euphorion”, anul IX, nr.1, 1998, p.6.

27

IV. Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice, Editura Amarcord, Timişoara, 1996, 290p.

1. Florian Băiculescu, în “Libertatea”, 7 octombrie, 1996, p.17.2. Z. Ornea, în “România literară”, nr.50, 1996, p.9.3. Florin Constantiniu, în “Curierul Naţional Magazin”, nr.267, 21-27 octombrie

1996, p.6.4. Carmen Neamţu, în “Convorbiri literare”, nr.11, 1996, p.27.5. Gheorghe Schwartz, în “Arca”, nr. 4-5-6/ 1997, pp. 141-144.

V. Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei est-centrale, Ed. Atlas, Bucureşti, 1999.

1. Antoniu Martin, în Revista “Arca”, Arad, 2000.2. Andrei Oisteanu, în Revista “22”, 2000.3. Andrei Oisteanu, în Revista “Studia Ebraica”, Universitatea din Bucureşti, 2001.

VI. Identităţi multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului Identites

multiples dans l’Europe des regions. L’Interculturalite du Banat, Hestia, 1997, 145p.

1. Vlad Russo, în “Vineri” – supliment al revistei “Dilema”, anul III, nr.15, ianuarie 1999, p.10.

2. Cristina Chevereşan, în “A treia Europă”, nr. 1/ 1997, p. 270.

VII. Ideologie şi fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în Europa Est-Centrală, Polirom, Iaşi 2001.

1. Andrei Corbea, în “Observator cultural”, nr.78, 2001.2. Dan Gulea, în “Observator Cultural”, nr.78, 2001. 3. Andrei Cornea, în “Observator cultural”, 2001.4. Florin Lobonţ, în “Observator cultural”, nr.132, 2002.

VIII. Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003. Ediţia a II-a adăugită, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2005. 1. Silvia Marton, în „Studia politica. Romanian Political Science Review”, Vol.IV, No.2, 2004, pp.500-502. 2. Dan Alexandru Chiţă, în “Studia Politica. Romanian Political Science Review”, Vol. XI, nr.2, 2011, p. 352-357.

IX. Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social -politice, Editura Polirom, Iaşi, 2010.

1. Mihai Chioveanu, în „Studia Politica. Romanian Political Science Review”, vol.XI, nr.3, 2011, pp. 571-578.

IMPACTUL ACTIVTĂŢII ÎN MASS-MEDIA. EMISIUNI TV, RADIO (SELECŢIE DIN 2006, 2007)

28

1. Televiziunea TVR International, Emisiunea: Uşi deschise (Moderator: Cristina Hrinciuc); 22.11.2006 ora 20.00-21.00.

2. Radio Iaşi, Interviu cu Victor Neumann în cadrul emisiunii realizate de Alex. Aciobăniţei, cu tema: “Civilizaţie românească – civilizaţie europeană (interviul a fost difuzat în patru părţi în Luna noiembrie 2006.

3. Televiziunea Analog, Timişoara; Emisiunea: ORA 21 (Moderator: Adrian Adam); Tema: “Unirea Banatului cu România – Sărbătoare naţională în contextul aderării României la Uniunea Europeană”, 1.12.2006, ora 21.00-22.00.

4. Radio România Actualităţi, Emisiunea: 24 de ore, Tema: “Tentaţia lui Homo europaeus”; 8.12.2006, ora 22.30.

5. Televiziunea N24, Emisiunea Talkşoc (Moderator: Doru Braia), Tema: “Plusuri şi minusuri europene”; 7.12.2006 ora 21.00-22.00.

6. Televiziunea TVR – Timişoara, Emisiunea: Trei sfertul academic (Moderator: Daniel Vighi), Tema: “România europeană”; 5.01.2007, ora 17.15-18.00.

7. Televiziunea N24, Emisiunea Talkşoc, Tema: Integrarea europeană a României, în dialog cu fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, iulie 2007.

8. Televiziunea Analog, Timişoara, Emisiunea A cincea roată, martie 2007.

9. Televiziunea Analog, Timişoara, Emisiunea ORA 21 cu Adrian Adam, octombrie 2007.

10. Televiziunea TVR Timişoara, Emisiunea Actualitatea Regională, octombrie 2007.

11. Televiziunea Analog, Emisiunea Ceasul bun, 29 decembrie 2007.

12. Realitatea TV Timişoara, 14 ianuarie 2009; 26 februraie 2009 (Moderator Adrian Marcu).

13. Analog, 1 decembrie 2010 (Moderator Adrian Adam).

14. TVR Timişoara, 14, 17 decembrie 2010 (Moderator Claudiu Arieşan).

15. TVR 3, 20 decembrie 2010 (Moderator Claudiu Arieşan).

16. Analog, 24 noiembrie 2011 (Moderator Adrian Adam).

CITATE DIN TEXTE CE REFERĂ LA CONTRIBUŢIILE LUI VICTOR NEUMANN

Dr. ŞTEFAN LEMNY (Biblioteca Naţională François Mitterand, Paris), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, Ateneu, nr.12, 1987, p.14: “Timişoreanul Victor Neumann supune atenţiei aceeaşi zonă,

29

dar din altă perspectivă, cu intenţia de a fixa locul spaţiului bănăţean în contextul cultural naţional şi, mai ales, central şi sud-est european. În centrul atenţiei a stat epoca Luminilor, dar şi vîrsta romantismului, acoperind răstimpul de la mijlocul veacului al XVIII-lea pînă la jumătatea secolului următor... Intenţia merită apreciată dintru început fiindcă reprezintă o îndrăzneaţă şi justificată abordare a fenomenelor culturale regionale din perspectiva unui circuit mai larg, naţional şi universal, depăşind considerabil anchetele de factură <locală> ce se mulţumesc să <inventarieze> realizările într-o zonă sau alta. Importanţa şi interesul studiilor lui Victor Neumann rezultă aşadar nu atît din evaluarea de natură pozitivistă a emergenţei culturale din Banat din perioada iluminismului şi, apoi, a romantismului, cît din talentul autorului de a detaşa convergenţele cu direcţiile spirituale dintr-o arie mai largă“.

Dr. JAMES P. NIESSEN (Rutgers University) în Libraries & Culture, Texas University Press, nr.41.3, 2006, nota 15, p. 327 : “The national pride invested in these three collections (Teleki, Bathyány and Brukenthal) … could not obscure the fact that they were, as Victor Neumann has put it…, <cultural channels> that facilitated complex encounters among geographically or culturally distant peoples and intellectual schools. The collections, and their readers, were extremely varied”.

Prof. univ. dr. MARCEL CORNIS-POPE (istoric literar, Virginia Commonwealth University), JOHN NEUBAUER (University of Amsterdam), în Towards a History of the Literary Cultures in East-Central Europe: Theoretical Reflections. Occasional Papers. American Council of Learned Society, nr.52, 2002: “Beginning in the eighteenth century, this region (Banat) inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed a genuine <transethnic> East European civilization (see Neumann, Identités multiples dans l’Europe des Regions. L’Interculturalité du Banat). As the great <turning plate> between Vienna and Constantinople, the Banat area redefined Europe itself as an intercrossing of multiple traditions, rather than a homogeneous cultural space. As Victor Neumann puts it, <If not entirely a Mitteleuropa, [the Banat was] in any case a Kleineeuropa, synthesizing the civilizations of the East and West> (The Temptation of homo europaeus)”.

Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (Universitatea din Bucureşti), în Dilemateca, nr.14, iulie 2007, p. 32: “Cartea lui Victor Neumann (Tentaţia lui homo europaeus) poate fi citită însă şi ca o reflectare a frămîntărilor unui grup intelectual cu vocaţie cosmopolită, afectat de izolaţionismul şi de reacţionarismul ultimului deceniu al “epocii Ceauşescu”, care a încercat să-şi clădească un univers al normalităţii în lumea cărţilor şi ideilor şi care, atunci cînd opreliştile au fost ridicate prin Revoluţie, a încercat să-şi afirme identitatea europeană într-un mod nuanţat şi echilibrat. Demersul său este dominat de aderenţa la ideile Luminilor, de refuzul încrîncenărilor naţionale şi religioase, de opţiunea pentru laicism şi pentru un triptic de idei-forţă menite să-i apropie pe oameni: apropiere-cunoaştere-comunicare. În mod evident, Victor Neumann empatizează cu intelectualii modernităţii timpurii, cu felul cum ei au încercat să-şi cultive vocaţia cărturărească şi europenitatea în condiţii deloc favorizante”.

Dr. CONSTANTIN CRIŞAN (Uniunea Scriitorilor), din recenzia pe marginea cărţii lui Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, revista România Literară, nr.49, 1984, p.5: Militant de stirpe nobilă - din familia celor ce ştiu că domeniul culturii poate deveni o forţă propulsoare în mîna celor ce luptă pentru un ideal – Vsile Mniu merita pe deplin această evocare monografică. Spre bucuria noastră, Victor Neumann ni l-a restituit în luminile sale exacte, adăugînd pertinenţei

30

documentare, acea pasiune sine qua non cercetării ştiinţifice menită să reînvie trecutul: fără patimă, cu o generozitate obiectivă exemplară”.

Prof.univ.dr. EDUARD PAMFIL (Universitatea de Medicină din Timişoara), din recenzia pe marginea cărţii lui Victor Neumann, Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, Timişoara, 1984, revista Ramuri, nr.1, 1985, p.11: „Victor Neumann este toată vremea compère-ul unui film pe care pe care-l derulează cu o mînă sigură şi abilă, reunind personaje de epocă, ordonînd planuri, preferînd şi schimbînd diferite unghiuri de lumină...şi mai ales nepierzînd niciodată din vedere că autenticitatea şi natura funciară a evenimentului şi substanţei istorice nu poate fi decît axiologică (restul e caduc)”.

Aacad. ALEXANDRU ZUB (Membru al Academiei Române, membru al Uniunii Scriitorilor din România), din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Convergenţe spirituale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986, revista Familia, nr.4, 1987, p.4-5: ... pornind de la nevoia de cunoaştere mai adîncă a provinciei natale, Banatul, în legătură în legătură cu care a publicat deja numeroase contribuţii revuistice, el (Victor Neumann) a ajuns la formula integrării acestei provincii într-un context mai larg, central şi sud-est european, ideea de confluenţă spirituală impunîndu-i-se ca una dintre cele mai fertile pentru istoria zonei în cauză... Ideile emise aici sînt raportate eseistic la reperele apusene din aceeaşi perioadă, repere identificate cu precizie, dar şi cu interes pentru inerentul coeficient de ajustare locală. Nu e vorba de o translaţie pură şi simplă a ideilor, ci de asimilarea lor, ceea ce presupune adaptabilitate la exigenţele locului.... Paralela întreprinsă de autor între scrieri istorice din puncte diferite ale zonei e demnă de interes şi ar putea fi extinsă util, căci identifică trasee ideatice, postulate naţionale, obsesii colective. Istoria se împleteşte inextricabil cu istoriografia în demonstraţia propusă de autor, care trasează cele două domenii ca pe o realitate unică. Urmărind, în altă articulaţie a volumului, pentru aceeaşi epocă, mijloacele de cunoaştere şi de apropiere între popoarele din regiune, el relevă multiple interferenţe, aspecte de viaţă spirituală unitară (unitate în diversitate!), elemente de sinteză în spaţiul culturii... Este meritul lui Victor Neumann de a fi schiţat, cu economie de mijloace, o problematică dintre cele mai interesante, la a cărei aprofundare e chemat să participe el însuşi în viitor”.

Prof.univ.dr. MIRCEA MUTHU (istoric literar, Prof. Universitatae Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), în cartea Cîntecul lui Leonardo, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995, pp. 58-62, p. 59: “... trebuie specificat faptul că radiografierea lui homo europaeus în orizont sud-estic se fundamentează pe examenul geografiei şi istoriei culturale şi mai puţin pe acela al mentalităţilor. Or, în acest sens, desenul este precis, şi restituţia convingătoare, de ar fi să amintesc funcţia de intermediar a lui Erasmus sau pe aceea a lui Galilei între spiritul medieval şi acela modern; convergenţele iluminismului în zonă (Gheorghe Şincai, I Raić, Şt. Stratimirović, Paisie Hilandarski); influenţa modelului Herder asupra istoricului din centrul şi sud-estul continentului; mişcarea cărţii în mediile aulice din Transilvania, Banat, Ungaria şi Serbia; reflexele Reformei şi ale Contrareformei în ideologia (nu numai culturală) din Transilvania; validarea „coridoarelor culturale” din unghiul translaţiei de la homo religiosus la homo europaeus; importanţa iudaismului, adevărat pol aglutinator în această zonă, consideră Neumann, care „alături de elenism era şi este cea mai percutantă forţă de civilizaţie a unui popor împrăştiat între alte popoare”.

Prof.univ.dr. PAUL CORNEA (istoric literar, Universitatea din Bucureşti), în nota introductivă la cartea Victor Neumann, Istoria evreilor din România. Studii documentare

31

şi teoretice, Ed. Amarcord, Timişoara, 1996: „Dl. Neumann e, în acelaşi timp, un pasionat descoperitor de izvoare inedite, în stare să îmbogăţească substanţial sursele documentare disponibile şi un spirit sintetic, apt să organizeze în mari întreguri semnificative materia disparată şi dispersată a cunoaşterii. Volumul valorifică, pe de-o parte, îndelungate şi anevoioase cercetări în arhivele austriece, maghiare şi române, întreprinse la Budapesta, Viena, Bucureşti, Alba-Iulia, Tîrgu-Mureş, Oradea etc. Pe de altă parte, autorul prelucrează critic şi scrupulos întreaga bibliografie consacrată problemei în ţara noastră şi-n spaţiul Europei Centrale. Rezultatul e de certă relevanţă: în numeroase puncte dl. Neumann umple vidul informativ, în altele, D-sa revizuieşte opiniile tradiţionale şi fixează convingător reperele unor interpretări de largă amplitudine”.

Dr. LIVIU VÂNĂU (George Fox University) în Religion in Eastern Europe, Princeton Theological Seminary, Volum XVI, 6, Octombrie 1996: “There are voices, like that of Victor Neumann, suggesting that "the intercultural education is an alternative to the East European nationalism, and one of the few educational means able to prevent the nationalisms. Among the coordinates of this type of education, Neumann speaks about <creating intellectual premises which will transcend the so-called specificities>”.

Acad. FLORIN CONSTANTINIU (istoric), notă despre cartea lui Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus, ediţia a II-a, Editura All, 1997, în ziarul Naţional: “Această triadă: apropiere-cunoaştere-comunicare este fundamentală pentru evoluţia societăţii româneşti de astăzi şi pentru regenerarea pe o bază sănătoasă a relaţiilor României cu vecinii şi cu alte state. Dacă vrem să ne eliberăm din reflexele tribalismului, ale îngustimii naţionale, ale exclusivismului etnic, trebuie să încurajăm apropierea, cunoaşterea şi comunicarea cu cei de altă părere, cu cei de altă credinţă, cu cei de alt neam decît noi. Dacă vrem să fim europeni, nu geografic (oricum sîntem), ci şi spiritual, atunci lectura cărţii dlui Victor Neumann ne pune în contact cu o experienţă, e drept îndepărtată în timp, dar plină de sugestii fecunde pentru noi, cei de astăzi”.

Dr. Adrian MARINO (Istoric literar, Uniunea Scriitorilor), în revista Cuvîntul, nr.8, 1998, despre cartea Victor Neumann, Tentaţia lui homo europaeus: „<Tentaţiile> sale definesc un concept esenţial, o întreagă stare de spirit, o zonă continentală spirituală şi culturală de importanţă istorică şi o metodă de studiu a istoriei ideilor. Merită, efectiv, să privim mai îndeaproape astfel de preocupări... Victor Neumann scrie o istorie a ideilor în sens european şi liberal. Este un spirit raţionalist, antimistic, antitotalitar şi antiobscurantist de vocaţie...”.

Prof. univ. dr. MARIA TODOROVA (University of Illinoys, SUA) în Balcanii şi Balcanismul, Editura Humanitas, 2000, p.84. : “O privire mai profundă indică o identitate care oscilează nervos la graniţa redeschisă între Balcani şi Europa Centrală şi, în general, între vest şi est, <o regiune întruchipînd tranziţia între Occident şi marele Orient asiatic>” (trimitere la cartea The Temptation of homo europaeus).

Prof. univ. dr. MAX DEMETER PEYFUSS (istoric, traducător din literatura română în limba germană, Universitatatea din Viena) în revista Österreichische Osthefte. Zeitschrift für Mittel-, Ost und Südosteuropaforschung, nr. 1, an. 42, Viena, 2000, p. 113-115. Der 1953 geborene und durch mehrere Publikationen in westlichen Sprachen bestens ausgewiesene Banater Historiker Victor Neumann bietet mit seinen Buch “Geschichte der Juden in Rumänien“ eine Aufsatzsammlung zum Thema – eine monographische Aufarbeitung bleibt weiterhin ein Desideratum, das erst nach umfangreichen und langwieriegen Quellenstudien zu erwarten sein wird. Auf eine breite Quellen- und Literaturkenntnis kann aber auch Neumann zuruckgreifen, der nicht nur rumänische

32

Archive kennt sondern auch in Budapest und Wien gearbeitet hat... Speziell zum Judentum in seiner engeren Heimat hat Neumann eine rumänische Monographie “Geschichte der Juden im Banat” vorgelegt die auch in Englischer Sprache vom Diaspora Research Institute der Universität Tel Aviv veröfflintlicht wurde”.

Dr. ANDREI CORNEA (eseist, Universitatea din Bucureşti), în Observator Cultural, nr.113, 2002: „Recenta carte (Ideologie şi Fantasmagorie, Polirom, 2001) a istoricului Victor Neumann strînge o suită de eseuri semiautonome care, sub aspectul perioadei şi al domeniului studiate, se întind de la epoca şi teoriile lui Herder şi pînă la programul Proclamaţiei de la Timişoara din 1990. Nu-i puţin şi nu-i nici lipsit de oarecare curaj să intersectezi între coperţile aceluiaşi volum, să zicem, filoanele austro-marxismului cu teoriile extremei drepte din România interbelică, ori federalismul lui A.C. Popovici sau Karl Renner de dinainte de 1914, cu naţionalismul iacobin al lui Kossuth de la 1848. Neumann are acest curaj, iar finalitatea imediată a demersului acesta istorico-comparativ apare cu limpezime: o denunţare a naţionalismului, mai ales în variantele sale central şi sud-est-europene, centrate în jurul mitologicului Volk, al exaltării „naţiunii etnice“, considerată omogenă în interior şi autosuficientă faţă de exterior, şi, ca atare, adesea ostilă modernizării, urbanizării şi occidentalizării...Victor Neumann nu dă sentinţe, nu impune cititorului ce să creadă; explicit, el rămîne credincios „obiectivismului“ stilistic şi conceptual al istoricului profesionist...”.

Dr.ANTONELA CAPELLE-POGACEAN (Centre d’Etudes et des Recherches Internationales, Paris), din recenzia la cartea luik Victor Neumann, Ideologie şi Fantasmagorie, Editura Polirom, Iaşi, 2001, publicată în revista Balkanologie, Paris, nr. 1-2/2002: “Le champ historiographique roumain a connu depuis la chute du régime de Ceausescu une pluralisation des approches, des thématiques et des discours, une diversification des outils théoriques et méthodologiques. Les ouvrages de l'historien Victor Neumann participent, eux, au mouvement de renouveau… Familier des cultures roumaine, hongroise, juive et allemande, se mouvant avec aisance dans l'espace des sciences sociales de langue anglaise, française et allemande, l'historien de Timisoara a pour terrain de recherche l'aire centre-est-européenne, approchée dans sa diversité culturelle d'une part, et de l'autre, dans une perspective interdisciplinaire”.

Prof. univ. dr. ANTON STERBLING (Regensburg Universität, Germania), în Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik (Germania), an.14, nr.2, 2002, pp. 130-131, p. 130, din recenzia la cartea lui Victor Neumann, Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania): “Diese neuen Forschungsbemühungen, die in den letzten Jahren auch in Rumänien deutlich an Breite und Tiefe gewonnen haben, gehen offenbar von der Erkenntnis aus, dass die Erarbeitung und Vermitlung europäischer und universalistischer Positionen zunächst eine gründliche, analytische und kritische Auseinandersetzung mit überkommenen, nicht zuletzt durch totälitare Herrschaftsverhältnisse geprägten Denkstrukturen, Stereotypen und Vorurteil voraussetzen“.

Dr. FLORIN LOBONŢ (Universitatea de Vest din Timişoara/Royal Holloway- University of London), din recenzia tipărită în revista Observator Cultural, nr.132, 2002: “Una dintre premizele prezente explicit în însăşi substanţa celor nouă studii ale volumului Ideologie şi fantasmagorie: Perspective comparative asupra istoriei gîndirii politice în Europa Est-Centrală (Editura Polirom, 2001), studii unificate nu tematic, ci filozofico-metodologic, este aceea că istoria oferă cele mai fecunde înţelesuri atunci cînd este privită ca istorie a ideilor. Evenimentele semnificative în planul unei istorii atent reconstruite (gravitînd în jurul unor concepte precum cel de modernitate, modernizare,

33

model cultural, conştiinţă colectivă, etnonaţionalism, etnoculturalism) de autorul atît de bine primitei Tentaţii a lui homo europaeus de la începutul anilor ’90 ne sînt prezentate critic, ca expresii exterioare ale gîndurilor, ideilor, Weltanschauunguri-lor…. Astfel configurată, istoria implică un liant spiritual între indivizi, reamintindu-ne de constatarea lui Raymond Aron că istoria e mereu cea a spiritului, chiar atunci cînd e istoria forţelor de producţie şi că, în fapt, ea nu poate fi separată cu adevărat (nici măcar) de istoria filozofiei ori a spiritualităţii în sensul cel mai larg, cum ar spune chiar Victor Neumann. Prin asocierea conceptuală dintre idee, social şi limbă şi prin atenţia pe care le-o acordă, el se plasează în consens cu convingeri exprimate de filozofi inovatori ai istoriei precum P. Winch – care scria ca „interacţiunea socială poate fi mai profitabil comparată cu schimbul de idei decît cu interacţiunea de forţe într-un sistem fizic“ – ori R.G. Collingwood, pentru care activităţile non-lingvistice ale agenţilor social-istorici pot fi privite ca exprimînd idei discursive… În general, cărţile şi studiile lui Victor Neumann au nu doar valoare teoretic-explicativă, ci şi un accentuat caracter practic, sporindu-ne şansele de aderenţă la realitatea istorică ori prezentă, cu toate beneficiile aduse de aceasta în plan cognitiv şi acţional. Poate mai mult decît celelalte scrieri ale sale, Ideologie si fantasmagorie – care m-a atras în mod deosebit întrucît eruditul şi analistul pe care-l cunoşteam îşi adînceşte aici curajul hermeneutic prefigurînd, cred eu, o traiectorie intelectuală cu noi rezultate remarcabile – revendică întîietatea istoriei intelectuale în combaterea forţelor barbare şi iraţionale.

Dr. REBECCA HAYNES (School of Slavonic and East European Studies, University College London), în revista Slavonic and East European Studies Review, 81, 3, 2003, p. 589-591: “Neumann sees the Banat as the multicultural model not just for Romania, but for Romania within a diverse and tolerant Europe… Professor’s Neumann volume (Between Words and Reality, CRVP, The Catholic University of America, Washingnton, D.C., 2001) is therefore recommended for students of contemporary Romanian social and political history, as well as those seeking to understand Romania from a regional and cross-cultural perspective”.

Dr. FLORIN LOBONŢ (Universitatea de Vest din Timişoara/Royal Holloway- University of London), în revista Observator Cultural, nr. 257, 2005, p. 13-14 : “Cartea (Neam, Popor sau Naţiune, Editura Curtea Veche, ed. I, 2003, ed. a II-a, 2005, traducere în engleză sub titlul Conceptually Mystified. East-Central Europe Torn Between Ethnicism and Recognition of Multiple Identities, Editura Enciclopedică, 2004) se recomandă ca o lectură mai mult decît utilă unui spectru relativ larg de cititori, respectiv tuturor celor preocupaţi de raportul dintre identitatea individuală şi cea de grup, de crizele şi conflictele pe care acesta le poate le poate declanşa, de cadrele ideatice şi emoţionale care i-au generat diversele forme şi manifestări… textul reprezintă un foarte bun exemplu de analiză sistematică a originii şi traiectoriilor unor importante coordonate ale culturii politice, folositor multor intelectuali deschişi... În fine, dar nu în ultimul rînd, opusculul se adresează studenţilor, cărora profesorul universitar Victor Neumann le oferă o mostră de investigare şi soluţionare a unei realităţi problematice, potenţial conflictuale, care-i priveşte direct, în cea mai mare măsură, şi în a cărei abordare detaşarea ştiinţifică şi responsabilitatea trebuie să reprezinte singurele criterii atitudinale”.

Acad. ALEXANDRU ZUB (Preşedintele Secţiei de Istorie a Academiei Române, director al Institutului A.D. Xenopol din Iaşi), în volumul Romanogermanica. Secvenţe istoriografice, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2006, p.11: Nuclee de cercetare a relaţiilor cu lumea germană s-au înfiripat în marile centre, reluînd tradiţii care, de la finele secolului XIX pînă la jumătatea celui următor, dăduseră rezultate semnificative... Mici nuclee s-au format la Bucureşti (Al.Duţu...), la Cluj (P.Teodor ...), la Iaşi (D.

34

Berlescu...), la Sibiu (un întreg centru de studii iniţiat de Carol Gölner), la Tg. Mureş (Grigore Ploeşteanu), la Timişoara (Victor Neumann...), fortificînd o direcţie tematică dintre cele mai bine conturate în istoriografia ultimei jumătăţi de secol”.

Dr. MARIN MARIAN-BĂLAŞA, (etnograf, Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, Preşedinte Asociaţia Romanian Fulbright Alumni în revista Altitudini, nr. 2007: “De curând, prof. Victor Neumann, coleg ARFA istoric si filosof al culturii, a tinut la Academia Română o prelegere de excepţie. Sub titlul Istoria conceptuală şi deconstrucţia limbajelor social politice - o contribuţie la înnoirea metodologică a istoriografiei române, a prezentat, de fapt, un proiect demn de a face şcoală. De a face, adică, un curent epistemic coagulator de numeroase forţe intelectuale. Prin aceasta, cultura egal istorică şi istoriografică, cît şi cultura politică, ar putea ajunge la performanţe, actualizări şi competenţe nu numai compatibile cu modernitatea occidentală, ci şi la o mai autentică, adecvată şi subtilă cunoaştere de sine. Desi propunerea lui Victor Neumann se referă la revizitarea analitică a conceptelor istorice şi politice, ea reprezintă o abordare generalizabilă. Căci toate disciplinele - umanioarele mai ales - ar avea nevoie de o deconstrucţie în sensul revizuirii analitice şi hermeneutice în sens non-ideologic şi apolitic. Iar exemplul istoriografiei conceptuale pe care o lansează profesorul Neumann ar putea fi foarte bun pentru întreaga gândire şi aplicaţie academică din Romania actuală”.

Prof.univ.dr. MARCEL CORNIS-POPE (istoric literar, Virginia Commonwealth University) în volumul Mythistory and narratives of the nation in the Balkans, edited by Tatiana Aleksić, Cambridge Scholars Publishing, 2007 : “Recent scholars have been more willing to recognize the multiculturality of the region north and south of the Danube. According to Victor Neumann, beginning in the eighteenth century, the Banat region embracing the two sides of the river and inhabited by Romanians, Serbs, Germans, Hungarians, Jews, Slovaks, Turks, and Armenians, developed the rudiments of a ‘transethnic’ East European civilization (see Identităţi)”.

Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (istoric, Universitatea din Bucureşti), despre volumul Essays on Romanian Intellectual History, în Dilemateca, nr.24, mai 2008.

Pornind de la exemplul enciclopediei germane Geschichtliche Grundbegriffe, coordonat de Otto Brunner, Werner Conze şi Reinhart Koselleck şi realizat în opt volume monumentale, în care au fost analizate peste o sută de concepte fundamentale folosite în studiile istorice, Victor Neumann pledează pentru însemnătatea unui demers similar în cultura română şi propune, pentru început, un set de douăzeci şi unu de grupuri conceptuale a căror semantică istorică să fie analizată atît în diacronie, cât şi în relaţia cu diversele spaţii culturale din care au fost preluate sau cu care au interferat. Interesul unui asemenea demers pentru istoriografia română, care s-a ilustrat de-a lungul timpului maidegrabă printr-o respingere a reflec]iei teoretice, este considerabil. Angajarea într-un program bazat pe metodologia istoriei conceptuale ar avea un impact modernizator asupra practicii unui număr semnificativ de istorici, iar rezultatele unor cercetări serioase şi concertate ar putea servi la activarea comunicării relevante cu celelalte discipline socio-umane şi ar

35

putea reprezenta baza unor contribu]ii semnificative la dialogul de specialitate interna]ional.

Eseurile lui Victor Neumann reprezintă o invitaţie la dialog intelectual. De aceea, este de sperat ca opţiunea sa de a-şi publica volumul în engleză să nu fie un handicap în dialogul cu concetăţenii români. ...ideile sale îndeamnă la o regândire a istoriei şi a felului cum se articulează regiunile şi comunităţile ce compun România.■

Prof.univ.dr. BOGDAN MURGESCU (istoric, Universitatea din Bucureşti), despre volumul Identitate şi Cultură. Studii privind istoria Banatului, Editura Academiei Române, 2009, în Dilemateca, Februarie 2010, p.44:

Unul dintre câştigurile studiilor istorice de după 1989 este libertatea de a practica – fără teama de a contraveni „istoriei unice şi unitare“ – cercetările de istorie regională. Iar dintre regiunile care-şi afirmă identitatea şi prin apelul la istorie, un loc de frunte ii revine Banatului. Profesorul Victor Neumann este atât un exponent cât şi un animator al acestei tendinţe. In prefaţa la acest volum, el precizează că studiile regionale nu trebuie opuse abordărilor de istorie naţională, ci sînt un complement al acestora, mulţumită căruia „înseşi faptele şi evenimentele de referinţă se rescriu şi dobîndesc o nouă valoare pentru interpretarea istoriei naţionale“. Tot aici se dezvăluie şi faptul că acest volum trebuie văzut nu numai ca o reunire tematică a unor studii de specialitate, ci şi ca preliminarii a unei sinteze de istorie a Banatului. Proiectul pentru care pledează Victor Neumann şi care – potrivit afirmaţiilor sale – este susţinut deja de către Academia Română, filiala Timişoara, şi de către Universitatea de Vest, va cuprinde mai multe volume şi va antrena colaborarea unor specialişti nu numai din România, ci şi din Serbia şi Ungaria.

Sudarea tuturor contribuţiilor într-un ansamblu armonios, care să reflecte echilibrat atît diversitatea Banatului cît şi unitatea sa ca regiune istorică în care au convieţuit oameni de diverse etnii şi confesiuni, şi mai ales valoarea adăugată adusă de aceste tradiţii de convieţuire, va reprezenta neîndoielnic o sarcină dificilă, dar în cazul unui succes convingător va constitui o dovadă a capacităţii istoricilor de a se adapta la cerinţele secolului XXI. La fel ca şi celălalt proiect de mare anvergură lansat de Victor Neumann împreună cu profesorul Armin Heinen de la Universitatea din Aachen – realizarea unei istorii a conceptelor principale ale limbajelor social- politice romaneşti –, planul sintezei de istorie regională dovedeşte, o dată mai mult, că „Banatu-i fruncea“. Volumul nu trebuie însă citit numai ca preliminarii a sintezei. El reprezintă o lectură instructivă şi numai în sine, prin valoarea studiilor reunite.

Prof.univ.dr. OVIDIU PECICAN (istoric, scriitor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) în Observator Cultural, nr. 568, 25-30 martie 2011: Apropiat, prin preocupări, de direcţia germană de studiu a istoriei conceptuale a lui Reinhard Koselleck, după ce, încă din anii ’80, îi frecventa pe Adrian Marino, Pompiliu Teodor şi Al. Zub, Victor Neumann a pus bazele unei şcoli doctorale în istorie la Timişoara unde colaborează, printre alţii, şi cu istoricul german Armin Heinen, de la Universitatea din Aachen. Cei

36

doi au coordonat munca unei echipe de autori ale cărei rezultate au fost adunate într-un volum intitulat Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice (Iaşi, Editura Polirom, 2010, 528 p.).

Fără îndoială că, în pofida premiselor regăsibile în bibliografia românească a problemei (precum volumul lui Ştefan Lemny despre patrie şi patriotism, studiile altor istorici despre naţiunea română şi înţelesurile acestui termen şi chiar studii anterioare ale lui Victor Neumann însuşi), tema cărţii trimite la limbajele social-politice în România modernă şi contemporană, precum şi la neajunsurile generate de conservarea sensului învechit al conceptelor-cheie. Despre importanţa socială, culturală şi cognitivă a demersului, Victor Neumann spune: „Fiecare timp îşi are propriile percepţii şi propriile limbaje prin care îşi defineşte realităţile social-politice. Sensul conceptelor se schimbă în funcţie de dinamica intelectuală, de aspiraţiile societăţii şi de pregătirea şi orientarea clasei politice. […] Prin urmare, este de dorit să acceptăm că orice concept se reînnoieşte periodic, aidoma şi limbajele construite graţie acestuia“ (Victor Neumann în dialog cu Florin Mihai, Jurnalul, luni, 21 martie 2011). A sosit, aşadar, momentul ca, şi în România, istoricul să lase deoparte exclusivismul manifestat anterior, pe cînd focaliza asupra datării punctuale a evenimentelor istorice, neglijînd, nu o dată, procesualitatea. S-ar putea chiar spera ca, într-un viitor apropiat, atenţia specialiştilor în studiul trecutului să depăşească obsesia simplei stabiliri a faptelor în succesiunea lor, cu scopul construirii unei naraţiuni descriptiv-evocatoare sau punctate de o retorică avîntată. Perspectiva este, cel puţin pentru unii dintre noi, seducătoare. Numai că, în privinţa unei bune profesări a istoriei conceptuale, se cere o pregătire profesională care să includă cunoştinţe temeinice în domeniul retoricii, al teoriei discursului, în filozofie şi istoria ideilor, ceea ce, să o recunoaştem, nu este la îndemîna oricui.

Prof.univ.dr. OVIDIU PECICAN (istoric, scriitor, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca) în Observator Cultural, nr.569, 31 martie-6 aprilie 2011, p.4: „Apariţia Istoriei României prin concepte (re)deschide o cale ce indică expansiunea înţelesurilor misiunii asumate de istorici şi în România, posibilitatea discutării moştenirii lui Adrian Marino dintr-o perspectivă istoriografică şi articularea unui alt fel de discurs istoric decît pînă acum”.

37

Documents

Curriculum Vitae Europeandoctorat.unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/11/cv13_cccdi... · Web viewProf.univ.dr. Neumann Victor Andrei Marius CURRICULUM VITAE Curriculum Vitae European