Curriculum de pregatire managementul intreprinderilor sociale cursuri.doc

8/16/2019 Curriculum de pregatire managementul intreprinderilor sociale cursuri.doc

1/163

Proiect:"Economia sociala - sanse reale pentru o viata mai buna!", POSDRU/84/ /S/4#$$4

Suport %e curs:

MANAGEMENTULÎNTREPRINDERILOR SOCIALE

&utori:

Dumitru BATAR Viorica BOBICSilviu MORAR Maria Mihaela CERNUSCA MITARIU

Maria POPAGeor!eta Sori"a CORMAN

U'()ERS(*&*E& "+U (&' +&.&" D(' S( (U

1


2/163

CUPRINS CONCEPTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI

Definirea şi semnificaţia managementului.

Procesul de management.Funcţiile managementului.Relaţiile de management.Importanţa managementului.

Ca#itolul $% ETICA ANTREPRENORIATULUI SOCIAL1.1 Introducere /1.2 Definiţii şi sfera ei de cuprindere /

1.3 Categorii de probleme etice /1. Considerente etice !n acti"itatea antreprenoriatului social /1.# $tica şi responsabilitatea social% /

1.#.1 &specte generale / 1.#.2 Responsabilitatea social% a organi'aţiilor /1.#.3 Definiţie şi sfera de cuprindere /1.#. $(ercitarea responsabilit%ţii sociale /

1.#.# )ipuri de responsabilit%ţi sociale ale corporaţiilor /Ca#itolul &% MANAGEMENTUL 'INANCIAR CONTABIL AL UNIT()ILOR DEECONOMIE SOCIAL( *

2.1. Funcţiile managementului financiar /2.2. Instrumente şi indicatori ai acti"it%ţii financiare /2.3. Indicatorii financiari /

Ca#itolul +% MAR,ETINGUL ÎNTREPRINDERILOR SOCIALE *

3.1. *pecificul acti"it%ţii de mar+eting3.2. Definirea conceptului de mar+eting3.3. Rolul si funcţiile mar+etingului !ntr,o !ntreprindere social%3.4. Particularit%ţile mar+etingului social3.#. -i(ul de mar+eting !n !ntreprinderile sociale3. . Produsul !ntr,o !ntreprindere social%3. . Preţul !ntr,o !ntreprindere social%3.0. Distribuţia !n !ntreprinderea social%3. . Promo"area !n !ntreprinderea social%

2


3/163

3.1 . )eme practiceCa#itolul -% MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN ÎNTREPRINDERILE SOCIALE *

.1. Riscul , o pre'enţ% constant% /

.2. -anagementul riscului /

.3. Procesele managementului riscului /

.3.1. Planificarea managementului riscului /

.3.2. Identificarea riscului /.3.2.1. Clasificarea riscurilor /

.3.3. &nali'a riscului /.3.3.1. &nali'a calitati"% /

.3.3.2. &nali'a cantitati"% /.3. . Planificarea r%spunsului la risc /.3.#. Controlul şi monitori'area riscului /

Ca#itol .% MANAGEMENT STRATEGIC ÎN ÎNTREPRINDERI SOCIALE *#.1. Importanţa planific%rii strategice /

#.2. Designul planific%rii strategice !n !ntreprinderile sociale / #.3. Resurse umane implicate !n planificarea strategic% a !ntreprinderilor sociale /

#. . Practici !n elaborare /#. .1. $(perienţa corabor%rilor DFID *trategia de asistenţ% social% a

4udeţului *ibiu /#. .2. *trategia comunitar% a orasului *underland5 model de bune practici

!n de'"oltarea durabil% *#.#. Riscuri !n implementarea planurilor strategice *

Ca#itol /% MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE *

.1. -anagementul resurselor umane, concepte5 obiecti"e5 acti"it%ţi5 rolul !ncadrul intreprinderilor sociale /

.2. Cultura organi'aţional% /

.3. &nali'a5 descrierea şi e"aluarea posturilor /

. . Planificarea5 recrutarea şi selecţia resurselor umane /

.#. -anagementul performanţei /

. . -oti"area resurselor umane /

. . Formarea şi de'"oltarea resurselor umane /

.0. Recompensarea şi promo"area personalului /

3


4/163

Ca#itol 0% MANAGEMENTUL SECURIT()II 1I S(N(T()II ÎN MUNC( DINPERSPECTIVA ÎNTREPRINDERILOR SOCIALE

.1. Introducere /

.2. *pecificaţia 67*&* 10 1 şi g8idul s%u de implementare5 67*&* 10 2 /.2.1. 9eneralit%ţi /.2.2. *curt istoric al 67*&* 10 1 /

.3. &cti"itatea de pre"enire şi protecţie /.3.1. 6bligaţii generale ale anga4atorilor /.3.2. &lte obligaţii ale anga4atorilor5 conform pre"ederilor art. 12 alin. 1 din

legea nr. 31 /2 /. . &utori'area funcţion%rii din punct de "edere al securit%ţii şi s%n%t%ţii !n munc% /.# Instruirea lucr%torilor !n domeniul securit%ţii şi s%n%t%ţii !n munc% conform

pre"ederilor cap. : din ;ormele de aplicare a C>R$?)I pentru e"aluarea riscurilor de accidentare şi

!mboln%"ire profesional% /. .1. Descrierea metodei /

. .1.1. *cop şi finalitate /

. .1.2. Principiul metodei /

. .1.3. >tili'atori potenţiali /

. .1. . $tapele metodei /

. .1.#. Instrumente de lucru utili'ate /. .2. &plicarea metodei /

. .2.1. Procedura de lucru /

. .2.2. Condiţii de aplicare /

4


5/163

.1 . Conclu'ii /BIBLIOGRA'IE *ANE2E *

5


6/163

CONCEPTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI

De3i"irea 4i 5em"i3ica6ia ma"a!eme"tului%

Din cele mai "ec8i timpuri5 omul5 ca fiinţ% inteligibil%5 a urm%rit !ntotdeaunasatisfacerea5 !ndeplinirea necesit%ţilor proprii cu c8eltuieli de munc% c@t mai reduse. $l aobser"at c% acest lucru este posibil dac% se asocia'% cu alţi semeni5 desf%şur@nd acti"it%ţi!n comun5 dar şi organi'@ndu,se corespun'%tor !n acest sens. Cei aflaţi !n fruntea acestora!ndrumau5 coordonau5 diri4au şi controlau acti"it%ţile desf%şurate5 şi astfel se obţineaure'ultate superioare5 faţ% de situaţia !n care fiecare indi"id ar lucra separat. &cti"itatea deconducere care a ap%rut odat% cu primele forme de organi'are social% şi s,a de'"oltatconcomitent cu procesul material şi spiritual al omenirii constituie o component% aoric%rei acti"it%ţi colecti"e. $a are rolul de a asigura cone(iunea şi unitatea tuturor acti"it%ţilor umane desf%şurate !n colecti"5 de a le coordona şi diri4a !n conformitate cucerinţele funcţion%rii !ntregului sistem social. &ceast% acţiune practic% este cunoscut%ast%'i sub denumirea de management. Cu"@ntul deri"% din latinescul AmanusB m@n% şirepre'int% ca e(presie literar% Amane"rareB5 ApilotareB. !n limba italian% corespondentuleste AmannegioB5 !n france'% AmanegeB5 iar !n limba engle'% Ato manageB5 !nsemn@nd administra5 a conduce. Deci5 etimologic5 management !nseamn% Aa ţine !n m@n%B5 Aaconduce !n mod eficientB1. Ca r%spuns la stringentele necesit%ţi ale practicii sociale5-anagementul , ca ştiinţ%5 s,a cristali'at relati" recent5 aceasta fiind posibil% prineforturile depuse de un mare num%r de specialişti din !ntreaga lume. -anagementulfirmei este abordat din multe puncte de "edere. &stfel5 pornind de la lucr%rile demanagement nord,americane5 "om reda mai 4os unele din definiţiile atribuitemanagementului de pe po'iţia managerului.

*pre e(emplu5 Reece şi 6E9rad definesc managementul ca fiind Aprocesul de

coordonare a resurselor umane5 informaţionale5 fi'ice şi financiare !n "ederea reali'%riiscopurilor organi'aţieiB5 iar


7/163

conducerii generale şi de legile sintetice ale componentelor saleB2. i!liam ;eJmandefineşte managementul ca Aimportant% te8nic% social%5 ca direcţionare5 conducere şicontrol al eforturilor unei grupe de indi"i'i !n "ederea reali'%rii unui scop comunB. &.

-ac+ensie arat% c%K Amanagementul este procesul !n care managerul operea'% cu treielemente fundamentale , idei5 lucruri şi oameni5...BG Lean 9erbier spuneK Amanagementul!nseamn% organi'are5 arta dea conduce5 de a administraB.

Din e(aminarea acestor definiţii re'ult% conţinutul sensibil diferit atribuit ştiinţeimanagementului !ntreprinderii5 fiecare specialist a"@nd !n "edere doar unele elementecare constituie de fapt obiectul acestei ştiinţe5 neindic@nd suficient de riguros specificuls%u. &şadar5 managementul firmelor re'id% !n studierea proceselor şi relaţiilor de

management din cadrul lor5 !n "ederea descoperirii legit%ţilor şi principiilor care legu"ernea'% şi a conceperii de noi sisteme5 metode5 te8nici şi modalit%ţi de conducere5 denatur% s% asigure obţinerea şi creşterea competiti"it%ţii. Prin conţinut şi mod demanifestare5 procesele şi relaţiile de management pre'int% o serie de tr%s%turi particularece confer% acestei ştiinţe o pronunţat% specificitate. De aceea5e5e"6a 4tii"6eima"a!eme"tului o re#re7i"t8 5tu9iul rela6iilor 4i #roce5elor 9e ma"a!eme"t%

&"@nd !n "edere caracterul aplicati" al acestei ştiinţe5 un rol ma4or !n cadrul s%u !l

deţine co"ce#erea 9e "oi 5i5teme: meto9e: teh"ici: #roce9uri 9e ma"a!eme"tal!ntreprinderii !n ansamblul s%u şi ale componentelor sale ma4ore.$laborate pe ba'a studiului şi proceselor de conducere şi a legit%ţilor descoperite5elementele metodologice ale ştiinţei managementului repre'int% instrumentarul pus ladispo'iţia managerilor şi a colaboratorilor acestora pentru a eficienti'a acti"it%ţile firmei.

Caracteristic ştiinţei managementului firmei este situarea, în centrul investigaţiilor safe, a omului în toată complexitatea sa,ca subiect şi ca obiect al managementului5 prin prisma obiecti"elor ce,i re"in5 !n str@ns% interdependenţ% cu obiecti"ele5 resursele şimi4loacele sistemelor !n care este integrat. Managementul firmei reprezintă ocomponentă a ştiinţei managementului, de fapt cea mai dezvoltată, cunoscutăşi , !ncondiţiile economiei de piaţ% ,importantă.&ceasta se e(plic%5 !n principal5 prin dou%cau'eK" firma este agentul economic de ba'% al fiec%rei economii5 principalul generator de"aloare şi de "aloare de !ntrebuinţare5 !n cadrul c%reia !şi desf%şoar% acti"itatea

2 #$idiu %icoiescu, &on Ver'oncu, Management, Editura Economică, Edi(ia a ill"a re$i)uită,

Bucureşti, 1***, p 3+

+


8/163


9/163

LL.*er"en *creMber afirma c% Amanagementul este arta artelor5 !ntruc@t are !n "edere diri4talentului altoraB.Arta ma"a!eme"tului const% deci !n„folosirea talentului conducătorului indesfăşurarea procesului de management.

6 alt% noţiune a acestui domeniu o repre'int%ma"a!eme"tul 4tii"6i3ic:care const% !n„aplicarea legităţilor, conceptelor, metodelor şi tehnicilor puse la dispoziţie de ştiinţamanagementului în practica socială".

!n procesul de e"oluţie a practicii manageriale5 pe pian mondial5 dar şi !n ţara noastr%5 pot fidentificate diferite perioade !n care accentul s,a pus mai mult pe talentul conduc%torului sau maimult pe cunoştinţele de management5 deci pe ştiinţa managementului. >rmea'% apoi o perioad% !ncare se !ncura4ea'% folosirea unor cunoştinţe ştiinţifice5 mai ales !n domeniul organi'%rii5 dar şi !

alte domenii ale managementului. !n ultima perioad%5 se manifest% pe plan mondial o intensificare preocup%rilor pentru de'"oltarea„laturii umane"a managementului5 care nu sufer% formali'%ri5care nu poate fi modelat%5 deci care depinde !n foarte mare m%sur% de talentul5 imaginaţicapacitatea de sinte'% şi de anali'% a conduc%torului. -a4oritatea specialiştilor sunt de p%rere c%firmele care au re'ultate spectaculoase pe plan mondial sunt conduse de specialişti !n management5care dispun şi de o serie de calit%ţi !nn%scute1E.

!n teoria şi practica social%5 managementul are o tripl% semnificaţieKactivitate practică(proces , centru de decizie şi disciplină ştiinţifică.

Pentru prima dat%5 managementul a ap%rut ca acti"itate practic%5 !n forma ei empiric%5 a"@ ba'% elemente intuiti"e ca talentul5 e(perienţa5 capacit%ţile personale ale conduc%torului.


10/163

suntK &dunarea 9eneral% a &cţionarilor &9& 5 Consiliul de &dministraţie C& 5 Comitet deDirecţie CD 5 -anager general5 Director de producţie5 ?ef ser"iciu etc. Fiecare dintre aceste centrede deci'ie dispun5 potri"it Regulamentului de 6rgani'are şi Funcţionare R6F sau a fişelor postului5 de o anumit% competenţ% deci'ional%.

-anagementul ca unce"tru 9e 9eci7ieeste repre'entat de„persoana sau grupul de persoaneinvestite cu o autoritate formală, în virtutea căreia iau decizii prin care vor influenţa activitatea şi sau comportamentul altor persoane".

-anagementul ca9i5ci#li"8 4tii"6i3ic8repre'int% Aexplicarea naturii şi trăsăturilor procesuluide management, conturarea unui ansam!lu organizat de cunoştinţe specifice formării managerilor şi orientării activităţii #or"$ %.

-anagementul modern repre'int%5 aşadar5 sinte'a dintre ştiinţ%5 practic% şi art%G este o stare

spirit specific%5 reflectat% de un fel anume de a "edea5 a dori5 a c%uta şi a accepta progresul. conclu'ie5 putem spune c% managementul cuprinde !ntr,un tot unitar urm%toarele conceptefundamentaleK pre"i'ionale5 ino"aţionale5 operaţionale5 de gestiune şi de personal. &ceste conceptereali'ea'% organic conţinutul integrator al managementului modern5 capabil s% asigure succesul!ntreprinderilor !ntr,o economie !n care competiţia desc8ide porţi largi afirm%rii noului1 .

$%&% Proce5ul 9e ma"a!eme"t%&nsamblul proceselor de munc% ce se desf%şoar% !n orice firm%5 organi'aţie se pot !mp%rţi

dou% categoriiK procese de execuţieşi procese de management.Procesele de e(ecuţie secaracteri'ea'% prin aceea c% forţa de munc% acţionea'% cu a4utorul unor maşini5 utila4e5 instalaţii easupra materiilor prime5 materialelor5 !n "ederea obţinerii unor produse5 ser"icii5 lucr%ricorespun'%tor obiecti"elor stabiliteG iar procesele de management se caracteri'ea'% prin aceea c% o parte a forţei de munc% acţionea'% asupra celeilalte p%rţi !n "ederea armoni'%rii tuturor acţiunilo!ntreprinse. Consider%m c% procesul tipic de management const% !n„ansam!lul fazelor prin care sedetermină o!iectivele, se organizează activităţile, se coordonează eforturile şi acţiunile, seantrenează personalul pentru a participa la realizarea o!iectivelor, se controlează modul dedesfăşurare a activităţilor şi se reglează funcţionarea sistemului condus".

Procesul de management pre'int% mai multe tr%s%turi5 prin care se deosebeşte de alte procese dmunc%5 care suntKa. &nterdependenta activităţilor componenţe.&cti"it%ţile componente5 respecti" funcţiilemanagementului5 sunt interdependente5 !ntruc@t ele se influenţea'% reciproc.'. 'ontinuitatea, procesului de management se e(plic% prin aceea c% şi acti"it%ţile conduse sunt

continue.c. 'iciitatea. Fiind continuu5 procesul de management se desf%şoar% pe cicluri. Ciciitatea este


11/163

dat% de repetarea unor acti"it%ţi pe care le desf%şoar% managerul !n acti"itatea practic%. >n ciclu management !ncepe cu stabilirea obiecti"elor5 continu% cu organi'area acti"it%ţilor5 antrenarea personalului etc. şi se !nc8eie cu control,reglarea funcţion%rii subsistemului condus.d. rogresivitatea. Procesul de management este şi progresi"5 !ntruc@t5 la trecerea de ia un ciclu

la altul5 se urm%reşte stabilirea unor obiecti"e la un ni"el superior5 o organi'are mai bun% aacti"it%ţilor etc.e )ficacitatea procesului de management se e(plic% prin tendinţa oric%rui manager de a!nregistra re'ultate superioare prin e(ercitarea funcţiilor managementului şi implicit desf%şurareaacti"it%ţilor specifice subiectului conduc%tor. Procesul tipic de management cuprinde trei fa'e5 şianumeK Fa'a pre"i'ional% se caracteri'ea'% prin preponderenţa previziunii şi exercitarea celorlalte funcţii într*o viziune prospectivă. +cestei faze îi corespunde „managementul stategic", prin care

se vizează orizonturi de timp mai îndelungate, iar deciziile sunt cu preponderenţă strategice şitactice.

Fa'a operati"% se caracteri'ea'% prin preponderenţa organizării, coordonării şi antrenării personalului fa realizarea o!iectivelor, dar şi exercitarea previziunii pe termen mai scurt şi pe uncontrol operativ.

Fa'a postoperati"% se caracteri'ea'% prinexercitarea cu preponderenţă a funcţiei de control *reglare în vederea comensurării şi interpretării rezultatelor, a depistării a!aterilor de la o!iective,a identificării cauzelor acestor a!ateri.

importanţa proceselor de management o constituie faptul c% prin intermediul lor se asigur% o mamare eficienţ% a resurselor de care dispune o organi'aţie şi este mai bine utili'at personalul firmeirespecti"e.

!ntre cele trei fa'e ale managementului firmei e(ist% o str@ns% interdependenţ%5 acestea fiindificil de disociat5 ca urmare a unit%ţii şi comple(it%ţii procesului de conducere. A-ateriile primeB pe care se fundamentea'% fa'ele şi funcţiile proceselor de management sunti"3orma6ia 4i oame"ii%Ponderea deosebit% a factorului uman !n management este subliniat% de numeroşi specialiştiK *co*8ell5 Lames Dean5 7arold ParnNs !l abordea'% !n dubla iposta'% , de resurs% a managementului de aspect uman5 informaţional. &ceasta ser"eşte la elaborarea9eci7iilor #ri"ci#alul i"5trume"t9e ma"a!eme"t , prin care se manifest% !n modul cel mai pregnant specificitatea proceselor demanagement. De calitatea sa depinde sensibil eficacitatea managementului firmelor5 indiferent dedimensiune sau ramur% a economiei.Deşi5 cantitati" aceste procese repre'int% doar o pondere redus% !n ansambiui proceselor de munc%aflat% de altfel !n continu% creştere5 prin conţinutul5 comple(itatea şi implicaţiiie lor au rol adese

$ugen =urduş5 98corg8iţa C%pr%reseu5'u"9ame"tele ma"a!eme"tului or!a"i7a6iei:$d. $conomic%5 =ucureşti5 1 5 p. 10,2 .


12/163

decisi" pentru competiti"itatea firmelor. !n conclu'ie5 proceseie de e(ecuţie şi management suntcomplementare5 delimitarea lor fiind re'ultatul firesc al ad@ncirii di"i'iunii sociale a muncii#.-anagementul trebuie s% fie conştient !ntotdeauna de situaţia şi de utili'area resurselor organi'aţiei.&ceste resurse repre'int% toate acti"ele disponibile pentru acti"are pe parcursul operaţiilor normaleG

ele cuprindK resurse umane5 resurse monetare5 resurse de materii prime şi resurse de capital. Pe parcursul procesului de producţie5 resursele organi'aţiei sunt combinate5 utili'ate şi transformate !n produse finite. Resursele umane sunt oamenii care lucrea'% pentru firm%5 resursele monetare suntrepre'entate de banii pe care,i folosesc managerii pentru a cump%ra bunuri şi ser"icii pentruorgani'aţie5 materiile prime sunt AingredienteB folosite direct !n procesul de producţie5 iar resurselede capital repre'int% utila4ele folosite pe parcursui procesului de producţie.

$%+% 'u"c6iile ma"a!eme"tului%Cel care a identificat şi anaii'at procesele de management pentru prima dat% a fost;e"r<'aer 4i Charle5 Pri"!ledelimitea'% patru funcţiiK planificarea şi luareadeci'iilor5 organi'area pentru performanţe eficace5 diri4area şi moti"area şi5 ultima5 controlulre'ultatelor.Dup% cercet%torii şi profesorii rom@ni5 6. ;icolescu şi I. :erboncu5 procesul de management se

poate parta4a5 a"@nd !n "edere natura sarcinilor implicate de desf%şurarea lui şi modul de reali'are!n cinci funcţiiK pre"i'iune5 organi'are5 coordonare5 antrenare5 e"aluare , control.+? reviziunea const% !n ansamblul proceselor de munc% prin intermediul c%rora se determin% principalele obiecti"e ale firmei , societate comercial% sau regie autonom% , şi componentelor sale5 precum şi resursele şi principalele mi4loace necesare reali'%rii lor. Re'ultatele pre"i'iunii se !mpart!n funcţie de ori'ont5 grad de detaliere şi obligati"itate !n trei categorii principaleK pro no0ele,ceacoper% un ori'ont minim de 'ece ani5 au un caracter apro(imati"5 nefiind obligatorii. set de datecu "aloare indicati"% referitoare la ansamblul firmei sau ia principalele acti"it%ţi !ncorporateG planurile se refer%5 de regul%5 la perioade cuprinse !ntre cinci ani şi o lun%5 şi au un caracteobligatoriu5 fiind ba'a desf%şur%rii acti"it%ţilor !ncorporateG programelea"@nd ori'ontul redus5 celmai adesea o decad%5 o s%pt%m@n%5 o 'i5 un sc8imb5 o or% şi cuprind pre"i'ion%ri referitoacti"it%ţile de fabricaţie şi apro"i'ionare5 stabilind !n mod precis cantit%ţile de produs sau materie prim% pe formaţii de munc% şi e(ecutanţi5 la ni"el de s%pt%m@n%5 'i5 sc8imb ş.a.

# #$idiu %icolescu, ion Ver'oncu, Management, Ed Economică Bucureşti, 1***, p 40 /amuel C Certo, Managementul modern, Ed eora, Bucureşti, 2002,p 2!


13/163


14/163

'oordonarea multilaterală, care presupune un sc8imb de informaţii !ntre un şef şi mai mulţisubordonaţi5 utili'at% frec"ent !n cadrul şedinţelor. &cest tip de comunicare pre'int% a"anta4uleconomiei de timp din partea managerilor5 presupune un stil de management participati"5 dar pre'int% de'a"anta4ul apariţiei unor deficienţe !n transmiterea informaţiilor.

d +ntrenarea, ca funcţie a managementului5 cuprindeansam!lul proceselor prin care se determină personalul organizaţiei să contri!uie la realizareao!iectivelor sta!ilite, pe !aza luării în considerare a factorilor motivaţionali.&ntrenarea r%spunde la !ntrebarea„de ce personalul firmei participă fa sta!ilirea şi realizarea o!iectivelor acesteia


15/163

, $fectuarea corecturilor ce se impun5 inclusi" acţionarea5 pe m%sura posibilit%ţilor5 pentrufuncţionarea eficace a obiectului condus.$ficacitatea e(ercit%rii funcţiei de control O reglare presupune ca aceasta s% pre'inte unele

caracteristiciK

*% fiecontinuă,adic% s% se desf%şoare pe tot parcursul desf%şur%rii acti"it%ţilor conduse5 numai la anumite inter"ale de timpG

*% fie preventivă,adic% s% urm%reasc% pre!nt@mpinarea apariţiei unor abateri negati"eGQ *% fiecorectivă,adic% s% urm%reasc% iuarea unor deci'ii care s% conduc% la eliminarea cau'elocare generea'% abateri negati"e şi la generali'area cau'elor care determin% abateri po'iti"e.Corespunt%tor sferei de cuprindere şi a modalit%ţii de reali'are5 controlul la ni"elul organi'aţiei5firmei este de dou% tipuri şi anumeK

a. Controlul participati"G'. Controlul ierar8ic , speciali'at.

&ceast% funcţie !nc8eie ciclul de management5 conţinutul şi eficacitatea sa condiţion@nd sensibcalitatea de ansamblu a procesului de conducere şi5 !n special5 eficienţa muncii depuse de personal pe timp scurt5 mediu şi lung.

$%-% Rela6iile 9e ma"a!eme"t%Relaţiile de conducere de management sunt relaţii interumane5 formali'ate şi pot fi definite

ca raporturile care se sta!ilesc între componenţii unui sistem (organizaţie şi între aceştia şicomponenţii altor sisteme (firme în procesele previzionării, organizării, coordonării, antrenării şicontrolului activităţilor desfăşurate în organizaţia respectivă.Relaţiile de conducere sun!influenţate de mai multe "ariabile5 !ntre careK" Dimensiunea organi'aţieiG" Comple(itatea obiecti"elor organi'aţieiG" ;i"elul dot%rii te8niceG" 9radul de cooperare şi de speciali'areG" Dispersia teritorial% a subunit%ţilor componenteG" Potenţialul umanG etc.&nali'a acestor "ariabile au condus la conclu'ia c% acestea au o tripl% determinareK socio*economică, iehnico*materiaiă şi umană.!ntre componenţii unei organi'aţii se pot stabili şiformali'a urm%toarele tipuri de relaţii de managementKa. 0elaţii de autoritate,care la r@ndul lor pot fiKierarhice, funcţionale şi de stat ma1or,.

+ E Burduş, Căprărescu, Fundamentele Managementului Organizaţiei, Ed Economică, Bucureşti, 1***,

p 21"25


16/163

b) 0elaţii de cooperare,c) 0elaţii de control. 0elaţiile de autoritatesunt repre'entate de raporturile ce se stabilesc !ntre persoane !n procesul de

management5 prin care se stabileşte ca unele s% dispun% de competenţ% deci'ionai% asupra altora.

0elaţiile de autoritate ierarhicerepre'int% raporturile ce se stabilesc !ntre un manager conduc%tor şi un subordonat5 prin care se pre"ede c% managerul şi numai el decide asuprae(ecutantului5 cu pri"ire ia toate acti"it%ţile pe care le desf%şoar% !n "ederea reali'%rii obiecti"eloindi"iduale.

0elaţiile de autoritate funcţionaleapar ca urmare a speciali'%rii şi sunt repre'entate deraporturile ce se stabilesc !ntre un specialist şi un e(ecutant5 prin care specialistul !ndrum% şicontrolea'% e(ecutantul !n desf%şurarea acti"it%ţilor5 dar f%r% a a"ea asupra acestuia autorita

deci'ionai%. 0elaţiile de autoritate de stat ma1orsunt repre'entate de ansamblul raporturilor care se

stabilesc !ntre un colecti" de persoane speciali'ate stat ma4or 5 c%ruia i se deleg% de c%treconducerea organi'aţiei o anumit% autoritateşi şefii sau componenţii compartimentelor implicate !nsoluţionarea unor probleme comple(e. 0elaţiile de cooperaresunt raporturile ce se stabilesc !ntre funcţii posturi de pe acelaşi ni"elierar8ic5 dar care se afl% !n compartimente diferite. 0elaţiile de controlsunt raporturile ce se stabilesc !ntre organismele speciali'ate de control şi

personalul din celelalte compartimente ale organi'aţiei0.

$%.% Im#orta"6a ma"a!eme"tului%-anagementul influenţea'% toate fa'ele organi'aţiilor moderne. -anagerii din fabrici conduc

operaţiunile prin care se produc 8ainele pe care le purt%m5 alimentele pe care le m@nc%m şi maşin pe care le conducem. -anagerii de "@n'%ri conduc un personal de "@n'%ri care "inde bunurile.-anagerii de personal asigur% organi'aţiilor o forţ% de munc% producti"% şi competent%. *ocietaten,ar putea e(ista !n forma pe care o cunoaştem ast%'i şi nici nu ar putea s% progrese'e f%r% managercare s% g8ide'e organi'aţiile. Peter Druc+er a accentuat acest aspect atunci c@nd a susţinut c%managementul eficient este5 probabil5 principala resurs% a ţ%rilor de'"oltate şi resursa de care au cemai mare ne"oie ţ%rile !n curs de de'"oltare. &l%turi de importanţa sa pentru societate pri"it% ca un!ntreg5 managementul este "ital pentru numeroase persoane care !şi c@ştig% e(istenţa !n calitate dmanageri. *tatisticile internaţionale arat% c% ponderea posturilor de management !n totalul locurilode munc% a crescut de Ia 1 !n 1 # la 10 !n pre'ent. -anagerii au speciali'%ri di"erse. -ulţi

oameni care iniţial s,au preg%tit pentru a de"eni contabili5 profesori5 finanţişti5 sau c8iar scriitori a- ' dem, p 2+"30


17/163

a4uns pe posturi de manageri. Deşi pe termen scurt5 solicit%rile pe care le au managerii pot "aria!ntr,o anumit% m%sur%5 pe termen lung5 posturile manageriale pot aduce salarii mari5 statut5 o muinteresant%5 de'"oltare personal% şi un sentiment intens de reali'are. $ficienţa managerial% estegradul !n care resursele organi'aţiei contribuie la obţinerea producti"it%ţii. $a este m%surat% prin

ponderea resurselor totale ale organi'aţiei folosite pe parcursul procesului de producţie. Robert


18/163

2 :. Cornescu5 I. -i8%iiescu5Ma"a!eme"t !e"eral: $d. &ctami5 =ucureşti5 2 15 p. 10,1 .

$% ETICA ANTREPRENORIATULUI SOCIAL

$%$% INTRODUCERE


19/163

&ntreprenoriatul social trebuie s% reflecte ne"oia unui substitut pentru regulile pieţei carefuncţionea'% pentru antreprenorii de business. Combin@nd accentul pe disciplin% şi rigoare cunoţiunea de ino"aţie şi agent al sc8imb%rii de la *c8umpeter 1 5 cu crearea de "aloare luat% de la L.=.*a şi cu c%utarea oportunit%ţii de la Peter Druc+er 115 obţinem urm%toarea definiţieK A antreprenorii

sociali 4oac% rolul de agenţi ai sc8imb%rii !n sectorul social prin adoptarea unei misiuni pentrucrearea şi sustinerea unei "alori sociale5 prin recunoasterea si urm%rirea unor noi oportunit%ţi pentra reli'a misiunea5 prin anga4area !ntr,un proces de ino"atie continu5 adaptare si !n"%tare5 prindemonstrarea unui accentuat simt al responsabilit%tii fat% de beneficiarii ser"iti si reali'%rileobtinute. Pentru un antreprenor social misiunea social% este primordial%. este o misiune dede'"oltare social% care nu poate fi redus% la beneficii particulare5 pri"ate pentru anumite persoane.

&ntreprenoriatul social contribuie la actiunea concertat% de a eradica s%r%cia la ni"el global

p@n% !n anul 2 3 5 si are !n "edereK, obtinerea %e pro1it 2n 1olosul unui rup social %e1avori0atacesta fiind principiul de ba'% al

economiei sociale, implementarea %e activit3ti economice etice, %urabile care s% cree'e locuri de munc% pentru

persoanele defa"ori'ate, %e0voltarea pentru Rom nia %e pac5ete le islative pentru 2ntreprin%erile sociale, apartenenta institutional3 6activit3tile %in antreprenoriatul social pot 1i %es13surate at t %

c3tre O'.-uri c t si %e cooperative, asociatii mutuale, etc7, %i1erentierea, prin nivelul %e %eci0ie a antreprenoriatului social %e responsabilitatea socia

corporatist3Pentru a e"identia misiunea antreprenoriatului social5 !n continuare pre'ent%m o sinte'% a

beneficiilor pe care le generea'% !n comunit%tile !n care !si desf%soar% acti"itateaK• cre5terea "um8rului 9e #er5oa"e 9e3avori7ate a"!a ate• i"ovatie 5i crearea 9e "oi @u"uri 5i 5ervicii #e"tru "evoi 5ociale care "u 5u"t a9re5ate

9e 5ocietate• creea78 ca#ital 5ocial #e"tru a ve"i " "t m#i"area 9e7volt8rii 5ociale 5i eco"omice

9ura@ile• #romovea78 echitatea 5ociala #ri" a9re5area "ece5it8tilor #er5oa"elor 9e7ava"ta ate• 9emo"5trea78 u" acut 5imt al re5#o"5a@ilit8tii 3at8 9e #er5oa"ele #e care le 9e5erve5c

5i #e"tru co"5eci"tele actiu"ilor "tre#ri"5e

1 L. &. *c8umpeter52he 2heor3 of )conomic 4evelopment 5 1 11511 P. Druc+er5 &nnovation and )ntrepreunership. ractice and riciples1 0#5 1 3


20/163

&ntreprenoriatul social "ine s% complete'e si s% sustin% acti"itatea lucr%torilor din domeniusocial. &ntreprenorii sociali !si desf%soar% acti"itatea cre@nd astfel o retea de actiuni5 proiecte posibilit%ti5 care stau toate sub semnul economiei sociale.


21/163

&cest tip de organi'atie se ba'ea'% pe calit%ti similare5 cre@nd "aloarea social% pentru programe si gener@nd "aloare economic% pentru a sustine financiar programele sociale si/sauc8eltuielile operationale.

+? '8r8 ta"!e"68 cu mi5iu"ea

Untreprinderea social% nu este legat% de misiunea organi'atiei sau este menit% s% !ncura4ealt% misiune dec@t aceea de a genera "enituri pentru programele lor sociale si costuri de operare.Untreprinderea social% poate functiona !ntr,o industrie care nu este legat% de sectorul !n careacti"ea'% organi'atia non,profit mam%5 profitul potential r%m@ne moti"atia cre%rii sale !n "ederasigur%rii derul%rii acti"it%tii asociatiei non,profit.

$% &% DE'INI)II 1I S'ERA EI DE CUPRINDERE

Un literatura de specialitate5etica termen pro"enit din grecescul Aet5osT morav, o!icei,caracter este Adisciplina filo'ofic% care studia'% problemele teoretice si practice ale moraleiG !n"orbirea curent%5 termenul deetică se utili'ea'% adesea si !n sens demoralăT1

Etica5 conform dictionarului este A stiinta care se ocup% cu studiul principiilor morale5 culegile lor de de'"oltare istoric%5 cu continutul lor de clas% si cu rolul lor !n "iata social%G totalitatenormelor de conduit% moral% corespun'%toare unei anumite clase sau societateT.

)ermenul moral8 pro"enit din latinescul Amos, moresT, obicei desemnea'% un anume cod

special5 un ansamblu de reguli c%rora fiecare indi"id trebuie s% i se conforme'e pentru a fi acceptat!n societate. )tica si morala sunt adesea asociatedeontologiei. )ermenul deontologie !n limba greac%5

AdeonT , datorie 5 obligatie desemnea'% normele de conduit% si obligatiile etice din cadrul unei profesii si aplic% anumite norme morale particulare. $tica5 morala si deontologia se refer% la ceea ceste Adrept T5 Acorect T5 A 1ust T.

Cu timpul5 !n cadrul eticii s,au constituit dou% p%rtiK1. etica normativă "i'ea'% elaborarea si fundamentarea teoretic% a unui sistem determinat denorme si standarde morale5 a unui anumit cod moralG si2. etica teoretică se ocup% cu cercetarea problemelor teoretice propriu,'ise ale originii si esenteimoralei.1#

*e poate considera c% etica areun caracter analiticsi normativ< este o stiinta practicăorientat% spre actiune 5ratională,nu o impunere e(tern% sau o obligatieGetica nu este5 !ns%5 ostiint%descriptivă ci este prescriptivă recomand% anumite norme morale ce ar trebui respectate .

1 Mic dic ionar filozofic =ț edi ia a II a5 R. *ommer5 R. )omoiaga redactori coordonatori 5 $ditura politic% =ucure ti5ț ș1 35 pag. 101# Mic dic ionar filozoficț 5 pag. 10 ,10


22/163

Din perspecti"a eticii5 standardele sau normele morale sunt enunturi cu caracter5 !n general5imperati" prin care se indic% ce trebuie s% fac% sau s% nu fac% un indi"id. ;ormele morale repre'int"alori culturale5 consacrate prin traditie si educatie5 respectarea lor fiind impus% de opinia public%.

$"identiem o clasificare a normelor morale5 cu importanta practic% pentru etica !n afaceri1 K

norme generale sau universaleK sunt pre'ente !n toate tipurile decomunit%ti umane cu durabilitate mare !n timp si influentea'% !ntreaga gam% de relatii si acti"it%umane de e(empluK cinstea5 demnitatea5 sinceritatea5 cura4ul5 loialitatea5 generalitatea G

norme particulareK se adresea'% unor comunit%ti umane determinate5 cu o anumit% "ariatie !ntimp si spatiu5 si influentea'% relatii sau acti"it%ti umane particulare e(empleK normele "ietii defamilie si normele morale specifice unor acti"it%ti profesionale G

norme specialeK se manifest% !n cadrul unor grupuri restr@nse5 si uneori5 la oca'ii speciale

e(empleK normele de protocol5 regulile de etic8et% !n afaceri5 codul manierelor elegante .-a4oritatea oamenilor se conduc !n "iat% dup% ceea ce numim moral% con"entional% sau

aparent%. Filosofia etic% este acea disciplin% preocupat% de ceea ce este bine sau r%u5 corect gresit.

Etica 5ocial8 se ocup% de relatiile omului cu cei din 4urul s%u5 indi"idul fiind !n centrulacestor relatii. 6rgani'atiile actionea'% !ntotdeauna5 din ratiuni economice5 unor persoane5 binelecomun al organi'atiei fiind repre'entat de un ansamblu de obiecti"e pe care membrii s%i incearca s%le ating%.

Putem afirma c% etica !n organi'atie se ba'ea'% pe dou% principii fundamentaleK1. suprematia omului si a principiilor morale asupra organi'atiei2. atingerea scopului sau binelui comun5 respect@nd principiile morale.

Uns%si strategia organi'atiei poate oglindi po'itia acesteia din punct de "edere eticG ambitiaunui ni"el !nalt al eticii profesionale este cel putin inseparabil% de ambitia unui ni"el !nalt aleficientei economice si al in"estitiei !n progresG uneori e(igentele eticii !n !ntreprindere pot a4unges% modifice strategia aleas%.

*trategia si etica se con4ug% astfel la ni"elul organi'atiei5 a4ung@ndu,se la conclu'ia c% eticaeste rentabil% si trebuie perceput% ca o in"estitie a organi'atiei5 mai ales pe termen mediu si lung.$tica nu se opune profitului5 ci doar acelui profit in4ust5 ilegal sau imoral.

$tica este aplicat% !n managementul resurselor umane5 !n managementul situatiilor de cri'%5!n comunicarea de mar+eting !n toate formele eiK branding5 relatii publice5 publicitate.

$tica presupune moti"atie5 moti"atia determina o anumit% manier% de actiune5 iar "ariantelede comportament conduc la consecinte mai mult sau mai putin gra"e pentru persoanele aflate !n

interactiune.1 Clasificarea normelor morale a fost preluat%din Ioan =atlan pag. 1


23/163

Caracteristici !ndeplinite de firme pentru a fi eticeK1. $c8ilibru !ntre profit si etic%.2. :alorile etice stau la ba'a comportamentului 'ilnic al actiunilor indi"iduale.3. *istem de sanctiuni care pre"ede penali'area si corectarea actiunilor cu caracter neetic.

. Pre'int% un set de "alori care presupuneK• tratarea celorlalti cu respect si cinste asa cum doresti si tu s% fii tratat

• fabricarea si comerciali'area produselor astfel !nc@t s% fii multumit dac% le folosesti tu

• considerarea mediului !ncon4ur%tor ca si cum ar fi proprietatea ta.

Etica trebuie s% !nsoteasc% !ntreg procesul de luare a deci'iei !n toate etapele sale. Relatiafundamental% asupra c%reia se concentrea'% cea mai mare parte a problematicii eticii !n afaceri estede fapt conflictul !ntre performantele economice ale organi'atiei m%surate !n "enituri5 costuri5

profituri sau datorii si performantele sale sociale 5 mult mai dificil de apreciat5 repre'entate deobligatiile fat% de anga4ati5 clienti5 creditori5 furni'ori5 distribuitori sau publicul larg.

Etica a3acerilor etica economic% repre'int% un ansamblu de reguli si norme morale care"i'ea'% conduita agentilor !n acti"itatea economic%5 at@t la ni"el indi"idual5 c@t si la ni"el colecti".

Un general5 etica !n afaceri se manifest% la cinci ni"ele interdependenteK• ni"elul etic indi"idualG

• ni"elul etic corporational organi'ational G

• ni"el etic nationalG• ni"el etic culturalG

• ni"el etic international.

$(perienta mondiala e"identia'% dou% abord%ri de ba'% ale eticii afacerilorK$% a@or9area morali5t8&% a@or9area #ra!matic86 prim% clasificare a eticii !n afacerile economice 52n 1unctie %e mo%ul %e abor%are a problematicii 5 pune !n e"ident% patru "arianteK

• etica regulilor , porneste de la premisa c% un indi"id sau o societate trebuie s% se

conforme'e principiilor etice acceptateG• etica posi!ilului , se reduce la respectarea legilor5 la deontologia profesional% si la un

anumit conformismG• etica convingerii , este caracteri'at% de un puternic caracter subiecti"5 fiecare indi"id

eliber@ndu,si un set de criterii si norme morale5 pornind de la propria sa e(perient% !nconfruntarea cu situatii din e(terior si cu ideile celorlalti


24/163

• etica responsa!ilitătii, presupune asumarea constient% a responsabilit%tii cu pri"ire la

actele proprii si pre"ederea consecintelor actelor indi"iduale.6 alt% clasificare specific% eticii !n afaceri se poate reali'a " 3u"ctie 9e "ivelul la care

acea5ta e5te #erce#ut8$0K

a $tica in general b $tica pieteic $tica la ni"el gu"ernamentald $tica la locul de muncae $tica la ni"elul conducerii !ntreprinderiif $tica si strategia adoptat%g $tica !n tran'actiile comerciale

8 $tica !n domeniul bancar.$tica !n afaceri este un cost5 care presupune a abate niste resurse de la traseul impus de

calculul strict al eficientei economice. $tica !n afaceri cost%K bani5 resurse umane si de timpe(perti'%5 oportunit%ti5 precum in"estitii sau de'"oltare. -ai mult5 etica !n afaceri si forma ei ceamai "i'ibil%5 implicarea social% a companiilor5 este o optiune nedeterminat% de lege. Un formclasic% a filantropiei corporatiste5 !n forma reglementat% a donatiei si sponsori'%rii5 ori !n formmodern% a programelor de responsabilitate social% corporatist% R*C integrate !n strategiile demanagement5 implicarea social% a companiilor a fost mult% "reme perceput% drept un cost mai musau mai putin necesar5 un lu( al marilor corporatii.

$tica furni'ea'% reguli de conduit%5 t%rie de caracter si intelepciune5 si se ba'ea'% pecunostinte5 "irtute si practica "irtutii. :irtutea5 precum si t%ria de caracter implic% at@t actiuni c@tsentimente.

Procesul de luare a deci'iei se ba'ea'% pe dou% aspecteK(7 4ecizia acceptată5 atunci c@nd este eficace 5 satisface ne"oile interne si e(terne ale !ntreprinderiisociale5 este !n concordant% cu legile !n "igoare si respect% drepturile tuturor p%rtilor implicate.(> 4ecizia respinsă5 atunci c@nd e(ist% factori ma4ori care s% 4ustifice necunoasterea unor legspecifice5 omiterea unor drepturi specifice si e(istenta unor factori ma4ori care conduc la anulareascopului sau interesului.

$%+% CATEGORII DE PROBLEME ETICE

1 Radu $milian5 pag. 2# 2#15 Clasificare adaptat% dupa 6cta"e 9elinier5 ?tica de los negocios5 $ditorial $spasaCalpe,CD;5 -adrid5 1 1


25/163

*ubiectul predilect5 de suprafat%5 al eticii afacerilor !l repre'int% scandalurile financiare siVimbog%tirea peste noapteT a unora5 dar temele reale si semnificati"e5 de ad@ncime5 sunt5 e"idemult mai di"ersificate.

Untr,un spatiu al relatiilor dintre oameni si organi'atii !n care funttionea'% legi5 reguli5 coduri

comerciale5 dar si cutume5 mora"uri5 pre4udec%ti de tot felul5 !n care moti"atiile se intind de la cede interes strict si e(clusi" b%nesc5 p@n% la cele unde singurul mobil este binele tuturor sau gri4 pentru fiecare , topica eticii afacerilor nu include doar moti"area morala sau imorala a oamenilor deafaceri5 ci si un "ast spectru de probleme care apar !n conte(tul afacerilor.

Un acest conte(t5 Ric8ard ). De9eorge distinge !ntre problemelemicro*morale si macro*morale si consider% c%5 !n genere5 problemele eticii afacerilor5 luate !ntr,un cadru dat si raportate un sistem economic5 cel al capitalismului actual5 pot fi !mp%rtite !nsase cate orii 8K

Primul tip %e probleme pri"este determinarea corectitudinii distribuirii resurselor5 altfelspus5 el "i'ea'% fundamentele drept%tii distributi"e alocarea resurselor5 a "eniturilor s% se fac% !functie de merit5 egalitate5 ne"oi5 efort5 abilitate .

Un al %oilea set %e probleme este mult mai cone(at eticii aplicate !n afaceri si el se afl%e(plicit !n legatur% cu modul de con"ersiune propriu,'is% a unui principiu clar circumscris aldrept%tii la ca'uri particulare. Rareori a"em de,a face cu dou% ca'uri absolute identice5 ceea ce!nseamna c% sunt Vca'uri dificileT ce pun probleme morale care pot fi re'ol"ate doar prin discutii5de'bateri5 si5 !n cele din urm%5 prin luarea unor deci'ii pe ba'a celor mai bune informatii.

& treia cate orie %e probleme morale ce sunt constituti"e domeniului afacerilor se refer% laconflictul dintre diferite "alori libertate5 dreptate5 egalitate5 bun%stare5 securitate personal% producti"itate5 merit5 eficient%5 etc. mai ales atunci c@nd nu pare a e(ista o alternati"% mai bun%.

Un al patrulea tip %e probleme morale apare ca urmare a de'"olt%rii institutiilor morale si asarcinii de a le aplica la practicile anticipate anterior. De e(emplu5 segregarea rasial% sidiscriminarea !n munc% ba'at% pe criterii de se( sau rasa sunt practici considerate acum imorale5!ns%5 nu cu mult timp !nainte nu erau e"aluate asa.

& cincea cate orie %e probleme morale5 care nu pot fi eludate !ntr,o etic% a afacerilor5 estecea creat% de consecintele pe care le aduc cu ele noile produse te8nologice5 inclusi" te8nicilesociet%tii informationale si cele de manipulare genetic%. $(ist% ast%'i posibilitatea de a distruge rasumana ca si mediul !ncon4ur%tor astfel !nc@t el s% nu mai poat% fi suportul generatiilor "iitoae(ist%5 de asemenea5 posibilitatea de a consuma resursele neregenerabile.

Ultima cate orie %e probleme se refera la modul !n care se aplic% "alorile morale acceptate!n c8ip obisnuit si se refer% la interdictiile care se impun !n conducerea afacerilor si a

!ntreprinderilor. $ste "orba !n acest ca' de ceea ce este acceptat tacit de c"asitotalitatea oamenilor510 Ric8ard ). De9eorge5 %usiness )thitcs5 3rd ed.5 -acmillan5 ;eJ Wor+5 >*&5 1 5 p.3


26/163

de pilda5 c% minciuna si furtul sunt dou% acte imorale5 de asemenea5 le'area altora si luarea dmit%.1

$%-% CONSIDERENTE ETICE ÎN ACTIVITATEA

ANTREPRENORIATULUI SOCIALDesi beneficiile !nceperii unui nou proiect sunt !ntrade"ar atr%g%toare5 eforturile

antreprenorului social sunt supuse unor reglement%ri care trebuie !ntelese si respectate. De e(emplu5 potri"it lui =rinc+er8of nu e(ist% nici o reglementare !mpotri"a dob@ndirii de profit de c%treorgani'atiile non profit de obicei mentionate ca surplus !ntr,o arie nonprofit .

Un completarea limit%rilor mai sus mentionate5 legate de preocup%rile legale si dereglementare5 asistentii sociali care doresc s% de"in% antreprenori sociali trebuie s% acorde o atent

mare consideratiilor etice care pot afecta acti"itatea lor.Dilemele etice cu care se confrunt% initial antreprenorii sociali implic% urm%toarele

standarde eticeKa anga4amentul faţ% de clienţi b plata ser"iciilor

Pe m%sur% ce domeniul antreprenoriatului social se de'"olt% si tot mai multi asistenti socialise implic% !n acti"it%ti organi'ationale5 cu sigurant% tot mai multe dileme etice "or ap%rea si acest

"or trebui re'ol"ate.Pentru !nceput5 interesele clientului trebuie s% fie principala preocupare a antreprenorului

social. Deoarece acti"itatea social% este comple(%5 antreprenorii sociali trebuie s% depun% un efomai mare pentru a ec8ilibra anga4amentul dintre clienti si celelalte p%rti implicate5 !n acelasi timp.

Un esent%5 asistentii sociali implicati !n antreprenoriatul social se "or confrunta mereu cudilema etic% cu pri"ire la anga4amentul fat% de clienti. ;u se poate e"ita responsabilitateaadministratorilor fat% de num%rul mare al p%rtilor interesate5 at@t !n mediul intern c@t si !n cel e(

Pe l@ng% anga4amentul fat% de clienti5 plata ser"iciilor5 repre'int% o alt% dilem% etic% !nde asistentii sociali implicati !n antreprenoriatul social.

&ntreprenoriatul corporati" eficient trebuie s% includ% o component% etic% !n formarecorporatiei sociale5 s% !ndep%rte'e barierele organi'ationale si s% asigure fle(ibilitate5 ino"atie sspri4in.

$%.% ETICA 1I RESPONSABILITATEA SOCIAL(

1 Ric8ard ). De9eorge5 in lucrarea %usiness )thitcs5 ;eJ Wor+5 >*&5 1


27/163

$%.%$% A5#ecte !e"eraleResponsabilitatea social% a firmei a de"enit un subiect de discutie frec"ent o dat% cu

dep%sirea modelului pur economic caracteri'at prin atentia acorda% productiei si e(ploat%riiresurselor5 ma(imi'area profitului !n orice conditii si prin implicarea redus% a factorilor de deci'ie

din stat !n domeniul social. )recerea la modelul socio,economic a marcat sc8imbarea priorit%tilor5accentul fiind pus pe standardul de "iat%5 pe prote4area mediului.

Firmele utili'ea'% o serie !ntreag% de canale pentru a regla relatiile lor cu mediul social5c%p%t@nd astfel statutul de societate comercial% cu r%spundere social%. ;u sunt putini cei caconsider% c% pentru a dob@ndi un asemenea statut5 firma trebuie s% respecte legislatia !n "igoa&ltii aprecia'% c% pentru a a"ea un comportament etic care presupune responsabilitate sociala5 firmatrebuie s%,si fundamente'e actiunile de onestitate5 transparent%5 respectarea promisiunilor5 gri4a fa

de colecti"itatea !n cadrul c%reia !si desf%soar% acti"itatea.Disensiunile referitor la rolul businessului !n societate au iscat o multime de argumente pro

si contra responsabilit%tii sociale. Distingem urm%toarele argumente pro r%spundere social%K• Perspecti"ele fa"orabile pe termen lung pentru business

• Dispunerea de resurse solide pentru a oferi a4utor !n re'ol"area problemelor sociale

• *c8imbarea necesit%tilor si astept%rilor societ%tii

• 6bligatiunea moral% a comportamentului social responsabil

-ulti sunt !mpotri"a responsabilit%tii sociale5 aduc@nd urm%toarele argumenteK• $ste !nc%lcat principiul de ma(imali'are a "enitului

• C8eltuieli pentru implicarea social%

• ;i"elul insuficient de r%spundere fat% de autorit%tile publice

• Insuficienta e(perientei de re'ol"are a problemelor sociale

$%.%&% Re5#o"5a@ilitatea 5ocial8 a or!a"i7a6iilor

$%.%&%$% De3i"i6ie 4i 53era 9e cu#ri"9ereVResponsabilitatea social% corporatist% este anga4amentul afacerilor functionale de a

contribui la de'"oltarea economic% durabil% prin lucrul cu anga4atii5 familiile lor5 comunitatea locasi societatea ca !ntreg pentru a le !mbun%t%ti "iata !ntr,un fel care s% fie benefic pentru afaceri s pentru de'"oltareT &nternational @inance 'orporation

&sa cum acti"itatea indi"idual% a unei persoane la locul sau de munc% sau !n societate esteapreciat% din punct de "edere etic5 acti"itatea organi'atiilor si5 mai ales5 acti"itatea companiilor sunt

apreciate din punct de "edere al responsabilit%tii sociale. &stfel este desemnat ansamblul obligatiilor


28/163

impuse organi'atiei !n mod e(plicit sau !n mod implicit !n scopul prote4%rii si perfection%riimediului social !n care functionea'%.

6rgani'atia sau compania este responsabil% din punct de "edere social fat% de mediulorgani'ational5 respecti" fat% de#artici#a"ti.

Principalele categorii de participanti suntK- anga4atii- furni'orii de resurse materiale- clientii- bancile- sistemul 4uridic- actionarii-

gu"ernul national si5 e"entual5 alte gu"erne sau institutii- administratia local%- uni"ersit%tile- opinia public%- comunitatea local%- grupuri de interese.

6rgani'atiile adopt% atitudini si actiuni diferite fat% de participantiKimplicare socială specific% organi'atiilor care caut% oportunit%ti de manifestare a atitudinii

ci"iceG participare socială !n cadrul c%reia organi'atiile !si !ndeplinesc datoriile legale si datoriile !n

plan etic si manifest! initiati"e de asumare a unor obligatii sociale !n domenii !n care suntinteresateGo!ligatie socială atunci c@nd organi'atiile !si !ndeplinesc numai datoriile legaleG

opozitia socială caracteri'ea'% acele organi'atii care fac c@t mai putin posibil !n acest

domeniu5 !nc%lc@nd nu numai datoriile !n plan etic5 ci5 uneori5 si datoriile legaleG*pecialisti din domeniul managementului etic aprecia'% c% e(ist% situatii con4uncturale care

se constituie !n "eritabile bariere !n calea manifest%rii comportamentului etic al organi'atiilorK• situatii !n care acti"itatea organi'atiilor este afectat% de re'ultatele financiare

• pre'enta5 !n cadrul mediului organi'ational e(tern5 a unei concurente puternice

• lipsa unor coduri de conduita etic% sau nerespectarea5 de c%tre ma4oritate5 a pre"ederilo

codurilor e(istente.

-ai mult ca oric@nd5 i!ntreprinderile influentea'% actiunile anga4atilor lor at@t din punct de"edere formal5 c@t si informal. Pe de o parte5 o !ntreprindere poate elabora politici clare prin


29/163

intermediul c%rora defineste conduitele etice si neetice. Pe de alt% parte5 principala surs% informal%repre'int% comportamentul managerial5 care poate demonstra c% principiile etice sunt importante pentru !ntreprindere. Un ceea ce pri"este problematica eticii la ni"elul firmelor se constat%urm%toareleK

legile trebuie respectateG!si pot face simtite pre'enta conflicte !ntre etica p%rtilor interesate anga4ati5 manageri5

actionari5 furni'ori5 consumatori5 organismele statului5 etc si etica organi'ationalaGcomportamentul managerial etic/neetic afectea'% adoptarea deci'iilorG

directorii/sefii departamentelor de resurse umane sunt direct implicate5 fiind r%spun'%tori

de e"olutia anga4atilor5 acestia a"@nd un rol esential !n reali'area unui comportamentresponsabil social !n cadrul firmelorG

din ce !n ce mai multe firme au departamente specifice responsabilit%tii socialecorporatiste.


30/163

po'itionarea sa pe o treapt% superioar% !n cadrul societ%tiiG

influentarea publicurilor tint%G

fideli'area consumatorilor s%iG

moti"area superioar% a anga4atilor5 etc.

$%.%&%&% EFercitarea re5#o"5a@ilit86ii 5ocialeResponsabilitatea social% este o problem% comple(% care trebuie s% fie abordat% !ntr,un mo

asem%n%tor cu o problem% de afaceri. -anifestarea atitudinii responsabile social presupune parcurgerea urm%toarei succesiuni de fa'eK1 planificare riguroas%2 organi'are si luare a deci'iilor 3 derulare si coordonare a actiunii

e"aluare si control.Responsabilitatea social% poate fi e(ercitat% prinmeto9e 3ormale si prinmeto9e i"3ormale.

E ercitarea 1ormal3 a responsabilit%tii sociale este conditionat% de e(istentaacor%ului le al 5 aacor%ului %in punct %e ve%ere etic si a finalit%tii !n plan filantropic. &cor%ul le al are !n "ederecon"ergenta strategiilor si obiecti"elor organi'atiei cu legile e(istente. Responsabilitatea respect%riilegilor re"ine managerilor departamentelor functionale ale organi'atiei5 cum ar fi managerul

departamentului de resurse umane care are obligatia s% aplice pre"ederile pri"ind recrutarea siselectia fortei de munc% conform cu legislatia !n "igoare. &cor%ul %in punct %e ve%ere etic esteobtinut !n m%sura !n care organi'atia si membrii s%i respect% normele etice de comportament si !nm%sura !n care organi'atia este preocupat% de comportamentul etic al anga4atilor s%i.

Cele mai importantemo%alit3ti in1ormale pentru e(ercitarea responsabilit%tii sociale suntconstituirea si respectarea unei culturi organi'ationale adec"ate si !ncura4area atitudinii loiale siresponsabile a anga4atilor fat% de organi'atie.

$"olutia relatiilor sociale si sedimentarea "iitoare a normelor si principiilor etice poateconstitui5 !ntr,un "iitor pre"i'ibil5 un factor necesar pentru mentinerea !n functiune !n societate si !nmediul de afaceri a organi'atiilor si companiilor.

$%.%&%+% Ti#uri 9e re5#o"5a@ilit86i 5ociale ale cor#ora6iilor


31/163

Cel mai elaborat si mai acceptat model al responsabilit%tilor sociale ale corporatiilor estemodelul Vc"adripartit al responsabilit%tii sociale corporatisteT elaborat de &rc8ie Carroll 1 si&.H. =uc88olt' 2 22.

&cest model pri"este responsabilitatea social% a corporatiei ca pe un concept multistratificat

!n care se disting patru aspecte intercorelate5 dispuse piramidal5 s anumeK responsabilit%economice5 responsabilit%ti legale5 responsabilit%ti etice5 responsabilit%ti filantropice.1. Responsabilitatea economic35 este definit% ca ratiunea de a fi a diferitelor afaceri !n societate5astfel inc@t prima responsabilitate a unei afaceri este de a fi o unitate economic% functionala si de ase mentine pe piat%. &stfel5 responsabilitatea economic%5 primul strat din piramida lui Carrolrepre'int% ba'a celorlate tipuri de responsabilit%ti5 pe care le sustine si le face posibile.2. Responsabilitatea le al3 a corporatiei solicit% ca afacerile s% se supuna legilor si s% respecte

regulile 4ocului.


32/163

&% MANAGEMENTUL 'INANCIAR CONTABIL AL UNIT()ILOR DEECONOMIE SOCIAL(-anagementul financiar5 !n condiţiile actuale ale economiei5 repre'int%5 pe l@nga o ştiinţ%

arta de a coordona ne"oia de finanţate asigurarea capitalurilor a !ntreprinderii cu capacit%ţile

financiare disponibile la un moment dat. &ceasta5 deoarece f%r% bani nu se poate face nici cercetarenici asistent% social%5 nici producţie şi prin consecinţ% nici comerţ şi astfel nici populaţia nu poa beneficia de nimic pe planul calit%ţii "ieţii lor.

>n specialist rom@n afirmaK a şti de unde s% iei capitalurile5 la timp şi la costurile cele mareduse5 unde s% le plase'i cu riscurile cele mai mici şi cum s% obţii de pe urma utili'%rii lor re'ultatele scontate care s% mulţumeasc% pe toţi actorii de pe scena organi'aţiei este o ade"%rat%fascinaţieB23.

&stfel5 managementul financiar poate fi definit ca fiind un subsistem al managementuluigeneral al firmei5 a"@nd ca scop asigurarea resurselor financiare necesare5 alocarea şi utili'area lor profitabil%5 creşterea "alorii firmei şi a siguranţei patrimoniului acesteia5 !ndeplinind un rol acti" pornind de la resursele financiare mobili'abile !n stabilirea obiecti"elor strategice şi tactice alefirmei şi !n controlul şi e"aluarea !ndeplinirii acestora.


33/163

*c8ema 1KFuncţiile managementului financiar $? Previ7iu"ea 3i"a"ciar8

Funcţia de pre"i'iune const% !n ansamblul acţiunilor !ntreprinse de c%tre manageri şi de c%trecolaboratorii lor !n scopul stabilirii obiecti"elor strategice şi tactice5 precum şi a resurselor financiare şi de alt% natur% necesare pentru atingerea lor. &ltfel spus5 prin materiali'area funcţiei de pre"i'iune se stabilesc acti"it%ţile "iitoare pentru un ori'ont de timp dat 5 condiţiile !n care acestease pot reali'a şi re'ultatele scontate. Pre"i'iunea financiar% este o acti"itate comple(%5 laborioas% şide specialitate deoare include cel puţin urm%toarele acti"it%ţi şi instrumenteK

progno'e financiare5

politici financiare5

strategii financiare5

planuri financiare5

bugete de "enituri şi c8eltuieli etc.

Pre"i'iunea financiara% 4oac% un rol 8ot%r@tor !n urm%toarele acţiuni determinante pende'"oltarea firmeiK

formarea surselor financiare ale !ntreprinderii5

reparti'area acestora !n funcţie de ne"oile şi priorit%ţile !ntreprinderii5stabilirea circuitului de rotaţie al fondurilor pentru reali'area optim% a obiecti"elor

!ntreprinderii5alegerea metodelor de e"aluare şi control a acti"it%ţilor !ntreprinderii.

Informaţiile financiare sunt construite pentru a putea fi coordonate cu celelate sergemte ale

pre"i'iunii economiceK in"estiţii5 cercetare5 producţie5 managementul stocurilor5 politica de personal şi salari'are etc.

&? Or!a"i7area 3i"a"ciar8

-anagementfinanciar

Pre"i'iune financiara

6rgani'are financiar%

Coordonarea financiara

&ntrenarea pentru reali'area obiecti"elorfinanciare ale firmei

Controlul şi e"aluarea atingeriiobiecti"elor şi performanţelor financiarestabilite


34/163

6rgani'area financiar% cuprinde acti"it%ţile necesare in "ederea ducerii la !ndeplinire aobiecti"elor financiare ale firmei5 reparti'area acestora pe salariaţi şi structuri organi'atorice şi pre"ederea acestora !ntr,un cadru precis conturat de luare şi urm%rire a deci'iilor. Un cadrul!ntreprinderilor sunt dou% categorii de structuri organi'atoriceK

1 structuri cu atribuţii de ba'% de alt% natur% dec@t cea financiar%5 atribuţiile financiare re"enindu,le complementar responsabil producţie5 responsabil mar+eting etc. 5

2 structuri cu atribuţii de ba'% de natur% financiar%5 c%rora sarcinile te8nice şi te8nologice a!ntreprinderii de re"in complementar birou contabilitate5 birou financiar5 comisia de cen'orietc. .

Un cadrul unei !ntreprinderi se reali'ea'% numeroase acti"it%ţi cu caracter financiar5 cum ar fiK

bugetul firmei "eniturile şi c8eltuielile acesteia 5 bilanţul contabil

contul de profit şi pierdere5

e"aluarea firmei5

stabilirea preţurilor şi tarifelor5

asigurarea capacit%ţii de plat% a firmei5

organi'area şi e(ercitarea controlului şi auditului financiar5

relaţiile firmei cu bugetul public naţional5relaţiile firmei cu e(teriorul.

+? Coor9o"area 3i"a"ciar8Funcţia de coordonare cuprinde acti"it%ţile prin care se armoni'ea'% deci'iile şi acţiunile

personalului firmei şi ale subsistemelor sale !n cadrul strategiilor5 procedurilor tactice şi a sistemuluiorgani'atoric5 adoptate. Pri"it% !n e"oluţie5 coordonarea este5 practic5 aşa cum spun ma4oritatespecialiştilor5 organi'area !n dinamic% a !ntreprinderii2 .

Calitatea coordon%rii depinde esenţial de calitatea comunic%rii forma concret% prin care sereali'ea'% coordonarea unui grup de oameni la toate ni"elurile !ntreprinderii care este şi eacondiţionat% de calitatea acti"it%ţii manageriale in ansamblu.

-? A"tre"area 3i"a"ciar8&ceast% funcţie a managementului se refer% la totalitatea acti"it%ţilor şi te8nicilor prin care

se moti"ea'% personalul !ntreprinderii s% reali'e'e obiecti"ele fi(ate. $senţa5 motorul acţiunilor deantrenare !l formea'% moti"area personalului5 adic% !mpletirea armonioas% a intereselor firmei c

cele ale personalului.2 Ioan =ogdan5 Management financiar,$ditura >ni"ersitar%5 =ucureşti5 2


35/163

-oti"area poate fi po'iti"%5 adic% re'ultat% din concordanţa acceptat% !ntre re'ultatelemuncii şi a"anta4ele personale obţinute5 dar şi negati"%5 adic% impus%5 prin ameninţarea reducerea a"anta4elor personale5 dac% nu se reali'ea'% re'ultatele stabilite.

Un ansamblul argumentelor moti"aţionale sau demonstrabile trebuie s% domine relaţia piaţ%

fonduri re'ultate5 relaţie !n care fiecare component% uman% a firmei trebuie s% se reg%seasc%5 posibilit%ţile şi contribuţia sa5 c@t mai deplin indi"iduali'at5 moti"aţia colecti"% fiind la fel dimportant% ca şi cea indi"idual% dac% "orbim despre unit%ţi de economie social%. Un ceea c pri"eşte pe manageri sau pe cei care urmea'% s% ocupe anumite funcţii !n cadrul firmelor moti"aţiatrebuie s% fie şi mai puternic%.

.? Co"trolul 4i evaluarea 3i"a"ciar8Controlul şi e"aluarea presupun cuantificarea modului de reali'are a celorlalte atribute ale

procesului managerial5 iar prin compararea re'ultatelor obţinute cu parametrii stabiliţi iniţial sem%soar% abaterile şi se stabilesc cau'ele care le,au determinat5 punctele forte şi slabe ale firmei5 precum şi m%surile care se impun pentru !ndreptarea lucrurilor5 pre"enirea repet%rii fenomenelonegati"e şi pentru stimularea e(tinderii ariei de manifestare a efectelor fenomenelor po'iti"eap%rute. Potri"it teoriei lui -. 9er"ais controlul trebuie s% te a4ute As% te st%p@neşti pentru a adapta impre"i'ibilului şi a te menţine in acti"itate pe linia dreapt% a obiecti"elorT.

>n aspect important5 de care depinde 8otar@tor reali'area funcţiei de control financiar5 !lrepre'int% definirea modului5 a parametrilor de e"aluare a re'ultatelor. &ceşti parametrii trebuie s%fie nu numai e(presi"i şi concludenţi ci5 mai ales5 antrenanţi5 s% determine mutaţiile calitati"e5 deficienţ%5 scontate !n acti"itatea personalului firmei.

Cunoaşterea re'ultatelor firmei printr,un control performant este o premis% esenţial%5determinant% pentru un management performant. *upra"ieţuirea firmei depinde de capacitatea ei dea se identifica operati"5 pre"enti"5 c8iar cu mutaţiile care se produc5 de capacitatea ei de a,şi adaptafuncţiile şi acti"it%ţile de concepţie5 producţie5 comerciali'are5 de personal şi financiar,contabile !nraport de aceste mutaţii5 de'iderate care nu pot fi atinse f%r% un control performant.

I"5trume"te 4i i"9icatori ai activit86ii 3i"a"ciare&cti"itatea financiar% a unit%ţii economice preia informaţiile necesare pre"i'iunii5 e"alu%rii

şi controlului de la departamentul contabilitate5 aceasta contabilitatea repre'ent@nd nu numai oobligaţie administrati"%5 dar şi un instrument foarte eficient pentru acti"itatea managerial%.

Principalele instrumente care furni'ea'% informaţii contabile suntK bilanţul contabil5

contul de profit şi pierdere5


36/163


37/163

+ctivele circulantesau mi1loacele circulanterepre'int% acele "alori economice sub formastocurilor5 inclusi" a producţiei !n curs de e(ecuţie5 a creanţelor5 in"estiţiilor financiare pe termenscurt şi a disponibilit%ţilor b%neşti. Pentru ca un acti" s% fie considerat circulant trebuie s% fiac8i'iţionat sau produs pentru consum propriu sau !n scop de comerciali'are şi s% fie consumat !n

firm% !n termen de 12 luni. &cti"ele circulante se impart !nK• stocuri "alori economice care prin natura şi destinaţia lor sunt folosite ca materii prime şi

materiale5 producţia !n curs de e(ecuţie5 produse finite şi semifabricate5 m%rfuri şi ambala4aflate !n depo'it5

• creanţe "alori materiale a"ansate temporar de entitate altor persoane fi'ice sau 4uridice şi

pentru care urmea'% s% primeasc% un ec8i"alent "aloric sau fi'ic5• in"estiţii pe termen scurt sume i"estite de societate cu scopul de a obţine c@ştig pe termen

scurt acţiuni5 obligaţiuni etc 5• casa şi conturi la b%nci.

Pa5ivulrepre'int% sursele de finanţare ale entit%ţii. Finanţarea proprie "ine direct de laasociaţi/acţionari sau fondatori capital social sau autofinanţare . 6 alt% surs% de finanţare estefinanţarea str%in%5 asigurat% de persoane terţe5 care !mprumut% capitaluri sub diferite forme. &sdup% forma de proprietate5 capitalurile se impart inK, capitaluri proprii cuprind finanţ%rile proprii ale bunurilor economice ale entit%ţii si sunt formate

dinK• capitalul social se constituie la !nfiinţarea entit%ţii5 fiind o condiţie a e(istenţei şi funcţion%rii

acesteia5• re'er"ele din ree"aluare plusurile reali'ate din ree"aluarea imobili'%rilor materiale şi a celor

financiare5• re'er"e beneficii capitali'ate de entitate pan% la o deci'ie ulterioar% a organelor competente5

• profitul net surs% proprie de finanţare p@n% la momentul reparti'%rii lui pe destinaţii5 care

ca'ul !ntreprinderilor sociale trebuie rein"estit pentru reali'area scopului acestora.• capitaluri împrumutate cuprind !mprumuturi de la b%nci sau alte instituţii financiare5 pe

termen lung5 mediu sau scurt.• capitaluri atrase cuprind5 !n general5 datoriile comerciale re'ultate din ac8i'iţionarea de

produse si ser"icii de la furni'ori5 cu plata la termen.Formatul simplificat al bilanţului contabil se pre'int% astfelK

;r.

crt. Denumirea elementului

Perioada

anterioar%

Perioada

curent%1. Imobili'%ri necorporale


38/163

2. Imobili'%ri corporale3. Imobili'%ri financiare-% Active imo@ili7ate total#. *tocuri. Creanţe. In"estiţii pe termen scurt0. Casa şi conturi la b%nciH% Active circula"te total1 . C8eltuieli %n a"ans11. Datorii ce trebuie pl%tite !ntr,o perioad% de p@n% la un an$&% Active circula"te "ete*9atorii cure"te "ete$+% Total active 9atorii cure"te1 . Datorii ce trebuie pl%tite !ntr,o perioad% mai mare de un an1#. Pro"i'ioane1 . *ub"enţii pentru in"estiţii1 . :enituri !nregistrate !n a"ans

$J% Ve"ituri " ava"5 total1 . Capital subscris "%rsat2 . Capital subscris ne"%rsat21. Prime de capital22. Re'er"e din ree"aluare23. Re'er"e legale2 . Profitul reportat2#. Pierderea reportat%2 . Profitul e(ercitiului la sf@rşitul perioadei de raportare2 . Pierderea e(ercitiului la sf@rşitul perioadei de raportare20. Reparti'area profitului&H% Ca#italui #ro#rii total3 . Patrimoniul public+$% Ca#italuri total

*c8ema 2. Formatul simplificat al bilanţului contabilPentru formarea capitalurilor necesare derul%rii acti"it%ţii5 !ntreprinderile sociale pot

beneficia de fonduri nerambursabile5 pro"enite5 !n general5 din urm%toarele surseK• din bugetul de stat alocaţii şi sub"enţii 5

• de la instituţii financiare naţionale sau internaţionale5

• din sponsori'%ri sau din alte surse.

*ub"enţiile bugetare se solicit% pe ba'a unei documentaţii5 din care trebuie s% re'ulteutilitatea unei acti"it%ţi5 care !ns% nu !şi poate acoperi c8eltuielile din "eniturile care le reali'ea'%Cele patru elemente5 natura şi "olumul acti"it%ţii5 "eniturile5 c8eltuielile şi sub"enţia5 trebuie s% friguros fundamentate. *ub"enţiile se aprob% pe orodonatorii principali de credite şi pe acţiuni5 prinlegea bugetar% anual%. Dup% aprobarea bugetului de stat5 sub"enţia se pune la dispo'iţia organi'aţie pe ba'% de cereri din care trebuie s% re'ulte oportunitatea punerii la dispo'iţie a tranşei respecti"e.Un utili'are5 unitatea trebuie s% respecte destinaţia aprobat% a sub"enţiei5 iar la finele perioadei dgestiune s% o 4ustifice. 6rgani'aţia trebuie s% aib% un program de restructurare şi moderni'are a


39/163


40/163

$(ist% mai multe tipuri de c8eltuieli5 !n funcţie de scopul şi periodicitatea lor. De aceea estenecesar% !mp%rţirea lor pe destinaţii5 pentru o monitori'are mai eficient%. 6 prim% distincţie apa!ntre c8eltuielile iniţiale5 necesare pornirii afacerii şi cele aferente acti"it%ţii 'ilnice. &lt% distincţietrebuie f%cut% !ntre c8eltuielile fi(e care trebuie susţinute şi !n perioadele f%r% acti"itate producti"

şi cele "ariabile care includ c8eltuielile generate de acti"itatea curent% a unit%ţii. Un ca'ul !n careacti"itatea de'"olt% mai multe ser"icii sau produse5 determinarea c8eltuielilor5 a "eniturilor şi arentabilit%ţii este cu at@t mai important%.

9ruparea c8eltuielilor5 !n funcţie de criteriile enunţate5 se poate "edea şi !n formatulformularuluicontului de profit şi pierdere/

;r. crt. Denumirea indicatoruluiPerioadaanterioar%

Perioadacurent%

$% Ci3ra 9e a3ceri "et82. Producţia "@ndut%3. :enituri din "@n'area m%rfurilor . Reduceri comerciale acordate#. :enituri din sub"enţii de e(ploatare aferente cifrei de afaceri nete. :enituri aferente costului producţiei !n curs de e(ecuţie. Producţia reali'at% de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitali'at%

0. &lte "enituri de e(ploatareH% Ve"ituri 9i" eF#loatare total1 . C8eltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile11. &lte c8eltuieli materiale12. &lte c8eltuieli e(terne cu energia şi apa13. C8eltuieli pri"ind m%rfurile1 . C8eltuieli pri"ind personalul salarii şi indemni'aţii1#. C8eltuieli cu asigur%rile şi protecţia social%1 . C8eltuieli cu amorti'area imobili'%rilor corporale şi necorporale1 . &4ustarea "alorii acti"elor circulante10. C8eltuieli pri"ind prestaţiile e(terne1 . C8eltuieli cu alte impo'ite5 ta(e şi "%rs%minte asimilate2 . &lte c8eltuieli21. &4ust%ri pri"ind pro"i'ioanele&&% Cheltuieli 9e eF#loatare total&+% Pro3itul 9i" eF#loatare&-% Pier9erea 9i" eF#loatare2#. :enituri din ineterse de participare2 . :enituri din alte in"estiţii şi !mprumuturi care fac parte din acti"ele imobili'ate

2 . :enituri din dob@n'i20. &lte "enituri financiare&H% Ve"ituri 3i"a"ciare total3 . &4ustarea "alorii imobili'%rilor financiare şi in"estiţiilor financiare31. C8eltuieli pri"ind dob@n'ile32. &lte c8eltuieli financiare++% Cheltuieli 3i"a"ciare total+-% Re7ultatul 3i"a"ciar #ro3it+.% Re7ultatul 3i"a"ciar #ier9ere+/% Re7ultatul cure"t #ro3it+0% Re7ultatul cure"t #ier9ere30. :enituri e(traordinare3 . C8eltuieli e(traordinare-K% Re7ultatul eFtraor9i"ar #ro3it-$% Re7ultatul eFtraor9i"ar #ier9ere-&% Ve"ituri totale


41/163

-+% Cheltuieli totale--% Re7ultatul @rut #ro3it-.% Re7ultatul @rut #ier9ere. Impo'itul pe profit. &lte impo'ite nepre'entate la elementele de mai sus

-J% Re7ultatul "et al eFerci6iului 3i"a"ciar #ro3it-H% Re7ultatul @rut al eFerci6iului 3i"a"ciar #ier9ere

*c8ema 3K Contul de profit şi pierdere'luFurile 9e tre7orerie ca5h 3lo ?repre'int% totalitatea intr%rilor sau ieşirilor de numerar

şi ec8i"alente de numerar. ;umerarul cuprinde disponibilit%ţile b%neşti şi depo'itele la "edere.$c8i"alentele de numerar sunt in"estiţiile financiare pe termen scurt5 e(trem de lic8ide care suntcon"ertibile !n sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificati" desc8imbare a "alorii.

Pre"i'iunea ni"elului lic8idit%ţilor se ba'ea'% pe clasificarea flu(urilor de tre'orerie !n

funcţie de frec"enţa acestora5 de certitudinea reali'%rii flu(urilor şi de controlul pe care !l poatee(ercita tre'orierul asupra !ncas%rilor şi pl%ţilor. Flu(urile de tre'orerie se !mpart !n funcţie deciclurile financiare din cadrul !ntreprinderii !n acti"it%ţi de e(ploatare5 de in"estiţie şi de finanţare.

@luxurile de numerar din activităţi de exploatarecuprindKo !ncas%ri !n numerar din "@n'area de bunuri şi prestarea de ser"icii5o !ncas%ri !n numerar pro"enite din rede"enţe5 onorarii5 comisioane şi alte "enituri5o pl%ţile !n numerar c%tre furni'orii de bunuri şi ser"icii5

o pl%ţile !n numerar c%tre şi !n numele anga4aţilor5o !ncas%rile şi pl%ţile !n numerar pro"enite din contracte !nc8eiate !n scopuri de plasament sau de

tran'acţionare. @luxurile de numerar din activităţi de investiţiicuprindK

o pl%ţile !n numerar pentru ac8i'iţionarea de terenuri şi alte acti"e corporale5 necorporale şi alte acti"e

pe termen lung5o !ncas%rile de numerar din "@n'area de terenuri şi cl%diri5 instalaţii şi ec8ipamente5 acti"

necorporale şi alte acti"e pe termen lung5o pl%ţile !n numerar pentru ac8i'iţia de capital propriu şi de creanţ% al altor !ntreprinderi5o !ncas%rile !n numerar din "@n'area de instrumente de capital propriu şi de creanţ% al altor

!ntreprinderi5o a"ansurile !n numerar şi !mprumuturile efectuate c%tre alte p%rţi5o !ncas%rile !n numerar din rambursarea a"ansurilor şi !mprumuturilor efectuate c%tre alte p%rţi.

@luxurile de numerar din activităţi de finanţaresunt constituite dinKo "eniturile !n numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu5o pl%ţile !n numerar c%tre acţionari pentru ac8i'iţia sau r%scump%rarea acţiunilor proprii5


42/163

o "eniturile !n numerar din emisiunea de obligaţiuni5 bonuri de te'aur5 credite5 ipoteci şi alte

!mprumuturi5o ramburs%rile !n numerar ale unor sume !mprumutate5o pl%ţile !n numerar ale locatorului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing

financiar.Cas8,floJ,ul e(plic% problemele de sol"abilitate şi lic8iditate. Dac% starea de sol"abilitate şi

de lic8iditate a societ%ţii implic% rentabilitatea5 nu este !ntotdeauna ade"%rat c% rentabilitatimplic% lic8iditatea. Un situaţii de instabilitate monetar% poate a"ea loc o A"olatilitateT a "eniturilde !ncasat şi o blocare a "eniturilor de "@n'are. Un felul acesta5 societatea respecti"% !nregistrea'%re'ultate fa"orabile !n bilanţul contabil5 dar nu şi ec8i"alentul lor monetar in conturile bancare.

I"9icatorii 3i"a"ciariPerformanţa unei in"estiţii sau acti"it%ţi poate fi m%surat% prin intermediul unei serii de

indicatori.Cel mai des utili'aţi indicatori pentru anali'area performanţei unei in"estiţii suntK

• :aloarea actuali'at% net% :&; 5

• Rata intern% de rentabilitate RIR 5

• )ermen de recuperare a in"estiţiei.

)aloarea actuali0at3 net3 indicator care se refer% la surplusul de "aloare re'ultat dine(ploatarea unei in"estiţii5 :&; e(prim% diferenţa dintre "aloarea actual% a flu(urilor "iitoareactuali'ate şi "aloarea actual% a c8eltuielilor generate de in"estiţie.:aloarea acestui indicator se determin% utli'@nd urm%toarea formul%K

:&; Z ,I XCFDt/ 1X+tX:R n/ 1X+n

undeKI Z in"estiţia iniţial%5

CFDt Z cas8 floJ disponibil determinat de in"estiţie la momentul t:R n Z "aloarea re'idual% a proiectului de in"estiţii la momentul n5n Z durata de funcţionare a proiectului de in"estiţii5+ Z rata de actuali'are.Un funcţie de re'ultatul acestei ecuaţii5 se pot da urm%toarele interpert%riK:&; [ se recuperea'% fondurile iniţiale şi se obţine şi un plus5:&; Z se recuperea'% fondurile iniţiale f%r% a se obţine !ns% niciun plus5

:&; \ nu se recuperea'% fondurile iniţiale5 proiectul trebuie respins


43/163

Rata intern3 %e rentabilitate este indicatorul cel mai des recomandat şi e(prim%capacitatea medie de "alorificare a resurselor utili'ate pentru reali'area proiectului5 pe intreagadurat% de "iaţ% a acestuia. Rata intern% de rentabilitate se foloseşte !n anali'a economic% saufinanciar% a proiectelor.

Rata rentabilit%ţii economice e(prim% rentabilitatea !ntregului capital producti" de care dispuneentitatea5 inclusi" cel pus la dispo'iţie de terţi.Rata rentabilit%ţii financiare m%soar% randamentul capitalurilor proprii5 adic% al efortului financ pe care acţionarii l,au depus prin cump%rarea acţiunilor entit%ţii.Condiţia impus% ratei interne de rentabilitate este ca "aloarea net% actuali'at% s% fie egal% cu 5 iraportul "enituri/costuri sa fie egal cu 15 la o anumit% rat% de actuali'are.

*ermenul %e recuperare a investi9iei adic% durata de timp e(primat% !n ani !n care se

recuperea'% fondurile in"estite5 foarte important% pentru un in"estitor5 pe l@ng% cunoaşter performanţei unui proiect.

)ermenul de recuperare a in"estiţiei se poate determina dup% formulaKI Z ]^ =t Ct / 1 X r _t`

>ndeKI Z capital in"estit5=t Z beneficiile financiare din anul t5Ct Z costurile financiare din anul t5r Z rata de actuali'are financiar%5t Z num%rul anului.

I"9icatori 9e e3icie"68 a activit86ii cure"te&nali'a acti"it%ţii unit%ţilor economice se impune nu doar !n fa'a iniţial% de implementare a

unei in"estiţii5 dar si pe parcursul derul%rii acti"it%ţii economice desf%şurate. &ceasta se reali'ea'%cu a4utorul unor indicatori care se impun a fi calculaţi şi la !ntocmirea bilantului anual pe ba'aimformaţiilor financiare furni'ate de acesta .&ceşti indicatori se grupea'% astfelK

I"9icatori 9e lichi9itate Cichiditatea glo!alăZ acti"e circulante / pasi"e curente Cichiditatea imediatăZ disponibilit%ţi / pasi"e curente

I"9icatori 9e 5olva@ilitate

0ata datoriilorZ total datorii / total acti"e 0ata de solva!ilitateZ datorii financiare / capital propriu


44/163

0ata de acoperire a capitalului propriuZ total datorii / capital propriu 0ata de acoperire a datoriilorZ re'ultat net X amorti'are X dob@n'i / rata de rambursare

I"9icatori 9e !e5tiu"e

Diteza de rotaţie a activelor circulanteZ acti"e circulante ( 3 # 'ile / cifra de afaceriDiteza de rotaţie a stocurilorZ stocuri ( 3 # 'ile / cifra de afaceriDiteza de rotaţie a creanţelorZ creanţe ( 3 # 'ile / cifra de afaceriI"9icatori 9e re"ta@ilitate Mar1a profitului de exploatare Ere'ultatul din e(ploatare ( 1 / cifra de afaceri Mar1a profitului netZ re'ultat net ( 1 / cifra de afaceri 0enta!ilitatea capitalului propriuZ re'ultat net ( 1 / capital propriu

0enta!ilitatea activelor totaleZ re'ultat brut X dob@n'i ( 1 / total acti"e.Desigur c%5 unit%ţile de economie social% trebuie s% reali'e'e şi ele o anali'% economic%

acti"it%ţii lor5 pentru a anticipa şi pre"eni din timp anumite de'astre financiare. Uns% manageriacestora trebuie s% renunţe la st%p@nul lor profitul şi s% se anga4e'e !n slu4ba :&


45/163

+% MAR,ETINGUL ÎNTREPRINDERILOR SOCIALE

+%$% S#eci3icul activit86ii 9e mar>eti"!)eoria economic% identific% pre'enta a cinci funcţiuni care condit ionea'%s i !n acelas i timp

e(plic% de'"oltarea !ntreprinderilor moderne. &cestea se refer% laK• funct iunea de cercetare,de'"oltare5

• funct iunea de producţie5

• funct iunea comercial%5

• funct iunea financiar,contabil%

• funct iunea de personal.

Cea comercial% cuprinde5 de regul%5 acti"it%ţi de apro"i'ionare5 mar+eting si de desfacere. cele ce urmea'% se "a reali'a o pre'entare !n detaliu a conceptului de mar+eting accentu@ndu,se !nspecial aspectele proprii !ntreprinderilor sociale.

+%&% De3i"irea co"ce#tului 9e mar>eti"!Pornind de la conte(tul de afaceri actual dar mai ales a"@nd !n "edere istoricul de p@n% acum

din domeniul de business5 s,a demonstrat faptul c% orientarea c%tre clienţi este strategia c@stig%to

!n toate firmele de succes. Deaceea5 mar+etingul s,a do"edit a fi un concept !ndelung de'b%tut faptcare a condus la apariţia si circulaţia unui num%r mare de definiţii.

Un esenţ%5 termenul mar+eting este de origine anglo,sa(on% mar+et Z piaţ% 5 iar primeteorii si practici s,au de'"oltat !n *tatele >nite ale &mericii. &cesta const% !n !nsumarea tuturor mi4loacelor de care dispun !ntreprinderile pentru a,si crea5 conser"a si de'"olta pieţele si clientelasau un ansamblu de acti"it%ţi ale !ntreprinderii5 un efort pentru g%sirea5 crearea5 stimularea satisfacerea ne"oilor clienţilor

;umeroase definiţii abordea'% mar+etingul din perspecti"% managerial%. Potri"it acestoramar+etingul esteK un proces de management responsabil pentru identificarea5 anticiparea sisatisfacerea !n mod profitabil a necesit%ţilor clientuluiG un proces de planificare si e(ecutare aconcepţiei5 stabilirii preţului5 promo"%rii si distribuţiei ideilor5 bunurilor si ser"iciilor pentru a cresc8imburile care satisfac scopurile indi"i'ilor si organi'aţiilor.6 definiţie mult mai cuprin'%toare a mar+etingului se reg%seste !n lucrarea rincipiilemarBetinguluia lui P. HotlerK Amar+etingul este un proces social si managerial prin care indi"i'iisau grupuri de indi"i'i obţin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea5 oferirea si sc8imbul de produse si ser"icii a"@nd o anumit% "aloareB


46/163

Din numeroasele definiţii pre'entate mai sus re'ult% trei AlegiB fundamentale alemar+etinguluiK

*oate pro ramele si ac9iunile or ani0a9iei vor 1i orientate spre client resterea volumului v n03rilor pro1itabile este si va 1i scopul 2ntreprin%erii

; *oate activit39ile %e mar


47/163

ser"icii necesare consumului. Practic5 numai !n acest fel5 !ntreprinderea poate s% "@nd% pe piat% produsul sau ser"iciul comerciali'at.

'u"c6ia - K de ma(imi'are a eficienţei economiceK presupune optimi'area profituluima(imi'area sa este de fapt funcţia obiecti" fundamental% a !ntreprinderilor orientate spre profit.


48/163

, sc8imburile nu sunt5 de regul%5 de natur%financiar%G

, sc8imburile sunt de natura financiar%G

, finalitatea acti"it%ţii este mai comple(%5 iar succesul sau esecul nu pot fi m%surate strict !ntermeni financiariG

, finalitatea acti"it%ţii este repre'entat%5!n general5 de sporirea profitului5 a"@n'%rilor etc.G

, beneficiile grupurilor ţint% nu sunt corelate5cel mai adesea5 cu pl%ţile efectuate de acesteaG

, beneficiile sunt corelate cu pl%ţile f%cutede consumatorG

, organi'aţiile sociale se adresea'%5 !n celemai multe ca'uri5 unor grupuri,ţint% cu o

putere de cump%rare redus%5 ineficiente din punct de "edere economicG

, !ntreprinderile se adresea'% doar segmentelor de piaţ% profitabileG

, !n general5 piaţa organi'aţiilor sociale aredou% componenteK relaţiile cu grupurile,ţint%si relaţiile cu subscriptoriiG

, piaţa !ntreprinderii are o singur%component% relaţia cu clientulG

&şa dup% cum se poate obser"a din tabelul anterior5 s,a !ncercat o diferent iere !ntremar+etingul clasics i mar+etingul social. Diferent ierea prones te c8iar de la obiecti"ele!ntreprinderii sociales i anume acelea de a re'ol"a probleme sociale. &stfel de obiecti"e fac cama(imi'area profituluis i orientarea doar spre piete profitabile a !ntreprinderilor sociale s% nu fie deactualitate. -ai mult5 grupurilet int% c%rora li se !ncearc% re'ol"area problemele sociale sunt persoane defa"ori'ate5 animale sau arealuri ameninatate cu e(tinct ia. Deaceea !ntreprindereasocial% trebuie s% se adrese'e !n acelas i timp c%tre subscriptori lor. &ces tia "or

contribui cu fonduri de multe ori nerambursabile la !ndeplinirea obiecti"leor sociale. Un acestconte(t este esent ial% formularea unei idei5 a unei concept de colectare a fondurilor. Pornind de laaceste constat%ri se poate afirma faptul c% mar+etingul social are o misiune bine preci'at%. &ceasteste aceea de informare5 con"ingere si de moti"are a oamenilor pentru susţinerea unor cau'e socialesi !ncura4area participanţilor acti"i prin promo"area ideii c% acţiunile lor sunt benefice at@t pentruindi"i'i5 c@t si pentru societate !n ansamblul ei. Pornind de la aceast% misiune a mar+etinguluisocial5 este clar c%obiectivele mar


49/163

&tingerea unor astfel de obiecti"e nu poate fi m%surat% strict !n termeni financiari5 !ntruc@acestea se "or concreti'a !n di"erse tipuri de act iuni cum ar fiK populari'area unor cau'e sociale5!mbun%t%ţirea atitudinii publice5 !ncura4area donaţiilor si contribuţiilor5 e"idenţierea si consolidarunor atitudini sociale5 distribuţia unor idei sau informaţii5 comunicarea punctelor de "edere5

!ncercarea de a sc8imba comportamentul e(. campanii !n fa"oarea planific%rii familiale5 acombaterii fumatului5 alcoolismului5 abu'ului de droguri 5 modificarea unor credinţe 5 acţiuni desc8imbare a con"ingerilor e(. campanii !n fa"oarea drepturilor femeii5 toleranţei etnice sireligioase5 a protecţiei speciilor pe cale de dispariţie 5 determinarea unor acţiuni oca'ionale e(.campania de imuni'are !n mas% etc. Un acest conte(t5 se poate conc8ide c%o@iectivul e5e"6ial almar>eti"!ului 5ocial e5te acela 9e re7olvare 5au m8car ali"area #art ial8 a "evoii clie"6ilor:care 5u"t utili7a6i ca u5ti3icare #e"tru o@6i"erea 9e re5ur5e 3i"a"ciare: ace5tea re#re7e"t "9

ra6iu"ea 9e a 3i a u"ei "tre#ri"9eri 5ociale. Principala preocupare a unei astfel de abord%ri demar+eting este de a identifica ce au aceste organi'aţii de oferit !n mod indirect indi"iduluis isociet%t ii !n sc8imbul solicit%rilor lor fonduri . Untruc@t obiectul de sc8imb al organi'aţiilor non, profit nu poate fi specificat !n termeni economici5 sc8imburile de acest gen se fac prinintermediul cons tienti'%rii importantei beneficiului social adus.

6 dat% clarificat conceptual problematica obiecti"elor mar+etingului social5 o !ntelegeredeplin% a acestei laturi a mar+etingului nu poate fi reali'at% dec@t p

Documents

Curriculum de pregatire managementul intreprinderilor sociale cursuri.doc