ACTIUNILE CURENTILOR

DE MEDIE FRECVENTA

Sef lucrari Dr Elena Rezus

DEFINITIE

CMF = curenti alternativi sinusoidali cu frecv

cuprinse intre 1000 Hz (1 kHz) si 100000 Hz

(100 kHz), limite stabilite de Gildesmeiter si

Wyss.

In terapie se folosesc frecv de 3 10 kHz.

ACTIUNI BIOLOGICE ALE CMF

1. Ef sumatiei temporare: excitatia fbr n

mielinice este posibila numai dupa o succesiune

de perioade de c alternativi, deci dupa o

succesiune de oscilatii de MF, dependent de un

anumit prag de intensitate si un anumit timp util.

T util este cu atat mai mic, cu cat I de excitatie este

mai mare.

Cu cat creste frecv CMF, cu atat creste si nr per

necesare pt declansarea unui PA.

ACTIUNILE BIOLOGICE

2. Excitatia apolara sau ambipolara: excitatia

poate fi produsa la oricare din cei 2 poli si

concomitent, daca ei sunt aplicati simetric.

Conditii:

A. impulsurile de c alt tb sa aiba o forma simetrica.

B. CMF tb sa fie modulat in amplit, adica sa apara si

sa dispara lent, la intervale de cateva perioade de c alt

C. frecv c tb sa fie > 1000 Hz .

ACTIUNILE BIOLOGICE

3. Negativarea primara sau locala: la stimuli de

MF cu I subliminara, dupa trecerea unui anumit

nr de perioade, apare local o negativare primara

exprimata de descresterea pot. de repaus a mb

excitabile (depolarizare reactiva dupa Weyss).

PRINCIPALELE EFECTE

FIZIOLOGICE 1. Act stimulatoare pe ms scheletica, producand

contr ms puternice, reversibile, bine suportate.

2. Ef de stimul asupra ms netezi hipotoni (ai

unor org int)

3. Act antalgica

4. Act vasomotorie cu ef hiperemizant si

resorbtiva

5. Alte ef: decontracturant miorelaxant, trofic

si asupra str veg (stimulare a vagului)

POSIBILITATI DE APLICARE

1. IN SCOP DIAGNOSTIC

2. IN SCOP TERAPEUTIC

A. Procedeul de aplicatie cu un singur curent deMF

modulat

B. Procedeul prin curent interferential dupa Nemec

1. SCOP DIAGNOSTIC

Aplicatia locala a unui CMF provoaca contr

numai pe un ms normoinervat.

Intensitatea c necesar pt producerea contr ms tb

sa fie cu atat mai mare, cu cat frecv impulsului

de MF este mai mare.

Test electrodiagn cu medie frecv: in conditiile

unui raspuns contractil din partea ms testat, se

confirma si se evita un exam electromiografic.

2. SCOP TERAPEUTIC

A. PROCEDEU DE APLICATIE CU UN

SINGUR CMF MODULAT

FORME DE CURENTI:

Media frecv pura

Media frecv pura redresata

Media frecv cu modulare

In per scurta

In per lunga

In PS PL (dublu modulat)

TEHNICA DE LUCRU

TIPURI DE ELECTROZI:

Placa (10/10 cm)

Punctiformi (diam = 5 cm), pt zonele mici

Tip masca pt ochi

Inelari

Toracici

Palmari

Electrozi vacuum

Se apl pe zona dureroasa, I stabilindu-se la furnicatura

FRECVENTA:

5000Hz = ef excitomotor

1000Hz = ef antalgic, trofic, decontracturant

LP = ef antalgic, de activare a circulatiei perif

SP = ef excitomotor 20-50 trenuri/sec; biotrofic 50-100 trenuri/sec; antalgic 100-500

trenuri/sec

Durata sedintei = 10 min

B. PROCEDEUL PRIN CURENT

INTERFERENTIAL DUPA NEMEC

Incrucisarea a 2 CMF cu

frecv diferite, in general

decalati cu 100 Hz; la locul

de incrucisare endotisular

se realizeaza ef terapeutice

prin unde modulate in

intensitate.

CURENTUL INTERFERENTIAL

Rezulta din 2 CMF cu amplitudini constante, dar

cu frecv putin diferite.

Rezultatul este tot un CMF, dar cu amplitudine

variabila in fct de directia pe care il consideram.

Frecv de variatie a amplit este egala cu diferenta

dintre frecv celor 2 curenti.

Diferenta celor 2 frecv corespunde in cazul

electroterapiei unei variatii de joasa frecv.

C. INTERFERENTIALI AVANTAJE

1. Modularea intensitatii prelungeste ef de

stimulare al curentului alternativ de MF aplicat,

prevenind instalarea fenom de acomodare.

2. Utilizarea frecv purtatoare din domeniul MF

intimpina o resistenta electrica redusa din partea

tegumentului.

3. Pot fi utilizate I mai mari de curent, cu un ef

corespunzator crescut.

4. Interferentele de joasa frecv sunt considerate

cele mai active dpdv biologic la niv celulelor.

VARIANTELE MODULATIILOR DE FRECV

APLICABILE CU C. INTERFERENTIALI

CU FRECV CONST: 0-100

Hz:

1. F mici < 10Hz ef

excitomotor pe toate fbr ms

scheletice

2. F mijlocii: 12-35-50 Hz

ef decontracturant,

vasomotor, vasculotrofic

3. F rapide: 80-100 Hz ef

analgetic

CU FRECV VARIABILE

MODULATE RITMIC

1. modulatia 0-10 Hz (dif F

celor 2 curenti variaza liniar

crescator si apoi descrescator

in timp de 15 sec de la 0 la 15

Hz) act excitanta pe n

motori

2. modulatia 90-100 Hz ef

analgetic

3.modulatia 0-100 Hz ef

decontracturant muscul,

antiinfl, analgetic.

TEHNICELE DE APLICATIE ALE C.

INTERFERENTIALI

1. STATICA: electrozii se mentin in acelasi loc si

asupra lor se exercita o pres const

Electrozii clasici: tip placa, cate 2 perechi cu dimens

diferite 50, 100, 200, 400 cm2

Tip pernita

Cu vacuum

2. CINETICA: se utilizeaza 2 electrozi tip

manusa electrokineziterapie

EFECTE FIZIOLOGICE

1. Ef. excitomotor pe ms striata (act numai pe

ms sanatosi, normal inervati); F mici < excita

toate fbr ms;

2. Ef. decontracturant: se obt cu F medii 12-35

Hz;

3. Ef. vasculotrofic, hiperemizant,resorbtiv:

Act directa pe vasems neteda a vaselor sg

Indirect, prin gimnastica ms realizata de ef

excitomotor ms, cu producere de contr fiziol line.

EFECTE FIZIOLOGICE

4. Ef analgetic modifica perceptia dureroasa prin

diminuare excitabilitatii dureroase, dar si prin

combaterea hipoxiei generatoare de durere (act

vasodilatatoare);

5. Act excitomotoare pe ms neteda, este realizata

de orice formula de curent interferential

INDICATII

1. afect ale ap locomotor: stari post traum,

artrite, pperiartrite, artroze, discopatii, mialgii,

nevralgii, nevrite

2. afect vascul perif: tulb de circul art, venoasa,

limfatica

3. afect ginecologice: anexite, metroanexite,

dismenoree

4. afect ale org int: dischinezii biliare, distonii

functionale intestinale, afect reno-urinare,

hipertrofii de prostata

CONTRAINDICATII

1. afect febrile de dif etiologii

2. tuberculoza activa

3. neoplazii

4. stari casectice

5. b infectioase

6. infectii

7. pace maker cardiac

TIPURI DE ELECTROZI

1. clasici in forma de placa: 50, 100, 200 cm2

2. speciali

A. punctiformi: sunt 4 electrozi punctiformi cu diam

de 4 mm, asezati diagonal la distanta de 7 mm, pt

zone mici de tratat (nevralgii supraorbitare);

B. electrozii pt ochi: sunt constituiti dintr-o masca

oculara cu electrozi aplicati deasupra globilor oculari

si 2 electrozi pernuta plasati in diagonala peste

apofizele mastoide;

C. electrozi inelari toracici: 2electrozi in forma de

inel

TIPURI DE ELECTROZI

D. electrozi palmari (manusa): electrozi cu suprafata

mare ce se aplica pe palma; 2 electrozi placa de 200

cm2.

E. electrozi cu 4 campuri: o perna plata de 17/17cm,

cu 4 electrozi cu supraf mare, dispusi diagonal,

numiti electrozi tetrapolari

F. electrozi cu 2 campuri: o pereche de pernute plate

(17/9,5cm), cu cate 2 electrozi mari, aplicabili doar

perechi

TIPURI DE ELECTROZI

3. Electrozii cu vid (vacuum) sau ventuza (2 E

ventuza cu 2 E placa; 4 cu 4)

Atentie !!!

Buretii de cauciuc introdusi in acesti E sa nu fie prea

umeziti.

Este interzisa umezirea cu sol chimice.

Se regleaza initial un vid complet pt a crea o buna

aderenta la tegument in zonele bombate sau flaste.

Se regl subpresiunea realizata sub ventuze pana la

atingerea unei valori de 0,4 kg/m2,indicata la

manometrul aparatului.

TEHNICA Frecv fixata in fct de scopurile terapeutice

Intensitatea curentului: tb sa creasca progresiv,

iar la sf sedintei sa fie redusa progresiv. Senzatia

este de furnicatura puternica, dar bine tolerata

placuta. Dozarea va fi la I joasa sau medie.

Durata sedintelor: 15-20 min electrozi placa; 10

min electrozi ventuza.

Nr. sedintelor: 6-8, 14-16. Cand se recomanda

un nr mai mare de sedinte >12, se recomanda

intercalarea unei pauze de14 zile. Aplicatiile se

pot face zilnic sau la 2 zile.