Curentul de Joasa Frecventa

ELECTROTERAPIA CU

CURENT ELECTRIC DE

JOASA FRECVENTA (CU

IMPULSURI)

DEFINITIE

Curentii de joasa frecv au val cuprinse:1-1000Hz

Curentul alternativ

Curentii periodici /cu impulsuri

PROPRIETATI FIZICE Fiecare impuls electric are capacitatea sa

genereze un PA, daca are o I suficienta.

C. cu imp. sunt caract de:

1. forma (generata de panta frontului ascendent si

descendent),

2. durata impulsului,

3. amplitudine (intensitatea curentului),

4. frecv cu care se succed impulsurile,

5. durata pauzei

Polul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor ef striomotor; n. senzitiv ef analgezic

C. de joasa frecventa cu rol terapeutic

Au diferite forme ale impulsului:

sinusoidal,

rectangular,

trapezoidal,

triunghiular,

exponential

Diferite frecvente

Sunt modulati pe principalii parametri: ampl,

frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri de

impulsuri pt a se indeparta fenomenul de

acomodare

Cele mai folosite forme sunt:

1. C. rectangular de tip Leduc (durata impulsului

0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz)

2. C. rectangular Trabert ( durata imp = 2 ms,

durata pauza = 5 ms, frecv = 140 Hz)

3. C. rectangular, TENS (Transcutaneous

Electrical Nerve Stimulation)

4. CDD (Bernard) frecv 50 si 100 Hz

5. C. cu imp triunghiulare: durata = 1-1,6ms;

frecv = 100 Hz

6. C. exponential (Lapique): durata = 1,6 -60 ms;

frecv = 80-100 Hz

SCOPURI

1. Antialgic

2. De stimulare a contractiei musculare

(excitomotor)

3. De inducere a unor modificari fizico - chimice

ELECTROSTIMULAREA

NEUROMUSCULARA

Obiectivele electrostimularii

neuromusculare 1. stimularea contractiei ms striate normal

inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona,

incontinenta sfincteriana

2. stimul contr ms partial sau total denervate: c.

progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-10 imp/sec;

c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul

ascendent cu crestere progresiva; c. exponentiali

(stimul selectiv ms denervata)

3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii

spastice posttraum, cerebrale, medulare,scleroza

in placi, b. Parkinson.

Obiectivele electrostimularii

4. stimularea electrica functionala b. neurologici: hemiplegici, paraplegici

5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea

de impulsuri exponentiale, impulsuri unice sau

trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza

mare, frecventa mica ( un impuls la 1 4 sec).

Epilepsy control

Tremor control

Phrenic pacing

Control of reaching

and grasping

Scoliosis control

Muscles exercise

Control of standing

and walking

Spasticity reduction

Vision restoration

Cochlear implant

Cardiac pacing

Bowel emptying

Bladder empting and

control of incontinence

Wound healing

Pain suppression

Aplicatiile electrostimularii

ABC-ul contractiei musculare

Sistem nervos central

sistem nervos central

(activare)

motoneuron si axon

motor (conducere)

jonctiune

neuromusculara

(acetilcolina)


Sistem muscular

membrana musculara

(depolarizare)

tubi transversi

(pompa Na-K)

reticul sarcoplasmatic

(eliberarea Ca)

proteine contractile

(cuplarea excitatie-

contractie)

reticul sarcoplasmatic (recaptarea Ca)


Unitate motorie motoneuron

fibrele musculare inervate

Rata de inervatie = nr fibre

musculare inervate de un

motoneuron

Muschii cu motilitate fina si

discriminativa au unitati

motorii cu 10-100 fibre

musculare pentru fiecare axon,

iar muschii mari 600-1000

fibre musculare pe axon


Doua modalitati de recrutare a unitatilor motorii

Recrutare spatiala

Recrutare temporala

ABC-ul electrostimularii

Generatorul

Curentul electric

Intensitate

Frecventa

Electrozii si pozitionarea lor


Electrostimulatoare

fixe vs portabile

curent continuu vs

curent cu impulsuri

monofazic

bifazic


t tp

T

I I = amplitudinea impulsului

t = durata impulsului

tp = durata pauzei

T = (t+tp) = durata intregii

perioade

Curenti de joasa frecventa cu impulsuri (0-1000 cicli/secunda) au

capacitatea de excitare asupra tesuturilor musculare si a fibrelor

nervoase (efect excitomotor)

Forma impulsului determina forma curentului :

trapezoidal triunghiular exponential


Legea lui Weiss : relatie aproximativa intre I si t a stimulilor care produc raspunsul minim

IS = Ib + q/t I mA

T ms

Reobaza

Cronaxia

2 R

Reobaza = intensitatea necesara unui curent

pentru a produce o contractie minima

Cronaxia = durata impulsului de curent dreptunghiular,

cu amplitudine egala cu dublul reobazei,

care produce o contractie minima

Intensitate si durata

Frecventa


Secusa Tetanos imperfect (10 Hz) Contractie tetanica (50 Hz) Contractie tetanica (100 Hz)

Intensitate si durata

Frecventa

Tipuri de electrozi

Electrozi de suprafata Configuratie monopolara = mai multi electrozi activi amplasati in vecinatatea structurilor muschi-nerv care urmeaza a fi stimulate si un singur electrod comun la distanta de acestia pe traiectul nervos

Configuratie bipolara = pentru fiecare canal de stimulare se utilizeaza cate doi electrozi plasati in vecinatatea structurilor care urmeaza a fi stimulate, circuitul inchizandu-se intre cei doi electrozi

Pentru lojele musculare de dimensiuni mari (cvadriceps) se pot aplica mai multi electrozi, unul central-anod si ceilalti distal si proximal- catozi. Se obtine o stimulare secventiala a catozilor recrutare asincrona a unitatilor motorii

Electrozi implantabili

Intramuscular stimulating electrode

Conectati la nerv In muschi

in apropierea punctului motor

Electrozi implantabili

Avantaje selectivitate mai buna

pozitionare permanenta

repetabilitate a intensitatii contractiei

senzatia produsa de stimulul electric mult mai confortabila

pentru utilizator (electrozi implantati la distanta fata de receptorii durerii si amplitudine mai mica pentru un stimul care produce contractie de aceeasi intensitate)

Dezavantaje

tehnica invaziva

risc de infectii deterioararea in timp a electrodului care

impune o noua interventie chirurgicala

Electrozii BION

implantati fara interventie chirurgicala cu

ajutorul unui ac hipodermic

pozitionati in apropierea punctului motor

al muschiului

controlati si alimentati in intregime prin

unde radio de catre un dispozitiv extern

Parametrii prescriptiei de

electrostimulare

Tipul de curent

Frecventa impulsurilor/grupurilor de impulsuri

Durata impulsului

Pauza

Durata seriei de impulsuri

Pauza intre grupurile de impulsuri

Durata totala a stimularii/nr de sedinte zilnice

Localizarea electrozilor

Electrostimularea musculara

I. Stimularea musculaturii normal inervate

(cuplu nerv-muschi intact)

II. Stimularea musculaturii denervate

III. Stimularea musculaturii descentralizate

IV. Stimularea musculaturii netede

I. Stimularea musculaturii normal inervate

Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ, domeniul curentilor tetanizanti contractii lungi care se mentin cat timp se

aplica curentul)

Curenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate)

Curenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile

tetanizante)

Curenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei

T = 20 ms) receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a

fibrelor musculare si a placilor neuromotorii

Indicatii electrogimnastica musculara

Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar normoinervate

imobilizari prelungite la pat hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulare

Antrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotone musculatura hipotona a spatelui (scolioze)

musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat)

prevenirea aderentelor intra/intermusculare

Profilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatorii

Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect analgetic, vasomotor, trofic)

Completeaza si faciliteaza programul de kinetoterapie activa

II. Stimularea musculaturii denervate

Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare

brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate

ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita capacitatii de

acomodare

Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile

exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la

pierderea capacitatii de acomodare a muschiului

Electrodiagnostic Recastigarea contractiei

(curba I/t) musculaturii denervate

Electrodiagnostic Curba I/t

aprecieri cantitative ale proceselor de denervare si reinervare

stabilirea parametrilor optimi ai impulsurilor triunghiulare

utilizate pentru tratarea paraliziilor flaste

I (mA)

t (ms)

3

CIT

CID

1000

3,2

2

500 200 100 50 20 10 5 1 0,5 0,18 0,02 0

6 6,4

Reobaza = 3,2 mA

Cronaxie = 0,18 ms

Coeficient = = 5 16 16 3,2

Coeficient = Itr (1000 ms)

Itr (1000 ms)

Electrodiagnostic

Detectarea pragului motor Este punctul in care stimularea musculara este cea mai

semnificativa, contractia fiind initiata de cea mai mica valoare

setata a intensitatii.

Se poate determina la care dintre electrozi, anod sau catod va fi

efectuata masuratoarea.

Anodul electrodul pozitiv

este conectat la electrodul plat pt terapie ca electrod de referinta.

Va fi plasat proximal sau distal de ms tratat.

Catodul electrodul negativ este conectat la electrodul

punctiform pt stimulare.

Se utilizeaza pulsatii cu durata de aprox 5 ms pt ms sanatos si de

100 ms pt ms denervat, pauza dintre pulsatii trebuie sa fie de 2-3

sec.

Electrodiagnostic

Reobaza-cronaxia

Este masurata in punctul motor al muschiului prin pulsatii

rectangulare cu polaritaea electrodului care a fost determinata ca

fiind mai sensibila atunci cand a fost determinat pragul motor.

Reobaza este cea mai mica intensitate a pulsatiei rectangulare a

curentului care initiaza contractia musculara.

Cronaxia este durata pulsatiei care initiaza contractie musculara

si a carei intensitate este de 2x mai mare decat cea a reobazei

Se masoara in punctul motor al muschiului prin pulsatii

rectangulare

Electrodiagnostic

Coeficientul de acomodare Este masurat in pct motor al ms printr-o pulsatie triunghiulara si

una rectangulara, cu polaritatea electrodului care a fost

determinat ca fiind mai sensibil atunci cand s-a determinat pragul

motor.

Coef de acomodare este un raport intre intensitatea pulsatiei

triunghiulare si intensitatea pulsatiei rectangulare.

Durata pulsatiei este de 1000 ms si pauza dintre pulsatii este de 3

sec.

Mai intai se masoara pulsatia rectangulara , si apoi pulsatia

triunghiulara.

Este important de specificat daca electrodul punctiform de

stimulare afost anodul sau catodul.

Semnele de lezare a nervului periferic

Inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica

(contractie la polul pozitiv)

Reobaza crescuta

Cronaxia crescuta

Coeficientul de acomodare al muschiului lezat aproape

de 1 sau sub 1

Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza spre dreapta si

in sus

Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in trepte

(unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform)

Semnele de lezare a nervului periferic

A

B C

D

A = curba I/t pentru un muschi total denervat

coeficient < 1

B, C = curba I/t pentru un muschi partial denervat

coeficient intre 1 si 2

D = curba I/t pentru un muschi normal inervat

coeficient intre 2,5 si 6

t ms

I mA

Recastigarea contractiei musculaturii

denervate

Stimularea cu impulsuri exponentiale

previne/incetineste instalarea atrofiei

musculaturii denervate

Instituirea terapiei trebuie facuta cat mai precoce

dupa lezarea neuronului motor periferic (max 7-

10 zile)

Pregateste initierea kinetoterapiei recuperatorii

III. Stimularea musculaturii

descentralizate

Muschi descentralizat = muschi ce a pierdut

comanda centrala (leziune de neuron motor

central)

Metode

Huffschmidt = 2 circute separate de joasa

frecventa ce determina excitatie electrica

alternativa pe grupele musculare

agoniste-antagoniste

Stimulare electrica functionala (FES)

Stimularea electrica functionala

Producerea contractiilor muschilor paralizati

prin intermediul stimularii electrice a nervilor cu

electrozi de suprafata sau implantati

Conditii esentiale

integritatea neuronului motor

periferic

integritatea efectorilor

periferici (muschi, jonctiune

neuromusculara)

Stimularea electrica functionala Liberson 1961 : plasarea unor electrozi de suprafata in vecinatatea

nervului sciatic popliteu extern activarea flexiei dorsale a

piciorului

la pacientul hemiplegic pe parcursul fazei de oscilatie a mersului

activarea stimulului electric de catre un comutator plat

plasat sub calcai

Aplicatiile FES

Accident vascular cerebral

Leziuni medulare

Scleroza multipla

Boala Parkinson

Paralizii cerebrale

Membrul superior

Imbunatatirea

prehensiunii

de forta si finete

Imbunatatirea

orientarii

membrului

superior (pumn,

umar, cot)

Membrul inferior Imbunatatirea dorsiflexiei

plantare Imbunatatirea ortostatismului

Imbunatatirea functiei

intregului membru inferior

(mers, ciclism, ortostatism)

Leziuni medulare

Imbunatatirea

ortostatismului

prin stimulare

nervoasa

femurala si gluteala

bilaterala

la un pacient cu

leziune T5

si paraplegie

IV. Stimularea musculaturii netede

Imbunatatirea

controlului

vezicii urinare

prin implantarea

electrozilor in peretii

vezicii urinare, nervi

splanhnici, radacinile

anterioare sacrate si

conul medular

VA MULTUMESC

APLICATII CU SCOP

ANALGETIC ALE

CURENTILOR DE JOASA

FRECVENTA

Sensibilitatea dureroasa

Recept pt durere = ramificatii ale dendritelor

neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv

cutanat (nociceptori).

Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit:

Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei

tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare;

Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii

scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent

conducatoare;

Fbr C durerea intensa si difuza; sarace in mielina, lent conducatoare ale informatiilor nociceptive.

DUREREA. NOCICEPIA

NOCICEPIA:

reprezint latura senzorial adurerii

cuprinde:

fenomenele legate de transducia stimulilor dureroi la nivelul receptorilor periferici (nociceptori)

transmiterea potenialelor de aciune pe calea ascendent senzitiv

proiecia cortical a acestora

apariia percepiei stimulului dureros

Modularea:

modificarea pragului receptorilor i a intensitii senzaiilor, n funcie de starea sistemului nervos i a organismului

se produce la toate nivelurile cii de conducere nociceptive, determinnd fie reducerea, fie amplificarea senzaiei

Analgezia neperceperea unui stimul dureros asociat cu un stres

Hiperalgezia - stimuli care n mod normal sunt indifereni (ex.

stimuli tactili) pot produce durere

DUREREA. NOCICEPIA

EXPERIENA SENZORIAL NOCICEPTIV se nsoete:

ntotdeauna de manifestri afective, emoionale sunt n majoritatea cazurilor negative durerea este o senzaie neplcut trebuie evitat

n majoritatea cazurilor, de apariia unor reacii vegetative

tahicardie

creterea tensiunii arteriale

creterea secreiei sudorale

modificarea respiraiei

fenomene motorii somatice:

reflexe de aprare

adoptarea unor poziii antalgice evitarea amplificrii stimulului dureros.

NOCICEPTORII

terminaii nervoase libere, rspndite n toate structurile corpului

neuronii primari senzitivi

corpul celular situat n ganglionii spinali ai rdcinii posterioare a nervilor spinali

dendritele acestor neuroni formeaz receptorii senzoriali periferici = nociceptori

n fc. de gradul de mielinizare al neuronilor primari pot avea:

fibre A - mielinizate

fibre C - amielinice

NOCICEPTORII

Fibrele A transmit senzaia de durere ascuit, acut, bine localizat, care

apare imediat dup aciunea stimulului

Informaia - este transmis rapid

- servete la - localizarea stimulului

- declanarea reflexelor de aprare

se gsesc: - la nivelul tegumentului

- n toate structurile aparatului locomotor

Fibrele C transmit senzaia de durere surd, difuz, care apare la cteva

secunde dup aciunea stimulului

informaia este transmis i structurilor implicate n viaa afectiv instalarea caracterului neplcut al durerii

se gsesc n: - tegument

- aparatul locomotor

- viscere

NOCICEPTORII

STIMULII - mecanici

- termici

- chimici

cea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile de stimuli = receptori polimodali

restul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau termici

TRANSDUCIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale:

stimulii mecanici activeaz canale membranare de Na+ stimulii termici (cald) activeaz un canal neselectiv pentru cationi (n special Ca2+ i Na+)

stimulii chimici acioneaz prin mai multe mecanisme (canale ionice operate de ligand, activare prin

mesager secund), specifice pt. fiecare subst.

stimularea nociceptorilor este produs de bradikinin, H+, K+

REFLEXUL DE AXON

CARACTERISTICI:

este reacia local cutanat la un stimul dureros, punctiform

se desfoar n trei etape: - eritem local

- edem local

- eritem inconjurtor

fen. nu implic axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptivi

MECANISM:

stimulul acioneaz asupra unei dendrite:

este transmis spre corpul celular al neuronului

se propag i la celelalte dendrite elib. de neuromediatori:

substana P (SP) - vasodilataie

neurokinina A (NKA) - permeab. endot. vasc.

- degran. mastocitelor

- elib. de histamin

CGRP (calcitonin gene-related peptide peptidul legat genetic de calcitonin)NO elib. de endot. vasc. vasodil.

ATP

glutamat

REFLEXUL DE AXON

FUNCIILE REFLEXULUI DE AXON

funcie trofic:

n condiii normale stimulii nedureroi care ajung la fibrele C:

nu determin apariia unei senzaii de durere

produc eliberarea unor cantiti mici de neuropeptide

vasodilataie local rol trofic pentru esuturi

un efect de stimulare de ctre neuropeptide a proliferrii

fibroblatilor i a angiogenezei

modularea periferic a nocicepiei prin neuropeptidele eliberate

particip la declanarea i ntreinerea inflamaiei, dependent de msura n

care sunt stimulate fibrele C

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII PRIMARI SENZITIVI

ptrund n mduv prin rdcina posterioar a nervilor spinali

se distribuie n laminele I, II i V ale cornului posterior

fac sinaps cu :

neuroni secundari nociceptivi specifici

(fac sinaps numai cu fibre provenind de la nociceptori)

neuroni secund. cu rsp. dinamic larg (wide dynamic range, WDR)

primesc aferene de la nociceptorii cutanai, viscerali i de la

mecanoreceptori care nu au legtur cu nocicepia (fibre A)

important convergen a aferenelor

integrarea cmpurilor receptoare ale receptorilor, ntr-un cmp

receptor comun, mai ntins;

numeroi neuroni intercalari

CALEA DE CONDUCERE A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

NEURONII SECUNDARI

trec n cordoanele anterioare de partea opus tractul spinotalamic:

tractul neospinotalamic

conduce informaii de la fb. A i cteva din fb. C, la talamusul lat.

pornete fasciculul talamocortical se proiecteaz la nivelul ariilor somestezice corticale primare i secund.

Informaiile ce provin de la fb. rapide A apariia imediat a senzaiei de durere

mpreun cu informaiile de la ceilali receptori cutanai, ce se proiecteaz n aceeai zon, contribuie la localizarea i caracterizarea senzorial a stimulului dureros

tractul paleospinotalamic

conduce inf. de la fb. C la talamusul med. i formaiunea reticulat

din talamusul medial pornesc proiecii difuze spre arii corticale extinse i spre struct. subcorticale (sist. limbic, subst. reticulat)

informaiile transmise pe aceast cale au funcie senzorial redus, dar determin apariia modificrilor emoionale i a fenomenelor vegetative ce nsoesc nocicepia, pentru a produce senzaia complex de durere

PROIECIA CORTICAL A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE

PROIECIA CORTICAL

lobul temporal

lobul frontal

ariile asociative

ariile integrative din rinencefal i hipotalamus

percepia dureroas dependent de personalitatea individului

componenta afectiv i emoional a durerii

INTEGRAREA CORTICAL

capacitatea de evaluare cantitativ a senzaiei dureroase (aspectul cognitiv al durerii)

reacia motivaional-afectiv, realizat prin conexiunile cortexului cu rinencefalul i hipotalamusul

modificrile vegetative asociate durerii (la care particip nuclei din hipotalamus i substana reticulat a trunchiului cerebral).

SPINOTHALAMIC TRACTS

neospinothalamic tract for acute pain to midbrain, -VPL thalmus postcentral gyrus

paleospinothalamic tract for dull and burning pain to the reticular formation, limbic system & midbrain VM thalmus anterior cingulate gyrus

Ascending Pathways

Cortical Representation

PAIN GATE THEORY

Melzack & Wall 1965

proposed a balance of input by large A-beta & A-delta excitatory/excitatory and small C fibers

excitatory/inhibitory fibers.

Teoria controlului de poarta

PAIN GATE THEORY

A-delta thinly myelinated fibers provide rapid response with positive input to stimulating and

inhibiting areas in the dorsal horn.

C fibers provide slower response with postive stimulation to activation areas and negative

input to inhibiting areas in the dorsal horn.

A-beta are recruited after repeated stimulation.

Curentii diadinamici: efecte si

mod de actiune

Ef: analgezic, hiperemiant, dinamogen,

determinate de: nivelul intensit, forma CDD,

modalitatea de aplicare a electrozilor.

Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se

senzatii de vibratii bine tolerate, nedureroase.

Acomodarea se instaleaza repede, Iin timpul trat,

sub pragul dureros.

Pt obt contr ms Ila pragul de contr, fara senz de

crampa ms (act dinamogena la frecv = 50 Hz).

Formele clasice de CDD

(Bernard) 1. monofazat fix: ef excitator,tonusul ms, prod

vibratii ce act ca un masaj electric profund,

tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare.

2. difazat fix: este cel mai analgezic, ridicand

pragul sensibilitatii la durere.

3. perioada scurta: ef excitator, tonicizant,

actionand ca un masaj profund intens.

4. perioada lunga: ef analgetic si miorelaxant

evident si persistent, anticogestiv.

5. ritm sincopat: cel mai pronuntat ef

excitomotor, electrogimnastica ms.

Forme de CDD

CDD MF: 50 impulsuri/sec

CDD DF: 100 impulsuri/sec

CDD PL: alternanta de MF cu durata trenului de

4 sec, cu DF cu durata trenului de 8 sec

CDD PS: alternanta de MF cu DF, timp de 1

sec, fara pauze.

CDD RS: alternante de MF de 1 sec, cu pauza

de 1 sec.

Modalitati de aplicare

Depind de scopurile terapeutice urmarite.

Aplicatii pe pct dureroase circumscrise: electrozi mici

rotunzi de marime egala; polul () direct pe pct

dureros, (+) la 2-3 cm distanta.

Aplicatii transversale: electozi plati de marime

corespunzatoare si egala asezati de o parte si de

cealalta a regiunii dureroase.

Aplicatii longitudinale: de-a lungul unui nerv

periferic, vas. Polul (+), de regula mai mare, se

aseaza proximal pe zona de emergenta, polul (-), mai

mic, distal pe zona afectata.

Modalitati de aplicare

Aplicatii paravertebrale: cu electrozi plati de marime

adaptata de la caz la caz, transversal si paralel cu col

vertebral catodul pe locul dureros, sau de-a lungul

coloanei anodul proximal, catodul distal.

Aplicatii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, cu

catodul pe zona ggl respectivi, anodul la 2-3 cm

distanta.

Aplicatii mioenergetice: pt tonicizarea unor ms

normoinervati.Polul (+), mai mare, ca electrod

indiferent, la locul de emergenta al n. motori, polul(-

) pe pct motorii ale ms interesati.

Tehnica de aplicare Marimea si forma electozilor in fct de reg

tratate, trebuie sa acopere cat mai mult din reg

dureroasa.

Modalitatea de pozitionare si polaritea

electrozilor in fct de scopul terapeutic.

Pacientii se aseaza pe pat sau scaun.

Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor

de protectie hidrofile, bine umezite si fixati cu

ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu

nisip.

Formele de CDD aplicat se aleg in fct de scopul

terapeutic .

Tehnica de aplicare

Intensitatea se regl prin crestere progresiva la o

doza corespunzatoare efectului urmarit:

analgetic, dinamogen, fara a atinge pragul

sensibilitatii dureroase. In cursul sedintei I

trebuie pt mentinerea senzatiilor de vibratie

nedureroasa.

Durata sedintelor=in raport cu scopul terapeutic

Durata=scurta, pt a evita acomodarea: 4-8 min.

In aplic cu scop hiperemiant, vasculotrop, durata

sedintei = 20-30 min.

Polul activ este intotdeauna polul negativ.

Tehnica de aplicare

Ritmul sedintelor este in fct de stadiul afect

tratate:

Std ac de 2 ori/zi

Nr sed: in fct de ef obtinute

Scop antalgic: 6 8 sedinte

Scop dinamogen sau hiperemiant:> 10 sedinte.

Indicatiile CDD

Stari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii,

intinderi ms, redori articulare;

Afect reumatismale: artroze, artrite, reum

abarticular;

Tulb circulat perif: B. Raynaud, acrocianoza, b.

varicoasa, arteriopatii periferice obliterante.

Curentii Trabert Curenti dreptunghiulari cu ef analgetic si

hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza 5ms,

frecv 140 Hz).

Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele

tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se

aplica cu strat hidrofil de protectie f gros.

Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros,

iar cel (+), de obicei proximal de catod (-), la

numai 3-5 cm distanta.

Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm.

I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie,

timp de 10 min. (I mare contr.tetanica dureroasa )

Curentii Trabert

Intensitati: membre: 5-10 mA; col cervicala: 10-

15mA; col dorsolombara: 15-20 mA

Intervine fen acomodarii (scaderea senzatiei de

vibratie) se creste continuu I, printr-o dozare

succesiva in trepte, pana cand se ajunge la o

senzatie max de vibratie de mai lunga durata (in

10 min) mai constanta, care se mentine 15 min.

La sfarsitul trat I se va scadea lent

Se fac aplicatii zilnice

Nr sedinte: 6-8

Curentii stohastici

Sunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati, cea

ce reduce reactiile de adaptare, crescand ef

analgetic prin ridicarea mai pronuntata a pragului

la durere, precum si durata acestui efect.

Frecv = 5-30 Hz.

Stimularea nervoasa electrica

transcutanata -TENS

Tehnica non-invaziva

C de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulare

Frecv pana la 100 Hz

Durata impulsului 0,004 0,25ms

Mec de act:

Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl

medular)

Eliberare de endorfine, enkefaline, dinorfine

Inhibarea directa a nervului excitat anormal

Aplicatii de TENS

1. TENS conventional (constant, de frecventa

inalta, normal):

frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta 0,04

0,1 ms, I=10-40 mA,

electrozii se aplica pe zona dureroasa,

I se stabileste la senzatia de furnicatura confortabila,

ef se instaleaza rapid 10-15 min si dureaza cateva ore

3 4 ore,

durata sed 15min,

indic: dureri musculo-scheletale acute

Act prin stimul fbr A

Aplicatii de TENS

2. TENS acupuncture like (AL TENS):

stimulare endorfinica de f joasa frecv

C. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de

impulsuri cu durata de 0,15 0,25 ms, I 50-100 mA

ef musculoconstrictor

Stimularea se face pe zona dureroasa sau la distanta

Marimea electrozilor 100 cm2

Durata stimularii 30 min

Ef se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore,

Indic: durerea cr.

Actioneaza prin stimul fbr C si a fbr motorii

Aplicatii TENS

3. TENS intens, stimulare intensa de scurta

durata

Mod de act: recrutarea fbr descendente inhibitorii

reticulate de la nivelul trunchiului cerebral

Frecv mare 100-150 Hz,

Durata impulsului 250-500 microsec

Durata stimularii 15-30 sec

Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa 30 min

PENS - Percutaneous Electrical

Nerv Stimulation

Electrostimulare antalgica care combina

avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturii

Electrozii sunt reprezentati de acele de

acupunctura, plasati pe dermatomul ce

corespunde patologiei ce genereaza durerea.

TENS tehnica

Electrodul activ se aplica pe: zona dureroasa, pct

trigger, pct de acupunctura

Anodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa,

respectand dermatomul

Protocol pt aplicare TENS:

Se verifica tegum

Se degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70%

Se verifica aparatul si electrozii

Se seteaza caractTENS

Gradarea intensitatii la inceputul sedintei

Descrestera controlata a I la inchiderea aparatului

Contraindicatii TENS

Pacemaker

Sarcina

NU: pe sinusul carotidtan, pe fata ant a gatului,

pe laringe, transcerebral, precordial !!!!!!!!!!!

Lez cutanate

ACTIUNILE CURENTILOR

DE MEDIE FRECVENTA

DEFINITIE

CMF = curenti alternativi sinusoidali cu frecv

cuprinse intre 1000 Hz (1 kHz) si 100000 Hz

(100 kHz), limite stabilite de Gildesmeiter si

Wyss.

In terapie se folosesc frecv de 3 10 kHz.

CMF caracteristici principale:

Rezistenta pielii scade paralel cu cresterea frecv, scazand astfel si

ef de incalzire al pielii, deci cant de caldura dezvoltata la trecerea

curentului scade semnificativ pana la disparitie, paralel cu

cresterea frecv.

Sensibilitatea cutanata scade paralel cu cresterea frecv.

Penetrabilitatea cutanata este f. buna (ef de profunzime).

Sensibilitatea la piele este f. mica, deci aplicatiile sunt

nedureroase.

Pragul de excitabilitate neuromusculara creste paralel cu cresterea

frecv

ACTIUNI BIOLOGICE ALE CMF

1. Ef sumatiei temporare: excitatia fbr n

mielinice este posibila numai dupa o succesiune

de perioade de c alternativi, deci dupa o

succesiune de oscilatii de MF, dependent de un

anumit prag de intensitate si un anumit timp util.

T util este cu atat mai mic, cu cat I de excitatie este

mai mare.

Cu cat creste frecv CMF, cu atat creste si nr per

necesare pt declansarea unui PA.

ACTIUNILE BIOLOGICE

2. Excitatia apolara sau ambipolara: excitatia

poate fi produsa la oricare din cei 2 poli si

concomitent, daca ei sunt aplicati simetric.

Conditii:

A. impulsurile de c alt tb sa aiba o forma simetrica.

B. CMF tb sa fie modulat in amplit, adica sa apara si

sa dispara lent, la intervale de cateva perioade de c alt

C. frecv c tb sa fie > 1000 Hz .

ACTIUNILE BIOLOGICE

3. Negativarea primara sau locala: la stimuli de

MF cu I subliminara, dupa trecerea unui anumit

nr de perioade, apare local o negativare primara

exprimata de descresterea pot. de repaus a mb

excitabile (depolarizare reactiva dupa Weyss).

PRINCIPALELE EFECTE

FIZIOLOGICE 1. Act stimulatoare pe ms scheletica, producand

contr ms puternice, reversibile, bine suportate.

2. Ef de stimul asupra ms netezi hipotoni (ai

unor org int)

3. Act antalgica

4. Act vasomotorie cu ef hiperemizant si

resorbtiva

5. Alte ef: decontracturant miorelaxant, trofic

si asupra str veg (stimulare a vagului)

POSIBILITATI DE APLICARE

1. IN SCOP DIAGNOSTIC

2. IN SCOP TERAPEUTIC

A. Procedeul de aplicatie cu un singur curent deMF

modulat

B. Procedeul prin curent interferential dupa Nemec

1. SCOP DIAGNOSTIC

Aplicatia locala a unui CMF provoaca contr

numai pe un ms normoinervat.

Intensitatea c necesar pt producerea contr ms tb

sa fie cu atat mai mare, cu cat frecv impulsului

de MF este mai mare.

Test electrodiagn cu medie frecv: in conditiile

unui raspuns contractil din partea ms testat, se

confirma si se evita un exam electromiografic.

SCOP TERAPEUTIC

A. PROC DE APLICATIE CU UN SINGUR

CMF MODULAT

FORME DE CURENTI:

Media frecv pura

Media frecv pura redresata

Media frecv cu modulare

In per scurta

In per lunga

In PS PL (dublu modulat)

TEHNICA DE LUCRU

TIPURI DE ELECTROZI:

Placa (10/10 cm)

Punctiformi (diam = 5 cm), pt zonele mici

Tip masca pt ochi

Inelari

Toracici

Palmari

Electrozi vacuum

Se apl pe zona dureroasa, I stabilindu-se la furnicatura

FRECVENTA:

5000Hz = ef excitomotor

1000Hz = ef antalgic, trofic, decontracturant

LP = ef antalgic, de activare a circulatiei perif

SP = ef excitomotor 20-50 trenuri/sec; biotrofic 50-100 trenuri/sec; antalgic 100-500

trenuri/sec

Durata sedintei = 10 min

B. PROCEDEUL PRIN CURENT

INTERFERENTIAL DUPA NEMEC

Incrucisarea a 2 CMF cu frecv diferite, in general

decalati cu 100 Hz; la locul de incrucisare

endotisular se realizeaza ef terapeutice prin unde

modulate in intensitate.

CURENTUL INTERFERENTIAL

Rezulta din 2 CMF cu amplitudini constante, dar

cu frecv putin diferite.

Rezultatul este tot un CMF, dar cu amplitudine

variabila in fct de directia pe care il consideram.

Frecv de variatie a amplit este egala cu diferenta

dintre frecv celor 2 curenti.

Diferenta celor 2 frecv corespunde in cazul

electroterapiei unei variatii de joasa frecv.

C. INTERFERENTIALI AVANTAJE

1. Modularea intensitatii prelungeste ef de

stimulare al curentului alternativ de MF aplicat,

prevenind instalarea fenom de acomodare.

2. Utilizarea frecv purtatoare din domeniul MF

intimpina o resistenta electrica redusa din partea

tegumentului.

3. Pot fi utilizate I mai mari de curent, cu un ef

corespunzator crescut.

4. Interferentele de joasa frecv sunt considerate

cele mai active dpdv biologic la niv celulelor.

VARIANTELE MODULATIILOR DE FRECV

APLICABILE CU C. INTERFERENTIALI

CU FRECV CONST: 0-100

Hz:

1. F mici < 10Hz ef

excitomotor pe toate fbr ms

scheletice

2. F mijlocii: 12-35-50 Hz

ef decontracturant,

vasomotor, vasculotrofic

3. F rapide: 80-100 Hz ef

analgetic

CU FRECV VARIABILE

MODULATE RITMIC

1. modulatia 0-10 Hz (dif F

celor 2 curenti variaza liniar

crescator si apoi descrescator

in timp de 15 sec de la 0 la 15

Hz) act excitanta pe n

motori

2. modulatia 90-100 Hz ef

analgetic

3.modulatia 0-100 Hz ef

decontracturant muscul,

antiinfl, analgetic.

TEHNICELE DE APLICATIE ALE C.

INTERFERENTIALI

1. STATICA (PLANA): electrozii se mentin in acelasi loc si

asupra lor se exercita o pres const

Electrozii clasici: tip placa, cate 2 perechi cu dimens diferite

50, 100, 200, 400 cm2

Tip pernita

Cu vacuum (tip ventuza)

Electrozi speciali: inelari (pt torace), implantati pe o masca,

punctiformi, pt zonele mici, circumscrise

2. CINETICA: se utilizeaza 2 electrozi tip manusa

electrogimnastica

3. SPATIALA: se caract prin aparitia celui de-al 3lea circuit

EFECTE FIZIOLOGICE

1. Ef. excitomotor pe ms striata (act numai pe

ms sanatosi, normal inervati); F mici < excita

toate fbr ms;

2. Ef. decontracturant: se obt cu F medii 12-35

Hz;

3. Ef. vasculotrofic, hiperemizant,resorbtiv:

Act directa pe vasems neteda a vaselor sg

Indirect, prin gimnastica ms realizata de ef

excitomotor ms, cu producere de contr fiziol line.

EFECTE FIZIOLOGICE

4. Ef analgetic modifica perceptia dureroasa prin

diminuare excitabilitatii dureroase, dar si prin

combaterea hipoxiei generatoare de durere (act

vasodilatatoare);

5. Act excitomotoare pe ms neteda, este realizata

de orice formula de curent interferential

INDICATII

1. afect ale ap locomotor: stari post traum,

artrite, pperiartrite, artroze, discopatii, mialgii,

nevralgii, nevrite

2. afect vascul perif: tulb de circul art, venoasa,

limfatica

3. afect ginecologice: anexite, metroanexite,

dismenoree

4. afect ale org int: dischinezii biliare, distonii

functionale intestinale, afect reno-urinare,

hipertrofii de prostata

CONTRAINDICATII

1. afect febrile de dif etiologii

2. tuberculoza activa

3. neoplazii

4. stari casectice

5. b infectioase

6. infectii

7. pace maker cardiac

TIPURI DE ELECTROZI

1. clasici in forma de placa: 50, 100, 200 cm2

2. speciali

A. punctiformi: sunt 4 electrozi punctiformi cu diam

de 4 mm, asezati diagonal la distanta de 7 mm, pt

zone mici de tratat (nevralgii supraorbitare);

B. electrozii pt ochi: sunt constituiti dintr-o masca

oculara cu electrozi aplicati deasupra globilor oculari

si 2 electrozi pernuta plasati in diagonala peste

apofizele mastoide;

C. electrozi inelari toracici: 2electrozi in forma de

inel

TIPURI DE ELECTROZI

D. electrozi palmari (manusa): electrozi cu suprafata

mare ce se aplica pe palma; 2 electrozi placa de 200

cm2.

E. electrozi cu 4 campuri: o perna plata de 17/17cm,

cu 4 electrozi cu supraf mare, dispusi diagonal,

numiti electrozi tetrapolari

F. electrozi cu 2 campuri: o pereche de pernute plate

(17/9,5cm), cu cate 2 electrozi mari, aplicabili doar

perechi

TIPURI DE ELECTROZI

3. Electrozii cu vid (vacuum) sau ventuza (2 E

ventuza cu 2 E placa; 4 cu 4)

Atentie !!!

Buretii de cauciuc introdusi in acesti E sa nu fie prea

umeziti.

Este interzisa umezirea cu sol chimice.

Se regleaza initial un vid complet pt a crea o buna

aderenta la tegument in zonele bombate sau flaste.

Se regl subpresiunea realizata sub ventuze pana la

atingerea unei valori de 0,4 kg/m2,indicata la

manometrul aparatului.

TEHNICA Frecv fixata in fct de scopurile terapeutice

Intensitatea curentului: tb sa creasca progresiv,

iar la sf sedintei sa fie redusa progresiv. Senzatia

este de furnicatura puternica, dar bine tolerata

placuta. Dozarea va fi la I joasa sau medie.

Durata sedintelor: 15-20 min electrozi placa; 10

min electrozi ventuza.

Nr. sedintelor: 6-8, 14-16. Cand se recomanda

un nr mai mare de sedinte >12, se recomanda

intercalarea unei pauze de14 zile. Aplicatiile se

pot face zilnic sau la 2 zile.

APLICATIA TERAPEUTICA OBIECTIVE

Cresterea pragului dureros (ef antalgic)

Ef stimulant pe ms striata

Ef pe SNV

PARAMETRI

Durata si timpul aplicatiei: pt electrozi placa:15-

20 min; E. ventuza 10 min, pres=0,4 kg/m2

micromasaj profund de aspiratie

Scaderea rezistentei electrice tisulare

Cresterea conductibilitatii electrice

Repartitie uniforma lichidiana sub electrozi

Creste de 30 de ori vascularizatia sub electrod

PARAMETRI

Intensitatea creste progresiv atinge un platou,si

la finalul procedurii scade progresiv

Nr de sedinte 6-8 14-16/ zilnic sau la 2 zile.

Documents

Curentul de Joasa Frecventa