MARCEL PETRISOR

CUMPLITE iNCERCARI,DOAMNE!

DIN CASIMCA JILAVEI iru ZNNCA AIUDULUI

PREFATA

Rdzvan Codrescu

sruDtu INTRoDUCTIV 5l NOTE

Lucian Vasile

INTERVIU

Claudiu T6rziu

POSTFATA

Lucian D. Popescu

\lArlH lltJUI(IJ eorunn

Pitetti / 2017

Cuprins

STUDIU INTRODUCTIV

Nodul terorii comuniste.inchisoarea Jilava t tLUCIAN VASILE

PREFATA

,,Cine egti dumneata, domnule Marcel Petri5or?" / ztRAZVAN CODRESCU

NoTA AsUPRA EDITIEI ATREIA / 29

CUMPLITE iTCTNCANI, DOAMNE!DIN cASIMCA JILAVEIiN ZARCA AIUDULUI

PARTEA 1NTAI

FORTUL 13coNVoRBrRr DrN DETENTTE / 35

PARTEA A DOUA

SECRETUL FORTULUI 13REEDUCART 5r EXECUTil / 265

PARTEA A TREIA

LA CAPAT DE DRUMiNVrNSr SAU1NVTNGAToRt? / 379

ADDENDA

Claudiu TArziu intreabi, Marcel Petrigor rdspunde / 509

Postfa!5 / 519

LUCIAN D. POPESCU

lndex / 527

STUDIU INTRODUCTIV

Nodul terorii comuniste.inchisoarea Jilava

Tu, lilava blestemata,

Pentru ce-ai fost destinata?Pe recele tau ciment

linea {ara armament.Azi sub zidurile tele

Zace JToarea larii mele.t

Sistemul carceral areprezentat cea mai duri form[ a represiunii care a marcat

procesul de comunizare forlati din Rominia postbelici. Tineri, b5'trAni, ![rani'intelectuali, ofi1eri, preoli, studenli - oameni din toate categoriile sociale, indi-

ferent de varsti, etnie, confesiune religioasi sau opliune politicl au fost inchiEi

pentru curajul de a se opune regimului totalitar de extrem[ stdnga sau pentru c[,

prin simpla lor prezenll in mijlocul comunit[fii, puteau coagula atitudini antico-

muniste. Cifra celor care au trecut prin detenlia politici este 9i astizi necunoscut[,

insl cercetirile istorice avanseazl un numir de 150.000 de persoane care au fost

intemnilate pe motive politice2 sau care au fost deportate ori strimutate'

De la minele de plu-mb de la Baia Sprie pAn[ la lagirele de muncl din Delta

Dundrii gi de la inchisorile din Suceava 9i Botogani pAn[ la penitenciarele din

Oradea Ei Caransebeg, in Rominia comunist[ au funclionat intre 1945-1964 cel

pulin 130 de penitenciare, laglre de munc[, unitili de triere 9i centre de anchet[.

iu existat .pu1il d. detenlie de mici dimensiuni, dar 9i inchisori in care au fost

incarcerali mli de delinuli. in timp ce unele centre au avut o activitate limitatitemporal, altele aveau deja o istorie indelungati 9i au continuat si funclioneze

gi dupn ehberarea delinulilor politic. De asemenea, in primele doui decenii ale

(-ornel Drrigoi, Elisabeta Rizea, PoyE-sfe a Elistthetei Rized din Nttc;oortt., Ltrmatd de mdrturia lui(,ornel Drtigii, edilia a III-a, Editura Humanitus, Bucureqti, 2012, p 45', Reterinclu]se 1a pLrioada 19,1U 1964, documentele oficiale ale Securitalii avanseazi numirul de

.tl-t-13 de p.rr,ron. arestate, dintre care 73636 au fost condamnate. Cf. Dorin Dobrincr-r, ll'sfe/e

,iortii. Di{inulii politici deceLla{i irt sistemul carceral din Rrtmiinia potrivit dourmenteLor Securita{ii'

.91-.-19-58, Editr"rra Polirom, Iaqi, 200t3, p. 26.

LUCIAN VASILE

comunismului romAnesc, unele penitenciare au fost destinate cu precidere pen-tru categorii precum elitele politice (Sighet), studenli (pitegti), legionari (Aiud),elevi (T6rgqor), bolnavi (viciregti), femei (Mislea gi Miercurea-ciuc) etc.

in tot acest vast gi complex sistem de penitenciare a existat un punct comunpentru majoritatea traseelor carcerale ale definulilor politic din Romdnia: Fortul13 ]ilava. inchisoarea nu era destinat[ numai executlrii condamndrilor, ci erautilizatd gi ca spafiu de tranzit, astfel ci prin celulele sale au trecut zeci de miide birbali gi femei care au fost intemnifali pe motive politice intre 1945-1964.CondiFile deosebit de grele de detenfie, violenfa gardienilor gi a conducerii peni-tenciarului, dar si personalitilile int6lnite in inciperile Fortului 13 au ficut cainchisoarea filava si rimAni adXnc intipiriti in amintirile fogtilor de(inu1i politic.Unul dintre acegtia a fost gi Marcel Petrigor care a fost intemni{at la filava in iimpulambelor sale condamndri.

Fort de apdrare al Bucuregtilor

Dupi proclamarea Regatului in 1881 gi consolidarea, astfel, a statului roman,Regele Carol I a decis elaborarea unor planuri de apirare a punctelor strategice alefirii. comisia condusd de generalul Gheorghe M anu., arealizat un memori upebazacS.ruia suveranul a decis construirea unor fortifica{ii care si protejeze Bucureqtiulin cazul unei invazii a unei armate strline. Avdnd ln vedere lipsa de expertizirromAneasci la acel moment, cel insircinat cu elaborarea sistemului defensiv a fostgeneralul belgian Henri Alexis Brialmont, unul dintre cei mai apreciafi specialiEtiai epocii. impreuni cu ofilerii Ioan culcer gi Emanoil Boteanul Brialmont a pre-zentat in 1884 planul care prevedea, printre altele, construirea a 18 forturi gi a totatator baterii, care urmau sd creeze un cerc de ap[rare in jurul capitalei. insudulBucuregtilor, in comuna /ilava, avea sr fie realizat fortul cu numirul 13, cel careavea si devinl, peste ani, inchisoare militari, politici gi de drept comun3.

in ciuda unor rezerve manifestate de o parie a corpului ofi1eresc, precum gi apoliticienilor, legate de costul si efortul necesar pentru iidicarea acestoi fortificalii,lucririle au inceput in 1886, Fortul 13 filava fiind printre primele unde amenayirileau fost demarate. in urm[torii ani, planurile au foit in repetate rAnduri modidcate,atat din raliuni economice sau de infrastructuri, cat gi di, .uoru transform[ri-lor tehnologice gi a inovaliilor din domeniul artileriei, care deplqeau capacitateadefensivi a unor forturi precum cele aflate in constructie in jurul capitalei si redu-cAndu-le astfel importanla strategici. Lucrdrile au fost finalizate in 1903, costultotal al proiectului fiind de circa 111.000.0001ei4.

I Cornel I. Scafeg, Ioan I. Scafeq, Cetatea Bucure;ti - Forti_ficaliile tlin jurul Capitalei,Editura Alpha\il )N. Brrcrrresti. 20Uti,pcssirr.1 Arlr' N{argareta Mihiilescu, Studiu istorico-arhitectttrdl: Fortul l3 Jilava, p.4, http://frd.org.rol.1d/ronr/stucliu istoric-arhitectural_jilar.a.pdt, accesat la 14 august 2016.

STUDIU INTRODUCTIV

Fortul 13 Jilava a fost fureteaua gAnditi de generalurealizatd.sub nivelul solului, r

r ezultat in urma excavarilorcamufl a fortifi calia. Intrarao poartd cu bolti, pe frontisAceasta face parte din aga nurele care inifial aveau rol adnse aflb curtea fortu]ui, un :

fortificaliei: secfia centrali, <

siuni de 5 x 4 metri. in miilorcirculari avAnd inilial destirgi de a depozita armament;

Primii delinuli politic

in 1906, Marele Stat ltaic[n subordinea sa, fortificaqiapentru infractiuni militare- Lin penitenciar sunt inchigi pegi Ilfov. Fortului i se spore5daci in perioada neutralitilse sustragi de la serviciul rinceputul lunii decembrie l!luali de trupele Puterilor Ce

Perioada interbelici a toradugi delinu1i politic, printredin RomAnia (PCdR), arestasorile ]ilava si Doftana au tlor primite de comunistii arrfost scoasi in afara legii. Defebruarie 1933, in celulele fbrGheorghiu-Dej gi Chir.u Stoi

O alti categorie a definu{ibrii Migc[rii Legionare, predar gi liderul siu, Corneliu Z1938, in timpul proceselor in :

respectiv zece ani de munca timembrii Cdrzii de Fier au tbau ficut parte sau au ar-ut le

i Corneiiu ZeLea Codreanu, in-.ernr

STUDIU INTRODUCTIV

Fortul 13 lilava a fost finalizat in 1896 gi este unul dintre cele mai mari dinreteaua gAnditn de generalul Brialmont. Construc{ia in formi de pentagon a fostrealizati sub nivelul solului, mergAnd pAn[ la o adAncime de 10 metri, iar pimintulrezultat in urma excavlrilor a fost utilizat pentru a intari malurile de aplrare si acamufla fortificalia. Intrarea se face coborAnd o pantl de acces gi trecAnd pe subo poarti cu bolt[, pe frontispiciul cireia este scrisi denumirea: ,,Fortul 13 filava'.Aceasta face parte din aEa numitul ,,front de gorge", in interiorul c[ruia sunt came-rele care ini!ial aveau rol administrativ gi de gardi. Dupi prima linie de constructii,se afla curtea fortului, un spatiu ce separi intrarea de partea cea mai vasti a

fbrtificaliei: seclia central[, cu cele doua aripi, {iecare cu cAte 17 camere cu dimen-siuni de 5 x 4 metri. in rnijlocul complexului defensiv este ,,reduitul", o constructiecirculari avAnd ini!ial destinatia de a g[zdui corpul olileresc incartiruit, precumsi de a depozita armament Ei a 1i o cale de acces citre turelele de tragere.

Primii delinufi politic

in 1906, Marele Stat Major decide transformarea Fortul 13 Jilava in inchisoare.in subordinea sa, fortificalia servegte ca spaliu de detenlie pentru cei condamnatipentru infracliuni militare. Un an mai tArziu, in timpul r[scoalei {[r[negti din 1907,

in penitenciar sunt inchisi pentru scurtl vreme lirani din judelele Ialomi{a, Vlagcasi Ilfbr.. Fortului i se sporegte importanla in timpul Primului Rlzboi Mondial:tlaca in perioada neutralitelii, in celulele sale sunt incarcerali cei care ciutau slse sustragd de Ia serviciul militar obligatoriu, dupi cucerirea Bucurestiului lainceputul lunii decembrie 1916, in interiorul s[u sunt inchigi prizonierii romAni1r,ra1i de trupele Puterilor Centrale.

Perioada interbelici a fost primul moment in care la Fortul 13 iilava au fosta.lLrqi de{inuti politic, printre primii numirindu-se membrii Partidului Comunist.lin RomAnia (PCdR), aresta{i in urma congresului din mai 1921. Ulterior, inchi-rLrlile Iilava si Doftana au fost locurile predilecte de executare a condamniri-,ol prlmite de comunigtii arestali dupi 1924, anul in care formaliunea politic[ a

-,..st scoas[ in afara legii. De asemenea, dupl inlbugirea grevei de la Grivila, din.'. rruarie 1933, in celulele fortului au fbst aduqi lideri comunigti precum Gheorghe,-,heorghiu-Dej gi Chivu Stoica.

O irltai categorie a delinulilor politic din anii interbelici au reprezentat-o mem-.':':i \lrgc[rii Legionare, precum Ionel Mo{a, Vasile Marin sau Sterie Ciumetti,-1.,r' si liderr"rl s[u, Corneliu Zelea Codreanu. Acesta s-a aflat incarcerat la filava in

'-rS, ir-r timpul proceselor in urma cirora a fost condamnat la gase luni de detentie,. : )'Fre ctiv zece ani de munci for!at[s. DupI instaurarea Statului Na{ional-Legionar,:-.:'nbrii Girzii de Fier au fost eliberali, iar locul lor a fost luat de persoane care,-. facr-rt pelrte sau au avut legaturi cu regimul condus de Regele Carol al Il-lea.

- :.:rclru Zr-lea Codrean u, insemnari de la Jilava, Editura SAnz-iana, Bucures,ti, 2008, passim.

10

TUCIAN VASILE

in noaptea de 26127 noiembrie 1940, 64 foqti demnitari carliEti au fost asasinaf i incelulele Fortului 13 de cdtre echipe de legionari, cardzbware pentru uciderea elitei

legionare in anii precedenfi6. in acelagi timp,la marginea inchisorii avea loc deshu-

marea osemintelor lui Corneliu ZeleaCodreanu, ale NicadorilorT qi Decemvirilor8,

care fuseser[ uciEi in noaptea de 30 noiembrie 1938 la TAncibeqti qi lngropali inperimetrul Fortului 13. Dupi rebeliunea legionari din ianuarie 1941, o parte dincei condamnali pentru participare la evenimentele armate sau pentru activitate

legionar[ au fost aduEi la ]ilava.

Fortul 13 Jilava in perioada comuniste

Dtrpd}3 august lg44,penitenciarul militar ]ilava a continuat sd fie utilizat atAt

pentru definu(ii de drept de comun, cAt Ei pentru cei incarcerafi pe motive politice,

proporlia acestora din urml fiind insi redusi. intre 1945-1947, maiorltatea celor

incarcerali pentru cilreprezentau un pericol pentru noul guvern (pro)comunist

sau pentru leglturile pe care le avuseseri cu administralia Antonescu au fost

inchigi in inchisoarea Viciregti sau in lagirul dela Caracal. O exceplie notabild

a constituit-o lotul care a ficut obiectul procesului ,,Marea Tridare Nafionali",ce a avut loc in mai 1946 gi in urma ciruia mareqalul Ion Antonescu, Mihai

,,Ic[" Antonescu (vicepregedintele Consiliului de Minigtri), Constantin ,,Picky"Vasiliu (comandant al |andarmeriei Romdne) gi Gheorghe Alexianu (guvernator

al Transnistriei) au fost condamnali la moarte gi executafi pe I iunie 1946 inValea Piersicilor.

O schimbare majorl de statut a inchisorii avea si se petreac[ la 1 aprilie1948, cAnd Fortul 13 a trecut din subordinea Marelui Stat Major RomAn in cea a

Direcliei Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului de Interne, transfor-

mindu-se astfel din penitenciar militar in penitenciar civile. intre 1948 qi 1964,

penitenciarul |ilava a fost atit spaliu carceral de executare a pedepsei, cdt gi inchi-soare de tranzit,unde erau adugi delinulii pentru termenele de proces, suplimente

de ancheti sau pentru transferul de la o inchisoare sau lagir de munci la altul.

Astfel, Fortul 13 a fost Ei o veritabili sursl de informalii, nou-venilii aducAnd

6 ***, Asasinatele de la lilota..., Sragor gl Strejnicul,26-27 noiembrie 1910, cclilia a II-a, EditurirScripte. Bucu rest i. 1992. pdsll,,'i.; f)enumire clati grupului de legionari care l-au asasinat pe politicianul liberal I.G. Duca pe peronul

garii Sinaia pe 29 clecembrie 1933. Nurnele grupului este tbrmat din primele litere ale celor trei:

Nicolae Consttrntinescu, Carzrnica Ioau, Doru Belimeci.s Grup forrnat din legionarii Ion Caratanase, Iosif BozAntan, $tetan Curci, Ion Pele, Grigore

Ion State, Ion Atanasiu, Gar.rila l3ogclirn, Radu Ylad, Stefar-r Georgescu qi iott Trancl-1fir, care l-au

asasinat pe Ivlihai Stelescu in 1935. Acesta din urma fusese un apropiat al lui C.Z. Coclreanu, insiiintre cei doi se proclusese o rupturti, iar Stelescu fusese bauuit ca ar li incercat si il ucidi pe liderulGrirzii de Fier.

'r Anclrei Muraru (coorcl.), Diclionorul penitenciarelor din Rominia comunista (1915-1967), EdituraPolirorn. Ia;i. 2008. p. .153.

STUDIU INTRODUCTIV

date despre delinulii din alte

situalia celor din libertate oriprin care delinulii se inforngradul de duritate a gardieracestora insemna ameliorarde Cortina de Fier, in timpincarcerali in severitate qi rdin primlvara lui 1948 9i ade delinuqi politic aduqi ladetenlie nu au suferit modifidantului Longhin Berezorrpolitic la pachet, corespondrincarcerali s-a deteriorat.

Conditiile de detenlie

in majoritatea cazurilor, (

in fala intririi boltite in tbrttreaci printr-un ,,tunel' tbnalte obiecte dure, folosite pen

;i, astfel, sd scape cu numai r

de mers erau victimele preUrma apoi perchezilia, caregi dura cateYa ore, fie in cartrebuiau sI se dezbrace la pie

ca unul sau doi gardieni si iisupliciu a trecut gi lotul in ca

de revelion dintre 19481L919

Vecinul meu din stdnga tmare mustald pe oala. Gardt

,,Bele;te-o". Bdtrhnul a es

mindndu-i penisul cu mare a

,,L a st hnga- mprej ur! ". O mulpudoarea ldranului nostru s-

murit, s-a intors pe jumatattbatrhn, at putea sd vafiu tatripostabrutald, ;i bietul meu

o privire speriatd spre gardia

tr Cosmin Budeanci (coord.t.,2008, volum 5, p. 180; Ibidem"rt Dan M. Brdttnu, Martor dit:t,

STUDIU INTRODUCTIV

clate despre delinulii din alte puncte ale sistemului concentra!ionar, dar Ei despre

situa!ia celor din libertate ori despre evenimentele din strlinltate. Alte modalitiliprin care delinu{ii se informau cu privire la situa{ia politic[ internalionall erau

gradul de duritate a gardienilor gi inasprirea condiliilor de detentie: relaxarea

acestora insemna ameliorarea raporturilor dintre cele doui blocuri despir!itec1e Cortina de Fier, in timp ce escaladarea tensiunilor era transpusa pentru cei

incarcerali in severitate gi violen![ excesiv[. in ciuda transferului institulionaldin primlvara lui 1948 gi a cregterii exponenliale, din acelagi an, a numlruluide delinuli politic aduqi la filava, se poate afirma cd pAna atunci condiliile de

cletenlie nu au suferit modificari substanliale. insi odat[ cu schimbarea coman-clantului Longhin Berezovschi cu Nicolae Moromete, drepturile delinulilor

Lrolitic la pachet, corespondenli sau vorbitor au fost suprimate, iar situa{ia celor

i r-rcarcera!i s-a deteriorat.

Condiliile de detenlie

in majoritatea cazurilor, delinulii politic erau adugi cu autodubele care opreau

rn terla intr[rii boltite in fort. Dupi cobordrea din magin[, aceqtia erau forlali si:reacd printr-un ,,tunel" format din dou[ rinduri de gardieni inarmali cu bAte Ei

;lte obiecte dure, folosite pentru a-i lovi pe cei arestali. Daci tinerii reuseau si fugd

.,. irstfel, si scape cu numai cAteva lovituri, persoanele in virsta s.lu cll dilicultl1ijc- rrers erau victimele predilecte ale acestui mod de priilire a delinufilorl0..-r'rla apoi perchezilia, care avea loc fie afard, indiferent ci era iarnd sau vari,:r .lura cdteva ore, fie in camerele administrative din prima incintl. Nou-sosiliitrebuiau sf, se dezbrace la pielea goali gi si agtepte pe ciment, in incinta rlcoroasa,ca unul sau doi gardieni s[ ii cerceteze inclusiv in zoneie intime. Printr-un astfel de

:upliciu a trecut qi lotul in care se afla Dan Brltianu la venirea in ]ilava in noaptea

.le revelion dintre l941l1949:Yecinul meu din stdnga era un {dran batrdn de circa 60 oni, cu pdrul alb ;i o

..:ire mustald pe oala. Gardianul s-a postat in fafa lui ;i i-a ordonat:

,,Bele;te-o". Bdtrdnul a executat ordinul cam mirat, vdzdndu-l pe gardian exa-..:ntindu-i penisul cu mare aten[ie, dar nu a spus nimic. Apoi, gardianul a ordonat:

- ,t stinga-mprejur!". Omul nostru s-a executat. ,,Apleaca-te, desfd bucile!". Toata

:,,itttrrea{dranuluinostrus-ardzvrdtit.(...)Astfelincdtbdtrdnul,completinmar-' ",:'tt, s-a intors pe jumatate spre gardian ;i i-a spus: ,,Domnule gardian, sunt om

,.ttilt, (1t putea sd va fiu tata!" ,,Executd ordinul, apleacd-te ;i desfa bucile!", veni.:

'..sttt brutala, ;i bietul meu vecin a executat ordinul, nu fAra a arunca Peste umdr:.!t'ire speriata spre gardian.l\

::rin Bucieiinci (coorcl.), Experienle carcerale in Romiinia c<tmunistti, Editura Polirorn, Iagi,

- .. . olurl 5, p. 180; Ibidern, volum 4, p. 106.' ..". \1. Britirru, Martor dintr-o {ard incatu;atui, Fundalia Acaden'ria Civic[, BucureEti, 1996, p. 66. 11

LUCIAN VASILE

Dupi controlul corporal, urma cel al obiectelor cu care delinufii soseau inpenitenciar. Cusiturile erau desficute, ciptugeala era rlscoliti, iar fiecare bucatlde material era cercetatl, pentru a nu ascunde nici un obiect pe care definutular fi incercat si il introduc[ in penitenciar. in plus, acestora nu li se lisau decdt

numai cate un obiect de vestimentalie din fiecare tip, restul mergdnd lamagazie.TrecAnd de acest control riguros, delinulii erau trimigi in celulele dintr-una din

cele dou[ Seclii sau din Reduit. Aproape toate mlrturiile celor care au trecut prin

|ilava intre 1948-1964vorbesc despre aglomerarea sufocanti din inciperile peni-

tenciarului. in fiecare celul[ existau doui rAnduri de priciuri (paturi de lemn), unulaflat la circa 40 de cm de podeaua de ciment, iar al doilea la aproximativ 1,20 metri.

Priciurile erau despir(ite de culoare mai inguste de un metru. Din cauza lipsei de

spafiu, nou-venifii dormeau la,,gerp[rie" - direct pe cimentul pe care puneau o

rogojin[. Numele era dat de faptul c[ pentru a intra in acel loc strAmt, persoana

trebuia si se tArasci precum un $arpe. Cu timpul, dupi ce ,,locatarii" vechi ai

celulei erau mutafi in alte camere, se putea avansa de la gerpirie pe primul pat gi

apoi pe al doilea. in unele caatri, cdnd in celul[ veneau personalitili sau persoane

cu sdnitatea Eubred[, unii tineri igi cedau locul pe prici, astfel ci nou-venilii nutrebuiau si doarmi pe podeaua rece. Chiar dac[ reugeau si evite riceala cimen-tului de la gerp[rie, cei care dormeau pe priciuri aveau de indurat lipsa de spafiu.

Pe fiecare aga-zis pat dormeau intre doi qi patru oameni: ,,cum este si dormi pe

18 centimetri de scdnduri... Pentru ci aga eram de deEi, incdt nu puteam sta decAt

pe flanc, gi spafiul rezervatpentru fiecare corp era de 18 centimetri. $i cAnd unulvoia sI se-ntoarci, nemaiputAnd rezista echilibristica pe virful osului, golduluisau umirului, striga: <Gata!>. $i atuncea to(i ne intorceam pe cealalt[ patte"t2.

Celulele nu aveau toalete sau chiuvete, astfel ci' in fiecare camerl se giseau

doui hdrdaie (butoaie mari): unul pentru necesitlli, celilalt cu api potabili.Cele doui recipiente se aflau in collurile camerelor dinspre ugl gi erau golite,respectiv umplute, in fiecare dimineafi. Transportul vasului cu necesitlfi era o

sarcini dificil[ pentru cei slibili sau bitr6ni, astfel ci de multe ori cei tineri se

ofereau si faci acest lucru chiar dac6 nu era rAndul lor. in timpul ciratului, dacidefinulii virsau din confinutul hdrdiului sau mergeau prea incet erau lovili de

citre gardieni. Hdrdlul cu necesiti]i a reprezentat un constant chin atit fizic,c?iqi moral. Nu doar mirosul sau faptul c[ se umplea pAni dimineafa Ei se revi'rsaasupra nefericifilor care dormeau la gerplrie in apropierea sa erau greu de indurat,ci mai ales ruginea fafl de colegi cauzati de lipsa de intimitate. in timp ce pentruvasul cu necesitili exista riscul umplerii sale pAni dimineall, cind putea fi golit,in ceea ce privegte butoiul cu api potabili primejdia era exact opus5. Acesta putea

fi umplut o singuri datl pe zi, astfel ci in funcfie de temperatura din cameri,precum gi de numirul de persoane incarcerate in incipere, se ajungea la situaliilimitl in care r{ia era de o singurl can[ de api pe zi de persoanl (atAt pentrubdut, cdt qi pentru spilatul minimal).

12 1r Cosmin Bucleanca (coord.), op. clf., vol. 2, p. 141.

STUDIU INTRODUCTIV

O alti problemi a viefii c,

reprezentau lipsa aerului 5i ude supraaglomerare, dar si de

cei inchigi st[teau numai in kcant[. Pentru a agrava situal.lnchise cu scdnduri bitute inevadare a trei delinuli iugosla

puse jaluzerd (sic!). Venea tbaficeam cu rAndul sL tragem ccu rdndul. Trlgeam o guri dtPetru Drigan. Din cauza lippiele gi s-au inregistrat chiarce a dus intr-un final la elimir

Omniprezent[ la inchisoaunele momente-cheie precunorganizate. Victimele erau aL

incilcirii regulamentului. Acpat pe care era intins pe burtiglezne gi urmau loviturile cu Ide lovituri"I6. Cele mai dureropul sau la tdlpi, durerea resimdelinuli nu conta numarul lc

dupi primele atingeri, zonaa)

Viala cotidiani ?n Fortul

Pentru delinulii politic, zila ora 22. in tot acest inten'aspriiine de el. La ora 7 se thcea

;i se ridice in picioare pentru5€ puteau ridica din pat eraudeiun, format dintr-un terci -Laprinz, cei inchiqi primeau,copite, gheare, bucdli cu pir,au trecut prin iilara vorber

Iluraru (coord.), op.L Budeanci (coord. .

Brdtianu, op. cit., pFL Budeanci (coord. ,

p. 330.vol. 5, p. 232.p.232; Ibident-p. LS

13

iI

I

i

t

STUDIU INTRODUCTIV

O alta problemi a vielii cotidiene a de{inulilor politic din Fortul 13 Jilava o

reprezentau lipsa aerului gi umiditatea ridicata. Aspectul din urma era agravat

de supraaglomerare, dar gi de infiltraliile cu api, astfel c[, mai tot timpul anului,

cei inchiqi stiteau numai in lenjerie intima; cu toate acestea, atmosfera era sufo-

canti. Pentru a agrava situa{ia, adrninistralia a decis in 1951 ca ferestrele s[ lieinchise cu scdnduri batute in cuie (motivaliir fiind, se pare, incercarea reuEita de

er.adare a trei de{inuli iugoslavi)rr. ,,Era foarte cald;i n-aveanl aer, ci 1a geam era

puse jaluzerl (sicl). Venea foarte pu{in aer pe acolo 9i cum 1a uqd era o cr[pltura,ficeam cu rindul si tragem cite o guri de aer. Ficeam Ltn cerc, aq;a, 9i ne duceam

cu rindul. Trigeam o gura de aer, venea altul"1r, rememora fostul delinut politic

Petru Drlgan. Din car.rza lipsei oxigenului, delinulilor le apireau pete rogii pe

piele gi s-au inregistrat chiar gi cazuri de persoane care au murit asfi.xiater5, ceea

ce a dus intr-un final la eliminarea scAndurilor de Ia geamuri.

Omniprezenti la inchisoarea ]ilava era bataia: de Ia loviturile ,,spontane" din

unele momente-cheie precum sosirea de(inu{ilor, plimbarea sau baia, la batiileorganizate. Victimele erau alese atAt la intimplare, din ceh"rle, dar gi ca urmale a

incalcirii regulamentului. Acestea erau efectuate intr-o cameri ,,previzuti cu un

ptrt pe care era intins pe burtd cel pedepsit. Un miiiliar-r i se aEezar pe git, altul pe

glezne gi urmau lor.itr.rrile cu bastonul, cu vina c1e bou sau cu cauciucul, 15,25,30

de lor.ituri"16. Cele mai dureroase bltai erau cele in care gardienii loveau pe tot cor-

pul sau la t[lpi, durerea resimtindLl-se pini in extremitllile trupului. Pentru uniide[inu{i nu conta numlrul loviturile, atet timp cAt ele erau date in acelagi loc -dupi primele ertingeri, zona amorlea, iar restul batirii era resinlit mult mai pulin.

Viala cotidiand in Fortul 13 Jilava

Pentru delinulii politic, ziua incepea cu deEteptarea dati la ora 5 9i se incheia

1a ora 22. in tot ircest intervirl nu a\reaLl voie nici sa se intindii pe pat. nici sa se

:prijine de el. La ora 7 se fdcea primr-rl apel al camerei, iar toli cei dinluntru trebuia

:ir se ridice in picioare pentru a fi numiirali. Cei care, din motive de sinitate, ntt

\e puteau ridica din pat erau injura{i gi agresalil7. in jurul orei 9, se servea micul

.lejun, format dintr-un terci ,,cum se di Ia Porci"ts gi o zeama neagr[ drept cafea.

Lir prAnz, cei inchiqi primeau o ciorbi in care uneori se gaseau resturi de Ia abator

,copite, gheare, bucd{i cu par, intestine necuralate). Unele mlrturii ale celor care

.llr trecLrt prin )ilava vorbesc inclusiv despre cuie din potcoirvele cailorle g[site

\r'rdrei N{tLraru (coord.), op. cit., p.356.(-osr.r-rin Bucleanca (coorcl.), op. clf., r'ol. 2, p. 3'19.

' Dan N{. Bratiar.ru, op. cit.,pp.70 71.Cosmin lJudeancir (coord.), op. clf., ro1. 6, p. 331.

It idem,p.330.i[,ttlent, vol. 5, p. 232.

I b tie m, p. 232: Ib idem, p. 180.

14

LUCIAN VASILE

in gamelele in care se punea aga-zisa ciorb6. Seara se didea o fierturi de orz sau

arpacag2o, iar mai rar yarze, cartofi sau fasole2r. Rafia zilnic[ de pAine era de 250 de

grame pentru fiecare: in celule se implrfeau pdini de cAte doul kilograme, iarporfionatul cldea in sarcina definulilor, care nu aveau cum si impart[ in mod

egal, astfel ci acest aspect genera tensiuni Ei animozitifi. Solulia gisiti a fost ca

cel care alege primul, intr-o zi,bucata de 250 de grame ziua urmitoare s[ fie al

doilea, apoi al treilea, pdn[ cAnd ajungea iar si fie primul, astfel incAt impirlireaacestui aliment debazd se f,e echitabile.

Din cauza lipsei unei alimentalii adecvate, subnutrifia era o stare comuni pen-

tru delinufii politic din Fortul 13, care erau atAt de slibili incit c[ratul tinetelor

sau chiar plimbarea scurti de care beneficiau presupuneau eforturi fizice conside-

rabile. insi una dintre cele mai acute suferinle reclamate de aproape toli cei care

au trecut prin |ilava a fost foamea pe care au indurat-o gi care pe unii ii ficea sise gindeasc[ incontinuu la mincare, iar pe allii ii impingea la gesturi extreme:

La un moment dat, la Jilava, eram chliva tineri in celula aia, ;i a murit un

bdtrdn, mo; Ion, ;i noi, pentru cd era semiintuneric, nu l-am declarat, ca sd-i ludm

ralia de mdncare chnd venea la numdr... L-am luat tn pozilie ;i il {ineam de mdnd

pe mort, ca sd iasd la numdr, sd aducd mdncarea ;i pentru el. $i-am mdncat noi

mdncarea \ui...22Delinulii aveau parte siptimAnal de un duq, dar carc servea numai ca pretext

pentru betei gi umilinfe. Blrbalii erau scoqi pe camere gi trebuiau si fugi pAn[ la

baie, fiind lovifi in acest timp de citre gardienii care ii agteptau cu bAte gi pari pe

drum23. Duqul nu dura mai multe de doui sau trei minute, iar de(inulii rlmAneau

uneori cu s[punul pe corp, deoarece nu mai aveau timp si se cliteascl. O altimodalitate de torturi era alternarea apei foarte reci cu cea foarte fierbinte, spre

amuzamentul gardienilor. Drumul inapoi spre celull era similar cu cel inilial,delinufii fiind lovili de cltre paznici2a. Pentru nevoile curente din cameri, cei

incarcerali primeau bucili mici de slpun care erau folosite fie la necesitilile zilnice,

fie in alte scopuri precum realizarea unor mici sculpturi sau, mult mai frecvent,

ca suport pentru scrijelirea de texte sau mesaje. Tot pentru scris (hdrtia sau creionulerau cu desS'vArqire interzise) era folosit Ei DTT-ul aplicat de citre administraliecontra puricilor gi piduchilor. Se didea cu sipun pe talpa bocancilor ori - multmai rar - pe cite un ciob de sticli gisit in timpul plimblrilor, apoi cu DTT qi

suprafafa devenea similari cu o tabli pe care se putea scrijeli2s.

Astfel de metode erau practicate de delinufii politic de la Jilava pentru a invilalimbi striine sau pentru a scrie ;i memora poezii. Cu toate c[ celor lnchiqi le era

r0 Andrei lvluraru (coord.), op. cll., p. 358.] Cosmin Budeanci (coorcl.), op. clf., r.o1. 4, p. 414.)) Ibidem, r.ol. 1, p. 315.

" Ibidem, r.ol. 5, p. 151.rr Nicolae Ptrrcireir, Urlit haita... Pite;ti-Candl-Gherla-lilom Alud, Eclittira Nlanuscris, Pitegti,2017, p.202.rr (losmin Budeanci (coord.), op. clt., vol. 6, p.223.

b lbtulem,p.33l.= Leooard Kirschen, De[inut al lusti&Aodrei Pippidi, Editura Encillo1! Cmin Budeanci (cooril)"oP- a

5TUDIU lNTRODUCTIV

interzis si vorbeasci cu voce tare, acegtia gaseau metode de a umple timpul petrecut

in celr.rle: intelectualii !ineau conferinle pe diferite teme, militarii prezentau betnliicelebre, oamenii de litere povesteau rorrane, profesorii lineau lec{ii de istorie, limbistraine ori teologie. Se comentau Etirile externe care ajungeau in spatele zidurilorinchisorii, alimentAndu-se speranla unei eliberdri in scurti vreme, ori se interpre-t;ru vise despre cei din libertate sau despre soarta celor incarcerali. Unii delinu{isculptau cruciulile din pulinele oase gasite in ciorbir sau iqi confeclionau obiecte

cle joc, precum piese de qah (in special din piine sau mlmaligi r-rscate) gi jucau

1n col!urile camerelor, acolo unde privirile gardienilor care ii supravegheau prinr-izeti nu puteau ajunge. Uneori, uga se deschidea incet, iar paznicii intrau f[r[ sihe obsen a!i, iar cei pringi incdlcind regulamentul erau trimisi la carcerlr6.

Pentru delinulii politic de la Fortul 13 Jilava existau mai multe forme de rzo-

Iator. in unele cazuri era r..orba de celule strAmte unde intra o singur[ persoana.

AIte persoane erau duse in tr-rrela fortului, in iocul unde, in planr"rl original, era

prerr[zuta amplasarea btrteriilor de tragere. Oamenii erau llsati si doarn-ri directpe cimentul rece 9i ud, tocmai pentrll a se imbolnin.i de TBC (una dintre victimeir fbst Mircea Vulc[nescu, ce avea sa moari in 1952 1a Aiud). insi, cea mai cunos-

cutl zona de izolare era aEa-nurnita ,,neagra": o camera boltit[, fdrl f-erestre Ei cu

pereli vopsi{i in negru pe care se scurgeau picituri pe api, iar pe jos era un strat

de pamAnt umed. Delinu{ii erall arLlncali in erceasta cel-rli gi lisa{i sa se migte inintunericul perf-ect, pip[ind intr-o parte qi in alta. Pentrr.r a supravielui, trebuiau sIi9i conserve energia gi caldr"rra corpului pina ce erau scosi de la izolator gi trimigiinapoi in celule, astfel ca recurgeau la diferite practici. $eful PNJ Prahova, docto-rr-rl George Petrescu, i-a organizat pe cei din ,,neiigra" intr-un fel de hor[, in care

oamenii se pllteau miEca, dar in acelagi timp pierdeau pr,rlini cilduri27. Comuninsi pentru toate formele de izolare era regimul alimentar: o cani de apl pe zi gi

rnincare o dat[ la trei zi1e28.

Cu toate ci au existat Ei perioade in care acest drept a fost suprimat, o parte adelinulilor bene{iciau o datl sau de doui ori pe siptiminl de o plimbare in cr"rrlile

special amenajate intre seclie gi corpul administrativ, lipite de acesta din urmd.Cei inchigi erau scogi pe camere, pentru a nlr se intAlni cu aili colegi de detenlie,

iar plimbarea dura maximum 20 de minute. Oamenii aveau obligafia sa meargiir-r acelagi ritm, cu ochii in pdmint gi mAinile la sptrte, fara sI aibi voie s[ schimbevLeun cur.int. Chiar daci era un prilej de a respira aer proaspit, pentru delinu{i- o buni parte dintre ele slibili sau bolnavi - plimbarea devenea un chin, mai aies

.1aci p[mintul era mocirlos:Cdteodata, noroiul din ;an{ depd;ea 20 cm. S-a inttimplat ca intr-o zi un de{inut,

.irt rnaior, sd alunece ;i sa cada. Fiind de o extremd sldbiciune, nu a mai ptttut sa se

lbidcm, p. 331.1-eonarcl Kirschen, Dc{inut nl lusti{iei Ro;ii, tladucere cle Lidia Ionescu gi Brencltr Wirlker; plefali

-'.e .\ndrei Pippidi, Editura Enciclopedici, Bucuregti, 2002, pp. 118-119.

Cosrnin lludeanci (coord.), op. cit.,vol.4, p. 394. 15

16

LUCIAN VA5ILE

ridice. Gardianul ;i-a inchipuit cd de{inutul simulase caderea in scopul de a vedeo

pe de{inulii grupului ce urma ;i a inceptLt sa-l loyeasca pe nenorocit cu picioarele,

pentru a-l sili sa se ridice mai repede. Rezultatul a fost contrariul. Bietul de{inutzdcect neputincios pe spate. Gardianul s-o repezit asupra lui ;i a inceput sa-l calce

cu cizntele pe burta. (...) dupa chteva clipe pielea bur{ii a plesnit ;i intestinele au

ince put si se reverse prin rana deschisa. Numai atunci s-a oprit gdrdianul. Delinutuli ;i p i e rdu s e c uno ;tinf a.2')

in astfel de cazuri, transf'erul de{inulilor bolnar.i cltre inchisoarea-spital\ricaregti sau cltre cea de la Tirgu-Ocna putea insemna salvarear de la moarte.

Asistenta medicala de 1a Fortul 13 |ilava ertr cvasi-inexistenti: pentru aproape orice

at-ec{ir.rne se prescria aspirini sau sulfamida. Daci de}inu!ii erau preo!i, legionari,intelectuali, olileri siru foqti demnitari, ralia de medicamente era rnjumltititl'0.Mai mr-rlt de atit, interven{ia medicilor era intirziati, astfel ci uneori aceasta era

inutiii: ,,mi-aduc aminte ce spnneau turii pa la filava: <Domnu' gardianl SI vinldoctorul iute, ci moare cineval>. Iar rispunsul pe care-l primeau era: uE..., bil$i ce? Nu poate muri fira doctor?r"rr.

Rlbufnire gi ingdduinld. Viala delinulilor politic la Jilava

Rela{iile dintre cei intemnilali eriiu mult rlai complexe decit pot pirea ast[zidin lectura memoriilor sau din marturiile apirute dupi clderea comunismului.Via[a in celuli nu era marcarta doar de suf'erin]ele irnpuse prin coudamnarea poli-ticI sau internarea f[ri judecati dictati de autorit[liie comuniste, ci se defineaprintr-un amalgam de triiri Ei manilbstairi care variau de la bur-ra inlelegere piniIa repulsie qi ostracizare:

Greul acesta era: cum sd J'aci sa treci pe ldngci colluroctsele stari de spirit ale

Jiecaruia? Sd-l vezi pe unul cum i;i rottde unghiile, pe altul ca se agitd nervos, sd

auzi cum unul rdde zgomotos, iar altul tutette de-;i varsd plarniinii, cum unulvorbe;te singur, adkncit in lumea lui pe care nu o mai are, iar trltul cauta tovara;iacuiva ca sd-i talmiiceasca visurile, iluziile, inchipuirile... ;i sd-l in{elegi pe Jiecare!Eram ca ni;te butoaie de pulbere gattt sa explodeze, dar dupd ani ;i ani de pu;carie,nervii no;tri asculili invdlasera sc1-;i pundfrkna, dintr-o subtila ;i nobild putere de

in{elegere care ne ;lefuise sufletele.3)

Aga cum au existat numeroase episoade de intrajutorare a delinr.r{ilor, au

fost gi cazuri in care arpareau conflicte pe diferite teme (de la ticurile cotidiene-'rla opliunile politice). Administra{ia penitenciaruiui r,rtiliza delinuli dispugi Ia

} Dnn NI. Bratianu, op. cit.,ppt.70-71,.r0 Ancllei N{uraru (coorcl.), op. cll., p. 359.rr Cosmirr Bucletincir (coord.), op. cit.,t,o|. 1, p. 307.r: Nlcoltre Purcirea, op. cit., pp.227-228.r'' Lar.inia Betea, Arn;fdcut Jilata in panto.fi de yora: cttnvorbiri cu lodna Berindei, Eclitura Compania,Bucuregti, 2006, p. 1,19

il Cmin Budcaoci (coad-L q.6lhrdcil,mL5,p- f82-L trtidcau p- 31-