Linh Doo & Povlo Honnckovo

CUIVI 5E ADAPTTAZA

ANIIVIAI,ETEtA IVIEDIUI ION

Traducere din englezA: Adrian Ciubotaru

I

Cuprins

NICAIEnI NU-I cA ncnsA

ffi$NTUI,

RNIMRI,TIT DIN D[$NT

MUNTTT .... 10

crur rnnqrr iu uuulr ... 12

pAwnrR rnoucnH l4

nocfim mruRrA

RTGIUNIIT POIART

R PADUNI TNOPICAI,T ......16

vttTUITORnH,t DIN ntGIUNIIt p0tRA[.................20pAuunnr zz

I'AUNR pArunnon . .. 2{

iurnnfim APH,on 26

rnprunnr DIN OcEANt .... 28

SAVANH,I fl 5TEPH,E.... ..............................30

ANIMALTII DIN SAVANI il 5TtPt 32

lTrM cuM sA nr mscuncAu . ... 34

+

6

8

0

?

NICAIENI NU-I CA ACASAViofo poole li gositn in fiecore col{,igor al plonetei noqslre. Teriloriulpopulaf de o onumifu specie de onimole se nurnesle habitat Aceslu esfe

de osemeneo, locuL unde onirnqlul respecfiv iqi couln de rnoncore Ei odnposl,

lsi meeqzo o fomilie ori isi creste puii. lsle lu fel de odevurol co onimoLele

dinlr-un hobilot sunt exlrqordinor de bine odoplole lo viofo in qcesl loci

0r;rr0 ll,i poli nchipr L' .-s polar ocuird 'nlr-lr deserL or d? Ce o' L,^eo,

so foco el co sq suprorrletuioscu ocolo? [iecure fiinlo vie de pe Pnmdnl

troiesle cel moi bine inlr un onumitq regiune a PnmqnluLui

BAT]lAtiL r! A[

II]IIA nAl r[iTR i]N L0C

IA ASIA]

n.l

DT IA DTSENT

I,A PAMANTUI, GIlTATA

FITG DONDTI CU A[ I,UI OBICEI

Un habitat le oferd iocuitorilor sdi tot ce e maibun si mai caracteristic, fie cd este vorba

despre plante, fie despre climd, fie despre roci.Tot ce treiegte !i cregte intr un habitat anumitdetermini nemijLocit numiruL si diversitateavieluitoarelor locale. Pe uscat, padurile tropicale,unde ciima este mereu calde gi umedi, gdzduiesc

cel mai mare numar de specii animale din 1ume.

in apele oceanului insi, maioi-itatea speciiloranimale se gisesc in preajna recifelor de corali. >

ACOPTRIT CU

Locultorii imperatiei animalelor pot fi gisi!i in orice

regiune a globului pe care o cuno$ti: in pustiuri, undezilele sunt extrem de ca1de, lar nopllle extrem de reci;

in grotele intunecoase, unde nu se vede nimic; in apele

mici ale mArii qi la fundul oceanelor. Pretutindeniexisti via!5: in virfuriLe munlilor si in regiuniLe

polare friguroase. Hai si vizitam toate aceste iocuriimpreund fi s; cunoagtem animalele ce vieluiescacolo! <

fec\te\or de conuli

a\ 0L$\!"

W4

I

.ijil|l:tt,.,irl1,t!:t

. - inl :riri.tr!ri1:i:i,r't.

Ah t2 e

AdapLarm lq medtu

MA VOI DESCUNCA!

Cum au ajuns pinguinii se supravieluiasci iernilorgeroase din Antarctida? Poarta cumva niste puloveregroase, care ii proteleazi de frig? Ca sd-gi potoleascisetea, cimila trebuie si ia in degert o damigeani cuapi? Nici vorbel De i frig, de-i ca1d, de i intunerlc sau

lumina, toate vietuitoarele de pe un teritoriu anumegtiu cum si faci fafi provocirilor. r

!Gv

ffi PRN I,UNG AII

Natura a fdcut in asa fei, incat animalele si fieinzestrate cu tot ce e necesar pentru a se

adapta cet mai bine la mediul lor. Unele suntacoperite de o blani stufoasi ori de un penaj des,

altele sunt protejate de un camuflaj ingenios. De

asemenea, inlAlnim indivizi isteli ce se ascund de

vremea urate in adiposturi construite de ei ingigi.Fiecare specie este diferite, dar diferenlele au mereuaceeagi cauzd: nevoia de a se adapta cat mai bineposibil si, astfel, de a-ql face viata mult mai placute. >

K

o* cun w se,arote/ezp

dpe2s

NATUNR NU MAIT CT-A TOST

in mod normal, animalele se adapteaze treptat lacataclisme precum seismele ori la schimbdri naturalede duratA, precum eroziunile. Dar nu numai habitatelesunt afectate de schirnbiri, ci gi locuitorii lor,animalele. Animalele asa cum 1e cunoaftem acumsunt foarte diferite de cele care s au strimutat De us.afacum 400 de milioane de ani. <

5

DESENTUTO RTGIt]NI CALD(]ROASA USCATA

Arsil,n ins.^po^l,ob;Ln soa'e orzoLol risip fie'b rLe sJ0

Lolpi lJrde c ez', ca oi a'rrs? CorecL "'dese^L uruldinlre cele moi osliLe locuri de pe glob. Nicoieri, niciun

strop de opo foorie pitine plode. io- cord lncepe so

boLn vortLl le pol, ostepfo r doqr cotevo clipe lo o

o'b'Loo'e fr-tlnn de nsip Cine or Fi olot de demeru co

s0 l,'0i0sc0 'r osen eneo cordiLi? Ai li s.'prirs sn oOli

cn exislo o diversltole intreogn de fiinLe core prelerosu locuiqsco ln desert.

CT TSTE UN D$TNT?

Deserturile sunt regiuni neroditoare.u cl'-ra uscat;. remperaruri extreme \ifoarte puline precipitatii. Soarele

bate de dimineate pAnd seara, incingAndnisipul. Temperaturile pot depdsi 50' C

in timpul zilei, dar pol cAdea sub zero pe

durata noplii. v

PffiICOITIT DIN DTSMT

Mediul ostil nu este singura primejdiecare te pandeste in pustiu: in afari de

aceasta, mai sunt o muitlme de prdddtoriqi qerpi venino;i, care asteapte sa le pice

ceva de-ale gurii. Vieluitoarele degertuluitrebuie sd fie permanent in gardd dacd vorsd scape cu via1i. Pfuil <

CUM POTI SUPNAVITTUI IN DTSTNT?

Cum au putut supravielui animalele in conditii atAt de aspre?

Foarte usor: ele s-au adaptat la fluctuatiile mari de temperature,1a lipsa apei gi a hranei. Mai mult decat atat, chiar $i in pustiuriexistA locuri unde infloreste via!a: oazele verzi, unde apa este

din be19ug. v

qh*sff,*

Noopfe qi z1 h pust,iu

Io-

oolabe paraase

CH CANE

5T ADAPTTAZA,INVINGT

RNIMAIEI,T NU SUNT

SINGUNEI,T CART $T POT ADRPTA

Oamenii, de asemenea, pot infrunta cu succes degertul.Pentru aceasta insi, ei au nevoie de un addpost, in care sA

se ascundi de cLima deqertici. Fie ci e vorba de o locuintipermanentd, fie de una portabili, aceasta ii protejeaze de

arEi!d, de frigul nop!ii, de furtunile de nisip gi de ploi. Chiar

;1 halnele ii apird: cel care se va imbrdca in modul cel maipotrivit va rezista ce1 mai bine. v

Corl, de beLluin/

O SCOT EU IN CAPATI

a-rm ar Dutea scipa de soarele dogoritor? Foartesimplu: e destul si te ascunzi sub pimant gi si iegi

dir lizuina ta doar la ciderea noplii, cand nu e atatde ca1d. V aii intrebat vreodatd de ce animalele dindegert au culori atAt de deschise? Deoarece pielea

deschisi la culoare nu absoarbe tot atata caldu{e catpielea intunecatd gi, pe deasupra, 1e ajutd pe animalesa se camufleze in mediul inconjurdtor. v

!ril i,lIA-l A[uH

,r;r ll All ft .Al,JD

',. L]l[ili; DTI'I IICl

Unele animale au urechi 1ungi, pe unde elimin;excesul de c;lduri. Altele se filesc cu o pereche

sau doud de picioare adaptate la mersul pe

nisip. Dar mai sunt gj cele care pot sa nu bea

apA perioade indelungate de timp. Uneleplante au ridecini neobignuit de adanci, care le

ingdduie si ajungd 1a apele subterane, in tin-rp

ce altele sunt capabile sd depoziteze apa pentruun rastimp oarecare. a

7

ANIIVIAI,EETE DIN DESENT

GAINUSA_DE-PUSTIU

t: aAtf ilAl!lAil !A,l rfii

IAr lALPAlllll

Masculii geinuqelor de pustiupot fi comparati cu un burete de

baie. Asta pentru ce ei au niqtepene speciale pe abdomen care

sunt capabile si absoarbi apaintocmai ca un buretel Aceastilnsusire ii ajuta se strAngi pe corpapa dintr-o oazi sau dintr un altloc umed si si o transporte citrepuii lor, care o sorb din pene. >

6d;nuso de !us!"J ecw

un h rn rontus ds illu

GMBII,Ut

Acest rozator mic se adeposteEte in vizuini subterane, care nusunt doar suficient de spalioase, ci si surprlnzAtor de racoroase.

Deoarece are o blani bej maronie, gerbilul poate imita cu succes

medlul ambiant, pe care il exploreazi fird nicio Eovdire. Gerbililnu trebuie sd 9i batd capul de lipsa apei, intrucat corpul Lor o

poate obtlne din propriiLe rezerve de grisimel >I*l.rt TNTCUT

Mi!osul vulpoi afrlcan are urechi foarte lungi, care functioneazaca un climatizor: cu aLte cuvinte, ele pot preveni supraincilzirea.UrechiLe servesc, de asemenea, si ca radar: ciulindu se in toate p;rtiie,acestea il ajuti pe fenec si-sl localizeze prada chiar daca aceasta se afLA

sub pimAnt. Fenecii au labele acoperlte cu blani, ceea ce ii protejeazade nisipul fierbinte, ca nigte pantofl. Mai mult decdt atAt, aceste

animale pot trii firi api perioade mari de timp. v

DIAVOIUT-TTPO5

Te intrebi cine sunt aceiti tipi chipegi? Diavolii lepogigtiu cum si si foloseasci mai bine lepii de pe spinare.Tepii nu numai ii apiri de animaleJe de pradi;i de algi

dugmani, dar ii ajuti si colecteze pe spinare rouaformati peste noapte. Apa se scurge treptat prin ni!te

"nt r",-r,.i d '.. r ' gr," op".,. A

8