N. IORGA.

if 99L

stt

it

CUM SA CETIM SISA INTELEGEM ARTASASE CONFERINTE LASINAIA (AUGUST 1930)

\pLi 0 TE041ACI5EglE1 4(

'fee

PATINA ROMANEASCAVALENII-DE-MLINTE 1930

I. I. U.

14044-.~440-0N,Pe

A

It

www.dacoromanica.ro

IORGA

CU SA a All EitSA jN14ELEGEM ARIASASE CO-NVOII-N-cf, LASNAliss. (AUGUST 19301

11.7Y_'t

Cuta .....I eatar ......

DANNA. RON1'./sNEA.SCisoV f\LE,'N111-DV,-;W:STE

,t 1930

.

,c1*

v.. 14. 151411

I.'

www.dacoromanica.ro

LiiDT-Eas"--":""

I,* IC AD E 61 rE I

Cum s cetim inteiegem artavase conferinte la Sinaia (August 1930)

I.

A creste bine generatia care se ridica e Intaia noastra dato-rie. E prea grea povara pe care li-o lasam pentru ca sa nuli intarim umerii, facandu-i capabili de a o purta.

Si in ,aceasta sarcina nu putem afla un mai puternic spri-jin decat farmecul misterios al artei literaturii,sf. mangaiere sireconfortant in mijlocul acestui lucru asa de trist in fond caree viata.

Dar pentru aceasta arta si literatura, pe care nimeni nuurea totusi sa le aserveasca unor scopuri strain de ele, ci sale intoarca la insas esenta lor, care e de la sine morals, trebuiesa fie normale.si curate.

Din nenorocire contagiuni periculoase se exercita asupra lor.Intaiu prin hasardul care singur presideaza la alegerea carpi

care se ceteste, operei de arta care se vede.data primejdia era mai mica. Din mai multe motive.Intaiu, existenta Inca, in foarte multe familii si ce lucru

mare Si trainic era atunci familia!, a vechilor biblioteci trans-mise dintr'o generatie in alta si dintr'o generatie in alta cetite.Nu-si inchipuie cineva cats iubire inteligenta pentru carte erala boierimea noastra cea adevarata, nu acea de bani si nu aceade situatie sociala. Din literatura francesa a secolului al XVIII-lea, a primelor decenii din al XIX-lea, clasici si romantici, sealegea ce era mai bun, filosofia, stiintile, istoria briuind deobiceiu literatura propriu-zisa. Avem cateva liste ale lucrarilor

sa sa-

kuPDPULA&VO

www.dacoromanica.ro

2importate prin posta austriaca, ele ajung pentru a ne lamuri.--Usoara literatura de distractie, conrupta literatura de perver-tire nici nu figureaza.

Adesea insemnari pe margene arata cat de mult se cetiau,din tats in fiu, din mama In filed aceste volume. Unele expli-catii ale cuvintelor straine au valoare lexicala, pot fi intrebuin-tate pentru dictionare. Chiar si unele note stupide arata pu-ternica interesare a cetitorului. Asa acea jupaneasa care cali-flea pe margenea romanului d-nei de Stael Corinne pe ac-torii dramei de iubire, facand pe Osvald, in greceste, proastagreceasca de atunci, predecesoarea proastei frantuzesti, proas-tei englezesti de astazi, magar" chiar magar purtatorde coarne".

Cartile acestea se mai tarau pe vremea mea, arum juma-tate de veac, prin dulapurile parintilor nostri. Ori ele se pu-teau cumpara pe nimic la anticvarii ca batranul Kupermanndin Iasi la cari ajunsesera volumele desparechiate ale boie-rimii iubitoare de culture.

Astfel oamenii din generatia mea se intdmpla ca puteau In-cepe bine cu literatura. In afara de fabulele lui La Fontainesi Florian, cumparate anume pentru instructia lor, istoria Francici, une on si a altor ten Germania din timpur lupteicontra lui Napoleon (diabolicul Samuel Gelb!) se cunosteaintaiu prin acele romane ale lui Alexandru Dumas pere,care -5i acea cartile, nesfarsite, in tovarasie, dar li 'Astra unfel de unitate de inspiratie; el era, oricum, cu calatoriile lui,Omit la Muntele Sinai, pe .care nu numai ca nu le scrisese,dar poate nici nu le cetise, era, cu imaginatia lui afurisita,o continua lectie de incredere in viata, de biciuire spre necon-tenite actiuni, cat de indraznete. Ecourile soneriilor de tram-biti ale marilor romantici ajungea pang. in patriarhalele oraseale Moldovei de odinioara: data stiu azi, dupe lecturi inaintede zece ani, rasunatoarele versuri din Orientalele lui VictorHugo, na e din koala, unde recitatiile se faceau cetind tiemansete, ci din acea indepartata, pasionata lecture copila-reasca. Champfleury, pe nedrept uitat astazi si pe care dau-nazi 1-am recomandat uneia din pensionarele mete de la Fon-tenay-aux-Roses, ne incanta. Prin el, istoricul caritacurii frame-se, bibliotecarul de la Mazarine din Paris, nu numai ca ne Indu-iosam pentru saracia din mansarda lui Chien-Cailloun ori pen-tru nedreptele suferinti ale fetitii din Grandeur et decadence

1

,

_

.

..

'

,

,

-

si

si

$1

www.dacoromanica.ro

d'une serinette", dar cunosteam apriga pofta de castig a bur-ghesiei francese din provincie prin l'Usurier Blaizot" si at-mosf era de colegiu frances supt al doilea Imperiu, cu pensu-muri, Gradus ad Parnassum pentru a afla secretul fabrics ii ver-sului latin impus ca pedeapsa, cu zilnicul razboiu, azibit prin inertia amandurora campionilor, dinire profesorul carecerea asa de mull si elevul hotarat sa-i dea cat mai putin. Sima vad cetind in volumasul editat de Hetzel, cu legatura dehartie verde brobonata, Evenor et Leucippe, idila biblica, alcarii autor, data nu ma Inset foarte, era Lamartine

Prin acei ani 1880 un librar care intelegea cs nu are numaichemarea de a vinde hartie si creioane, Socec, indraznise ssdea o editie de clasici, cum sal dea Dumnezeu s iasa aceia caree vorba s apara la Cultura Romaneasca, ,achisitionata cu 220de milioane, in vremi de saracie, de catre Stat. Erau in ade-devar, de la Alecsandri, Costachi Negruzzi si Bolintineanu laOdobescu, asa de elegant in dantelele de stil ale d-lui de Buf-fon, ccirti. Carti in care format, litere, hartie, legatura, por-tretele in relief de pe coperta erau legate in area armonie carelucreaza asa de puternic asupra sufletului tank- (compara hi-doasele carti de dupa razboiu si in strainatate, unde nu maiexists decal cartea de mare lux pentru bogati $i aceasta hadacarte pentru toata lumea). Nu le puteam cumpara not insine,dar le admiram in manile profesorului de romans, care erafericitul for proprietar si, cu mandrie, ni le arata si noua.

Dar tocmai atunci, dupa marele succes al literaturii de tra-ducere in fascicule de maculatura dand neinfranatele inchi-puiri ale lui Ponson de Terrail, sorbite de tot publicul, ,isto-riile" lui G. F. Born, Dramele Parisului, Subteranele casei au-rite, Contesa palidd, Marchisa seingerandci, Eugenia ImpcirciteasaFranciei si Isabela regina Spaniei, un val de vulgaritatetrecu asupra sufletelor si literatura romaneasca pe care abia osinitisem lua acuma o infalisare statornica prin tipariturile luiSteinberg din Bucuresti, care erau acorn in toate manile, ca siDorul inimii, poesia distrugatoare de poesie, Haiducii lui N. D.Popescu. Ma vad Inca luand un brat din cea mai band litera-turd francesa a primei mele copilarii pentru a ma Impartaside aceasta mana. nationals.

Odinioara istoria terii se stia prin cele trei volume ale Leto-pisi(elor lui Kogalniceanu, cronici calde si duioase, de o nes-

insu$1.

-3

sla-

www.dacoromanica.ro

fArsita bogatie a limbii, de o extraordinary mladiere sintactica.Editia Intaia se tiparise de mult cu litere cirilice. A doua, culitere latine, nu mersese la librarii, ci nu stiu cum se impartiaprin familii, de suflete devotate trecutului. Astfel m'am cobo-rat eu, pentru a. nu ma mai Intoarce niciodata Indarat, inlumea Voevozilor splendizi si a boierilor luptatori. Acuma N.D. Popescu, modest birocrat din mahalaua Icoanei la Bucu-resti, colectionar de timbre vechi si editor de calendare Incare presinta ce intelegea el din trecutul nostru, alaturi cufolotipii de documentare contemporana, ni dadea alta istorie,cu cart-seidari, poterasi, carciumarese de drumul mare si olume teraneasca, tot asa de falsa ca aceia a lui Alecsandri,. Im-baiata si infasurata in faveurs, in panglicute rose si albastrepentru placerea nobilelor doamne $i a onoratei boierimi, darfara dulcea armonie si bunul stil palid al gloriosului poet.Cred ca multi stiu Inca aceasta istorie. Ea poate fi si la origineaunui anume ruralism de dulceaga ilusie, cu camasute albeturand in vent si alta nimic.

Totusi, ceva mai tarziu, cu cata sete s'au aruncat tinerii dinscoli, Impartiau cartea de curand ie ita, revista proaspatacasul Revistei Noud ca o bucatica de nafura, asupra celeid'intaiu literaturi francese contemporane, care sosia regulat lacutare librarie, mult cercetata, din Iasi. Dadeam tot ce aveampentru a ni se desface din vitrina o onesta productie literary

cochet din teascurile lui Marpon si Flammarion cu ceindrazneli de ilustratie noun! sau din serioasa editura rea-lista a lui Charpentier, cu simpaticele-i coperte galbene atatde simple 5i totusi de ispititoare. De la Alphonse Daudet dinJack" din cei trei Tartarini" ai lui, de la masivul epic Zola,trecuram la Maupassant, model de masura si siguranta deforma, la interesantul Paul Bourget din patrunzatoarele Esaisde psychologie contemporaine", iar, la Universitate, urmam$irul marilor mesteri ai parnasismului frances pe sfarsite,prin smerenia de veche cetate flamanda a lui Coppee la de-ductiile filosofice presintate in sonde versuri de Suliy-Prud-homme.

Peste doudzeci de ani generatia astfel crescuta de la sine,fara scoala, fara indreptar critic, dadea miscarea, imbalataiastazi prin toate gurile clevetitoare, a Scimancitorului. Biala re-vista micuta, alba, fara pretentii, care, cu cele trei sute de e-xemplare ale ei, vandute cu toatele In tot largul pamkitu-

- X -

flu-

ie-sill

sari -si

www.dacoromanica.ro

5lui romanesc, a facut o adevarata revolutie in scoli. N'am in-vatat pe nimeni, cum a pretins reaua credinta, sa vorbeasca nu-mai de terani despretuiasca estetica. D. Sadoveanu a pre-sintat viata de provincie moldoveneasca, Garleanu a cantat peduiosii boieri; am tiparit pagini de istorie bizantina, roman-taut" venind de la Slavici. N'am sfatuit pe nimeni sa nu recurgala marile literaturi ale lumii, dar am recomandat sa nu setie nimeni la ultimul roman tiparit la Paris pentru exportulin Orient, unde domnisoarele 11 cereau data. cu sfiala, astazicu atata francheta. In teran am vazut doar materia umanamai originals, mai potrivita, deci, pentru prelucrarea literals. Iarla valoarea estetica tineam asa de mult incat am refusat sta-tornic, afara de o notita bibliografica de zece randuri, pe atuncitanarul Eugeniu Lovinescu, care ni trimetea pagini desprenu stiu ce naiade din Bosfor, acel Lovinescu de putina cugetaredin care s'a facut apoi oracolul critic al liceenilor de azi.

De aici lust, s'a trecut, si inainte de razboiu, dar mai alesdupa, la un modernism intelectual" plin de stridente si debrutalitati, de cuvinte care lovesc in fats si de desantari alefondului si formei care transforms pentru tineretul actual ped. Tudor Arghezi, autorul ignobilelor Icoane de lemn", inal doilea Eminescu, ce blasfemie pentru cel mai stralucit re-presintant in poesie al geniului romanesc!

Hasardul, slab ajutat de neexperienta parintilor si de de-sorientarea profesorilor, serveste rau o generatie pe care oumple de apetituri a caror satisfactie aduce despret si desgustpentru nobilul lucru care e viata.

Cu arta a fort acelasi lucru. Vechea cast a avut icoana, nu-mai icoana, vesnic inoita dupd vechile modele cu vechile pro-cedee. A venit pe urma tabloul frances, de o ingrijita sapaturain metal: librarii cu gust, vanzand si statuete de alabastru, defaianta. ca a lui Petrini din Iasi, de la care i-au venit tataluimien, avocat al falimentului acestui negustor idealist, ce maipastram acasa la noi. Tabloul indigen, datorit intaiu lui Gheor-ghe Asachi, om de foarte mare merit, format in Viena si Roma,apoi, la Munteni, editat de uitatul major Papasoglu, intrebuintabuni desemnatori, ca Leca, pentru scene istorice Si nationale.

Razboiul din 1877-78 a adus o vulgarisare ca a lui N. D. Po-pescu in literature: alegorii fade 5i pretentioase, care au deschiscalea altora, in legatura cu toate marile evenimente ale nea-mului, pans la ororile de azi. Grigorescu, refusat pentru biletele

$i s

si

www.dacoromanica.ro

-6de band., n'a fost reprodus pentru razboiu (Darobantul, Ca-larasul, Asaltul) decat mutt mai tarziu cu o slabs raspandire.Cromolitografia austriaca pentru Balcani a napadit apoi, cucolorile taxi pentru pastorale naive, de un plangator sentimenta-lism. Pang. ce cea de-acasa a intrecut orice margene a de-pravarii gustului.

Asa se forma scum sufletul unui popor.II.

Un copil crescut In tine stie ce odaie rau chibzuita dintr'opretentioasa locuinta din care lipseste numai acea seninatatea simplicitatii care e adevarata arhitectura, un copil care avazut pe fereasta urate cocioabe on cladiri de oral in care tru-fia da lucruri si mai urate decat cea mai sordida saracie, un co-pil care se Incurca In mobile disparate care, data ar avea unsuflet, s'ar lua la bataie intre dansele si care cauta pe pareti laicoane sarbede, fara contur si fard coloare, on la tablouri denuditati sau de banalitati sentimentale, un astfel de copil di-format sufleteste de la inceput, fara vina parintilor nestiutorisau zapaciti, bated. In scoala.

Birourile ministeriale, care numara de un limp si unuleducatiei poporului", pe cand chemarea, mai modesta, a Mi-nisteriului e sa plateasca la zi si sa dea la scoli profesori silemne, au treat un intreg sistem scolar care, la randul sau, iiiface datoria pentru a raspandi marea religie a timpului, cul-tul uratului in toate ramurile si in toate formele.

Scoala primara. Paretii goi si adesea murdari (in Polonia in-spectiile medicului sant zilnice; in America medicul, dentistul,cu cabinetul lui dentar, sant acolo; bai stau la indamana

liberi sa se scalde In piscine). Dar une on si e Incamai rau, langa harta furnisorului celui mai agreat de Mi-nisteriu, caci .scoala insasi nu cumpard, ceva din odioaseletablouri patriotice comandate de Haret, mare ministru; darcare, la alaiul din 1904 al comemorarii lui Stefan-eel-Mare, cal-cula cate lungimi de cal mijlociu incap in perspectiva Soseleidin Bucuresti, ceva din mazgaliturile raposatului Grimani cuostasi vesnic in zale cu Voevozi oftand pe patul de agonie Inmijlocul Imbulzelii unei Curti Intregi. Adesea vorbele urate,triviale, din gura unui biet dascal inacrit. Noroiul de cuvintemurdare ale colegilor. Iar, ca lectura adausa pe langa ce sepoate fura cu ochii de-acasa, din saltarele surorilor mai marlctirora li plat lucruri picante, cartea de cetire.

,

si

.

al

sco-larilor,

si

=

www.dacoromanica.ro

.70 confectioneaza institutori cari stau bine la Ministeriu" $i

cari au prieteni printre colegi. Totul pedagogisat, cu izgonireaoriearui lueru original, iesit de-a dreptul din sufletul scriitoruluicu chemare. Nici Evanghelia nu poate aparea direct, fartsa fi trecut prin treptele formate". Ilustratia face si pe co-pil sh zimbeasca. Hartia e de calitate proasta. Legatura, data ocere Ministeriul, se terfeleste in cateva saptamani. Presintareaaceasta mediocra a unor texte copilaresti ceia ce se deo-sebestr; de: texte pentru copii e Intaia carte pe care o re-comanda Stahl]. 1.

Ai nice a el nu poate mai mult.SA vedem.

data, la noi, Cartea de cetire era o opera mare, un adeva-rat tesaur national. Colaborasera la dansa cei mai buni scriitoride dupa razboiul de neatarnare. Uncle articole sant scrise deInsusi Odobescu. Nu era ilustratie, dar e mai bine decat sa fieuna proasta. Tiparul, al lui Socec Inca o fapta bung a ve-chiului librar, presinta pe o hartie excelenta un text cules cucele mai bune caractere. Enciclopedia celor mid se pastracu placere multi ani dupa incheierea scolii.

In clasa a IV-a, pe o hartie velina, cu cele mai bune desem-nuri, V. Ionescu, institutor din Bucuresti, ni dadea un text,care, fara sa ajunga pe celalt, era clay si Ingrijit. Si, cum, is-toria Romani lor se preda deosebit, un Secareanu, un Florentiu

acesta in cele mai bune portrete domnesti, executate laViena, dupd fresce contemporane, ni inspira de la Inceput res-pectul pentru un trecut pe care vulgaritatile de astazi isi In-chipuie, In optimismul lor, ca. 1-au intrecut de mult..

Si aiurea nu numai In terile maxi, ci adesea tocmai In celemid Cartea de cetire aduce nepretuite foloase. In Portu-galia, fiecare capitol din frumoasa lucrare cartonata solid cu-prinde provincie, aceasta provincie e Infatisata pe randprin harts, prin portul popular, prin legendele locale, prinmusica de acolo intovarasind cantecul scris, prin partea deistorie care-i revine, prin pagini ale scriitorului local mai ca-racteristic. Iar, pe urma, dupd ce se Stiu toate aceste lucrurimai apropiate, patria spare, glorioasa, in ceia ce a treat ca

Se pare ca In acest an s'a incercat cartea frumoasa, la care colaboreaza*1 scriltori.

r

,

o i

1

www.dacoromanica.ro

asintesa, in ceia ce, peste deosebirile mai marunte, i-au Inchinatpoetii, povestitorii, istoricii, filosofii.

Din cei patru ani ai primului Invatamant nimic nu s'aadaus la capitalul estetic al copilului, caruia, de altfel, In afar?de area carte de scoala, nu i s'a facut nicio lecture in clasknu i s'a recomandat niciuna, nu i s'a dat macar prin lanternamagica si azi aparatul se poate avea cu; o sums de nimicnicio visiunc a frumusetilor naturale sau artistice.

Liceul primeste pe absolvent.In ornamentatia salilor vidul e acela; . Niciun recurs la arta

care creiaza prin blandeta suggestiilor sale alte moravuri.In America, In culoarele high-schoolelor (un fel de gimnasii-licee), tablouri de maestri. Daruite de Stat? In cele mai mutec.asuri, nu, ci venind de la fostii elevi recunoscatori. Li sespune ca scoala e casa lor, i ei cred; o crutg, o iubesc, o 1m-podobesc.

Carte de cetire nu mai este. Santem doar la specialisti" fiesi la ai oarelor". Enciclopedie care s armoniseze toate Inva-tgmintele lipseste, cum lipseste profesorul, care ar pu-tea fi un director scos din specialitatea" lui. Totul se In-vata pentru un stop particular, fare a se lovi In hotar cu vreunul din domeniile vecine. Niciodata doi profesori nu facplanul acela comun care ar indoi valoarea Invatamantului _fie-caruia.

Si cartea de specialitate" are o singura datorie : sa dealclar, metodic, dupe ultimele date stiintifice, cunostinti. Ni-cgiri orizont si poesie. Cartea d-voastra se ceteste ca un ro-man", Imi spuneau elevele la istorie ale uneia din marile scolisecundare din Bucuresti. Cu atat mai ran pentru dansal Pro-fesorii o gasesc grea", personals "; un raport oficial imi pre-tindea sa nu exprim o judecata asupra evenimentelor.

Dar, inainte de toate, nu trebuie suit. Forma e izgonita, canepedagogica si pierzatoare de timp. Si totusi cat de mult a-tarng de dansa! Ce n'ar da mintilor in formatiune, inimilorcare se trezesc putina literature in mijloc de atata stiinta, gra-vg, aspra, scurta in definitiile ei! P. Rascanu, profesor deistorie la Universitatea din Iasi i ce bun profesor, ce po-vestitor plin de bdtraneasca verve Indata ce nu era vorba decartea didactical Meuse un principiu de a da istoria

in propositii simple. Fisica nu cid icoana grandioasei mis-

1

si

isi lu-mii

www.dacoromanica.ro

chri a fortelor lumii si to trage din capitol In capitol, fara in-troducere, Ears conclusie, la bobina lui Ruhmkorf. Chimia, inloc sa faca a se intrevedea schimbarile infinite ale elemen-telor materials, impune formule pentru memorisare. Astrono-mia da liste de stele si planete, fara a face sa treaca un fiorprin sufletele acelora cari sant purtati prin campiile cite Ieputem discerne ale infinitului. Si cum ne-am putea legs,, prininsdsi desperarea care o trezeste aceasta imensitate, de spri-jinul religios, dacd numai profesorii de matematica, si de re-ligie, ar avea alte raporturi decal iscalirea in aceleasi registrede. presentd. Si cum poti Myna pe de rost, din asemenea cadi,privite cu o groazd fireasca, zoologie, botanica, mineralogie,geologie, fara ca alaturi de o descriptis de said de disectie, deierbariu, de laboratoriu sa se dea impresia lucrurilor grozavesi splendide care sant legate de coaja trecuta actuala a pa-mantului, imaginatia sa fie ajutata a schita tablouri siscene preistorice, fara ca padurea sa rasara inainte in toatasumbra ei maiestate, fara sa se deprinda acele mici suflete aiubi tot ce inseamna o viata, a respecta tot ce a fost vre-odatainsufletit.

Arta e o materie dintr'o anume class, invatata dupa ma-nuale cu mici figuri sterse sau intunecate; literatura e repartisata, ca un adaus, la gramatica, de traditie humanists, a 'lim-bii respective.

0 Universitate nesustinuta de public e de-asupra Facul-tatilor razlete pe care numai formele oficiale le leaga. Odainevdruite cu anii, in care jegul trage linii pe paretii complect-goi. 0 sarcina pentru Stat care, robit altor interese, are asade rare on bani pentru dansa. 0 trista cladire incunjurata dezgcmot, din jurul caruia orice element al naturii vii, orice .iz-vor de aier, orice panza de lumina s'a inlaturat. Incet, galerie-nii invatamantului superior isi 'Acura tiinta de carte, une ori,vai i, de carte importata, tradusa, inaintea unor amatori decariere.

Cu ce are, Universitatea nu poate introduce frumosul, in ea siin jurul ei. Cu despretul democratic pentru forme ea nu poateda simtul frumosului in ceremoniile pe care cu atata scum-pd tate le-au pastrat altii. Niciun dar nu vine de la fostii elevicari une ori au gramadit milioane peste milioane, pe candtesaure intregi se strang in Universitatile englese $i.. ameri

,

sifara Ea

www.dacoromanica.ro

12

data, In adevar, biblioteca nu era o necesitate. Oricum,cartile sant adesea un mijloc de comunicatie indirecta. Grecul,Romanul, can nu stateau ca noi Inchisi In case, pentru ei a-desea o simple tainita de dormit, sorbiau in plata publics, Infata templelor, frumuseta de pe frontoane si din colonade,din ascultarea oratorilor cari singuri aveau dreptul de a seadresa poporului pe care demagogiile actuate 11 raspandesc a-supra gloatei de nechemati. In evul mediu catedra invataturiiera Inlocuita prin catedrala In care se confunda armonisan-du-se opera de ctitorie estetica a mai multor generatii de jert-fitori anonimi. De pe fatade se cetia istoria sacra pe carenoi o culegem din manuale; frescele si vitraliile complectau In-thin]. Invatamant religios pe care noi nu-1 mai putem des-cifra. in bisericutele noastre, dupa zugrgveli al caror sens s'apierdut pentru contemporani. Iar ideia se prindea vie de pebuza profesorului vurbind In piata publics pentru toata lumea.

De aceia atunci nu era biblioteca pe care ni-o Inchipuim e-xistand In toate timpurile, pentru toate civilisatiile. Sau ceiace numim si noi asa avea alt rost si alt stop. Marea bibliotecadin Alexandria, pe care atatia o cred Inca arse de califul O-mar la cucerirea Egiptului si nicio religie n'a avut .atat demult ca Islamul respectuI pentru once grup de litere pe oncepetec de hartie, caci in asemenea litere pe un asemenea ma-terial e scris si Coranul, trebuie sa fi fost deschisa numai cer-cetgtorilor si descoperitorilor, Invatatilor. Antichitatea n'a cu-noscut cartea de vulgarisare.

In evul mediu biblioteca era in manastiri, facuta de calu-pentru calugari, on in Universitati, ele Insesi o fundatie

religioasa. Erau carti de un anume fel, dand o anume directiespiritului unei singure categorii de oameni. Cand Petrarca si-adat mannscriptele la San-Marco, era tot un prinos care unasezamant religios.

Lumea civilisata are astazi imense deposite care alearga sisupt pamant, In culoare necontenit prelungite, caci once carte sepastreaza, fiecare putand sa alba candva, supt un anumeraport, o utilitate a ei. Se fac nespuse sacrificii pentru a serviat se poate de rapede pe oricine. Un Omar Roman, d.Popa, doria sa afle care e originalul german dupa care Ge-rard de Nerval, autorul pe care-1 studia, a traduis o povestire alui, de altfel indiferenta. Pentru aceasta la Biblioteca National'sdin Paris a trebuit sa i se care, luni Intregi, volume date

-7--

www.dacoromanica.ro

18

la o parte dupa prima inspectie. La British Museum, de oorganisatie si mai expeditiva, se evita si contactul, nu tot-deauna agreabil, cu functionarul de serviciu. Cererea si sa-tisfacerea ei se fac pe tale mecanica (In America prin te-lefon).

Dar aceste splendide institutii nu-si ating scopul. Prea multabirocratie pretutindeni. Cetitorul, care-si afla greu un loc in-tr'o singura said, arhiplina, simte ca jeneaza. In mijlocul lec-turii celei mai pasionate, In momentul cand el crede ca a-junge la descoperirea mult cantata, cuvintele de izgonire ra-suna, intovarasite indata de zgomotul scaunelor rasturnate.

Altfel in America zidirile cele mai importante, mai largi,mai adaptate, mai luxoase sant, pe langa Universitati, bibliote-cile. Le ai pentru toata lumea si pentru Coate categoriile (la Pa-ris, S-te Genevieve e totusi pentru lumea culla"; muncitoriinu vin in de ajuns nici la bibliotecile de cartiere). Materialetotdeauna autentice, din cele mai bogate, sant singurele intro-buintate. Scolarii isi au biblioteca lor, cu cele mai frumoase,mai remarcabile carti noun in vitrina. La intrarea unei li-brarii, oricine afla expuse noutatile, as,zate dupd ramura ea-reia-i apartin. In Cara unde toata lumea umbla imbracataconvenabil si simte datoria de a dovedi o bung crestere, nuse cer carti de intrare. Biblioteca lard greutatea incretita, aie-rul sumbru al membrilor acestei bresle, fete dragute si ele-gante iii iese inainte pentru a te orienta cu experienta for declasatoare si cetitoare.

Nu esti inchis intro said de asfixie. Locuri se afla tot-deauna, asa de largi sant salile, multiple. Ai voie sa treci inaoeia unde te asteapta scaune capitonate, fotolii. Ba pe alo-curl, ca la Philadelphia, o splendida terasa, dominand pers-pectivele imensului oral, te asteapta.

liniversitatile au bibliotecile cele mai primitoare. E liber stu-dentul sa caute la locul ei o carte pe care nu se poate gandi sasi-o aproprieze. Cu volumul in mans, el sau colega sa nu segandesc la altceva decat la datoria scolara on stiintifica pe careo Implinesc. E un obiceiu ca In bibliotecile acestea sa se ga-seasca in zeci de cartoane fisele marii biblioteci a Congre-sului din Washington: stii atunci data macar acolo se gasestecartea de care ai nevoie si pe care un deposit mai mic nuo poseda.

In jurul bibliotecii apoi se organiseaza ca la Nationala din

.

,

. ,

www.dacoromanica.ro

-Paris de o bucata de vreme expositii ale cartii si confe-rinte se socotesc o complinire neaparata a lecturilor.

In ce priveste Museele, ele n'au Post, la Inceput, In antichi-tate evul media nu le-a cunoscut de loc deposite de pic-turi, de sculpturi, de obiecte interesante pentru arheologie saupentru stiintile naturale, fie si pentru industrie. Cum le aratanumele, simplu Ideas al Muse lor, ele Insem-nau o adunarede poeti si artisti, ca multele Academii italiene din vremea mo-derna.

Dar Case le domnitoare, avand vaste palate, ca Versailles sauEscorialul sau Potsdamul lui Frederic al II-lea, Schonbrunulaustriac, le voiau, fireste, inobilate. Apoi simtul de datorie- na-tionala sau umang a dinastiilor a scos la iveala pentru toti a-ceste comori. De aici Louvrul de la Paris, Museul Prado dinMadrid, Museele Ilabsburgilor la Viena, Ermitagiul Ecaterineia II-a. Dupd aceste marl modele, astfel de asezaminte au ra-sarit pretutindeni, de un caraeter general sau specialisate.

In forma for obisnuita, ele au un mare desavantagiu. Nici-unul, din aceste obiecte spanzurate pe pareti, sau Insirate prinsail n'a fost facut pentru aceasta. Din Invalmaseala lor, lardalt indreptariu decat o cronologie bund doar pentru studii de is-toria artei, ele stria dupa coltisorul erau destinate sicu care data se infratiau asa de 'bine: altarul, coloanele, luminaspecials a bisericilor on culoarele palatelor, odaita burghesuluiflamand sau olandes.

Dese on visitatorul, pedant pentru uncle popoare, usuratecpentru altele, ba char admirabilul instinctiv care eiese desorientat, ineapabil sa strange intr'o anume forma re-sultatul ametitoarei experiente pe care a facut-o. Scurtele in-semnari de nume si date, prinse pe obiecte, u ajuta prea

'putin.

America este si aid, chiar data presintarea e tot acea mu-raid, on pe sali, pe calea cea buns.

Ea expune in palate care sant o minune de boggle, de obser-vane a cerintelor celor mai noun, de observare a tuturor regule-lor stiintifice. 0 tehnica admirabila e aici mai risipitoare caoriunde. Un Andrew Carnegie, *land, aduce la Pittsburghmarmuri din Grecia. Metropolitan Museum, din New-York, incare am putut face primit un covor de-al nostru, a cladit o In-treaga casa romans intre zidurile sale.

Museele sant desehise mai mult ca oriunde. Si nu e ex-

'

,

.

Ita,lianul,

.

.

caruia-i

14

www.dacoromanica.ro

clus ca, venind mai tarziu, sit ti se permita a cerceta o ()OAintreagA colectiile.

Personalul e foarte numeros, Si adevArate laboratorii Inlo-cuiesc adesea o stearpa birocratie. El face sa se succeada, pelaugh materialul permanent, expositii trecatoare. Adesea par-ticulari aduc inaintea publicului rodul expeditiei pe care ei auplAtit-o. Publicul studiaza, copie, in toate colturile, pane la co-piii din scolile elementare, cari ajung a intelege frumuseta printruda dau pentru a o reproduce.

Explicatiile lipite sant largi populare. Cataloagele ajung afi adevarate istorii ale uneia din ramurile artei. Iar calla pos-talA ilustrata e pretutindeni la dispositia oricui vrea se -si pre-lungeasca impresia castigate intr'un mediu zimbitor de ospi-talier.

IV.

Deci ce s cetim? Cum sa incepem;? Pe ce linie sa ur,mam in lecturile urmatoare?

E o intrebare care se' pune pentru copiii cari incep, pentrutinerii cari se initiaza. Dar nu numai pentru ci, cum seva vedea, pentru oricine.

Cei mai. multi au pornit-o rAu. Cetitul, cu totul superficial,li-a fost zadarnic: in caracter, in moravuri nu s'a pastrat ni-mic. Sau resultate rele au ramas de pe urma unor rataciri, ex-plicabile, ale lecturii. Trecutul trebuie uitat cu totul. SA se des-chidA un drum cu totul nou, ca si cum n'ar fi fost inaintea luinimica.

Sau oamenii maturi, can cred, Rind Romani, ca stiu litera-tura romaneasca, destul de build pentru ca A. poata da dinrebutul ei pe un Panait Istrati si pentru ca prima serie detraduceri in italieneste, presidatA de initiativa, vesnic treaza, ad-lui Isopescu, sa trezeasca un interes real, sau can s'ar socotidesonorati dace, nestiind ce e Dante, Petrarca i Goethe, lis'ar spun ca n'au cetit ultimul roman tiparit la Paris pen-tru bunul, suferitorul Orient, acesti oameni simt in sfarsit canu se poate o culture complecta lard a cunoaste si marile li-teraturi: germand, italiana, englesa. $i acestora, in fata unuidomeniu cu totul necunoscut, trebuie sit li se dea o indrumare.Caci altfel pentru marea literatura englesa, careia eu ii da-toresc, de la Carlyle la Tennyson, o adevarata Improspatarea unui suflet hranit exclusiv cu cea mai noun productie Iran-

- 15 -

ce-si$i

dan.sii,

l

.

www.dacoromanica.ro

cesa, acest cetitor s'ar opri la volumele ultra-colorate, bunede exhibat in buzunar Intr'o statiune de bai, care cuprind ul-lima fantastica novel" de un autor la mode..

Pentru initiare Intr'o literature straina multi recurg la aceleculegeri de bucati alese", de morceaux choisis, care dupe ter-minologia greceasca se chiama: crestomatii (Invatatura buna")pentru prose, antologii" (culegere de flail") pentru poesie.De la inceput, spun ca e o ,reseals. Niciodata esenta unui po-vestitor, mai ales a unui romancier, nu se poate prinde dincateva pagini, iar, si in materie de poesie lirica, se vad, maimull decat bucatile caracteristice __le poetilor, acelea care auplacut adunatorului. Antologia din New-York a literaturii poe-lice americane (de Niedermeyer) nu samana de loc cu ceade la Oxford, totusi foarte bung. Nu de acolo fi putut aflace e un Longfellow, un Emerson, un Bryant si, pentru a In-telege pe atat de duioasa poets de intimitate sufleteasca EmilyDickinson, n'ajunge sa prind la Intamplare una-doua din bu-catelele pe care trista cugetatoare fare crez le arunca pe bu-ctatelele de hartie ce au trebuit sa fie descoperite pios dupemoartea celei nestiute.

Antologii si crestomatii sant bune de consultat dupe multelecturi integrale pentru a controla cele cetite, pentru a prindeo desvoltare, pentru a inchega un lant.

Dar, fiindca e vorba de ele, trebuie sa spun ce rau santconcepute acelea care se Intrebuinteaza pentru diferitele lite-raturi noastre. 0 singura crestomatie era aproapebuna: aceia, rau tiparita, din saracie, pe care o Intrebuintam inclasa a doua de liceu: cred ca de raposatul profesor iesean Vic-tor Castano. Celelalte pleaca din un principiu cu totul gresit:a presinta tineretului lucruri care sa fie si clasice usoare.Dar ce e in adevar clasic nu poate fi cu totul usor suptusurinta copilareasca se ascunde altceva decal clasicitatea uneipagini.

Nu aceasta se cere. Dese on forma inseala. Lumea de idei, a-ceia poate fi greu de insusit; In ea sta greutatea. Caracterul eiparticular Impiedeca priceperea. Deci, pentru a pregati caleasi iata-ne, peste crestomatii, la recomandatii de caracter mailarg trebuie ca initiarea in lumea de idei a unei literaturistrain sa se face In asa fel Incat sdificultatile sa se usureze.

Nu numai pentru culegerile destinate scolilor, ci In de obte,

- 16

.

In scolile

4 ,

as

sisi

www.dacoromanica.ro

-717

ceia ce poate atrage mai usor, e ceia ce cuprinde un fond delucruri cunoscut desface o atmosfera de sentimente carene-au mai miscat in viata. Dar ce poate intruni aceste con-ditii mai bine decat presintarea in alte limbi, de scriitori dinalt neam, a locurilor, a oaMenilor nostri, a- lucrurilor care facparte din trecutul nostru insusi? Si sant multi scriitorii strainicari, une on cu multa inteligenta $i cu o adevarata simpatie,s'au ocupat de noi. Pentru Englesi avem, marturi ai acestui tre-cut romanesc, atatia, de la calatorii pentru afaceri la sfarsitulveacului al XVI-lea, pang la aceia sau acelea care in timpuride tot noun au strabatut pamantul nostru, cutare Engles dan-

$i osteneala de a schita cu un creion ager monumentelenoastre religioase. Am dat in patru volume de o a, doua editie o17Istorie a Romanilor prin calatori", unde se pot gasi toate in-

formatiile bibliografice. Din astfel de carti, adesea foarte binescrige, se poate capata nu numai o folositoare informatie, darsi dorul de a vedea alte ceruri si die a intra in contact cu altioameni, ca $i pretioase insusiri de imaginatie, darul de a re-constitui fase pierdute din viata omenirii.

Pe de alto parte $i aici santem numai pe teren scolar,ce potrivit ar fi sn se culeaga pentru antologii si crestomatiice au scris in limba de care e vorba Romani si Romance! Dece n'ar avea un loc de frunte, $i larg, pentru literatura frau-cesa o Elena Vacarescu, o d-na de Noailles, Brancoveanca du-pa Sau in culegerea destinata limbii germane ,n'ar pu-tea sa afle loc si ceva din ceia ce am scris in nemteste des-pre Istoria Imperiului otoman cinci groase volume saudespre insasi Istoria Romani lor? Vremea clasicilor de acasade la dansii, aceia vine totusi, dar mai tarziu, dupa atatapregatire.

Si programele, toate programele cu privire la literaturi artrebui schimbate. Nu poate fi nimic mai curios decat sa sedea, cum se face si acum, pentru latineste bietele injghebari decash parohiala francesa ale abatelui Lhomond, Istoria sacra(dentru clasa I-a), De viris illustribus (pentru a doua), pentrua se trece pe trepte nepotrivite la snobismul poetic al lui 0-vidiu si la literatura plina de agronomie antichitati arheo-logice a lui Virgiliu, Horatiu insusi, care cere atata pregatire,fiind pus in varful unei scarf care nu se razimh, jos, pe ni-mic. Iar, pentru greceste, pe vremea mea gramatica lui Zotu

2

si

du-si

tata?

si

www.dacoromanica.ro

-18ne invata ca. ,,fn cutit std causa nenorocirii", cand o litera-tura incomparabila tinea la dispositie mii de sentinte unind in-telepciutiea cu poesia. Mai tarziu, abia iesit din declinari si con-jugari, ni se presinta lumea, de atata complexitate si fineta,a lui .Lucian, Voltaire al vremii lui, in care un humor to-1111 special era intrebuintat pentru ca sa apere idei custrain noun. Herodot, aspru prin particularitatile dialectuluis4.1.1 ionic, dar simplu ca o poveste, capabil (lie a fi redactat, in-treg si perfect, de un boier din vremea lui Vasile Lupu, ve-nise pp urma la rand. Si Homer era tocmai la canal, din causayprsului, ca si cum in vers ar fi o noun dificultate de biruit,atunci eand fabulele lui sant asa de aproape de legend*insesi in care santem crescuti, el insusi popular la originesi popularisat" prin toata indelunga lui transmisiune orals.

Pupa calatori nimic nu poate fi mai polrivit pentru incepu-Write lecturilor, in orice limbs, decal auto-biografiile, martu-risirile, spovedaniile. Din expunerea vietii altora invalam acunoaste sufletul nostru si a conduce propria noastra yiata.Si cei mai umili sant Inca de atata folds pentru eine cu iu-hire ii iea in mane! Italienii. pretuiesc astazi notele despreviola for pe la 1840 pe care le da un curios Fagarasean desco-perit de mine in vesmantul lui scortos de ortografie cipa-riana, loan Codru Dragusanu, care a bast si prin Italia si Oitain Rusia insasi. Am retiparit data cu o deosebita placere a-mintirile zugrav si amploaiat" bucurestean de pe la1860-70, care yenise tocmai dintr'un sat sucevean, Arninlirileanal Mini de la lard. E ceva de ales din insemnarile unui fostcioban din partite Ruza'ului care a ajuns profesqr la Ploiesti,din ale altuia, tot de acolo si de aceiasi indeletnicire, caresi-a adus aminte, mai pe scurt, viata Inca de pe vremea lui .VodarCaragea. Avem memoriile unui ofiter Pruncu si o se-rie de povestiri ale luptatorilor do, la 1877-8. Foarte multe, simai toate bune, ale ofiterilor Marelui Razboiu.

Toate literaturile au, in proportii mull mai maxi, acest gendecal care niciunul nu poate uni o mai frumoasa sinceritatecu p mai folositoare experienta. Pentru a doua jumatate asecolului al XVI-lea, cea mai bung literature francesa e aceastaa memoriilor. Si Francesii au tiparit cu cativa ani inaintede lupta for supreme pentru existenta nationals acele amintiridin timpul Revolutiei si al lui Napoleon care au lost poate

cu

unui

a

total

www.dacoromanica.ro

10

un indemn pentru aparatorii inidersunati ai acestei itobile ten.Alaturi de amintiri se poate pune poesia lirica, notare a

unor momente din viata sufleteasca a poetului. Uri gen sepotriveste cu celalt ; impresia l'asata de ele se irnbitia si searmoniseaza. Anuriiite bucati din Hugo si din Heine (Cei doigrenadiri") sant doar un comentariu poetic al acelor po-vestiri.

Din roman, recomandabil la once Vrasta, in anume mar-geni si supt un anume control, din nuvela trebuie ales ce emai linipede, Thai curat, mai pottivit Cu viata neastra care,supt aparentele unui trufas snobism, a rainas sa privirhsincer In adancul nostru! de o traditionala siinplicitatei deun patriarcalism de straveche datina. Supt 6 aparenta de Ma-iestate epics este multa smerenie omeneasca in opera Pu-ternica a lui ca si, de altfel, in intreaga literature depovestiri a marilor Rusi din secolul al XIX-lea. La Italieni,Giovanni Verga a pus in picioare loath viata siciliana in .a-cele capodopere care sant I Malavoglia si Mastro don Ge-maid, a caror cetire, la prima rhea visits in Italia, andveam douazeci de ani, imi va ramanea pentru totdeauna nob-tata. Nu este aceiasi duioasa marturisire de adevar in togaopera, atata de purl, a lui Sienkewicz, nu nuniai in Quo Va-dis, bine cunoscut si la noi, on in marile lui scene raibOiniee,dar in gluma din Bartec invingOtorul sau in emotionanta dramaascurisa in stfletul omenesc admirabil din Fara dogma? E ci-neva care s piece fare o schimbare morals dintr'6 leetura ascriitoarei suedese pe care acum de curand, la saizeci de ani,a incuniatat-o recunostinta lurnii intregi, Selma Lagerlaf? Siintre amintirile de o viata ale Cetirilor mole eu trebtrie sa asezcu recunostinta cele doua scene ntrale, albe ca zapada muntilOr

ai patriei Bjoernsterne Bjoernson, Arne si mai aleSSynrienve Solbakken.

Cand zic: literature morals, inteleg pe aceia a earn mireazmase desface de la sine ca a florilor unei campii, jar; nu pro-ductiile pentru tineret" ale unor naivi sau !ekploatatori deambele sere,. precum literatura nationals e aceia care mi-roasd a narie, iar nu aceia care o striga de pe amvoanele uneiDficialitati ipocrite.

V.0 carte se care cetita in anume conditii. Numai cand ele

toate sant indeplinite, amintirea ei se pastreaza indelung. Asa

Tolstoi;

red,

Inalti lui

www.dacoromanica.ro

20

de mull Meat dupa aproape cinzeci de ani revazand, une onchiar in exemplarele noastre instrainate, cartile francese pecare le-am cetit copil, de la Champfleury la Emile Souvestre,am putut, pastrand in suflet atmosfera, sa reconstituesc chiarsi intriga care atunci m'a lovit m'a miscat.

0 carte nu se ceteste cu adevarat pe o banes dintr'un pare,pe bancheta unui vagon, nu se frunzareste pe pat in momentede neocupatie. Ea se cere a fi intrebuintata acasa, in liniste,intr'o anumita stare senina a spiritului.

E bine cand o ai In familie. Un sentiment duios Se adaugeatunci la interesul pe care lucrarea insasi fl presinta. Simti cadegetele celor can nu mai simt au atins candva aceleasi foiE Inca un fel de Impartasire cu

Cartea imprumutata in grabs, cetita in grabs, parasita Ingrabli nu foloseste la mare lucru. Iii trebuie un limp ca s todeprinzi cu dansa, si el poate fi mai lung. Odata bibliotecilecirculante Indepliniau aceasta nevoie. Ele par a fi pornit dela Englesi, unde atatea fete prisoselnice isi ingana uratul cucetirea unor povestiri in cloud si trei volume. Franta le aveape la 1830. Ba a fost chiar 'in Parisul din acea vreme ca se-cretar al unei asemenea intreprinderi un Roman, acel curios

foarte interesant Roman, un puiu de sate= din partile Fa-garasului, mutat ca pastor dincoace, pans in Baragan ple-cat apoi, cu un tanar Ghica, de neam domnesc, in Apus, undea scris foarte frumoasele scrisori din volumul de mai tarziuPeregrinul Transilvan, pe care, puind sa-1 curate de latinismesi sa-1 desbrace de ortografia lui cipariana, 1-am prefacut in-tr'una din cele mai placute lecturi, scrisorile lui loan CodruDragusanu fiind, de curand, dupa o traducere a d-lui Claudiu.Isopescu, pretuite dupa cuviinta si in Italia. Biblioteci circu-lante au existat si la noi; fratii i Haimann le-au deschis, prinanii 1880, in Bucuresti chiar in Iasi, unde un volum de a-cestea, cetit in class, pe vremea cand colegii balbaiau lectiaInaintea profesorului, m'a facut sa indur o excludere din li-ceul de la Iasi.

Once carte, capatata oricum, trebuie, Inainte de Coate, luataIn mani cu un sentiment de respect, de reverenta si puritate.Scriitorul nu e un furnisor oarecare, cum e ciimarul si croi-torul d-tale. Acel care a alcatuit o opera capabila sa dureze e su-periorul une on cat de sus! al cetitorului sau. El, care pu-

r"

si

Inaintasii.

sisi

si

'-

twww.dacoromanica.ro

21

tea sa nu vadeasca toate comorile sufletului sau, sa se InchidaIntro despretuitoare negatie definitive, cum a facut la noi Ca-ragiale, a dat din gratia sa ce avem noi In fata noastra. Re-cunoscatori trebuie s ne apropiem de dansul, cand Homervine sa ni spuie batranele lui pove5ti cand Shakespeare iiijoaca sublimul teatru Inaintea noastra. In viata pe care otrim cu tine se intampla, literatura face minunea de a .neputea pune in contact cu tot ceia ce omenirea a avut mai maltca simtire inteligenta creatoare. Nu putem sa ne inchinamprea adanc sa multamim prea calduros.

Sa ne tragem la o parte de lume pentru aceasta lecture, caree o convorbire. Nu in valmasag vuiet, ci. 11 lini5te, In tacere.SA se auda un singur glas, acela al inspiratiei venite de de-parte In spatiu 5i In timp. E un lucru de taina care pretindeisolarea. Cuvintele fermecate nu patrund oricA.nd 5i oriunde.Poate oare preotul sa oficieze in mijlocul targului sau trebuieca slujba lui s se face in altar, Indaratul perdelelor, cu In-grijire trase, ale catapitesmei?

Nu once scriitor se cete5te In acela5i fel. Pentru fiecare enecesara alts dispositie de spirit 5i alte conditii exterioare.

Poesia lirica se gusts numai in intimitate si a petites gorgees.Cei cari cred ca se poate deschide Romancerul" lui Heinesau Les fleurs du mat ale lui Baudelaire la opt ceasuri de dimi-neap pentru a le da gata cu satisfactie la zece nu-5i dau samede metoda unei astfel de lecturi. Ajunge de multe on o sin-gura bucata pentru a da mangaiere sau Indemn, pentru apurifica o zi Intreaga. Cutare recurgea pentru a-5i sfinti zivala cateva versuri numai din Antologia grease, in care e tot par-fumul sufletului elenic.

Nu mice scriitor in prose poate fi Inghitit din fuga. Poateaceia la cari esentialul e intriga. Asa e casul cu un AlexandraDumas pere cu formidabila lui imaginatie de mulatru, darfare niciun caracter de stil. Nu si la Balzac, 5i el fOra o formaingrijita, pe care n'o Ingaduia furia avantului sau spre crea-tiune, dar aici rAbdarea se cere pentru Intelegerea mediului,a carui zugravire e unul din principalele scopuri ale roman-cierului. Poate la Zola, ale carui imense volume, toate cu canti-tatea, ceruta de editor, a celor cinci sute de pagini, sant con-sacrate evidentiarii unui simbol, banii",visul", pantecele Pa-risului", bautura care doboara" (l'Assomoir), Paris, Roma,

5i5i

5i

i.

IOTEACAEEVIEI

444.1&71PL/PULAtt

gi

www.dacoromanica.ro

22

etc , asa Meat interesul e mai ales In puterea unei marete con-structii epice.

Dar la altii grija intrigii, care nu-i preocupa In primul rand,trebuie inlaturata de la inceput. Cetiti inceputul si alergati laultimele pagini ca sa va satisfaceti imediat curiositatea, fi-reasca. Dar apoi degustati fiecare pagina. La unul frumuseta vasta in perfecta chibzuiala clasica, nu voila, prin Imprejurari destari sufletesti care nu se pot amesteca niciodata, ci printr'olege a instinctului hotarator. Asa acel Prosper Merimee, de oaleasa discretie, care singurul a gasit la Alecsandri din poe-siile populare, pline la rims de diminutive si de forme ver-bale deponente, caractere de degenerare in mieureries care-Ifaceau sa se intrebe. clack' nu cumva e asa, din nenorocire,insusi poporul romanesc. Ori la alt scriitor marea Insusire eeuvantul rar care scanteie, expresia neobisnuita, vioaia lega-tura sintactica, neprevazutul care surprinde si farmeca. Ast-fel la acel Barbey d'Aurevilly, la care ideia Intr'un asemeneavesmant imports prea putin.

Astfel lecturile nu mai sant o amortire a uratului, o inselarea ceasurilor goale, o bataie de jot si o profanare, ci o maremultamire pentru moment, un Invatamant durabil pentru viataIntreaga.

Nu strica pastrarea amintirii unei lecturi prin insemnarile(acute. Nu pe margenea urat obiceiu! Pe paginile unuivolum de la Biblioteca Vittorio Emmanuele din Roma am gasito Intreaga colectie de exclamatii si epitete. Cetitorii se luaula lupta cu autorul si se certau ei insii intre sine. Ci fiecaresa-si faca o carticica a lui, In care, la inceput cu sfiala si Intr'oforma naiva, sa se fixeze aceste impresii. Candva, acest obi-ceiu ni-a salvat ceva dintr'o sums de opere astazi pierdute. Pho-tios, Fotiu, sau, bisericeste, Fotie, patriarhul Constantinopolei,un mare carturar, flees asa cu cetirile lui. Lucrarile Insesi audisparut, dar stim ceva din cuprinsul for prin notitele si extra-sele Invatatului cleric.

Aceasta are un indoit folos. Se conserva reminiscence literarecare mai tarziu fac atata bucurie si sufletul omenesc prin .astfelde analise ajunge a se analisa el insusi.

VI.

Arta nu se calla Intaiu In Musee, care, chiar cand sant binealicatuite, impartite si, explicate, heard.. In orice,:eas, nu in Mu-

arta:

www.dacoromanica.ro

seek marl, care produc oboseala la inceput, un oarecare des-gust de frumuseta atarnat anatopic pe pareti, pe urma.

Traim intre lucruri frumoase pe care nu le vedem, ne-am de-prins a nu le vedea 5i pe care nu le semnalam copiilor, elevilornostri. A to uita bine imprejur e prima initiare intr'o arta pecare a facut-o un mester mai mare decal noi. Ne invapm ast-fel a nu samana cu obisnuitii vandali can distrug ce e mai fer-mecator in natura incunjuratoare. Ce frumos pazia la usa Ma-nastirii din Valenii-de-Munte salcamul secular pe care, in ciudamea, tot 1-au distrus si care catva timp dupd ce fusese rasturnattot mai dadea frunze din membrele lui sfarticate! Intr'un frumosarticol din revista sa, d. dr. Lupu zugraveste peripetiile lupteipe care d-sa a dus-o pentru scaparea altui asemenea arias, pecare, mai fericit decat mine, 1-a scapat pans acuma. D. VirgilDraghiceanu-rni spunea ca la Curtea-de-Arges se gasesc primitivicapabili sa ude cu apa fiarta la radacina maretii platani caridue la foasta manastire, pentru ca fac umbra caselor lor.

Regele Ferdinand imi vorbia odata, la Iasi, cand era numaiMostenitor de tron, despre grija ce se are in Germania pentruonce element care da frumuseta unui peisagiu. De curand s'ayotat o lege in acest sens, si un deputat cult imi spunea ra-zand: cu ce ni pierdem noi timpul".

Ochiul deprins a descoperi frumosul in acest domeniu tre-buie exercitat sa-1 caute si aiurea. El e in arhitecturadar mai totdeauna originals, a caselor de la tarn, cu podbabelepe care necontenit le iscodeste o imaginatie vesnic in actiune,in capriciul crucilor de lemn sau de piatra din cimitirele ruraleon de pe margenea drumurilor, in tot ce se tine de neobositaproductie artistica modesta a poporului romanesc.

A tunci nu se va mai suferi uratul in odaile de locuinta. Nuvor mai fi cromolitografiile tipatoare, arta patriotica" reco-mandata de Ministere, calendarele de parete cu pretentii, fo-tografiile de fainilie asezate in cadre, icoanele de mods ru-seasca.

In general, e recomandabil sa nu se puie prea multa artasupt ochii aceluia care trebuie sa se invete a recunoaste, apretui si a judeca. Ajunge s se aleaga o reproducere bung,o cinstita sapatura in otel sau in arama, care data se ga-siau In once colt de Italie si care se expun cu gramada, pepreturi de nimic, in cartoanele pe care le scot afara spre van-zare atatia negustori de carti vechi In Paris. Asemenea repro-

2$

simpla,

www.dacoromanica.ro

24

duceri nu lipsesc nici la prieteinosii anticvari bucuresteni.A privi zilnic un astfel de tablou, a-i prinde si fara voie toate

liniile, a-i pastra in minte toate resturile de coloare, e mullmai bine decat ameteala unei visite rapezite la un Museu plinde opere celebre.

Pentru deprindere uncle carti pot fi recomandate. Unclepe departe, nu toate. Popularisari fericite s'au facut in Germa-nia mai mult decat aiurea. Ele trebuie luate Insa cu oarecarereserve. Se acorda artei germane in secolul al XVIII-lea chiar$i mai ales in al XIX-lea un rol care e fara indoiala dispropor-tionat fata de ce au dat celelalte teri, Franta $i, mai ales, caelement de noutate, Anglia creatoare 1. Fasa ultima a unei arteiesite din fagasul milenar al normalitatii e prea larg Impar-tasita. Orice Istorie a artei"' rasfrange anumite prejude-cati nationale, ba chiar $i personale. Noi cari, prin rostulnostril istoric, putem avea o judecata independents, nu san-tern supusi aceleia$i sclavii a prejudecatilor la care trebuiesa se piece istorici ai artelor din marile natiuni creatoare.

De la o vreme incoace, carta postala ilustrata represintaindtablouri $i sculpturi e puss in circulatie de toate Museele. I seda o deosebita ingrijire, necontenit In crestere. In unele Museeale Americei avem a face cu lucrari corespunzatoare $i gus-!mini celui mai ales. Se fac Incercari, Intru catva reunite, dea da $i colorile. De altfel, o librarie din Paris, care n'a aflat,dupa cat se pare, destul sprijin, intreprinsese reproducerea,nu numai in colori, dar in relief, pe un carton imitandfoarte bine panza, a unui numar de tablouri celebre: pretulone on supt mia de lei, cu cadru cu tot, era aproape al chel-tuielilor.

A colectiona si a clasa, a observa cat de des asemenea cartipostale e de sigur o loarte buns pregatire, si in ce priveste cu-nostintile, $i in ce priveste formarea gustului. Odata era oslabiciune a adolescentilor pentru albumele de marci postale,uncle fara indoiala de o foarte buns executare; acestalalt exer-citiu ar fi, astAzi, de sigur preferabil.

Noi n'avem Musee publice, decat numai pentru ce am creatnot si Inca! nici macar bune copii, pe care ni le marputea procura usor bursierii no$tri pentru arta In straina-

1 In volumul care cuprinde comunicatiile la congresul filologilor de limbi mo-derne din Zurich, 1910 (Festschrift zum 14, Neuphilologentage), d. Ernst Dicka arAtat cum Chateaubriand, si nu numai in Genie du christianisme, a prAdatpe Milton, asa luck de la acesta sl in Anglia pleaca in adevAr romantismul.

-7-

.

$i

www.dacoromanica.ro

25

tate, cum n'avem, la Bucuresti, pentru sculpture, macar unmic Museu de mulage. Dinastia n'a admis Inca publi-cul la vederea libera a comorilor, adevarate comori, pe carepanb acuma le-a strans numai regele Carol I-iu, de neuitatamemorie. Trebuie deci sa se caute in strainatate frumosulrealisat de mana omului.

Cum mergem noi, pentru studii sau altfel, e in cea maimare parte vreme pierduta, Incepand cu tinerii, ei se due in-tr'un singur centru, de obiceiu admirabilul Paris, se inscriumai ales la un profesor si-i lucreaza o tesa. Se intorc farda cunoaste macar Franta intreaga, a aril provincie" e asade caracteristica. Necum sa cerceteze alte teri, pentru a cu-lege in toate domeniile, deci si in al artei, impresii care satie o viata intreaga. In Paris chiar, vederea lucrurilor de artae amanata pang la sfarsit, si dese on doctorul in cutare ra-mura, grabit de a se Intoarce, pleaca fare sa fi vazut mai ni-mic. Colonia romaneasca nu se uneste pentru folositoare vi-site in comun, conduse de aceia cari studiaza sau fac insii arta.Si ales o complecta lipsa de solidaritate, datorita ilusiilor pe careSi le face fiecare despre el insusi, care nu are nevoie denide Indreptare, de niciun sfat competent. Pe cand aceiae vrasta de mare libertate, in care se poate vedea si Intelegemai mult, pastrandu-se apoi Intl o memorie noun, frageda.

Iar dusul in strainatate, de cele mai multe on cu anumiteman civilisatii, uitam ca opera marilor artisti e Impartita in-ce priveste cunoasterea frumosului. Se pierde prea mult limp,se cheltuiesc prea multi bani pentru un loc, pentru un sin-gur loc. In afara de faptul ca urmam a ne robi unei singuremarl civilisatii, uitam ca opera marilor artisti e Impartita in-tre Museele atator teri pang. la America departata cu opt panala zece zile de strabatere a Oceanului.

Recomandabile sant itinerariile combinate, care permit com-paratii intregiri deosebit de pretioase. Un fel de calatorii en-ciclopedice.

0 riu_nde, o intaia masura e aceia de a prepara visita la Museu.Ghidurile" sant foarte dese on formate Si uscate. Ce folo-sesc sublinierile $i stelutele din acea carte de Ingrijiita statis-licit neinteligenta care e Baedekerul german, de mult birui-tor asupra celorlalte calauze (dintre care Joanne-ul frances,cu admirabile ilustratii sapate in arama, era nesfarsit supe-rior)! Calauzele locale, care cauta, inainte de toate, a fi scurteSi ieftene, sant simple afaceri comerciale.

Si

Si

.

4,

www.dacoromanica.ro

26

OricuM, fie 5i numai pe basa lor, o lecttira prealabila, foarteatenta, o consultare cu tovarasii de drum mai priceputi simai experienti, data se poate chiar ascultarea unei conferinti(Ca la croisierele francese ; In anul acesta d. Diehl, la vrastad-sale, conduce una in apele bizantine), sant lucruri abso-lut recomandabile. Se scuteste astfel ridiculul gaturilor sucitedupe tavane in care privirea devine deosorientatk cu stricareaplgcerii depline prin truda identificarii subite.

Apoi e mult mai bine s se Inceapa cu mid colectii parti-culare, a caror vedere ajunge pentru o zi, fara oboseala. Incamai preferabila e vederea unui palat, unei case senioriale carepastreaza lucrul de arta la locul lui, In mediul pentru carea fost treat si din care, astfel, el face parte integranta. Candse ajunge la marile deposite, de o presintare asa de false,de o strabatere asa de grea, fara niciun fel de ajutor tehnicmai ales in Europa din partea directiei, fara functionaricari la anume ceasuri s Mica in chip competent folositoareaopera de lamurire, care ar fi datorie si o binefacere, sci nuse iea dinfrodata prea mull. Sa nu se urmeze chiar ordinea,adesea pm- cronologica sau chiar Intamplatoare, In care o-biectele sent expuse. Te duci in cutare zi pentru cutare grupsi chiar pentru cutare panza sau statuie singure. Vii pentru a-ceasta la un anume ceas, supt o anume lumina si intr'o anumestare a luminii. Vii $i revii. Revii de atatea on pans ai inteles,*Oita' to -ai 'patruns, pand duci icoana cu tine, panslezi, iti Incorporezi frumuseta, de care nimic nu to va maiputea deslipi, ea devenind statornic un element constitutival fiintii tale morale.

Acasa, ca gi pentru literature, e bine ca impresiile s fie pusepe hartie. E un mijloc de a intari amintirea, de a fixa im-presia, de a da contururi unei sensatii care fara aceasta poatepluti in vag.

Numai astfel, In asemenea conditii, initiarea artistica se poatein adevar uni. cu cea literara, expresie In alt stil a aceluiasi a-vant catre framos, care e partea cea mai nobila, Inca din cele

timpuri, cand nu era societate, cand nu era tehnica,religie, scrisoare, a fiintii omenesti. Si, precum In nature .oriceforte se poate schimba cu alta, vom baga de same mai tar-ziu cat .de mult a influentat asupra moralitatii noagtre, asu-pra conceptiei pe care o avem despre datoria noastra, aces*contact 8erios si plin de pietate cu. arta.

AC ADEMIEllp

:43

IUCT .

.

r

.

'

d'intaia

.

ve;i0,

1 0^

00C. s

'oPtutt

4

LIOTab",

MO

ashlar.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro