Prima mea bibliotec a cunoasterii /

CUM FUNCTIONEAZ! Tehnica din jurul nostru

CORESfT JUNIOR

Traducere: Radii Badalc

Redactare: Lavinia Vasile, Radu Badalc Teh no redactare: Corina Roncea, Flavian Muscalu

Original edition published in English under the title

MY FIRST LIBRARY OF KNOWLEDGE How Things Works

Copyright 2006 Orpheus Books Ltd.

Concepria i realizarea: Rachel Coombs, Nicholas

Harris, Sarah Harrison, Sarah Hartley,

Emma Helbrough, Orpheus Books Ltd,

Text: Nicholas Harris

Consultant: Chris Oxlade

Ilustraii: Mike Fuller

Toate drepturile asupra accstci ediii in limba romn upurin editurii COR1NT JUNIOR, parte componentu a

Grupului Editorial C O R I N T .

ISBN 978-973-128-119-3

Format: 8/70x100. Coli tipo: 4

Ttpr i t la : 9RROMPRINT H ^ O f Grupul

VEHICULELE DE MARE TONAJ

BU L D O Z E R U L i folosete lama pentru a impinge pamdnt i dardmaturi. Excavatorul poate patrunde oriunde cu dinii cupei sale. El excaveaza in mormanul de dardmaturi i le varsa in bena unei basculante. Camionul are roi mari

i un motor puternic. Acestea l fac sd poata transporta ncarcaturi foarte grele. Pentru a descarca ncrcdtura, bascula se nclina, poarta din spate se deschide i dard-maturile aluneca in spatele camionului. ^"P^

^ dintat

SENILELE

In aria acestei demolri, multe vehicule de mare tonaj au senile in loc de roi. Acestea le permit

mainilor s nainteze pe teren moale sau neregulat. O macara balanseaz o

greutate de demolare prin pereii vechii cladiri. Aceasta

antreneaza spargerea zidului si caderea caramizilor.

brat

^ X

excavator

- L [ e u t a t e - de derioiar

A l

y ., ' r* f **i

*

n

j

UTILAJELE DE CONSTRUCTII

Operatorul conduce macaraua din cabin. 0 contragreutate de mare tonaj amplasat n spatele macaralei contrabalan-seaz greuta-tea ncrcturii ridicate de bratul acesteia.

/

/

/N

L

Crligul, purtnd ncrctura, se poate mica de-a lungul braului macaralei.

turn

A construirea unei cladiri nalte sunt folosite multe

utilaje. O macara-turn este eseniala. Ea ridica materiale de constructii grele pdna la locul unde este nevoie de ele. A

In imagine, ridica traverse de oel pana la etajele superioare. Acestea vor folosi la construirea scheletului cladirii. Apoi, macaraua va ridica dalele de beton care vor forma

ON

' _ > . ,

cldiren constructie

11/ baza macaralei ?

beton betonier

...

BETONUL

Betonul este facut din ciment, nisip, pietri i ap. Butoiul betonierei se nvdrte, amestecand ingredientele. Apoi, betonul lichid este descrcat i pompat n fundaie.

l\ pomparea betonului n fundaie

"1 I J I f

--J

f " r l #

8

AUTOMOBILELE

AUTOMOBILELE sunt puse n micare de mo-toare care le furnizeaza ener-gia necesara. Apasdnd pe-dala de acceleraie, oferul crete debitul de combusti-bil catre motor. Cutia de viteze permite mainii sa mearga mai repede sau mai ncet tara sa fie necesar ca motorul sa ncetineasc sau s fie suprasolicitat. Sistemul de

suspensii folosete arcuri pentru a crete con-fortul deplasarii.

9

Bateria furnizeaz electricitate alternatorului. Acesta pornete motorul.

mm

obde eapar

pedal defrn

FRNELE

Pentru a ncetini, oferul apas pe-dala de frna. Aceasta determina

ca pldcuele de frana sa strng ntre ele un

disc amplasat in interiorul

roii.

MOTORUL CU BENZINA

Motorul cu benzina functioneazd prin arderea unui aniestec de benzina i aer. Benzina este absorbitd din rezervor i mpinsd cu putere

rezervor de com bustibil

* * :

Apa care rcete motorul traverseaz radiatorul pentru a se rci la rndul ei.

in cilindrii motorului. Aici, este aprinsd i transformatd in gaz. Gazul foreaza apdsarea pistoa-nelor. Acestea pun n micare arborele cotit, conectat la roi.

10

TRENURILE r r ^ R E N U R I L E de diesel, un motor diesel

mare viteza sunt puse controleazd un generator t-~ai^re^e^Ttaa_re^ care produce electricita-

sara motoarelor.

ENERGIA ELECTRIC ^ ^ i

Trenul de mai sus i obine energia^ din cablurile de tensiune de deasupra inelor. Un pantograf capteaza electricitatea. Apoi, blocul motor i un transformator controleaz fluxul de curent direcionat catre motoare.

11

TRENURILE MAGNETICE (TGV)

TGV-urile, construite pe principiul levitaiei magnetice, sunt trenuri care se folosesc de magnei pentru a pluti deasupra inelor. Aceasta anuleaz frecarea roilor de sine. TGV-urile pot astfel sa se depla-

A

seze extrem de rapid. In condiii

de testare, au atins viteza de 550 km pe or. TGV-urile au nevoie de foarte puin combustibil.

ventilatoare pentru aei isire

Sasiul conecteaz rote,

fc frnele, cutia de vitel^ 'Hjd,.i, motoarele i suspensiile.

cabina conductoruiui

^

-r.

h M k ' 1

/

' ' :i

12

VAPOARELE SI ALTE AMBARCATIU APOARELE sunt nave mari, care pot traversa oceanul.

Exista i ambarcaiuni de mai mici dimensiuni. Cele mai multe vapoare sunt puse in micare de motoare cu elice.

K

motor

REMOR-CHERELE

Remorcherele sunt nave concepute special pentru tractarea vaselor de mare tonaj, cum ar fi petrolierele. Un remorcher are o child puternicd, din oel, i amortizoare groase, de cauciuc, pe care le folosete la mpinsul navelor. Are, de asemenea, un motor extrem de puternic. Acesta pune in micare o elice uriad. Elicea remorcherului din imagine i poate schimba orientarea, i nava vireazd.

13

DE CE PLUTESC NAVELE?

Orice corp scufundat in apa este mpins in sus de aceasta. Dac este mai dens deceit apa, se va scufunda. Dacd nu, va pluti. O navd grea din metal plutete pentru ca este plind cu aer. Acesta o face sd fie mai puin densd decdt apa.

SUBMARINELE

Submarinele sunt nave care pot merge pe sub ap. Pentru a se scufunda, rezervoarele de balast sunt umplute cu apa. Pentru a se ridica la suprafad, apa este pom-pat afard din aceste rezervoare.

SCUFUNDAREA

Rezervoarele de balast sunt umplute cu ap

RIDICAREA

Apa este pompat afar din rezervoarele de balast.

ELICEA

Elicea este conectata la motor printr-un arbore de transmisie. Paletele sale sunt mari i uor nclinate. Pe masurd ce se nvartesc, apa din preajma lor este aspiratd i mpinsd napoi. Aceasta face nava sa se mite nainte.

14 nvelisul balonului

AERONAVELE

TOATE mainile zburtoare se numesc aeronave. Avioanele i elicopterele sunt mai grele decdt aerul i au nevoie de aripi sau elice pentru a se menine in vazduh. Baloanele i dirijabilele reuesc asta deoarece sunt umplute cu un gaz mai uor decdt aerul.

echipajul (fn interiorul

nacelei)

BALOANELE

rezervoarele de combust ibi I pentru arztoare

Baloanele cu aer cald au o punga mare, numita nveliul balonului, care conine aer. Arzatoarele de dedesubt nclzesc aerul din nveli, producnd nalarea. Echipajul cdldtorete ntr-o nacela agaata sub nveli.

\

In desenul de mai sus, pri

din avionul de pasageri au fost decupate, pentru a arta ce se afl n interior.

ELICOPTERELE Cele mai multe elicoptere folosesc turbopropulsia: un motor cu reacie nvarte un ax care provoacd mica-rea circulara foarte rapida a paletelor rotorului. Acestea imping m jos aerul

i astfel aeronava se nald.

Elicopterele pot decola i ateriza vertical. Pot pluti i zbura n orice directie.

r

Majoritatea avioanelor au un tub central numit fuzelaj. Stabilizatoarele si eleronui de la coada r

avionului ajut la controlarea altitudinii si a directiei de zbor. T t

Unele avioane de pasageri moderne pot transport a peste 500 de cltori. b

MOTORUL CU REACTIE Intr-un motor cu reacie, un ventilator uria absoarbe aerul. O parte din acesta trece prin nite compresoare, care i ridica presiunea. Arderea combustibilului produce gaze fierbini care se amestecd cu restul aerului absorbit i este aruncat cu putere prin spatele motorului. Fora degajatd propulseazd motorul (i avionul legat de acesta) nainte.

Forta aerului eliminat propul-seaz balonul In direcia opus. Asa f unctioneaz si motorul cu reactie.

ventilator

are trece

dS&l combusilul arde ompre^fiE

\j(W\ 1^*1care trec'

gazele fierbinti

r

tsnesc 7 f

n afar

16

C U M ZBOAR AVIOANELE

UN avion greu poate zbura datorita formei aripilor sale. Cand avionul se deplaseaza nainte, cu mare viteza, o fora numita de elevaie l face sa decoleze,

ELICEA

Unele avioane sunt propulsate de o elice. Paletele acesteia au o forma aerodinamica. Cand elicea se nvarte, paletele capteaz aerul i l imping napoi. Astfel, avionul este propulsat nainte.

Aerul trece pe sub arip.

mmmmmmmB Forma aerodinamica a unei aripi determin ca viteza aerului care trece peste aceasta In timp ce avionul se deplaseaz nainte s fie mai mare ca a celui ce trece pe dedesubtul su. Aerul de deasupra aripii are o presiune mai mic. Rezultatul este apariia unei forte de ridicare, care face ca avionul s se nale.

'

MANEVRAREA

Un avion se poate deplasa in trei moduri diferite. Poate urea sau cobor, poate vira la stdnga sau la dreapta i se poate apleca ntr-o parte sau alta.

botul spre stnga

VIRAJUL T"

Pentru a vira, pilotul apasd nite pedale ce acioneaz asupra crmei. Aceasta modified fluxul de aer. Pentru a ntoarce fdrd probleme, pilotul trebuie, de asemenea, sa incline avionul. Ridicarea unui eleron pe una dintre aripile principale face ca avionul sa se incline n acea parte

Pentru a catiga altitudine, pilotul avionului trage spre el mana de control, determinand ridicarea unor elevatoare, de la coada avionului. Avionul se nclind: botul sau urea, iar coada coboard.

Pentru a cobor la o altitudine mai joasd, pilotul impinge

n fad mana de control. Aceasta

are un efect opus asupra fluxului de

aer, deci coada se ridicd, iar botul avionului coboara.

coada spre dreapta

eleron

INCL1NAREA aripa coboara

RACHETELE SPATIALE

CA sa poata calatori prin spaiu, o racheta trebuie sa atinga viteza de 40.000 km/h , la care se realizeaza desprinde-rea de gravitaia terestra. Motoarele de racheta trebuie sa fie extrem de puternice i sa poata funciona fara aer (in spaiul cosmic, acesta lipsete). In motorul rachetei se combina doi combustibili diferii. Acetia produc gaze fierbini, care sunt eliminate cu mare viteza spre exterior. Astfel, racheta este propulsatd in sus.

un satelit pregtit

de lansare

O racheta spaial este compus din module separate. Cnd combustibilul dintr-un modul se epuizeaz carcasa aces

aban donat in spaiu.

zervor de pmbust ibi l

motoru l rachetei (modulul 2)

SONDELE SPATIALE

Pentru a explora alte lumi, cum ar fi Jupiter sau Saturn, au fost trimise sonde spaiale teleghidate. Lansate n spaiu cu ajutorul rachetelor, acestea nu au nevoie de motoare proprii, din moment ce acolo nu existd aer care sd le nceti-neasca inaintarea. Sondele spaiale trimit napoi pe Pdmnt fotografii ale plane-telor pe lngd care tree in zborul lor.

Sonda spaial Cassinis-a nscris pe o orbit in jurul lui Saturn m 2004. Apoi, pe luna Titan a fost

parautat un vehicul de

sol.

TELESCOPUL

TELESCOPUL face ca obiectele extrem de mdepartate sa para mult mai mari. Ne poate arata detalii invizibile cu ochiul

A

liber. Intr-un

telescop, lumina este reflectata de o oglinda primara discoidala ntr-o oglinda se-cundara, i din aceasta catre pri-vitor sau senzorul luminos.

Un telescop mare, pentru observarea cerului nopii, este adapostit in

ddirea Observatorului. Calota se deschide pentru a permite

observarea stelelor.

21

OBSERVAREA SPAIULUI COSMIC

Pentru astronomi, adica oamenii de tiind ce studiazd spaiul cosmic, telescopul este un element esenial. Un reflector puternic ne dezvaluie detalii despre planete, nebuloase (aglo-merdri de praf i gaz cosmic) i galaxii invizibile cu ochiul liber. Aceastd imagine (dreapta) a unei galaxii situate la miliarde de kilometri departare a fost surprinsd de telescopul spatial Hubble.

copertin TELESCOPUL SPATIAL Situat pe o orbita la 620

de kilometri deasupra Pdmantului, se afl

telescopul spatial Hubble. Acesta este

att de sensibil, nct poate detecta un

punct de lumina de la o distand

de 400.000 de kilometri.

panou solar

Imaginea aceasta arat oglinzile din interiorul telesco-pului spatial Hubble.

22

CAMERELE DE LUAT VEDERI

PE N T R U a face fotografii, folosim aparatele de fotografiat. Cele obinuite imprima imagini pe film. Camerele digitale nregistreaza imagini electronic.

CAMERELE DIGITALE

Luniina dintr-o imagine pdtrunde ntr-o camera digitala printr-un obiectiv. Lentilele regleaz semnalul pentru a forma o imagine ntr-un microcip. In acest proces, iniaginea este mparit n mii de pixeli minusculi. Microcipul nregistreaz culoarea fiecaruia dintre ei in memorie. Apoi, iniaginea poate fi transferat ntr-un computer.

APARATDEFILMAT

prin lentilele aparatului.

APARATUL DE FILMAT

Aparatul de filmat poate face mii de fotografii, pentru a crea o singur scena in micare. Pentru fiecare secunda surprinsa pe peliculd, 24 de imagini sunt stocate pe film. In interiorul camerei se afl o dia- Lentila trimite frag ma. Acesta se deschide i se nchide rapid, permi-nd luminii

O lumina puternic trece prin fiecare imagine, proiectand-o pe un ecran. Cdnd sunt redate, imaginile se succed atat de rapid, ncat dau impresia unei micri continue.

PROIECTOR

inea spre ecran

s acioneze asupra filmului. Ast-fel se creeaza o serie de imagini. Un proiector este mijlocul prin care un film este prezentat.

diafragm

94 ^H^S

INREGISTRAREA DIGITAL

ORICE informaie poate fi nregistrata in forma digitala pe un compact-disc (CD). Sunet, imagini video sau text sunt transformate ntr-o serie de cifre de 0 i 1. Acestea sunt stocate pe disc ca o succesiune de addncituri i poriuni plane. Discul este apoi citit" de o raza laser.

Imaginea arat adnciturile de pe un CD i raza laser care le citete. Peste 3 milioane de astfel de adncituri se regsesc peTP^ sngur spirals care ricepe de a centru si sfrseste-^ la marginea^iscuIuT O adncitur tipic msoar 0,001 mm lungime.

25

compact-disc

Acesta este interiorul unui player de compact-disc. ntr-un sistem audio, semnalele electrice citite si amplificate de un amplificator sunt transf ormate n sunete de ctre dif uzoare.

COMPACT-DISC PLAYER

Intr-un player audio CD, discul este citit de o raz laser. O succesiune de oglinzi i lentile ndreapt raza catre suprafaa discului. Reflecia razei arat succesiunea de adncituri i poriuni plane. Acestea sunt apoi transfomiate in semnale electrice. Milioane de semnale electrice formeaza, combindndu-se, o melodie. CD-ROM-urile pentru computer, ce pot stoca informatie sub forma de text, date, grafica, sau filme ori programe TV, funcioneazd ntr-un mod similar.

poriune plann

adncitur Un compact-disc (CD) sau un disc video digital (DVD) sunt confecionate din plastic i aluminiu i msoar 12 centimetri n diametru.

26

TELEVIZIUNEA

TELEVIZIUNEA reprezinta mijlocul de a transmite imagini i su-nete la distan. Exista niii de canale de televiziune. Majoritatea transmit emisiuni nregistrate, dar unele, in special canalele de tiri i sportive, transmit evenimente in direct.

microfon

Pentru a produce un program TV, un aparat de filmat capteaz imaginea, n timp ce un microfon nregistreaz sunetele (stnga jos). lmaginile i sunetul sunt combinate n camera de control (jos).

CAMERA TV

O camera TV conine un dispozitiv de cuplare a sarcinii. In timp ce o scena este filmat, acest dispozitiv colecteaz milioane de mici patrate, numite pixeli. Fie care pixel conine informaii privind luminozitatea i culoarea luminii (compusa din rou, albastru i verde) din acea scena, nregistrata digital.

IMAGINI PR1N SATELIT

Un program TV poate fi transmis n ntreaga lume prin semnale radio de-a lungul suprafeei terestre sau prin satelit. Un satelit capteaza n spaiu semnalul radio i il retransmite napoi, catre antenele parabolice de pe pmnt.

Antena parabolic acoperi capteaz sem-nalele radio. Acestea sunt transmise prin cabiu ctre receptorul TV, unde sunt transfor-mate in sunet i puncte rosii, verzi si

r i

albastre.

ntr-un receptor TV, trei arme" trimit fascicule de lumin ctre ecran.

Acestea produc rnduri compuse din puncte de culoare rosie, verde si albastr. Intensitatea fiecrui punct este controlat de semnalele colore. Ochii nostri mbina rndurile de puncte ntr-o singur

imagine color.

Detaliu drntr-un ecran de televizor color.

28

COMPUTERELE

COMPUTERELE sunt mainarii electronice extrem de folositoare. Pot fi uti-lizate pentru accesarea Internetului, pilotarea unui avion, proiectarea unei maini, depozi-tarea de informaii i jucarea de jocuri.

compact-disc V-Ov> vCV ^ * * * f*w^

Cea mai important component dintr-un sistem este procesorul (CPU), creierul" computerului. Microprocesoarele minuscule din interiorul su primesc instruciuni de la un program i apoi le aduc la ndeplinire. Programed i informaiile sunt stocate ntr-un hard-disk. Memoria computerului le percepe ca semnale electrice.

29

HARDWARE SI SOFTWARE

Prin hardware se nelege echipamentul de baz al unui computer. ^ [nclude procesorul central J^^k (CPU), memoria, ecranul (sau monitorul), unitile de citire CD sau DVD, tastatura, mausul, imprimanta i sca-nerul. Software este considerat sistemul de operare ce permite funcionarea coniputerului, bazele de date, jocurile i prograniele de grafic

maus

imprimanta

Scanerele ne permit s stocm imagini n computer. Aceasta s realizeaza prin nregistrarea luminii reflectate de imaginea originai. Lumina reflectata este culeas de un senzor. Acesta o mparte n mii de pixeli, care sunt ncrcai apoi in computer.

Un maus este utilizat pentru miscarea cursorului pe ecran. Bila din interiorul mausului actioneaz dou rotite. Lumina ce ptrunde prin orificiile din rotie trimite semnale pe msur ce acestea se rotesc. Semnalele luminoase se transform n semnale electrice. Acestea transmit computerului n ce direcie se misc mausul.

30

TELEFONIA SI INTERNETUL /

Convorbirile telefonice, SMS-urile, e-mailurile etc. sunt mijloace prin care se propagd informaia. Toate acestea sunt transformate in semnale i trimise printr-o imensa reea de comuni-caii, formata din cabluri telefonice i optice, legaturi radio i prin satelit.

semnalul telefon ulu mobil

schimb ^ principal J

transmittor

schimb \ local J)

computer

telefon mobil

Telefoanele mobile folosesc undele radio. Semnalele nu tree automat de la un telefon la altul, ci sunt preluate de un transmitor din vecintate, denumit celula . Sunt apoi transmise de-a lungul reelei ctre un mobil dintr-o alta celul, sau catre un telefon fix.

II I I - c^

satelit

schimb international

i schimb

international

cablu ^subac vatic

transmitor

Schimburile telefonice se desf-oar pe felurite cai. Unele sunt deservite de cabluri. Altele se fac

prin unde radio - semnale invizibile care strabat vz-

duhul. Leg-turile se mai pot realiza prin satelit sau prin cabluri subacvatice.

schimb principal

telefon mobil

E-mailurile sunt trimise i primite prin Internet. Un server poart e-mailul catre destinatarul prevazut.

0 REEA DE COMPUTERE

Internet este numele unei gigantice reele de comunicaii care conecteaza milioane de computere din mtreaga lume. Oamenii acceseaza Internetul jm pentru a trimite e-mailuri sau a folosi World Wide Web, o uria colecie de site-uri Internet.

'

computer

schimb local

32

GLOSAR acceleraie: pedala ce trimite bcnzin ntr-un motor. diesel: un tip de motor folosit de unele maini sau trenuri. dispozitiv de cuplare a sarcinii: senzor electronic care poate nregisrru iniagini. gravitaie: o for natural ce atrage obiectele ctre Pamnt.

microcip: un grupaj de circuite fclosite pcntru a stoca programe de computer sau memorie. pixel: punctul cu cea mai mica dimensiune de pe ecranul unui computer sau al unei camere digitale. transformator: un dispozitiv care transfer electricitate dintr-un circuit m altul.

INDICE A densitate 13 lentile 22-23, 25 reea de comunicaii acceleraie 8 diafragm 22-23 lumin 20-23, 29 30-31 acronav 14-17, 28 disc video digital (DVD) rezervoare de balast 13 alternator 9 25, 29 M rezervoare de ambarcaiuni 12, 13 dispozitiv de cuplare a macara 5-7 combustibil 8-9, 18 amortizoarc 12 sarcinii 26 mamarii elcctronice 28 amplificator 25 maini 8-9, 28 s, anten prin satelit 27 E maini de construcii 6-7 satelit 18, 27, 31 antene 21 electricitate 9-10 maus 29 scaner 29 arbore cotit 9 cleroane 17 memorie 22, 28-29 semnale electrice 25, ascensiune 17 clcvarie 14-16 microcip 22 28-30 avioane 14-15 elevatoare 17 microfon 26 semnale radio 27

elice 12-13, 16 microprocesor 22, 28 senzori 20-21, 29 B elicopter 14-15 motoare 12, 14 sistem de rcire 9, 11 baloane cu aer cald 14 e-mailuri 30-31 cu reacrie 19 SMS 30-31 basculuntu 4 cu motorin 8-9 software 2 baterie 9 F cu propulsie 15 sond spaial 19 beton 7 film 22-23 de rachet 18-19 staie la sol 26-27 betonierfi 7 fotografii 19, 22-23 diesel 8, 10 submarine 13 bil de demolarc 5 frane 8-9, 11 electrice 10-11 suspensii 8-9, 11 bra de niacara 6 fundaii 7 turbo 15 asiu 10 buldozer 4 fuzelaj 15

N, O T , c G nav sparial 18-19 tastatur 29 cabluri 27, 31 galaxie 21 nave 12-13 telefoane mobile 30-31 cadre fotografice 23 generator 10 observator 20 telefonie 30-21 camera de control 26 gravitaie 18 oglinzi 20-21, 25 telescop 20 camera Tclcscopul spatial

digitala 22 H, I P Hubble 21 de filmat 23 hard-disc (HDD) 28 panou solar 21 televiziune 26-27 TV 26 hardware 29 pantograf 10 transferuri telefonice

camion 4-5 imprimant 29 piston 9 30-31 camp magnetic 11 informaii computerizate pixeli 22, 29 transformator 10-11 crm 17 28-31 planor 14-15 transmitor 30-31 Cassini, sonda spaial 19 Internet 28, 30-31 player C D 25 trenuri 8-9, 10-11 C D - R O M 25 A presiunea uerului 15-16 TGV 11 child 12 I J) K. programe de computer eavd de eapament 8-9 cilindri 9 nclinarc 17 28-29 ciment 7 inregistrare 22, 24, 26 pro iector 23 U, V, w compact-disc (CD) 24-25,28-29 mregistrare digitala 22, unde radio 31 compresoare 15 24-26 R unitate central de computere 22, 28-31 jocuri pe computer 28-29 rachet spaial 18-19 procesare (CPU) 28-29 contragreutate 6 kerosen 19 radiator 9 vehicule de mare

receptor TV 27 tonaj 4 D L reflectoare 20-21 viraj 17 demolare 5 laser 24-25 remorcher 12 World Wide Web 31