Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Daniel Ciurel
Cultura media: Perspective retorice
Copyright@ Daniel Ciurel
CoppightO TRITONIC pentru edi!ia prezenti
Referenfi qtiin!ifici:
Prof. univ. dr. Ilie Rad
Prof. univ- dr. $tefan Vlidulescu
Conf. univ. dr. Mariana Cernicova-Buci
Conf. univ. dr. Cristina Nistor
Corectura: Katalin Luzan
Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionale a RomAniei
CIURET DANIEL
Cultura media: Perspective retorice / Daniel Ciurel,
Editura Tritonic, Bucureqti, 2020
ISBN: 978-506-7 49-472-3
Editor: Bogdan HribCoperta: Alexandra Bardan
Tiparul r ealizat in Romdnia
Orice reproducere, total5 sau par{iali a acestei lucriri, ftri acordul scris al
editoruhri, este strict interzisi qi se pedepsegte conform Legii &eptului de
autor.
DANIEL CIUREL
CULTURA ttllEDIA:
PERSPECTIIIE RETORICE
Bucuregti,2020
Cuvdnt inainte 7
Introducere l5
I. Cultura media - concepte gi teorii. 26
1. Introducere 26
2. Cultura media 28
2.1. Studiile culturale gi $coala de la Frankfurt (teoria criticl) 35
2.2. Teoriile postmoderniste 56
2.3. Memele gi cultura media 65
2.4. Mesajele mediatice intre persuasiune gi perverqiune 69
2.5. Educalia media (Media literacy) 107
2.5. Bruiajul cultural (Culture jamming) t23
3. Concluzii 129
II. Criticismul retoric 131
l. Introducere 131
2. Criticismul retoriq metodi calitativi in qtiinfele comunicirii 135
2.1. Selectarea artefactului 148
2.2. Analizarea artefactului 149
2.3. Formularea intrebirii de cercetare I50
2.4. Recenzarea literaturii relevante I 52
2.5. Redactarea eseului 153
2.6 Evaluarea eseului 155
3. Metodele criticismului retoric 158
3. 1. Criticismul retoric neo-aristotelian I 6 I
3.2. Perspectiva cuvintelor cheie (cluster) 173
3.3. Perspectiva imaginarului tematic (fantasy-theme) 180
3.4. Perspectiva criticismului generic 189
3.5. Criticismul retoric ideologic 197
3.6. Criticismul retoric metaforic 204
3.7. Criticismul retoric narativ 211
3.8. Criticismul retoric pentadic 222
4. Raportul dintre teorie si metodl in criticismul retoric 232
5. Rolul criticului retoric 235
III. Criticismul retoric al artefactelor media 239
1. Introducere 239
2. Vaccinarea impotriva pseudoEtiinlei: Criticismul retoric
neo-aristotelian 240
3. Amintiri interzise: Criticismul retoric al cuvintelor cheie (cluster) 265
4. Dorel ca memi: Criticismul retoric al imaginaruluitematic 277
5. Mincinosul Boris: Criticismul retoric generic 286
6. Emancipare hardcore: Criticismul retoric ideologic 299
7. Conspiralia viperelor: Criticismul retoric metaforic 309
8. Bezna ra{iunii: Criticismul retoric narativ 317
9. Crimi qi pentadi: Criticismului retoric pentadic 325
10. Educa[ia media gi criticismul retoric 334
Concluzii generale 345
Bibliografie 357
Anexe 367
Anexa 1 Sofisme frecvente in mass-media* 367
Anexa 2 Argumente utilizate in mass-media* 374
CUUANT INAINTE
in plin ,,ev media", hiperrealitatea construitA pare
mai credibild qi mai coerentd decdt realitatea ins6;i.
La trei decenii qi jumitate de la cartea fondatoare
de qcoalS a lui Douglas Kellner preocuparea pentru
infelegerea culturii media ca element identitar al
generaliilor contemporane pare mai actuald decAt
oric6nd. Discursul scris, vorbit, memorat, performat
public se deterioreazd sub presiunea civrliza[rei
spectacolului, iar grilele de interpretare tradifionale,
care au dat substanfA multd vreme analizei de presd
ajung in impas in ceea ce se numeqte, cu oarecare
lejeritate,,,paradigma postmodern6". Din aceastd
perspectivd, demersul qtiinfific desfrqurat amplu qi
competent de Daniel Ciurel este binevenit gi oportun,
propun6nd o privire proaspdtd asupra culturii media in
toatd complexitatea sa, de pe platforma criticismului
retoric. Numai dupdce receptorul discerne convenfiile
qi codurile care guverneazd.peisajul mediatic se poate
vorbi despre orientarea lui in universul mediatic,
despre capacitatea de a percepe resursele acestei
culturi, de a urmdri educafia media qi de a contracara
bruiajul cultural.
I. CULTURA MEI|IA - CONCEPTE SI TEIIRII
1. INTROOUCEHE
Triim intr-un mediu suprasaturat de media.
Indivizii se angaleazd.in consumul mesaj elor mediatice
in mod spontan, activitate atAt de comund inc6t a ajuns
sd pard naturald. Exact aceastd familiaritate constituie
principalul impediment in ceea ce priveqte consumul
critic al mesajelor mediatice qi in conqtienttzarca
consecinfelor consumului pasiv de media.
Mass-media a colonizat cultura qi a transformat-o
in divertisment, marfr., spectacol qi simulacru,
devenind principalul fumizor de resurse identitare
pentru indivizi, de standarde referitoare la modul incare persoanele se infeleg pe sine qi in{eleg lumea.
Comunicarea mediaticd se referd la procesele
retorice, prin care realitatea este construit5, reprodusd,
amelioratd ;i transformatd.Cultura media erodeazd, submineazd qi substituie,
pe de o parte, cultura tradifionald qi, pe de alt6, parte,
flJtllJRA ltJltilA: PtRSPt[Tll/t Rtl0Rl[t
cultura elevat[, preluAnd, inglobAnd qi omogenizdnd
elemente ale ambelor tipuri de culturd anterioare.
Cultura media constituie un produs si, in acelaqi timp,un vehicul al postmodernismului qi al globalizdrii.
Cultura media implicd procese de dominare qi de
rezistenlE,2l fiind direcfionatd, de la vArf spre bazd, Ei
reducAnd publicul la stadiul receptor pasiv al unorsemnificafii pre-digerate. Aceastd culturd, construitd
qi vehiculati de mass-media, constituie terenul
contestdrii simbolice, al conflictelor ideologice care
iqi disputa supremafia.22
Au fost vehiculate diverse teorii qi concepte, inultimele decenii, pentru a circumscrie fenomenele de
producere, de transmitere qi de receptare a mesajelor
mediatice. Preocup5rile teoretice qi tradifiile de
cercetare care au configurat cultura media ca obiectde studiu sunt extrem de eterogene, ambivalente qi
doar parlial convergente, asociind variate discipline,utilizdnd numeroqi termeni qi generAnd o gamd vastd
de reacfii, de la discursurile apocaliptice, p6n[ laelogiile cele mai entuziaste.
ttr RomAnia, artefactele culturii media sunt
incd insuficient considerate ca subiecte legitime qi
semnificative de cercetare, cu rare qi notabile excep{ii.
21 Douglas Kellner, Cultura media, traducere de TeodoraGhivirizd si Liliana Scf,rlf,tescu, prefald de Adrian DinuRachieru, Iasi, Institutul European, 200 I p. 45.22 Barry BrummeIl, Rhetoric in popular culture,5ft ed., LosAngeles, SAGE, 2018, p. 75.
OAlllILIItJRIL
2. CULTURA MEDIA
Cultura media este o culturb cu un accentuat
caracter comercial,23 produsd in vederea profitului,
destinatd unui public de masd qi diseminatd sub
forma bunurilor de larg consum. Cultura media
poate fi consideratd, drept un vector al manipuldrii,
al unei indoctrindri camuflate, bazate pe seducfie.
Cultura media produce conceplii Ei comportamente
conformiste in raport cu ideologia dominantd. Totuqi,
publicul poate rezista mesajelor dominante, iqi poate
construi propriile interpretdri qi sensuri, identitdligi stiluri de viafd, utilizAnd propria culturd. De fapt,
chiar cultura media oferd resurse pentru activatea
acestei rezistenfe.
Cultura media, ca subiect de studiu multidisciplinar,
cumuleazd un patrimoniu conceptual, situat la
interseclia dintre studiile culturale qi studiile media,
qtiinfele limbajului, gtiinlele sociale Ei qtiinlele
comunicbrii. Cultura media cuprinde texte, imagini,
sunete, montate sub forma unor spectacole mediatice,
care pbtrund intramavielii cotidiene Ei ajung sd domine
timpul liber, sd mo deleze opiniile qi atitudinile politice
Ei comportamentele sociale qi sd ofere elemente pe
baza cdroraindivizii iEi construiesc identit5file (etnice,
profesionale, sociale, sexuale etc.).za Cultura mediaqeeazd modele referitoare la identitatea masculind
sau feminind, defineqte criteriile succesului Ei
23 Douglas Kellner, op. cit.,P.28.24 Jostein Gripsrud, (Jnderstandingmedia culture,NewYork,Oxford University Press, 2002, pp. 7- I l.
28
CIJLTURA l,lIDII PIRSPIflIffi RMRII
eqecului qi semnaleazd, cine deline puterea gi cine nu.Cultura media contribuie la formarea perspectivelorasupra lumii Ei asupra valorilor umane fundamentale.Naraliunile qi imaginile mediatice transmit simboluri,mituri qi resurse care faciliteazd, constituirea uneiculturi comune.
Cultura media este cultura industriall, organizat1dupd modelul producfiei in serie, destinatd unuipublic larg, o culturd comerciald orientatd spre profit.Cultura media este, de asemenea, o tehno-culturd,care combind cultura qi tehnologia in noi forme qi
configurafii, producdnd noi tipuri de societdli, in care
media qi tehnologia devin principiile de organizarc.Fdrd a minimaliza dimensiunea informafionald sau
finalitatea interpretativd a mesajelor mediatice, este
tot mai evidentd funcfionarea culturii media dupdprincipiul qi mecanismele seducfiei.25
Spectacolele culturii media dezvdluie cine defineputerea qi cine nu, cui ii este permisd utllizarea forleiqi a violenlei qi cui nu. Cultura media induce diversecomportamente, credinfe, sentimente, aqteptdri qi
temeri. Cultura media include forme de dominatieideologicd, dogme care contribuie la perpetuareastatu-quo-ului, dar care oferd, in acelaqi timp, resursepentru autonomia qi rezistenta indivizilor.
Cultura media constituie terenul simbolic,discursiv, al unor conflicte dintre diverse grupuri qi
ideologii care iqi disputd supremajia, iar indivizli
25 Ioan Drdgan, Comunicarea paradigme ;i teorii,Bucuresti,RAO, vol. 1,2007, p. 300. De asemenea, Jostein Gripsrud, , op.cit., pp.24-27 .
DAN|ILCIURET
participd au asistd la aceste lupte prin intermediul
imaginilor, discursurilor, miturilor Ei spectacolelor
mediatice. Cultura media a ajuns sd domine viafa
cotidiand, servind ca fundal omniprezent sau ca prim-plan seducdtor, posturd din care induce conformismulfafd de valorile, concepfiile qi practicile dominante,
dar produce qi elemente care faciliteazd. autonomia
indivizilor fald de controlul social.
Cultura media este extrem de complexd qi, dinacest motiv, arczistat,pAnd acum, diverselor tentative
de teoretizarc qi definire. Majoritatea teoriilorgenerale ale culturii media sunt dogmatice qi opace
fald de aspecte importante ale acesteia. Numeroase
teorii ale manipulirii qi dominafiei, frecvente qi
influente in anii '60 qi '70, presupuneau ci media
constituie o instanfd omnipotentd a controlului social,
care impune o ideologie monoliticd, cu autoritate
total6. asupra audienfei, conceputd ca fiind o victimd.
in replicd la acest model reducfionist, multe teoriiactuale accentueazd, capacitatea publicului de arezistamanipulSrii mediatice, de a-qi crea propriile strategii
interpretative, sensuri Ei utilizdri ale mesajelor
mediatice. $i aceste teorii, ca qi multe altele, sunt,
de asemenea, fragmentare qi limitate qi trebuie s5
cedeze locul unor aborddri critice mai atprinzdtoare
qi multidimensionale, care teoretizeazd efectele
contradictorii ale culturii media.
Modul cel mai adecvat de a studia cultura media qi
de a elabora teorii pertinente constd inreahzarca unor
cercet5ri specifice asupra unor artefacte qi fenomene
30
I|JLIURA Mt0lA: PtR$PtCill/t Rtl0RlCt
concrete,26 contextualizate in condifiile turbulenteale societifilor actuale. Astfel, interogarea criticd, a
culturii media contemporane implici realizarea :urrror
studii referitoare la modalitdfile in care industriileculturale produc artefacte concrete, care se angajeazd,
in reproducerea discursurilor sociale implicatein conflictele cheie actuale. Artefactele culturiimedia articuleazd, pozi[li ideologice specifice, carefavorizeazd, sau submineazd, reproducerea formelordominante de putere social6, servind intereselehegemonice sau antagonice.
Totuqi, mesaiele elaborate de cultura medianu constituie niqte simple vehicule ale ideologieidominante sau instrumente antihegemonice, nici formepure qi inocente ale informirii qi divertismentului, cisunt artefacte complexe, care insereazd ;i combinddiscursuri sociale qi politice (heteroglosie), a cdroranaliz6, qi interpretare necesitd metode critice de
decodare, care includ contextul specific, de disecarelucidd qi de identificare a strategiilor retorice utilizate.
Cultura media este o formd de culturd cu unpronunfat caracter comercial,2T produsd in vedereaprofitului qi diseminatd sub forma bunurilor de
consum. Comercializarea qi consumerismul culturiimedia arfireneazd, consecinfe importante. in primulrdnd, producfia pentru profit ii determind pe manageriimedia sd urmdreasci sd realizeze artefacte populare,
26 Douglas Kellner, op. cit.,p. 16.27 John B. Thompson, Media Ei modernitatea. O teoriesocield a mass-media, traducere de Muruna Tdtaru-Cazaban,f.1., Editura Antet, 1998, p. 31.
3I
OAlllELCIURTL
vandabile sau capabil e sdatragdaudienle masive.28 inmajoitatea cazurTlor, aceastl logica de tip mercantildetermind producerea unor artefacte de nivel modest,
in intenfia de aflata publicul sau de a nu-l ofensa Ei
de a atrage un numdr c6t mai important de clienfi.Dar exact nevoia de a vinde impune producdtorilormedia realizarea unor artefacte care sd. rezoneze cu
experienfa socialS a publicului, sd atragd un public
numeros;i sd qocheze, sd transgreseze convenfiile, sd
critice puterea sau sd artic:uleze idei progresiste.
Cultura media a devenit, intr-un anumit sens,
cultura dominantd, care a inlocuit formele culturiielevate din ipostaza de centru al atenfiei culturale qi
al impactului asupra unui numdr imens de indivizi.in plus, cultura media a devenit forfa predominanti a
socializdrii, prin care imaginile gi celebritSlile media
inlocuiesc familia, qcoala qi biserica, in calitatea lor de
autoritdli ale gustului, valorilor qi ideilor, producdnd
noi modele Ei preferinfe. Cultura media transmite un
flux de o amploare frrd precedent, lumi virtuale ale
divertismentului qi informa{iei, care suprimd distincfiadintre realitate qi reprezentare, producAnd, simultan,
noi forme ale experienlei qi ale subiectivitd{ii. Culturamedia este marcatS de infodiverti sment, fr agmentat'e,
proliferarea imaginilor, informafiilor qi tehnologiilor.Perioada amplelor schimbdri sociale din anii
'60, '70 Ei '80 ai secolului al XX-lea a generat
intense conflicte culturale. Discursurile teoreticepoststructuraliste, marxiste, feministe, psihanaliticeqi, ulterior, postmoderniste au structurat dezbateile
28 Douglas Kellner, op. cit.,p.28.
32
IIJLIURA lllt0lA: PTRSPICill/I RtT0RlCt
referitoare la cultura media, oferind perspective
diverse, situate, insd, pe pozilii antagonice sectare
qi prea pufin dispuse la dialog, fiecare dintre acestea
revendicdndu- gi superioritatea fa[d de celelalte. Acestedemersuri teoretice au generat mode intelecfuale, pe
cAt de exclusiviste, pe atAt de precare ;i efemere.
Teoriile pot fi considerate, insd, drept instrumenteconceptuale care pot fi utllizate pentru elucidareaunor aspecte ale realitalii. Fiecare teorie privrlegiazd,
anumite perspective qi explici anumite fenomene qi
oculteazd, sau ignord altele.Teoria poststructuralistd a susfinut cd toate
teoriile sunt constructe, generate de discursuri, de
practici qi de institulii sociale specifice gi, ca urmare,ele nu-qi pot depdEi anumite limite explicative qi
interpretative inerente. in aceastd concepfie, teoriileconstituie instrumente care ne permit sE investigdmdiferite domenii sociale, sco!6nd in evidenld anumitefenomene, stabilind conexiuni, interpretAnd qi
criticAnd, eventual explicdnd sau anticipAnd anumitesituafii. Teoriile pun la dispozifie resurse pentrudiscutarea unor experienfe comune, discursuri,practici, institufii qi relafii sociale, dar qi conflicte qi
probleme fald de care oferd solufii. Teoriile clarificdrealitdfile sociale gi permit indivizilor sd infeleagdlumea, prin utilizarca unor concepte, imagini,simboluri, argumente qi narafiuni, adicd, in esenfd, a
unor strategii retorice.Teoriile sociale oferd hdrfi ale zonelor societale
care ghideazd. indivizli in perccperea structurilor,relafiilor Si institutiilor care constituie spa{iul viefii
33
[Al'lrtL flURtt
cotidiene. Ele asigurd vizltnea de ansamblu care
permite indivizilor s5- qi contex tualizeze experienf ele
in cadrul mai extins al institufiilor qi relafiilor sociale
qi, de asemenea, explicd anumite evenimente qi
aftefacte prin analizarea componentelor, relafiilor qi
efectelor acestora.
Teoria sociald criticS poate elucida modul in care
sunt organizate qi conectate diferite componente
societale, in scopul producerii discursurilordominante, prinintermediulconceptului de articulare.2e
Arte factele culturii media articuleazd ideolo gii, valoriqi reprezentdri sociale ale sexului, rasei qi clasei.30
Teoriile sociale critice conceptualizeazl structuriledominaliei qi ale rezisten{ei, evidenliind anumite
aspecte ale societdfii qi culturii, care trebuie sd fie
contestate qi ameliorate. Ele pot constitui instrumente
ale schimbdrii, prin identifi carea elementelor, actorilor,strategiilor qi tacticilor transformdrii. Astfel, teoriilesociale critice pot constitui arme ale contestdrii qi
instrumente ale practicii sociale qi politice.
Cultura media constituie obiectul de studiu al
unei multitudini de paradigme teoretice, aflate incompetifie. Fiecare dintre aceste modele abstracte se
poate dovedi util pentru anumite scopuri qi aspect, insd
pretenlia de a explica toate aspectele unui fenomen
sau artefact, apeldnd la o singurS teorie, este iluzorie.
Nicio teorie nu acoperd intregul peisaj al culturii media
qi fiecare teorie prezintl, atdt avantaie, cdt qi limitdri.
29 Richard Campbell; Christopher R. Martin; Bettina Fabos,
Media & culture: mass communication in a digital age,70th ed.,
New York, Bedford/St. Martin's, 2016, p. 454.3 0 Douglas Kellner, op. cit. , p. 37 .
34
CULTURA Mt0li; PIRSPICTIltt Rtl0RlIt
Combinarea diverselor teorii poate oferi perspectivemai cuprinzdtoarc asupra aspectelor polifonice aleculturii media. O abordare multiperspectival5 permiteo infelegere mai complexd qi mai profundd a culturiimedia.
in domeniul cercetdrii culturii media se detaqeazd o
serie de paradigme teoretice care au oferit contribufiidecisive in vederea eluciddrii acestui fenomencomplex.
z.r, Studiile culturate 9i$coala de [aFrankfurt (teoria criticd)
Tradiliil,e majore ale studiilor culturale combindteoria sociald, analiza culturald, istoria, filosofiaetc., deplqind astfel barierele academice clasice,prin surmontarea fragmentdrii care divizeazd,domeniile de studiu referitoare la media, culturdqi comunicare. Studiile culturale opereazd, cuconcepte transdisciplinare, care derivl din teoriilesociale, economice, politice, istorice, literare qi
culturale, filosofice, comunicafionale etc. Aborddriletransdisciplinare permit nu doar cercetarea textelor,ci Ei a modurilor de producere a acestora, a genurilortextuale, a intertextului qi a contextului.
Studiile culturale transdisciplinare se inspirS, deci,dintr-o serie de domenii foarte diferite, cu scopulde a teoretiza complexitatea qi contradicfiile carese manifestd in efectele multiple ale unei varietdfide forme ale media, culturii si comunic[rii in viafacotidiand pi de a explica modul in care artefactele
35