Cultura legumelor în solarii şi sere

Câteva soiuri de legumeCe se pot cultiva în solar cu rezultate foarte bune:

• roşii: Marita 15; Mărită 25; Vidră 14; Işalniţa 50; Delicates; Vemone• ardei gras: Export; Uriaş de California; De Dunărea; Solaris• vinete: Delicia; Bucureştene; Pana Corbului; Lidia; Narcisă

După ce s-a încălzit pământul în solar (10-15 zile de la montare şi acoperire cu folie), se erbicidează şi se modelează terenul în straturi ridicate pe rând, lăsând distanţele specifice fiecărei culturi între rânduri.

Plantarea răsadurilor în solar se face între 20-25 martie la roşii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete. Trebuie ca temperatura în sol la adâncimea de plantare să nu fie mai mică de 10-12 gr C. La plantare se folosesc răsaduri viguroase, sănătoase, produse în ghivece sau cuiburi nutritive. Înainte de plantare, răsadurile se udă şi se tratează contra dăunătorilor.

Lucrări de întreţinere în solarDupă plantare, în locul plantelor care nu s-au prins, se plantează alte răsaduri din acelaşi soi. Se

afânează solul prin praşile, prima oară la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 săptămâni. Legumele se iriga funcţie de cultură, de obicei între rânduri, aducând apă pe şanţuri.

Fertilizarea se face uniform, în apropierea rândurilor, incorporând îngrăşământul în sol odată cu praşilele. De mare importanţă este dirijarea temperaturii şi umidităţii, realizată prin aerisirea solarului şi irigare corectă. Aerisirea se face prin deschiderea uşilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului în zilele foarte călduroase.

Dacă nu se respectă aceste condiţii, apar bolile la plante şi cultura poate fi periclitată.

Combaterea bolilorSe face prin măsuri de igienă a culturii (îndepărtarea plantelor bolnave) şi tratamente

fitosanitare.Lucrări speciale:La roşii:- Susţinerea plantelor pe sârme sau sfori cât mai din timp (20 zile de la plantare)- Copilitul (vezi îngrijirea roşiilor)- Cârnitul plantei la 3-4 inflorescenţe pentru culturile extra timpurii şi 8-10 inflorescenţe pentru culturile prelungite- Defolierea frunzelor de la bază, imediat după plantare, şi a celor îngălbeniteLa ardei:- Lucrări de formare a tufei, lăsând 3-4 ramificaţii; lăstarii de rod se lăsă în exterior şi se ciupesc la 1-2 flori, iar lăstarii interiori şi cei sterili se suprimă- Cârnitul vârfului lăstarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct- Defolierea frunzelor bătrâneLa vinete:- Ciupirea lăstarilor până la apariţia primelor flori; se lasă 1-3 copili care se cârnesc după 2-3 fructe; Dacă apar mai multe flori la un loc se răresc, lăsând numai una- Se defoliază frunzele de la bază şi cele care umbresc florile

Cultura legumelor în câmpÎnsămânţarea direct

În câmp se face pentru obţinerea de producţii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scăzute, ca morcovul, pătrunjelul, mazărea, ceapă, salată, spanacul, etc. Unele seminţe (morcov, pătrunjel) răsar mai greu, la 20-25 zile. Perioada de semănare la legumele de bază

Cultura ● - Distanţa între rânduri/cm - Distanţa pe rând/cm - Perioada de semănareMorcov ● 20-40 ● 7-8 ● 1-15 III ● 25 V-25 VIPătrunjel ● 20-40 ● 7-8 ● 1 III-5 IVRidichi de luna ● 15-20 ● 6-7 ● 1 III-15 IVRidichi de vară ● 30-40 ● 15-18 ● 25 IV-30 VRidichi de iarnă ● 30-40 ● 15-18 ● 20 VI-10 VIISfecla roşie ● 30-40 ● 18-20 ● 1-10 IV ● 25 V-5 VICeapă de consum ● 30-40 ● 7-8 ● 10-30 IX ● 20 II-10 IIICeapă de arpagic ● 30-40 ● 7-8 ● 25 III-15 IVCeapă verde ● 15-20 ● 5-6 ● 1-10 XI ● 20 II-20 IIIUsturoi ● 30-40 ● 5-6 ● 1-10 XI ● 20 II-10 IIISpanac ● 20-25 ● - ● 1-15 VIII ● 20 II-10 IIISalată ● 20-25 ● 15-20 ● 20 II-10 III ● 1-20 VIIIFasole păstăi ● 40-50 ● 7-8 ● 20 IV-10 VFasole uscată ● 40-50 ● 7-8 ● 25 VI-5 VIICastraveţi ● 80 ● 30-50 ● 25 IV-10 V ● 20 VI-10 VIIDovlecei ● 70-100 ● 40-60 ● 25 IV-10 V

Dăunătorii legumelor Coropişniţa roade rădăcinile plantelor sau retează tulpină de la suprafaţă.Combatere: momeli toxice Limax (melcul fără cochilie) atacă varza, morcovul, ardeii, vinetele, castraveţii, salată, etc.Combatere: terenul infestat se prăfuieşte cu superfosfat praf, piatră vânătă pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp.

Gărgăriţa cepei produce pagube prin larvele sale care sapă galerii în frunzele de ceapă.Combatere: se strâng şi se ard resturile vegetale; la apariţia primelor gărgăriţe, primăvara devreme, se stropeşte cultură cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se adăugă ca adeziv aracet 0,2%. Musculiţa cepei ataca ceapă şi usturoiul, are 2-3 generaţii pe an; prima generaţie de larve ataca frunzele şi bulbii mai tineri, iar generaţia a doua şi a treia ataca bulbii, în care sapă galerii. Frunzele se îngălbenesc şi se usucă.Combatere: se strâng şi se ard resturile vegetale; sămânţa şi arpagicul se tratează înainte; la apariţia primelor larve se stropeşte cultură cu Sinoratox 0,15% şi Carbetox 0,1%.

Molia şi muşca morcovului şi a ţelinei sunt dăunători ale căror larve sapa galerii în rădăcini şi frunze.Combatere: strângerea şi arderea resturilor vegetale; tratamente la apariţia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. Gărgăriţa verzei: larvele sapa galerii în tulpina şi frunze.Combatere: lucrări repetate ale solului (arături, prăşit); la apariţia adulţilor, înainte de a depune ouă, se stropeşte cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%. Buha verzei este periculoasă pentru culturile de varză; omida colorată în verde până la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face găuri în căpăţâna ajungând până la cotor. Atacă şi conopida.Combatere: înainte de formarea căpăţânii se tratează cultură cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri soluţie la mp. Cu 20 zile înainte de recoltare se stopează tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un dăunător periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenuşiu cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varză până la nervura principală. Dacă atacul este puternic şi nu se iau măsuri de combatere, cultura poate fi distrusă. Atacă şi conopida.Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gândacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de formă ovală, bombat pe spate; pe fiecare aripă are 5 dungi negre. Larvele roşii-cărămizii se hrănesc cu frunzele de cartofi, vinete, roşii, ardei. Dacă nu se iau măsuri de combatere tufele pot rămâne fără frunze.Combatere: stropirea culturii la apariţia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafeţe mici insectele pot fi adunate cu mâna înainte de a depune ouă.

Bolile legumelorCăderea răsadului este o boală care apare în răsadniţa, şi ataca răsadurile de roşii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin apariţia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileşte, cade la pământ şi apoi putrezeşte. Atacul se manifestă pe zone (vetre) care se pot mări şi în câteva zile toate răsadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg şi se ard răsadurile bolnave depistate din timp, iar locul rămas se prăfuieşte cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeşte cu soluţie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri soluţie la mp), ferind plantele Sănătoase.Prevenire: se stropeşte patul germinativ din răsadniţa, după semănat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea răsadului şi împotriva altor boli, Se repeta tratamentul şi după răsărirea plantelor. Se pot folosi şi alte produse Recomandate de magazinele De specialitate.BOLILE LA ROŞII Mâna se manifestă în perioadele ploioase prin apariţia unor pete apoase pe frunze şi a unor pete brune pe fruct . Aceste pete se măresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putând cuprinde toate roşiile, mai ales dacă plantele nu sunt ridicate de la sol prin susţinere pe araci sau spalieri.Combatere:

Răsadurile trebuie obţinute numai din seminţe sănătoase, tratate. Sămânţa folosită se dezinfectează înainte de răsădire prin scufundare în apă Încălzită la 45-50 gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleză 0,75-1%, Ridomil 0,25%

- Zeamă bordeleză este o substanţă de combatere a bolilor care se prepară foarte uşor în gospodărie astfel: pentru o concentraţie uzuală de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseşte 1 kg piatră vânătă (sulfat de cupru), care se neutralizează cu var nestins în proporţie de 2:1 (0,5 kg), său văr stins (pasta) în raport de 1:1 sau 1:2; piatră vânătă se dizolvă în apă caldă cu o zi înainte; soluţiile de piatră vânătă şi de var se prepară separat; după dizolvare, soluţiile se amesteca şi se adaugă apă până la 100 litri soluţie. Este important ca zeama bordeleză să aibă o reacţie neutră sau slab alcalina, verificând cu hârtia de turnesol care trebuie să se albăstrească. Dacă nu se întâmpla acest lucru, se mai adaugă lapte de var. Prepararea trebuie făcută numai în vase de lemn sau smăltuite, şi nu în vase de metal. Soluţia nu trebuie păstrată prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriană (cancerul Bacterian)Boala se manifesta prin răsucirea frunzelor, care se veştejesc şi sunt orientate în jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun negricios în mijloc.Combatere: se face prin smulgerea şi arderea plantelor bolnave şi distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante rămase după recoltare. Seminţele folosite se tratează cu acid Acetic 0,8% timp de 24 ore sau soluţie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultură se stropeşte cu zeama bordeleză 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%. Putregaiul cenuşiu formează pe fructe un puf cenuşiu prăfos în locurile cu leziuni.Combaterea se face având grijă că lucrările de întreţinere a culturii (plivit, cârnit) să nu se facă dimineaţa, când plantele sunt ude; se stropeşte cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifestă sub forma unor pete brun negricioase, situate concentric pe frunze şi adâncite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (pătarea albă a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La început petele sunt brune, apoi capăta o culoare alb-cenuşiu, înconjurată pe margini de o dungă brun întunecată, în dreptul petelor observându-se puncte negre.Atacul începe pe frunzele de la bază. În condiţii de umiditate ridicată (mai ales în solar), petele sunt foarte numeroase, putând determina uscarea parţială sau totală a frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleză 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat după apariţia primelor pete. După recoltare se vor strânge şi se vor arde toate resturile. Băşicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele şi fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase lângă codiţa fructului. Cu timpul se formează răni adâncite.Combatere: zeama bordeleză 0,75%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze în spaţiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.

Piticirea se manifesta prin faptul că plantele rămân mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare brună. Ţesutul din dreptul petelor capăta o culoare albicioasă.Combatere: folosirea de răsaduri sănătoase şi evitarea culturilor succesive de ardei pe acelaşi loc; combaterea păduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adâncite şi negre pe fructe.Combatere: la apariţia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifestă la temperatura şi umiditate ridicate, prin pete negre, adâncite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% şi rotaţia culturii.

BOLILE LA VINETE Pătarea brună a frunzelor şi fructelor cu pete circulare de culoare măslinie. Frunzele sunt perforate şi se veştejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, înfundate în pulpa fructului. Ţesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea şi arderea frunzelor şi fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZĂ Hernia rădăcinilor de varză este o boală care apare frecvent în terenurile umede şi acide. Sunt atacate rădăcinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite mărimi, ajungând şi de mărimea unui pumn. Rădăcinile atacate se înnegresc şi putrezesc. Plantele stagnează în creştere, nu mai formează căpăţâna, se ofilesc şi mor.Combatere: folosirea de răsaduri sănătoase, şi cultivarea pe acelaşi teren după 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge şi se vor arde. Boala ataca şi conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbârcirea şi putrezirea rădăcinii şi tulpinii. Pe părţile atacate apar pete ovale, uşor adâncite, de culoare brun-deschisa.Combatere: dezinfecţia seminţelor cu apă caldă (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea şi arderea plantelor bolnave. Rotaţia culturii după 3-4 ani. Boala ataca şi conopida. BOLILE CEPEI Mana cepei este boală cea mai frecvenţă. Pe frunze apar pete decolorate, care se măresc treptat. Pe vreme umedă petele se acoperă cu puf cenuşiu violaceu. Frunzele atacate se înmoaie, se usucă şi cad, iar bulbii nu se mai formează.Combatere: Tratarea arpagicului înainte de plantare prin prăfuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventivă a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleză 0,75-1%. Următoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru că soluţia să se prindă bine de frunzele ceroase se va adăuga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifestă când vremea e închisă 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usucă şi se răsuceşte.Combatere: se va înlătura apa care bălteşte, iar plantarea nu se va face în rânduri prea dese şi înghesuite. Se stropeşte cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.BOLILE CASTRAVEŢILOR, DOVLECEILOR

Mana castraveţilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioară cu puf cenuşiu violaceu. Petele se înmulţesc, se unesc prin mărire iar frunzele se usucă.Combatere: stropire cu soluţii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). Făinarea pe frunze şi vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat făinos alb. Frunzele atacate se îngălbenesc şi se usucă.Combatere: la apariţia primelor pete se stropeşte cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de câteva ori la interval de 7-10 zile. După recoltare se strâng şi se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-gălbui, de-a lungul nervurilor. Ţesutul din dreptul petelor se usucă, iar frunza rămâne găurită. Pe păstăi apar pete rotunde brun-roşcate, colorate roz în centru. La un atac puternic păstăile putrezesc.Combatere: seminţe tratate şi sănătoase, rotaţia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. După recoltare seminţele se vor ţine la soare 7-10 zile, câte 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriană este produsă de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-roşietice înconjurate de un cerc mai gălbui, iar pe păstăi pete brune. Păstăile îşi pierd foarte mult din calitate .Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% în două rânduri, după răsărire şi înainte de înflorire. Virusul mozaicului se răspândeşte în culturile în care apar afidele. Frunzele capătă un aspect mozaicat şi se încreţesc.Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

BOLILE MAZĂRII Mana mazării se produce după o perioadă mai lungă cu nopţi reci şi umiditate ridicată. Pe fata superioară frunzele se îngălbenesc şi se brunifică, iar pe partea inferioară se formează un puf violaceu. Frunzele atacate se usucă iar păstăile îşi modifica forma şi se brunifică în locul atacat.Combatere: rotaţia culturii la 3 ani, seminţe sănătoase şi tratate. Alte boli la mazăre: antracnoza şi făinarea. BOLILE SALATEI Mana salatei este favorizată de umiditate ridicată însoţită de temperaturi mai scăzute în timpul nopţii şi foarte ridicate în timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioară se produc pete decolorate iar pe partea inferioară se formează un puf fin alb.Combatere: evitarea udărilor pe timp răcoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenuşiu apare în condiţii de umiditate excesivă. La un atac puternic, toată căpăţână este atacată, se acoperă cu un praf cenuşiu şi putrezeşte.Combatere: udarea numai prin rigole după formarea căpăţânii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel puţin 2 ori, prima oară la o săptămână de la plantare.

BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales în verile ploioase şi răcoroase. Pe frunzele plantei apar pete gălbui după înflorire, care apoi devin brun negricioase. Pe fata inferioară a frunzelor, în dreptul petelor se formează un puf fin albicios. Pe tuberculi mâna se manifestă sub formă de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sănătoşi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleză 0,75-1%, primul stropit înainte de înflorire, al doilea după 10 zile, al treilea după 2-3 săptămâni.

Despre roşii (sau tomate)Roşiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume, Datoritã fructului care e un aliment foarte valoros, ce conţine însemnate cantităţi de substanţe hrãnitoare. Într-un kg de roşii se gãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultivã?

· Pentru producţii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Argeş 400", "Argeş 408" sau "Argeş 450" care sunt foarte precoce şi dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates"

· Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgăreşti? Mărită 15? Şi? Mărită 25? · Pentru culturile de vară se pot folosi soiurile:? Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125

zile de la răsărire;? De Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la răsărire;? Campbell? Produce roşii de 150-160 gr de forma rotundă turtită, foarte cărnoase, la 130-140 zile de la răsărire.

· Alte soiuri bune sunt din grupa? Heinz?

Trebuie menţionat că ameliorarea soiurilor de legume în general, şi a celor de tomate în special progresează rapid, aşa că probabil au apărut deja şi alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de bună calitate .Tomatele cer multă lumină, mai ales în răsadniţa şi solarii. Au nevoie de multă hrană, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrăşate treptat cu îngrăşăminte naturale, Mai ales.Tomatele se cultivă mai mult prin răsad, deşi se pot cultiva cu rezultate bune şi prin semănare direct în câmp. Răsadul pentru culturile timpurii se produce în răsadniţe calde, în care se seamănă în luna februarie între 4 şi 8 gr sămânţa la 1 mp. La 2-3 săptămâni de la răsărire, când apar primele frunze adevărate, răsadul se repica la distanţă de 10/10 cm când vrem să obţinem un răsad viguros şi avem spaţiu suficient. Mai bune rezultate se obţin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vară, semănatul în răsadniţa se face la începutul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primăvară, începând cu mijlocul lunii aprilie şi până în luna mai, răsadurile de tomate se pot planta în grădină.Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic şi la 70-80 cm între rânduri şi 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. La plantare este bine să se pună la cuib un pumn de mraniţa care se amestecă cu pământul din cuib.După plantare răsadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.Nu se stropesc direct Plantele!Cum se îngrijeşte cultura de tomate?

După plantare, răsadurile trebuie arăcite pentru asigurarea susţinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se înfig în pământ în dreptul fiecărei plante înspre nord. Sau se instalează spalieri mai groşi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând, pe care se întinde sârma la 50-60 cm înălţime.În afară praşilelor repetate pentru spargerea crustei şi combaterea buruienilor, se mai efectuează următoarele lucrări:Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe măsură ce tufele se încarcă cu rod şi devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâşii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în aşa fel încât fructele să aibă loc să crească.

· Copilitul, ruperea lăstarilor crescuţi sub frunzele principale, se face imediat ce aceştia apar, pentru o bună dezvoltare a fructelor. Se pot lăsa 1-2 lăstari la tufă, din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe, Pentru creşterea producţiei.

· Udarea se face la 6-7 zile, funcţie de gradul de uscare al pământului. Primăvara şi la începutul verii, roşiile se udă dimineaţa, pentru că pământul să se încălzească în timpul zilei, iar plantele Să nu sufere de răceală din timpul nopţii. Vara, udarea se face seara şi noaptea, când solul s-a mai răcorit. La udare trebuie urmărit ca apa Să ajungă la rădăcini şi nu direct pe plantă, iar apa folosită să nu fie rece, ci trebuie lăsată la soare pentru a se încălzi un pic.

· Îngrăşarea pământului se face o dată la 10-15 zile de la plantarea răsadurilor, apoi la 2 săptămâni. În acest scop e indicat să se folosească îngrăşăminte naturale, precum gunoiul animal (1 găleata gunoi se subţiază cu 5 găleţi apă), 10-15 litri la 1 mp, sau mraniţa, care se împrăştie printre plante şi se îngroapă prin prăsit în sol.

· Cârnitul este o lucrare foarte indicată, atât pentru culturile timpurii cât şi pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasă 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Prin această lucrare se grăbeşte coacerea fructelor în cazul roşiilor timpurii, se asigura fructe mari şi cărnoase la cultura de vară, iar la cea târzie se accelerează coacerea înainte de căderea brumei.Recoltarea tomatelor se face pe măsură coacerii lor, în mai multe rânduri.

Despre ardeiÎn cultură se găsesc 4 feluri de ardei: iuţi, graşi, lungi (ex.: capia) şi gogoşari. Ardeiul, la fel ca roşiile şi vinetele, este o plantă pretenţioasă la lumină, căldura, apă şi hrană. Pentru a avea o producţie mare şi de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pământ bogat, afânat, lucrat adânc şi îngrăşat cu gunoi de grajd.Soiuri

· Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben uriaş, Uriaş de California, Românesc, Calincov verde, etc.

· Gogoşar: Timpuriu de Bucureşti, Superb, Uriaş dulce, Splendid, Rubin, etc.

· Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin· Ardei iute: Iute portocaliu (ciuşca), Iute de Arad, etc.

RăsadulSemănatul în răsadniţa se face către sfârşitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vară. Pentru culturile târzii de toamnă (ardei, gogoşari şi ardei lungi) semănatul se face în răsadniţe reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.Plantarea răsadului pentru producţii timpurii se face către sfârşitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se plantează la începutul lunii mai.Distanţă de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Dacă plantarea se face pe straturi înălţate, distanţele de plantare sunt de

70/15 cm la ardei gras şi gogoşar. Răsadurile trebuie îngropate la aceeaşi adâncime ca cea din răsadniţa.Îngrijirea se face la fel ca la roşii şi vinete (prăsit, udat, îngrăşare suplimentară). Important este cum se face udarea, şi anume: apa Să nu fir prea rece; după udatul de la plantare ardeii nu se mai udă 2-3 săptămâni pentru că plantele Să se înrădăcineze bine; apoi udatul se face odată la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul.Odată cu prăsitul se muşuroiesc plantele pentru a îngropa rădăcinile dezgolite la udat.

Pentru producţii timpurii cu fructe Mari şi de calitate Este bine să se cârnească ramurile fiecărei plante, lăsând doar 5-6 ardei la tufă. De la o tufă se pot obţine 0,5-0,75 kg ardei, gogoşari sau ardei lungi

Despre varzăExistă mai multe feluri de varză: albă, roşie, creată, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varză mai populare la noi, anume cea albă şi roşie. Varza este o plantă destul de rezistenţă la frig,

suporta în faza de răsad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltată până la -7 grade C. Are însa nevoie de multă apă

Şi lumina. Pe un teren bogat, arăt adânc din toamnă şi îngrăşat corespunzător se obţin recolte foarte bune.

VARZA ALBĂSoiuri timpurii (formează căpăţâni la 90-110 zile de la răsărire)

· Dittmark este un soi foarte productive care formează căpăţâni mici, îndesate şi rotunde. Prima recoltă face căpăţâni mici şi puţin lunguieţe cu greutate de 1-1,2 kg. Dacă se întârzie recoltarea, verzele

crapă.· Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidră, Veta

Soiuri de vară (recoltare la 110-130 zile)· Gloria, Victoria? Căpăţâna ovală, de 1,5-2 kg

Soiuri de toamnă (recoltare la 145-160 zile)· De Buzău este un soi cu căpăţâni mari şi foarte mari (5-6 kg), îndesate şi care nu crapă. · Licurisca Soi cu căpăţâni rotunde, bine îndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat.

· Larex este alt soi productiv.

VARZA ROŞIE

Soiuri: · Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; căpăţâna rotundă de cca 1 kg.

· Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc.

Răsadul de varză timpurie se obţine în răsadniţe calde din seminţe (7-10 gr la 1,5 mp) semănate la începutul lunii februarie.

Varza de vară se pune în răsadniţe semi calde la începutul lunii martie.Varza de toamnă şi cea roşie se seamănă direct

Pe strat la mijlocul lunii mai.Plantarea răsadurilor în grădină, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la răsădire, în martie sau începutul lui aprilie. Pentru culturile de vară plantarea se face în aprilie sau începutul lunii mai. Înainte de plantare răsadurile se fasonează, se scurtează vârful rădăcinilor şi jumătate din lungimea

frunzelor. Distanţele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie şi 70/40, 70/50 cm pentru varza de vară sau toamna (inclusiv cea roşie). La plantare răsadurile se îngroapă până la prima frunză

adevărată. După plantare se udă obligatoriu.Îngrijire

Lucrările obişnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); praşilele pentru spargerea crustei şi combaterea buruienilor; muşuroitul (odată la 2-3 săptămâni de la plantare, apoi la primul

prăşit); udatul; îngrăşarea suplimentară.Udatul (în timpul primăverii se face dimineaţă, iar vara după amiază) se face la 10-14 zile, cu volum mare de apă. Odată cu udatul se poate aplica şi îngrăşarea suplimentară, îngropat între rânduri sau în

soluţie cu apă de udat, la 15-20 zile de la plantare. Când leagă căpăţânile se face îngrăşarea a 2-a.Recoltarea se face când căpăţânile sunt bine îndesate (se constată prin apăsare cu degetul).

La varza timpurie se poate obţine şi a 2-a recolta de la aceleaşi plante . Pentru aceasta se taie căpăţâna mai sus, lăsându-se frunzele verzi de la bază. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima producţie.

10 sfaturi pentru răsadniţeUna din plăcerile grădinăritului este creşterea plantelor din seminţe. Este uimitor cât potenţial de frumuseţe se concentrează în fiecare sămânţă mică. Cum aceasta muncă nu este foarte uşoară, trebuie să urmăm o serie de paşi astfel ca seminţele pe care le plantam să devină plante mature şi sănătoase.1. Notaţi lucrurile importante Un aspect deseori uitat este necesitatea notarii evenimentelor sau datelor importante. Fie că plantaţi câteva plante pentru propria dvs. grădina, fie că lucraţi la o scară mai mare, este de dorit să ţineţi un fel de condica a datelor importante. Acestea pot fi: dată când au fost culese seminţele, dată la care au germinat, numărul de seminţe încolţite din totalul disponibil şi dată la care răsadul este gata pentru transplantare. La sfârşitul fiecărui an puteţi face o evaluare a producţiei proprii de plante, puteţi nota greşelile şi elementele pozitive, astfel că în anul următor să oferiţi seminţelor un mediu mai bun de dezvoltare. De asemenea puteţi nota, dacă este cazul, de unde aţi cumpărat anumite seminţe, dacă au fost bune, preţul pachetului şi puteţi lipi chiar plicul respectiv.2. Păstraţi seminţele corespunzător, pentru a nu se degradaSeminţele sunt fragile şi dacă nu sunt tratate cum trebuie, viabilitatea lor va scădea. În timp ce unele seminţe pot supravieţui sute de ani în condiţii prielnice, altele se degradează repede, chiar dacă sunt conservate în condiţii optime. Pentru a le menţine în starea de latentă, seminţele trebuie ţinute în locuri reci şi întunecoase, cu un grad de umiditate scăzut, cum ar fi frigiderul. Este recomandabil ca pe fiecare plic cu seminţe să fie însemnate numele plantei, dată la care au fost culese seminţele şi eventual sursa. Când vine momentul să puneţi la încolţit seminţele e bine mai întâi să faceţi un mic test pentru a vedea care mai sunt bune şi care nu - puneţi seminţele în apă, pentru câteva ore; cele bune se vor scufunda, pe când cele stricate, seci, vor pluti. Testul este bun în general pentru seminţele mai mari.3. Folosiţi vase late, joase, pentru evita îngrămădirea răsadurilorGhivecele sau vasele de plastic sunt de preferat ghivecelor de teracota când vine vorba de răsadniţe, pentru că ele reţin pentru mai mult timp umezeala. Folosirea unor vase largi, nu foarte adânci, previne îngrămădirea seminţelor şi menţinerea umezelii în jurul rădăcinilor tinere, firave. Plantele cărora nu le place să le fie deranjate rădăcinile e mai bine să fie cultivate de la început în ghivece mici, individuale. Ca vase în care pot fi puse la încolţit seminţele pot fi folosite şi paharele de plastic, cele de iaurt sau cutiile de margarină; nu uitaţi să le faceţi găuri prin care să se scurgă apă. Indiferent de vasele pe care le veţi folosi, acestea trebuie să fie foarte curate, să nu fie infectate cu nici un agent patogen. O metodă pentru a realiza acest lucru este să scufundaţi vasul timp de 15 minute într-o soluţie cu 10% înălbitor, după care să îl lăsaţi să se usuce.4. Tasaţi seminţele în pământCu o sită de bucătărie sau, mai simplu, cu mâna, împrăştiaţi în mod egal seminţele pe pământ. Seminţele mici şi cele care au nevoie de lumină directă pentru a germina nu trebuie acoperite cu pământ. Fie că acoperiţi vasul, fie că nu, seminţele trebuie puţin tasate, pentru a intra în contact cu suprafaţa umedă a pământului, ca să germineze. Pentru asta folosiţi o lingură sau fundul unui pahar.5. Preveniţi bolile cu drenaj şi aerisire corectăInfecţiile provocate de fungi (ciuperci) sunt cauzate de umezeală excesivă şi de proastă circulaţie a aerului, aşa că aveţi grijă la aceste două elemente.

6. Acoperiţi vasele pentru a păstra constant nivelul de umiditateSeminţele sunt foarte sensibile la situaţiile extreme precum udarea din abundenţă sau lipsa apei. În pus, udarea directă distruge seminţele germinate. Dacă aşezaţi o folie de plastic peste răsadniţa veţi menţine la acelaşi nivel gradul de umiditate. Totuşi, vasul va trebui verificat zilnic. Dacă observaţi că este timpul să udaţi, atunci plasaţi vasul într-un bazin (sau o tavă mai mare de ghiveci) cu apă călduţă şi lăsaţi pământul să absoarbă câtă apă are nevoie. Dacă suprafaţa pământului este uscată, daţi la o parte folia de plastic şi stropiţi cu apă. Imediat ce seminţele au germinat, folia de plastic trebuie înlăturată de tot.7. Ţineţi seminţele la cald pentru a încuraja germinarea seminţelorMajoritatea seminţelor au nevoie de temperaturi între 18-23 grade Celsius pentru a germina. Plasarea răsadniţelor lângă o sursă de căldura sau într-o cameră în care în general este mai cald va fi o mutare benefică. În plus, puteţi folosi lămpi speciale - în acest caz (când folosiţi surse alternative de căldură) verificaţi des gradul de umezeală din vas, pentru că acesta va scădea mai repede decât în alte condiţii.8. Rotiţi vasele cu seminţePlăntuţele au nevoie de multă lumină, ideal între 12-16 ore de lumină zilnic. În interior, aşezaţi răsadniţele în locuri însorite, la ferestre orientate spre sud şi rotiţi vasele în fiecare zi, câte un sfert, pentru că plantele să nu se întoarcă după lumina şi să-şi formeze, astfel, tulpini deformate, lungi şi fragile.9. "Hrăniţi" bine planteleNutriţia corespunzătoare şi la perioade constante este importantă şi la plante, pentru că acestea vor creşte mai puternice. Când embrionul din sămânţa se dezvoltă, el depinde de cantitatea de substanţe hrănitoare stocate înăuntru. Pe măsură ce planta creşte din pământ, acele depozite sunt deja pe terminate, aşa că este nevoie de tratarea cu substanţe fertilizatoare. Majoritatea amestecurilor de pământ speciale au mici cantităţi de astfel de substanţe nutritive pentru a face tranziţia cât mai uşoară şi pentru a nu lăsa rădăcinile să se usuce. Totuşi, odată ce apar primele frunze adevărate, este timpul să începeţi să udaţi plăntuţele săptămânal cu o soluţie fertilizatoare preparata la jumătate din concentraţie.10. Obişnuiţi plantele cu lumina directă a soareluiÎnainte de a le planta afară, plantele trebuie mai întâi obişnuite cu lumina puternică a soarelui sau aclimatizate cu temperaturile fluctuante de afară. Cel mai bine este să faceţi această operaţie pe o perioadă de trei zile, plasându-le în bătaia directă a soarelui, dimineaţa, apoi mărind perioada de expunere în celelalte zile, până când devin destul de viguroase pentru a fi transplantate.