Embed Size (px)
DESCRIPTION
Este pentru elevii claselor primare, mai ales pentru clasele pregătitoare, I și maximum a II-a, în special pentru dezvoltarea gandirii logice. Sunt adunate de mine de pe Internet si puse intr-o ordine folositoare pentru elevi si invatatori. Sper să fie de folos !
Citation preview
Culegere de jocuri şi exerciţii pentru dezvoltarea gândirii elevilor din clasele I-IV
I. Introducere
”Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s- o aprinzi, astfel încât mai târziu să lumineze cu lumină proprie.” ( Plutarh)
„Gândirea este sursa de origine a tuturor bogăţiilor, a tuturor succeselor, a câştigului material, a tuturor descoperirilor şi invenţiilor şi a tuturor realizărilor.” ( Claude M. Bristo)
“Gândirea reprezintă resursa supremă a omenirii.”
( Edward de Bono)
“Gândirea este izvorul acţiunii, vieţii şi manifestării; fă izvorul curat şi totul va fi curat.” ( James Allen)“Adevărata graniţă a libertăţii este gândirea.” ( Juliana Mallart)
“Logică: arta de a gândi şi de a raţiona în strictă concordanţă cu limitările şi incapacităţile lipsei de înţelegere tipic omeneşti. ( Ambrose Bierce)“Logica este anatomia gândirii.” (John Locke)
“Logica este igiena pe care matematicianul o practică pentru a-şi păstra ideile sănătoase şi puternice.” ( Hermann Wey)
Interesante mi s-au părut şi câteva citate din spusele lui Albert Einstein, care sunt reprezentative pentru o gândire superioară:
4. Nu vă faceţi griji cu dificultăţile voastre la matematică. Vă asigur că ale mele sunt chiar mai mari!5. Cel ce mărşăluieşte vesel în rând cu trupa, deja şi-a câştigat dispreţul meu. I s-a dat ditamai creierul din greşeală, din moment ce măduva spinării i-ar fi ajuns.6. Relativitatea se aplică la fizică, nu la etică.7. Nu tot ceea ce poate fi numărat contează şi nu tot ceea ce contează poate fi numărat.8. Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat.
1
9. În mijlocul teoremelor şi ecuaţiilor, nu uitaţi omul!
10. Învăţământul ar trebui astfel conceput, încât ceea ce oferă să fie perceput ca un dar nepreţuit, şi nu ca o datorie apăsătoare.
11. Conduita morală nu înseamnă pur şi simplu exigenţa de a renunţa anume la plăcerile vieţii, ci mai degrabă interesul plin de solicitudine pe care-l depune cineva ca să făurească o soartă mai bună pentru toţi oamenii.
12. Lucrul cel mai important este să nu încetezi să pui întrebări. Curiozitatea are propria raţiune de a exista.
13. Tot ce este cu adevărat măreţ şi înălţător este creat de omul care poate trudi în libertate.
14. Atunci când soluţia este simplă, Dumnezeu îţi răspunde.
15. Este mai uşor să dezintegrezi un atom decât o prejudecată.
16. Nu ştiu cum se face că toţi mă iubesc, dar nimeni nu mă înţelege.
18. Vreau să ştiu cum gândeşte Dumnezeu, restul sunt detalii fără importanţă.
19. Înţelepciunea nu este produsul şcolarizării, ci al încercării de o viaţă pentru a o căpăta.
20. Imaginaţia este totul. Este avanpremiera atracţiilor viitoare ale vieţii.
21. Dacă cineva nu a greşit niciodată, înseamnă că nu a încercat să facă nimic nou.
22. Totul ar trebui să fie cât mai simplu cu putinţă, însă nu mai simplu de atât.
23. Cunoşterea este limitată, imaginaţia înconjoară lumea.
24. Suntem cu toţii foarte ignoranţi, dar nu cu toţii ignorăm aceleaşi lucruri.
25. Toată ştiinţa nu este nimic mai mult decât o rafinare a gândirii de zi cu zi.
26. Încearcă nu să fii un om de succes, ci un om de valoare.
27. Singura cale de a scăpa de efectul coruptibil al laudelor este să continui să lucrezi.
28. Idealurile care mi-au luminat calea şi din când în când mi-au dat curaj reînnoit de a întâmpina viaţa cu voioşie, au fost Bunătatea, Frumuseţea şi Adevărul. Banalele subiecte ale eforturilor umane, posesiilor, succesului exterior, luxului mi s-au părut întotdeauna demne de dispreţ.
29. Cât mi-aş dori să existe undeva o insulă doar pentru cei înţelepţi şi binevoitori.
2
30. Imaginaţia e mai importantă decât cunoaşterea.
31. Uneori plătim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis.
32. Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziţii violente de la minţile mediocre.
33. Viaţa însăşi este magie, iar dacă nu crezi asta, măcar încearcă să o trăieşti ca pe ceva magic.
34. Timpul există pentru ca lucrurile să nu se întâmple în acelaşi timp.
36. Ce faci pentru tine, dispare odată cu tine, ce faci pentru alţii, rămâne pentru eternitate.
37. Adevărul care nu are legătură cu tine nu există.
38. Priviţi adânc în propria voastră fiinţă şi apoi veţi înţelege totul mai bine.
39. Nicio problemă nu poate fi rezolvată la acelaşi nivel de gândire la care a fost creată.
40. Curiozitatea e o plantă mică şi delicată care are nevoie, în afară de stimulare, mai ales de libertate.
41. Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul.
42. Slăbiciunea atitudinii devine slăbiciunea caracterului.
43. Există lucruri care ştim că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează.
44. Nu înţelegi un lucru pe deplin decât dacă poţi să i-l explici bunicii.
45. Mintea intuitivă este un dar divin, iar mintea raţională este servitorul fidel al acesteia. Noi am creat o societate care onorează servitorul şi a uitat darul.
46. Pacifismul meu este un sentiment instinctiv... un sentiment care mă posedă, pentru că moartea oamenilor este dezgustătoare. Atitudinea mea nu derivă dintr-o teorie intelectuală, dar este bazată pe cea mai adâncă antipatie pentru orice fel de cruzime şi ură.
47. Nu mă gândesc niciodată la viitor, el vine destul de repede.
48. Arta supremă a profesorului este de a trezi bucuria exprimării creatoare şi bucuria cunoaşterii.
49. Cu cât matematicile sunt mai exacte, cu atât se desprind de realitate.
51. Orice prost poate să ştie. Scopul este să înţelegi.
52. Dacă oamenii sunt buni doar pentru că se tem de o pedeapsă şi speră într-o răsplată, atunci suntem, într-adevăr, o adunătură jalnică.
3
53. Doar viaţa ce-o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită să fie trăită.
54. Aceste lucruri care sunt de nepătruns pentru noi există cu adevărat. Dincolo de tainele naturii rezidă ceva subtil, intangibil şi inexplicabil. Veneraţia pentru această forţă mai presus de tot ceea ce putem noi înţelege este religia mea.
55. Ca să fii un membru ideal al unei turme de oi, trebuie mai ales să fii oaie.
56. Mintea umană trebuie să construiască întâi formele, independent, înainte de a le putea găsi în lucruri.
57. Mi se pare oribil ca o inteligenţă elevată să fie dublată de un caracter urât.
59. Lucrurile cele mai preţioase din viaţă nu sunt acelea procurate cu bani.
60. Dacă ideea nu este absurdă de la început, atunci nu este nici o speranţă de a se realiza pentru ea.
61. Nu sunt cuvinte mari, ci doar oameni mici.
62. Oricine se proclamă pe sine însuşi judecător în Câmpul Adevărului şi al Cunoaşterii este un naufragiat de care râd Zeii.
63. În gândirea ştiinţifică există întotdeauna un element poetic.
64. Dacă nu este un preţ de plătit, atunci acest lucru nu prezintă nici o valoare.
65. Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.
66. Viaţa este un mister, nu o problemă care trebuie rezolvată.
67. Realitatea este doar o iluzie, însă una foarte persistentă.
68. Coincidenţa este felul lui Dumnezeu de a rămâne anonim.
69. Dumnezeu este subtil, dar nu rău intenţionat.
70. A devenit cumplit de evident că tehnologia ne-a depăşit umanitatea.
71. Dacă A reprezintă succesul în viaţă, atunci A este egal cu x plus y plus z. Munca reprezintă x; y înseamnă joaca; iar z - să ştii să-ţi ţii gura.
73. Dumnezeu este un adevăr universal.
74. Majoritatea profesorilor îşi pierd vremea punând întrebări care urmăresc să dezvăluie ce nu ştie elevul, în vreme ce adevărata artă a examinării constă în a afla ce ştie de fapt elevul sau ce poate să ştie.
4
75. Vreau doar să aflu ce principii fundamentale a urmat Dumnezeu în crearea Universului. Altceva nu mă interesează.
76. Întreaga realitate este un câmp electromagnetic.
77. În goana după adevăr şi frumuseţe este o sferă de activitate în care ne este permis să rămânem copii toată viaţa.
78. Eu determin valoarea autentică a unui om după o singură regulă: în ce măsură şi în ce scop s-a eliberat de Eul lui?
79. Puţini oameni sunt capabili să exprime în mod calm o opinie diferită de prejudecăţile mediului lor. Cea mai mare parte a oamenilor sunt incapabili chiar să ajungă să formuleze asemenea opinii.
80. Logica te va duce din punctul A în punctul B. Imaginaţia te va duce oriunde...
81. Nu privi niciodată învăţătura ca pe o datorie, ci ca pe un prilej de invidiat de a cunoaşte frumuseţea eliberatoare a intelectului, pentru propria ta încântare şi spre folosul comunităţii căreia îi va aparţine munca ta de mai târziu.
82. E un miracol faptul că şi curiozitatea supravieţuieşte educaţiei şcolare.
83. O masă, un scaun, un vas cu fructe şi o vioară; ce altceva îi mai trebuie unui om ca să fie fericit?
84. Perfecţiunea mijloacelor şi confuzia scopurilor pare să fie principala noastră problemă.
85. Dacă un om aspiră la o viaţă mai dreaptă, primul său act de abstinenţă va fi de la rănirea animalelor.
87. Cred că paralizia indivizilor e cea mai mare tară a capitalismului. Întregul nostru sistem educaţional suferă din cauza acestei tare. Elevului îi este insuflată o atitudine competitiv exagerată, el e învăţat, ca pregătire pentru viitoarea carieră, să glorifice reuşita materială.
88. Prin libertate academică înţeleg dreptul de a căuta adevărul, de a publica ceea ce consideri că este adevărat. Dreptul acesta atrage după sine şi o datorie: nu trebuie să ascunzi nimic din ce ai recunoscut că e adevărat. Este evident că orice îngrădire a libertăţii academice urmăreşte să limiteze răspândirea cunoaşterii în rândul oamenilor, împiedicând astfel judecata şi acţiunea radicală.
89. Mi-a plăcut întotdeauna singurătatea, o trăsătură care tinde să se accentueze cu vârsta.
90. Despre viaţa şi opera lui Bach n-am de spus decât atât: ascultă, cântă, iubeşte, venerează – şi ţine-ţi gura.
5
91. Nu e foarte important ca cineva să înveţe date. Pentru asta n-are nevoie de facultate. Le poate afla din cărţi. Importanţa unei educaţii într-o facultate de arte liberale nu constă în învăţarea multor date, ci în antrenarea minţii pentru a cunoaşte ce nu se poate afla dintr-un manual.
92. Nu am niciun talent anume. Sunt doar extraordinar de curios.
93. Dezvoltarea intelectuală trebuie să înceapă când te naşti şi să se termine numai când mori.
94. Şcoala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioasă.
95. Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el şi nu în ceea ce este capabil să primească.
96. Eu sunt satisfăcut de misterul eternităţii, al vieţii şi de cunoaşterea unei mici părţi a structurii minunate a lumii existente, împreună cu eforturile devotate pentru înţelegerea unei părţi oricât de mici a Raţiunii care se manifestă în natură.
97. Fiinţa umană face parte integrantă dintr-un ansamblu mai mare, pe care noi îl numim Univers. Ea este limitată de timp şi spaţiu. Omul se experimentează pe sine, gândurile şi sentimentele sale, ca fiind separate de restul Universului, dar aceasta nu este decât o iluzie optică a conştiinţei sale. Această iluzie este un fel de închisoare în care trăim cu toţii şi care ne limitează la dorinţele noastre personale şi la afecţiunea pentru cele câteva persoane din jurul nostru. Misiunea noastră este de a ne elibera din această închisoare prin lărgirea cercului compasiunii astfel încât aceasta să îmbrăţişeze toate creaturile vii şi întreaga natură, în toată splendoarea ei. Chiar dacă nimeni nu poate realiza în totalitate acest lucru, însăşi încercarea de a-l transpune în practică ne conduce la eliberare şi reprezintă un fundament pentru siguranţa noastră interioară.
98. Jocul este cel mai elevat tip de cercetare.
99. Adevărul e ce rezistă la testul realităţii.
100. Un intelectual rezolvă problemele, un geniu le evită.
101. Fiecare om trebuie respectat ca individ, dar nu idolatrizat.
102. Eşecul şi privaţiunile sunt cei mai buni dascăli şi purificatori.
103. Prefer din toată inima să rămân în întuneric, fără să fiu analizat.
104. Citesc adesea din Biblie, însă textul ei original mi-a rămas inaccesibil.
105. Grija pentru om şi destinul lui trebuie să constituie interesul principal.
106. Nu-mi place când se poate şi-aşa, şi-aşa. Ar trebui să fie ori aşa, ori deloc.
6
107. Am trăit în acea singurătate care la tinereţe e dureroasă, însă la maturitate e minunată.
108. Un om trebuie să înveţe să înţeleagă raţiunile fiinţelor umane, iluziile lor şi suferinţele lor.
109. Ar trebui să ne ferim să facem din intelect zeul nostru; are într-adevăr muşchi puternici, dar n-are personalitate.
110. Mă simt mulţumit la bătrâneţe. Mi-am păstrat buna dispoziţie şi nu m-am luat în serios nici pe mine, nici pe cel de lângă mine.
111. N-ar trebui ca descoperirea reacţiei nucleare în lanţ să provoace distrugerea omenirii, aşa cum nici descoperirea chibriturilor n-a făcut-o.
112. Ca să primeşti cu certitudine un răspuns favorabil din partea oamenilor, e mai bine să le oferi ceva pentru stomacul lor, decât pentru creierul lor.
115. Am fost dăruiţi cu exact atâta inteligenţă cât să putem înţelege limpede cât de neîndestulătoare este atunci când ne confruntăm cu realitatea. Dacă umilinţa asta ar putea fi înţeleasă de toţi, universul strădaniilor omeneşti ar deveni mai atrăgător.
7
II. Exemple de jocuri didactice
Clasa I
1. Cu ocazia aniversării, Răducu a primit cadoul mult dorit. Ştiţi care este? Este acel obiect care nu se află în dublu exemplar. Vă rog să-l încercuiţi.
8
2. Raluca pleacă împreună cu părinţii ei în vacanţă la mare. Bucuroasă, şi-a pregătit bagajul. Ceva a uitat să-şi pună în valiză. Puteţi descoperi ce anume, căutând obiectul care nu are pereche.Îl puteţi colora sau încercui.
9
3. Irina e supărată. În mulţimea lucrurilor împrăştiate peste tot caută ceva şi nu găseşte. Este obiectul care nu are pereche. Dacă-l găsiţi voi mai repede, coloraţi-l.
10
4. O fetiţă ordonată vrea să-şi facă ordine în dulap. Descoperiţi raftul unde va fi aşezat fiecare obiect (aveţi modelul). Fiecare punct indică raftul corespunzător din dulap.
11
5. Descoperiţi bidonul în care a fost pus laptele fiecăreia dintre căpriţe. Dacă priviţi cu atenţie veţi descoperi foarte uşor. Aţi găsit cheia rezolvării?
12
6. Descoperiţi umbra fiecărei căpriţe de pe pajişte. Trageţi o linie de la fiecare animal la umbra sa.
13
7. Verişoara mea, Ramona, stă la acest hotel. Stă la etajul II, pe dreapta. Dacă aţi descoperit camera, vă rog să coloraţi perdeluţele.
8. Cortul prietenilor mei este în acest camping, aleea 3, poziţia 4. Aţi descoperit amplasamentul? Coloraţi cortul.
14
9. Nicuşor e foarte uimit. La ferma lor au apărut animale care nu ar avea ce căuta la o fermă. Voi le-aţi descoperit? Dacă da, coloraţi-le!
15
10. Aşază fiecare animăluţ la locul lui!
16
11. Ce parte din puzzle lipseşte? Coloreaz-o pentru a o marca, sau decupeaz-o şi lipeşte-o acolo de unde lipseşte, apoi colorează.
17
18
12. Scrie în cerculeţul fiecărei secvenţe din puzzle numărul de ordine!
19
13. Colorează pentru fiecare situaţie imaginea corectă şi explică ce este greşit la cealaltă.
20
14. Ajutaţi fiecare copil costumat să ajungă la partea de costumaţie care-i lipseşte!
21
15.Decupaţi imaginile de mai jos, apoi vă rog să le lipiţi în ordinea logică.
22
16.Stabiliţi ce doreşte să mănânce fiecare dintre copii!
23
17.Aşază imaginile în ordine cronologică, scriind în ordine literele din dreptul fiecărei imagini!
24
18.Decupează, colorează, apoi lipeşte secvenţele în ordine cronologică!
25
19.Uniţi cu o linie imaginile cu aspecte opuse!
26
20. Colorează imaginile care sunt la fel!
27
21. Uneşte printr-o linie fiecare animal cu umbra lui!
28
22. Urmează drumul ketchup-ului!
29
23. Ajută fetiţa să ducă flori bunicii!
30
24. Leagă fiecare profesie de obiectul necesar pentru activitatea sa!
31
25. Scrieţi în cerculeţe numărul de ordine în care s-au derulat secvenţele:
32
26. Povestiţi secvenţele alcătuind o scurtă povestire. Gândiţi posibila conversaţie dintre personaje.
33
27. Colorează girafa din dreapta puiului de girafă!
34
28. Stabileşte ordinea cronologică a evenimentelor din imaginile amestecate de mai jos.
35
29. Copiază după model:
36
37
38
30. Ajutaţi raţa sălbatică .
39
31. Desenaţi după model!
40
41
32. Ajută viermişorul să iasă afară din măr...după ce l-a mâncat, sigur...
42
33. Observă imaginile de mai jos şi spune dacă vezi greşeli şi în ce constau ele.
43
44
34. Stabiliţi câte ouă a pictat fiecare iepuraş şi care anume, trăgând o linie de la iepuraş la ouăle pictate. Ce v-a ajutat la stabilirea acestui lucru? Care au fost indiciile? Explicaţi acest lucru celor care nu au destul spirit de observaţie.
45
35. Decupează imaginile pe linia punctată, apoi aşază-le într-o ordine firească, pentru a realiza o imagine firească. Poţi colora imaginea obţinută.
46
47
48
36.Câte şi ce unelte recunoşti în acest desen cam încâlcit?
49
37. Dar animale? Numeşte-le!
38. Ce părţi ale corpului s-au suprapus? Numeşte-le!
50
39. Dar fructe? Numeşte-le, apoi colorează!
51
40. Decupează picioruşele acestei broscuţe simpatice, apoi lipeşte-le pe fiecare la locul potrivit. Apoi o poţi colora.
52
41. Găseşte cele 7 erori!
53
42. Uneşte fiecare producător cu produsul său.
43. Leagă fiecare animal de adăpostul lui.
54
55
44. Alege fiecăruia uneltele care-i sunt necesare pentru a-şi putea practica meseria.
56
45. Găseşte în imagine toate literele, apoi: Spune cuvinte care încep cu fiecare literă găsită; Găseşte cuvinte care se termină cu fiecare dintre literele găsite; Formulează propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu aceeaşi litera
(folosind literele găsite pe rând)
57
46. Ajută cârtiţa să ajungă afară.
58
47. Decupează imaginile de sub tabel, apoi aşază în tabel imaginile, respectând direcţia indicată de săgeată.
59
60
48. Socoteşte câte ciupercuţe ar culege iepuraşul de pe fiecare drum de întoarcere acasă. Compară şi spune care este drumul presărat cu mai multe ciupercuţe, mai puţine sau tot atâtea.
61
49. Ajutaţi micuţa cârtiţă să-şi găsescă locuinţa.
50. Atinge…
1. Atinge… culoarea! – Jocul se poate desfăşura în sala de clasă sau în curtea şcolii. Li se explică copiilor că trebuie să caute un obiect de culoare roşie (sau orice altă culoare) şi să pună mâna pe el. Obiectul respectiv poate fi o bluză, o bancă, un pantof al colegului, eşarfa d-nei învăţătoare etc. Odată găsite obiectele roşii, copiii vor rămâne nemişcaţi până când învăţătoarea sau un elev desemnat de aceasta controlează corectitudinea alegerii.
2. Atinge… forma! – În această variantă, copiii trebuie să atingă obiecte în formă de triunghi (sau orice altă formă geometrică).
3. Atinge… litera (sau cifra)! – când treceţi la învăţarea unei litere/cifre noi, puteţi să verificaţi dacă elevii şi-au însuşit-o corect jucând acest joc. Se pot lipi pe lambriuri sau pe dulapuri multe litere, mari sau mici, de tipar sau de mână, iar copiii se distrează foarte tare căutând litera solicitată. Poate fi jucat şi cu silabe sau cuvinte monosilabice sau… după cum va îndeamnă imaginaţia.
62
51. Salata de fructe
Tuturor elevilor li se dau denumiri de fructe, învăţătorul având grijă să existe mai multe fructe din acelaşi fel (de ex. 4 mere, 5 gutui, 3 prune, 6 pere etc.). Jocul îl putem desfăşura afară, cu elevii aşezaţi în cerc, şi cu locurile lor marcate cu creta. Învăţătorul numeşte un elev care va sta în mijlocul cercului, ceilalţi aşezându-se pe locurile marcate. Elevul din mijlocul cercului numeşte un fruct, iar elevii care sunt acel fruct trebuie să-şi schimbe rapid locul. După mai multe astfel de schimburi, elevul din mijloc strigă “Salată de fructe!“ şi toţi copiii, inclusiv cel din mijloc, trebuie să-şi schimbe locul. Cel care rămâne fără loc în cadrul cercului, va veni în centru şi va conduce jocul până la o nouă… salată de fructe. Acelaşi joc îl putem desfăşura în sala de clasă, utilizând scaune (unul mai puţin decât participanţi). Elevul care stă în picioare va proceda la fel ca cel din centrul cercului, numind câte un fruct, iar copiii care sunt acel fruct trebuie să-şi schimbe locurile pe scaune. La comanda “salată de fructe”, va alerga şi cel care stă în picioare să ocupe un scaun. Cel rămas fără scaun va conduce apoi jocul în acelaşi mod. O variaţie a acestui joc este “Salata de oameni”, diferenţa faţă de “salata de fructe” fiind dată de comenzi.
Să-şi schimbe locurile toate fetele / toţi băieţii Să-şi schimbe locurile doar copiii care poartă tricouri / şepci / pantaloni etc. Să-şi schimbe locurile copiii blonzi / şateni / bruneţi etc. Să-şi schimbe locurile cei care s-au spălat pe dinţi în această dimineaţă / cei care
s-au îmbrăcat singuri / cei care au servit micul dejun / cei care şi-au făcut tema etc.
La comanda “salată de oameni” toţi copiii îşi schimbă locurile, inclusiv animatorul.
52. Mesajul încurcat (se poate juca după ce elevii învaţă câteva litere şi cuvinte)
Copiii se împart în echipe ( câte 4-5 într-o echipă). Pe lambriuri, pe dulapuri, pe table şi pe uşă învăţătorul lipeşte bileţele cu silabe / cuvinte, pe care echipele trebuie să le adune şi să formeze cuvinte / propoziţii. Câştigă echipa care reuşeşte să formeze cele mai multe cuvinte / propoziţii.
53. Trasaţi linia de la un punct la altul, numărând din 2 în 2.
63
54. Trasaţi linii pentru a completa desenul, numărând din 5 în 5.
64
55. Întregiţi desenul numărând din 10 în 10.
65
56. Stabileşte punctajul pentru fiecare dintre parcursuri.
66
57. Priviţi imaginile de mai jos şi trasaţi o linie între imaginile care pot fi asociate:
67
58. Ce lipseşte din fiecare imagine?
68
59. Numeşte fiecare obiect din imagine şi identifică sunetul iniţial şi final din rostirea fiecărui cuvânt.
69
Colorează fiinţele !
60. Să formăm pluralul! (“Eu spun una, tu spui multe!”)
70
61. Jocul contrariilor Priviţi cu atenţie imaginile pentru a stabili situaţiile opuse:
71
72
73
62. Înainte de a colora clovnii completează fiecare figură cu ceea ce-i lipseşte.
La fel şi figurile copiilor…
74
63. Completează după model.
64. Regăseşte secvenţele din cerculeţe în desenul cel mare, trasând o linie de la cerculeţ la imaginea completă.
75
65. Ce imagini recunoşti ? Numeşte-le. Conturează fiecare imagine cu altă culoare pentru a le evidenţia.
66. Colorează animalele care trăiesc în mare.
76
Câte au rămas din fiecare, dacă a mâncat:
- 3 furnici
- 1 muscă
- 2 mămăruţe
77
67. Mica şopârlă adoră să mănânce insecte.
(scrie în căsuţe)
78
68. Care e hrana preferată ?
fiecare?
Colorează după numere. Culoarea este indicată pe fiecare cutie.
79
69. Colorează păunul.
80
70. Ajută mama struţ!
Răspuns:_____________________
81
71. Numără animalele, apoi scrie răspunsul.
Ghiceşte ce animale sunt transportate pe spatele şarpelui.
82
72. Ghiceşte umbra.
Fă corespondenţa (după model) între animal şi partea din corp care-i corespunde.
83
73. Realizează corespondenţa.
Găseşte cinci diferenţe între cele două imagini.
84
74. Găseşte diferenţele!
Câte animale sunt în total?_____________________________Câte flori sunt?_______________________Câte pietre sunt?_____________________Câţi nori sunt?___________________________
85
75. Observă şi răspunde.
Aşază fiecare cap la locul lui (după model).
86
76. Refă întregul!
77. Stabileşte traseul de întoarcere.
Castorul vrea să se întoarcă la vizuina lui. Ajută-l, stabilind traseul de întoarcere.
87
88
78. Care este următoarea?
Pentru a afla, continuă numerotarea după model, apoi stabileşte literele după codul dat.
89
79.. Cum se numesc prietenele
mele ?
Clasele II-IV
1. Cum le numiţi ?
Găsiţi cuvântul potrivit care să numească următoarele alimente :
• lapte , iaurt , brânză , unt , smântână ;• dulceaţă , marmeladă , gem , compot , biscuiţi , bomboane ;• prune , mere , portocale , lamâi , banane ;• şuncă , salam , parizer , cârnaţi ;• cartofi , varză , morcovi , ardei , ceapă .( fructe , legume , lactate , dulciuri , mezeluri )
2. Răspunde , dacă ştii să explici!
a ) . Pepenele verde poate fi roşu ?b ) . Pepenele verde poate fi galben ?c ) . Pepenele galben poate fi verde ?d ) . Roşiile pot fi verzi ?e ) . Roşiile pot fi galbene ?
3. Care-i legătura?
În fiecare dreptunghi trebuie să fie câte două perechi de cuvinte. Elevii vor căuta legătura care există între cuvintele din prima pereche, apoi, folosind aceeaşi idee, vor găsi cuvântul care lipseşte în cea de- a doua pereche.
90
ceai ceaşcăsupă _______
avion aerpeşte _______
pom frunzecarte ______
vacă lapte______ miere
oraş stradă_______ potecă
foarfece hârtie_______ lemne
4. Adevărat sau fals?
Sarcini de lucru: a)Citiţi cu atenţie următoarele propoziţii.b)Scrieţi în paranteză A dacă propoziţia este adevărată şi F dacă propoziţia esta falsă.c)Dacă propoziţia este falsă, spuneţi varianta adevărată.
Exemple:Găina i- a adus babei o punguţă. ( )Iedul cel mic i- a deschis lupului uşa. ( )Fata moşneagului era harnică şi cuminte. ( )Scufiţa- Roşie s-a întâlnit în pădure cu lupul. ( )Toamna, păsările călătoare pleacă în ţările calde. ( )Ghiocelul este vestitorul iernii. ( )Vara, construim oameni de zăpadă. ( )Primăvara este cel mai călduros anotimp. ( )
5. Separă cuvintele!
Li se cere elevilor să separe cu ajutorul unor liniuţe oblice cuvintele unei propoziţii, iar apoi să scrie propoziţia corect.
Exemplu:
Eleviisilitoriobţinrezultatefoartebunelaînvăţătură.
6. Litera permisă
Li se cere elevilor să alcătuiască enunţuri în care toate cuvintele să aibă ca literă iniţială „ litera permisă”, să scrie şi să citească corect propoziţiile formulate.
Se admit cuvintele de legătură ( cu, de, la, spre, şi, sau ,etc. )Câştigă elevul/ grupa care a alcătuit propoziţia formată din cele mai multe
cuvinte ( se penalizează greşelile de scriere şi de citire ).
7. Mai spune ceva!
Jocul se poate desfăşura oral sau în scris.Sarcina jocului: Dezvoltarea propoziţiei spusă de elevul anterior, prin
adăugarea a câte unui cuvânt. Sunt admise cuvintele ajutătoare. Jocul se opreşte în momentul în care elevii nu mai pot adăuga nici un cuvânt
pentru a dezvolta propoziţia.Se alege alt cuvânt şi jocul continuă.
Variantă: Se poate alcătui şi un text dacă se dă ca element de pornire o propoziţie în loc de un cuvânt.
91
8. Povestire în lanţ...
Într- o cutie / într- un sac se află tot atâtea obiecte sau jucării, câte persoane sunt în clasă ( şi învăţătoarea ). Fiecare va extrage câte un obiect. Se va formula, pe rând, câte o propoziţie în legătură cu obiectul extras, dar fiecare propoziţie formulată trebuie să aibă legătură cu propoziţia de dinainte.
Se va concepe astfel, în grup, o povestire logică.
9. Cei mai ... isteţi!
Jocul se desfăşoară pe grupe formate din 8- 10 elevi. Fiecare grupă va fi chemată pe rând în spaţiul liber din faţa clasei. Grupa va forma un cerc în jurul învăţătoarei. Aceasta va arunca mingea către un anumit elev, care, după ce a prins- o, are la dispoziţie 5 secunde pentru a da un răspuns corect la cerinţa ce i- a fost adresată, după care aruncă mingea înapoi învăţătoarei.Orice greşeală atrage după sine eliminarea din joc, iar elevul eliminat va trece în bancă. Jocul continuă până rămân 2- 3 elevi.
Se procedează identic şi cu celelalte grupe. În final se va forma o grupă din toţi elevii selecţionaţi. Se va continua jocul cu aceştia, crescându- se gradul de dificultate al cerinţelor.
„Cei mai isteţi” vor fi 2- 3 elevi care vor fi aplaudaţi cu căldură de întreaga clasă.
10. Cine ştie, câştigă!
Varianta I :Se împarte tabla în trei coloane, în funcţie de cele trei rânduri de elevi. Se
numerotează cu R1, R2, R3 şi se stabilesc rândurile corespunzătoare. Se adresează întrebări, pe rând, fiecărui copil din fiecare rând. Se notează răspunsurile corecte cu 5 puncte. La sfârşit se face totalul pentru fiecare rând şi se stabileşte rândul câştigător.Varianta a II – a:
Elevii, de pe fiecare rând, extrag câte o fişă şi rezolvă cerinţa. După expirarea timpului, fiecare elev va citi cerinţa şi rezolvarea cu voce tare, iar învăţătorul va completa punctajul în tabel.
Se pot folosi culori / flori / animale / personaje din poveşti diferite pentru cele trei rânduri de bănci.
Cerinţele vor fi formulate diferenţiat, oferindu- i fiecărui elev sanşa de a rezolva cerinţa şi de a se putea bucura de joc.Varianta a III – a :
Elevii sunt împărţiţi pe grupe. Fiecare grupă primeşte câte o fişă de lucru care cuprinde întrebări cu trei variante de răspuns. Fiecare răspuns corect va fi punctat cu 5 puncte.
Câştigă grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte.
92
Copiii trebuie avertizaţi înainte de începerea jocului că se vor acorda 10 puncte pentru disciplină.
11. Cutia cu surprize!
Acest joc se poate desfăşura tot sub forma unui concurs pe grupe sau între rândurile de bănci.
„ Cutia cu surprize ” va conţine plicuri cu sarcini diferite. Elevii vor extrage pe rând câte un plic şi vor rezolva cerinţa. Punctele obţinute se scriu la tablă de către învăţător, într- un tabel. Va câştiga grupa / rândul care va obţine cele mai multe puncte.
Exemple de cerinţe: Recunoaşte povestea! Recunoaşte personajul! Ghicitori pe o anumită temă.
Să execute anumite ordine ( să ia o anumită carte din biblioteca clasei – se indică titlul şi autorul; să citească un fragment indicat – dintr- o anumită poveste, de la o anumită pagină etc. )
12. Jocul păcălelilor
Scopul jocului: Dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii gândirii şi a atenţiei.
Sarcina didactică: Verificarea gradului de însuşire a unor cunoştinţe.Desfăşurarea jocului: Li se adresează elevilor „ întrebări – capcană”. Elevii
trebuie să facă anumite gesturi, stabilite dinainte,pentru „da” sau „nu” ( DA: bătaie din palme; NU : mâinile pe cap/ DA: mâinile sus; NU: mâinile la piept )
93
13. Tabloul literelor
Elevii trebuie să descopere cuvintele date, căutând de la stânga spre dreapta şi de sus în jos.
Exemplu: Toate anotimpurileGăsiţi în tabloul literelor de mai jos următoarele cuvinte: VARĂ, CALD,
IARNĂ, FRIG, GHIOCEL, MARTIE, MĂRŢIŞOR, PRIMĂVARĂ, TOAMNĂ, ROADE.
Coloraţi fiecare cuvânt cu altă culoare.
V A R A G P C A L D P A S O N I A R N A M A R N F R I G H I O C E L B M R O R C M M O U V E L C I A A L M A R T I S O R G D T E R V N C A T A E T E R T O A M N A D L M M O N M A R T I E P A I E D A U S A S I T P R P
14. Cine ştie, câştigă
Scopul: Consolidarea deprinderilor de scriere şi citire a numerelor formate din
sute, zeci şi unităţi.
Sarcina didactică: Să formeze cât mai multe numere de 3 cifre folosind etichetele date.
94
Material didactic: Etichete cu cifre diferite şi ordine pentru fiecare echipă.
Echipa I:
nouă trei
sute şi unu
patru zeci
Echipa a II – a:
şapte sute
zeci şi trei
opt cinci
Echipa a III – a:
şase nouă
sute şi trei
opt zeci
Desfăşurarea jocului:
Jocul se va desfăşura pe echipe. Se stabilesc trei echipe. Fiecare echipă va primi etichetele şi va forma cât mai multe numere în timpul indicat de învăţător.
La final, fiecare echipă îşi va prezenta numerele, iar echipa care a reuşit să formeze cât mai multe numere va fi declarată câştigătoare.
95
15. Care număr „s-a rătăcit”?
Scopul: Intuirea ideii de şir al numerelor naturale.
Sarcina didactică: Să descopere numărul care nu respectă regula şirului.
Material didactic: Fişe cu şiruri numerice pentru fiecare elev.
243, 234, 432, 456, 324, 423, 342101, 202, 303, 404, 536, 505, 606, 707, 808
Desfăşurarea jocului:
Fiecare elev va primi fişa cu cele două şiruri de numere după o anumită regulă. Elevii trebuie să descopere regula şi numărul care nu respectă acea regulă. Elevul care termină primul şi a rezolvat corect este declarat câştigător.
16. Mesaj codificat
Scopul jocului: - realizarea corespondenţei dintre figuri şi cuvintele date,- dezvoltarea flexibilităţii gândirii;
Sarcina didactică:- descifrarea mesajului cu ajutorul codului dat;
este
▫ didactic
copiilor
isteţi destinat
jocul
Materiale: Fişe de lucru Regula jocului: La comanda „Start !” a învăţătorului, elevii vor căuta să descopere mesajul prin asocierea figurii cu cuvântul dat.
96
17. Câţi şoareci a prins „Motănel” ?
18. Cine formează cât mai multe numere ?
Scopul jocului:- consolidarea deprinderilor de formare a numerelor naturale;- dezvoltarea gândirii logice;
Sarcina didactică:- - să scrie numerele formate din sute, zeci, unităţi;
Regula jocului: Elevii, într-un timp dat, trebuie să scrie cât mai multe numere formate din sute, zeci şi unităţi pe care le pot descoperi folosind cifrele indicate.
97
7 1 2 4 0 3
8 5 6
19. Ie cu motive geometrice
Scopul jocului:- recunoaşterea figurilor geometrice;- formarea deprinderilor de a desena figuri geometrice;
Sarcina didactică:- înfrumuseţarea unei ii cu motive geometrice;
Material didactic: - fişe de lucru;Regula jocului: La comanda învăţătorului „Porniţi !”, elevii trebuie să deseneze pe ie linii frânte, linii curbe, pătrate, triunghiuri, romburi, etc, apoi să le coloreze.
20. Ghicitori matematice
1. Pe o creangă cam uscată 6 vrăbii stau la ceartă. Încă două au venit Care-i suma la sfârşit ?
2. În căsuţa din pădure Stau cei 7 piticei. Dacă doi sunt după mure Câţi acasă-s cuminţei ?
3. 4 iepuraşi sprinţari În grădină au intrat. Dar căţelul meu, Azor, Pe unul l-a speriat. Câţi mai rod la varză verde Şi dulăul nu îi vede ?
98
4. Şaizeci şi patru Şi cu unul şi cu altul, Şi cu doi legat de patru, Şi-ncă unul, Şi-ncă patru, Cât fac ?
5. Doisprezece fraţi aleargă, Anul cât este de lung; Fug de zor prin lumea-ntreagă, Niciodată nu se ajung.
6. Patru gâşte pe cărare, Câte aripi sunt sub soare ? Dar picioare ?
7. La un număr mă gândesc. Tu încearcă să-l găseşti. Decât 10 e mai mare; Decât 20 mai mic, Unităţi numai 3 are, Iară zeci, în fine, Ştiu că-s mai puţine. La ce număr m-am gândit ? Ai ghicit ?
8. Un cioban are 12 oi. În afară de 9 îi mor toate. Câte oi îi rămân ciobanului ?
9. Câte ouă se pot mânca dimineaţa pe stomacul gol ?
10. Pe cărarea din pădure Se întâlniră cinci arici. Mai sosi apoi iar unul Dară dispărură cinci. Câţi arici or mai fi oare ? La plimbare pe cărare ?
99
21. Glume matematice
- Ionele, cum a decurs astăzi ora de matematică ?- Foarte bine, tăticule .- Câte exerciţii ai avut de rezolvat ?- Şase !- Şi le-ai rezolvat pe toate ?- Desigur, tăticule, ... mai puţin pe primele două şi pe ultimele patru.
- De ce-ai făcut nod la batistă ?- Mi l-a făcut tata, să nu uit că trebuie să rezolv probleme la matematică.- Şi le-ai rezolvat ?- Nu. Tata a uitat să-mi dea problemele.
- Azi am răspuns primul din clasă la matematică !- Bravo ! Şi ce v-a întrebat ?- Cine nu s-a pregătit pentru astăzi ?
Câte sute sunt într-o duzină ?
22. Jocuri numărători
- O alună, două, trei... Veveriţă, câte vrei ?
- Vreau vreo patru, cinci sau şase, Că alunele-s gustoase ! -Îţi dau şapte, opt sau nouă, Dac-o să ne spui şi nouă, Când o să mai vină-ncoace
Iarna cu zece cojoace. Veveriţa socoti:
„Parcă nouă zile ar fi ! Parcă opt, ba şapte-mi pare... Spune-mi, vânt, tu nu ştii oare ?” Vântul s-a zburlit: „Ba da ! Şase, cinci, aşa ceva... Şi-ai să auzi atunci, o hei, Cât spui patru, cât spui trei, Cât spui două, cât spui una, Cântând viscolul întruna...”1
1
100
23. Ghicitori matematice
Câţi ani are sora ei ?Ana are-un an plus şapte,Vârsta ei pe jumătate,O are sora mai micăŞi o are şi Costică.Câţi ani are sora ei, Cine ştie, dragii mei?
Soarele cum apune
Basmul bunicuţa-l spune La nepoţii dumneaei,Dar se vede că tustreiAdormiră, şi-aşadarăBasmul, câţi îl ascultară ?
Patru pitici în sănioarăDe pe deal ca vântul zboarăCând ajung jos râzândDoi în sanie mai sunt.Ia ghiciţi câţi în zăpadăAu căzut pe drum grămadă ?
Mândră e pestriţa mea, Nu e nimenea ca ea. Puii ei mici şi pufoşi Au crescut toţi sănătoşi. Dar sunt cam zglobii, drăguţii, Căci dau de furcă măicuţii. Patru umblă-ncolo-ncoace, Doi abia ies din găoace, Iar sub aripă mai are Încă patru ouşoare. Socotiţi şi veţi afla Puişori câţi va avea ?
Undeva pe sub o stâncã Într-o peşterã adâncã , Au intrat: o vulpe bearcã, Un motan şi-un pui de vacã. Mai târziu în vãgãunã Mai veni o caprã brunã Şi doi iepuri rãtãciţi Şi-un lup cu colţii tociţi. Acum spune-mi ştii ori ba
101
Câţi au stat alăturea ?
Nicuţă sădeşte-n zori, Doi meri mici cât doi bujori. Doi caişi cu rădăcini, Şi doi peri ca la vecini. Mai sădeşte el, măi frate, Doi gutui cu flori rotate Şi doi peri cum sunt prin sate.
La un număr mă gândesc, Încearcă să-l găseşti ! Decât 10 e mai mare; Decât 20 mai mic; Unităţi numai 3 are, Iară zeci în fine, Ştiu că-s mai puţine. La ce număr m-am gândit ? Ai ghicit ?2
24. Glume matematice
„Sugativa” Tare-mi este dor de 10Şi de 9 dacă vrei.C-am uscat de-o săptămânăUrme doar de 2 sau 3 !
Copilul se plânge zilnic că la şcoală este persecutat de profesor. Furios, tatăl merge la şcoală să afle ce se întâmplă cu odrasla. -De ce îmi persecutaţi copilul ? este întrebarea adresată profesorului în loc de bună ziua. -Veţi afla imediat motivul „persecuţiei”, răspunse profesorul. Cât fac 9 x 3 ? -Tată, vezi ? Iar începe !
Ce face iepurele când împlineşte un an ?(Răspuns: Merge pe al doilea)
25. Ce vârstă au personajele ? 2
102
Calculează vârsta personajelor adunând numerele găsite;
Fata moşului Fata babei
ani ani
26. Racheta isteţilor
103
Scopul jocului: - dezvoltarea deprinderii de calcul rapid şi corect;- însuşirea ordinii operaţiilor;- dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului competitiv;Sarcina didactică: rezolvarea corectă a exerciţiilor de adunare,
scădere, înmulţire şi împărţire;Materiale: fişă de lucru individuală;Regula jocului: elevii vor rezolva calculele, începând cu cele de pe treapta întâi.
27. Robotul socoteşte
326 + 94= 683 – 297=
76 – 72 : 4 – 4 : 4+ 5 x 0
(158 + 28):6+ 794 -293
Compune o problemă:5 x 8 + 7x5 =
275 : 5 = 75 x 23 =
104
Scopul jocului:
Sarcina didactică: rezolvarea corectă a exerciţiilor, respectând ordinea efectuării operaţiilor;Material didactic: fişe de lucru;Regula jocului: elevii vor primi câte o fişă şi vor rezolva exerciţiile începând din partea de sus a robotului;Recompensă: câştigătorii sunt elevi al căror „robot” va râde.
28. Recunoaşte autorul !
Elevii au fost puşi în situaţia de a recunoaşte autorul unei poezii după fragmentele prezentate. Am citit elevilor câteva versuri semnificative din poeziile mai cunoscute ale marilor noştri scriitori, lăsând câte o pauză între fragmente. Elevii au ascultat şi pe măsură ce au auzit versurile, şi-au notat cine este autorul fiecărui fragment. Pentru complicarea jocului, am cerut elevilor să indice şi numele poeziei din care a fost extras fragmentul ascultat.
Prezint un exemplu orientativ:
105
1210 – 20 + 16 =
320 : 8 =
1 – 242: 100 – (18: 2 + 6 x7 – 15 : 5) : 8 + 3 x 9 =
(17 + 4 x2 ) : (121 : 11 – 2 x 3 ) =
3 x 2 x 6 – 3 x (19 – 3 x5 ) : 2 :8 =
18 : 2 + (16 – 108 : 27) : 3 =
72 : 12 x 3 x 2 : 4 =
1 + 2 x (6 + 6 : 3 ) – 5 : 6 =
(3 x 1 + 5) x 3 + 5 x3 +5 x 3 + 5 =
8 + 8 x 8 +8 x8 + 8 x (8 - 8) + 8 : 8 =
1 + 2 x 3 + (4 – 4 ) x 5 : 6 x 7 =
2 508 800 : 320= 1 002 005 – 375=
„Dar deschideţi poarta .... turcii mă-nconjorVântul suflă rece .... rănile mă dor ....”
(Dimitrie Bolintineanu – Mama lui Ştefan cel Mare)„Doar izvoarele suspină,Pe când codrul negru tace,Dorm şi florile-n grădină,Dormi în pace.”
(Mihai Eminescu – Somnoroase păsărele)
29. Ghici ce poveste este!
Elevii au de recunoscut titlul şi autorul unei povestiri după conţinut sau personaje. Astfel, se selecţionează din diferite povestiri unele fragmente semnificative, care se alcătuiesc în aşa fel încât elevii să-şi dea seama că s-a trecut de la o poveste la alta. Jocul e interesant şi atractiv şi favorizează o participare activă a elevilor. Se anunţă elevii că vor auzi o poveste mai lungă, făcută din bucăţele de povestiri, care le sunt cunoscute, iar ei trebuie să fie foarte atenţi, deoarece pe măsură ce vom povesti, vor trebui să recunoască titlul şi autorul fiecărui fragment nou introdus. Iată câteva fragmente reprezentative:
„A fost odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, iar moşul avea un cocoş. Găina babei oua în fiecare zi două ouă şi baba mânca o mulţime de ouă, iar moşneagului nu-i dădea nici unul.”
„- Ba mai pune-ţi pofta-n cui, cumetre. Dacă ţi-i aşa de foame, du-te la baltă, bagă-ţi coada-n apă şi-i avea peşte câţi îţi trebuie.”
„Şi cum intră fetiţa într-o poieniţă, numai că-i ieşi lupul în cale:- Bună ziua, fetiţă! îi spuse el.- Mulţumesc frumos, lupule.- Dar încotro aşa de dimineaţă?- Ia, mă duc şi eu până la bunica să-i duc nişte vin şi cozonac.- Dar unde şade bunica ta?- În căsuţa aceea din pădure, îi răspunse fetiţa.”- „-Bună vreme, cumătră. Da ce vânt te aduce pe aici?- Apoi nevoia, cumetre. Nu ştiu cine a fost pe la mine pe acasă în lipsa mea, că
mare nenorocire mi-a adus.- Ce fel, cumătră?- A găsit iezii singuri şi i-a ucis. Şi-acum am făcut şi eu un praznic după puterea
mea şi am venit să te poftesc, răspunse capra amărâtă.”
30. Cine ştie cuvinte noi ?
106
Am folosit acest joc pentru activizarea vocabularului şi a cunoştinţelor elevilor , dezvoltarea memoriei şi capacităţii de selectare.
Se împart elevii în grupe , după bănci . Se împarte şi tabla cu cretă colorată. Învăţătorul pronunţă un sunet corespunzător unei litere, cerând elevilor să se gândească şi să spună cuvinte care încep cu sunetul dat. Se cer mereu cuvinte noi, frumoase, alese .
Elevul care-l spune trebuie să şi îl explice –cu ajutorul învăţătorului– şi primeşte câte un punct pe tablă. Câştigă rândul de bănci cu mai multe puncte.
31. Jocul cuvintelor
Se poate folosi acest joc pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea rapidităţii în deprinderea de a scrie corect.
Învăţătorul cere elevilor ca , până la semnalul “ gata ” pe care îl va da , să scrie în caiete cuvinte cu sens opus (de exemplu). Exemplu : mare - mic frumos - urât vesel - trist tânăr - bătrân După cinci minute, învăţătorul întrerupe jocul şi verifică cine a scris mai multe asemenea perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe le citeşte , fiind declarat căştigător .
32. Schimbaţi litera (sau silaba ) !
Este un joc folosit pentru activizarea şi îmbogăţirea vocabularului , dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului.
Acest joc are ca sarcină didactică formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei silabe;
Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv .În cazul în care se desfăşoară individual, învăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două minute, după care cheamă primul concurent la tablă şi prezintă o ilustraţie. Elevul o priveşte, o denumeşte, scrie cuvântul pe tablă şi după aceea, prin schimbarea primei litere, va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acelaşi număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele. La semnalul conducătorului de joc, elevul se opreşte şi face aprecierea. Pentru activizarea tuturor elevilor, pentru fiecare grup de 3–4 elevi care vor lucra la tablă, învăţătorul va alege o comisie formată din doi membri care vor face aprecierea. Pentru fiecare cuvânt care respectă regula se acordă câte un punct. Vor fi evidenţiaţi elevii care au dat cel mai mare număr de exemple corecte.
Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin schimbarea primei silabe, apoi a ultimei .
Când jocul se desfăşoară în colectiv, se dau copiilor foi de hârtie. Toţi vor scrie cuvântul de pe tablă, apoi timp de 2- 3 minute fiecare copil va scrie cuvinte formate conform regulii. La semnalul dat de învăţător, copiii vor înceta scrierea cuvintelor. Învăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite. Pe măsură ce va citi
107
se va analiza dacă acel cuvânt este format conform cerinţei. Învăţătorul va cere copiilor care au scris acelaşi cuvânt să îl taie cu o linie. Când primul copil va termina de citit cuvintele scrise, alt copil le va citi pe cele rămase netăiate şi tot aşa până toţi copiii vor citi cuvintele scrise. Vor fi declaraţi câştigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate.
Exemple:a) Cuvinte formate din 1 – 2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau
silabe: b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe :
coleg copac vioară secerătoare cocoş colac viteză semănătoare covor codaş violet seninătate
c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:
33. Cuvântul interzis
Scop: -activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei;Sarcina didactică : - formularea unor întrebări care cer răspuns cuvântul interzis ;
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau în perechi . Se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit , ci să se găsească alte formulări , care să constituie totuşi răspunsul la întrebarea pusă . Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns cuvântul interzis .
După ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire . Dacă se consideră necesar înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor, dându – se 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis . Se dau elevilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt .
a) Cuvântul interzis “ a doua ”Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ? Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa I .Întrebare : - În ce bancă stă elevul Ionescu ?Răspuns : - Elevul Ionescu stă în banca din spatele elevului X .Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a III-a ?Răspuns : - Anul trecut elevii din clasa a III-a au fost în clasa în care suntem noi acum .
b) Cuvântul interzis “ primăvara”Întrebare : - Când se topeşte zăpada ?Răspuns : - Zăpada se topeşte în anotimpul cînd înfloresc ghioceii . Întrebare : - Când înfloresc ghioceii ?Răspuns : - Când se topeşte zăpada . Întrebare : - Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie ? “ Primăvară , primăvară,
108
Vino iar la noi în ţară ! ”Răspuns : -Despre anotimpul care urmează după iarnă .Întrebare : - Când vin păsările călătoare ?Răspuns : - Când încep să înflorească pomii . Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului . La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect şi au dat dovadă de multă fantezie .
34. Cum se spune?
Scop: - îmbogăţirea expresivităţii vorbirii şi activizarea vocabularului prin reproducerea orală sau scrisă a unor expresii .Sarcina didactică : - completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens figurativ . Pentru buna desfăşurare a jocului , conducătorul va pregăti din timp şi îşi va nota diferite expresii uzuale în care , pentru a se reliefa mai pregnant semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului sunt folosite culorile ca termeni de comparaţie cu sens figurativ .Exemplu : Era . . . . . .ca racul . ( roşu ) Se făcuse . . . . . . ca varul . ( alb ) Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben ) . . . . . . ca plumbul . ( greu ) Se dă copiilor câte o foaie de hârtie . Se scriu exemplele pe tablă fără cuvintele din paranteză şi se acoperă . Se explică elevilor sarcina didactică şi se completează una din propoziţii pentru exemplificare . ( A văzut negru în faţa ochilor . ) Se anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi acordat în funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca 3 minute pentru fiecare exemplu ). După ce fiecare elev şi-a scis numele pe foaie, se descoperă exemplele şi jocul începe. Elevii vor copia exemplele de pe tablă şi vor completa spaţiile libere cu cuvinte potrivite. După expirarea timpului dat , se adună foile , se citesc de către învăţător sau de un elev şi se apreciază în colectiv . Pentru fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele greşite sau necompletate nu se punctează. Vor fi evidenţiaţi elevii care au întrunit maximum de puncte .
35. Jocurile ,, rebus”
Ineditul joc dezvoltă la elev : gândirea, limbajul, memoria, atenţia, creativitatea, voinţa; poate fi folosit si ca metodă/mijloc de învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode.
Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului.
Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ odată cu creşterea curbei oboselii.
109
Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului, rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice,conducând la evitarea plictiselii,dezinteresului.
În jocul propus spre rezolvare, elevii completând corect careul pe rândurile orizontale, vor obţine pe verticala A – B numele părţii de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect. Pe rândurile orizontale vor completa careul cu cuvinte care exprimă însuşiri cu sensuri contrare sau asemănătoare (sinonime sau antonime) A
1 2 3 4 5 6 7 8 B
1. nu e ,,dulce”, ci, dimpotrivă, e ……………2. ,,jilav” sau ………………………………..3. ,,îndrăzneţ” sau …………………………..4. nu e ,,mic”, ci , dimpotrivă, e ……………5. nu e ,,vorbăreţ” ci, dimpotrivă, e ………...6. ,,ascuns” sau …………………………….. 7. ,,inteligent”, ,, deştept” sau ……………...8. nu e ,, trist” , ci, dimpotrivă, e …………9.
36. Anagrama
Este problema enigmistică în care, prin schimbarea ordinii literelor unui cuvânt dat, se obţine un alt cuvânt (cu înţeles diferit faţă de acela de la care s-a pornit).
Exemplu:
ARTA-RATA-TARA
37. Criptograma
Este jocul enigmistic în care se împart cuvintele unei comunicări într-un număr exact de fragmente (litere sau silabe) ce se înscriu într-o formă geometrică regulată. Pentru dezlegare se porneşte dintr-un anumit loc şi, citind într-o ordine indicată, se găseşte textul căutat.
110
Exemplu:
Citind literele din grilă veţi găsi un proverb despre învăţătură.
C A A A AI R R R RN E T E TE E E
C P
38. Polindromul
Constă în găsirea unui cuvânt care, citit direct are un înţeles, iar citit invers are alt înţeles.
Exemplu: RAM – MAR, BARA – ARAB, ION – NOI, CAL – LAC.
39. Aritmogriful
Este un joc în care literele care compun diverse cuvinte sunt înlocuite cu numere. Fiecărei litere îi corespunde unul şi acelaşi număr.
Exemplu:
6 10 7 3 1 5 2 8 1 9 1 8 1 4 5 1 10 8 .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A B C D E M N R T U
111
40. Tablou cu litere
Descoperă în tabloul cu litere cuvinte care au următoarele înţelesuri: Ogor pe care se cultivă plante Neobişnuit Apus Organ al vederii
C T P R A C V MI U Ţ A R I N ĂU D W R D F J LD Z X T U H X KA S F I N Ţ I TT B O C H I G L
41. Micii profesori
Fiecare grupă va primi câte o fişă pe care este scris un text fără semne de punctuaţie, alineate sau majuscule. Elevii trebuie să rescrie textul, aplicând cunoştinţele învăţate.
Gelu îl întreabă pe Radu tu ştii care au fost ocupaţiile dacilor ocupaţiile dacilor au fost agricultura păstoritul creşterea albinelor ce scoteau ei din pământ mai întreabă Gelu din pământ scoteau aur şi argint
42. Trăistuţa fermecată
Elevii vor fi împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând, reprezentantul fiecărei grupe va extrage un jeton dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu cuvântul scris pe jeton, într-un anumit timp.
43. Procesul literar (joc de rol cu caracter general)
Este o dezbatere, de pe poziţii extreme( acuzare – apărare), a unor aspecte problematice dintr-o operă literară, folosind elemente de procedură şi de limbaj specifice universului administrativ - juridic. El se poate realiza fie pe baza unei dramatizări elaborate de un profesionist al condeiului, şi atunci punerea în scenă se face după toate regulile montării unui spectacol de teatru, fie pe baza unor alocuţiuni gândite şi redactate de cei ce urmează să le rostească. Aceştia vor emite opinii personale cu privire la
112
personajele incriminate, izvorâte din contactul direct cu opera literară, iar procedura juridică va fi ajustată după necesitate şi posibilităţi.
44. Ghiceşte cine e !
Un elev este acoperit la ochi. Învăţătorul arată în linişte celorlalţi elevi un tablou cu un animal (vulpea, de exemplu ). Cel acoperit nu trebuie să audă nimic. Tabloul se ascunde. După aceea, elevul care a început jocul îşi descoperă ochii. Elevii încep să-i prezinte caracteristici ale animalului respectiv. În cazul în care nu-l poate ghici, elevul care trebuie să ghicească spune: ,, Mai departe ”,iar clasa îi formulează alte caracteristici, până când el indică un animal. Dacă l-a ghicit, câştigă şi continuă jocul, dacă nu, este scos din joc .
Exemplu: Clasa Elevul - Este un animal sălbatic. – Mai departe. - Trăieşte în pădure. – Mai departe . - Are blana lucioasă. – Mai departe. - Are coada stufoasă . – Mai departe. - Este vicleană . – Vulpea !
Se arată tabloul. Dacă se organizează sub formă de concurs, se acoperă la ochi mai mulţi elevi . Câştigă cel care a ghicit după un număr mai mic de caracteristici formulate de clasă .
45. Pătratele
Materiale: fişe, plicuri şi stilouriDesfăşurarea Învăţătorul pregăteşte pătrate din carton sau hîrtie urmînd indicaţiile desenului.
Se formează echipe de câte 5 persoane. Învăţătorul pune în faţa fiecărui elev câte un desen diferit. Lucrul se desfăşoară în linişte, nonverbal. Elevii trebuie să scoată bucăţile din plic care sunt tăiate conform desenelor şi să completeze pătratele.
113
46. Jocuri logice
1. Într-o familie sunt patru surori; fiecare cântă la un alt instrument şi cunoaşte o altă limbă străină. Astfel: Maria cântă la violoncel; fata care vorbeşte franceza cântă la vioară; cea care cântă la pian nu e Valeria; Lucia nu ştie germana; Maria ştie italiana; Teodora nu cântă la vioară şi nici nu vorbeşte engleza; Valeria nu ştie franceză; Lucia nu cântă la harpă; cea care cântă la pian nu ştie italiană. La ce instrument cântă Valeria şi ce limbă cunoaşte?
2. Făt- Frumos omoară pe rând cei 3 balauri cu câte 3 capete şi fiecare cap cu câte 3 limbi. Pentru a face dovada vitejiei sale, taie toate limbile balaurilor, le bagă în traistă şi pleacă spre palatul împăratului.Cu câte limbi pleacă Făt- Frumos? 3. Ionel construieşte un gard de 35 m lungime şi bate câte un ţǎruş din metru în metru. De câţi ţǎruşi are nevoie?
4. La aniversare, Dănuţ este întrebat de invitaţii săi câţi ani împlineşte. El spune: - Am un număr de ani care se împarte exact şi la 2 şi la 3.
- Doar nu ai 18 ani ! spune Anca.
- Şi nici 6 ! adaugă Adrian
Câţi ani are Dănuţ ?
5. Ariciul Mark spune prietenului sǎu: ,,Dacǎ aş fi cules de douǎ ori mai multe mere decât am cules, aş fi avut cu 24 mere mai mult decât am acum.” Câte mere a cules Mark?
6. O minge cade de la o anumitǎ înǎlţime şi se ridicǎ dupǎ ce atinge pǎmântul la jumǎtate din înǎlţimea la care a cǎzut. Ştiind cǎ atinge de douǎ ori pǎmântul şi cǎ ultima oarǎ s-a înǎlţat la înǎlţimea de 2 matri, sǎ se afle înǎlţimea de la care a cǎzut mingea.
7. Pisica mea are 7 ani şi cei doi pisoi ai ei au 2 ani şi respectiv 3 ani. Peste câţi ani vârsta pisicii va fi egalǎ cu suma vârstelor celor doi pisoi?
47. Povestea buclucaşă
Fiecare elev din clasă participă la acest joc. Copiii sunt anunţaţi că vor continua povestea începută de învăţător sau de unul dintre colegi, fiecare adăugând câte o propoziţie care să continue ideea deja începută. Astfel, povestea poate avea o temă anunţată de la bun început, iar propoziţiile adăugate trebuie să urmărească şi să respecte această tematică, sau firul poveştii se va derula în funcţie de ideile care se succed pe
114
parcursul adăugării propoziţiilor noi. Învăţătorul poate nota povestea pe tablă sau pe un carton mare pentru a putea fi expus în clasă (după ce copiii îl ornează şi îl colorează).
Dacă preferăm o variantă „tăcută” a acestui joc, putem organiza un concurs pe rânduri/pe grupe. Propoziţiile se notează pe o foaie de hârtie care circulă de la un elev la altul. La fel, se poate da o tematică pentru poveste sau se poate lăsa la alegerea fiecărei grupe. Dacă aveţi elevi cu cerinţe educative speciale care încă nu cunosc toate literele, deci nu pot nota propoziţia, atunci unul dintre membrii grupei din care face parte va nota şi propoziţia spusă de acesta.
Se pot face şi poveşti matematice care se pot rezolva pe grupe sau poveşti despre plante/animale în cadrul orelor de ştiinţele naturii.
48. Ce încape într-un geamantan ?
Toţi elevii trebuie să aibă hârtie şi creion. Elevii cu cerinţe educative speciale care încă nu ştiu să scrie, fac echipă cu un alt elev pentru a putea participa şi ei la joc.
Se dă o temă, de exemplu se vor scrie pe foaie denumiri ale obiectelor care încap în realitate într-un geamantan atunci când plecăm în călătorie. Se va stabili de la bun început un număr fix de cuvinte care se vor nota pe foaie (se pot folosi 5 cuvinte, pentru a ne juca de mai multe ori într-un timp relativ scurt). Elevul sau grupa care termină de scris cuvintele strigă „stop” pentru a se opri toată lumea din scris.
Scorul îl calculăm astfel: cuvintele originale, pe care nu le-a mai scris altcineva, sunt notate cu 10 puncte; cuvintele scrise de doi sau mai mulţi elevi sunt notate cu 5 puncte; dacă nu s-a scris nici un cuvânt sau lista este incompletă, atunci fiecare cuvânt lipsă este notat cu 0 puncte. Fiecare elev îşi poate nota singur punctajul pe foaie în dreptul fiecărui cuvânt, apoi îşi va face totalul. Aşa îi învăţăm să fie corecţi. De asemenea, se dezvoltă viteza de scriere.
Puteţi adapta jocul într-o formă orală, pentru dezvoltarea memoriei. Fiecare copil va prelua ceea ce au spus cei de dinaintea lui şi va adăuga şi el un cuvânt. Spre exemplu: 1.„Eu aş pune în geamantan o pătură”; 2. „Eu aş pune în geamantan o pătură şi mâncare”; 3. „Eu aş pune în geamantan o pătură, mâncare şi un termos” etc. Cei care se încurcă sau uită vreun cuvânt sunt eliminaţi.
Şi acest joc îl puteţi adapta pentru elevii cu cerinţe speciale, aceştia formând echipă cu un alt elev pentru forma scrisă. Pentru forma orală, puteţi face un sistem cu un număr de „vieţi” pentru elevii care se descurcă mai greu, pentru a nu fi eliminaţi de la prima greşeală sau omisiune.
Ca şi o adaptare a jocului pentru orele de ştiinţele naturii, se poate merge pe diverse tematici: „Animalele din pădurile ţării noastre”, „Animale din alte zone ale lumii”, „Plante care ustură sau înţeapă” etc.
49. Ce s-a schimbat?
Acest joc permite trecerea de la o atenţie instabilă, atrasă de culori, formă şi mişcare, la o atenţie voluntară.
Pe o masă sau pe catedră sunt aşezate câteva obiecte cunoscute de copii ( un ceas, o radieră, o piesă de şah, o monedă, un pahar, o frunză etc. ) .
115
Obiectele vor fi acoperite. La comandă, obiectele vor fi descoperite, copiii fiind lăsaţi să le privească cu atenţie timp de 1 minut, după care vor fi din nou acoperite. Li se cere să- şi amintească şi să denumească obiectele văzute. Pentru fiecare obiect denumit corect, se acordă 1 punct.
Jocul poate fi continuat.
Varianta I :În timp ce copiii se întorc cu spatele, se ascund 2- 3 obiecte. Cele rămase li se
arată din nou, tot timp de 1 minut, după care li se cere să indice denumirea obiectelor care lipsesc.
Pentru fiecare răspuns bun primesc 1 punct; pentru fiecare greşeală pierd 1 punct.
Varianta a II – a :La numărul obiectelor existente se adaugă 3- 4 obiecte, copiii fiind puşi să le
recunoască.
50. Păsări călătoare
Este un joc de atenţie. Li se citeşte copiilor o scurtă istorioară.
PĂSĂRI CĂLĂTOAREde Lucia Mantu
În ţara noastră, iarna e aspră. Spre sfârşitul verii, păsările se pregătesc de plecare. Gâzele mor sau se ascund. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Trebuie să plece. Dar:
Vrăbii, sticleţi, pituliciZic: „ Noi rămânem aici !” Şi rămân, căci se mulţumesc şi cu seminţe şi firimituri. Iar cu frigul s- au deprins
de bine, de rău.Într- o bună dimineaţă, vezi pe cer nişte puncte negre. Pleacă în stoluri cocorii. În
frunte zboară cel mai voinic cocor. Când osteneşte, altul îi ia locul.Rândunelele se adună de asemenea în stoluri. Stau la sfat pe sârmele de telegraf.
Rândunelele bătrâne le spun celor tinere:─ Vine frigul şi trebuie să ne pregătim de plecare, să nu ne apuce vremea
rea.Nici gâştele, nici răţuştele sălbatice nu mai au de ce sta lângă lacurile îngheţate.
Nu vor mai găsi peştişori.Păsările călătoare pleacă în stoluri. Cu cât se unesc mai multe păsări tinere şi
bătrâne, cu atât e mai bine, căci drumul lor lung e plin de primejdii. Nu se ştie niciodată de unde apare duşmanul. Dacă sunt multe, înseamnă că sute de ochi pândesc duşmanul şi sute de ciocuri sunt gata să înfrunte atacul. Care dintre păsări îl vede cea dintâi pe duşman, scoate îndată un piuit, un ţipăt. La semnalul acesta, întregul stol se împrăştie, ca astfel să atace din mai multe părţi duşmanul. În stol e respectată o lege: „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul” .
116
După audierea povestioarei, învăţătorul pune întrebări legate de conţinutul povestioarei. Câştigă echipa care a scris pe foile primite mai multe răspunsuri corecte.
51. Povestirea în lanţ
Pentru ca elevii să fie motivaţi să povestească conţinutul unui text literar studiat, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă, au fost îndemnaţi să povestească liber. Un elev a povestit primul fragment, apoi a desemnat un coleg care a continuat să povestească. Cel care nu a putut continua a rupt lanţul şi a fost eliminat din joc până când s-a lămurit recitind textul.
III. Jocuri amuzante
Frământări de limbă
Varianta I
1. Bou breaz, bârlobreaz Din bârlobuzătura bârlobuzerilor.
(folclorul copiilor)2. Doru şi cu Dinu Danei i-au dăruit dediţeii de pe dealul împodobit.3. Pot, pot, pot 4. Gheaţă, ceaţă, 5. Unchiul Chiriac
Pot să şterg ursul pe bot, Ghem, semn, A adus Chivuţei
Prafu-l şterg de peste tot, Gheaţă, faţă, O rochiţă albă Peştele din apă-l scot Gheară, fiară Cu buchete-n salbă. Voinic sunt, deci orice pot. Hai ieşiţi afară!6. Drum drept, drum strâmb.7. Tot am zis c-am zis c-oi zice, 8. Toţi întreabă şi se-ntreabă Dar de zis eu n-am mai zis. De ce Nae când întreabă
Nu se-ntreabă? Fără treabă de ce-ntreabă? Sau vrea să se afle-n treabă?10. S-a întâmplat o întâmplare întâmplătoare pe strada Întâmplării : tâmplarul a
dat cu tâmpla-n tâmpla tâmplăresei când tâmplăreasa se întâmpla să fie în tâmplărie.Varianta II La tâmplăria tâmplarului s-a întâmplat că, din întâmplare, tâmplăreasa s-a lovit de tâmpla tâmplarului.
11. Unde pui că puiul piuitor pe care-l pui rămâne unde-l pui, dacă-l pui cum trebuie să-l pui, puişor!
12. Prepeliţa-i pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.13. Alexandrina examinează exigent exerciţiile fixate Xeniei la examen.
117
14. Luni, la lumina lumânării luminate de lună prin luminator, i-a licărit lui Lică o luminiţă în lumina ochilor.
15. Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru. Crăpa-i-ar capul caprei cum a crăpat piatra-n patru.
16. Fata fierarului fierbe fasole fără foc Fiindcă focul face fum.17. Domnu’ Dudu, dă-mi două dude din dudul dumneavoastră de după deal.18. Pe un pisc stă un vultur cu un pix în plisc.19. Şase saşi în şase saci.20. Străinul străbate strada strecurându-se sub streşini, strănutând straşnic şi
strident.21. Bucuroiu se bucură de bucuria lui Bucur, iar Bucurina s-a bucurat că Bucurel
se duce la Bucureşti.22. Barcagiul Barbu s-a îmbarcat pe barcă la debarcaderul barcagiului Barcan şi
debarcă la Barcău.23. Cântecul cântat de cântăreaţa încântătoare încântă cântăreţul încântat de
cântarea cântăreţei.24. Cositorul Costică coseşte cu coasa cositorită cositura cosită cu cositoarea.25. Croitoreasa Croina croieşte, în croitorie, croitura, cu croiala croită croitoreşte
de croitor.26. În frunzarul din frunzăria lui Frunză, frunzarii frunzăresc frunze, frunzuliţe şi
frunzişoare înfrunzite din frunzişul frunzos.27. Ospătarul şi ospătăriţa se ospătează la ospătăria ospitalieră a lui Ospătărel
unde ospătează oaspeţi osteniţi.28. Cel ce cere-n veci nu piere.29. Zumzăit zorit prin duzi, 30. Face focul iar femeia fiindcă Ca un zumzet să mă scuzi, Febră face Filofteia. Ca pe-un zarzăr să mă tunzi. 31. Piatra şade pe pavaj, Roata intră-n derapaj Vulpea are mult curaj Despre Gorj şi Cluj şi Jiu Ursul merge la dresaj. Multe aş putea să scriu.
Să râdem...
Elevii sunt împărţiţi în perechi . În fiecare pereche , un elev încearcă să-l facă pe celălalt să râdă .Au voie să se strâmbe, dar fără să se atingă unul pe celălalt. După un minut , ei schimbă rolurile . Câştigătorii sunt cei care au rezistat să nu râdă. În următoarea etapă vor participa doar „serioşii”. Se repetă până rămâne doar un elev. Este declarat „seriosul clasei”!
Şoseta
Fără ca elevii să vadă ce faceţi , puneţi într-o şosetă o furculiţă , o minge, un creion, o radieră sau orice alt obiect mic . În timpul orei , daţi şoseta elevilor . Fiecare
118
elev are la dispoziţie 10 secunde pentru a o pipăi . După aceea , fiecare elev notează ce crede că sunt obiectele din şosetă . Apoi puteţi să le arătaţi conţinutul acesteia .Câştigă elevul care a scris cât mai multe obiecte din şosetă. Se poate repeta cu alte obiecte în şosetă, puse de cel care a câştigat.
Ghicitorul
Elevii stau în cerc . Unul dintre ei , ” Ghicitorul ” , părăseşte încăperea . Cei rămaşi în cerc aleg un conducător de joc . De câte ori conducătorul de joc face o mişcare, ceilalţi trebuie să-l imite .Astfel , de exemplu , dacă acesta îşi scarpină nasul, toţi elevii trebuie să şi-l scarpine de asemenea . ” Ghicitorul ” se întoarce în încăpere . Conducătorul de joc face diferite mişcări , pe care ceilalţi le imită foarte repede . ” “Ghicitorul ” trebuie să încerce să ghicească cine este cel care le comandă celorlalţi mişcările . Dacă ghiceşte corect , ” Ghicitorul ” numeşte persoana care l-a dat de gol pe liderul jocului . Acea persoană devine următorul ” Ghicitor ” .
Oglinda
Copiii sunt aşezati doi câte doi faţă în faţă. Unul mimează şi oglinda reproduce mişcările. Este amuzant, dezvolta atenţia şi coordonarea mişcărilor, dar şi viteza de reacţie.
Bibliografie:www.didactic.ro
119
